Charles Baudelaire a fost un poet francez (n. 9 aprilie 1821 - d.

31 august 1867), a crui originalitate continu s-i provoace att pe cititorii si, ct i pe comentatorii operei sale. Este considerat poetul care a revoluionat ntreaga liric francez i european prin originalitatea volumului su controversat Les Fleurs du Mal (Florile rului"). Va avea o influen puternic asupra viziunilor poetice ale autorilor de mai trziu. ]Note

bio-bibliografice
1821: Se nate la Paris, Charles Baudelaire. 1827: Moare tatl su, care era cu 30 de ani mai n vrst dect mama. 1828: Vduva Baudelaire se recstorete cu comandantul de batalion Aupick, un strlucit militar

i diplomat. 1832-1835: Perioada de studii n Lyon, n garnizoana in care colonelul Aupick l-a trimis. 1836-1840: Perioad de studii la Paris, ncheiate cu un bacalaureat. n acest timp Baudelaire a frecventat Cartierul latin, atunci sediul artitilor din Paris, unde s-a ndatorat peste msur. i ntlne te pe de Nerval i Balzac. Se crede c tot atunci a contractat sifilisul. 1841-1842: Pentru a-l scoate din mediul boem, tatl vitreg l trimite n India, dar revine un an mai trziu la Paris, fugind de pe vas. La ntoarcere, motenete o avere considerabil care-i va permite s duc o via de dandy parizian. ncepe s iubeasc hainele i i petrece zilele n galeriile de art i cafenelele din Oraul luminilor. ncepe s foloseasc drogurile, n special hai i opium. Se ndrgostete de Jeanne Duval, cea care l va inspira cnd scrie poemele din sec iunea "Venus cea neagr" a volumuluiFlorile rului, o prostituat din Africa. Pn n 1844, cheltuise aproximativ jumtate din motenire. Primele datorii importante sunt originea viitoarelor sale dificult i financiare. Consiliul de familie i impune un notar drept consilier judiciar, care va avea n grij averea lui Baudelaire i i va plti o mic rent pentru tot restul vieii. O tentativ de suicid se produce n anul 1845. Pentru a-i suplimenta venitul Baudelaire scrie critic de art, eseuri, i cronici pentru diverse jurnale. Criticile pictorilor contemporani francezi Eugene Delacroix i Gustave Courbet l-au ajutat s se impun drept critic cu idiosincrazii, dar care tie s fac diferen a ntre arta adevrat i kitsch. 1847: Public nuvela autobiografic "La Fanfarlo". Primele versuri i apar n reviste la jumtatea deceniului '40. l descopera pe Edgar Allan Poe. 1848: Public i lucreaz la variate gazete. 1854 - 1855: Public traducerea prozelor lui Edgar Allan Poe pe care l consider un suflet geamn. Traducerea sa devine celebr.

Florile rului
Auguste Poulet-Malassis public prima ediie din "Les Fleurs du mal" i veghea apari ia cr ii. n luna august, are loc procesul "Florilor rului" cu un rechizitoriu sus inut de acela i procuror care n anul precedent se ocupase de "Madame Bovary". Poetul i editorii sunt condamna i, iar ase dintre poeme care descriau dragostea lesbian sau vampiri au fost excluse din cadrul volumului. Interdic ia a fost ridicat n Frana abia n 1949. n 1861, Baudelaire a adugat 36 de poeme noi la aceast colec ie. Florile rului i-au adus lui Baudelaire un oarecare grad de popularitate; scriitori ca Gustave Flaubert i Victor Hugo i-au ludat poemele. Flaubert i-a scris lui Baudelaire "Ai gsit o cale de a injecta o nou via Romantismului, sunte i diferit de to i, i aceasta e cea mai mare calitate". Spre deosebire ns de poe ii romantici, Baudelaire se inspira din via a citadin a Parisului. El argumenta c arta trebuie s creeze frumuse e chiar i din cele mai josnice i nonpoetice situaii. Florile rului l-au transformat pe Baudelaire ntr-un poet blestemat.

n anii '60, Baudelaire a continuat s scrie articole i eseuri ocupndu-se de o mare varietate de figuri i teme. n 1869 a publicat i poeme n proz, care au fost adunate postum n volumul Petits pomes en prose (Mici poeme n proz). Prin faptul c a denumit aceste compoziii n vers alb poeme, Baudelaire a fost primul poet care a spart forma tradiional a versificaiei. n 1862, Baudelaire a nceput s aib comaruri i temeri, iar sntatea i s-a ubrezit brusc. A plecat la Bruxelles s in o serie de conferine, dar a avut cteva atacuri cerebrale care s-au finalizat printr-o paralizie parial. n iulie 1866, mama sa l aduce n Paris i l interneaz n diverse sanatorii pentru tratament. Pe 31 august, 1867, la 46 de ani, dup o lung agonie, Charles Baudelaire a murit la Paris. Chiar dac doctorii nu au declarat-o, moartea sa a fost provocat de sifilis. Posteritatea sa de mare poet era ns asigurat. Poeii timpului Stephane Mallarm, Paul Verlaine, i Arthur Rimbaud l-au considerat imediat un predecesor. n secolul al XX-lea, gnditori, critici sau poe i celebri cum ar fi Jean-Paul Sartre, Walter Benjamin, Robert Lowell i Seamus Heaney i-au celebrat opera. La noi voulumul poetului Tudor Arghezi, Flori de mucigai a fost influenat de volumul lui Baudelaire, Florile rului. Stphane Mallarm (n. 18 martie, 1842, d. 9 septembrie, 1898), de fapt cu numele real tienne Mallarm, a fost un poet i critic francez. A cultivat o poezie cerebral, voit obscur, bogat n sensuri filozofice, de o rar muzicalitate i for sugestiv. Creaia sa ("Herodiada", "Dup-amiaza unui faun", "Poezii") constituie o expresie viguroas i original a poeziei moderne.

Stilul de lucru
Primele scrieri ale lui Mallarm sunt inspirate din stilul lui Charles Baudelaire, mai trziu crendu-i propriul stil. El anticipeaz fuziunile dintre poezie i celelalte arte care au nceput s nfloreasc secolul urmtor. Cea mai mare parte dintre lucrrile sale a explorat rela ia dintre con inut i forma, ntre text i aranjamente de cuvinte i spatiile de pe pagin. Acest lucru este eviden iat mai ales n ultimul sau poem reprezentativ (Un coup de des jamais n`abolira le hasard-O aruncatur de zaruri nu va elimina ansa) din anul 1897. Unii consider ca Mallarm este unul dintre cei mai dificili poei de tradus n alte limbi. Dificultatea se datoreaz complextii textului, natura multistratificat, dar rolul cel mai important l are muzicalitatea cuvintelor. Cnd poeziile sunt recitate n limba francez, poezia admite sensuri care nu sunt evidente la lecturare. De exemplu n Sonetul lui Mallarm, un vers ncepe cu Ses ongles purs(Unghiile ei pure), prima silab cnd este pronunta este foarte asemantoare cu C`est pure sound(Este un sunet pur). Aspectul poeziei sala este un subiect de analiza musicala, poezia neputnd fi tradus fr a-I schimba sensul.

Opera n general
Poezia lui Mallarm a fost surs de inspiraie pentru mai multe pr i musicale, n special muzica lui Claude Debussy n anul 1894 care interpreteaz poezia Prlude l'aprs-midi d'un faune ce creeaz impresii puternice prin utilizarea unor fraze izbitoare dar izolate. Maurice Ravel pune i el opera lui Mallarm pe muzic n anul 1913 cu poezia Trois pomes. Ali compozitori ce au folosit opera lui Mallarm pentru a creea cntece au fost Darius Michaud n anul 1917 cu poezia Chansons bas i Pierre Boulez n anul 1957 i 1962 cu poezia pli selon pli. Ultimul film al lui Man Ray, intitulat Mystres du Chteau de D(Misterul din castelul de zaruri) aprut n anul 1929 a fost puternic influenat de lucrrile lui Mallarm . Mallarm este menionat pe larg ntr-o seciunea din Joris-Karl Huysmans rebours : Acestea au fost capodoperele lui Mallarm i de asemenea au fost clasate printre capodoperele poeziei n proz, pentru c

a combinat un stil att de magnific pentru ca n sine a fost a a de lin ca o incanta ie melancolic, o melodie mbttoare cu gnduri sugestive irezistibile, sufletul pulseaz ca al unui artist sensibil ai cror nervi tremur cu o intensitate pe care le umple cu un extaz dureros. [Robert Baldick]
Stephane Mallarme(n.1842, d.1898) Poet francez si lider al miscarii simboliste in poezie alaturi de Paul Verlaine, Mallarme era un profesor de provincie care merge la Parispentru a duce o viata de burghez pe Rue de Rome dar publica poeme aluzive, care sugerau mai mult decat denotau. A observat ca limbajullui purificat da un sens mai pur cuvintelor, insa Mallarme nu a fostrecnoscut pentru munca sa pe timpul vietii. O rveuse, pour que je plongeAu pur dlice sans chemin,Sache, par un subtil mensongeGarder mon aile dans ta main (din 'Eventail de Mademoiselle Mallarm')Stephane Mallarme s-a nascut la Paris intr-o familie in care tatal sibunicul aveau o notabila cariera in serviciile civile franceze. Eraasteptat ca el sa urmeze traditia familiei dar la scoala nu se remarcadecat in limbi straine. Mallarme a inceput sa scrie poezii la o varstafrageda, fiind sub influenta lui Victor Hugo. La varsta de 19 ani adescoperit Florile raului ale lui Ch. Baudelaire, care aparusera in1857. Aflat sub influenta acestui volum, a scris Briese marine,incepand cu celebrul citat Le chair est triste, helas! et jai lu tous leslivres.Dupa ce paraseste studiile, viziteaza Anglia si, in timp ce se aflain Londra, se casatoreste cu Marie Gerhard. Mallarme a predat engleza din 1864 in Toumon, Besancon, Avignon si Paris pana in anul retrageriilui, in 1893. Primele sale poezii au inceput sa apara in magazine in anii 1860.Prima poezie importanta a lui Mallarme, Lazur,a fost publicata candacest avea 24 de ani. Toata viata el si-a dedicate foarte mult timpfiecarei poezii, incercand sa le faca perfecte. Cea Stephane Mallarme(n.1842, d.1898) Poet francez si lider al miscarii simboliste in poezie alaturi de Paul Verlaine, Mallarme era un profesor de provincie care merge la Parispentru a duce o viata de burghez pe Rue de Rome dar publica poemealuzive, care sugerau mai mult decat denotau. A observat ca limbajullui purificat da un sens mai pur cuvintelor, insa Mallarme nu a fostrecnoscut pentru munca sa pe timpul vietii. O rveuse, pour que je plongeAu pur dlice sans chemin,Sache, par un subtil mensongeGarder mon aile dans ta main (din 'Eventail de Mademoiselle Mallarm')Stephane Mallarme s-a nascut la Paris intr-o familie in care tatal si bunicul aveau o notabila cariera in serviciile civile franceze. Era asteptat ca el sa urmeze traditia familiei dar la scoala nu se remarca decat in limbi straine. Mallarme a inceput sa scrie poezii la o varstafrageda, fiind sub influenta lui Victor Hugo. La varsta de 19 ani adescoperit Florile raului ale lui Ch. Baudelaire, care aparusera in1857. Aflat sub influenta acestui volum, a scris Briese marine,incepand cu celebrul citat Le chair est triste, helas! et jai lu tous les livres.Dupa ce paraseste studiile, viziteaza Anglia si, in timp ce se aflain Londra, se casatoreste cu Marie Gerhard. Mallarme a predat engleza din 1864 in Toumon, Besancon, Avignon si Paris pana in anul retrageriilui, in 1893. Primele sale poezii au inceput sa apara in magazine in anii1860.Prima poezie importanta a lui Mallarme, Lazur,a fost publicata cand acest avea 24 de ani. Toata viata el si-a dedicate foarte mult timp fiecarei poezii, incercand sa le faca perfecte. Cea mia cunoscuta lucrare a sa este Lapres-midi dun faune(1865).Poezia prezinta gandurile ratacitoare ale unui faun dintr-o dupa-amiaza adormita de vara.Mallarme a inceput sa scrie poeziile in timp ce profesa in Toumon,un orasel despre care el opina ca este urat si neplacut.Intre anii 1867 si 1873, Mallarme nu terminase niciuna din lucrarile sale poetice majore, inclusiv Herodiade(1869).Printre urmaoarele sale publicatii se numara Toast Funebre, care a fost scrisa in memoria autorului Theophile Gautier si a poemului sau experimental,una din capodoperele sale, Un coup de Dies(1914-publicat postum).Din anii 1880, M. era in centrul atentiei unui grup de scriitori francezi(in Paris), din care faceau parte si Paul Valery si Marcel Proust.Ideile lui M. despre poezie si asta erau considerate dificile si obscure.Cand M. a inceput sa scrie poezii in anii 1850, poetii francezii inca erau oarecum supusi unor anumite reguli in ceea ce priveste rima,piciorul metric, tema etc.Ideea lui V.Hugo ca poezia pura este in esenta nefolositoare era majoritar acceptata.Provocandu-si cititorii, Mallarme a selectat dintr-un dictionar intelesurile de mult uitate ale cuvintelor comune si le-a folosit.Desigur,acest gest a provocat ostilitati care l-au urmarit pe M. in toata cariera.Conform teoriilor lui M., dincolode realitate nu se ascunde nimic, dar incadrul acestui nimic zace esenta formelor perfecte.Este datoria poetului sa dezvaluie si sa cristalizeze aceste esente.El este de parereca ideea poemului exprima frumusetea limbajului.Astfel, o poezie ar trebui citita independent de lumea in care exista.fiecare poezie esteconstruita in jurul unui simbol, idei sau metafore centrale si consta inimagini subordonate care ilustreaza si ajuta la dezvoltarea ideii.cutoate acestea, el prefera sa nu exprime clar o ide.

.Cititorul trebuie sa revina iar si iarasupra versului, sa se concentreze asupra muzicalitatii cuvintelor maimult decat asupra sensului denotativ al acestora.M. spunea:devin obscure, desigur! daca cineva face o greseala si crede ca deschide un ziar?.Pentru tot restul vietii, M. s-a dedicat punerii in practica a teoriilor lui literare si scrierii marii sale lucrari:Grand Oeuvre.Mallarme a murit la Paris pe 9 septembrie 1898, nereusind sa-si termine lucrarea.Versul liber al lui Mallarme a avut un impact urias asupra poeziei franceze asecolului XX si asupra crearii traditiei moderniste in poezia germana si americana.