Tragedia din Golful Mexic - cel mai mare dezastru ecologic din secolul XXI Explozia platformei petroliere

Deepwater Horizon si ulterioara deversare de petrol in Golful Mexicului este considerata drept cel mai grav dezastru ambiental provocat de om din istorie. Potrivit celor mai negre previziuni, aceasta catastrofa va continua sa ucida timp de multe generatii, transformand cel mai probabil intregul Golf Mexic intr-o zona moarta. Animalele, viata omului, pana si industriile, toate risca potentiale daune permanente si distrugere. Cronologia unui dezastru n Golful Mexic, cu cateva zile inaintea exploziei, la aproximativ 15 kilometri distanta de zona de lucru a proiectului Deepwater Horizon, se afla deja o fisura lunga de mai multe zeci si chiar sute de metri, ce "sangereazau" petrol si gaz metan. Noi crapaturi asemanatoare ar fi aparut la o distanta de mai putin de 50 de kilometri de acest epicentru. La 20 aprilie 2010, la o adancime de 1.500 m in Golful Mexic, la circa 80 km de Venice (Louisiana), explodeaza putul de petrol care perfora platforma Deepwater Horizon, aflata in proprietatea companiei Transocean si inchiriata colosului petrolier British Petroleum (BP). Mor 11 muncitori si alti 17 sunt raniti. O estimare vorbeste despre circa o mie de barili de petrol care se revarsa din put in fiecare zi, raspandindu-se in mare. In doua zile platforma in flacari sa scufundat. BP a incercat sa utilizeze roboti subacvatici controlati de la distanta pentru a repara stricaciunea, dar tentativa a esuat. BP a realizat si alte manevre pentru a opri scurgerea de petrol. La 14 mai BP incepe procedura de inserare a unui tub flexibil cu lungimea de o mila in conducta deteriorata, astfel incat o nava-cisterna sa poata aspira petrolul. Amplasarea conductei este inca o metoda testata in premiera la asemenea adancime si deocamdata expertii companiei petroliere spun ca este greu sa evalueze cat petrol se va colecta cu ajutorul ei. ua tentativa de a opri poluarea cu petrol din Golful Mexic pare sa dea, in sfarsit, rezultate, fnctioneaza, dar reuseste sa stranga mai mult de 2.000 barili/zi. La 26 mai se declanseaza operatiunea "Top Kill", care prevede acoperirea putului prin pomparea de namoluri grele pentru reducerea presiunii petrolului. British Petroleum a reusit sa pompeze namol in putul de petrol spart din Golful Mexic, insa nu stie inca daca aceasta metoda va opri scurgerile imense de petrol. Namolul a fost injectat cu

presiune in putul spart, impingand petrolul si gazul care izbucneau cu mare forta, insa nu s-a reusit stoparea revarsarii. Cred ca adevarata provocare va fi sa se pastreze nivelului namolului deasupra petrolului si gazelor si sa se reduca presiunea pana cand se va putea pune un 'dop' de ciment, iar acest lucru va fi clar in urmatoarele 12 - 18 ore", a spus Thad Allen, Amiralul Garzii de Coasta. nsa operatiunea Top Kill esueaza de asemenea. Cinci zile mai tarziu se incearca o alta operatiune "Cut and Cap"care prevedea taierea valvei de siguranta care nu a functionat la gura putului si acoperirea ei cu o valva de blocare numita Lower Marine Riser Package (Lmrp). In cadrul operatiunii "cut and cap", au fost aspirate circa o mie din cele 19.000 de barili care ieseau din put in fiecare zi. Dezastrul pana la acest moment a costat compania petroliera 1 miliard de dolari. Dupa acesta operatiune BP estimeaza ca aspirarea petrolului a crescut la cel putin 10.000 barili pe zi. Abia dupa noua zile, la 29 aprilie, Guvernatorul statului Louisiana a declarat starea de urgenta. Dupa Louisiana si Florida, alte doua state americane, Alabama si Mississippi, au decretat starea de urgenta din cauza petei de petrol din Golful Mexic. Potrivit unei noi estimari a guvernului american, Deepwater Horizon "scuipa" titei intr-un ritm de 40.000 barili/zi. Ceea ce inseamna ca in pofida ultimului "capac" amplasat valvei de siguranta a putului, cel putin 20.000 barili de titei se scurgeau in ocean in fiecare zi. Ca ultima solutie pentru a impiedica titeiul sa atinga Delta fluviului Mississippi, pata de petrol din Golful Mexic ar putea fi incendiata de autoritatile americane. Autoritatile americane au luat in considerare incendierea petrolului scurs in Golful Mexic, dupa ce echipele de interventie nu au reusit sa opreasca deversarea de petrol declansata de explozia si scufundarea platformei de foraj, ce a avariat un put de titei exploatat de compania petroliera BP, scrie The New York Times. Incendierea controlata a petei de petrol era o solutie de ultim resort, ea fusese testa si in alte cazuri similare, si permitea arderea a intre 50% si 95% din petrolul deversat, insa aceasta putea produce un nor de fum negru, ce ridica in aer funingine si alte particule rezultate in urma arderii. La inceputul lunii iunie, incendiile elimina 67.000 de barili de titei.

Presedintele Obama face prima vizita in zona de coasta a Louisianei amenintata de mareea neagra. Intr-o zona din golf se interzice pescuitul, initial pentru 10 zile. BP incepe sa perforeze primul din cele doua puturi care vor servi la interceptarea si oprirea fluxului de petrol iesit din putul scapat de sub control. Se estimeaza ca lucrarile vor fi finalizate in luna august. Ministrul Justitiei, Eric Holder, anunta ca guvernul american va declansa o ancheta civila si penala cu privire la incident. La 16 iunie presedintele Obama tine primul discurs televizat dedicat dezastrului, transmis in direct din Biroul Oval: acuza BP ca nu a actionat in Golf "cu toate precautiile necesare", ca a dat dovada de un comportament "nechibzuit", si ca dezastrul este "o lectie" din care trebuie trase invataminte, intrucat "stiam de zeci de ani ca zilele petrolului ieftin sunt numarate". Cu cateva ore inainte de discursul lui Obama, un "panel" guvernamental anunta ultimele estimari: scugerea de petrol s-ar ridica la 60.000 de barili pe zi. In discursul sau, presedintele american spune raspicat "Vom face BP sa plateasca " si anunta ca il va intalni pe Carl-Henric Svanberg, presedintele BP si "il va informa" ca trebuie sa asigure "toate resursele necesare pentru a compensa pagubele provocate". Decizia e luata, iar presedintele este sigur ca are "autoritatea legala" de a constrange BP sa infiinteze un fond independent. 20 mld dolari. Aceasta este cifra despagubirilor pe care BP a acceptat s-o plateasca, in urma intalnirii oficialilor companiei cu presedintele american la Casa Alba.

Supa toxica Pe masura ce putul platformei Deepwater Horizon continua sa "scuipe" sute de mii de galoane de titei pe fundul marii, cercetatorii incep sa stranga si ei date cu privire la felul in care acesta afecteaza viata in Golful Mexico. Potrivit unor articole aparute in presa stiintifica, o mare incertitudine planeaza nu atat asupra deversarii de titei, cat asupra interventiei menite sa limiteze daunele, mai precis a utilizarii fara precedent a dispersantilor chimici. Mai toxici decat titeiul in sine si cu consecinte asupra ecosistemului greu de prevazut. Ce ar putea fi mai rau decat petrolul, amestecat perfect in "fiecare strat al coloanei de apa", otravind majoritatea speciilor in fiecare ecosistem marin? Pai ce spuneti de niste milioane de galoane de Corexit 9500 adaugate "supei" toxice? In testele de laborator, dispersantii Corexit 9500 si Corexit 9527 au demonstrat o toxicitate scazuta pana la moderata fata de majoritatea speciilor

acvatice. Estimarile de toxicitate sunt insa semnificativ afectate de variabile precum, specia, durata expunerii, temperatura. Potrivit unui raport al expertilor de la Ministerul Resurselor Naturale din Rusia, dat publicitatii in luna mai, acest Corexit 9500 este un solvent de patru ori mai toxic decat titeiul. Agentul chimic, au precizat rusii, are un nivel de toxicitate de 2.61ppm, dar moleculele lui, amestecate cu apele calde ale Golfului, devin capabile sa genereze o asa-numita "tranzitie de faza"; aceasta implica trecerea din starea lichida la una gazoasa, care poate fi absorbita de nori. Prin urmare, gazul va fi eliberat ulterior ub forma unei "ploi toxice", in masura sa distruga toate formele de viata. Despre expunerea repetata sau prelungita prin inhalare sau ingestie la controversatul Corexit 9500 (interzis in Marea Britanie, dar folosit de BP copios in Statele Unite) se mai spune si ca poate cauza de la deprimarea functiilor sistemului nervos central la afectiuni ale rinichilor si ficatului si hemoliza (distrugerea globulelor rosii). Ingredientele exacte ale dispersantilor chimici nu sunt insa cunoscute, fiind protejate ca secrete comerciale.