PROGRAMA PENTRU GRADINITE SPECIALE

GRUPE / CLASE CU DEFICIENTA ASOCIATA SEVERA SI PROFUNDA

AUTORI:
Insp. Scolar M.E.C. MIRCEA VLAD Prof. ALEXANDRA CASAPU Prof. OANA STOICA Prof. FLORINA SANDOIU Prof. VALERIA STANCU Educ. MONICA MARIN

incluzand atat caracteristici generale pentru toti copiii cu acest tip de handicap. organizata si eficienta de educatie. Majoritatea cazurilor sunt insotite de probleme medicale care continua sa suscite un interes special. „deficienta asociata severa si profunda” nu reprezinta un final de drum. de a-i recunoaste si accepta posibilitatile. de a-i oferi educatie de calitate si sanse de integrare. devin tot mai evidente si mai stringente necesitatile reformarii invatamantului special. In aceste conditii. Deficienta asociata severa si profunda prezinta. in sensul asigurarii accesului la educatie si instruire. indiferent de gradul de handicap. a garantarii unor drepturi si sanse egale pentru toti copiii. Depasind limitele terminologice. integrarea devine o realitate. ci este doar inceputul unei mari provocari: aceea de a acorda copilului drepturile fundamentale. chiar si dupa externare si care influenteaza mult interventia psihopedagogica. la prescolar. ci si mai ales la integrarea si includerea copiilor cu handicap sever si asociat intr-o forma competenta. ce decurg. si se refera nu numai la deschiderea portilor scolilor de masa pentru a-i primi pe copiii cu deficiente usoare. . dar si limitele. un tablou simptomatologic foarte larg. cat si aspecte particulare .NOTA DE PREZENTARE Odata cu conturarea noilor directii in invatamantul si educatia romaneasca. pe de o parte din combinatia deficientelor prezente iar pe de alta parte din gradul / severitatea acestora. Copilul cu deficienta asociata severa sau profunda reprezinta doar o alta individualitate si trebuie abordat tocmai din aceasta perspectiva.

prioritatile de dezvoltare ale prescolarului sunt limitate la formarea si dezvoltarea acelor abilitati fundamentale pe care copilul normal le deprinde in mod spontan. Prezentul proiect de programa reprezinta o tentativa de organizare a muncii celor care lucreaza cu copii cu deficiente asociate. Activitati de comunicare si Activitati ludice. in cazul acestui tip de deficienta. respectiv: Activitati de autonomie personala si sociala. ca o consecinta a recunoastrii drepturilor fundamentale ale acestor copii si a asumarii premiselor de unicitate.dificultati majore in sfera comunicarii (mergand pana la absenta oricarei modalitati de receptare si exprimare). in prezent se acorda o atentie sporita includerii acestora intr-o forma de educatie incluziva. copiii cu deficienta asociata severa erau considerati irecuperabili si plasati in structuri educationale rigide. . subliniind caracterul unitar al interventiei . Prin urmare. sa nu uitam insa ca. de tipul caminelor-spital sau caminelor-scoala. putem preciza cateva dintre acestea.dificultati ale mobilitatii fizice generale. La o privire generala. Desi diferentiate prin obiective specifice. comportamente auto-stimulative persistente si rezistente la interventie. inainte de a-l invata sa-si largeasca sfera cunoasterii si sa se exprime.disconfort psiho-afectiv si manifestari de auto-mutilare. absenta oricarui mijloc de invatare spontana. apoi sa exploreze si in cele din urma sa cunoasca mediul extern.dificultati majore in formarea constiintei de sine si in relationarea cu cei din jur. aceste domenii sunt intercorelate.incapacitatea de autoingijire si dificultati de autoservire. Toate aceste caracteristici au puternice repercusiuni asupra tipurilor de servicii educationale si de recuperare care se aloca copilului. se pot observa: . Programa se structureaza pe cinci domenii curriculare.Referindu-ne la paleta manifestarilor comune tuturor copiilor cu deficienta asociata severa sau profunda. Este important ca intai sa-si formeze o baza de cunoastere pentru ca sa aiba ulterior ce exprima. structurarea sa poate parea simplista. Activitati de educatie senzorial-cognitiva. .nivel senzorial limitat. influentandu-se si completandu-se reciproc. . severe sau profunde. . diversitate si educabilitate in invatamantul romanesc. copilul cu deficienta asociata trebuie ajutat sa-si formeze acele modalitati elementare de asigurare a confortului fizic si afectiv si trebuie indrumat catre achizitionarea unor instrumente care-i permit pentru inceput sa interactioneze. Activitati de expresie psihomotrica. Daca pana nu demult. Astfel. .

cu identificarea unor puncte – cheie de dezvoltare pe termen lung (ciclu scolar).. cu medicul. psihomotricitate. durata unei . fiecare din domenii fiind proiectat printr-un program de interventie personalizata (PIP). formarea de operatori analitico-sintetici. Alimente.. recunoasterea obiectelor. sesizarea unor relatii. grupari etc. a membrilor familiei sau colegilor etc. cognitie. pentru a se asigura stimularea tuturor copiilor pe durata desfasurarii ei. Articole de igiena personala. .la nivel de expresie psihomotrica: formarea constiintei de sine. . Actiuni: . respectiv: comunicare. Astfel. Familia. Durata unei activitati frontale este de maximum o ora. Teme orientative: Schema corporala. Planificarea activitatii se face pe principiul „Program educativ personalizat” – coordonat de catre profesorul psihopedagog si elaborat in colaborare cu educatorul si daca este cazul. din momentul trecerii la etapa urmatoare. Programul educativ are caracter progresiv si se va centra initial pe stimulare si dezvoltare senzoriala si motorie. a formarii abilitatilor psihice fundamentale se impune intercorelarea subiectului.la nivel de educatie cognitiva: diferentierea eu/tu. a unor abilitatil manuale grosiere sau fine. sortari.la nivel de autonomie personala si sociala : exersarea cunoasterii schemei corporale in activitatile de formare a deprinderilor de autoservire. a unor obiective tinta pe termen scurt (perioada putand varia de la o saptamana la 3 sau 6 luni). si cu operationalizarea atenta si corecta a obiectivelor din PIP pentru a facilita progresul. psihologul si/sau kinetoterapeutul . formarea conduitelor motrice si orientarea in raport cu propriul corp. Numele. Articole de imbracaminte. temei si obiectivelor cadru ale activitatilor pentru a facilita transferul de informatii si instrumente. a actiunilor. De exemplu. (jocul motor) iar continuturile activitatilor de cunoastere senzoriala se suprapun peste cele ale formarii autonomiei sociale si se regasesc deopotriva in joc si activitati de comunicare. autonomie personala si autonomie sociala. un exemplu practic este prezentat mai jos si constituie un punct de reper pentru organizarea altor etape ale invatarii. diferentierea pe sexe. in activitatile de expresie psihomotrica se formeaza abilitati motrice fundamentale care se regasesc in etapele preliminare ale invatarii ludice. asocieri.la nivelul comunicarii: recunoasterea si denumirea segmentelor corporale. . pentru ca ulterior sa fie extins pe cele cinci axe fundamentale ale dezvoltarii psihice. Daca initial activitatile de stimulare pot fi realizate independent una de alta.educative. formarea unor abilitati de relationare sociala prin jocul frontal cu subiect din viata cotidiana etc.

(Re)evaluarea programului se va face in principiu la finalul perioadei. in vacantele scolare). ci de participanti activi. nu doar in calitate de observatori. Un punct important al interventiei il reprezinta colaborarea cu parintii si consilierea acestora. dimpotriva. implicarea directa a lor in lucrul efectiv cu copii. dar poate fi efectuata ori de cate ori situatia o impune (de exemplu daca obiectivul a fost atins mai repede sau daca. se constata ca este o directie gresita sau ineficienta).activitati individuale sau in grup mic este de maximum o jumatate de ora. O precizare importanta se refera la evaluarea initiala si subliniaza necesitatea unei evaluari totale pentru a identifica toate lacunele de dezvoltare ale copilului. desi a ajuns intr-o anumita etapa. si nu doar pe cele superioare nivelului sau de dezvoltare din acel moment. sa nu-si fi insusit corect si complet capacitatile premergatoare. dar respecta ritmul individual al fiecarui copil. iar aceasta situatie favorizeaza manifestarea unor accentuate regresii ori de cate ori se intrerupe repetarea acelor activitati (de exemplu. . Numai astfel se poate asigura continuitatea programului si se pun bazele unei invatari autentice si eficiente. este posibil ca.

ACTIVITATI DE AUTONOMIE PERSONALA SI SOCIALA 16 4-5 16 4-5 5 5 TOTAL EDUCATOR: 25 25 NOTA: . . secventele operationale se desfasoara dupa tiparul: formare.Activitatile marcate cu * (Educatie senzoriala si cognitiva. cerintelor activitatii didactice si nivelului de performanta evaluat. aceste activitati se pot realiza si in colaborare profesor – educator. ACTIVITATI LUDICE DE EDUCATIE SI COMPENSARE V. Expresie psihomotrica si Comunicare) se regasesc atat in norma profesorului psihopedagog cat si in cea a educatorului dar sunt diferentiate prin gradul de complexitate al abordarii si prin obiectivele specifice impuse de nivelul individual al copilului. cu respectarea imperativelor de individualizare si personalizare a materialului de lucru. 4-6 4-6 4–6 4–6 TOTAL PROFESOR/EDUCATOR: IV. invatare si extensie – profesor. daca situatia o impune. respectiv exersare. ACTIVITATI DE EDUCATIE SENZORIALA SI COGNITIVA* ACTIVITATI DE EXPRESIE PSIHOMOTRICA* ACTIVITATI DE COMUNICARE* Grupa mica 4-8 Grupa mare 4–6 II. consolidare – educator. III.NIVEL PRESCOLAR - ACTIVITATEA I. ele se realizeaza individual sau in grup mic (2 copii) de catre profesor si frontal de catre educator.PLAN DE INVATAMANT GRUPELE/CLASELE SPECIALE CU DEFICIENTA ASOCIATA SEVERA SAU PROFUNDA .

Psihologia copilului (trad. Bucuresti: Tip. (2001).P. Powell.D. Chichester etc. (1982). aceasta maniera pemitand profesorului stabilirea unui orar personalizat in functie de necesitatile fiecarui copil si de prioritatile sale de recuperare. si adapt. (1997). (1966). (2001). J. Evaluarea copilului cu surdocecitate – Indrumator metodic.). Semne ’94. Treffry. Psihopedagogia dezvoltarii scolarilor cu handicap. (1991). a III-a) (pp.rom. Testarea psihologica a copilului mic. Understanding and Teaching Children with Autism. Verza. (1991). Aramis. A. Stiintifica. Strategii de educatie integrata. J.: John Wiley & Sons. (1985). Curriculum pentru copiii cu deficiente (dizabilitati) severe si profunde (editata sub egida Reprezentantei UNICEF in Romania si a asociatiei RENINCO). Ghid pentru practica pedagogica si de profil (trad. Cluj-Napoca: -. Bucuresti: E. 22-32. Psihologia copilului. ed. Bucuresti. Bucuresti: -. Mitrofan N. Semne ’94 (sub egida SENSE) Jordan. Piaget. Iasi: Polirom. (1974). 1-2. B. Stiintifica si Enciclopedica. .D. *** (1993). A.. In idem (ed. M. A. E. Golu. Bucuresti: Ed. (2004)..P. A. in care numarul de activitati zilnice si saptamanale este rezultatul unei activitati prealabile globale de evaluare a clasei Referinte bibliografice: Buica. Bucuresti: Ed. Bucuresti: E. Bazele defectologiei. Ghid de dezvoltare (trad. Inhelder.. Hathazi. Psihologia copilului (manual pentru clasa a IX-a scoli normale). rom. C. (1995).D. Bucuresti: E. Programe pentru gradinite speciale. Radu.. Modul curricular pentru educatia speciala a copiilor cu handicap mintal sever. Sendrea). V.. P. D. Clarke.- Bugetul de timp al activitatilor este exprimat in intervale. 2002. Cretu. B. Societate si handicap.P. Bucuresti: Tip. R.. Piaget. Severe Subnormality: Capacity and Performance. Clarke. *** (2001). J. McInnes. de L. Mihaela Press. The Changing Outlook (ed.rom. Psihopedagogia persoanelor cu cerinte speciale. (-). Ghergut. Golu. Invatare si dezvoltare. Zlate. *** (2002). J. Bucuresti: Ed. London: Methuen & Co.. (1999). A. invatare si dezvoltare. Gh. a II-a).) Readings from Mental Deficiency. M. iar educatorului stabilirea unui orar flexibil. S. Copilul cu surdocecitate. Bucuresti: Ed. B. 239-256). M. P.

Pro Humanitate. Bucuresti: Ed. Bucuresti: Ed. (2002). Psihologia varstelor. Psihologie scolara pentru invatamantul special. . Verza. Ciclurile vietii. D.P. Gh.. Bucuresti: E. Fundatiei Humanitas. Radu. E. (2000). U. Psihopedagogia scolarilor cu handicap mintal. Schiopu. (1997). Gh.Radu.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful