Sunteți pe pagina 1din 15

MODELAREA UNUI CONCASOR CU FLCI UTILIZND AUTODESK INVENTOR 2010

Autor : Cadru didactic coordonator : Universitatea Dunarea de Jos, Facultatea de Mecanica , Galati

Rezumat: Prezentarea generala a concasoarelor cu falci Memoriu de calcul al concasorului Date tehnice ale concasorului Scurta descriere a componentelor Anexe

Prezentarea generala a concasoarelor cu falci

Concasorul cu flci se utilizeaz la sfrmarea minereurilor si rocilor n mine si cariere de piatr, n industria chimic si a materialelor de constructii, etc. Concasoarele sunt printre cele mai vechi utilaje de sfaramare dar se utilizeaza frectvent si la ora actuala. Concasoarele realizeaza sfaramarea diferitelor minereuri si roci : - grosiera - medie - maruntire Clasificarea concasoarelor cu flaci se realizeaza in functie de 3 criterii : -criteriul miscarii falcii mobile -modul de fixare a falcii mobile

-modul de actionare a falcii mobile Criteriul miscarii falcii mobile - in functie de acest criteriu avem doua tipuri de concasoare : -cu miscare simpla a falcii mobile -cu miscare multipla a falcii mobile In cazul concasoarelor cu miscare simpla a falcii mobile axul O, a falcii mobile executa miscarea simpla alternativa in jurul articulatiei sale. In cazul concasoarelor cu miscare compuasa axul O al falcii mobile este fixat pe excentricul de actionare.

Partile componente : -falca fixa -falca mobila -biela -placi de distantiere sau placi de presiune Avantajele concasoarelor cu falci : -simplitatea masinii -sunt usor demontat si de intretinut -pret de cost relativ redus -sunt robuste -nu necesita personal de intretinere specializat Dezavantaje : - productivitatea relativ scazuta comparativ cu alte concasoare datorita faptului ca sfaramarea se realizeaza numai la cursa de apropiere a falcii mobile de falca fixa. - lucru periodic necesita utilizearea volantilor care induc forte mari de inertie si sunt greu de echilibrat si produc vibratii.

Principalale caracteristice ale concasoarelor cu falci sunt dimensiunile camerei de alimentare : - latime - lungime In functie de aceste dimensiuni avem trei tipuri de concasoare : -concasoare cu camera de alimentare intre 600-900 [mm] -concasoare cu camera de alimentare intre 400-250 [mm] -concasoare cu camera de alimentare intre 250-400 [mm]

Concasor : 1-falca fixa; 2-falca mobila; 3,5-placi distantiere (placi de presiune); 4-piesa de sprijin; 6-culisa; 7pana de reglaj; 8-arc; 9,10-tija filetata; 11-biela; 12-arbore excentric

Memoriu de calcul Calculul turatiei arborelui excentric Alegerea unghiului de convergenta al falcilor concasorului

Unghiul de convergenta al falcilor este recomandat a fi de 10,dar in cazul acesta vom folosi un unghi de 23.

2.2. Calculul cursei falci mobile

Marimea cursei falcii mobile este de cateva ori mai mica decat deschiderea de evacuare,astfel :
C C ... [ mm ] 8 5 100 100 S = ... = 12.5...20 [ mm ]. 8 5 S =

unde: S[mm]-cursa falcii mobile C[mm]-deschiderea gurii de evacuare C=100[mm] Se adopta S=20[mm]. Timpul unei oscilatii simple a falcii mobile este :
t= 1 60 30 30 = [sec] = = 0.15. 2 n n 200

n turatia arborelui excentric [rot/min] In timpul t materialul cade liber, la retragerea falcii mobile are inaltimea:
h= g t2 . 2

h=

g g 0.0225 0.15 2 = = g 0.01125. 2 2

Calculam inaltimea h :
S 0 ,020 = = 0 ,047 [ m ] tg 0 ,424 n = 210 [ rot / min]. h=

Turatia se corecteaza cu randament de transmisie :


n = 210 = 0 ,95 210 = 200 [ rot / min].

Dimensionarea gaurilor de alimentare

Latimea camerei de sfaramare sa va calcula cu urmatoarea relatie :


B= 2 tg Q [ m ]. 60 n ( 2 C + S ) S

Q[m3/h]-debitul concasorului cu falci (0,65)-coeficient de umplere al concasorului C[m]-deschiderea gurii de evacuare S[m]-cursa falcii mobile
2 tg 23 24 20.5 = = 1 .2 m . 60 0 ,65 200 ( 2 0 ,1 + 0 ,020 ) 0 ,010 17.16 B = 0 ,2 [ m ] B=

Calculul puterii necesare pentru actionare

P=

n A [kW ] 60 100 102

n-turatia arboreli excentric [rot/min] A[daN/cm]-lucrul mecanic de sfaramare a falcii mobile


A=

2 V [daN cm] 2E

[daN/cm2]-rezistenta materialului la sfaramare, =3000 E-modul de elasticitate a materialului concasat, E=690103

V = V1 V2 = 39250 2260 = 36989 [ cm 3 ] B D 2 = 120 25 2 = 39250 [ cm 3 ] 6 6 V2 = B d 2 = 120 6 6 = 2260 [ cm 3 ]. 6 6 V1 =


9000 36989 = 244780 [ daN cm ] 2 680 n A 200 244780 P= = = 80 [ kW ]. 60 100 102 60 100 102 A=

Vom alege un motor asincron de tip MIP2 315S - 6, 220 cu puterea nominala P=80 [kW] si turatia 978 [rot/min]

Dimensionarea camarei de sfaramare

tg 23 =
H =

D C H

D C = 2131[mm] tg 23

Calculul lungimii falci fixe H'


cos 23 = H H H' = = 2114 [ mm ]. ' cos 23 H

Calculul eforturilor principale din concasor

Calclul fortei teoretice din concasor

Nt =

6000 W Q 6000 20 11 = = 518460 [ daN ]. nS 200 0 ,020

Nt-forta teoretica de concasare W[kwh/t]-indicele de sfarmabilitate; W=20 S[m]-cursa falcii mobile n[rot/min]-turatia arborelui excentric

Forta din placile de presiune

F1 max = c N t [ daN ].

unde: c-coeficient de impact c=1,5...2,5 Nt[daN]-forta teoretica de concasare


F1 max = c N t = 2 518460 = 1036920 [ daN ].

Forta din biela

Fb max = 2 F1 max cos = 2 F1 max sin 1 = 0 ,3 1036920 = 311076 [ daN ].

Fbmax [daN]-forta din biela F1max [daN]-forta din placile de presiune

Dimensionarea placilor de presiune

Placile de presiune au rolul de a transforma energia din sfaramare de la biela la falca mobila.In constructia concasorului sunt prezente doua placi de presiune. - prima placa de presiune face legatura intre biela si falca mobila. - a doua face legatura intre biela si peretele de reglaj. Placile de presiune sunt solicitate la compresiune. Efortul din placile de presiune a fost calculat anterior si este : F1max = 1036920 [daN]. Materialul indicat pentru placile de presiune este fonta cenusie. Se alege Fe 200 conform STAS 568-75 cu urmatoarele caracteristici : - rezistenta la tractiune/compresiune ac = 90...100 [N/mm2]. - duritatea Brinel HB = 1,2..229. Placile de presiune se vor dimensiona cu urmatoarea relatie:

Anec = Anec =

F1 max [ mm 2 ] ac 1036920 = 103692 [ mm 2 ]. 100

Anec aria minima necesara. F1max efortul din placile de presiune [N]. ac rezistenta la compresiune [N/mm2].

Sectiunea placilor de presiune este sub forma drepthinghiulara si se va alege constructia in functie de latimea bielei si latimea falcii mobile. Sectiunea alaeasa are urmatoarele dimensiuni. Aria acestei sectiuni este :
A = l b[mm 2 ]

unde: l =1170[mm] b = 1100[mm]


A = 100 1170 = 1287000 [ mm 2 ].

Generalitati.Domeniu de utilizare

Concasorul cu flci este un concasor bipendular cu miscare simpl a flcii mobile. La aceste tipuri de concasoare, falca mobil execut n timpul lucrului simple oscilatii n jurul articulatiei de fixare din partea superioar din batiu. Materialul introdus n camera de concasare va fi sfrmat n special datorit actiunii de comprimare, pn cnd, sfrmndu-se la o dimensiune suficient de mic , are posibilitatea s cad prin fanta de evacuare a concasorului. Concasoarele bipendulare se utilizeaz mai ales pentru sfrmarea pietrei (cu o rezistent maxim de rupere prin compresiune de 3000 Kgf / cm2 ) n primul stadiu de concasare, pentru concasarea medie si grosolan. Gradul de sfrmare variaz cu deschiderea fantei de evacuare, dimensiunile si rezistenta de rupere prin compresiune a materialului concasat. Determinat teoretic, gradul de sfrmare variaz ntre limitele 1,5. . . . 4.

Caracterisitici tehnice

Dimensiunile gurii de alimentare: -ltime -lungime Dimensiunile maxime ale rocilor de alimetare Fanta de evacuare: -minim -maxim Turatia axului concasorului Productivitatea medie a concasorului: -la fanta minim (100) -la fanta maxima (180) Dimensiunile de gabarit: -lungime -ltime -nltime Greutatea concasorului propriu-zis Puterea necesar Antrenarea cu cursele trapezoidale tip: Greutatea total a concasorului cu antrenare : 4750 mm 2890 mm 2950 mm ~ 44500 Kg 100 kW E. 10000 - C 10 STAS 1164-71 ~ 48000 Kg, 100 m3/h 140 m3/h 100 mm 180 mm 200 rot / min. 1200 mm 900 mm 760 x 760 mm

Descrierea concasorului

Prti componente: Principalele prti componente sunt:

Batiul serveste la sustinerea tuturor celorlalte organe, si este executat din otel slab aliat n constructie sudat. Rigiditatea este asigurat prin nervuri sudate att pe peretii frontali ct si pe cei longitudinali. Batiul constituie piesa cea mai masiv din componenta concasorului.Peretii laterali ai camerei de concasare sunt cptusiti cu blindaje din otel manganos. Pe peretele frontal nclinat se fixeaz, prin pene si suruburi, blindajul fix executat din 4 bucti din otel manganos. Cellalt perete frontal al camerei de concasare l constituie falca mobil.De partea superioar a peretilor laterali se fixeaz prin sudur cele dou corpuri de lagr ale bielei si cele dou corpuri de lagr ale pendulei.De cellalt perete frontal al batiului se fixeaz mecanismul de reglare al fantei de evacuare si suportul arcului de rapel. Pe unul din peretii laterali se fixeaz mecanismul de demaraj. Falca mobil este format din pendul, axul pendulei, presat n corpul pendulei.Pendula mpreun cu axul su oscileaz n dou bucse fixate n lagrele din batiul concasorului.Pe pendul se fixeaz prin pene si suruburi blindajele executate din otel manganos. Blindajele flcii mobile ca si blindajul fix ce se prinde de peretele frontal al batiului sunt ridate longitudinal pentru a usura sfrmarea materialului de concasat. Pendula are la partea inferioar un suport care constituie un punct de articulatie pentru una din plcile de presiune. De asemenea, pendula este prevzur la partea inferioar cu patru urechi de care se prind dou tije cu resoarte pentru readucerea flcii mobile.Pendula are o cavitate interioar n care se introduce uleiul destinat s asigure ungerea captului plcii de presiune. Arborele excentric cu biela este format dintr-un arbore excentric, pe care se gseste montat biela prin intermediul a doi rulmenti oscilanti cu role butoi. Alti doi rulmenti oscilanti cu role butoi se fixeaz n lagrele din batiu. La cele dou capete ale arborelui excentric se gsesc cei doi volanti. Unul din volanti este prevzut cu canale pentru curele trapezoidale. Biela are la partea inferioar doi suporti care constituie puncte de articulatie pentru cele dou plci de presiune. Corpul bielei are o cavitate interioar n care se introduce uleiul destinat s asigure ungerea capetelor plcilor de presiune. Plcile de presiune formeaz mpreun cu biela si pendula un mecanism cu genunchi care serveste la multiplicarea fortei date de arborele excentric, pn la forta necesar spargerii materialului de concasat. Plcile de presiune joac, de asemenea, rolul unor bare articulate n cadrul mecanismului patrulater de actionare a flcii mobile. Placa de presiune posterioar face legtura dintre mecanismul de reglare a fantei de evacuare si biel. Ea este astfel calculat nct s nu se sparg n cazul unor suprasolicitri datorate ptrunderii n gura concasorului a unor bucti de metal.Placa de presiune anterioar face legtura dintre biel si pendul.

Mecanismul de reglare a fantei de evacuare este format din piese de reglaj, pana de reglaj, dou tije filetate, dou roti dintate, roata dintat de actionare, bulonul si prghia cu clichet Mecanismul de demaraj (Figura 5) se utilizeaz n toate cazurile cnd se urmreste ca rotirea arborelui excentric s se fac manual.

Anexe