PROGRAMA PENTRU GRADINITE SPECIALE

GRUPE / CLASE CU DEFICIENTA ASOCIATA SEVERA SI PROFUNDA

AUTORI:
Insp. Scolar M.E.C. MIRCEA VLAD Prof. ALEXANDRA CASAPU Prof. OANA STOICA Prof. FLORINA SANDOIU Prof. VALERIA STANCU Educ. MONICA MARIN

incluzand atat caracteristici generale pentru toti copiii cu acest tip de handicap. . Copilul cu deficienta asociata severa sau profunda reprezinta doar o alta individualitate si trebuie abordat tocmai din aceasta perspectiva. indiferent de gradul de handicap.NOTA DE PREZENTARE Odata cu conturarea noilor directii in invatamantul si educatia romaneasca. devin tot mai evidente si mai stringente necesitatile reformarii invatamantului special. organizata si eficienta de educatie. ci este doar inceputul unei mari provocari: aceea de a acorda copilului drepturile fundamentale. si se refera nu numai la deschiderea portilor scolilor de masa pentru a-i primi pe copiii cu deficiente usoare. Deficienta asociata severa si profunda prezinta. ci si mai ales la integrarea si includerea copiilor cu handicap sever si asociat intr-o forma competenta. pe de o parte din combinatia deficientelor prezente iar pe de alta parte din gradul / severitatea acestora. In aceste conditii. in sensul asigurarii accesului la educatie si instruire. cat si aspecte particulare . Majoritatea cazurilor sunt insotite de probleme medicale care continua sa suscite un interes special. ce decurg. „deficienta asociata severa si profunda” nu reprezinta un final de drum. un tablou simptomatologic foarte larg. chiar si dupa externare si care influenteaza mult interventia psihopedagogica. integrarea devine o realitate. Depasind limitele terminologice. la prescolar. de a-i oferi educatie de calitate si sanse de integrare. dar si limitele. a garantarii unor drepturi si sanse egale pentru toti copiii. de a-i recunoaste si accepta posibilitatile.

sa nu uitam insa ca. .incapacitatea de autoingijire si dificultati de autoservire. Desi diferentiate prin obiective specifice.dificultati majore in sfera comunicarii (mergand pana la absenta oricarei modalitati de receptare si exprimare). ca o consecinta a recunoastrii drepturilor fundamentale ale acestor copii si a asumarii premiselor de unicitate. subliniind caracterul unitar al interventiei . Prezentul proiect de programa reprezinta o tentativa de organizare a muncii celor care lucreaza cu copii cu deficiente asociate. respectiv: Activitati de autonomie personala si sociala. inainte de a-l invata sa-si largeasca sfera cunoasterii si sa se exprime. Toate aceste caracteristici au puternice repercusiuni asupra tipurilor de servicii educationale si de recuperare care se aloca copilului. La o privire generala. copilul cu deficienta asociata trebuie ajutat sa-si formeze acele modalitati elementare de asigurare a confortului fizic si afectiv si trebuie indrumat catre achizitionarea unor instrumente care-i permit pentru inceput sa interactioneze. Activitati de educatie senzorial-cognitiva. . . Prin urmare.disconfort psiho-afectiv si manifestari de auto-mutilare. in cazul acestui tip de deficienta. diversitate si educabilitate in invatamantul romanesc. Este important ca intai sa-si formeze o baza de cunoastere pentru ca sa aiba ulterior ce exprima. copiii cu deficienta asociata severa erau considerati irecuperabili si plasati in structuri educationale rigide. aceste domenii sunt intercorelate. severe sau profunde. comportamente auto-stimulative persistente si rezistente la interventie.dificultati majore in formarea constiintei de sine si in relationarea cu cei din jur. apoi sa exploreze si in cele din urma sa cunoasca mediul extern. influentandu-se si completandu-se reciproc. putem preciza cateva dintre acestea. .Referindu-ne la paleta manifestarilor comune tuturor copiilor cu deficienta asociata severa sau profunda. absenta oricarui mijloc de invatare spontana. Daca pana nu demult.dificultati ale mobilitatii fizice generale. de tipul caminelor-spital sau caminelor-scoala. se pot observa: . .nivel senzorial limitat. prioritatile de dezvoltare ale prescolarului sunt limitate la formarea si dezvoltarea acelor abilitati fundamentale pe care copilul normal le deprinde in mod spontan. Astfel. Activitati de expresie psihomotrica. Activitati de comunicare si Activitati ludice. Programa se structureaza pe cinci domenii curriculare. structurarea sa poate parea simplista. in prezent se acorda o atentie sporita includerii acestora intr-o forma de educatie incluziva.

Programul educativ are caracter progresiv si se va centra initial pe stimulare si dezvoltare senzoriala si motorie. cognitie. . Articole de imbracaminte. psihomotricitate. formarea conduitelor motrice si orientarea in raport cu propriul corp. a actiunilor. pentru ca ulterior sa fie extins pe cele cinci axe fundamentale ale dezvoltarii psihice. De exemplu. durata unei . formarea de operatori analitico-sintetici. Daca initial activitatile de stimulare pot fi realizate independent una de alta. un exemplu practic este prezentat mai jos si constituie un punct de reper pentru organizarea altor etape ale invatarii. Astfel. Teme orientative: Schema corporala.la nivelul comunicarii: recunoasterea si denumirea segmentelor corporale.. Articole de igiena personala. si cu operationalizarea atenta si corecta a obiectivelor din PIP pentru a facilita progresul. cu medicul.la nivel de autonomie personala si sociala : exersarea cunoasterii schemei corporale in activitatile de formare a deprinderilor de autoservire. a unor obiective tinta pe termen scurt (perioada putand varia de la o saptamana la 3 sau 6 luni)..la nivel de educatie cognitiva: diferentierea eu/tu. Familia. a membrilor familiei sau colegilor etc. din momentul trecerii la etapa urmatoare. . Durata unei activitati frontale este de maximum o ora. formarea unor abilitati de relationare sociala prin jocul frontal cu subiect din viata cotidiana etc. in activitatile de expresie psihomotrica se formeaza abilitati motrice fundamentale care se regasesc in etapele preliminare ale invatarii ludice. autonomie personala si autonomie sociala. (jocul motor) iar continuturile activitatilor de cunoastere senzoriala se suprapun peste cele ale formarii autonomiei sociale si se regasesc deopotriva in joc si activitati de comunicare.cu identificarea unor puncte – cheie de dezvoltare pe termen lung (ciclu scolar). recunoasterea obiectelor. Numele. sesizarea unor relatii. Actiuni: . pentru a se asigura stimularea tuturor copiilor pe durata desfasurarii ei. a formarii abilitatilor psihice fundamentale se impune intercorelarea subiectului. fiecare din domenii fiind proiectat printr-un program de interventie personalizata (PIP). respectiv: comunicare. Alimente. asocieri. a unor abilitatil manuale grosiere sau fine. Planificarea activitatii se face pe principiul „Program educativ personalizat” – coordonat de catre profesorul psihopedagog si elaborat in colaborare cu educatorul si daca este cazul. sortari.la nivel de expresie psihomotrica: formarea constiintei de sine. psihologul si/sau kinetoterapeutul . temei si obiectivelor cadru ale activitatilor pentru a facilita transferul de informatii si instrumente. diferentierea pe sexe. grupari etc.educative. .

implicarea directa a lor in lucrul efectiv cu copii. Numai astfel se poate asigura continuitatea programului si se pun bazele unei invatari autentice si eficiente. . dimpotriva. ci de participanti activi. sa nu-si fi insusit corect si complet capacitatile premergatoare. este posibil ca. (Re)evaluarea programului se va face in principiu la finalul perioadei.activitati individuale sau in grup mic este de maximum o jumatate de ora. in vacantele scolare). si nu doar pe cele superioare nivelului sau de dezvoltare din acel moment. iar aceasta situatie favorizeaza manifestarea unor accentuate regresii ori de cate ori se intrerupe repetarea acelor activitati (de exemplu. Un punct important al interventiei il reprezinta colaborarea cu parintii si consilierea acestora. dar respecta ritmul individual al fiecarui copil. O precizare importanta se refera la evaluarea initiala si subliniaza necesitatea unei evaluari totale pentru a identifica toate lacunele de dezvoltare ale copilului. nu doar in calitate de observatori. se constata ca este o directie gresita sau ineficienta). desi a ajuns intr-o anumita etapa. dar poate fi efectuata ori de cate ori situatia o impune (de exemplu daca obiectivul a fost atins mai repede sau daca.

secventele operationale se desfasoara dupa tiparul: formare. III. ACTIVITATI DE AUTONOMIE PERSONALA SI SOCIALA 16 4-5 16 4-5 5 5 TOTAL EDUCATOR: 25 25 NOTA: . ACTIVITATI DE EDUCATIE SENZORIALA SI COGNITIVA* ACTIVITATI DE EXPRESIE PSIHOMOTRICA* ACTIVITATI DE COMUNICARE* Grupa mica 4-8 Grupa mare 4–6 II.NIVEL PRESCOLAR - ACTIVITATEA I. cerintelor activitatii didactice si nivelului de performanta evaluat. 4-6 4-6 4–6 4–6 TOTAL PROFESOR/EDUCATOR: IV. respectiv exersare. aceste activitati se pot realiza si in colaborare profesor – educator. . cu respectarea imperativelor de individualizare si personalizare a materialului de lucru. ACTIVITATI LUDICE DE EDUCATIE SI COMPENSARE V. consolidare – educator. invatare si extensie – profesor.Activitatile marcate cu * (Educatie senzoriala si cognitiva. daca situatia o impune. Expresie psihomotrica si Comunicare) se regasesc atat in norma profesorului psihopedagog cat si in cea a educatorului dar sunt diferentiate prin gradul de complexitate al abordarii si prin obiectivele specifice impuse de nivelul individual al copilului. ele se realizeaza individual sau in grup mic (2 copii) de catre profesor si frontal de catre educator.PLAN DE INVATAMANT GRUPELE/CLASELE SPECIALE CU DEFICIENTA ASOCIATA SEVERA SAU PROFUNDA .

(-).. Evaluarea copilului cu surdocecitate – Indrumator metodic. 239-256). a III-a) (pp. Clarke. rom.P. Bucuresti: E.) Readings from Mental Deficiency. P. Bucuresti: Ed. Ghergut. A. A. aceasta maniera pemitand profesorului stabilirea unui orar personalizat in functie de necesitatile fiecarui copil si de prioritatile sale de recuperare. Golu. Psihologia copilului (manual pentru clasa a IX-a scoli normale). Aramis. Ghid pentru practica pedagogica si de profil (trad. A. (2001). Psihologia copilului (trad. Bazele defectologiei. Verza. Bucuresti: E. a II-a). M. London: Methuen & Co. Psihopedagogia dezvoltarii scolarilor cu handicap. (1985). Bucuresti: -. Bucuresti: Ed. Psihologia copilului. M. J.D. (1997).. (1999). Powell. si adapt. Cretu. C. Clarke.. Mitrofan N. Strategii de educatie integrata. Sendrea). Hathazi. Zlate. Semne ’94 (sub egida SENSE) Jordan. invatare si dezvoltare. Societate si handicap. Treffry. Invatare si dezvoltare.D. B. Stiintifica. B.. Modul curricular pentru educatia speciala a copiilor cu handicap mintal sever. (1966). Mihaela Press.P. Piaget.- Bugetul de timp al activitatilor este exprimat in intervale. J. Curriculum pentru copiii cu deficiente (dizabilitati) severe si profunde (editata sub egida Reprezentantei UNICEF in Romania si a asociatiei RENINCO). Bucuresti: Ed. Bucuresti: E. (1991). (1995). Piaget. D. Iasi: Polirom.. Programe pentru gradinite speciale. 1-2. (1991). *** (2002).). . Psihopedagogia persoanelor cu cerinte speciale.. iar educatorului stabilirea unui orar flexibil. 22-32.D. M. Semne ’94. Inhelder.rom. Bucuresti.P. V.rom. P. Copilul cu surdocecitate. (2001). *** (2001). J. Gh. E. Bucuresti: Tip. Radu. Understanding and Teaching Children with Autism. The Changing Outlook (ed. McInnes. Chichester etc.: John Wiley & Sons. ed. Severe Subnormality: Capacity and Performance. (1982). Stiintifica si Enciclopedica. Cluj-Napoca: -. J. Bucuresti: Tip. B. Testarea psihologica a copilului mic. A. (2004). de L. Bucuresti: Ed. in care numarul de activitati zilnice si saptamanale este rezultatul unei activitati prealabile globale de evaluare a clasei Referinte bibliografice: Buica. A. 2002. (1974). Ghid de dezvoltare (trad. Golu. S. *** (1993).. R. In idem (ed.

Gh. Ciclurile vietii. Psihologia varstelor. Verza. (1997). Bucuresti: E.. U. Pro Humanitate. D. Bucuresti: Ed. Psihologie scolara pentru invatamantul special. Fundatiei Humanitas. Radu. Gh. Bucuresti: Ed. .P. Schiopu. E. Psihopedagogia scolarilor cu handicap mintal.Radu. (2002). (2000).

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful