PROGRAMA PENTRU GRADINITE SPECIALE

GRUPE / CLASE CU DEFICIENTA ASOCIATA SEVERA SI PROFUNDA

AUTORI:
Insp. Scolar M.E.C. MIRCEA VLAD Prof. ALEXANDRA CASAPU Prof. OANA STOICA Prof. FLORINA SANDOIU Prof. VALERIA STANCU Educ. MONICA MARIN

integrarea devine o realitate. . ce decurg. indiferent de gradul de handicap. pe de o parte din combinatia deficientelor prezente iar pe de alta parte din gradul / severitatea acestora. organizata si eficienta de educatie. si se refera nu numai la deschiderea portilor scolilor de masa pentru a-i primi pe copiii cu deficiente usoare. in sensul asigurarii accesului la educatie si instruire. Majoritatea cazurilor sunt insotite de probleme medicale care continua sa suscite un interes special. incluzand atat caracteristici generale pentru toti copiii cu acest tip de handicap. ci este doar inceputul unei mari provocari: aceea de a acorda copilului drepturile fundamentale. dar si limitele. chiar si dupa externare si care influenteaza mult interventia psihopedagogica. un tablou simptomatologic foarte larg. In aceste conditii. „deficienta asociata severa si profunda” nu reprezinta un final de drum. devin tot mai evidente si mai stringente necesitatile reformarii invatamantului special.NOTA DE PREZENTARE Odata cu conturarea noilor directii in invatamantul si educatia romaneasca. la prescolar. ci si mai ales la integrarea si includerea copiilor cu handicap sever si asociat intr-o forma competenta. de a-i recunoaste si accepta posibilitatile. cat si aspecte particulare . de a-i oferi educatie de calitate si sanse de integrare. Depasind limitele terminologice. a garantarii unor drepturi si sanse egale pentru toti copiii. Deficienta asociata severa si profunda prezinta. Copilul cu deficienta asociata severa sau profunda reprezinta doar o alta individualitate si trebuie abordat tocmai din aceasta perspectiva.

Referindu-ne la paleta manifestarilor comune tuturor copiilor cu deficienta asociata severa sau profunda. Prin urmare. absenta oricarui mijloc de invatare spontana. copilul cu deficienta asociata trebuie ajutat sa-si formeze acele modalitati elementare de asigurare a confortului fizic si afectiv si trebuie indrumat catre achizitionarea unor instrumente care-i permit pentru inceput sa interactioneze. subliniind caracterul unitar al interventiei . prioritatile de dezvoltare ale prescolarului sunt limitate la formarea si dezvoltarea acelor abilitati fundamentale pe care copilul normal le deprinde in mod spontan. de tipul caminelor-spital sau caminelor-scoala. inainte de a-l invata sa-si largeasca sfera cunoasterii si sa se exprime. aceste domenii sunt intercorelate. Daca pana nu demult. Activitati de educatie senzorial-cognitiva. in prezent se acorda o atentie sporita includerii acestora intr-o forma de educatie incluziva. .incapacitatea de autoingijire si dificultati de autoservire. Astfel. . se pot observa: . influentandu-se si completandu-se reciproc. respectiv: Activitati de autonomie personala si sociala. Desi diferentiate prin obiective specifice. diversitate si educabilitate in invatamantul romanesc. copiii cu deficienta asociata severa erau considerati irecuperabili si plasati in structuri educationale rigide.disconfort psiho-afectiv si manifestari de auto-mutilare. . severe sau profunde.dificultati ale mobilitatii fizice generale.dificultati majore in formarea constiintei de sine si in relationarea cu cei din jur. comportamente auto-stimulative persistente si rezistente la interventie. Activitati de comunicare si Activitati ludice. ca o consecinta a recunoastrii drepturilor fundamentale ale acestor copii si a asumarii premiselor de unicitate. apoi sa exploreze si in cele din urma sa cunoasca mediul extern. Prezentul proiect de programa reprezinta o tentativa de organizare a muncii celor care lucreaza cu copii cu deficiente asociate. putem preciza cateva dintre acestea. Programa se structureaza pe cinci domenii curriculare.dificultati majore in sfera comunicarii (mergand pana la absenta oricarei modalitati de receptare si exprimare). Este important ca intai sa-si formeze o baza de cunoastere pentru ca sa aiba ulterior ce exprima. Toate aceste caracteristici au puternice repercusiuni asupra tipurilor de servicii educationale si de recuperare care se aloca copilului. structurarea sa poate parea simplista. in cazul acestui tip de deficienta. La o privire generala. . sa nu uitam insa ca. Activitati de expresie psihomotrica. .nivel senzorial limitat.

diferentierea pe sexe. pentru ca ulterior sa fie extins pe cele cinci axe fundamentale ale dezvoltarii psihice. in activitatile de expresie psihomotrica se formeaza abilitati motrice fundamentale care se regasesc in etapele preliminare ale invatarii ludice. sortari. De exemplu. psihologul si/sau kinetoterapeutul . Actiuni: . si cu operationalizarea atenta si corecta a obiectivelor din PIP pentru a facilita progresul. recunoasterea obiectelor. Familia. formarea de operatori analitico-sintetici. autonomie personala si autonomie sociala. formarea conduitelor motrice si orientarea in raport cu propriul corp. Programul educativ are caracter progresiv si se va centra initial pe stimulare si dezvoltare senzoriala si motorie. cognitie. (jocul motor) iar continuturile activitatilor de cunoastere senzoriala se suprapun peste cele ale formarii autonomiei sociale si se regasesc deopotriva in joc si activitati de comunicare. cu medicul. pentru a se asigura stimularea tuturor copiilor pe durata desfasurarii ei.la nivel de expresie psihomotrica: formarea constiintei de sine. Articole de igiena personala. Numele.la nivel de educatie cognitiva: diferentierea eu/tu. fiecare din domenii fiind proiectat printr-un program de interventie personalizata (PIP). psihomotricitate.cu identificarea unor puncte – cheie de dezvoltare pe termen lung (ciclu scolar). a actiunilor. a membrilor familiei sau colegilor etc.educative. Astfel.la nivelul comunicarii: recunoasterea si denumirea segmentelor corporale.. grupari etc. a unor abilitatil manuale grosiere sau fine. a formarii abilitatilor psihice fundamentale se impune intercorelarea subiectului. temei si obiectivelor cadru ale activitatilor pentru a facilita transferul de informatii si instrumente. Articole de imbracaminte. Durata unei activitati frontale este de maximum o ora.. un exemplu practic este prezentat mai jos si constituie un punct de reper pentru organizarea altor etape ale invatarii. durata unei . din momentul trecerii la etapa urmatoare. . . formarea unor abilitati de relationare sociala prin jocul frontal cu subiect din viata cotidiana etc. . sesizarea unor relatii. Teme orientative: Schema corporala.la nivel de autonomie personala si sociala : exersarea cunoasterii schemei corporale in activitatile de formare a deprinderilor de autoservire. asocieri. Daca initial activitatile de stimulare pot fi realizate independent una de alta. Alimente. respectiv: comunicare. a unor obiective tinta pe termen scurt (perioada putand varia de la o saptamana la 3 sau 6 luni). Planificarea activitatii se face pe principiul „Program educativ personalizat” – coordonat de catre profesorul psihopedagog si elaborat in colaborare cu educatorul si daca este cazul.

activitati individuale sau in grup mic este de maximum o jumatate de ora. ci de participanti activi. dar poate fi efectuata ori de cate ori situatia o impune (de exemplu daca obiectivul a fost atins mai repede sau daca. este posibil ca. Un punct important al interventiei il reprezinta colaborarea cu parintii si consilierea acestora. iar aceasta situatie favorizeaza manifestarea unor accentuate regresii ori de cate ori se intrerupe repetarea acelor activitati (de exemplu. implicarea directa a lor in lucrul efectiv cu copii. dimpotriva. dar respecta ritmul individual al fiecarui copil. sa nu-si fi insusit corect si complet capacitatile premergatoare. desi a ajuns intr-o anumita etapa. (Re)evaluarea programului se va face in principiu la finalul perioadei. in vacantele scolare). O precizare importanta se refera la evaluarea initiala si subliniaza necesitatea unei evaluari totale pentru a identifica toate lacunele de dezvoltare ale copilului. . Numai astfel se poate asigura continuitatea programului si se pun bazele unei invatari autentice si eficiente. si nu doar pe cele superioare nivelului sau de dezvoltare din acel moment. se constata ca este o directie gresita sau ineficienta). nu doar in calitate de observatori.

daca situatia o impune. ACTIVITATI LUDICE DE EDUCATIE SI COMPENSARE V. III. Expresie psihomotrica si Comunicare) se regasesc atat in norma profesorului psihopedagog cat si in cea a educatorului dar sunt diferentiate prin gradul de complexitate al abordarii si prin obiectivele specifice impuse de nivelul individual al copilului.NIVEL PRESCOLAR - ACTIVITATEA I. respectiv exersare.Activitatile marcate cu * (Educatie senzoriala si cognitiva. .PLAN DE INVATAMANT GRUPELE/CLASELE SPECIALE CU DEFICIENTA ASOCIATA SEVERA SAU PROFUNDA . consolidare – educator. invatare si extensie – profesor. aceste activitati se pot realiza si in colaborare profesor – educator. ACTIVITATI DE EDUCATIE SENZORIALA SI COGNITIVA* ACTIVITATI DE EXPRESIE PSIHOMOTRICA* ACTIVITATI DE COMUNICARE* Grupa mica 4-8 Grupa mare 4–6 II. cu respectarea imperativelor de individualizare si personalizare a materialului de lucru. secventele operationale se desfasoara dupa tiparul: formare. cerintelor activitatii didactice si nivelului de performanta evaluat. ele se realizeaza individual sau in grup mic (2 copii) de catre profesor si frontal de catre educator. ACTIVITATI DE AUTONOMIE PERSONALA SI SOCIALA 16 4-5 16 4-5 5 5 TOTAL EDUCATOR: 25 25 NOTA: . 4-6 4-6 4–6 4–6 TOTAL PROFESOR/EDUCATOR: IV.

Powell. Semne ’94 (sub egida SENSE) Jordan. Bucuresti: Ed. Bucuresti: E. D. (2004). Stiintifica. M. Piaget. *** (1993). M. Mitrofan N. Zlate. Bucuresti: E. rom. Gh. Understanding and Teaching Children with Autism. E. *** (2001).. . S. Bucuresti. Invatare si dezvoltare. (1991). 2002. invatare si dezvoltare. Chichester etc. Ghergut. iar educatorului stabilirea unui orar flexibil. Ghid pentru practica pedagogica si de profil (trad. (1991). Cluj-Napoca: -.D. Psihologia copilului (trad. Clarke. J. Cretu.. In idem (ed. *** (2002). A. R. Curriculum pentru copiii cu deficiente (dizabilitati) severe si profunde (editata sub egida Reprezentantei UNICEF in Romania si a asociatiei RENINCO).rom. Hathazi. C. Bucuresti: E. B. A. Psihopedagogia dezvoltarii scolarilor cu handicap. Semne ’94. a II-a). Evaluarea copilului cu surdocecitate – Indrumator metodic. Strategii de educatie integrata. Ghid de dezvoltare (trad. Bucuresti: Ed. (1966).D.. The Changing Outlook (ed. a III-a) (pp. Psihologia copilului.). (2001). Treffry. M.. Psihologia copilului (manual pentru clasa a IX-a scoli normale). Mihaela Press. Radu. Modul curricular pentru educatia speciala a copiilor cu handicap mintal sever.P. Sendrea). Programe pentru gradinite speciale. si adapt. Copilul cu surdocecitate. Inhelder. (-).- Bugetul de timp al activitatilor este exprimat in intervale. Bucuresti: Ed. Aramis.P. Bucuresti: Tip. Piaget.) Readings from Mental Deficiency. Bucuresti: Tip. Bazele defectologiei. A. 1-2. A. Iasi: Polirom. in care numarul de activitati zilnice si saptamanale este rezultatul unei activitati prealabile globale de evaluare a clasei Referinte bibliografice: Buica. Bucuresti: Ed. J.P. 239-256). Stiintifica si Enciclopedica.. de L. (1999). Clarke.D. aceasta maniera pemitand profesorului stabilirea unui orar personalizat in functie de necesitatile fiecarui copil si de prioritatile sale de recuperare. P. P.. (1985). Bucuresti: -. (1974). A. (1997). B. (1982). Testarea psihologica a copilului mic. Societate si handicap. V. J. ed. (1995). Verza.rom. McInnes. Golu.: John Wiley & Sons. 22-32. B. London: Methuen & Co. Golu. Psihopedagogia persoanelor cu cerinte speciale. J. (2001). Severe Subnormality: Capacity and Performance..

E. Fundatiei Humanitas. Gh. Pro Humanitate. Bucuresti: E.Radu. Psihopedagogia scolarilor cu handicap mintal. (2002).P. Psihologia varstelor. Radu.. (1997). D. Psihologie scolara pentru invatamantul special. U. Bucuresti: Ed. Bucuresti: Ed. Gh. Schiopu. . Verza. Ciclurile vietii. (2000).

Master your semester with Scribd & The New York Times

Special offer for students: Only $4.99/month.

Master your semester with Scribd & The New York Times

Cancel anytime.