Sunteți pe pagina 1din 44

1.Caracteristica zonei de crestere a radacinii dintelui.

O data terminat formarea coroanei, ncepe dezvoltarea rdcinii la marginea inferioar a mugurelui dentar prin proliferarea unei lame epiteliale duble, format din prelungirea stratului adamantin extern, cu eel intern (fr stratul intermediar i fr pulpa smalului) numit "teaca radicular Hertwig" i creia i revine rolul de a iniia formarea rdcinii.Teaca radicular epitelial crete ) nceput n direcie orizontal fa de axul coroanei, formnd diafragma epitelial, al crei loc rmne relativ fix n tot cursul dezvoltrii ulterioare i evoluiei coroanei spre suprafa. Concomitent cu formarea rdacinii, un rol important n procesul erupbi revine unei formaiuni de fibre puternice. dedesubtul diafragmei epiteliale, care poart numele de "ligamentul n hamac al lui Skher".Ligamentul n hamac censtituie o baz relativ fix, n care germenele dentar se gsete suspendat ca ntr-un hamac i graie creia creterea n lungime a rdcinii mpinge" dintele spre cavitatea bucal. Dup ce rdcina a atins lungimea sa definitiv teaca lui Hertwig se dezintegreaz lsnd astfel dentina radicular primar n contact direct cu esutul conjunctiv nconjurtor al sacului folicular. n acest moment apexul este nc larg deschis (2-3 mm). Dentina radicular are influen inductoare asupra esutului mezenhimal nconjurtor pe care-l difereniaz cu apariia celulelor nalt specializate: cementoblatii pentru formarea cementului, osteoblatii care vor produce os alveolar, fibroblatii care vor produce ligamentele periodontale. Regiunea apical larg este bine vascularizat i are un potenial celular activ care contribuie n civa ani la creterea treimii apicale a rdcinii i nchiderea apexului apexogenez (proces fiziologic care presupune existena pulpei vii) n cadrul tratamentului endodontic trebuie s fie pstrate resturile pulpare vii. Prin apexul larg se produce n cazul parodontitelor apicale contaminarea permanent cu germeni din canal a zonei apicale i invadarea permanent a canalului cu secreii din zona periapical dificultatea reducerii secreiilor prelungete tratamentul medicamentos i amnarea obturaiei de canal. 2 NOTIUNE DE APEX ANATOMIC SI FIZIOLOGIC .ROLUL APEXULUI IN VITALITATEA DINTELUI SI SELECTAREA METODELOR DE TRATAMENT. Apexul anatomic se afla la niveluil zonei de trecere a dentinei canaluilui redicular in cimentul radicular, unde se termina canalul radicul la virful radacinii formeaza apexul extern.Uniori foramenul apexului extern se localizeaza lateral,vestibular sau lingual-pe peretele radicular,si nu pe- apex Apexul fiziologic-este localizata in regiunea ingustari constrictei apicale interiora,la o distanta 1-1,5 mm de la apexul radiologic. Acesta constructie se afla in interiorul canalului anterior de joctiune cemento dentinara, si se mareste pe masura maturizari dintelui. Odata cu virsta ea indepateaza de apxul radiologic ca urmatoare depunere de dentina secundara.puctul limitat a interventi edodontice trebuie sa fie anume aceasta constrictie apicala fiziologica,deoarice acesta este trecerea tesutului pulpii radiculare in tesut pereodontal. 3TOPOGRAFIA CAVITATI DENTARE ALE DINTILOR PERMANENTI.DESCHIDEREA CAMEREI DENTARE Dintele reprezinta in sine o formatiune dura cavitara .in interiorul dintelui se afla cavitatea dintelui,despusa in axul longitudinal a dintelui si este umpluta cu pulpa dentara.Pulpa este aplasata central in raport cu toate tesuturile dure

dentare-smalt dentina,ciment.ea este inconjurata de dentina si doar apical contacteaza cu cimentul periodontiului.Cavitatea dintelui reprezinta prin forma si demensiunele sale o copie minimalizata si destul de fedela al formei externa a dintelui.Gradul acestei reproducere nu in todeauna este aceiasi ,in special in partea radiculara a dintelui CAVITATEA DINTELUI-comunica cu periodontiul in portiunea apicala, printrun canal principal si canal ascensoriu cav.dintelui se inparte in a)partea coronara,b)partea radiculara(canale radiuculare). Cav.coronara reprezinta un spatiu larg in partea coronara a dintelui repetind morf coronara.In cav.coronar formaza * tavanul *plaseul*si peretii. Plafonul-este despus deaspura cav .coronare a dintelui paralel in suprfata lui ocluzala si o repeta.coarnele pulpare corespun virful cuspizilor dentari iar in locul de unire a coarnelor fisurile suprafetei ocluzale . Pereti laterali-sint dispushi intre plafon si planseu si poarta denumirea acelor suprafete dentinare cu care suprfa e invecinata vestibular distal,lingua,mezial. Fundul cavitati dintelui-se numeste peretele,indreptat spre radacina. Ostium-(oreficiu de intrare in canal) este locul de trecere a pulpei coronare in canalul radicular.Este despus pe plaseul cav.dentaresi are forma infundibulara-forma de pilnie. 4 SALIVA SI LICHIDUL BUCAL.FUCTILE. Saliva este secretul glandelor salivare care se elimina in cav.bucala.In lichidul bucal se nai contine micraorganisma,leucocite resturi alimentare iar glandele salivare elimina saliva mixta. Volumul zilnic este 1-1,5l noaptea scade secretia ,10% provin di glandele salivare ,cu cit saliva este mai abundenta cu atit e mai mic gradul de afectare cariosa.Saliva poseda viscozitate,cu cit viscozitatea sporeste riscul cariei creste.Tamponamentul salivar sub actiune unor factori scade ex.dieta indelungata cu glucide.ia in dieta proteica tamponamentul sporeste. Componenta salivei este - 99,42%apa 0,58% materie organica si anorganica. *anorganica-saruri de calciu, fosfate,conpusi ai potasilui, sodiu ,cloruri,floruri biocarbonati ,ph 6-8 este suprasaturat de calciu ph 6 devine calciu dificitar.fosforul .Fosforul salivei 3,2 de doua ori mai mare decit in serul sanguin ,dificitul de flor duce la carie. *organica-proteine ,glucide aminoacizi,enzime,vitamine ,substanta de baza a materiei organice o constitue proteina amilaza,hexozaminele Funciile salivei: reglarea pH-ului bucal (sistem tampon); defensiv (meninerea echilibrului ecologic bucal); clearance (diluarea substanelor introduse in cavitatea bucal); lubrefiant (prin mucin), contribuind la formarea bolului alimentar, deglutiie i fonaie; digestiv (prin amilaza salivar); excretorie (diverse substane organice sau anorganice, cum ar fi i fluorul) de protectie(umectarea si autocuratire microorganismelor) 5 .MECANISME DE PROTECTIE A CAVITATI BUCALE: Se impart in 2 grupe:specifece si nespecifece: nespecifice: *fiziologica *mecanica *chimica

mecanic-fuctia de bariera a mucoasei,intacte ,eluarea microorganismelor de catre saliva purificarea mucoasei in proces de alimentatie.saliva de fapt dreneaza microrganismele cit si are efect bactericid continind lizocim care stimuleaza efectul fagocitar a leococitelor si participa la regenerarea tesuturilor. biologica-stimuleaza fagocitozei(rolul fundamentar in fagocitoza revine neutrofilelor, granulocitelor si macrofagilor ce capteaza microbi si alte celule. Factori specificiimunitatea specifica -imunoglobulinele sint proteine de protectie ce se contion in serul sanguin sau secretie si au fuctia de anticorpii sunt 6 clase de imunoglobuline ig a,g,m,e,u,d. ig A celule plasmatice (antivirotice,antoxidante )stimuleaza fagocitoza ,rezistenta antiinfectiosa previne instalarea proceselor patologice 6 Particularitati anatomo fiziologice ale periodontiului. Este o formatiune de origene conjuctiva situata in lamela compacta alviolei dentare si cimentul radacinei dintelui si se afla in contact cu osul maxilarelor prin orificiul apical cu pulpa dentara iar la marginea alviolei cu gingia si cu periostul maxilarelor. Prima data periodontiu se opserva in stadiu folicular de dezvoltare a dintelui , odata cu inceputul formari radacinelor si simultan cu constituirea lamelei corticale a alviolei.periodontiul difinitiveza aproximativ peste un an dupa termenul de dezvoltare apexul radacinei dentare,grosimea echivaleaza 0,20-0,25mm in dintele format dar care nu a erup de 2 ori mai putin -la mandibula e putin mai subtire 0,15-0,22 mm maxila0,20-0,25 mm . Periodontiu este format din tesut conjuctiv si fibre colagene Tesut conjuctiv-este penetrat de vase sanguine si linfatice,nervi. In portiunea apicala tesut fibros si mai mult tesut conjuctiv. Tinind seama de orentare si organizarea de varianta a fasciculilor de fibre colagene ele pot fi clasificate in felul urmator Clasificarea fibrelor are la baz modalitatea de orientare, punctul de plecare i punctul de ancorare; Fasciculele de fibre principale, care conecteaz cementul i osul alveolar, sunt reunite n grupul dentoalveolar; Acestui grup i se adaug, fr a aparine direct ligamentului parodontal, un grup gingival n raport cu localizarea, se descriu 5 grupuri diferite: - grupul crestei alveolare; - grupul orizontal; - grupul oblic; - grupul apical; - grupul interadicular 8 Elementele celulare a periodontiului *Fibroblasti-desemnate in tot spatiu periodontal au fuctia de a produce noi fibre. *cimentoblasti- la suprafata cimentului secreta matrice organica a cimentului find dispuse mai ales in zonele active apex si furcatia radiculara. *osteoblasti- secreta tesut osteoid care ulterior se mineralizeaza. *osteoclasti- celule gigante polinucliare secreta enzime poliolitice care lizeaza trauma organica a osului ele dispar odata cu reabsorbtia osoasa. * celule epiteliale(reticle epiteliale) provin din segmentu teci hertwig care a

initiat formarea radacini. Intre fibrele de tesut conjuctiv in periodontiu se afla elimente celulare fibroblasti cu nucleu oval si citoplasma de culoarea deschisa in tesutul conjuctiv se gaseste mastocite si histocite(celule migratoare) cu nucleu colorat mai pregnant de dimensiuni mai mici si citoplasme granulata in apropierea vaselor si capilarelo periodontiului se costata cu histocite advetitiale perivasculare si mastocite.Mastocitele sunt de forma atit ovala cit si olongata. celule plasmatice se localizeaza mai alturi de zona de colet.Aceste sint de o forma ovala cu citoplasma bazofila,cu nucleul sferic si caracteristica acorpuscoli de cromatina.In regiunea periodontiului care se afla la cimentul radacini se afla cimentocitele-ciment dotat cu fucti plastice in constituirea cimentului secundar, iar in zonele de linga alviola sint situate osteoblaste celule constructoare de tesut osos al alviolei. elementele celulare in diferite zone ale periodontiului este variata.Un numar mare de celule tinere slab defirentiate este caracteristi pentru zonele periapicale si pericervicale ale periodontiului iar la dinti pluri radiculari aceasta zona se afla la bifurcatie radacinelor.Iportiunea medie a fisurii periodontale predomena forme mature de fibroblaste.Celulele de origene conjuctiva aproape de ciment sint formatiuni epiteliale reticle.In regiune preapicala sunt reticle insulare aglomeratede la teaca apicala preridicularaiar in regiunea de colet acestea sunt vestigii ale lame dentare. rolul reticlelor:cea mai mare cantitate de reticle epiteliale se constata in periodontiul omenilor in virsta de la 10-20 ani .O cantitate importanta de aceste celule de acest gen se contine in periodontiu omului 21-30 ani iar la persoane de peste 50 ani numarul lor scade tot odata de modifica si structura morfologica a acestor reminescente. 9 .Periodontita apicala etiologia patogenia clasificarea Periodontitele apicale - prezint inflamaii ale esuturilor ce nconjoar apexul rdcinii dintelui ca reacie de rspuns la aciunea agenilor microbieni, traumatici sau chimico-toxici, ce depesc bariera biologic a apexului dentar etiologia Factorul traumatic (microtraumatisme) Induse de aparatele ortodontice dirijate; Lucrrile protetice defectuoase ce acioneaz prin: traciune asupra dinilor, cu mobilizarea lor, suprancrcarea ocluzal, anomalii dento-maxilare cu blocaje n micrile mandibulei, bruxism, traumele endodontice. Agenii chimici ce ajung la nivelul periodoniului pe dou ci: 1. Endodontic ( EDTA, arsenicul, tricrezolul); 2. Prin pungile parodontale Factorul microbian (cel mai frcvent): prin canalul radicular, punga parodontal, plag a mucoasei. CLASIFIACREA . PERIODONTITA APICAL ACUT: 1. faza de intoxicaie; 2. faza de exudaie: a) seroas; b) purulent. PERIODONTITA APICAL CRONIC: 1. pt. apical cr. fibroas 2. pt. apical cr. granulant

3. pt. apical cr. granulomatoas III. PERIODONTITA APICAL CRONIC EXACERBAT N FAZA DE ACUTIZARE (fibroas, granulant, granulomatoas). Iniial procesul inflamator intereseaz numai spaiul periodontal apical, printr-o reacie vascular hiperemic, dup care la scurt timp se declaneaz faza exudativ de tip seros: PATOGENIA Crete foarte mult tensiunea intratisular,n special cea intraosoas; Ligamentele alveolo-dentare sufer un proces de inhibiie seroas; Dintele devine mobil; Tensiunea apical crete, se intensific i durerea; Sub infulena edemului inflamator i a Ph-lui acid local ncepe demineralizarea corticalei interne, la aceasta contrbuie i osteoclastele din spaiul periodontal (demineralizarea este de intensitate redus i reversibil); Datorit vascularizrii periodoniului de tip neterminal (se pot stabili comunicaii derivate), inflamaia se poate stopa n evoluie (vindecare spontan), spre deosebire de pulpite (vindecare spontan nu exist 10 PERIODONTITA ACUTA APICALA MORFOPATOLOGIA CLINICA DEAGNOSTICUL DEFERENTIAT TRATAMENTUL T.CAcuze Durere: violent; n ascenden (24-48 ore); permanent ziua i noaptea; nu se calmeaz la antialgice; se acutizaeaz la presiune pe dinte i creterea afluxului sanguin n extremitatatea cefalic(cldura pernei, aplecatul nainte); Durerea iradiaz; (regiunea orbital, temporal, occipital i cervical), n funcie de localizarea dintelui. Senzaie de dinte crescut. MORFOPATOLOGIA Modificri vasculare: Vasele sunt dilatate, au perei subiai Sunt mai multe la numr dect normal; Plasmexodia-ieirea din vase a serinelor i globulelor; Diapedoz leucocitar-prsirea vaselor de ctre neutrofile i limfocite. Modificri fibrilare: Ligamentele alveolare sunt ngroate datorit inhibiiei seroase i depolimerizrii ( pe alocuri disocieri fibrilare). Modificri osoase: Corticala intern se demineralzeaz i prezint un contur neregulat; Dilatarea spaiilor intertrabeculare (datori presiunii i exudatului seros). Modificri celulare: Aglomerarea celulelor gazd de aprare (histiocite, limfocite i celule endoteliale) , ce cresc datorit factorilor chimiotactici. DEAGNOSTIC DEFERENTIAT Pulpita acut difuz; Abcesul parodontal marginal; Osteomielita maxilar; Foliculita dinilor inclui 11PERIODONTITA APICALA CRONICA FIBRINOASA.MORFOPATOLOGIA CLINICA

Tablou clinic Acuze-extrem de srace (peste 60% din cazuri sunt asimptomatice): Uneori apare o durere cu caracter nevralgiform; Senzaie de egresiune, n special dimineaa, ce dispar dup cteva presiuni exercitate pe dinte Date obiective: Date obiective: Dinte modificat de culoare cu proces carios profund i camera pulpar deschis; Lipsa simptomului dolor; Sondarea indolor i fr hemoragii; Percuia n ax-negativ; EOD negativ (peste 100 mkA) Morfopatologie Se depisteaz o structur fibrilar, format din fibroblaste i histiocite; Infiltrat celular (histiocite,pasmocite); Raportul dintre celule i fibre: Cnd predomin celulele, procesul inflamator tinde s evolueze spre o form granulomatoas. Vasele sanguine au pereii ngroai i strangulai; Ligamentele Scharpey sunt subiate i comprimate prin depolimerizarea fibrelor de colagen; Fibrele nervoase sunt fragmentate, pierzndu-i conductibilitatea. 12PERIODONTITA APICALA GRANULANTA.MORFOPATOLOGIA TABLOUL CLINIC Acuze : Senzaii neplcute,de apsare,tensionare, gen,dinscomfort; Uneori sezaii de dureri uoare la apsare pe dinte; Prezena unei fistule,care uneori dispare; Eliminri de puroi Dinte modificat de culoare; Sondarea i probele termice indolore; Percuia n ax puin sensibil; Gingia hiperemiat,se observ fistul sau mici cicatrice; Simptomul vazoparezei este evident pozitiv (la compresarea mucoasei cu fuluarul apare la nceput o pat alb,care trece n una roie-violacee); Marirea ganglionilor limfatici,ce sunt dureroi; EOD-negatv (120 m Morfopatologie nlocuirea esutului conjunctiv cu esut granular n care predomon fibroblaste, histiocite, leucocite; Lezare evident a estului osos (corticalei) i a cementului n zona apexului 13PERIODONTITA GRANULOMATOASA CRONICA. MORFOPATOLOGIA .TABLOUL CLINIC Morfopatologie nlocuirea esutului osos cu esut de granulaie, alctuit de multipli fibroblati, histiocite, limfocite, rare leucocite, plasmocite i numeroase vase sanguine de tip capilar; La periferia granulomului aglomerarea celular este mai mare; Prezena fibrelor de colagen ce delimiteaz formaiunea patologic de esuturile sntoase ca o membran; Volumul granulomului poate fi de mrimea unui smbure de cirea

Tablou clinicAcuze: Simptomatologie tears, aproape inexistent; Uneori o uoar jen n dinte,periodic senzarie de alungire a dintelui; Uoar senzaie de durere Date obiective: Dinte cu proces carios profund, modificat de culoare, camera pulpar deschis; Sondarea indolor i fr sngerri; Percuia n ax indolor; EOD-negativ (peste 100 mkA); Mucoasa n dreptul apexului dintelui la palpare o uoar sensibilitate; Prezena unei fistule sau a cicatricei; R-gic zon radiotrasparent,bine conturat de form oval,rotund sau cciul uguiat centrat pe axul dintelui de mrimea unui smbure de cirea 14PERIODONTITA APICALA CRONICA IN STADIU DE ACUTIZARE.TABLOUL CLINIC DEAGNOSTICUL DEFERENTIAT Semne clinice: Durere permanent; Edem colateral; Mobilitate dentar; Prezena fistulei; Percuia n ax dureroas. Diagnosticul se confirm prin: examenul R-gic (prezena unei forme cronice de periodontit); Diagnosticul diferenial se face cu: Periodontita apical acut exudativ purulent (stadiul subperiotal i submucos); Chisturile radiculare (este ultima etap n evoluia periodontitei apicale cronice),prezena simptomului crepitaie de pergament(simptomul Runghe-Diupiuntrena). 15.Principi de deagnostic si tratament al periodontite apicale acute. Scopul: ndeprtarea cauzelor inflamaiei; Asigurarea unei ci de drenaj; Combaterea durerei; Ameliorarea strii generale Etapele: de tratament ale Pt. apicale acute, n faza de ntoxicaie. * Anestezia n funcie de localizarea dintelui (infiltrativ, truncular). Se utilizeaz anestezice nalt efective,cu o toxicitate minim (2-4% ultracain forte, 4% alfacain, 4% ubistezin, 2% xilin, *TREPANAREA DINTELUI (nlturarea obturaiei provizorii sau de durat) I PREPARAREA CAVITII CARIOASE (cu respectarea tuturor etapelor). La realizarea acestei etape se utilizeaz piesa turbin cu freze diamantate i din aliaj dur de dimensiuni corespunztoare (dintelui) Deschiderea camerei pulpare i nlturarea tavanului: E necesar de a nltura n totalitate tavanul; Asigurarea vizibilitii directe a fundului camerei pulpare; Forma cavitii carioase i camerei pulpare deschise trebue s asigure accesul direct ctre canalele radiculare cu instrumentele endodontice nlturarea pulpei coronare necrotizate i prelucrarea antiseptic utilznd excavatorul ( la necesitate) i substane antiseptice ( H2O2-3%, hipoclorid

de sodiu 3%, chloramin 2%) Reperarea orificiilor canalelor radiculare (cu sonda dentar) i lrgire lor sub form de plnie utiliznd freza sferic. Scopul: De a nltura toate marginile abrupte i denticlii de pe orificiile canalelor radiculare; De a permite instrumentului endodontic ptrunderea liber n canalul radicular; De a evita fracturarea instrumentelor endodontice pe canal. Evacuarea (nlturarea) pulpei radiculare necrotizate din canalul(ele) radicular(e) Se efectueaz cu extractoare de nerv; Strict pe etape (1/3, 1/2, 2/3, toat lungimea); Micrile extractorulul de nerv pe perete, cu jumate de turaie i neaprat sub bie din antiseptice (splturi periodice, intre etape). Determinarea lungimii de lucru: Metoda matematic; Metoda R-gic; Metoda electric (electronic) se bazeaz pe diferena de potenial ntre esutul periodontal i mucoasa cavitii bucale; Metoda senzitiv (subiectiv) Viziografia Tratamentul medicamentos al canalului radicular Pe parcursul instrumentalizrii canalului radicular este necesar de al iriga cu soluii antiseptice; Dup prelucrarea mecanic canalul radicular se irig din abunden cu soluii antiseptice (H2O2-3%, hipoclorid de Na-2,5-3%, EDTA-10-20%, furacilin-1:5000, izofural 0.5% etc.). Cerinele ctre soluiile antiseptice pentru canalele radiculare sunt: Toxicitate minim; Aciune bactericid; Capacitate de a dizolva masele putride din canalul radicular. Aceste cerine le posed hipocloridul de sodiu (NaOCl):oxidare,clorare,bactericide,de dizolvare a maselor putride, ca emulsie pentru alunecare uoar a instrumentelor endodontice. Efectul maximal este atins la nclzirea soluiei pn la 300C. Combinarea cu soluie alcoolic 30%, sporete ptrunderea lui n esuturi. Obturarea canalului radicular Se efectueaz n prima edin utiliznd urmtoarele metode i materiale: Obtutarea cu o singur past (endobtur,evghedent,foredent ,forfenan, etc.); Metoda pivotului calibrat sau clasic (pivot din gutaperc + siler); Metoda de condensare lateral (se aplic mai muli pivoi din gutaperc condensai cu sprederul i siler - AH-26,AH+, guta siler,cimenturi ionomerice, sialopex, termasil etc.); Sistemul termafil Controlul R-gic (dac nu sa utilizat viziograful) Aplicarea obtuaiei de baz (izolant) din cimenturi fosfate, glassionomerice; Aplicarea otuaiei de durat (n funcie de dinte, la alegerea medicului i dorina pacientului). 16Tratamentul periodontitei apicale acute: Etapele de tratament ale Pt. apicale acute, faza exudativ I edin: Anestezie;

Trepanarea dintelui (prepararea cavitii carioase); Deschiderea i nlturarea tavanului camerei pulpare; nlturarea pulpei necrotizate din camera pulpar i tratamentul medicamentos (abundent cu sol. antiseptice); Reperarea i lrgirea orificiilor canalelor radiculare (sonda dentar, freze sferice, pies conraungi); nlturarea pulpei necrotizate din canalele radiculare pe etape (extractoare de nerv) i irigarea abundent cu sol. de antiseptici; Deschiderea apexului radicular (numai manual folosind acul Ker-Reamer N 008-010).Criteriul de control a deschderii este apariia picturii de exudat (seros sau purulent) n orificiul de intrarea n canalul radicular Asocierea Pt. Apicale acute - faza exudativ cu periostita: Incizie de decompresie (drenaj) pe pliul de trecere (mucozal, mucoperiostal), adic asocierea drenajului endodontic cu cel extern; Drenajul plgii; Antibiotice de spectrul larg Administrarea desensibilizantelor (diazolin, suprastin, taveghil, fencarol); Antipiretice; Consumul de lichid n cantiti mari (sucuri, ap mineral ); Dintele se las deschis, pentru 2-3 zile; Recomandri pacientului edin a II Culegerea anamnezei (au fost, sunt prezente dureri); Se apreciaz statusul local (starea mucoasei n jurul apexului dintelui, palparea ganglionilor limfatici; percuia, prezena sau lipsa exudatului din canalul radicular); Aprecierea lungimii de lucru; Prelucrarea instrumental a canalului radicular (STEP-BACK,STEPDOWN); Tratamentul medicamentos al canalului radicular (antiseptice,fermeni proteolitici); Uscarea canalului radicular (mee din vat pe acul Miller, conuri din hrtie); Obturarea canalului radicular prin una din metodele expuse anterior; Controlul R-gic; Obturaie provizorie sau izolant i de durat 17 Periodontita apicala medicamentoasa in stadiu de intoxicatie .TC.diagnosticul deferentiat.tratamentul. Faza de intoxicaie - dureaz de la cteva ore pn la 2-3 zile T.Clinic ACUZE: Ca urmare a gangrenei pulpare: durere la atingerea dintelui; Egresiune (presiune) n dinte; durerea nceteaz la presiunea exercitat pe dinte; De cauz iritativ-mecanic (ace rupte, obturaie de canal cu depire) durere de intensitate crescut; suportabil, persist ziua i noaptea nu se calmeaz dect parial la antialgice (dac intensitatea agresorului este mare-peste 3-4 zile procesul evolueaz spre formele exudative). De cauz mixt (fizic, chimic i microbian): faza de intoxicaie are o durat scurt, uneori nici nu poate fi surprins clinic; poate trece rapid ctre o form exudativ; dureri violente, iradiate, continui.

DATE OBIECTIVE: Dinte modificat de culoare, cu proces carios profund plin cu dentin alterat; Camera pulpar deschis; Sondarea camerei pulpare i a canalelor radiculare-fr sensibilitate i hemoragii; Percuia n ax este pozitiv; Testele de vitalitate negative (100 mkA); n unele cazuri depistm un dinte cu obturaie provizorie, ce vorbete despre aflarea acestui dinte n tratament endodontic; Radiologic, modificri nu sunt DIAGNOSTICUL DIFERENIAL Pulpita acut difuz - semnele ce trdeaz existena Pt.apicale (faza de intoxicaie) sunt: percuia dureroas i dispariia ei la ncletarea dinilor, testele de vitalitate pozitive, dar cu hiper- i hiposensibilitate; Periodontita apical acut exudativ seroas cu:dureri violente, continue, iradiante, ce nu se calmeaz la antialgice, se exacerbeaz la atingerea dintelui. Apar semne loco-regionale (edem, tumefacie n zona dintelui respectiv), alterarea strii generale (uneori febr), lipsa oricror semne de vitalitate; Periodontita apical cronic reacutizat-durere numai la atingerea dintelui, nu se calmeaz la presiune pe dinte, radiologic-periodontit cronic preexistent Tratamentul medicamentos al canalului radicular Pe parcursul instrumentalizrii canalului radicular este necesar de al iriga cu soluii antiseptice; Dup prelucrarea mecanic canalul radicular se irig din abunden cu soluii antiseptice (H2O2-3%, hipoclorid de Na-2,5-3%, EDTA-10-20%, furacilin-1:5000, izofural 0.5% etc.). Cerinele ctre soluiile antiseptice pentru canalele radiculare sunt: Toxicitate minim; Aciune bactericid; Capacitate de a dizolva masele putride din canalul radicular. Aceste cerine le posed hipocloridul de sodiu (NaOCl):oxidare,clorare,bactericide,de dizolvare a maselor putride, ca emulsie pentru alunecare uoar a instrumentelor endodontice. Efectul maximal este atins la nclzirea soluiei pn la 300C. Combinarea cu soluie alcoolic 30%, sporete ptrunderea lui n esuturi . 18 Principi de deagnostic si tratament in periodontitele apicale cronice ndeprtarea cauzelor inflamaie Conservativ, coservativ-chirurgicale,chirurgicale Ameliorarea strii generale Anestezie; Trepanarea dintelui (prepararea cavitii carioase); Deschiderea i nlturarea tavanului camerei pulpare; nlturarea pulpei necrotizate din camera pulpar i tratamentul medicamentos (abundent cu sol. antiseptice); Reperarea i lrgirea orificiilor canalelor radiculare (sonda dentar, freze sferice, pies conraungi); nlturarea pulpei necrotizate din canalele radiculare pe etape (extractoare de nerv) i irigarea abundent cu sol. de antiseptici; Deschiderea apexului radicular (numai manual folosind acul Ker-Reamer N

008-010).Criteriul de control a deschderii este apariia picturii de exudat (seros sau purulent) n orificiul de intrarea n canalul radicular se pune o mesa in canal si se lasa deschis 1-2 zii edin a II Culegerea anamnezei (au fost, sunt prezente dureri); Aprecierea lungimii de lucru; Prelucrarea instrumental a canalului radicular (STEP-BACK,STEPDOWN); Tratamentul medicamentos al canalului radicular (antiseptice,fermeni proteolitici); Uscarea canalului radicular (mee din vat pe acul Miller, conuri din hrtie); Obturarea canalului radicular prin una din metodele expuse anterior; Controlul R-gic; Obturaie provizorie sau izolant i de durat 19 Tratamentul periodontitei cronice dintilor mono radiculari: 1 SEDINTA TREPANAREA DINTELUI (nlturarea obturaiei provizorii sau de durat) I PREPARAREA CAVITII CARIOASE (cu respectarea tuturor etapelor). Deschiderea camerei pulpare i nlturarea tavanului nlturarea pulpei coronare necrotizate i prelucrarea antiseptic utilznd excavatorul ( la necesitate) i substane antiseptice ( H2O2-3%, hipoclorid de sodiu 3%, chloramin 2%) Evacuarea (nlturarea) pulpei radiculare necrotizate din canalul(ele) radicular(e) Se efectueaz cu extractoare de nerv; Strict pe etape (1/3, 1/2, 2/3, toat lungimea); Micrile extractorulul de nerv pe perete, cu jumate de turaie i neaprat sub bie din antiseptice (splturi periodice, intre etape). Tratamentul medicamentos al canalului radicular Pe parcursul instrumentalizrii canalului radicular este necesar de al iriga cu soluii antiseptice; Dup prelucrarea mecanic canalul radicular se irig din abunden cu soluii antiseptice (H2O2-3%, hipoclorid de Na-2,5-3%, EDTA-10-20%, furacilin-1:5000, izofural 0.5% etc.). Cerinele ctre soluiile antiseptice pentru canalele radiculare sunt: Toxicitate minim; Aciune bactericid; Capacitate de a dizolva masele putride din canalul radicular. Aceste cerine le posed hipocloridul de sodiu (NaOCl):oxidare,clorare,bactericide,de dizolvare a maselor putride, ca emulsie pentru alunecare uoar a instrumentelor endodontice. Efectul maximal este atins la nclzirea soluiei pn la 300C. Combinarea cu soluie alcoolic 30%, sporete ptrunderea lui n esuturi Obturarea canalului radicular Se efectueaz n prima edin utiliznd urmtoarele metode i materiale: Obtutarea cu o singur past (endobtur,evghedent,foredent ,forfenan, etc.); Metoda pivotului calibrat sau clasic (pivot din gutaperc + siler); Metoda de condensare lateral (se aplic mai muli pivoi din gutaperc condensai cu sprederul i siler - AH-26,AH+, guta siler,cimenturi ionomerice, sialopex, termasil etc.); Sistemul termafil. Controlul R-gic (dac nu sa utilizat viziograful) Aplicarea obtuaiei de baz (izolant) din cimenturi fosfate, glassionomerice;

Aplicarea otuaiei de durat (n funcie de dinte, la alegerea medicului i dorina pacientului Consevativ chirurgical- prin rezectia apexului radicular in caz de distructie a tesuturilor osoase in regiunea apicala. Chirurgical-extirparea dintelui 22metode conservative chirurgicale de tratament a periodontitelor -Rezectia apexului radicular -separarea corono radiculara(pentru moari se sectioneaza in 2 la nivelul bifurcatiei, chiuretaj, acoperire cu coronae) -hemisectia (la molarii inferiori -extirparea radacinii si partii coronare) - amputatia radacinii(la molarii superioriextirparea doar a radacinii) -replantarea dintilor(dintele extirpat se plombeaza apoi se reimplanteaza in alveola) 24 instrumente endodontice - Pentru examinare si diagnostic(ace endodontive, kfile) - Pentru inlaturarea tesuturilor moi(pupextractoare, coada de soarece) - Pentru largirea ostiumurilor(gates-gilden,pesos, buterlok 1,2) - Pentru prelucrare si largire(k file(mai multe spire,k reamer (mai putine spire), h file(braduts) - Pentru obturare(ac lentulo,k reamer,pugger, spreader, compactor) 25. Metode de dilatare si sterilizare a canalelor radiculare Metode de dilatare : -reaming(penetrare, rotatie, extractive) -fileing(miscari longitudionale,razuire) - metoda step-back(apico coronara) - crown-down(corono apicala) -Step back-step down Se mai utilizeaa geluri pentru largirea chimica(EDTA) si preparare mecanica cu piese endodontice(3 tipuri), si cu laser. Metode de sterilizare: -cu mese ede vat ape un ac radicular -conuri de hirtie -seringa de irigatie cu ac special. Antiseptice utilizate: hipoclorid de Na, cloramina, peroxide de hydrogen 28 .Metode de determinare a lungimii de lucru a canalelor -metoda tabelara(table cu valori medii a lungimii radacinilor pt fiecare grup de dinti) -metoda anatomica(raportul dintre lungimea coroanei si radacinii: 1:2(1:2,5-pt canini)) -metoda tactia(intuirea constictiei apicale) -metoda conurilor de hirtie(se introduce un con pina nu se va umezi virful de la lichidul tisular) -metoda radiologica(se introduce in canal un instrument endodontic si se efectueaza radiografia= apex radiologic 1 mm= lungimea de lucru) -clinico-radiologica(lungimea reala a dintelui/lungimea aparenta a dintelui=lungimea reala a acuui/lungimea aparenta a acului -metoda electrometrica(cu apex-locator- electrod active in canalul radicular; electrod pasiv la nivelul buzei)semnal sonor devine intermittent, iar luminous verde intermittent 29.Materiale si tehnici de obturare a canalelor radiculare Sealer substanta sigilanta(pe baza de zn-eugenol, rasini epoxide, rezorcina formalina, hidroxid de ca, ciment glassionomer) Filler- sunbstanta de umplere(con de gutaperca, rasini sintetice si argint) Metode de obturare:

-tehnica conuui central -candensarea lateral(la rece) -condensare vertical(la cald) -sistem termafille -sistem de injectare co Obtura 2 30. Erori si complicatiiin tratamentu periodontiteor apicale: -ruperea instrumentului -intoxicatia periodontiului -perforarea radacinii, cai false -permiabilizare incomplecta -material periapical - dureri dupa obturare -obturatie incomleta 31 dezobturarea canalelor radiculare Indicatii: obturare incorecta, neajuns de material S efolosesc substante pt ranoire: endosolv, resosolv,solvadent fluid- se umecteaa pe vata si se apica pe ostium si este inchis pe 2-3 zile ermetic. Dupa care se efectueaza dezobturarea cu instrumente endodontice- mechanic. Gutaperca se indeparteaza de asemenea: mechanic- cu instrumente endodontice, fizic ramolirea a temperature, chimic- solvent pt gutaperca- xilen, chloroform. 32. Afectiuni ale dintilor de etiologie necarioasa Distingem 2 grupe: 1.ce apar in perioada dezvotarii: hipoplazia , hiperpazia,fluoroza, sd. Capdepoint, amelogeneza si dentinogeneza imperfect, boala oaselor de marmura 2.ce apar dupa eruptia dinteui Abraziune patologica, defecte cuneiforme,necroza,hiperestezia.,leziuni traumatice,eroziunea 33.Modificari patologice in tesuturie dentare dure aparute in perioada dezvoltarii dintelui hipoplazia , hiperpazia,fluoroza, sd. Capdepoint, amelogeneza si dentinogeneza imperfect, boala oaselor de marmura 34.Hipoplazia : etiologia ,clinica.diagnostic diferential, tratament,profilaxie. Hipoplazia este subdezvoltarea dintelui sau tesuturilor lui. Etiologie:afectiuni a unei femei gravid, sau a copilului in primii 5 ani de viatsa( rahitisn , dispepsie,infectii grave, disfuntia glandelor endocrine mai ales paratiroide) Cunoastem: - de sistem(afectarea toti dintii) -de focar(dinte si vecinii) -local(1 dinte- de obicei premolarii fiind ampasat intre radacinile molarilor deciduali) Clinica: -maculata- apar macue albe, cretoase cu hotare clare, suprafata neteda lucitoare, simetric la acelasi nivel. -ondulata-proeminente liniaremici, intre care sunt okaliate adincituri acoperite cu smalt intact. -punctiforma-adincituri ovale sau rotunde,diferite dimensiuni si profunzime vestibular sau lingual cu timpul se abraziaza treptat. -sulculara-strangulatie pe coroana, poate fi mai mute fregvent paralel cu marginea incizala -scalara- smalt in scara -aplazie lipsa smaltului Diagnostic diferential: cu carie incipient si macuara Tratament:Obturare (evicrol, consaiz), la modificari brutae- tratament orthopedic

35.Fluoroza. etiologie,clasificare,clinica Apare in urma consumului excesiv de fluor, mai ales cu apa potabila dindui caracter endemic . Clasificare: -hasurata- hasuri cretoase mici slab pronuntate,in straturile superficial a smaltului.fregvent la incisivii superiori. -maculoasa-macule cretoase bine pronuntate fara hasuri si hotare bine pronuntsate,diseminate,pe toate fetele, uneori cu coloratie brun deschisa smaltul trecind in smalt sanatos -granular cretoasa-smalt mat,uneori gabui, cu multe macule si defecte mici,punctiforme granulare- are loc rapid abraziunea smaltului -eroziva-pe fonul smaltului pigmentat se observa zone cu smalt nepigmentat , sunt prezente eroziuni,abraziune rapida a smaltului si dentine -distructivadeformarea coroanei din cauza distrugerii erosive si abrasive,smatul poate ipsi, dintii au culoare bruna,pot fi des fracturi. 36.Tratamentul fluorozei In primele 3 forme se face:local: decolorare si remineralizare,si general:caciugluconat si glycerol fosfat. 1. Izoarea dintilor si tratarea cu acid clorhidric /fosforic 20-30%- 2-3 min. 2. Spalare si disecare(evita contact cu saliva) 3. Aplicatii cu guconat de calciu 10% 15-20 min 4. Se efectueaza 10-15 proceduri (acid se aplica doar in zonele pigmentate) se repeat peste 6-8 luni 5. Paste cu effect remineralizant(remodent) La fosrma eroziva si distructiva: tratament orthopedic , sau obturarea. 37. Profilaxia fruorozei Colectiva : aportul de fuor in H2O sa fie mai scazut Individuala: evitatrea alimentatiei artificial, scadem cantitatea aportului de apa si inokuire cu sucuri si lapre; administrarea vit.c ,d caciu gluconat , se evita administrarea produselor ce contin Fluor: peste de mare, spanac, grasimi animaliere. 38. Tuburari ereditare in dezvoltarea tesuturilor dentare. Amelogeneza imperfect. Din acestea fac parte: amelogeneza si dentinogeneza imperfect, sd. Capdepont, boala oaseor de marmura. Amelogeneza imperfectatulburare in dezvoltarea adamantinei. Ea are 4 forme: 1. schimbari mici, smalt nemodificat,neted lucios, dar are nuanta galbuie /bruna,denivelata JonctS-D 2.dupa eruptive dintii sunt in norma, dar in 1-3 ani smaltu devine opac,brun deschis, rugos,,fisuri, dupa care smaltul dispare partial sau total 3.Smalt culoare alba,cu fisuri haotice, care dispare de pe toti dintii degajind dentina bruna normal 4.a eruptive smalr cretos,fara luciu pe alocuri lipseste si se detaseaza la act mecanica. EOD- norma Tratament: remineralizare cu NaF 0.2-0,05% systematic sau protetic 39.Dentinogeneza imperfect.Osteopetroza.Sd Capdepont Dentinogeneza imperfect- tulburare in dezvoltarea dentine.se manifesta prinsubdezvoltarea radacinior sau chiar lipsa lor,coroanele sunt normae, poate fi mobilitate, cadere timpurie a dintilor, deseori pot fi prezente chisturi cu contur neded. Radiologic- radacina scurta , fara cavitatea dintelui.

Osteopetroza(boala oaselor de marmura)-se manifest apron osteoscleroza difuza a tuturor oaselor. Sunt 2 forme: benigna(afectat meenchimul scheletic)-poate ramine oligosimptomatic(adamantine cretoasa se petrifica si dispare,dintii se ruineaza curind) si forma maligna(mezenchimu mielogen)- brusc scade hematopoeza, anemie, osteomielite, fracture fregvente. Sd.Capdepont-dinti fara smalt,galben brun,ruinati de abraziune,se intrevede conturul pupei,fara dureri, radacini scurte inguste,apicar- rarifierea osului fregvent chisturi, hipercimentoza,fistule,EOD scazut , canaliculele sunt largi umplute cu singe, predentina lipsehte, nr de vase este scazut , marit nr fibre de collagen, duritate de 1,5 ori mai scazuta, in dinti este mai muta apa decit subst. minerale tratament orthopedic. 40.Leziuni traumatice Distingem traumatisme acute(contuzie fractura , luxatie) si cronice. Contuzie-durere se mareste la muscare, pot fi hemoragii, EOD se face dupa 2-3 zile Luxatia-partiala:deplasarea dintelui din alveola,la forta lateral sau vertical. Acuze: durere ,mobilitate,poate indica timpul si cauza.medicul decide daca sa conserveze dintele sau nu in baza tesutului osos la radacina. Daca se conserveaza acesta sub anestezie il paseaza la ok si il fixeaza (sirma sau mase plastic),si cerceteaza pulpa-daca trebuie sau nu depulpat(peste 3-5 zile) .Totala: dinte skos din alveola : depupare ,plombarea dintelui si reimplantare, fixare, control. Fractura: poate fi coronara sau sa intereseze si radacina. Daca nu este interesata camera pulpara aceasta se restabileste fara dificultati.Daca se deschide camera pulpara, dintee se depulpeaza, se restaureaza ku shtifturi., incrustatii sau coroane.fractura radacinii poate fi: longitudionala, transfersala(poate fi obtutrata),fragmentara. Traumatism cronic-actiune indelungata a factorilor mecanici cu aparitia atritiei tesuturilor(croitori, fumatori,suflatori fe sticla)-tratament prin slefuire sau plombare. 41. Abraziunea tesuturilor dentare dure. Cauze: malocluzie,suprasoicitare, bruxism, proteze incorecte, noxe,fluoroza Sunt 3 grade: usor(cuspizi si marginile transante a smaltului) mediu( denudarea dentine) si grav( pina la cavitatea dintelui. Abraziunea de pinde si de ocluzie: adinca( se va scurta coroana din contul marginior incizivale), adinca ( se va abrazia la inferiori partea vestibulara si la superiori partea palatinala). Clinic in cazul abraziunilor EOD este in norma, dar poate aparea hiperestezie.scurtarea in lungime a coroanei, mai ales in cazurile grave kind scade DVO si se micsoreaza considerabil etajul inferior al fetii ( apar dureri in articulatii, senzatii de arsura a imbii, dureri in limba, ca urmare a schimbarii pozitiei condilului articular). Tratament de obicei dintii antagonishti se imbraca cu coronae(orthopedic). 42.Necroza acida tesuturilor dentare dure Apare la noxe profesionale, se observa la lukratori a institutiilor cu subst chimice. Se incepe cu o senzatie de strapezire, apoi hiperestezie la temperatiri si factori mecanici. Scade rezistemta smaltuui si dentine, un rol important apartinind si salivei care are un ph 5,8-6,2. Tratament:izolarea si uscarea dintelui, aplicarea pe 5 min. a tampoanelor imbibate ku flourura de Na 2%, se clateste,si se repeat systematic.peros; calciugluconat3-4 saptamini(cu interval de 2-3 luni), poate fi aplicat in cazuri grave si tratament orthopedic.profilaxie: clatirea cavitatii bucala 1 la 2 ore , imbunatatirea conditiilor de munca. 43.Defect cuneiform. Defect in tesuturile dentare dure,localizat cel mai fregvent la nivelul coletului pe suprafetele vestibuare a dintilor superiori si inferiori. Cauza: factori mecanici: perierea dintilor. Cinica: progreseaza ft lent, nu este insotit de senzatii dolore, uneori daca e profund pot fi senzatii pasagere la factori termici chimici si mecanici.Peretii defectului sunt duri ,lucitori si

netezi, cav dintelui nu se deschide ,daca este ft progresat, poate produce fractura coroanei, sondaj indolor, fundul este dur. In pulpa se determina depozite de dentina tertiara, vacuolizarea odontoblastilor, hialinizarea pupei,EOD in norma. Tratament: apicatii cu solutie gluconat de ca 10 %, fluorura de Na20%, pasta fluorica 75%, se folosesc periute moi,obturare. 44.Necroza tesuturilor dure. Cauze:disfunctia glandelor cu secretie interna: tiroida, sexual, perioada sarcinii. Clinic: incepe cu pierderea luciului smaltului, aparitia maculelor cretoase ce apoi devin bule inchise.in central focarului inncepe ramolirea si apare defect,fiind antrenati numerosi dinti, acuza dureri la excitanti termici chimici si mecanici, ce dispar la suspendarea lor. tratament: aplicatii cu guconat de ca 10%, clorura de Na o,2-2% (2-3 ori pe an), se scade aportul de gucide, igiena regulate si aflare la evident. Se mai efectueaza plombarea.

45.Eroziunea tesuturilor dentare dure. Eroziunea dinteui este o pierdere calciforma progresiva a smaltuui si dentinei de pe fetele vestibulare.(des incisivii si canii superiori, rar PM) Cauze:factori chimici in asociere cu cei mecanici., scaderea remineralizarii prin lichidul bucal Clinic:evoutie lenta(10-15ani),portiunea afectata este ovala neregulata, de obicei simetric nu mai putin de 2 dinti,cu timpul suprafata(neteda) si profunzimea se mareste ajungind la dentina, si capata o culoare galbuie, se caracterizeaza cu hiperesteziela diferiti factori mai ales la cei chimici si la rece. Diagnostic diferential: caria superficial, defect cuneiform. Tratament: inlaturarea factorilor cauzanti,utilizarea periutelor moi,si paste remineralizante, Local se fac aplicatii cu gluconat de calciu, remodent3%, florura de sodium 0,2%- 15-20 proceduri, daca defectul este extins, se obtureaza. 46.Hiperestezia tesuturilor dentare dure Este sensibilitatea sporita a tesuturilor dentare a diferiti factori. Cauze:parodontopatii, carii, eroziune, abraziune. Este de system(a mai muti dinti) si localizata(la un nr restrins de dinti) Pacientii acuza dureri intense dar pasagere la diferiti excitanti: Termici(rece, fierbinte); chimici(dulce acru, sarat) si mecanici, pot fi localizate sau sa iradieze.in majoritatea cazurilor dentina este denudate,dura, neteda, lucitoare,uneori usor pigmentata., sondare dureroasa.EOD- norma Diagnostic diferential:pulpit acuta(durere indeungata mai ales noaptea Eod peste 20mA); Tratament:izolarea dintilor, uscare,si curatarea depozitelor. Peste 5-7 min se aplica gluconat de ca 10% sau remodent . dupa fiecare a 3 vizita dintii se trateaza cu sol fluorura de Na 1-2% 15 proceduri. Cu repetare la 6-8-12 luni. Per oral: gluconat de ca 0,5 de 3 ori pe zit imp de o luna, scoaterea din alimentativeproduselor glucide si acre, folosirea pastelor remineralizante: fluorodent, remodent. 47.Modificari a tes dentare dure in endocrinopatii Gusa endemica(deficit de ioni)- evolutie rapida a cariei, anomaii a arcadelor dentare, edem al mucoaselor Hipoparatireoza(ca -1,2-2mmlo/l)la copii hipoplazia, la maturi: furnicatii in limbahipoestezia gingiei,xeroftalmie , arsuri in cav bucala,trismus, incretirea buzelor. Acromegalia-(producer in exces a H somatotrop, crestere neproportionala)- maxilare mari, spatii intre dinti,hipercimentoza, ingrosarea mucoasei bucale,limba mare,voce aspra,vorbire dificultara. Gigantism(crestere proportional)-dezvoltare accelerate a primordiilor dintilor,eruptive precoce, hipercimentoza,radacini mai lungi

Hipotireoza congenital-retentia eruptiei cu 1-2 ani, schimbarea decidualilor cu cu intirziere 2-3 ani,posibil anomalii de forma, de dimensiuni, hipoplazii,atritie sporita. Mixidem(scaderea ftiei gl tiroide)-fata edematiata, buze umflate,limba exces volum. 50.Dinti de tetraciclina. Hipoplazia locala.etiologie .tablou clinic. Modificarea culorii dintilor ca urmare a administrarea la gravide si la copii de virsta frageda a tetracicinei.tetraciclina nimerind in singe se depoziteaza in smat si dentina, in oase sub forma de sare calcica de ortofosfat de tetraciclina, dupa eruperea dintilor sub actiunea razelor UV se modifica cuoarea dintilor.se coloreaza nu toata suprazata dar zonele ce erau in dezvoltare a momentu administrarii tetraciclinei.Coloratia variaza de la galben deschis pina la inchis.su actiunea UV se schimba in cenusiu sau brun cenusiu.in doze mare apare hipoplazia. Hipoplazia locala:afectarea dezvoltarii la traumarea folicuuui.Apare sub forma de macule cretoase,ca depresiuni punctiforme pe toata suprafatsa.Cel mai fregvent apare pa Premolari acestia fiind situatiintre radacinile dintilor deciduali(infl.periodontiului) 51.Termenii de formare si mineralizare a dintilor temopari. Dintele Formare (saptamini) mineralizare(luni) 1;2 6-7 4,5 3,4 8-9 7.5 5 10 7.5 52 Termenii de formare si mineralizare a dintilor permanenti Dintele 6 1 2 3 4 5 7 8 Aparitia primordiilor luna 5 inut Luna 8 inut Luna 8 inut Una 8 inut 2 ani 3ani 3 ani 5 ani Debutul mineralizarii Luna 9 inut Luna 6 natal Luna9 natal Luna 6 natal 2,5ani 3,5ani 3,5ani 8 ani Definitivarea adamantinei(ani) 2-3 4-5 4-5 6-7 5-6 6-7 7-8 variat Formarea radacinii(ani) 10 10 10 13 12 12 15 Nelimitat

60. rolul factorilor generali in dezvoltarea afectiunilor dintilor de etiologie necarioasa. 61.tratamentul local al hipoplaziei. La formele mai simple ca punctiforma, ondulata si maculara se obtureaza cu material fotopolimerice, la formele mai avansate unde este distructie coronara se face aplicare veneere, refacerea coroanei cu composite, acoperire cu coroane. 63.metode de examinare a pacientului cu afectiunile parodontiului marginal. 1. consultatia initiala(acuze, anamneza, inspectia, cele mai simple cercetari instrumentale 2. examen amanuntit:prin metode speciala( starea vaselor sangvine,statut immunologic) 3. examnen pe parcursul tratamentului Se determina codu gingivitei, codul parodontal,mobilitatea patologica,pungile parodontale,radiografieanaliza clinica a singelui si a continutului de zahar, lichidul gingival.analiza biochimica a singelui

68.Electroodontodiagnostic.Metoda investigatiei. Electrodul pasiv se aplica pe bratul bolnavului si se fixeaza.dupa uscarea minutioasa a dintelui examinat cu un tampon de vata si dupa aplicarea rulourilor de vata se procedeaza la determinarea excitabilitatii dintelui.Capatul activ al electrodului unit cu clama cu semnul minus se infasoara cu un strat subtire de vata umectat in apa si se aplica la punctul sensibil al dintelui.Dintii sanatosi reactioneaza la curentii de 2-6 uA.La 2040 uA ne vorbeste despre un proces inflamator in pulpa.La 60 uA denota o necroza a pulpei coronariene.La 100 uA si mai mult necroza pulpei coronare si radiculare. Peredontiul normal e sensibil la 100-200 uA. 66. Estimarea indecelui CPIT N dupa OMS. Cerintele de tratament paradontal sunt inregistrate pe sextanti,grupe de dinti frontali si laterali,care prezinta o sesime a dentatiei existenta,molarii de minte nu sunt luati in consideratie decit ca inlocuitori ai molarilor secunzi, in absenta acestora. Sextantii cuprind urmatorii dinti. 17-14,13-23,24-27,47-44,43-33,34-37. indicele se inregistreaza cind intr-un sextant sunt prezenti cel putin 2 dinti.Daca intr-un sextant exista un singur dinte,el este inclus in sextantul vecin.Pentru determinarea indicelui se foloseste sonda de parodontometrie,cu partea activa terminala sub forma unei sfere cu diametrul de 0,5mm si care permite detectarea tartrului subgingival,tendinta de singerare gingivala si adincimea pungilor parodontale.Forta exercitata nu depaseste 25 g ,pentru a nu traumatiza tesuturile examinate. Pentru fiecare sextant examinat, se codifica valorile 0.nici un semn de imbolnavire 1.singerare gingivala la atingerea cu sonda 2.tartru supra-sau subgingival 3.pungi parodontale adinci de 4-5,5mm 4.pungi parodontale adinci de 6mm sau mai mult Pe baza valorilor inregistrate ,subiectul examinat se incadreaza in una din urmatoarele clase de necesar terapeutic parodontal 0=nu este necesar de tratament parodontal (cod 0) I=instituirea sau imbunatatirea igienei bucale (cod 1) II=Igiena bucala+detartraj+tratament antimicrobian (cod 2 si 3) III=I+II si tratament complex parodontal chirurgical,de reechilibrare functionala,ocluzala,de biostimulare locala si generala (cod 4) 67. estimarea starii igienice a cavitatii bucale Green si vermilion,IDD,ITD, Feodorov-Volodchina. Indicele OHI (oral-higiene-index) imaginat de catre Green si Vermilion este primulindice de apreciere a igienii bucale,aparut in 1957, si apoi simplificat tot de catre ei in 1964(OHIS= oral-higiene-index-simplified). Indicele OHI 1. companenta placa- DI(debris index),debris=placa dentara moale poate avea 4 grade -0=nu prezinta placa -1=placa in treimea cervicala -2=placa in cele 2treimi cervicale -3=placa pe toata suprafata Cantitatea de placa se evalueaza fara colorarea ei,numai prin apreciere vizuala,prin inspectie.

2.componenta tartru-CI(calculus index) -0=nu prezinta tartru -1=tartru in treimea cervicala,supragingival -2=tartru in cele doua treimi cervicale si subgingival -3=tartru pe toata suprafata+depodite mari gingivale 73. Investigaii biochimice i imunologice: Coninutul vitaminei E n snge; Saturarea esuturilor parodontale cu acid ascorbinic (vit.C) micoreaz permiabilitatea vaselor sangiuine (capilarelor); Testul intracutanat (dup Kavechii modificat de S. Bazarova) determin starea funcional a esutului conjunctiv (n mucoasa buzei inferioare se ntroduce 0,1 ml de 0,25% sol. tripan blu rezultatul se citete imediat msurnd pata de colorant, n norm este-5-7 mm; 70. Investigatii complimentare funcionale in paradontologire Este un examen complex cu ajutorul cruea se apreciaz starea de sntate parodontal, ntinderea i gravitatea leziunilor parodontale; Evoluarea strii de sntate parodontal cuprinde trei etape: Anamneza (vieii i a bolii) obinem informaii asupra strii de sntate general i stomatologic pacientului pn la momentul examenului prezent; Examenul clinic dento- parodontal (date obiective) va permite elaborarea unui diagnostic corect i include: inspeccia, examenul exo- i endobucal; instrumentar (arcadelor dentare, dinilor mobilitatea, profunzimea i coninutul pungilor, ocluzia, prezena depozitelor dentare; determinarea indicilor de igien (II), IS, de gingivit PMA, IP, CPTIN (de necesitate n trtament a afeciunilor parodontale); Examen complementar contribue la precizarea diagnosticului, posibilitilor i mijloacelor de tratament, include: Metode funcionale (stomatoscopia,capilaroscopia, reografia, polearografia); Metode de investigaie aesutului osos (R-grafia panoramic ortopantomografia, radioviziografia etc.); Ivestigaii de laborator: - citologie studierea elementelor celulare din coninutul pungilor parodontale; - migrarea leucocitelor (proba Isinovschi) determin gradul de aprare a esuturilor parodontale; - monocitograma starea funcional a mezenchimului. 4. Ivestigaii microbiologice: - examinarea cantitativ i calitativ a coninutului pungilor parodontale (microorganismelor); - examinarea fluidului gingival (prin metode citologice,histochimice, microbiologice, imunologice): . Investigaii biochimice i imunologice: Coninutul vitaminei E n snge; Saturarea esuturilor parodontale cu acid ascorbinic (vit.C) micoreaz permiabilitatea vaselor sangiuine (capilarelor); Testul intracutanat (dup Kavechii modificat de S. Bazarova) determin starea funcional a esutului conjunctiv (n mucoasa buzei inferioare se ntroduce 0,1 ml de 0,25% sol. tripan blu rezultatul se citete imediat msurnd pata de colorant, n norm este-5-7 mm; 6. Investigaii morfologice: biopsie esut gingival, studiat histologic.

65. Inspectia mucoasei gingivale...Pungi..clinice,parodondale,Proba Parma Dup decurgerea procesului: cronic, agresiv; Fazele procesului: acutizare (abscedare), remisie; Gravitatea procesului se determin dup tabloul clinico-radiologic: gradul uor pungile parodontale pn la 4 mm.; gradul mediu pungi parodontale de la 4 mm. pn la 6 mm.; gradul grav profunzimea pungilor parodontale peste 6 mm.; Rspndirea procesului: localizat, generalizat. n general PM se caracterizeaz ptin prezena a trei semne patognomice: - inflamaie; - alveoliz; - prezena pungilor parodontale. Inflamaia este o continuare a celei gingivale i depinde de stadiul de evoluie, de morfologia parodoniului, de grosimea i calitatea estului gingival; Aleveoliza reprezint distrugerea osului alveolar ca urmare a aciunii diferitelor enzime bacteriene i lizozomale, fiind unul din simptomele caracteristice ale bolii parodontale; Punga parodontal rezult din aprofundarea patologic a anului gingivodentar prin migrarea epiteliului de jonciune n direcie apical; Clasificarea pungilor parodontale: n raport cu dintele pot fi: - simple cnd intereseaz o fa a dintelui; - compuse cnd afecteaz dou i mai multe fee; - complexe cnd afectaeaz mai multe fee avnd un traect sinusos; - interradiculare dac ptrund ntre rdcinile unui pluriradicular. n raport cu creasta osoas pot fi: - pungi supraosoase au fundul deasupra crestei osoase adiacente; - pungi infraosoase fundul pungii e situat spre apical, sub nivelul osului adiacent. Prile componenete ale pungilor parodontale: - un perete dur; - un perete moale; - fundul pungii; - coninutul pungii. Peretele dur reprezentat prin cementul radicular, care poate fi demineralizat la suprafa, infiltrat cu produse bacteriene i acoperit cu plac i tartru; Peretele moale format din gingie, ce este edemaiat infiltrat cu granulocite neutrofile, macrofagi, lifocite, plasmocite, anticorpi, vase sanguine neoformate, epiteliu hiperplaziat, uneori subiat sau cu ulceraii. Fibrele de colagen sunt n curs de degradare (depolimerizare), printre care se pot gsi i intacte; Fundul pungii parodontale este format din epiteliu de jonciune retras mult spre apical, cu infiltrat limfoid i alterri celulare; Coninutul pungilor parodontale fluid gingival cu microorganisme, produse bacteriene (enzime, toxine, endotoxine), celule epiteliale descuamate, leucocite, uneori secreii purulente. 91Gingivita. Etiologie. Clasificare.

91.Gingivite sunt inflamaii ale gingiei far interesarea (lezarea) jonciunii dento-gingivale (epiteliale) i pot interesa n ntregime sau parial gingia. Aproximativ 80% din populaia adult sufer de gingivit cronic. Clasificarea gingivitelor dup form: cataral; ulceronecrotic; - hipertrofic; descuamativ/atrofic dup decurgerea clinic: - gingivite acute; - gigivite cronice; - cronice n stadiul de acutizare; - cronice n stadiul de remisie dup gradul de rspndire a procesului inflamator: - localizat/generalizat Gingivostomatit acest di-c se stabilete cnd este afectat gingia i alte zone ale mucoasei cavitii bucale (obrazului, buzelor, etc.). Papilit inflamaia papilelor interdentare (la 1,2,3, pn la 4 papile). Etiologia: Factorii locali: igiena insuficient a cavitii bucale (prezena plcii bacteriene); prezena tartrului dentar; obturaii defectuoase (n zona papilei interdentare); construcii protetice incorecte (iritaii cu croete); aparate ortodontice (activarea incorect); inele n caz de fracturi a oselor maxilare (dinilor); nghesuiri de dini, fixarea joas (prea sus) a frenulelor buzelor; deprinderi vicioase (inerea i mucarea pixului); factori nocivi profesionali (cariere de piatr i crbune, ntreprinderi chimice, de panificaie); substane chimice (benzina, lacuri, sruri ale metalelor grele); substane chimice iatrogene (pasta arsenical necroza papilei interdentare). Factorii generali pe fondalul maladiilor generale se declaneaz formele grave de gingivite. boli ale sngelui (unul din simptomele precoce a leicozelor); afeciunile sistemului cardio-vascular; afeciunile sistemului gastro-intestinal (ulcere, gastrite, colite); boli ale sistemului endocrin (diabetul zaharat); Dereglri hormonale (gingivita juvenil); intoxicaii cu substane medicamentoase (definipin n tratamentul epilepsiei); intoxicaii cu metale grele (mercur, plumb, bismut, etc.); Iradieri cu razele X; boli infecioase; la fumtori, alcoolici i narcomani. 92.GINGIVITA CATARAL Conform datelor OMS (1980), 80% copii din lume sufer de gingivit. Gingivita cataral acut mai frecvent se ntlnete la copii cu boli respiratorii acute (virotice), care dup un tratament adecvat, gingivita dispare fr a lsa complicaii. Tabloul clinic: Acuze durere,senzaii de usturime n mucoasa gingival, apare

desinestttor i se intensific n timpul alimentaiei (fierbinte, acru, srat), edem gingival, sngerri n timpul alimentaiei i periajului, miros fetid. Obiectiv vrful papilelor sau a marginii gingivale, sau toat gingia edemaiat, hiperemiat, lax, sngereaz la atingere, uoar mobilitate dentar din cauza edemaierei sistemului ligamentar superficial, creterea profunzimii anului gingival. Este un proces reversibil dac se intervine cu un tratament adecvat. Diagnosticul n baza datelor subiective i obiective. Tratamentul nlturarea factorilor iritani locali; Instruirea n igienizarea corect a cavitii bucale; Recomandri n alegerea corect a produselor de igienizare; Periajul profesional; Folosirea sol. de clorhexidin 0,06% pentru bi bucale pe perioada instructajului de igienizare corect (7-10 zile), a cte 3 min. dup periaj diminia i seara pentru inactivarea plcii bacteriene; Irigaii abundente cu soluii antiseptice (stomatidin, hexoral, etc.); Controlul igienei cavitii bucale de efectuat peste 5; 10; 20 zile. Dac hiperemia se menine preparate antiinflamatorii: sub form de aplicaii (instilaii) cu LevoBioR, MetkloDenta, Metrogil Denta, Elugel, Eludril Izofual, etc. Gingivita cataral cronic apare pe locul unde persist mult timp elementul iritant cronic (inclusiv i gingivita cataral acut de la 1 pn la 7-14 zile). Tabloul clinic Acuze pot lipsi; - prurit, usturime, disconfort; - sngerri gingivale, ndeosebi la periaj, terea alimentelor dure (mr, morcov, pine); - miros fetid din cavitatea bucal, defect estetic. Obiectiv hiperemie gingival cu nuan cianotic; - edem al papilelor i marginii gingivale, papilele rmn n cretere i nu se lipesc ctre suprafaa dintelui; - prezena pungii gingivale clinice; - prezena depozitelor (moi i dure); - miros fetid din cavitatea bucal. Tratamentul gingivitei catarale cronice nlturarea factorilor cauzali (locali i generali); Irigaii i cltituri abundente cu soluii antiseptice (hlorhexidin 0,06%, hexoral, stomatidin); Instilaii i aplicaii cu LevoBioR, MetkloDenta etc. Proceduri fizioterapice (hidroterapie, cureni diadinamici, vibromasaj, vacum-masaj Kulajenco), electroforez cu aloe, vit.C, etc. 93 gingivita ulceroasa Este o boal infecioas cu caracter acut i cronic, apare rar la copii mici, ocazional ntre 6 i 12 ani i frecvent la tineri 13-20 ani, mai rar la 40-45 ani. Apare prin asocierea a dou microorganisme specifice spirocheta Borellia Vincent i un bacil fuziform gram-negativ i neaprat pe un teren deficitar. Gingivita UN afecteaz i alte zone ale mucoasei bucale, motiv pentru care poart i alte denumiri, cum ar fi Gingivostomatit UN, Gur dureroas a soldailor (XENOPHON), la soldaii din timpul I rzboi mondial a fost

denumit Gur de tranee Etiologia: Factori locali: Igiena buco-dentar deficitar; preexistena unor gingivete acute; accidente de erupie a dinilor (n special molarul trei); fumatul; alcoolismul (deficitul de vit. C,B1 i B2 n alcoolism); perecoronaritele. Factorii sistemici: oboseala, stresul emoional i fizic (stri de rzboi, nevrozele i depresiile, examene); Deficiene nutriionale; afeciuni ale sngelui, leucemii, agranulocitoze; afeciuni virotie (rujeola). Clasificare: Dup decurgerea procesului: acut; cronic Dup gravitatea procesului: forma uoar; forma medie; forma grav Tabloul clinic este dominat de triada: durere, halen fetid, necroz gingival Acuze: Foma uoar usturime n timpul alimentaiei i gingivoragii, miros fetid; Forma medie i grav durerile sunt intense, intoxicaia organismului (din cauza absorbiei toxinelor n snge) i se expri prin febr 380C, slbiciune, somnolen, dureri de cap i n muchi, diaree, lipsa poftei de mncare, prezena ulceraiilor, miros fetid, salivaie abundent i viscoas Obiectiv Starea general dereglat: pacienii sunt palizi, cefalee, inapeten, dureri musculare i n articulaii, febr pn la 390C, mrirea ganglionilor limfatici (dureroi), pielea feei de culoare pmntie, rigditatea fieii, stare depresiv, insomnie, tulburri gastrointestinale; Local - papilele interdentare sunt necrotizate, necroza se extinde pe gingia marginal i ataat precum i la nivelul mucoasei orale - vlul palatin (gingivo-stomatit ulcero-necrotic, angina Vincent; Gingia necrotizat este acoperit cu o pseudo-membran galben-deschis pn la sur-murdar, papilele interdentare parc ar fi secionate la un nivel; n zonele fr necroz gingia de culoare rou-aprins, care sngereaz spontan sau la cea mai mic atingere; Hipersalivaie, saliva fiind viscoas i cleioas, cu miros fitid; Limfadenit loco-regional, ganglionii dureroi la palpare Tratament: Local I edin: Prelucrarea minuioas gingiei afectate i a cavitii bucale cu sol. 0,10,06% hlohexidin, 0,25% hloramin. Soluiile vor fi cldue (sporete fagocitoza i migrarea leucocitelor); Anestezia (infiltrativ, truncular, aplicativ); nlturarea minuioas a depozitelor moii dure (parial, ct este posibil),

dup care cu un excavator steril se nltur gingia necrotizat ( se pot utiliza fermeni proteolitici tripsin, hemotripsin). Sedinta 2 Prelucrarea antiseptic minuioas; Aplicaii cu metronidazol (o pastil dizolvat n hlorhexidin 0,06%) pn la obinerea unei suspenzii pentru 15 min. (n caz c pacientul nu poate veni la medic, aplic singur acas dup o instruire anterioar de ctre medic); Dup 2-3 edine se micoreaz evident durerile, scade temperatura, se mbuntete starea general; Dup cderea fenomenelor acute se recurge la tratamentul cariei dentare i complicaiile lui, detartrajul definitiv (asanarea cavitii bucale n totalitate); Epitelizarea definitiv parvine la a 3-7 zi, n funcie de gravitatea procesului; Tratamentul general se continu conform prescripiilor anterioare cu corecii la necesitate. Ratament general: Acid ascorbic 0,5/ 3-4 ori n zi; Desensibilizante (suprastin, tavegil, erolin cte o pastil ninte de somn); Dac persist febra (formele medie i grav) antipiretice; Metronidazol 1 gr./zi + amoxiciclin sau tetraciclin 1 gr./zi 7-10 zile; Diet semilchid, caloriinic bogat n vitamine, neiritant; Folosirea lichidului n abunden (ap mineral plat, compot, ceai verde, etc.) 94. profilaxia gingivitelor catarale Iluminarea sanitar n viziunea igienizarii cavitii bucale; Alimentaie raional; Vizite periodice la medicul stomatolog cu scop profilactic; Mod sntos de via (factorii de risc, ce sporesc reinera i acumularea de plac bacterian, funcionarea normal a parodoniului): Profilaxia GUN Educaie sanitar n viziunea igienizrii cavitii bucale; Alimentaie raional; Vizitele profilactice la medicul stomatolog cu recomandrile respective; Mod sntos de via (nlturarea factorilor de risc, ce induc la reinerea i acumularea plcii bacteriene. 95.Gingivit hipertrofic proces inflamator preponderent cu elemente proliferative Etilogie: Dereglri hormonale (pe prim plan), n legtur cu aceasta unii autori evdeniaz forme desinesttoare (de pubertate i de sarcin); Dereglri n dezvoltarea sistemului stomatognat (patologia mucturii adnc, ngrmdire de dini, anaomalii de poziie); Aciunea nociv a unor medicamente (hidantonina, difenina); Avitaminoze (vit.C), boli sanguine; Trauma mecanic cronic (marginile ascuite aele dinilor cu defecte, marginile suspendare ale obturaiilor, croetele protezelor, aparatele ortodntice; Prezena n trecut a gingivitei catarale cronice. Clasificare: Sunt evideniate dou forme: Edematoas (localizat i generalizat);

Fibroas (localizat i generalizat); Dup gravitatea procesului: - stadiul uor, hipertrofie gingival pn la 1/3 din nlimea coroanei; - stadiul mediu, pn la . din nlimea coroanei; - stadiul grav, mai mult de ., sau ntotalitate coroana dintelui este acoperit de gingie. Morfologia: Vegetaia i creterea accentuat a epiteliului; Distrofia vacuolizat a citoplasmei stratului spinos; dereglarea procesului de descuamare; Repartizarea neuniform a glicogenului (indic la dereglarea proceselor metabolice); Edemaierea esutului conjunctiv subepitelial; Ffibrele din colagen sunt dezmembrate (din cauza edemului); Sporete numrul de vase sanguine, sunt delatate i pline cu snge; Infiltraia esuturilor cu celule plasmatice i limfoidale; Elemente de scleroz subepitelial; Infiltraie leucocitar pritre celulele epiteliale; Activizarea tuturor fermenilor n vasele sanguine i zonei de cretere. Forma edematoas Sngerare gingival, rar durei n timpul alimentaiei; Prurit, dereglarea actului masticator; Miros fetid din cavitatea bucal; Pungi gingivale false cu eliminri exudative din ele; Jonciunea epitelial nu este afectat; Depozite dentare moi n abunden (pigmentate). Forma fibroas evoluiaz benign i se caracterizeaz prin: gingie hiperplazic cu aspect bulbar; senzaie de consisten dens la palpare; Lipsa sngerrilor i durerei; culoare roz-pal, uneori cu ten cenuiu sau rou; Pacienii de regul nu prezint acuze (numai forma neobinuit a gingiei), adic dereglri estetice; Pentru stadiul uoar - papilele interdentare de culoare normal sau puin palide, alpite bie de dinte (hipertrofiate pe 1/3 din nlimea coroanei); - nu sngereaz; - pungile gingivale (false) nu sunt profunde i fr eliminri; Pentru gradul mediu i grav (dac procesul este generalizat), sunt caracteristice: - hipertrofie gingival 1/2-2/3 din nlimea coroanei dentare. 97. Parodontita marginal este un proces infalmator cu lezarea aparatului ligamentar periodontal i a esutului osos; La baza morfogenezei bolii sunt procesele exudativo-alterative cu elemente de distrucie pronunat a osului alveolar; Afeciunile parodoniului maginal sunt cunoscute din antichitate, dar odat cu dezvoltarea civiliziei, rspndirea acestei afeciuni brusc crete i la ziua de astzi atinge aproximativ 100% (95-98%) la populaia adult; n prezent se observ o tendin de rspndire a formelor agresive de parodontit marginal; Analiza epidemiologic efectuat n trei grupe de vrst (28-30, 30-44, i

peste 60 ani), au artat c la tineri 29-44 ani) numai 4-5% au parodoniu clinic sntos i menin o igien bun a cavitii bucale ( .,1999). Etiologia: Afeciunile parodoniului se pot dezvolta sub aciunea factorilor locali i generali, dar i combinarea lor pe fondalul scderii reactivitii organismului. n ultimul timp o deosebit importan se acord factorilor etiologici locali i anume plcii bacteriene; Momentul primordial ctre studierea etiologiei afeciunilor parodoniului marginal sunt expuse n trei grupe de factori etiologici: 1. Starea produselor metabolice n placa bacterian i n tartrul dentar; 2. Factorii de la nivelul cavitii bucale capabili s sporesc sau s slbesc potenialul patogenic al microorganismelor i produselor lor metabolice; 3. Factorii generali ce regleaz proceselor metabolice a esuturilor gazd (cavitii bucale), de care i depinde reacia de rspuns la aciunea patogenic a microorganismelor; n parodontologie o importan prioritar o are 4 noiuni: din depozite dentare nemineralizate (placa bacterian i depozitele dentare moi, adic substana alb); din cele mineralizate (tartru dentar supa- i subgingival). Factorii locali: Igiena insuficient a cavitii bucale (prezena plcii bacteriene); Prezena tartrului dentar; Obturaii defectuoase (n zona papilei interdentare); Construcii protetice incorecte (iritaii cu croete); Aparate ortodontice (activarea incorect); inele n caz de fracturi a oselor maxilare (dinilor); nghesuiri de dini, fixarea joas (prea sus) a frenulelor buzelor; Deprinderi vicioase (inerea i mucarea pixului); Factori nocivi profesionali (cariere de piatr i crbune, ntreprinderi chimice, de panificaie); Substane chimice (benzina, lacuri, sruri ale metalelor grele); Substane chimice iatrogene (pasta arsenical necroza papilei interdentare). Factorii generali Boli ale sngelui (unul din simptomele precoce a leicozelor); Afeciunile sistemului cardio-vascular; Afeciunile sistemului gastro-intestinal (ulcere, gastrite, colite); Boli ale sistemului endocrin (diabetul zaharat); Dereglri hormonale (gingivita juvenil); Intoxicaii cu substane medicamentoase (definipin n tratamentul epilepsiei); Intoxicaii cu metale grele (mercur, plumb, bismut, etc.); Irradieri cu razele X; Boli infecioase; La fumtori (alcolici) i narcomani). CLASIFICARE: Dup decurgerea procesului: cronic, agresiv; Fazele procesului: acutizare (abscedare), remisie; Gravitatea procesului se determin dup tabloul clinico-radiologic:

gradul uor pungile parodontale pn la 4 mm.; gradul mediu pungi parodontale de la 4 mm. pn la 6 mm.; gradul grav profunzimea pungilor parodontale peste 6 mm.; Rspndirea procesului: localizat, generalizat. n general PM se caracterizeaz ptin prezena a trei semne patognomice: - inflamaie; - alveoliz; - prezena pungilor parodontale. Inflamaia este o continuare a celei gingivale i depinde de stadiul de evoluie, de morfologia parodoniului, de grosimea i calitatea estului gingival; Aleveoliza reprezint distrugerea osului alveolar ca urmare a aciunii diferitelor enzime bacteriene i lizozomale, fiind unul din simptomele caracteristice ale bolii parodontale; Punga parodontal rezult din aprofundarea patologic a anului gingivodentar prin migrarea epiteliului de jonciune n direcie apical; PATOGENIA: Reacia local a esuturilor gazd (parodontale) la aciunea microorganismelor i toxinelor lor la nivelul capilar, deoarece anume la acest nivel se petrece schimbul de substane, cu eliminarea produselor metabolice; Pentru izolarea i distrugerea agentului microbian (i a toxinelor), n zona respectiv se ndreapt leucocitele (neutrofilele PMN); n procesul de distrugere a celulelor microbiene, ele elimin fermeni celulari (lizozomali) foarte toxici; Localizate n spaiile intercelulare celulele gigante elimin substane biologic active (heparin, histamin) i muli ali fermeni pentru izolarea i distrugerea celulelor microbiene (inflamaie acut); Dilatarea brusc a capilarelor i mrirea permiabilitii, clinic se pronun prin sngerri gingivale; Edemul esuturilor moi apare ca rezultatul afectrii sistemului capilar venos i dereglarea evacurii limfatice; Simptomul de durere gingival este rezultatul acumulrii n esututri a peptidelor i bradichininei; Dac la aceast etap se nltur agentul lezant (de regul microbian), peste o perioad scurt, toate elementele structurale (vasele, celulele gazd i esuturile parodontale) revin la normal; Dac nu - procesul trece n cronic i capt un caracter mai pronunat: Permiabilitatea crete i se menine un timp ndelungat; n capilare se micoreaz fluxul de snge; Lrgirea brusc i lizarea vaselor sanguine (sistemului capilar venos); Evacuarea lifmatic se stopeaz pe o perioad ndelungat; Edemul esuturilor moi se mrete; Se deregleaz troficitatea esuturilor gazd; Lezarea lizozomal cu eliminarea fermenilor activi de ctre celulel de aprare devine de nereglat; n esututri se acumuleaz o cantitate mare de fermeni (prostoglandine, proteaze, tripsin, catepsin, etc.), care au menirea de a proteja esuturile gazd, ns ele ncep lezarea lor (autoliza); Se modific mediul acid cu dereglarea procesului de formare i maturizare a osteobltilor, n schimb se activeaz formarea osteoclatilor; Dereglare metabolismului n toate structurile parodontale (esutul colagenic,

conjunctiv); Acumularea de substane toxice, acioneaz destructiv direct asupra structurilor osoase, colagenice i substanei fundamentale; Ca rezultat apare o situaie ideal de ptrundere a microorganismelor i toxinelor lor n profunzimea esututrilor gazd; n aa condiii aciunea mecanic din fizilogic devine patologic (traumatic) pentru structurile osoase i de amortizare ale parodoniului NB !!!. Concepia modern n etiopatogenia Bolii Parodontale Boala parodontal este iniiat i susinut de factorii microbieni viruleni produi de placa microbian subgingival.; O parte din aceste substane sunt capabile de a leza la direct celulele gazd n timp ce altele pot activa celulele umorale i tisulare care provoac leziuni parodontale; Patogenitatea bacteriilor subgingivale ctre esutul parodontal este confirmat de multipli cercettori, prin care se atribuie un rol predominamt urmtoarelor microorganisme markeri: Acidobacilus actinomycetemcomitans, Phorphyromonos gingivals, Prevotela intermedia, Bacteroides forsythus, Fusobacterium nucleatum, Ekenela corrodens, Streptostreptococcus micros, Streptococcus intermedium; Mecanismele de patogenitate bacterian n parodontite sunt fie directe prin aciunea nociv a unor factori de structur bacterian, producerea de exotoxine, endotoxine, enzime, metabolii toxici, invazia esuturilor, fie inderecte. Mecanismele inderecte include rspunsul imunologic al gazdei specific i nespecific - care ncearc s se apere fa de agresiunea microbian, mecanisme care pot deveni ele nsui factori de agresivitate i progresie a leziunilor parodontale. n etiopatogenia parodontitelor marginale, n prezent se accept dou elemente dominante certe i solid conturate (Cozma I.A. 2008, .. et al.2008): gradul microbian provenit din placa bacterian subgingival; 2) susceptibilitatea macroorganismului de a declana un proces imun. De rnd cu alte funcii macrofagele elibereaz enzime cu rol distructiv tisular ca: elastaze, hialuronidaze, citochne (interleuchina-1, factorii citotoxici, prostoglandine, leucotrine, .a.), care pot resorba osul. Dup prerea unor savani microorganismele parodontopatopatogene nu pot dezvolta boala parodontal fr al surprinde pe pacient ntr-o etap sau condiii de susceptibilitate, n care factorii de imunitate sunt lezai. 99.Abcesul paradontal Parodontita acuta este o continuare a parodontitei hiperemice, in care se intalnesc modificari inflamatoriimai avansate. Exudatul inflamator creste mult tensiunea intratisulara, ligamentele sufera un proces de inbibitie, iar dintele capata un anumit grad de mobilitate. Se remarca o demineralizare a osului periapical. Durerea are o evolutie ascendenta, de la simpla jena, pana la dureri insuportabile, pe parcursul a 24-48 de ore. Durerea nu este calmata de antialgicele obisnuite si este permanenta. Pacientul evita miscarile capului, nu zambeste. In dreptul radacinii, mucoasa este congestionata, depresibila la palpare si se constata durere. Poate existaadenopatie regionala de insotire. Daca inflamatia se extinde, poate aparea edemul tegumentelor. De exemplu, pentru dintii frontali superiori edemul intereseaza buza superioara, pentru

caninii superiori aripa nasului si regiunea palpebrala, pentru premolari si molari superiori, regiunea geniana. La arcada inferioara, edemul poate interesa buza inferioara, regiunea submandibulara sau submentoniera, in functie de localizarea dntelui cauzal. Diagnosticul pozitiv se pune pe caracterul acut al durerii, durerea la percutia in ax a dintelui, tumefierea mucoasei si tegumentelor, lipsa semnelor de vitalitate dentara si starea generala afectata. In evolutie, parodontita seroasa poate trece spre o parodontita acuta purulenta, se poate croniciza, sau se poate vindeca spontan (rar). Parodontit marginal cronic exacerbat Se poate dezvolta pe fondalul PMC de gradul mediu apar inflamaii acute, este caracteristic pentru bolnavii ce sufer de afeciuni generale. 100.Parodontita cronica forma usoara.Morfologie.Tablou clinic.Clis radiolo. Parodontita proces inflamator gingival ,se caracterizeaza prin destructia progresiva a periodontiului si tesutului osos al septului interdentar. In par cron usoara acuzele sunt nesemnificative:singerari gingivale periodice(cind se spala dintii).miros neplacut.senzatii gingivale neplacute,depuneri curente de tartru.Se localiz in regiunea incisivilor maxilei si mandibulei. La examinare se observa hiperemie in reg gingiei interdentare si o parte din gingia alveolara,punga gingivala de pina la 3,5mm. Cliseu radiologic:resorbtia placii compacte de la nivelul septului interdentar,reducerea pina la 1/3 din inaltimea septului interdentar cu dereglarea virfului sept inter. Lipseste mmobilitatea dintilor. 101.Parodontita cronica forma medie.Morfologie.Tablou clinic.Clis radio. Parodontita proces inflamator gingival ,se caracterizeaza prin destructia progresiva a periodontiului si tesutului osos al septului interdentar. Se caracterizeaza prin extinderea proc inflamat asupra unei parti insemnate din gingia alveolara si adincirea pungii gingivale,formarea pungii gingivale cu o adincime pina la 5 mm. Acuze:singerari gingiv frecvente in timpul spalarii,consumului de alimente tari,schimbarea culorii gingiei,mobilitatea unor dinti dispersati. La consultatie se depisteaza: cianoza papilelor gingiv interdentare,inflamarea lor,aderarea usoara la dinti.Singerari la cea mai mica atingere.La palpare se elimina un continut seros.,migrari patologice de grad I. Cel mai des in regiunea incisivilor maxilarului inferior si a molarilor de pe ambele maxilare.Anomaliile dispunerii dintilor agraveaza procesele inflamatorii din zona. Cliseu radiologic: destructia tesutului osos pina la . din septul interdentar,prezenta osteoporozei,largirea spatiului periodontal in zona festonului gingival. 102.Parodontita cronica forma grava. Morfologie.Tablou clinic.Clis radio. Parodontita proces inflamator gingival ,se caracterizeaza prin destructia progresiva a periodontiului si tesutului osos al septului interdentar Bolnavii acuza dureri in procesul de masticatie,schimbarea pozitiei dintilor,supuratie periodica,aparitia spatiului intre dinti,aparitia mirosului neplacut actioneaza asupra psihicului bolnavilor.

La examinare: deformarea accentuata a gingiei din cauza proliferarii granulatiilor,fibrozei si hiperemiei de staza.Papilele gingivale adera fragil la suprafata dintilor,depuneri insemnate de tartru,resturi alimentare,placa microbiana.Din cauza singerarii si durerilor bolnavii nu-si mai spala dintii contribuind la evolutia procesului inflamator.La sondare pungi parodontale adinci de 5-7 mm,dintii au migrari patologice de gradul II-III.Deplasari ale dintilor in forma de evantai,rotiri in jurul axei. Cliseu radiologic: destructia tesutului osos de grad II-III,focare de osteoporoza,pungi osoase. Stare de remisie dupa tratament complex inclusiv chirurgical si ortopedic. 103.Parodontoza.Etiologie.Patogenie.Clasificare. Afectiunea tesuturilor parodontiului cu caracter primar-distrofic. Etiologie : Microorganismele: Se considera ca toti factorii care influenteaza etiopatogenia si evolutia paradontozei sunt favorizanti sau predispozanti, dar nu constituie cauza bolii. Factorul cauzal de paradontoza este considerat factorul microbian. Se poate afirma ca factorul determinant este raspunsul imun al organismului. Paradontoza este rezultatul interactiunii intre bacteriile din placa bacteriana si raspunsul imun al gazdei, terenul.Sistemului imunitar: Paradontoza are o evolutie ce depinde nu numai de agresivitatea si specificitatea bacteriilor, dar si de modul cum va raspunde organismul la atacul microbilor, existand o interactiune intre microorganismele cavitatii orale si raspuns imun al organismului. Factorii generali sunt factorii care influenteaza reactivitatea generala, favorizand imbolnavirea pacientului: -factori genetici (predispozitia constitutioanala); -factori metabolici (diabet); -factori hormonali (endocrinopatii); -afectiuni ale tesutului conjunctiv; -afectiuni ale sistenului nervos central; -factori imunitari: scaderea capacitatii de aparare sau reactivitate autoimuna; -factori externi (intoxicatii); -stari carentiale (hipovitaminoze). Factorii locali sunt factori de iritatie pentru parodontiu si pot fi cauzali, ex.: placa bacteriana, si favorizanti: tartrul dentar, trauma ocluzala, carii dentare, edentatia, anomalii dento maxilare, obiceiuri vicioase, factori iatrogeni. Patogeneza:Schimbari distrofice:intirzierea substitutiei structurilor osoase,coloritul tesutului osos este neuniform,se accentueaza liniile de forta,are loc ingrosarea trabeculelor osoase din substanta spongioasa pina la pierderea spongiozitatii. Boala se manifesta prin atrofia progresiva a proceselor alveolare.roentgen releva modificari osoase sclerotice,procesele atrofice in acest tesut ducind la micsorarea in inaltime a septurilor interdentare. Clasificare: Forma usoara senzatii neplacute in gingie,prurit in reg incisiv maxilar inferior,radiologic scaderea de 1/3 a inaltimii septurilor osoase interdentare. Forma medie radacinile dintilor(canikni si incisivi) se dezgolesc,adeseori au culoare galbuie,hiperestezia tesuturilor dintelui,dezgolirea pina la 1/3 din suprafata radacinii,reducerea pina la . a inaltimii septurilor osoase interdentare. Forma grava dezgoliri importante ale radacinilor dentare1/2 si mai mult,se deschid spatiile interdentare ,accentuat defectiunea estetica. 104.Parodontoza.Tabloul clinic.Diagnostic diferential.

Afectiunea tesuturilor parodontiului cu caracter primar-distrofic. Tablou clinic: Forma usoara senzatii neplacute in gingie,prurit in reg incisiv maxilar inferior,radiologic scaderea de 1/3 a inaltimii septurilor osoase interdentare. Forma medie radacinile dintilor(canikni si incisivi) se dezgolesc,adeseori au culoare galbuie,hiperestezia tesuturilor dintelui,dezgolirea pina la 1/3 din suprafata radacinii,reducerea pina la . a inaltimii septurilor osoase interdentare. Forma grava dezgoliri importante ale radacinilor dentare1/2 si mai mult,se deschid spatiile interdentare ,accentuat defectiunea estetica. Semnele diagnostice: absenta inflamatiei,gingia are culoare palida retractia gingiei si deshosarea coletului apoi a radacinii dentare absenta pungilor parodontale si gingivale nu este caracteristica placa microbiana sau depozitul moale asocierea frecventa cu patologia dintelui ce nu are ca origine caria(eroziunea smaltului,uzura,defectul cuneiform) dintii isi pastreaza o buna fixare chiar in cazul atrofiei marcate a septurilor interdentare,deoarece evolueaza sincronic cu retractia gingivala. Examenul radiologic nu evidentiaza semne ale destructiei inflamatorii a tesutului osos al septului interdentar,conturul fiind clar,constatindu-se reducerea inaltimii acestuia fara focare de osteoporoza,dilatarea spatiului periodontal Afectiuni ale glandelor endocrine si dereglari metabolice Tabloul schimbarilor distrofice ale tesutului osos asemanator cu cel din parodontoza,a fost observat in unele endocrinopatii(insuficienta cronica paratiroida),si situatii exceptionala(hipodinamie,hipoxie ,hipoxemie) 105.Parodontomele.Etiologie.Tablou clinic.Diagnostic diferential. Parodontoamele cuprind tumorile si procesele cu aspect de tumori. Fibromatoza gingiei.Epulis.Chistul paradontal. Fibromat ging- seamana cu gingivita hipertrofica insa nu are nimic comun cu inflamatia.Spre deosebire de gingiv in procesul de fibromatoza gingivala se observa deformarea atit a gingiei interdentare cit si alveolare. Morfologic- prezinta infil.tratia tesutului conjunctiv fibros dens cu o cantitate neinsemnata de elemente celulare Acuze-aspectul neobisnuit al gingiei,care acopera in mare sau mica masura coroana dentara. Epulis-se aseamana cu hipertrofia papilei gingivale interdentare. Se intilneste la pers 20-40 ani,mult mai rar la persoane in virsta. La aparitie contribuie factori iritabili locali (tartru,resturi radiculare dentare) Formatiunile apar doar unde exista dinti(sau radacini ale acestora),evolueaza incet,ani de zile. Acuze-prezenta acestor formatiuni nedureroase,care evolueaza ca marime si singereaza usor la palpare. La examinare se constata tumori de forma unei ciuperci,daca evolueaza rapid pierde forma de ciuperca. Chistul parodontal-zone ale destructiei tesutului osos cu forme rotunjite. Diagnostic diferential: Cu procesele similare hiperplastice cu caracter inflamator- gingivita hipertrofica,hipertrofia unor papile gingivale provocate de excitanti locali. 106.Metode fizioterapeutice in tratamentul gingivitelor. Termoterapia:

se fac cltituri cu soluii cldue din infuzii de plante medicamentoase. Efectul: sub influena cldurii vasele se dilat, se intensific circulaia saungvin, se amelioreaz trofica, se intensific refluxul elementelor patologice, se intensific metabolismul n esuturi. Temperatura ridicat se utilizeaz cu scop de a absorbi elementele dezintegrrii metabolice n procesele inflamatorii, pentru Stimularea regenerrii, pentru micorarea senzaiilor dureroase. Razele ultraviolete: Aciunea direct a radiaiei duce la denaturare i coagulare proteinelor, dup clivajul lor enzimatic se formeaz substane biologic active (histamina, acetilcolina). Substane biologic active sunt absorbite n snge, oferindefect secundar umoral asupra tonusului vascular, muscular, receptorilor nervoi i metabolismului. Razele ultraviolete sunt eseniale pentru procesele fiziologice normale. Ele particip n procesul de transformare a provitaminei D n vitamina D3, care provoac reglarea proceselor de mineralizare i fermentare. Ca urmare a unui efect bactericid direct al razelor ultraviolete, se iradiaz germenii care sunt pe suprafaa plagii, mucoasei, precum i n aer. n efect bactericid indirect ale razelor ultraviolete, mecanismul de aciune asupra bacteriilor este altul. Razele ultraviolete, irit receptorii nervoi periferici, provoac impulsuri aferente puternice n sistemul nervos central de la locul de expunere, n rezultat apar reacii reflex, se intensific metabolismul i astfel se creaz condiii n care bacteriile patogene i pierd capacitatea de a se reproduce i mor. Terapia cu laser: Esena tratamentul este n interaciunea fasciculului laser monohrom cu formaiunile intracelular. Ca urmare, se schimb cursul reaciilor biochimice ale structurii moleculare. Puterea mic a laserului are efect de stimulare, analgezic i antiinflamatorii. Sub influena radiaiilor laser de joas frecven cu lungimea de und (0,631,3 mm) prezint urmatoarele efecte biologice: sporirea circulaiei sngelui i activarea schimbului de lichid interstiial; stimularea metabolismului electrolit n citoplasma celulelor i ca o consecin accelerarea proceselor metabolice, stimularea recuperrii celulelor prin creterea produciei de ATP, consumul de oxigen, sintetizarea de proteine, acizi nucleici i activarea enzimelor citoplasmatice; efecte asupra sistemului imunitar; crete pragul durerii a terminaiilor nervoase. TErapia cu microunde: sunt utilizate vibraii electromagnetice alternative de frecven ultra-nalt (2.38 GHz). Terapia cu microunde provoac: Accelerarea circulaiei sanguine i a limfei; Creterea permeabilitii peretelui vascular; Creterea metabolismului; Creterea reacii de aparare;

Reducerea sensibilitii terminaiunilor nervoase (efect analgezic). Terapia cu microunde are aciune antiinflamatoare. Aceste manifestri apar n zona de impact i prile simetrice. Stimularea receptorilor nervoi duce la formarea de reacii reflexe pozitive i aciune umoral secundar. Cura de tratament 3-12 edinte acte 5-8 minute. 107.Rolul factorilor generali in etiologia gingivitelor. Starea generala a organismului conteaza. Gingivita din cursul unor stari fiziologice ca sarcina,menopauza poate aparea, sarcina poate influenta prin modificari hormonale reactia locala a tesuturilor fata de placa bacteriana. Gingivita in cursul unor boli sistemice:Diabet-favorizeaza un raspuns modificat de aparare din partea acestor structuri fata de placa bacteriana.Hipovitaminoza c deficitul de vit C modifica in sens agravant raspunsul gingival prin edem,hiperplazie,singerari gingivale. Gingivite din leucemii,anemii,tulburari imunodeficitare. 108.Gingivita de sarcina.Clinica.Particularitati ale tratamentului.Profilaxie Sarcina poate influenta prin modificari hormonale reactia locala a tesuturilor fata de placa bacteriana. In lichidul santului gingival se remarca o crestere a speciei anaerobe asupra careia hormonii steroizi(progesteronul si estrogenul) mult crescuti la acest nivel actioneaza ca factori de proliferare. Simptomatologia - principalele semne de imbolnavire gingivala sunt hiperplazia si singerarea. gingia este tumefiata,marita in volum culoarea variaza de la rosu viu la violaceu,frecvent gingia este acoperita de depozite fibrinoase sau purulente. Singerarea se produce la cele mai mici atingeri Uneori hiperplazia gingivala are aspect tumoral,fiind denumita tumora de sarcina(incidenta 2-5%) Semnele clinice ale gingivitei se accentueaza din luna a II sau aIII ,devin destul de proonuntate in luna a VIII Apare din cauza productiei crescute de hormoni gonadotropi. Evidentierea si indepartarea placii bacteriene(principala etapa in tratament),tratamentul medicamentos antimicrobian si antiinflamator al gingivitei.Educatia igienica a pacientului. 109.Tratamentul complex al paradontitelor. Incepe prin control igienic,educarea pacientului in spiritul igienei rationale(fara respectare se mentin depunerile supradentare) Jugularea fenomenelor inflamatorii acute administrind solutii de enzime proteolitice,trihopol,sangviritrina max 2-3 sedinte. Inlaturarea depunerilor dentare si obturarea cariilor. Numai dupa asta se trece la metode chirurgicale:chiuretajul pungilor gingivale,tratamentul chirurgical al pungii parodontale,in caz de abces gingivectomia. Tratamentul oropedic are caracter de terapie patogenetica fiindca suprima mobilitatea dintilor,traumele articulare. Folosirea vitaminelor din grupul C,P si grupul B. Injectiile cu preparate din acidul nicotinic-ameliorarea proceselor de oxidoreducere din peretii vasculari. 110.Principii de baza in tratamentul local al paradontitelor.

Principiile generale: Profilaxia primara-totalitatea masurilor de igienizare a cav bucale. Profilax secundara- oprirea evolutiei bolii parodontale spre forme mai avansate. Profila tertiara- prevenire recedivelor dupa tratamentul formelor manifeste. Terapia medicamentoasa a pungilor gingivale si parodontale nu poate fi considerata intemeiata si cu efect curativ de sinestatator,deoarece epiteliul vegetant este refractar la medicamentele aplicate.Asemenea tratament nu suprima pungile.rezulta ca intre masurile profilactice si curative exista numeroase elemente comune. 111.Tratamentul local antiinflamator al parodontitelor. Instilatii in pungile parodontale,in caz de parodontota marginala cronica cu exsudat purulent--- Elysol metronidazol gel dentar 25%,Dumex cu actiune antimicrobiana si antiinflamatoare.(acul seringii este introdus prin miscari blinde in interiorul pungii parodontale pina la portiunea cea mai adinca,instilatiile se fac la 1-2 zile interval,2-4 sedinte). Medicatie cu glucocorticoizi hidrocortizonul,in general reduc inflamatia de cauze variate,in tesuturle inflamate inhiba macrofagele,migrarea polimorfonuclearelor,reduc permeabilitatea capilarelor.In faze tardive inhiba sinteza proteica,fibroblastele,osteoblastii. Clinic reduc inflamatia,hiperemia,exsudatul inflamator dar si scaderea proceselor reparatorii ale tesuturilor lezate.(hidrocortizon acetat,prednison,prednisolo, triamcinolon,dexametazon) 112.Metode de tratament al gingivitelor hipertrofice. Din mijloacele medicamnetoase cu proprietati de reducere a fenomenului hipertrofic se recomanda injectii in papilele gingivale cu solutie de lidaza.In procesul terapiei complexe folosim diverse tipuri de masaje,electroforeza cu heparine si alte metode. Alegerea metodei este determinata de factorii cauzali: la gravide se suprima depunerile dentare,se recomanda preparate antiinflamatorii,heparina.Tratamentul conservativ in aceasta perioada este putin eficient. Forma edematoasa trece in fibroasa de aceea efectuam gingivectomia cind exista hipertrofie. In cazul anomaliei de muscatura se cere si terapie ortodontica. 113.Planul tratamentului local al parodontitelor Directii principale in tratamentul local: tratamentul antimicrobian si antiinflamator tratamentul chirurgical tratamentul de echilibrare ocluzala tratamentul de reabilitare structurala si functionala a parodontiului marginal prin biostimulare tratamentul complicatiilor Etapele principale de tratament: Tratamentul complicatiilor acute ale parodontitelor marg .cronice. Indepartarea factorilor naturali cu incarcatura microbiana: evidentierea placii microbiene indepartarea placii microbiene detartrajul supra si sub gingival Depistarea si indepartarea factorilor iatrogeni. Tratamentul medicamentos antimicrobian ai antiinflamator al gingivitei si parodontitei marg cron superf.

Reducerea exsudatului inflamator din pungile parodontale Suprimarea chirurgicala a focarelor inflamatorii(altele decit pungi parodontale) Suprimarea propriu-zisa a pungilor parodontale. Restaurarea morfologiei dentare afectate prin carie. slefuiri ocluzale imobilizarea dintilor parodontici restaurarea protetica tratamente orto tratamentul hiperesteziei biostimulare mentinerea prin masuri profilactice a rezultatelor obtinute in tratament. 114.Rolul igienii cavitatii bucale in tratamentul afectiunilor parodontale. Indepartarea placii bacteriene si prevenirea acumularii ei pe dinti si suprafetele gingivale adiacente reprezinta conditia esentiala pentru mentinerea starii de sanatate gingivala si parodontala.La persoanele cu parodontiu sanatos indepartarea placii microbiene previne aparitia imbolnavirii gingivale. La bolnavii in curs de tratament indepartarea placii favorizeaza procesul de vindecare,iar la cei tratati impiedica aparitia recidivelor. Rezultatul tratamentului parodontal poate fi compromis daca pacientul nu isi insuseste un program corect de autoigienizare,program care trebuie controlat si eventual corectat. Igienizarea se face prin periaj gingivo-dentar,la care se asociaza mijloace secundare de intretinere a igienei si de catre medic prin: -detartraj chiuretaj radicular aplicaarea substantelor medicamentoase cu actiune antimicrobiana si antiinflamatoare. 115.Importanta slefuirii selective in tratamentul leziunii parodontale,tehnica de efectuare. De regul, dup efectuarea msurilor de igien profesional a cavitii bucale pacienilor li se indic tratament antibacterial complex, i deja peste 10-14 zile efectul tratamentului devine evident. Reieind din faptul c toate afeciunile parodontului sunt maladii de etiologie multifactorial este important ca i tratamentul aplicat s fie complex. Frecvent la aceast categorie de pacieni lipsesc o parte din dini, iar cei rmai sunt mobili, fiind suprasolicitai. n aceste situaii este absolut necesar consultaia stomatologului-ortoped, pentru elaborarea planului de protezare. Chiar dac sunt prezeni toi dinii, consultaia ortopedului este indispensabil, deoarece n aa cazuri este necesar lefuirea selectiv a dinilor cu supracontact, adic care suport suprasolicitare, pentru a le micora efortul ndeprtarea punctelor premature prin lefuiri selective se poate face prin mai multe metode: metoda Jankelson, metoda Schuyler. metoda Shore,metoda Ramfjord, metoda Barelle. -Metoda Jankelson se monteaza modelele de studiu in Ocluzor si stabilirea in acest fel a ordinii de slefuire selectiva. -metoda Schyler preconizeaza o slefuire a contactelor premature in pozitiile de contact centric si intercuspidare precum si pozitii si miscari excentrice. - metoda Ramfjord - Ramfjord consider c lefuirea selectiv trebuie s

realizeze urmtoareleobiective: eliminarea punctelor de contact prematur n intercuspidarea maxim i ocluziacentric,eliminarea oricrei devieri laterale n micarea de nchidere . n esen principiile metodei Ramfjord constau n lefuirea selectiv care s deblocheze alunecareamandibulei din intercuspidarea maxim spre ocluzia de relaie centric i invers, precum idin relaia centric spre poziiile laterale i anterioare excentrice.Tehnica de lefuire a lui Ramfjord este foarte apropiat de cea a lui Schuyler. ncadrul lefuirii interferenelor centrice, autorul recomand respectarea stopurilor centrice ia cuspizilor de sprijin. Pentru conservarea stabilitii ocluzale, autorul recurge la crearea desuprafee perpendiculare pe axul dintelui, lrgind fosa dinspre ocluzia centric spre ocluziade intercuspidare maxim 116.Metode chirurgicale in tratamentul parodontitelor (chiuretajul,chiuretajul deschis,operatii gingivotomie,cu lambouri). Chiuretajul subgingival se realizeaza in pungi parodontale adevarate,dincolo de zona de insertie a epiteliului jonctional. Indicatii pungi parodontale mici 2-4mm adincime,pungi parodontale foarte adinci,ratiunea chiuretajului fiind dubla si explicata prin necesitatea de a talona reactivitatea locala si posibilitatile de vindecare inaintea unei interventii mai ample;pentru a reduce riscul de acutizzare prin suprainfectare a pungii parodontale;fistule apico-gingivale. Contraindicatii la nivelul bi- tri- furcatiei radiculare;la dintii cu mobilitate crescuta si pericol de avulsie prin manevrele de chiuretaj. Tehnica: inchis si deschis. Inchis- in cimp inchis ,fara decolari gingivale,cind papila interdentara este lasata in pozitie deasupra limbusului alveolar si este tractionata pentru accesul instrumentului la pungile parodontale. Deschis incizie intrasulculara cu bisturiul a papilelor interdentare pina la dinte sau osul alveolar,urmata de indepartarea tesutului epitelial si conjunctiv subiacent inflamat si necrotizat,se formeazaa astfel microlambouri papilare care favorizeazaa accesul. Gingivotomia - se indeparteaza peretele moale al pungilor parodontale; si gingia hiperplaziata si pungile false sau adevarate subiacente. Gingivotomia are cel mai inalt grad de eficienta terapeutica. Indicatii pungi supraalveolare cu un perete gingival fibros,abcese gingivale situate in grosimea papilei interdentare,abcese parodontale marginale recidivante,hiperplazii gingivale de cauza iritativa. Contraindicatii gingivite alergice,hipertrofii gingivale reversibile prin tratament microbian,inn gingivite de sarcina,pungi parodontale osoase. Operatii cu lambou: prin lambou se intelege un fragment de mucoasa decolata de osul alveolar subiacent prin una sau mai multe incizii,fragmentul decolat poate fi partial sau total reflectat,ceea ce permite acces direct si buna vizibilitate asupra zonei operate. Indicatii resorbtie osoasa verticala neuniforma;pungi parodontale osoase;recidive dupa chiuretaj subgingival. 117.Selectarea metodelor de tratament al afectiunilor parodontiului in concordanta cu specialisti. Tehnici terapeutice: indepartarea placii bacteriene,detartrajul sub si supra gingival,tratamentul medicamentos,antiinflamator,antimicrobian.,restaurarea morfologiei dentare afectate cu carii. Tehnicile chirurgicale: chiuretajul gingival si subgingival,gingivectomia,gingivectomia gingivo-plastica,operatii cu

lambou,chirurgia osoasa alveolara,chirurgia mucogingivala. Tehnici ortopedice: slefuiri ocluzale,restaurare protetica,imobilizarea dintilor parodontici Tratamente ortodontice. 118.Metode fizioterapeutice in tratamentul leziunilor parodontiului. Termoterapia: se fac cltituri cu soluii cldue din infuzii de plante medicamentoase. Efectul: sub influena cldurii vasele se dilat, se intensific circulaia saungvin, se amelioreaz trofica, se intensific refluxul elementelor patologice, se intensific metabolismul n esuturi. Temperatura ridicat se utilizeaz cu scop de a absorbi elementele dezintegrrii metabolice n procesele inflamatorii, pentru Stimularea regenerrii, pentru micorarea senzaiilor dureroase. Razele ultraviolete: Aciunea direct a radiaiei duce la denaturare i coagulare proteinelor, dup clivajul lor enzimatic se formeaz substane biologic active (histamina, acetilcolina). Substane biologic active sunt absorbite n snge, oferindefect secundar umoral asupra tonusului vascular, muscular, receptorilor nervoi i metabolismului. Razele ultraviolete sunt eseniale pentru procesele fiziologice normale. Ele particip n procesul de transformare a provitaminei D n vitamina D3, care provoac reglarea proceselor de mineralizare i fermentare. Ca urmare a unui efect bactericid direct al razelor ultraviolete, se iradiaz germenii care sunt pe suprafaa plagii, mucoasei, precum i n aer. n efect bactericid indirect ale razelor ultraviolete, mecanismul de aciune asupra bacteriilor este altul. Razele ultraviolete, irit receptorii nervoi periferici, provoac impulsuri aferente puternice n sistemul nervos central de la locul de expunere, n rezultat apar reacii reflex, se intensific metabolismul i astfel se creaz condiii n care bacteriile patogene i pierd capacitatea de a se reproduce i mor. Terapia cu laser: Esena tratamentul este n interaciunea fasciculului laser monohrom cu formaiunile intracelular. Ca urmare, se schimb cursul reaciilor biochimice ale structurii moleculare. Puterea mic a laserului are efect de stimulare, analgezic i antiinflamatorii. Sub influena radiaiilor laser de joas frecven cu lungimea de und (0,631,3 mm) prezint urmatoarele efecte biologice: sporirea circulaiei sngelui i activarea schimbului de lichid interstiial; stimularea metabolismului electrolit n citoplasma celulelor i ca o consecin accelerarea proceselor metabolice, stimularea recuperrii celulelor prin creterea produciei de ATP, consumul de oxigen, sintetizarea de proteine, acizi nucleici i activarea enzimelor citoplasmatice; efecte asupra sistemului imunitar; crete pragul durerii a terminaiilor nervoase. TErapia cu microunde: sunt utilizate vibraii electromagnetice alternative de

frecven ultra-nalt (2.38 GHz). Terapia cu microunde provoac: Accelerarea circulaiei sanguine i a limfei; Creterea permeabilitii peretelui vascular; Creterea metabolismului; Creterea reacii de aparare; Reducerea sensibilitii terminaiunilor nervoase (efect analgezic). Terapia cu microunde are aciune antiinflamatoare. Aceste manifestri apar n zona de impact i prile simetrice. Stimularea receptorilor nervoi duce la formarea de reacii reflexe pozitive i aciune umoral secundar. Cura de tratament 3-12 edinte acte 5-8 minute. 119.Tratamentul general al parodontitei si parodontozei,preparate medicamentoase. Indepartarea placii bacteriene si detartrajul nu inlatura prin ele insele leziunile de tip inflamator si proliferativ al parodontiului marginal superficial si profund. Local: Instilatii in pungile parodontale,in caz de parodontota marginala cronica cu exsudat purulent--- Elysol metronidazol gel dentar 25%,Dumex cu actiune antimicrobiana si antiinflamatoare.(acul seringii este introdus prin miscari blinde in interiorul pungii parodontale pina la portiunea cea mai adinca,instilatiile se fac la 1-2 zile interval,2-4 sedinte). Medicatie cu glucocorticoizi hidrocortizonul,in general reduc inflamatia de cauze variate,in tesuturle inflamate inhiba macrofagele,migrarea polimorfonuclearelor,reduc permeabilitatea capilarelor.In faze tardive inhiba sinteza proteica,fibroblastele,osteoblastii. Clinic reduc inflamatia,hiperemia,exsudatul inflamator dar si scaderea proceselor reparatorii ale tesuturilor lezate.(hidrocortizon acetat,prednison,prednisolo, triamcinolon,dexametazon) Antibiotice:ampicilina,amoxicilina,cefalosporine,nistatina,tetraciclina,strept omicina,lincomicina. Medicatie cortizonica:glucocorticoizii:hidrocortizon,prednison,prednisolon,triamcinolo n. Antihistaminice;,antivirotice:amantadina,acyclovir; Produse imunobiologice: vaccin stafilococic,cantastim. 120. Medicamente cu aciune antiinflamatorie folosite n tratamentul general al parodontitelor. Preparate antiinflamatorii (5% unguent cu butadion, Metrogil-Denta, BioRgel, unguent cu heparin aplicaii pe gingie sau n componena unor paste curative), ce stimuleaz permiabilitatea vaselor sanguine; Acid ascorbic 0,5/ 3-4 ori n zi; Desensibilizante (suprastin, tavegil, erolin cte o pastil ninte de somn); Dac persist febra (formele medie i grav) antipiretice; Metronidazol 1 gr./zi + amoxiciclin sau tetraciclin 1 gr./zi 7-10 zile; Diet semilchid, caloriinic bogat n vitamine, neiritant; Folosirea lichidului n abunden (ap mineral plat, compot, ceai verde, etc.) 121. Terapia hiposensibilizant n tratamentul complex al parodontitelor.

Acid ascorbic 0,5/ 3-4 ori n zi; Desensibilizante (suprastin, tavegil, erolin cte o pastil ninte de somn); Dac persist febra (formele medie i grav) antipiretice; Metronidazol 1 gr./zi + amoxiciclin sau tetraciclin 1 gr./zi 7-10 zile; Diet semilchid, caloriinic bogat n vitamine, neiritant; Folosirea lichidului n abunden (ap mineral plat, compot, ceai verde, etc.) 122. Terapia tonefiant n tratamentul complex al parodontitelor. - Bie cu antiseptice (0,06% hlorhexidin, stomatidin, hexoral) 2-3 n zi cte 2-3 min., ndeosebi dup periajul dinilor; Psatile sibidin ce conin hlorhexidin i acid ascorbic, lisobact, imudon(pastile de subt) stimuleaz forele de aprare a mucoasei cavitii bucale, inclusiv i prin mecanismul de aprare imun; aplicaii cu preparate cheratoplastice (ulei din ctin alb, ulei din mcie, pantenol, etc.); de efectuat periajul neaprat cu o perie moale cu paste ce conin fermeni sau piht (pepsodent, lesnaia, extra sau oricare past curativo-profilactic) 123. Preparate tonefiante folosite n tratamentul general al parodontitelor.Reete. - Bie cu antiseptice (0,06% hlorhexidin, stomatidin, hexoral) 2-3 n zi cte 2-3 min., ndeosebi dup periajul dinilor; Psatile sibidin ce conin hlorhexidin i acid ascorbic, lisobact, imudon(pastile de subt) stimuleaz forele de aprare a mucoasei cavitii bucale, inclusiv i prin mecanismul de aprare imun; aplicaii cu preparate cheratoplastice (ulei din ctin alb, ulei din mcie, pantenol, etc.); de efectuat periajul neaprat cu o perie moale cu paste ce conin fermeni sau piht (pepsodent, lesnaia, extra sau oricare past curativo-profilactic) 124. Mijloace osteotrope n tratamentul general al parodontitelor. Reete. Lincomicina, BioR 125. Rolul metodelor fizioterapeutice n tratamentul complet al afeciunilor parodontale. n tratamentul periodontitelor metoda fizioterapeutic se aplicdesinestttor sau ca component a tratamentului complex. Scopul procedurilor fizioterapeutice este lichidarea procesului inflamator din periodont i accelerarea regenerrii esutului osos. Pentru diminuarea edemului, stazei, durerilor, pentru mbuntirea troficii esuturilor, ntrirea proceselor imunobiologice i micorarea virulenei microflorei n faza acut pn i dup intervenia chirurgical se folosesccureni de nalt frecvent. Pentru prentmpinarea trecerii fazei seroase n cea purulent i n faza de infiltrare celular, dac nu e asigurat eliminarea exudatului, se administrez o doz atermic aa ca pacientul s nu perceap cldura. In restul cazurilor

se folosete o doz oligotermic. Pentru obinerea dozei atermice se aplic tensiunea minim a aparatului la ieire i se msoar temperatura sumar n intervalul de 6 cm. Durata procedurii e de 10 min. Pentru copiii pn la 5 ani; 3-5 min., 5-8 ani: 5-6 min. Tratamentul se efectuez zilnic constnd din 3-5 proceduri. Dup intervenia chirurgical pentru stimularea respingerii esuturilor necrotice, maselor purulente, se folosesc curenii Darsonval sau fluctuanti. Efect mai bun au curenii fluctuanti deforma unu la intensitatea medionalt, procedura fiind de 8-12 min. Cura de tratament este de 2-3 proceduri. Ultrasunetul sau ultraionoforez cu lidaz se administreaz 8 min. La regim nentrerupt la o intensitate de 0,2-0,4 V/cm2. Tratamentul 3-7 zile. 126. Electroforeza n tratamentul leziunilor parodontale. Mecanismul de aciuni. Introducerea substanelor medicamentoase n esuturi cu ajutorul curentului electric continuu. Se recomand utilizarea soluiei cu KI10%, 2-3 proceduri pentru a influena microflora. n caz de eliminri purulente se indic electroforez cu sol. Tripsina 1%. Se efectuiazdup sistarea procesului acut 127. Darsonvalizarea. Indicaii. Mecanismul de aciune n tratamentul afeciunilor parodontale. Se bazeaz pe utilizarea impulsurilor curentului alternativ sinusoidal de frecven nalt (100 - 300 Hz), de nalt tensiune (20 kv) i de putere mic(0.02mA). n acelai timp, durata de timp ntre impulsuri este mai mare dectdurata impulsului. Aceti cureni au fost obtinui de fiziologul i fizicianul francez d'Arsonval n 1892. Se efectuiaz n regiunile gingivale, la distana de 1,5 - 2 mm, cte 3 minute fiecare parte, apoi cmpul cu unde de frecven ultranalt - 10 minute. Curenii d'Arsonval influeneaz trofica esutului, crete metabolismulesuturilor, are efect analgezic, efect antispastic asupra vaselor de snge i sfmcterelor. n pielea i mucoasa oral apar infiltraii i focare de micronecroze, care determin activarea proceselor nespecifice de protecie tisulara. Cura de tratament - 10-12 edine a cte 10 minute. 128. Fluctuorizarea n tratamentul afeciunilor parodontale. utilizarea curentului alternativ fluctuant de frecven joas n limitele de la 100 la 2.000 Hz. Acest curent provoac: efect analgezic; accelereaz timpul de vindecarea a rnilor; delimitarea procesului purulent de esutul sntos, regresia infiltratului inflamator; consolideaz procesele de regenerare;

accelereaz procesele metabolice; activeaz fagocitoza i activitatea enzimelor. Se indic 6-10 edine a cte 8-10 minute. 129. Curenii diadinamici n tratamentul complex al aciunilor parodontale. aplicarea cmpului electri alternativ de frecven nalt (40 mhz), cu scop curativ. Aciunile fiziologice. Sub influena cmpului electric n esut apar oscilaie de ioni i particule ncarcate. Acesta duce la transformarea energiei electrice n caldur. n esuturile cu nalt rezisten (nervi, oase, tendoane), generarea de caldur este cea mai intens. Efectul oscilant conduce la o schimbare n ritmul natural al proceselor biofizice i chimice. Aceasta creaz noi condiii pentru apariia de reacii fiziologice. Efectul UVC: cauzeaz vasodilataia, n special n esuturile profunde, stimuleaz circulaia sngelui i a limfei (se amelioreaz alimentarea esuturilor, putnd rezista mai bine la varietate influente); Crete permeabilitatea pereilor vasculari, formarea de fagocite, leucocite, ce contribuie la o resorbie mai rapid a exudatului i reducerea edemuluiesuturilor; cauzeaz activarea metabolismului i a activitii enzimelor; activeaz mecanismele de protecie celulare i de esut. Cmpul electric are efect antiinflamator, antispastic, stimuleaz regenerareaesuturilor deteriorate. Se indic 6 proceduri a cte 10 minute. 130. Terapia cu microunde n tratamentul afeciunilor parodontale. sunt utilizate vibraii electromagnetice alternative de frecven ultra-nalt (2.38 GHz). Terapia cu microunde provoac: Accelerarea circulaiei sanguine i a limfei; Creterea permeabilitii peretelui vascular; Creterea metabolismului; Creterea reacii de aparare; Reducerea sensibilitii terminaiunilor nervoase (efect analgezic). Terapia cu microunde are aciune antiinflamatoare. Aceste manifestri apar n zona de impact i prile simetrice. Stimularea receptorilor nervoi duce la formarea de reacii reflexe pozitive i aciune umoral secundar.Cura de tratament 3-12 edinte acte 5-8 minute. 130. Terapia cu microunde n tratamentul afeciunilor parodontale. Utilizarea vibratiilor electromagnetice alternative de frecventa ultra inalta (2.38 GHz) Efecte: Se imbunatateste circulatia sangvina Creste permeabilitatea vaselor sangvine Se intensifica metabolismul

Scade sensibilitatea terminatiunilor nervoase produce efect anestezic Se utilizeaza in tratamentul periodontitei cronice(granulomatoase, granulante), in regiunea fistulei- se aplica 1-3-5proceduri a cite 5 min 131. Hidroterapia n tratamentul parodontal. Spalaturile se fac in scopul protejarii parodontiului apical inaintede trepanarea apexului.Astazi se foloseste in special hidroterapia cu apacalda,utilizandu-se o canula cu dublu circuit. 132. Masajul n terapia afeciunilor parodontale. Tehnica de masaj este o entitate separat care se folosete nc din cele mai vechi timpuri. Prin masaj manual se produce o activare a circulaiei, o relaxare-tonifiere muscular i o activare a refacerii rspunsurilor reflexe care duc la o ameliorare a durerii i o sedare psihic. n tratamentul durerii cronice sunt utilizate toate tipurile de manevre principale i secundare adaptate la fiecare caz. Prin vibraie i netezire se obine o relaxare-sedare iar prin manevrele de frmntare, tapotare i friciune se realizeaz o tonifiere a musculaturii. La unele cazuri se pot aplica manevrele secundare de rulare sau traciune. n general se folosete masajul pe segmentele afectate, durata i numrul de edine fiind adaptate fiecrui caz. 133. Erori i complicaii n tratamentul parodontitelor. indicarea antiinflamatorilor steroidieni- reduc proprietatile imunitare ale gingiei indicarea antibioticelor- nu actioneaza asupra microflorei din punga parodontala in parodontite alegerea unei tactici incorecte de tratament evitarea unei etape de tratament din toate cele necesare efectuarea gresita a metodelor de tratament folosirea protezelor demontabile in locul unor fixe alegerea incorecta a dintilor de sustinere in constructiile punte implantarea prea adinca a marginii coroanei artificiale sub gingie decalajul nemotivat intre timpul de montare a protezelor pe unul dintre maxilare si dintii opusi - duce la suprasolicitarea functionala a dintilor si sporirea mobilitatii lor 134. Profilaxia complicaiilor n tratamentul parodontitelor i parodontozei. Respectarea ordinii tuturor etapelor de tratament Respectarea igienii bucale de catre pacient Efectuarea tratamentului in citeva etape Conlucrarea cu mai multi specialisti Alegerea tacticii de tratament individual pentru fiecare pacient in parte 135. Tratamentul fizioterapeutic al parodontozei. Balneoterapia-tratament cu namol curativ(aplicatii calde pe marginea gingiei) Parafinoterapia Fonoforeza + vit E (vibratii ultrasonice) Electroforeza(curent continuu)+ substante medicamentoase (vit C, glicerofosfat de calciu 2,5%, fluorura de sodiu 1-2%)

Fluctuorizarea (curent electric alternativ de frecventa joasa, fluctuant) Darsonvalizarea(curent alternativ de frecventa si tensiune inalta) UVC terapia (curent electric de frecventa ultainalta) Terapia cu microunde (unde electromagnetice de frecvanta inalta) Diatermia Raze infrarosii Terapia cu vacuum Masaj vibrator Masaj digital 136. Tratamentul protetic n parodontite. Scopuri: Suprimarea mobilitatii dintilor Suprimarea traumelor articulare Reechilibrarea starii morfo-functionale a arcadelor dentare Repararea defectelor Se folosesc proteze imediate, proteze cu atela indoita, punti, constructii fixe, imbinari ale acestora. 137. Asigurarea asistenei curativ-profilactice pentru bolnavi cu afeciuni ale parodoniului. Tratamentul complex necesita participarea stomatologilor de toate profilele si a medicilor de alte specialitati. Sarcinile medicului parodontolog sunt acordarea unei asistente medicale specializate de inalta calificare, raspunderea la cererea de consult a medicului terapeut pentru alegerea metodelor si mijloacelor de tratament, organizarea asistentei metodologice, organizarea dispensarizarii bolnavului, aplicarea in practica a celor mai noi realizari in domeniul de profilaxie a bolilor parodontale si perfectionarea asistentei curativ-profilactice. In cabinetul parodontologic bolnavului i se aplica toate metodele necesare de tratament. In procesul de dispensarizare deosebim 2 etape: 1.selectarea bolnavilor pentru supraveghere la dispensar, 2.desfasurarea unui complex de actiuni de terapie si insanatosire. Spre dispensarizare se preteaza urmatoarele grupe de bolnavi: persoane cu stadii preclinicede gingivita si prezenta unor factori de risc; bolnavii cu gingivite; bolnavii cu forme usoare si medii de parodontite; bolnavii cu parodontoze; parodontolize; parodontite grave. Pentru etapa a doua remarcam 2 grupe de bolnavi: ceicare au urmat un tratament activ si bolnavii aflati sub supraveghere(perioada de remisiune.) 138. Diagnosticul diferenial al gingivitei, parodontitei i parodontozei. Gingivita: inflamatie, pungi false,r-gic-nu sunt semne de interesare a osului alveolar Parodontita :rezorbtie de tip vertical, inflamatie, pungi parodontale, placa bacteriana, tartru, r-gic-rezorbtia septurilor interalveolare Parodontoza :rezorbtie de tip orizontal, lipsa inflamatiei, lipsa pungilor parodontale, lipsa placii, a tartrului, r-gic-lipsa elementelor de distructie osoasa 139. Dispensarizarea pacienilor cu afeciuni parodontale. In procesul de dispensarizare deosebim 2 etape: 1.selectarea bolnavilor pentru supraveghere la dispensar, 2.desfasurarea unui complex de actiuni de terapie si insanatosire. 140. Volumul de lucru a medicului parodontolog. Aprecierea eficienei dispensarizrii.

In timp de 6 ore prin cabinetul de igiena trec 15-25 de pacienti. In conditiile efectuarii interventiilor chirurgicale, medicul parodontolog poate primi in decurs de 5 ore 10 bolnavi, dintre care 1 pentru o prima interventie si 1-2 pentru tratament definitiv. Medicul parodontolog are sub observatie(in dispensarizare) 40 de bolnavi. Aprecierea eficientei se realizeaza in 2 etape.Aprecierea primei etape cuprinde intregul proces de dispensarizare, depistarea la timp a afectiunilor, luarea la timp in evidenta medicului.Criteriile celei de a doua etape sunt:desfasurarea integrala a actiunilor curative si de insanatosire, respectarea termenilor de examinare si a numarului persoanelor transferate din grupele de tratament activ in grupele de supraveghere. 141. Grupele de pacieni prestate spre dispensarizare. Spre dispensarizare se preteaza urmatoarele grupe de bolnavi: persoane cu stadii preclinicede gingivita si prezenta unor factori de risc; bolnavii cu gingivite; bolnavii cu forme usoare si medii de parodontite; bolnavii cu parodontoze indiferent de forma de gravitate in virsta de pina la 60 de ani;bolnavii cu parodontolize in virsta de pina la 30 de ani;bolnavi tineri cu parodontite grave. 142. Noiuni de remisie n parodontite. Caracterele esuturilor parodontale. In perioada de remisie a parodontitei in scopul profilaxiei reacutizarilor vom efectua controlul igienei cav buc, integritatii obturatiilor, calitatii protezelor, pastrarii unui regim alimentar rational, precum si a regimului de munca si odihna. In perioada de iarna si primavara se vor prescrie intern polivitamine sau vor fi recomandate injectabil, aplicind aceste preparate se vor utiliza si factorii fizici.

S-ar putea să vă placă și