Plan Invatamant Pentru Grupele Speciale

PROGRAMA PENTRU GRADINITE SPECIALE

GRUPE / CLASE CU DEFICIENTA ASOCIATA SEVERA SI PROFUNDA

AUTORI:
Insp. Scolar M.E.C. MIRCEA VLAD Prof. ALEXANDRA CASAPU Prof. OANA STOICA Prof. FLORINA SANDOIU Prof. VALERIA STANCU Educ. MONICA MARIN

Deficienta asociata severa si profunda prezinta. chiar si dupa externare si care influenteaza mult interventia psihopedagogica. incluzand atat caracteristici generale pentru toti copiii cu acest tip de handicap. dar si limitele. „deficienta asociata severa si profunda” nu reprezinta un final de drum. In aceste conditii. cat si aspecte particulare . si se refera nu numai la deschiderea portilor scolilor de masa pentru a-i primi pe copiii cu deficiente usoare. Depasind limitele terminologice. un tablou simptomatologic foarte larg. Copilul cu deficienta asociata severa sau profunda reprezinta doar o alta individualitate si trebuie abordat tocmai din aceasta perspectiva. de a-i oferi educatie de calitate si sanse de integrare. Majoritatea cazurilor sunt insotite de probleme medicale care continua sa suscite un interes special. indiferent de gradul de handicap. integrarea devine o realitate. devin tot mai evidente si mai stringente necesitatile reformarii invatamantului special. organizata si eficienta de educatie.NOTA DE PREZENTARE Odata cu conturarea noilor directii in invatamantul si educatia romaneasca. la prescolar. a garantarii unor drepturi si sanse egale pentru toti copiii. ci si mai ales la integrarea si includerea copiilor cu handicap sever si asociat intr-o forma competenta. ce decurg. de a-i recunoaste si accepta posibilitatile. pe de o parte din combinatia deficientelor prezente iar pe de alta parte din gradul / severitatea acestora. . in sensul asigurarii accesului la educatie si instruire. ci este doar inceputul unei mari provocari: aceea de a acorda copilului drepturile fundamentale.

copilul cu deficienta asociata trebuie ajutat sa-si formeze acele modalitati elementare de asigurare a confortului fizic si afectiv si trebuie indrumat catre achizitionarea unor instrumente care-i permit pentru inceput sa interactioneze.dificultati majore in sfera comunicarii (mergand pana la absenta oricarei modalitati de receptare si exprimare). Daca pana nu demult. Este important ca intai sa-si formeze o baza de cunoastere pentru ca sa aiba ulterior ce exprima. respectiv: Activitati de autonomie personala si sociala. .Referindu-ne la paleta manifestarilor comune tuturor copiilor cu deficienta asociata severa sau profunda. Astfel. absenta oricarui mijloc de invatare spontana. Activitati de educatie senzorial-cognitiva. aceste domenii sunt intercorelate. La o privire generala. severe sau profunde. ca o consecinta a recunoastrii drepturilor fundamentale ale acestor copii si a asumarii premiselor de unicitate. .disconfort psiho-afectiv si manifestari de auto-mutilare. sa nu uitam insa ca. Toate aceste caracteristici au puternice repercusiuni asupra tipurilor de servicii educationale si de recuperare care se aloca copilului. copiii cu deficienta asociata severa erau considerati irecuperabili si plasati in structuri educationale rigide. Programa se structureaza pe cinci domenii curriculare. influentandu-se si completandu-se reciproc. structurarea sa poate parea simplista. in prezent se acorda o atentie sporita includerii acestora intr-o forma de educatie incluziva. inainte de a-l invata sa-si largeasca sfera cunoasterii si sa se exprime. . se pot observa: . . Desi diferentiate prin obiective specifice. de tipul caminelor-spital sau caminelor-scoala. Activitati de expresie psihomotrica. in cazul acestui tip de deficienta. Prezentul proiect de programa reprezinta o tentativa de organizare a muncii celor care lucreaza cu copii cu deficiente asociate.incapacitatea de autoingijire si dificultati de autoservire. comportamente auto-stimulative persistente si rezistente la interventie. apoi sa exploreze si in cele din urma sa cunoasca mediul extern.dificultati majore in formarea constiintei de sine si in relationarea cu cei din jur.dificultati ale mobilitatii fizice generale. diversitate si educabilitate in invatamantul romanesc. Activitati de comunicare si Activitati ludice.nivel senzorial limitat. . prioritatile de dezvoltare ale prescolarului sunt limitate la formarea si dezvoltarea acelor abilitati fundamentale pe care copilul normal le deprinde in mod spontan. subliniind caracterul unitar al interventiei . putem preciza cateva dintre acestea. Prin urmare.

recunoasterea obiectelor. psihologul si/sau kinetoterapeutul . in activitatile de expresie psihomotrica se formeaza abilitati motrice fundamentale care se regasesc in etapele preliminare ale invatarii ludice. Alimente. a actiunilor. cognitie.cu identificarea unor puncte – cheie de dezvoltare pe termen lung (ciclu scolar). Teme orientative: Schema corporala. Durata unei activitati frontale este de maximum o ora. Daca initial activitatile de stimulare pot fi realizate independent una de alta. Articole de imbracaminte. psihomotricitate. Actiuni: . din momentul trecerii la etapa urmatoare. asocieri.. Articole de igiena personala. respectiv: comunicare. (jocul motor) iar continuturile activitatilor de cunoastere senzoriala se suprapun peste cele ale formarii autonomiei sociale si se regasesc deopotriva in joc si activitati de comunicare. diferentierea pe sexe.la nivelul comunicarii: recunoasterea si denumirea segmentelor corporale. . sesizarea unor relatii. a membrilor familiei sau colegilor etc. formarea conduitelor motrice si orientarea in raport cu propriul corp. grupari etc. temei si obiectivelor cadru ale activitatilor pentru a facilita transferul de informatii si instrumente.educative. a unor abilitatil manuale grosiere sau fine. sortari. un exemplu practic este prezentat mai jos si constituie un punct de reper pentru organizarea altor etape ale invatarii. Planificarea activitatii se face pe principiul „Program educativ personalizat” – coordonat de catre profesorul psihopedagog si elaborat in colaborare cu educatorul si daca este cazul. pentru ca ulterior sa fie extins pe cele cinci axe fundamentale ale dezvoltarii psihice.la nivel de educatie cognitiva: diferentierea eu/tu. formarea de operatori analitico-sintetici. autonomie personala si autonomie sociala. Programul educativ are caracter progresiv si se va centra initial pe stimulare si dezvoltare senzoriala si motorie. formarea unor abilitati de relationare sociala prin jocul frontal cu subiect din viata cotidiana etc. si cu operationalizarea atenta si corecta a obiectivelor din PIP pentru a facilita progresul. . a formarii abilitatilor psihice fundamentale se impune intercorelarea subiectului. Familia. pentru a se asigura stimularea tuturor copiilor pe durata desfasurarii ei.la nivel de expresie psihomotrica: formarea constiintei de sine. . durata unei . De exemplu. Numele.la nivel de autonomie personala si sociala : exersarea cunoasterii schemei corporale in activitatile de formare a deprinderilor de autoservire. Astfel. a unor obiective tinta pe termen scurt (perioada putand varia de la o saptamana la 3 sau 6 luni). cu medicul.. fiecare din domenii fiind proiectat printr-un program de interventie personalizata (PIP).

dar poate fi efectuata ori de cate ori situatia o impune (de exemplu daca obiectivul a fost atins mai repede sau daca. desi a ajuns intr-o anumita etapa. Un punct important al interventiei il reprezinta colaborarea cu parintii si consilierea acestora.activitati individuale sau in grup mic este de maximum o jumatate de ora. se constata ca este o directie gresita sau ineficienta). ci de participanti activi. (Re)evaluarea programului se va face in principiu la finalul perioadei. este posibil ca. iar aceasta situatie favorizeaza manifestarea unor accentuate regresii ori de cate ori se intrerupe repetarea acelor activitati (de exemplu. implicarea directa a lor in lucrul efectiv cu copii. Numai astfel se poate asigura continuitatea programului si se pun bazele unei invatari autentice si eficiente. nu doar in calitate de observatori. in vacantele scolare). O precizare importanta se refera la evaluarea initiala si subliniaza necesitatea unei evaluari totale pentru a identifica toate lacunele de dezvoltare ale copilului. si nu doar pe cele superioare nivelului sau de dezvoltare din acel moment. dar respecta ritmul individual al fiecarui copil. sa nu-si fi insusit corect si complet capacitatile premergatoare. . dimpotriva.

invatare si extensie – profesor. . ACTIVITATI DE EDUCATIE SENZORIALA SI COGNITIVA* ACTIVITATI DE EXPRESIE PSIHOMOTRICA* ACTIVITATI DE COMUNICARE* Grupa mica 4-8 Grupa mare 4–6 II. ACTIVITATI DE AUTONOMIE PERSONALA SI SOCIALA 16 4-5 16 4-5 5 5 TOTAL EDUCATOR: 25 25 NOTA: . respectiv exersare. aceste activitati se pot realiza si in colaborare profesor – educator. 4-6 4-6 4–6 4–6 TOTAL PROFESOR/EDUCATOR: IV. cu respectarea imperativelor de individualizare si personalizare a materialului de lucru.PLAN DE INVATAMANT GRUPELE/CLASELE SPECIALE CU DEFICIENTA ASOCIATA SEVERA SAU PROFUNDA . cerintelor activitatii didactice si nivelului de performanta evaluat.Activitatile marcate cu * (Educatie senzoriala si cognitiva. III. daca situatia o impune.NIVEL PRESCOLAR - ACTIVITATEA I. consolidare – educator. secventele operationale se desfasoara dupa tiparul: formare. ACTIVITATI LUDICE DE EDUCATIE SI COMPENSARE V. ele se realizeaza individual sau in grup mic (2 copii) de catre profesor si frontal de catre educator. Expresie psihomotrica si Comunicare) se regasesc atat in norma profesorului psihopedagog cat si in cea a educatorului dar sunt diferentiate prin gradul de complexitate al abordarii si prin obiectivele specifice impuse de nivelul individual al copilului.

E. London: Methuen & Co. Strategii de educatie integrata. Ghid de dezvoltare (trad. Programe pentru gradinite speciale... Bucuresti: Ed. Semne ’94 (sub egida SENSE) Jordan. si adapt. in care numarul de activitati zilnice si saptamanale este rezultatul unei activitati prealabile globale de evaluare a clasei Referinte bibliografice: Buica. (1999). Stiintifica si Enciclopedica. Psihologia copilului (trad. Inhelder. (2001). Psihopedagogia dezvoltarii scolarilor cu handicap. B. (2001). Cretu. J.. J. A. M. Bucuresti: Ed. Bazele defectologiei. S. McInnes. Aramis. *** (2002). C. A. Ghergut. Bucuresti: Ed. Psihologia copilului.. Invatare si dezvoltare. Bucuresti: Ed. rom. A. Copilul cu surdocecitate. Sendrea). Clarke. J. Severe Subnormality: Capacity and Performance. Psihologia copilului (manual pentru clasa a IX-a scoli normale). Bucuresti: E. Evaluarea copilului cu surdocecitate – Indrumator metodic.. Clarke. aceasta maniera pemitand profesorului stabilirea unui orar personalizat in functie de necesitatile fiecarui copil si de prioritatile sale de recuperare. Curriculum pentru copiii cu deficiente (dizabilitati) severe si profunde (editata sub egida Reprezentantei UNICEF in Romania si a asociatiei RENINCO). 239-256). 1-2. D. Iasi: Polirom. invatare si dezvoltare. Treffry. *** (2001).D.. Golu. A.- Bugetul de timp al activitatilor este exprimat in intervale. (1991). ed. Understanding and Teaching Children with Autism.D. Radu. (1966). . Bucuresti: E. Cluj-Napoca: -. (1997). Powell. Verza. In idem (ed. Ghid pentru practica pedagogica si de profil (trad. Stiintifica.). Mitrofan N.P. R. A.) Readings from Mental Deficiency. Bucuresti: -. (1991). Mihaela Press. 2002.: John Wiley & Sons. a III-a) (pp.rom. iar educatorului stabilirea unui orar flexibil. 22-32. a II-a). Bucuresti: E. Bucuresti. The Changing Outlook (ed. M. V. Piaget.. J. (1974). (-). (1995). P. Bucuresti: Tip. Hathazi. (1985). Testarea psihologica a copilului mic. Modul curricular pentru educatia speciala a copiilor cu handicap mintal sever. B. Chichester etc.P. Golu. Piaget. (2004). de L. P.P. Gh. Zlate. (1982). Semne ’94.rom. Psihopedagogia persoanelor cu cerinte speciale. B. M. Societate si handicap. *** (1993). Bucuresti: Tip.D.

Bucuresti: Ed. Psihologia varstelor. Psihopedagogia scolarilor cu handicap mintal. Bucuresti: Ed. (2000). (2002). Schiopu. Ciclurile vietii. Bucuresti: E. Radu. Fundatiei Humanitas. Verza. E.P. Psihologie scolara pentru invatamantul special. U. Pro Humanitate. (1997). D. Gh..Radu. Gh. .

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful