PROGRAMA PENTRU GRADINITE SPECIALE

GRUPE / CLASE CU DEFICIENTA ASOCIATA SEVERA SI PROFUNDA

AUTORI:
Insp. Scolar M.E.C. MIRCEA VLAD Prof. ALEXANDRA CASAPU Prof. OANA STOICA Prof. FLORINA SANDOIU Prof. VALERIA STANCU Educ. MONICA MARIN

la prescolar. dar si limitele. organizata si eficienta de educatie. in sensul asigurarii accesului la educatie si instruire. indiferent de gradul de handicap.NOTA DE PREZENTARE Odata cu conturarea noilor directii in invatamantul si educatia romaneasca. In aceste conditii. . cat si aspecte particulare . Deficienta asociata severa si profunda prezinta. chiar si dupa externare si care influenteaza mult interventia psihopedagogica. ci este doar inceputul unei mari provocari: aceea de a acorda copilului drepturile fundamentale. si se refera nu numai la deschiderea portilor scolilor de masa pentru a-i primi pe copiii cu deficiente usoare. integrarea devine o realitate. devin tot mai evidente si mai stringente necesitatile reformarii invatamantului special. un tablou simptomatologic foarte larg. pe de o parte din combinatia deficientelor prezente iar pe de alta parte din gradul / severitatea acestora. de a-i recunoaste si accepta posibilitatile. ci si mai ales la integrarea si includerea copiilor cu handicap sever si asociat intr-o forma competenta. Copilul cu deficienta asociata severa sau profunda reprezinta doar o alta individualitate si trebuie abordat tocmai din aceasta perspectiva. de a-i oferi educatie de calitate si sanse de integrare. incluzand atat caracteristici generale pentru toti copiii cu acest tip de handicap. a garantarii unor drepturi si sanse egale pentru toti copiii. „deficienta asociata severa si profunda” nu reprezinta un final de drum. Depasind limitele terminologice. ce decurg. Majoritatea cazurilor sunt insotite de probleme medicale care continua sa suscite un interes special.

copilul cu deficienta asociata trebuie ajutat sa-si formeze acele modalitati elementare de asigurare a confortului fizic si afectiv si trebuie indrumat catre achizitionarea unor instrumente care-i permit pentru inceput sa interactioneze. . respectiv: Activitati de autonomie personala si sociala. se pot observa: .dificultati majore in sfera comunicarii (mergand pana la absenta oricarei modalitati de receptare si exprimare). Astfel. apoi sa exploreze si in cele din urma sa cunoasca mediul extern. absenta oricarui mijloc de invatare spontana. structurarea sa poate parea simplista. inainte de a-l invata sa-si largeasca sfera cunoasterii si sa se exprime. Este important ca intai sa-si formeze o baza de cunoastere pentru ca sa aiba ulterior ce exprima. sa nu uitam insa ca. influentandu-se si completandu-se reciproc.nivel senzorial limitat. Daca pana nu demult. Toate aceste caracteristici au puternice repercusiuni asupra tipurilor de servicii educationale si de recuperare care se aloca copilului.Referindu-ne la paleta manifestarilor comune tuturor copiilor cu deficienta asociata severa sau profunda. .disconfort psiho-afectiv si manifestari de auto-mutilare. . ca o consecinta a recunoastrii drepturilor fundamentale ale acestor copii si a asumarii premiselor de unicitate. Prin urmare. . copiii cu deficienta asociata severa erau considerati irecuperabili si plasati in structuri educationale rigide. Activitati de comunicare si Activitati ludice. diversitate si educabilitate in invatamantul romanesc.dificultati majore in formarea constiintei de sine si in relationarea cu cei din jur. de tipul caminelor-spital sau caminelor-scoala. prioritatile de dezvoltare ale prescolarului sunt limitate la formarea si dezvoltarea acelor abilitati fundamentale pe care copilul normal le deprinde in mod spontan.dificultati ale mobilitatii fizice generale. Activitati de educatie senzorial-cognitiva. subliniind caracterul unitar al interventiei . Activitati de expresie psihomotrica. putem preciza cateva dintre acestea. severe sau profunde. aceste domenii sunt intercorelate.incapacitatea de autoingijire si dificultati de autoservire. in prezent se acorda o atentie sporita includerii acestora intr-o forma de educatie incluziva. comportamente auto-stimulative persistente si rezistente la interventie. in cazul acestui tip de deficienta. Desi diferentiate prin obiective specifice. Prezentul proiect de programa reprezinta o tentativa de organizare a muncii celor care lucreaza cu copii cu deficiente asociate. Programa se structureaza pe cinci domenii curriculare. . La o privire generala.

. asocieri. sesizarea unor relatii. a formarii abilitatilor psihice fundamentale se impune intercorelarea subiectului. Astfel. Articole de imbracaminte. pentru a se asigura stimularea tuturor copiilor pe durata desfasurarii ei.. Familia. a membrilor familiei sau colegilor etc. formarea conduitelor motrice si orientarea in raport cu propriul corp. . psihomotricitate. diferentierea pe sexe. psihologul si/sau kinetoterapeutul .cu identificarea unor puncte – cheie de dezvoltare pe termen lung (ciclu scolar). . temei si obiectivelor cadru ale activitatilor pentru a facilita transferul de informatii si instrumente. in activitatile de expresie psihomotrica se formeaza abilitati motrice fundamentale care se regasesc in etapele preliminare ale invatarii ludice. formarea unor abilitati de relationare sociala prin jocul frontal cu subiect din viata cotidiana etc.la nivel de expresie psihomotrica: formarea constiintei de sine. De exemplu. a unor obiective tinta pe termen scurt (perioada putand varia de la o saptamana la 3 sau 6 luni). Daca initial activitatile de stimulare pot fi realizate independent una de alta. Programul educativ are caracter progresiv si se va centra initial pe stimulare si dezvoltare senzoriala si motorie. (jocul motor) iar continuturile activitatilor de cunoastere senzoriala se suprapun peste cele ale formarii autonomiei sociale si se regasesc deopotriva in joc si activitati de comunicare.la nivelul comunicarii: recunoasterea si denumirea segmentelor corporale. Planificarea activitatii se face pe principiul „Program educativ personalizat” – coordonat de catre profesorul psihopedagog si elaborat in colaborare cu educatorul si daca este cazul. durata unei . recunoasterea obiectelor. a unor abilitatil manuale grosiere sau fine.. grupari etc. Teme orientative: Schema corporala. din momentul trecerii la etapa urmatoare. si cu operationalizarea atenta si corecta a obiectivelor din PIP pentru a facilita progresul. sortari. Durata unei activitati frontale este de maximum o ora. fiecare din domenii fiind proiectat printr-un program de interventie personalizata (PIP). Alimente. cu medicul.la nivel de autonomie personala si sociala : exersarea cunoasterii schemei corporale in activitatile de formare a deprinderilor de autoservire. autonomie personala si autonomie sociala. Actiuni: . un exemplu practic este prezentat mai jos si constituie un punct de reper pentru organizarea altor etape ale invatarii. respectiv: comunicare. Articole de igiena personala. pentru ca ulterior sa fie extins pe cele cinci axe fundamentale ale dezvoltarii psihice.educative. a actiunilor. Numele. formarea de operatori analitico-sintetici. cognitie.la nivel de educatie cognitiva: diferentierea eu/tu.

este posibil ca. O precizare importanta se refera la evaluarea initiala si subliniaza necesitatea unei evaluari totale pentru a identifica toate lacunele de dezvoltare ale copilului. implicarea directa a lor in lucrul efectiv cu copii. ci de participanti activi. dar respecta ritmul individual al fiecarui copil. dimpotriva. dar poate fi efectuata ori de cate ori situatia o impune (de exemplu daca obiectivul a fost atins mai repede sau daca. (Re)evaluarea programului se va face in principiu la finalul perioadei. in vacantele scolare). se constata ca este o directie gresita sau ineficienta). desi a ajuns intr-o anumita etapa. . Un punct important al interventiei il reprezinta colaborarea cu parintii si consilierea acestora. Numai astfel se poate asigura continuitatea programului si se pun bazele unei invatari autentice si eficiente. sa nu-si fi insusit corect si complet capacitatile premergatoare.activitati individuale sau in grup mic este de maximum o jumatate de ora. nu doar in calitate de observatori. iar aceasta situatie favorizeaza manifestarea unor accentuate regresii ori de cate ori se intrerupe repetarea acelor activitati (de exemplu. si nu doar pe cele superioare nivelului sau de dezvoltare din acel moment.

consolidare – educator. . cu respectarea imperativelor de individualizare si personalizare a materialului de lucru. invatare si extensie – profesor. daca situatia o impune. Expresie psihomotrica si Comunicare) se regasesc atat in norma profesorului psihopedagog cat si in cea a educatorului dar sunt diferentiate prin gradul de complexitate al abordarii si prin obiectivele specifice impuse de nivelul individual al copilului. ACTIVITATI LUDICE DE EDUCATIE SI COMPENSARE V. aceste activitati se pot realiza si in colaborare profesor – educator. 4-6 4-6 4–6 4–6 TOTAL PROFESOR/EDUCATOR: IV.NIVEL PRESCOLAR - ACTIVITATEA I.PLAN DE INVATAMANT GRUPELE/CLASELE SPECIALE CU DEFICIENTA ASOCIATA SEVERA SAU PROFUNDA . ACTIVITATI DE EDUCATIE SENZORIALA SI COGNITIVA* ACTIVITATI DE EXPRESIE PSIHOMOTRICA* ACTIVITATI DE COMUNICARE* Grupa mica 4-8 Grupa mare 4–6 II. cerintelor activitatii didactice si nivelului de performanta evaluat. secventele operationale se desfasoara dupa tiparul: formare. ele se realizeaza individual sau in grup mic (2 copii) de catre profesor si frontal de catre educator.Activitatile marcate cu * (Educatie senzoriala si cognitiva. ACTIVITATI DE AUTONOMIE PERSONALA SI SOCIALA 16 4-5 16 4-5 5 5 TOTAL EDUCATOR: 25 25 NOTA: . III. respectiv exersare.

Invatare si dezvoltare. Bucuresti: -. M. Stiintifica. (2004). *** (2001). *** (2002). J. (1974). Evaluarea copilului cu surdocecitate – Indrumator metodic.D. Bucuresti: Ed. aceasta maniera pemitand profesorului stabilirea unui orar personalizat in functie de necesitatile fiecarui copil si de prioritatile sale de recuperare. a III-a) (pp.P. Sendrea). Radu. Psihopedagogia persoanelor cu cerinte speciale. Curriculum pentru copiii cu deficiente (dizabilitati) severe si profunde (editata sub egida Reprezentantei UNICEF in Romania si a asociatiei RENINCO). Inhelder.. . Psihologia copilului (trad. Piaget. M. invatare si dezvoltare. The Changing Outlook (ed.. Severe Subnormality: Capacity and Performance. Psihologia copilului (manual pentru clasa a IX-a scoli normale). Golu. Ghergut.P. A. a II-a). 22-32. Bucuresti: Tip. (1997). Societate si handicap. 239-256). B. Chichester etc. Treffry. (1982). (1991). (2001). Stiintifica si Enciclopedica. (1985). *** (1993). In idem (ed. A. Verza. rom. A. Gh. iar educatorului stabilirea unui orar flexibil. Strategii de educatie integrata. London: Methuen & Co. Testarea psihologica a copilului mic. (1999).P. si adapt. B. Bucuresti: Ed. A. in care numarul de activitati zilnice si saptamanale este rezultatul unei activitati prealabile globale de evaluare a clasei Referinte bibliografice: Buica. Bucuresti: Tip. M. Cluj-Napoca: -.. de L. Zlate.D. Ghid de dezvoltare (trad. J. Understanding and Teaching Children with Autism. Programe pentru gradinite speciale.D. J. Mitrofan N.. B. D.). Piaget. V. (1991). S. 2002. C. Ghid pentru practica pedagogica si de profil (trad.- Bugetul de timp al activitatilor este exprimat in intervale.) Readings from Mental Deficiency. Bucuresti: Ed. Modul curricular pentru educatia speciala a copiilor cu handicap mintal sever.: John Wiley & Sons. McInnes.rom. Psihologia copilului. (-). Aramis. A. Bucuresti: E. P. (1995). Clarke. Bucuresti: E. Powell. Iasi: Polirom.rom. 1-2. (2001). Bazele defectologiei. ed. Bucuresti.. Bucuresti: Ed. Bucuresti: E. Psihopedagogia dezvoltarii scolarilor cu handicap. E. Semne ’94 (sub egida SENSE) Jordan. Clarke. R. (1966). Cretu.. P.. Golu. Hathazi. Copilul cu surdocecitate. Semne ’94. J. Mihaela Press.

D. E.P.Radu. Bucuresti: Ed. . U. Radu. Bucuresti: E. Gh. Gh. Ciclurile vietii. Psihopedagogia scolarilor cu handicap mintal. (1997). (2002). Verza. (2000). Psihologie scolara pentru invatamantul special. Pro Humanitate.. Fundatiei Humanitas. Schiopu. Psihologia varstelor. Bucuresti: Ed.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful

Master Your Semester with Scribd & The New York Times

Special offer: Get 4 months of Scribd and The New York Times for just $1.87 per week!

Master Your Semester with a Special Offer from Scribd & The New York Times