Introducere opt cet na sine copii vet Sint i ficele chemin ie le ia Vin prin vot darn din oo. $i iar dc sit altar evel nae ape. Inti o fraza ce-ar putea fio bund introducere la acest exer cigin de reflectie. Ne priveste direct in ealtate de paving, de insotitori at copiilor, responsabili de yeducarea“ lor si de nijlocitor’ in procesul de invita al vieqi, daci acceptim si favorizam abordarca relationala faré de copii. $i aceasta, cepind de Ia migetrite ei i Acjat de pintecele mame, 3 terminind eu fortune si preapli- wl vitstei adult, trecind prin toate etapele dezvoltiti lor. (a opees Salome - 4 a ; 4 Masi , Aad wa auzid' é > PARTEA INTII Limbajele nonyerbale la copii ‘Pentru ns, prin sau adult care tr alaturi de sun copil sa il insopin pe drwmud viet, provocarea const in ai permite realize ate cel ra ‘ep lece adeeccen cela dea crete i de ase diferent de toi Hatori este stn pana, 3s despa “Te toisd se indepitee, pera a itinpinarcuile Hi minal verix Bund ziva, Spun de fiecare dati, si de fiecare dati este tot mai adey xat® ch atunei cind ma adresez unui grup mare, folosese, fi sani dau gi fara si vi dati seama, limbaje nonverbale. Na se observa la prima vedere, torui inima-mi bate si-mi sparg pieptul,cimasa mi s-alipi de piel, iar voces mi-e mai scé- ‘euta decit de obicei. Pentru mine ¢, intradevir, o incercare sa vorbese in public, obigmuit cunt sint si hucrez in intimita- tex unor grupuri mici sau fafi in fata cu suferinta individua- 1a, Am 53 de ani si, de ceva timp, a inceput si ma intereseze ‘in mod special prima copilirie. Pe urmele lui Sigmund Freud, care, eu aproape un secol in urma, a deschis calea, pe urmele lui Frangoise Dokto gi stimulat de cercetirle sale, urmind multor akor cercetitor, descopar in ce misuri lucrur sale dintr-o via sint hotdrte in prin \ingerea profundi ef sitemele noastre relational, scenarile ddup§ care ni se desfagoara viata si pozitia noastra existenialé sint configarate dincoto de timbajul verbal, fie inaincea a titieiacestuia, fie pentru ef acesta nu se va dovedi suficient pentru a traduce inilnirea unei mogtldeye de om cu viaga. Daca bebelusii si copii foarte mici nu dispun de prea multe cavinte pentru a vorbi, ef au in schimb multe alte lim- baje pentru a se dezvalai pe sine, Ag vrea si vA vorbese astazi *ceat ext neroduetv est lua dince-0conferingl soxinue in fa ceducetrilor Is Genera, 30 mai 1988ag DAM TATRA AUTTE despre uncle dintre aceste limbaje prin cate bebehusul, copi- Iu mic gi mai tirziu adulrul incearca sa se dezvaluie, si se as- cundi, incearca si gaseascd un sens si, probabil, si existe. ‘Mai inainte de a-mi expune reflectile despre limbsjele nonverbale ale copilului mic gi de a sustine ideea cX ,toate comportamentele sint limbaje", ag vrea sk prezint, in in- troducere, citeva ipotere asupra crginilor comuniciii si st mi opresc asupra unora dintreideile care au stata baza con- vingerilor mele. In cultura noastra, comunicarea e consideraté un fapt na~ tural, chiar spontan, ceva ce vine de la sine. Dezvoltarea mo- toric, intelectual si afectiva insojeste gi sustine dezvoltaren cexprimiri si deci, a comunicari. Vedem totus in jural nos- tru, in vecindtatea noastra, in noi, adevirai infer ai relagi- ilor. Fiecare dintre noi descopers intr-o bung zi ci handic- pul lui cel mai frecvent este tocmai acela de a nu sti si se pon’ in comun, Descoperi ci dincolo de o posibilt expri- mare a unei ide, a unui sentiment, 2 unui fape eit, numeroase obstacole in calea impértigiii acestora, in calea puneri lor in comun, pentru care este nevoie de 0 dubli miscare, cea dea da gi cea dea primi, de a expune side a ceptiona, de a spune gi de a ingelege. De aici, necesitarea tall de a invita, de a reinvita si cormunicam mai bine. [n ega- i misurd, dea insist asupra responsabilitigi cei revine fie~ cAruia dintre noi de a Smbunatiyicalitatea comunicirii pe care vrem si o stabil cu eelilalt. De aici nevoia de a subli- nia iar si iar cit de inutil side steril mi se pare si-l acuzdm pe celilalt pe ceilalyi ori lumea intreagi sav, mai mult, si ne autodescalificam, si ne acuzim ci simtem incapabili sau rii atunci cind nu sintem mulgumigi de relagile in care stim, De aici nevoia dea iei din aceasté dubla capcand att de freeven- 1, care inseamn’ si-i acuzm pe ali sau pe noi ingine, pen- tru a incesca in schimb si ne definim, si ne pozigionm, adi- * Brangose Dolo, Tou et langage Bd, Casibes-Vertge Luyuaienonvensauetaconn 23 cs afirmam cuvineul nostru ca find diferit (gi mu opus sau contrar) fai de al alia Sintem fiinge ale legicurilor. In acest cuvint, Jlegituri", exist cuvintul ya loga". Sit in legaturd cind ma vad identi cat, alaturat si recunoscut ca diferit de celalalt. Aceasti rid- cin este prezenta gin cuvintul ,rligie", religare = a lega din nou. In sensul in care sintem legati de ceva mai méret, mai important decit noi ingine, de univers, de cosmos, de energia vitals, de Dumnezeu, daci aceasta este credinga noastrd int rm, Ajungem prea des la vista adult avind o istorie perso- nalt ,uitati"®, fragmentati, Aceasti istorie divizata ne va face 6 intrim in legiturd cu celalale... fri s¥ ne cunoastemn™ deloc pe noi ingine. La originile oricarei relatii: — se allt doringele sau retinerile care guverneaza procrearea, seaflé deja schimburile simbiotice ale gestatiei si multiple- le implica ale unei desprinderi numite nagtre. Pentru noi, toi fost copii care au trait-o, ay vrea si ami ese accastd situatic. Pentru aceasta, v4 trimit la desenele A siB de la paginile ‘urmitoare. Cel al pintecelui unei femei purtind un embrion, un fetus, un bebelus, in interior, urmind difertee stadii ale gestae a acest pintece ta care, de obicel, stk imp de nowt luni, Leste legat de mama sa si, prin intermedi acesteia, de me- dul imediat inconjuritor, primitor, ostil ori stresant. Aici € dja in poritie de decolare, gata si iasi pentru a-i incepe ci- litoria in via Intze altele, bebelugul acesta este format din cinci parti distincre, absolut indisociabile, in apa fel int, dack una din we pry este afectat, © ameningat tot ineregel * Veni Sylvie Calling, Jacques Salome, Ler ménoirer de Pb a, Joureneeue Duan TAT MA AVI? placenta cordonul ombil lichidul amniotic cavitatea intrauterina ‘membrani Desenul A ‘Va reamintesc care sint aceste cinci elemente, pentr ci sitit convins cl ele reprezine’ ceea ce fiecare dintre noi cearca si regiseasci de-a hungul inteegii vieyirelationale ex- trauterine, pin’ in ultima clips a existenge. 1, embrionu, ferusul sau bebelugul 2-cordonul ombilical 3. placenta 4 lichidul amniotic 5, membrana, care fmbraci tatul Aceste cinci elemente formeaza un tot care sa dezvoltat in cavitatea uterind, in simbiozd, iote-un acord relativ cu acest medi inter, Tar now luni mai tirziu, iat, sineti dumneavoastri sau Sint eu, dupa aventura uimitoare a nastei, Dincolo de fptul LINBAELE NONVERBALE LAOH oh cA a fost pardsit un univers tnchis, hid, protejat, in favoa- rea unui univers infinit, ai mult sau mai putin primitor, nagterea a insemnat separare si dezmembrare, cick au fost piesdute definiiv patra din cele cinci piri care il alcatuia. Exit ating frumusete i fecareinceput *# A pierdut placenta, aruncaté (sau vindut, i tile con- sideratecivilizate, laboratoarelor de produse cosmetice) *Cordonul ombilical e gi el arunca, iar aceasté practict smi face si reactionez violent” + Lichidul amniotic se pierde, fari ai se acorda nici cea mai micd atentie, lind sters cu buretele de curitatin sala de nasteri + Membrana are aceeagi soarta Toate aceste elemente care ne-au format, care ne-au inso~ \ittimp de nous luni sint negliate, sint pierdut, uitate in si- * Tn uncle culturi primitive, placenta sf cordonul embilial sine object nei stent deosebie Sine pastat integrate unor crim, {ae spare” din viata relational wntoate a copohlgi adultulo. Pre Jungese copii, legindI ls vag simbolies a elanul, a tbui aad TATE MA AUT lite de naseri moderne. Regret hiral aceta gi a5 veex s4 pro- testez, sf invit la modificarea acestor practi. Convingerea mea profundi este aceea ci, cle fap, Fiecare dintre noi va incerca cu indir, uneoti eu disperare, de-a lungul intregi sale viet, pind in ultimele clipe, si regiseascé «chivalentul simbolical acestor patru parti pierdute la nagte- +e, prin relagile pe care incearc si le lege cu celal. Si astiel, in uncle relagi vorn chuta aspectul nutrtiv, de subzistenti, al legiturii, echivalentul placentei. Aga c8, dack cineva vi priveste cu ochi indvgostifi.. fig Joare atent, sar putea si vi perceapa ca pe o placenta! Se spune, de alfel, in limba} popular: .M& inghite, ma ‘maininci de viu, se tine cai de mine." Aga vorbese adult de- spre partenerul de via’ sau despre copii lor. Copii spun de- spre adulGi din jurul lor: ,MA sufoes..." In aceste relagi vor eduta cu muled forta, cu mul con- vingere, uncori plini de confuzie sau de violenyé echivalentul simbolic al aspectului nuriti, hrdnitor al placented In alte relatit vom ciuta echivalentul cordonului, care ne va da sentimentul sintem legati. Tocmai de acees nu sub- scriu mituhui reprezentat de eredingacX noi ,tkiem cordonul* la nastere sau in alte momente ale existentei noastre, Poate ct nul vom tia niciodac, rimfinind legat (ceea ce nt inseam- ni lipit) de persoanele semnificative din istoria noasted per sonal, Singurul lueru la care am putea spera este s3 inteio- rizdm sernificang diferiji, Dacé la incepucul vii Asim 8 ‘react in interior lapte, dragoste, mai apoi vom interioriza 0 privire diferita, stimuli, confirmisi,incurajéri, ameningari, te- meri ete, Prin acest cordon’, legiturd puternica si frail in acelagi timp, care ne leagi, ne lipeste, ne retine sau ne sufocd, vor lisa si circule tonti seva ferti a schimburilor vtale conditiei noastee de bivbat sau de femeie. fn alte telati, vom ciuta echivalentul simbolic al lichidu- hi amniotic, care, dupi mine, reprezint’ aspectul creat al relatii. Este stimolul molquonité cdruia in anumite relat ne Livmaeenonversatetacomt AF vom deschide, ne vom revela, vom dori si crestem, vom dori si dezvoltim resurse pe care le ignoram, vom doti si lisim si iasi la iveal8 tot ce e mai bun in noi inne. In rlaile din prima copiliri, io crege; in cline gi gra- dinite, daca tei sau patru persoane se ocupi de acelagi copil, ‘yom observa foarte repede c& una dintre acestea devine mai fnsemnaté pentru el. $i tocmai prin intermediul acestei per- soane copilul doreste si se dezviluie, si daruiascd ce are mai bun in ol, si se deschid in fata totalitatitimense a posibilica- tilor sale. Mai trziv, in relia de dragoste, care adesea © 0 relatie foarte stimulativl, poate ca vor descoper i vom avea acces Ia aspecte ale noastre pe care altfel le-am ignorat: avem chef ‘8 scriem poeme, $4 urchm Himalaya, sf facem luerori mina nate. De altfel, tig bine, cind siatem indeagostit pipim ade- sea la jumatate de metru deasupra pamtntalu, mise declan ‘ev creatives sntem imi de proprile poste Gind uo copil sau un adult se siete confirmat, recunos. cb in-el se devltso fafa de Tucan no, dincolo de ompetentele obigouite. $i incotdeaana vom Gori sf ne ‘engim resursele prin intermedi cuiva insemnat pentru noi. In alte relay vom ciuta membrana, care pentru mine re- prezint& echivalentul simbolic af locului nostra in kame. care dintre noi simte nevoia sa fie recanoscut, si aiba un loc identifica, si nu fie tot timpul fortat si lupte pentru a- pas- tra sau si fie ispitt si-1 acaparcze pe al eeluilal. dura, de aferfiune, re- (Cick exist 0 diferentd intre a trii si a exista. Poste ci putem ti siaguri, dar, pentru a exista, e nevoie de cel putin doi oameni. Aver nevoie de relayia cu celal. Sintem tot fiinge relagional, iar legtturile ne lipsesc si ni fe dorim in gala masurd.