P. 1
Plan Invatamant Pentru Grupele Speciale

Plan Invatamant Pentru Grupele Speciale

|Views: 46|Likes:
Published by wich3
Plan Invatamant Pentru Grupele Speciale
Plan Invatamant Pentru Grupele Speciale

More info:

Published by: wich3 on Sep 27, 2013
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

04/24/2014

pdf

text

original

PROGRAMA PENTRU GRADINITE SPECIALE

GRUPE / CLASE CU DEFICIENTA ASOCIATA SEVERA SI PROFUNDA

AUTORI:
Insp. Scolar M.E.C. MIRCEA VLAD Prof. ALEXANDRA CASAPU Prof. OANA STOICA Prof. FLORINA SANDOIU Prof. VALERIA STANCU Educ. MONICA MARIN

cat si aspecte particulare . Depasind limitele terminologice. chiar si dupa externare si care influenteaza mult interventia psihopedagogica. in sensul asigurarii accesului la educatie si instruire. „deficienta asociata severa si profunda” nu reprezinta un final de drum. In aceste conditii. dar si limitele. Majoritatea cazurilor sunt insotite de probleme medicale care continua sa suscite un interes special. ci si mai ales la integrarea si includerea copiilor cu handicap sever si asociat intr-o forma competenta. de a-i oferi educatie de calitate si sanse de integrare. organizata si eficienta de educatie. . devin tot mai evidente si mai stringente necesitatile reformarii invatamantului special. la prescolar. incluzand atat caracteristici generale pentru toti copiii cu acest tip de handicap. Deficienta asociata severa si profunda prezinta. integrarea devine o realitate. si se refera nu numai la deschiderea portilor scolilor de masa pentru a-i primi pe copiii cu deficiente usoare.NOTA DE PREZENTARE Odata cu conturarea noilor directii in invatamantul si educatia romaneasca. ci este doar inceputul unei mari provocari: aceea de a acorda copilului drepturile fundamentale. de a-i recunoaste si accepta posibilitatile. ce decurg. un tablou simptomatologic foarte larg. Copilul cu deficienta asociata severa sau profunda reprezinta doar o alta individualitate si trebuie abordat tocmai din aceasta perspectiva. pe de o parte din combinatia deficientelor prezente iar pe de alta parte din gradul / severitatea acestora. a garantarii unor drepturi si sanse egale pentru toti copiii. indiferent de gradul de handicap.

absenta oricarui mijloc de invatare spontana. Toate aceste caracteristici au puternice repercusiuni asupra tipurilor de servicii educationale si de recuperare care se aloca copilului.dificultati ale mobilitatii fizice generale.disconfort psiho-afectiv si manifestari de auto-mutilare. prioritatile de dezvoltare ale prescolarului sunt limitate la formarea si dezvoltarea acelor abilitati fundamentale pe care copilul normal le deprinde in mod spontan.Referindu-ne la paleta manifestarilor comune tuturor copiilor cu deficienta asociata severa sau profunda. influentandu-se si completandu-se reciproc. copiii cu deficienta asociata severa erau considerati irecuperabili si plasati in structuri educationale rigide. Daca pana nu demult. diversitate si educabilitate in invatamantul romanesc. putem preciza cateva dintre acestea. ca o consecinta a recunoastrii drepturilor fundamentale ale acestor copii si a asumarii premiselor de unicitate. . copilul cu deficienta asociata trebuie ajutat sa-si formeze acele modalitati elementare de asigurare a confortului fizic si afectiv si trebuie indrumat catre achizitionarea unor instrumente care-i permit pentru inceput sa interactioneze. Desi diferentiate prin obiective specifice. aceste domenii sunt intercorelate. Este important ca intai sa-si formeze o baza de cunoastere pentru ca sa aiba ulterior ce exprima. apoi sa exploreze si in cele din urma sa cunoasca mediul extern.dificultati majore in formarea constiintei de sine si in relationarea cu cei din jur.nivel senzorial limitat. Prezentul proiect de programa reprezinta o tentativa de organizare a muncii celor care lucreaza cu copii cu deficiente asociate. Activitati de educatie senzorial-cognitiva. severe sau profunde. respectiv: Activitati de autonomie personala si sociala.incapacitatea de autoingijire si dificultati de autoservire. Activitati de comunicare si Activitati ludice. Activitati de expresie psihomotrica. inainte de a-l invata sa-si largeasca sfera cunoasterii si sa se exprime. subliniind caracterul unitar al interventiei . La o privire generala. in cazul acestui tip de deficienta. . Programa se structureaza pe cinci domenii curriculare. in prezent se acorda o atentie sporita includerii acestora intr-o forma de educatie incluziva. structurarea sa poate parea simplista. comportamente auto-stimulative persistente si rezistente la interventie. Astfel. Prin urmare. sa nu uitam insa ca. . . .dificultati majore in sfera comunicarii (mergand pana la absenta oricarei modalitati de receptare si exprimare). de tipul caminelor-spital sau caminelor-scoala. se pot observa: .

psihologul si/sau kinetoterapeutul . Actiuni: . psihomotricitate. Articole de igiena personala.cu identificarea unor puncte – cheie de dezvoltare pe termen lung (ciclu scolar). De exemplu. (jocul motor) iar continuturile activitatilor de cunoastere senzoriala se suprapun peste cele ale formarii autonomiei sociale si se regasesc deopotriva in joc si activitati de comunicare.la nivel de autonomie personala si sociala : exersarea cunoasterii schemei corporale in activitatile de formare a deprinderilor de autoservire. a unor obiective tinta pe termen scurt (perioada putand varia de la o saptamana la 3 sau 6 luni). Teme orientative: Schema corporala. . sesizarea unor relatii. autonomie personala si autonomie sociala. a actiunilor.la nivel de educatie cognitiva: diferentierea eu/tu. Daca initial activitatile de stimulare pot fi realizate independent una de alta.educative. pentru a se asigura stimularea tuturor copiilor pe durata desfasurarii ei. Articole de imbracaminte. . respectiv: comunicare. a unor abilitatil manuale grosiere sau fine.. durata unei .la nivelul comunicarii: recunoasterea si denumirea segmentelor corporale. cognitie. din momentul trecerii la etapa urmatoare. Alimente.la nivel de expresie psihomotrica: formarea constiintei de sine. Familia. grupari etc. a membrilor familiei sau colegilor etc. pentru ca ulterior sa fie extins pe cele cinci axe fundamentale ale dezvoltarii psihice. temei si obiectivelor cadru ale activitatilor pentru a facilita transferul de informatii si instrumente. formarea unor abilitati de relationare sociala prin jocul frontal cu subiect din viata cotidiana etc. asocieri. fiecare din domenii fiind proiectat printr-un program de interventie personalizata (PIP). sortari. diferentierea pe sexe. Programul educativ are caracter progresiv si se va centra initial pe stimulare si dezvoltare senzoriala si motorie. un exemplu practic este prezentat mai jos si constituie un punct de reper pentru organizarea altor etape ale invatarii. cu medicul. formarea de operatori analitico-sintetici. Astfel.. Durata unei activitati frontale este de maximum o ora. formarea conduitelor motrice si orientarea in raport cu propriul corp. recunoasterea obiectelor. si cu operationalizarea atenta si corecta a obiectivelor din PIP pentru a facilita progresul. a formarii abilitatilor psihice fundamentale se impune intercorelarea subiectului. . in activitatile de expresie psihomotrica se formeaza abilitati motrice fundamentale care se regasesc in etapele preliminare ale invatarii ludice. Planificarea activitatii se face pe principiul „Program educativ personalizat” – coordonat de catre profesorul psihopedagog si elaborat in colaborare cu educatorul si daca este cazul. Numele.

dimpotriva. este posibil ca. se constata ca este o directie gresita sau ineficienta). ci de participanti activi. (Re)evaluarea programului se va face in principiu la finalul perioadei. dar poate fi efectuata ori de cate ori situatia o impune (de exemplu daca obiectivul a fost atins mai repede sau daca. Numai astfel se poate asigura continuitatea programului si se pun bazele unei invatari autentice si eficiente. desi a ajuns intr-o anumita etapa. dar respecta ritmul individual al fiecarui copil. in vacantele scolare). Un punct important al interventiei il reprezinta colaborarea cu parintii si consilierea acestora. iar aceasta situatie favorizeaza manifestarea unor accentuate regresii ori de cate ori se intrerupe repetarea acelor activitati (de exemplu. sa nu-si fi insusit corect si complet capacitatile premergatoare.activitati individuale sau in grup mic este de maximum o jumatate de ora. . O precizare importanta se refera la evaluarea initiala si subliniaza necesitatea unei evaluari totale pentru a identifica toate lacunele de dezvoltare ale copilului. nu doar in calitate de observatori. implicarea directa a lor in lucrul efectiv cu copii. si nu doar pe cele superioare nivelului sau de dezvoltare din acel moment.

cu respectarea imperativelor de individualizare si personalizare a materialului de lucru. . ACTIVITATI DE EDUCATIE SENZORIALA SI COGNITIVA* ACTIVITATI DE EXPRESIE PSIHOMOTRICA* ACTIVITATI DE COMUNICARE* Grupa mica 4-8 Grupa mare 4–6 II. ele se realizeaza individual sau in grup mic (2 copii) de catre profesor si frontal de catre educator. aceste activitati se pot realiza si in colaborare profesor – educator. 4-6 4-6 4–6 4–6 TOTAL PROFESOR/EDUCATOR: IV. consolidare – educator.NIVEL PRESCOLAR - ACTIVITATEA I. ACTIVITATI LUDICE DE EDUCATIE SI COMPENSARE V.Activitatile marcate cu * (Educatie senzoriala si cognitiva. invatare si extensie – profesor. daca situatia o impune. ACTIVITATI DE AUTONOMIE PERSONALA SI SOCIALA 16 4-5 16 4-5 5 5 TOTAL EDUCATOR: 25 25 NOTA: . secventele operationale se desfasoara dupa tiparul: formare. III.PLAN DE INVATAMANT GRUPELE/CLASELE SPECIALE CU DEFICIENTA ASOCIATA SEVERA SAU PROFUNDA . Expresie psihomotrica si Comunicare) se regasesc atat in norma profesorului psihopedagog cat si in cea a educatorului dar sunt diferentiate prin gradul de complexitate al abordarii si prin obiectivele specifice impuse de nivelul individual al copilului. respectiv exersare. cerintelor activitatii didactice si nivelului de performanta evaluat.

Evaluarea copilului cu surdocecitate – Indrumator metodic. Ghergut. ed. Semne ’94. Stiintifica.P. A. (2001). The Changing Outlook (ed. aceasta maniera pemitand profesorului stabilirea unui orar personalizat in functie de necesitatile fiecarui copil si de prioritatile sale de recuperare. B. Severe Subnormality: Capacity and Performance. (1991).. Bucuresti: -. (1991). Copilul cu surdocecitate. Societate si handicap. A. Ghid pentru practica pedagogica si de profil (trad.. Clarke. Inhelder. Psihologia copilului (manual pentru clasa a IX-a scoli normale). Stiintifica si Enciclopedica. (1985). (2001). Chichester etc. Invatare si dezvoltare. Bucuresti: E.D. 1-2.P. P. rom. C. Bucuresti: E.. J. S. Ghid de dezvoltare (trad. M. Mihaela Press.P. Psihopedagogia persoanelor cu cerinte speciale. Piaget. Understanding and Teaching Children with Autism.. iar educatorului stabilirea unui orar flexibil.. Psihologia copilului. Psihologia copilului (trad. Hathazi. (1982). Strategii de educatie integrata. V. M. Bucuresti: Ed. J. P. Bucuresti: Tip. (2004). R. Programe pentru gradinite speciale. Golu.rom. Bucuresti: Tip. B. 239-256).D. Bazele defectologiei.- Bugetul de timp al activitatilor este exprimat in intervale. (1974). *** (2001). *** (1993). (1966). si adapt. Verza. McInnes. M. London: Methuen & Co. Bucuresti: E. Mitrofan N. Modul curricular pentru educatia speciala a copiilor cu handicap mintal sever. A. Semne ’94 (sub egida SENSE) Jordan. Aramis. Bucuresti. in care numarul de activitati zilnice si saptamanale este rezultatul unei activitati prealabile globale de evaluare a clasei Referinte bibliografice: Buica. 2002. A. E. Sendrea). J. invatare si dezvoltare. (1999). Piaget. Bucuresti: Ed. (-). Cluj-Napoca: -. Gh. In idem (ed. Radu.) Readings from Mental Deficiency. Clarke. Golu. Iasi: Polirom. de L. Testarea psihologica a copilului mic.. *** (2002). Psihopedagogia dezvoltarii scolarilor cu handicap. A. a III-a) (pp. Cretu.. . Treffry. J.: John Wiley & Sons. Bucuresti: Ed.). Zlate.D.rom. B. Bucuresti: Ed. Powell. 22-32. (1995). (1997). Curriculum pentru copiii cu deficiente (dizabilitati) severe si profunde (editata sub egida Reprezentantei UNICEF in Romania si a asociatiei RENINCO). a II-a). D.

Verza. Bucuresti: Ed. D. U. (2002). Radu. Schiopu. Psihopedagogia scolarilor cu handicap mintal. Psihologie scolara pentru invatamantul special. Pro Humanitate.. . Bucuresti: Ed. E. (2000). Gh. Bucuresti: E. Psihologia varstelor. Ciclurile vietii. Gh. (1997). Fundatiei Humanitas.P.Radu.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->