Sunteți pe pagina 1din 17

Curs Microeconomie

Prof .Silasi Grigore

I

– grila

- 3 puncte

II

– intrebari

 
  - 7 puncte

- 7 puncte

III

– problema

Venitul (Y) = Consumul (C) + Investitia (I)

UE - - consuma putin investeste putin - cheltuieste putin
UE
-
- consuma putin
investeste putin
- cheltuieste putin

ECONOMIE = greaca - OIKOS

= casa

- NOMOS = lege Cantitatea devalorizeaza unitatea . 80% din averea mondiala este gestionata de Stiinta economica este acea ramura a stiintelor umane care ne inarmeaza cu capacitatea de a gestiona bine resursele pentru a asigura existenta si bunastarea .Bunastarea este o situatie de satisfactie . Stiinta economie a fost generata ,dezvoltata de partea nordica a planetei ,de europeni . Resursele reprezinta elementele materiale care asigura existenta ,acopera nevoiile .

R Resursele se limiteaza la planeta (progresie aritmetica)

Existenta raritatii a generat stiinta economica . Exista o lege a raritatii :Resursele nu corespund ca nivel si structura cu nivelul si

structura nevoiilor . N>R

Nevoiile sunt de grade diferite :

<

N Nevoiile se maresc pe masura sporirii numarului populatiei care creste continuu (progresie geometrica)

1. nevoi primare –fiziologice ,biologice care implica satisfacerea cu orice pret;

2. nevoi secundare –evolutia spirituala ,sa inveti, sa te perfectionezi,cerinte legate de societate ;

3. nevoi de placere,de satisfactie suplimentara

1

Curs Microeconomie

Orice individ,institutie are mai multe variante de echilibru relatia resurse-nevoi sau

pentru a realiza egalitatea .Alegerea variantei optime implica sacrificarea celorlalte variante . Valoarea sacrificiului se numeste cost de oportunitate .Costul de oportunitate este expresia valorica a variantei sacrificate pentru pentru a obtine o alta varianta .Costul de oportunitate este valoarea sau costul alegerii .Problema de fond este sa reduca costul raritatii ,inseamna o reducere a costului alegerii . Teoria economica studiaza modul in care oameni se organizeaza si actioneaza pentru a face fata problemei insuficientei resurselor .In orice societate exista o insuficienta a resurselor in comparatie cu nevoile astfel incat este necesar ca aceste resurse sa fie alocate catre cele mai eficiente utilizari .Insuficienta resurselor ,problema economica fundamentala reprezinta tema de baza a economiei . Resursele se incadreaza in categoria numita factori de productie si deci insuficienta resurselor este de fapt insuficienta factorilor de productie . Factori de productie :

- material (capitalul –pamantul,apa,aer,tehnica,tehnologiile)

- uman – (oamenii ,forta de munca ,cunostintele )

Curba (frontiera) posibilitatiilor de productie reprezinta alternativele pe care societatea la are la dispozitie in cazul utilizarii eficiente si integrale a factorilor de productie de care dispune la un moment dat .

Imbracaminte

x x x x x x x
x
x
x
x
x
x
x

alegerea optima (curba utilitatii)

curba posibilitatilor de productie (CPP/FPP)

dreapta de buget(de resurse)

y restrictia de buget

Alimente

Orice punct reprezinta o combinatie optima din punct de vedere al nevoilor . Mijloace

de

buget Alimente Orice punct reprezinta o combinatie optima din punct de vedere al nevoilor . Mijloace

Bunuri de consum

2

Curs Microeconomie

Specilizarea este o forma de diviziune a muncii si de concentrare de activitate in acele domenii in care deti un avantaj inascut sau obtinut pe parcurs (avantaj care sta la baza avantajului competitiv). Intr-o economie trebuie sa existe un mecanism de reglare care poate fi un mecanism de introdus (administrativ,programare,planificare)si mecanism spontan sau automat(dat de piata adica cerere si oferta ).Mecanismul bazat pe piata (cerere si oferta )- mecanismul mainii invizibile in sensul ca fiecare individ produce si actioneaza in virtutea propriului interes si in acelasi timp fara voia lui realizeaza interesul general .

3

Curs Microeconomie

Microeconomie- unitate economica ,agent economic singular, care urmareste sa analizeze comportamentul unui anume agent economic :

- cererea

- oferta

- pretul

Macroeconomia- analiza proceselor la nivelul economiei nationale si la nivel mondial , care are drept servici de analiza economiile nationale in ansamblul lor .

- agregatele- V.N. – VENITUL NATIONAL - P.I.B. – PRODUSUL INTERNATIONAL BRUT

- P.N.B. –PRODUSUL NATIONAL BRUT

- INFLATIA

- SOMAJUL

- CRESTEREA ECONOMICA

Incertitudinea si riscul in activitatea economica Activitatea economica se desfasoara in timp si spatiu ,atat timpul cat si spatiul sunt relativ greu de controlat , de stapanit sunt mai putin transparente .Dimensiunile timpului si spatiului si transparenta redusa genereaza risc si nasc fenomenul de

incertitudine . Economia cunoaste la toate nivelele incertitudine si risc si orice agent economic este subordonat riscului si incertitudinii .Pe masura ce economia este mai monetara ,mai fluida ,riscul si incertitudinea devin mai fluente ,mai presante .Economia actuala ,nationala si globala sunt puternic dominate de incertitudine si risc . Incertitudinea este o stare de nesiguranta cu privire la viitor care este determinata de :

a) caracterul imprevizibil (de neprezis ) al procesului economic .

b) de cunoasterea insuficienta a procesului economic .

Incertitudinea se refera la nesiguranta rezultatelor unei actiuni in domeniul economic.Nesiguranta este cu atat mai mare cu cat fenomenele economice sunt dominate de procese naturale .

Riscul se caracterizeaza prin posibilitatea descrierii unei legi de probabilitate pentru rezultatele scontate .Riscul este un eveniment nesigur si posibil si poate cauza o paguba .Riscul are diferite grade de manifestare:

A) La nivel monoeconomic:

- riscul pur

- riscul speculativ

- riscul de neplata

- riscul pentru inovatie

:

Riscul pur este un fenomen accidental ,adica e probabil ca cineva sa piarda oricum .

4

Curs Microeconomie

Riscul speculativ are 2 laturi posibilitatea castigului si posibilitatea pierderii .Este propriu pietelor financiare – speculatilor de burse,cumpararii de bunuri . Riscul de neplata este fenomenul de insolvabilitate ( incapacitate de plata ) care apare in urma unui faliment .Riscul de faliment trebuie preantampinat prin nivelul profitului obtinut si planificarea unui nivel al profitului . Riscul de inovatie este propriu cercetarii stiintifice

B) La nivel macroeconomic :

- risc social

- risc politic

- risc economic

Riscul social apartine miscariilor sociale – greve ,revolutii . Riscul politic inseamna instabilitatea politica a unui stat ,schimbari de guver ,lideri politici. Riscul economic inseamna aparitia unor mari dezechilibre interne , un buget

dazechlibrat

statului respectiv . Toate aceste riscuri monoeconomice se includ in ceea ce se numeste risc de tara . Este un concept utilizat de F.M.I. ,Banca Mondiala ,U.E. , care consta in manifestarea concomitenta a riscului economic cu cel social , politic . Riscul de tara sta la originea actractivitatii sau neatractivitatii economiei .

Atractivitatea economica consta in conturarea unor indicatori care stimuleaza investitiile externe ,dezvoltarea relatiilor comerciale , mobilitati externe ale persoanelor si in general o activitate economica mai intensa si benefica pentru populatia unei tari . Incertitudinea si riscul sunt categorii ale economiei si exprima pe de o parte gradul de stapanire a fenomenelor si proceselor economice de catre oameni .

extern cand balanta de plati nu mai poate sa faca fata unor nevoi ale

2. Gradul de integrare al economiei nationale in economia mondiala , economia globala Stiinta economica si economia Notiunea de economie semnifica pe de o parte un ansamblu de activitati curente, pe de alta parte semnifica stiinta .Ca ansamblu de activitate economia reprezinta deci baza materiala a societatii si asigura o anumita stabilitate si bunastare .Ca stiinta economia trebuie sa descopere legi,sa formuleze reguli dupa care sa se dezvolte economia ca ansamblu de activitati . Obiectul de studiu al stiintei economice In diferite epoci au fost formulate mai multe teorii despre obiectul de studiu al economiei .

5

Curs Microeconomie

1 Pana la mijlocul secolului 19 stiinta economica a fost definita ca o cercetare a cauzelor si naturii avutiei natiunilor . clasici – Adam Smith , David Ricardo

I Stiinta economica , stiinta a bogatiei –sa inveti cum sa faci bogatii

II Stiinta comertului – sa sti cum sa aduci bani mai multi la tine

Mai tarziu economia a fost considerata o stiinta a relatiilor economice imbratisata de socialisti .

III Stiinta schimbului – troc sau pe bani

IV Stiinta a alegerii a optiunilor rationale ,eficiente –aceasta conceptie se numeste

conceptia neoclasica .Aceasta definitie este

resurse limitate . Aceasta formula a devenit stiinta gestiunii resurselor limitate . Obiectul stiintei economice este studiul cauzelor raritatii si a mijloacelor pentru eliminarea raritatii fiind problema fundamentala a stiintei economice. Raritatea inseamna un dezechilibru intre nevoi si resurse

pe ecuatie nevoi nelimitate si

Cap I Comportamentul consumatorului si al producatorului

Bunurile economice si utilitatea lor Teoria utilitatii cardinale si teoria utilitatii ordinale Utilitatea si curbele de indiferenta

1.Bunurile economice si categoriile de bunuri

2. Utilitatea economica Bunurile economice sunt elemente ale realitatii care sunt utilizate pentru satisfacerea nevoilor

- bunuri libere- realitati din jurul nostru ,nelimitate , nu sunt rare ( apa de izvor,aer) nu implica costuri

- bunuri economice –sunt rare ,bazate pe costuri se produc pe baza consumului de resurse si trebuie sa aiba pret . Categorii de bunuri economice :

- bunuri de consum personal –dispar prin utilizarea lor

- bunuri de productie –in urma utilizarii lor se obtin alte bunuri

Incadrarea unui bun in bun de consum – productie de consum (venit).Impartirea in bunuri de consum si bunuri de productie implica aparitia pietei . Bunuri publice sau bunuri private Bunurile publice sunt acelea care sunt utilizate de toti si consumarea lor nu reduce

din capacitatea lor de a satisface nevoile ( invatamant, apararea nationala autostrazile )

.

6

Curs Microeconomie

Bunurile private sunt acelea care fac obiectul proprietatii private si principala lor caracteristica este excluderea altora de la utilizarea lor . Utilitatea bunurilor

Utilitatea este expresia care desemneaza capacitatea reala sau propusa a unui bun de a satisface o nevoie umana .Utilitatea este in general si economica . Utilitatea in general este suma proprietatilor fizice ,chimice ale unui bun imaterial sau material si chiar insusirile estetice . Utilitatea economica este acea proprietate care presupune sa satisfaca anumite nevoi ale oamenilor in conditii determinate . Conditiile care determina utilitatea economica :

- existenta unei relatii intre caracteristicile bunuri si nevoile oamenilor (nevoi reale sau induse )

- constientizarea relatiei dintre caracteristicile bunul si nevoia oamenilor potrivit careia apropierea bunului le aduce satisfactie

- capacitatea

de a folosi calitatiile ,proprietatile bunului respectiv

pentru satisfacerea nevoilor Utilitatea totala si utilitatea marginala Daca utilitatea in general este expresia unor placeri psihologic utilitatea marginala inseamna sporul de utilitate adus prin utilizarea unei unitati suplimentare din bunul respectiv

U = cantitatea de placere ,de satisfactie pe care ne-o da un bun .Aceasta utilitate este data de cantitate dar pe masura cresterii cantitatii utilizate descreste utilitatea rezultand legea utilitatii descrescande (marginale) . Orice bun se poate divide , fiecare parte sau o utilitate sau suma utilitatilor individuale da utilitatea totala . Utilitatea marginala = raportul dintre sporul utilitatii totale si sporul de utilitate Variatia prima

u =

totale si sporul de utilitate Variatia prima u = u = u’x u = u’ u’

u

= u’x

u

= u’

u’ > 0 – cresterea utilititatii ca urmare adaugarii unei cantitati

7

Curs Microeconomie

Principiul utilitatii marginale descrescatoare arata ca utilitatea totala este crescatoare in raport cantitatea consemnata dintr-un anumit bun dar numai pana la un anumit puncr numit optim dupa care orice crestere nu numai ca nu mai adauga nimic la utilitatea totala dar o si reduce . Exista o lege a utilitatii marginale descrescande

8

Curs Microeconomie

Utilitatea cardinala ,utilitatea ordinara Echilibrul consumatoruluiteoria utilitatii ordinale

Dupa definirea utilitatii ca fenomen general si respectiv ca o calitate fenomenala se presupune problema masurarii .Problema masurarii a generat puncte de vedere si a definit doua curente :

a) curentul cardinal sau a utilitatii cardinale

b) curentul utilitatii ordinale

a) Teoria utilitatii cardinale sustine ca utilitatea poate fi masurata direct .

Masurarea directa se face cu unitati de masura ,,utilis”.Un bun are ,, n “ utilis , aceasta

conceptie potrivit careia utilitatea nu se poate masura direct nu poate fi verificata empiric, ea este presupusa, apartine scolii engleze si deci a fost si este exprimata in lucrariile economice engleze . Utilitatea se apreciaza ca si gustul fapt ce are caracter subiectiv .

Este importanta conceptia pentru ca utilitatea cardinala a prins dezvoltarea analizeei acestui concept de utilitate si instrumentar a nascut functia de utilitate care este o relatie matematica potrivit caruia utilitatea unui bun este dependenta de cantitatea ,de structura, de calitate bunului respectiv . Imposibilitatea verificarii utilitatii cardinale a nascut conceptul de utilitate ordinala . a) Conceptul de utilitate ordinala exprima faptul ca daca utilitatea nu poate fi masurata direct ea poate fi comparata , deci oameni pot compara satisfactia sau satietatea pe care le-o aduce utilizarea unui anumit bun .Apare preferinta sau indiferenta apoi apare problema alegerii .Alegerea este o optiune , o relatie intre mine si obiect si intre mine si celalalt care il alege rezultand alegerea ,repartitie. Ordonarea preferintelor se face in functie de utilitatea bunurilor .Alegerea si ordonarea preferintelor implica niste reguli numite axiome .Axiomele sunt urmatoarele :

1. Axioma preferintei complecte(pe toate)

2. Axioma preferintei reflexive (alegi pe bsau c )

3. Axioma de tranzitivitate (pe c dar care are calitati care au b=a)

4. Axioma de echivalenta (de indiferenta)

Teoria utilitatii ordinale si curbele de indiferenta sau curbele de satisfactie ale consumatorului Aceste curbe de indiferenta reprezinta un instrumment de determinare a echilibrului si respectiv un element al teoriei cererii ierarhizandu-si bunurile si deci utilitatile se poate realiza o relatie intre bun si cantitatea care se poate exprima sub forma functilor care asociaza diferite numere diferitelor cantitati de bunuri consumate si care vor indica ordinea de preferinta .

9

Curs Microeconomie

U = u(x x x

grafic su forma unei forme geometrice

x) ( diferite cantitati din bunul ,,x” – aceste cantitati se pot exprima

Aceasta panta negativa a curbei ne arata ca consumul dintr-un bun determina nivelul

de utilitate si cu cat creste cantitatea din bunul respectiv cu atat utilitatea fiecarei parti

scade .In utilitatea acestui instrument a utilitatii fundamentale :

actioneza in directii

1) se fac diferite combinatii pentru acelasi nivel de utilitate si nu se maresc

si micsoreaza utilitatea totala 2) sporirea cantitatii unui bun duce la sporirea utilitatii totale 3) diminuarea unui bun duce la scaderea utilitatii

Psihologia bunurilor si functiile de utilitate

Bunurile se grupeaza in doua categorii :

- bunuri complementare

- bunuri substituibile

Bunurile complementare sunt acelea care nu pot fi utilizate ,consumate decat

impreuna (masina cu benzina) . Bunurile substituibile sunt cele care pot fi inlocuite (unt = margarina) Problema de fond este aceea de alegere.

Expresia grafica a tipologiei bunurilor

Complementaritatea stricta

10

Substituibilitatea imperfecta

Curs Microeconomie

Substituibilitatea perfeta

Substituibilitatea de indiferenta

Rata marginala de substituire Rms Doua bunuri sunt substituibile plecand de la functia de utilitate . u= f(x,y) in care x si y subt cantitati cunoscute din 2 bunuri diferite si se poate determina cantitatea dintr-un bun necesara pentru a inlocui cantitatea din alt bun si utilitatea sa ramana aceeasi

Rms =

-
-

= U’ x = Umx = Px

Py

U’y

Umy

Cantitatea din bunul ,,y” care este necesara pentru a compensa piederea de utilitate ca urmare a diminuarii cu o unitate a consumului din bunul ,,x” pentru a mentine acelasi nivel de satisfactie

Echilibrul consumatorului in teoria utilitatii ordinale

- orice consumator este un agent rational in sensul ca isi maximizeaza satisfactia sau utilitatea din resursele pe care le are la dispozitie

- cantitatea la dispozitie este limitata , nivelul preturilor este dat

- echilibrul consumatorului este dat de totalul resurselor si de nivelul preturilor . Determinarea pozitiei de echilibru

11

Curs Microeconomie

Echilibrul este dat cand bugetul si preturile sunt date si satisfactia este maxima .

Vt = xPx+yPy

x =

V

-

Py

Px

Px

Y =

V

-

Px

Py

Py

12

Curs Microeconomie

Cererea si oferta in economia de piata

Cererea consumatorilor 1) Legea cererii , cererea si cantitatea ceruta 2) Factorii determinanti ai cererii 3) Noi elemente ale teoriei consumatorului

1) Legea cererii , cererea si cantitatea ceruta Trebuintele sau nevoile oamenilor care reprezinta ratiunea de a fi a oricaruei activitati economice se regasesc pe piata sub forma de cerere de bunuri si servicii. Cererea exprima deci trebuintele satisfacute prin intermediul pietei in conditii de restrictie impuse de marimea si dinamica preturilor . Pretul

0
0

D – miscarea cererii

Cerere = Trebuinte

Cantitatea

Trebuintele vor fi satisfacute in functie de restrictie .

Cererea se poate defini ca fiind cantitatea totala dintr-o anumita marfa sau bun dorit

ce poate fi cumparata pe piata intr-o anumita perioada de dimp data si un pret dat . Cerere – expresia trebuintelor Cantitatea – marimea cu care se acopera nevoile Daca cererea este mare cantitatea este mica si invers

Pe o curba a cererii fiecare punct reprezinta o cantitate din bunul respectiv care se

obtine ca urmare a unor restrictii .

Cerere individuala (Ci) Cerere totala( Ct)

Cererea individuala este cantitatea pe care o obtine un individ dintr-un anumi bun.

Ci = Cererea totala este suma cantitatilor individuale sau cererea pitei din acel bun

Ct = Ci
Ct =
Ci

= pietei

Studiul economiei este pe piata cererii .

2) Factorii sau conditiile cererii Marimea cererii pentru un anumit produs si dinamica acesteia sunt determinate

de nivel si dinamica pretului bunului respectiv .

13

Curs Microeconomie

- pretul propriu (P)

- pretul alttor marfuri (M)

- gustul cumparatorilor (G)

- veniturile (V)

- anticiparile (A)

- riscurile de pe piata (R)

Cererea este o functie de mai multe variabile

Raportul de cauzalitate dintre modificarea factorilor ( a pretului) si schimbarea cantitatii cerute constituie continutul legii generale a cererii .

Raportul dintre pret si cantitate este si functional nu numai cauzal . Cererea reprezinta relatia completa dintre cantitatea solicitata dintr-un bun si pretul acelui bun .

Cererea este o functie

C = f (P,M,G,V,A,R)

de pretul propriu .

C= f(Pp)

ne indica ce cantitate se poate obtine atunci cand pretul ei se

modifica Consideram ca bunul este ,,x”

X = f(P/Px,G,V,X,R)

factorul cauzal este pretul

Cererea de pret

Cp = 40-2p

C Q
C
Q

Curba cererii este expresia functiei cererii care este cantitatea ceruta la fiecare nivel de pret care este de cumparare si a pietei

Cererea pietei (Cp) Cererea pietei este o suma a cererilor individuale .

Ct = Cp1 + Cp2

C(p1)
C(p1)

x1

C(p2)
C(p2)

x2

C(p3)
C(p3)

xF(x1+x2)

Cererea si elasticitatea Formele elasticitatii Elasticitatea reprezinta sensibilitatea cererii la modificarile legate de factorii de influenta .

14

Curs Microeconomie

Masura elasticitatii se face prin coeficientutii care sau gradul de sensibilitate a cererii la pret si intensitatea corelatiei dintre pret si cantitate .

pret si intensitatea corelatiei dintre pret si cantitate . - : = – x formula elasticitatii

-

pret si intensitatea corelatiei dintre pret si cantitate . - : = – x formula elasticitatii

:

= =

si intensitatea corelatiei dintre pret si cantitate . - : = – x formula elasticitatii –

– x – x

formula elasticitatii

– P Formulele elasticitatii Elasticitatea punct Elasticitatea arc Tipurile de cerere in functie de coeficientul – P Formulele elasticitatii Elasticitatea punct Elasticitatea arc Tipurile de cerere in functie de coeficientul de elasticitate :

- cerere perfect inelastica – coeficientul de elasticitate este egal cu 0

- cerere inelastica – coeficientul

- cerere inelastica unitara – coeficientul este egal cu 1

- cerere elastica coeficientul de elasticitate este egal cu X

- cerere perfect elastica –

perfect inelastica

C Q
C
Q

C

inelastica Q
inelastica
Q

elastica

C Q
C
Q

perfect elastica

C

C Q C inelastica Q elastica C Q perfect elastica C Q Felul cererii Nivelul cererii

Q

Felul cererii

Nivelul cererii (coeficientul)

Relatia pret – venit

Decizia optima privind evolutia pretului

perfect inelastica inelastica unitara elastica perfect elastica

0

<1

inelastica unitara elastica perfect elastica 0 <1 1 x direct proportionala directa venit maxim inversa inversa

1

x

inelastica unitara elastica perfect elastica 0 <1 1 x direct proportionala directa venit maxim inversa inversa

direct proportionala

directa venit maxim inversa inversa

creste pretul cresterea pretului mentine pretul scade pretul scadere puternica a pretului

Evolutia relatiei venit – pret in functie de coeficientul de elasticitate

scade pretul scadere puternica a pretului Evolutia relatiei venit – pret in functie de coeficientul de

15

Curs Microeconomie

Spatiile in care se prezinta elasticitatile marfurilor respective pe baza corelatiei dintre pret si calitate . Curba cererii consum – venit (curba Enghel ) poate avea forme diferite si arata in ce spatiu se incadreaza puterea de cumparare a fiecarui individ .

Modificarea cererii determinata de modificarea venitului si elasticitatea cerere- venit . Ct = f(Preturi mari / Pretul altor marfuri , G,V,A,R ) Cv = f(v) Este diferenta in functie de relatia cu:

- bunuri normale

- bunuri inferioare

- bunuri de calitate de lux, superioare

Daca relatia dintre cerere si bun este directa atunci avem bun normal (cand creste venitul creste si cererea ) Daca relatia este inversa avem un bun inferior sau bun de lux

x >= 0 avem bun normalrelatia este inversa avem un bun inferior sau bun de lux P P x < 0

Pun bun inferior sau bun de lux x >= 0 avem bun normal P x <

un bun inferior sau bun de lux x >= 0 avem bun normal P P x

P

x < 0 avem bun inferior

Efectul Giffel dinamica cererii bunurilor inferioare cu cat venitul se mentine la un

nivel scazut cu atat efectul Giffel este mai Monomaniac – venit mare si bunuri scumpe – venit mic si bun inferior Elasticitatea incrucisati si relatia cerere – cantitate Elasticitatea incrucisata este este produsa de pretul altor marfuri

Piata este mai ales influentata de preturile deferitelor bunuri si nu numai de pretul

bunului pe care il cerem . x = f(Px,Py)

C = f(M)

si nu numai de pretul bunului pe care il cerem . x = f(Px,Py) C =

Py elasticitatea incrucisata

Py

elasticitatea incrucisata

xPy

Px

16

Curs Microeconomie

17