Preot Liviu Brnzas

Horia Sima, Comandantul

La rscruce, Nr.3/1998.
La Rscruce, publicatie editat de: Asociatia 2 Actiunea Crestin Arhanghelul Mihail 3400 Cluj, str. Mehedinti 11/12064-177773 Director onorific: pr. Liviu Brnzas Redactor sef: diacon Ctlin Dumitrean Redactori: Dinu Condurache, Costel Condurache

Scrisoare deschis ctre dr. Serban Milcoveanu

Domnule Serban Milcoveanu De curnd, am gsit pe un stand trei crti semnate de dvs: Corneliu Codreanu altceva dect Horia Sima - dou volume - si Partidul Comunist si Miscarea Legionar - un volum. Am stat n cumpn dac ar trebui s vi se rspund sau nu. O prim atitudine fat de atacurile dvs. la adresa Comandantului Miscrii Legionare ar putea fi cea de ignorare total. ntradevr, pe legionarii ncercati prin lupte si nchisori - n care multi au intrat nc din adolescent -nu-i intereseaz obsesiile, resentimentele, calomniile si fanteziile dvs. Dar ntruct actiunea dvs. este pubilc, a nu tine cont de ea este ca si cum am gsi pe strad flacoane de otrav, mpachetate n ambalaj mbietor, sub titlul de medicament tonic si le-am ignora, neavertiznd pe tinerii care ar fi tentati s le ia ca atare. Pentru ei scriem, de fapt, rndurile ce urmeaz. *** ntruct tot ceea ce ati scris dvs. este o nsiruire de idei si ntmplri prezentate de-a valma, este foarte dificil de a vi se rspunde ntrun mod care s pstreze o anumit ordine si continuitate. Voi ncerca s fac, totusi, cteva puneri la punct privind unele probleme fundamentale, pornind de la afirmatiile dvs. Citatele din scrisul dvs. le-am pus ntre ghilimele. Voi cita acuzatiile dvs. - orict de grave -fr nici o team, cci din comentarea lor se va dovedi ct sunt de subrede si ireale, unele fiind doar interpretri fortate, iar majoritatea calomnii, niciodat dovedite, sau pur si simplu afirmatii gratuite si insinuri revolttoare. Pentru a facilita dialogul cu dvs. voi scrie Horia Sima si nu Comandantul, asa cum mi-ar fi dictat inima. *** Dintru nceput frapeaz strania dvs. pretentie exprimat prin formula n-am obligatia de a dovedi. Cum adic, d-le Serban Milcoveanu, care v pretindeti un istoric infailibil, conform crui principiu al cercetrii istorice nu aveti obligatia de a dovedi ceea ce sustineti? Singur acest fapt poate anula valabilitatea tuturorteoriilor si informatiilor pe care le vehiculati. Pornind de la o asemenea atitudine, se explic de ce versiunile dvs. - cu care ne coplesiti ca o avalans - contin o multitudine de lucruri contradictorii, prin haosul crora nu se poate ntrezri nici o finalitate creatoare. Singura consecvent n care excelati este doar obsesiva si nempcata dvs. ur fat de Horia Sima. Este firesc ca, n urma aplicrii acestui principiu absolut original n cercetarea istoric, rezultatelecercetrilor dvs. s fie pe msura rationalittii si moralittii unei astfel de maniere de a lupta pentru adevr. Adic negative. Dar dvs. v consolati foarte repede citnd un aforism sanscrit:Cnd un om inteligent nimereste ntre foarte multi prosti, exist riscul s se piard, nefiind nteles si nefiind recunoscut. De acord! ns exist si riscul ca un prost s nu fie acceptat, chiar dac e nteles, atunci cnd nimereste ntre foarte multi inteligenti, iar vicrelile lui de geniu nenteles nu pot fi dect ridicole. Si, har Domnului, sa dovedit c n Miscarea Legionar sunt mai multi - mult mai multi- inteligenti dect prosti! Dar noi trecem, deocamdat, peste aceast insult a dvs. la adresa majorittii legionarilor.Trebuie s v amintim, nainte de a porni la drum - si nu putem ocoli aceast observatie, c titlul initial si oficial al Miscrii Legionare nu a fost Legiunea Arhanghelului Mihail, cum mereu scrieti, ci Legiunea Arhanghelul Mihail, ceea ce este cu totul altceva. Legiunea Arhanghelului Mihail este format din cetele ngeresti din ceruri, iar Legiunea ntemeiat de Corneliu ZeleaCodreanu este o formatiune pmntean, pus sub patronajul ceresc al Sf. Arhanghel Mihail. Am fcut aceast

precizare ntruct modificati constant denumirea originar si corect. Pentru istoricul care v pretindeti a fi, acest lucru ar fi trebuit, totusi, s-l cunoasteti! *** Este firesc s ne punem de la nceput ntrebarea: oare care a fost si este mobilul real al zvrcolirilor dvs? Rspunsul sper s-l aflm cnd vom stabili ct de adevrate si ce sens creator pot avea cele cele scrieti si propagati. Pn atunci, avem ca rspuns doar pretentia dvs. de a fi salvatorul Miscrii Legionare. n urma dezbaterilordin acest dialog de la distant, sper s fie clar pentu toat lumea n ce msur aveti dvs. capacitatea si mai ales ndrepttirea moral ca s fiti, pentru prezentul si viitorul Legiunii, ceea ce v pretindeti. Din nefericire, de multe decenii Miscarea Legionar se confrunt cu dou categorii de oameni: cu groparii si cu salvatorii ei. Undeva, n orizontul invizibil al lucrurilor, actiunile celor dou categorii se ntlnesc, avnd aceleasi efecte. Primii se strduiesc, cu pretentiile lor ridicole, s ngroape definitiv Miscarea Legionar sub cenusa istoriei. Dar cele cteva decenii dramatice din istoria legionar au artat c nici unul din cele trei regimuri represive antilegionare nu si-au atins telul. Cu att mai mult ti vine s zmbesti cnd vezi, astzi, pretinsi intelectuali romni trudindu-se cu puterilelor de pigmei, cot la cot cu neromnii, s duc treaba aceasta pn la capt. Desi ei nu pot ncropi dect o groap mult prea mic pentru dimensiunea real a Legiunii, spre a putea fi nmormntat. Nu de mult, un domn ce se mndrea n fata opiniei publice romnesti c a fost teolog si securist n acelasi timp, se amgea n iluzia si pretentia trufas c va ngropa Miscarea Legionar prin publicarea crtii lui Stefan Palaghit. Dac rezistenta Miscrii Legionare ar fi putut fi zguduit de o simpl carte netrebnic si mincinoas, ea sar fi prbusit de mult, sub presiunea puternic si de durat a terorismului de stat exercitat de cele trei regimuri necruttoare fat de legionari. Acesta fiind adevrul istoric, persecutorii de azi si de mine ar trebui s stie c Miscarea Legionar nu este o sandrama care s se clatine la orice suflare de vnt, ci o constructie solid, asezat pe temelia de granit a jertfelor, care a rmas n picioare chiar si sub btaia celor mai mari furtuni. Dvs. aveti pretentia c veti salva Miscarea Legionar. Numai c toat activitatea dvs. se reduce la o logoree nesfrsit mpotriva lui Horia Sima. Prin tot ceea ce rspnditi prin publicatiile dvs, turnati vitriol la temelia pilonilor care au sustinut Miscarea Legionar n teribila derulare a destinului ei din ultima jumtate de veac.Numai pe aceast baz ati fost publicat de d-l Amedeo Lzrescu, dup ce Cuvntul romnesc din Canada va refuzat (cinste lor!). Dac dvs. credeti c masonul de frunte din Romnia a fcut acest lucru n interesul adevrului legionar, noi nu mai avem nimic despus. Tragem doar concluziile n tcere, mai ales c am aflat dintro afirmatie a dvs. c, dup regele Mihai I, cea mai mare personalitate romnesc n viat ar fi d-l Amedeo Lzrescu. Si noi, care credeam c dup regele Mihai I ar trebui asezat un fost lupttor anticomunist, ca Mihai Timaru, de pild. n concluzie, privind activitateagroparilor si a salvatorilor, este clar c actiunea salvatoriloreste mai nociv dect a groparilor, cci, potrivit Sf. Scripturi, zidurile cettii ce se dezbin din interior se prbusesc mai usor.Din obsesia de a bara cu orice pret ascensiunea lui Horia Sima n vrful ierarhiei legionare, v strduiti s gsiti argumente dinorice. Nu ne ndoim c doar cu aceast intentie afirmati la un moment dat c fortele creatoare si marile valori ale Miscrii Legionare nu erau n provincie. Dimpotriv, d-le Milcoveanu. Marile personalitti legionare veneau din provincie: Ionel Mota si ceilalti Vcresteni, Ion Banea, Gheorghe Clime, Traian Brileanu etc.Numai c nu spuneti - n stilul lui Natanail din Sf. Evanghelie - cu dispretul suveran al celui din metropol: din provincie poate fi ceva bun? Dar rspunsul a fost dat de la bun nceput: nsusi Cpitanul venea din provincie. Probabil c n mentalitatea dvs. capitala terbuia s fie un fel de oras nchis unde cei fr buletin de Bucuresti nu aveau ce cuta.Nu putem s nu amintim impresia pe care ne-o creaz scenele pe care le descrieti n calitate de singur martor sau supravietuitor: impresia de nefiresc, de fantastic, ca s nu zicem altfel. Noi am nteles cauza: toate aceste relatri au menirea de a ilustra o tezprestabilit a dvs. Informatia fratelui dvs., soptit la reteaua de srm a vorbitorului, face parte din aceast categorie. V mrturisim - fr a fi nepoliticosi - c ne este imposibil s v credem. De ce? Cum putea cineva s se declare noul Cpitan, att timp ct Cpitanul tria? Ati fcut greseala de a anticipa un argumentpe care, ca s fie credibil si posibil, trebuia s-l plasati mai trziu.

Neavnd martori, oricine poate declara orice. Dar mrturia trebuie s reziste la proba logic. Neverosimil si contradictorie e si atitudinea familiei Codreanu fat de Horia Sima, n versiunea descris de dvs. Scrieti dvs. c, dup vizita de la nchisoarea Rmnicu Srat din 1938, d-na Codreanu a transmis ceea ce ar fi spus Cpitanul: n acel moment, oricare dintre legionari putea lua comanda n afar de Horia Sima. Nu ntelegem, n acest caz, de ce atunci, mai trziu, n varalui 1940, prof. Ion Zelea Codreanu, v va spune, dvs. personal, cu voce tare si dup ce a luat o pozitie martial: Horia Sima e continuatorul Cpitanului. Horia Sima e copilul meu sufletesc. Horia Sima e Comandantul Miscrii Legionare. Singura concluzie logic este c ordinul adus de d-na Codreanu nu a existat niciodat (sau poate c era exact contrariul celui de care amintiti!). n tot cazul, retinem aprecierile elogioase ale tatlui Cpitanului la adresa lui Horia Sima! Nentelegerile ulterioare vor aprea cnd sa pus problema cine va sta pe scaunul Cpitanului. Ion Zelea Codreanu a uitat c n fruntea Legiunii se ajunge prin legea selectiei si nu prin ereditate. ntemeietorul Legiunii statuase legea selectiunii. Tot n aceast categorie se nscrie si telegrama pe care ati trimis-o, imediat dup 23 August 1944, Ministerului de Interne din noul guvern, prin care v exprimati sincera si loiala adeziune fat de noul regim. Aceast telegram a avut darul - sustineti dvs. -de a opri deportarea si lichidarea a 10.000 de legionari.Miraculoas telegram! Numai c noi am dori s ne dovediti n mod indubitabil c telegrama dvs. a avut realmente o asemenea putere si consecint. Si noi, pn la explicatia dvs. crezuserm c initiativa cu telegrama era ncercarea unui oportunist grbit s se pun bine cu noile autoritti, renegndu-si trecutul! *** Simismul este, conform sentintei fr drept de apel rostit de dvs., nici mai mult nici mai putin dect: conspiratia Securittii de stat si a regimului comunist. Dvs., care ati fost antisimist, ati stat 18 luni n nchisorile comuniste, n timp ce legionarii lui Horia Sima au stat dou decenii si au fost supusi tot timpul unui regim de exterminare. Stranie atitudine din partea Securittii, de a lichida pe cei care, potrivit dvs., le serveau interesele. Dar partea cea mai grav a afirmatiei dvs. const n caracterul de odioas impietate al acestor cuvinte, prin care jigniti jertfa unei ntregi generatii. Dar despre aceast imens culp a dvs. vom mai vorbi. n raport de acest tineret legionar, n alt context, afirmati c:Tnra Gard din Universitatea anilor 1945-48 nare legtur de filiatie cu Vechea Gard. Aveti dreptate! Numai c trebuie s stabilim mai nti cu care tabr din Vechea Gard era acel tineret ntrun raport de incompatibilitate absolut. V ntrebm: cam ce afintate ar fi putut avea fratii de cruce, n pieptul crora clocotea dorinta de a lupta mpotriva comunismului, cu opinia prietenului dvs. Virgil Ionescu c singurul lucru pozitiv este s ne dm la o parte din drumul comunistilor, opinie pe care ati mprtsit-o si dvs? Desigur c nici una, cci exist o prpastie enorm ntre constiinta datoriei si psihologia de dezertor. Nu se pot confunda actele de lasitate ale unor pretinsi legionari de tipul lui Virgil Ionescu, cu actele de eroism pe care le-au realizat acei tineri cnd le-a stat n fat marea si aspra misiune n momentul bolsevizrii Romniei, misiune pentru mplinirea creia acesti tineri au dat un nfiortor tribut de suferint.V plngeti, la un moment dat, c nu ne ntreab nimeni, dar noi trebuie s vorbim si la nevoie s strigm. Aveti dreptate! Nu v ntreab nimeni, cci oamenii de bun simt din aceast tar nu sunt curiosi s v asculte cum debitati eternele dvs. calomnii si inventii (unele la concurent cu literatura fantastic). Noi le-am mai auzit si am vzut clar cine le inspir si le dirijeaz: dusmanii Legiunii. Cred c este de mare important constatarea c de 50 de ani nu sa aflat nici un dusman nvederat al Miscrii Legionare care s spun mcar un singur cuvnt de apreciere la adresa lui Horia Sima. Toti l ursc! De ce? Pentru c sub comanda lui Legiunea a fost mereu o primejdie pentru ei si nici o clip nu a ncetat lupta. Dvs. vati asociat glasul la corul urii dusmanilor Legiunii mpotriva lui Horia Sima. Acest fapt ne d posibilitatea de a trage anumite concluzii. *** Nimeni nu poate dovedi sau prezenta argumente mpotriva celor relatate de mine. Chiar asa, d-le Milcoveanu, nimeni nu v poate contrazice? Noi stiam c pn acum infailibilitatea era o prerogativ

exclusiv a Papei. Deci, dac dvs., n plin zi, cnd strluceste soarele, veti afirma c este ntuneric, noi nu avem voie s v contrazicem!? Noi ns, netinnd cont de pretentia dvs., vom aduce argumente prin care va fi demontat, bucat cu bucat, ntreg esafodajul calomniilor dvs., fapt ce va fi evident la sfrsitul acestei dezbateri. *** Scontati pentru dvs. pe o victorie n viitor. V considerati n prezent un profet nenteles, care are speranta c va triumfa n viitor. Numai c noi nu prea ntelegem cum ar putea triumfa vreodat cel care, n momentul crucial al istoriei nationale, cnd se cstigau drepturile morale pentru viitor, dvs. vati autongropat n pasivitate. Zadarnic sperant, d-le Milcoveanu, n vreo victorie n viitor. Chiar dvs. ziceti ntrun context: n politic, ca n rzboi. Deci un conductor politic trebuie s fie, ca si conductorul de osti, un strateg. Din cele ce scrieti se degaj impresia c dvs. v considerati un mare strateg, ntruct faceti aprecieri asupra btliilor legionare din trecut, iar pentru viitor ati lansat un plan de renviere al Miscrii Legionare, din initiativa si sub comanda dvs. Dar ca s v dovediti dotarea si dreptul pentru o actiune de asemenea anvergur, ati putea s ne spuneti care au fost btliile legionare ce le-ati condus si cstigat n trecut si care a fost numrul lupttorilor care v-au urmat pn la sacrificiu? Cci noi v putem dovedi c oastea, btliile si mortii din Legiunea condus de Horia Sima reprezint exact istoria eroic a Miscrii Legionare din ultima jumtate de veac. Sau, dvs. ati avea ndrzneala s sustineti c de la moartea Cpitanului pn la initiativa dvs. cu Arhiva istoric nvierea, Miscarea Legionar nu a existat? Cnd sunteti, totusi, obligat s recunoasteti existenta si activitatea Miscrii dup moartea Cpitanului, numiti perioada 1938-1953 anii catastrofelor. V nteleg! Sunteti gelos pe eroismul legionarilor lupttori. Anii aceia, d-le Milcoveanu, au fost ani de glorie legionar! Dvs. ati uitat c Miscarea Legionar nu este un partid politic ale crui merite sar aprecia dup vreun succes electoral si o guvernare ndelungat, ci o revolutie spiritual, cu o misiune istoric asumat fat de neam, misiune care are o finalitate transcedental. Este adevrat c senilele istoriei au ncercat s zdrobeasc fiinta Miscrii prin toate fortele ostile fenomenului legionar si au fost perioade dramatice n viata si istoria legionar. Dar cauza cea mai profund a acestei presiuni a istoriei era c Miscarea Legionar se voia vie si activ, nerenuntnd nici o clip la datoriile asumate fat de neam. Iar n fruntea acestei strdanii uriase era Horia Sima! M faceti s zmbesc cnd v surprind uneori n postura de apologet involuntar al lui Horia Sima. Dar patima care v orbeste nu v ngduie s observati acest lucru. n legtur cu guvernarea din 1940 ziceti, privind numirile n functiile importante: Nu cunosc nici un caz de impostur. Cu alte cuvinte, omul potrivit la locul potrivit. ntradevr, privind numirile din 1940, nici nu putea fi mai bine. Concluzia? Toat admiratia pentru ntelepciunea lui Horia Sima! Si sunt sigur c, cel putin n cteva cazuri, de pild al celor care nu l-au aprobat sau chiar sau opus strdaniei sale de a aduce Miscarea la putere si au primit, totusi, functii, si-a clcat pe inim, numai s se mplineac interesul Legiunii si unitatea ei. ntro curioas Hotrre, semnat arhiva nvierea, propuneti s preluati n propriul capital moral (n contul dvs.): ntregul devotament si ntreaga combativitate, ntreaga suferint si toate jertfele vechilor si noilor legionari, din 1941 ncoace, sub comanda sau n credinta lui Horia Sima. Cum adic, d-le Milcoveanu? Cine sunteti si ce ati reprezentat n lupta legionar de o jumtate de veac, ca s pretindeti a vi se preda n beneficiul dvs. meritele si jertfele legionarilor de sub comanda lui Horia Sima? Valoarea moral a luptelor si jertfelor legionare e proprietatea exclusiv si pentru eternitate a celor care au sngerat pentru a o dobndi. Dvs. ati uitat c vati autongropat de mult si nu puteti avea parte sub nici o form la imensul patrimoniu moral al Legiunii care a continuat lupta. *** S trecem acum la probleme care necesit dezbateri mai ample.Dvs. afirmati c Horia Sima a fost o npast adus din iad pentru a nenoroci Miscarea Legionar. Aceast formulare pare titlul unui roman de groaz. Dar pe noi nu ne sperie si, pentru a nu pierde vremea, vom trece imediat la inventrierea actelor prin care Horia Sima a nenorocit Miscarea Legionar:1) Rmne pe pelilcula memoriei istoriei romnesti imaginea acelei multimi de oameni ce a umplut pn la refuz marea Piat a capitalei n ziua de 6 Octombrie 1940. Acea imagine - ce nu poate fi stears din documentele clare

ale istoriei de ctre nimeni si prin nici o substant - rmne dovada clar a adeziunii romnilor la Legiune. Fr acea imagine, astzi falsificatorii istoriei nationale ar putea sustine cu mai mult sans c Miscarea Legionar a fost o grupare de agitatori, cu un numr restrns de aderenti (desi rezultatul alegerilor din 1937 a artat contrariul). Acele fotografii, luate din toate unghiurile, arat c la 6 Oct. 1940 era acolo toat tara. Cine a dus Legiunea la un asemenea moment de important istoric? Evident c acel care sttea la tribun si saluta multimile entuziaste cu bratul ridicat, avnd n spatele si deasupra lui fotografia urias a Cpitanului (ce imagine simbolic!), care plutea dominator de dincolo de moarte peste marea multime de romni, nu numai cu chipul, ci si cu duhul.2) Scoaterea Cpitanului de sub placa de beton de la Jilava si renhumarea lui n regim de doliu national. Strzile pe care cu doi ani n urm Cpitanul fusese dus n duba politiei ca un infractor, se transformaser ntrun traseu apoteotic, n care primea omagiul pios al natiunii. Erou national si martir, reintra n drepturile si titlurile sale legitime de cel mai mare iubitor de neam si aprtor al intereselor nationale. Sfsierea hotarelor Romniei Mari - care sngerase tara - l-a confirmat ca profet national, el prevznd n 1936 tragedia national. Cnd a fost asasinat Cpitanul, catapeteasma Romniei Mari sa crpat spre toate punctele cardinale ale hotarelor. Am insistat asupra dezgroprii si renhumrii Cpitanului pentru c acest fapt este de o maxim important pentru triumful adevrului n cazul Comandantului Miscrii Legionare. Dac nu era detronat Carol II - ca efect al actiunii lui Horia Sima din 3-5 Sept.1940 - cnd ar fi vzut romnii si cnd ar fi luat la cunostint tribunalul moral al istoriei c cel mai mare romn al veacului a murit cu funia de gt, printrun omor miselesc, si nu n mod legal, cum ncercau asasinii s mint; acei asasini care fcuser tot timpul atta caz n raporturile cu legionarii de democratie si de statul de drept. El, Horia Sima, l-a ridicat pe Cpitanul din mormnt si l-a artat lumii n chip de victim nevinovat. Cnd zic scoaterea de sub beton, nu m refer la actul material al lucrrii, care sa fcut n prezenta familiei Cpitanului, ci la actul politic care a fcut posibil acest lucru. Am mai spus-o, si o repet, c este regretabil faptul c familia Cpitanului nu a nteles n lumina adevrului aceast fapt a lui Horia Sima, de nemsurat important pentru imaginea moral a Cpitanului si a Miscrii. Si trebuie s ne ntrebm: dac regele asasin ar fi rmas pe tron, ar fi acceptat el, oare, vreodat ca s se ridice uriasa plac de beton de la Jilava pentru a se vedea oribila crim pe care a ordonat-o? Iar odat cu sosirea tvlugului comunist ar mai fi fost posibil asa ceva? Cnd si cine ar mai fi prohodit, dup rnduiala legii strmosesti, rmsitele pmntesti ale marelui martir, asezat pe catafalc si n prezenta ntregului romnism? Rmne gloria lui Horia Sima de a fi fcut pentru Cpitanul ceea ce a fcut Iosif din Arimateea pentru Mntuitorul lumii!3) Prin biruinta legionar din 1940 - pe care detractorii lui Horia Sima o minimalizeaz sau i contest orice valoare istoric - a fost posibil un alt mare act n favoarea memoriei Cpitanului: reabilitarea lui juridic. Fapt de cea mai mare important, cci asupra personalittii lui morale plana suspiciunea c ar fi fost capabil de trdare de tar, asa cum un complet de judecat, la ordinul unui rege irodian, a dat verdictul. Atunci, n timpul biruintei temporarea Miscrii, sa restabilit dreptatea, prin decizia liber si absolut legal a celor mai nalte foruri juridice din Romnia. Pentru acele timpuri, acel act de reabilitare juridic era o necesitate absolut. Nu este cazul, ns, astzi n privinta celor condamnati de tribunalele comuniste. Lupttorii anticomunisti nu au nevoie de nici o reabilitare, ntruct a fi condamnat de comunisti e o onoare. De aceea privim cu nedumerire si percepem ca un fel de impietate graba familiilor unor romni, condamnati de comunisti si morti n temnit, de a reabilita pe cei dragi. La fel, nu ntelegem cu ce drept moral intervin din oficiu unele institutii juridice actuale pentru a cere recurs n anulare pentru victimele comunismului. Cine ar avea ascendentul moral de a declara reabilitati pe eroii rezistentei anticomuniste? Judectorii formati la scoala justitiei proletare? Toate sentintele tribunalelor militare comuniste (denumite cinic Tribunalul poporului) sunt nule prin ele nsele si cei condamnati nu au nici o nevoie de a li se reabilita onoarea. A gndi altfel, nseamn c nu considerm comunismul un vast imperiu al minciunii si al injustitiei totale. 4) Crearea, n momentul instaurrii comunismului n Romnia, a celui mai mare front de rezistent romneasc anticomunist prin reorganizarea Miscrii Legionare ordonat de Guvernul de la Viena si coordonat apoi de la Madrid. Suprematia legionar n

lupta anticomunist e incontestabil; dovada cea mai clar: faptul c pentru ncarcerarea legionarilor a fost nevoie de cea mai mare nchisoare din Romnia, Aiudul. Numai conspiratia antilegionar talmudo-masono-bolsevic la care sa asociat, din pcate, o parte dintre membrii partidelor istorice ncearc s oculteze la nesfrsit aceast glorie national a legionarilor condusi de Horia Sima. Despre celelalte fapte absolut meritorii ale celui ce a crmit corabia Legiunii prin furtuna veacului potrivnic vom mai vorbi. Ne oprim deocamdat la acest scurt inventar al faptelor de comand ale lui Horia Sima; n opinia dvs. el a nenorocit Miscarea Legionar, desi este clar ca lumina zilei c adevrul este tocmai contrariul. *** Formulri prpstioase de genul celei pe care am comentat-o mai sus si care v apartine se regsesc la toti dizidentii. Vom da un singur exemplu - din multele - care este suficient s justifice revoltasi repulsia noastr fat de aceast cohort de matadori care, ca ntro halucinant corid, sau npustit asupra lui Horia Sima cu o pasiune si o cruzime caracteristice unei haite. Duritatea expresiilor s nu contrarieze pe nimeni, cci este justificat, ntruct toat actiunea dizidentilor se caracterizeaz printro lips de respect al adevrului si o lips de iubire a aproapelui rar ntlnite chiar si la cei care nu se pretind, ca si acestia, de a fi campionii virtutilor. n Introducerea memoriilor sale, Nicolae Arnutu, dorind s-si justifice cele afirmate, spune c sa hotrt s scrie pentru ca lumina adevrului s fie restabilit acolo unde ntunericul luciferic servind interese nc nedivulgate, caut s se impun... Scriu acum ca s restabilesc anumite adevruri denaturate total de Sima, individul care n mod tlhresc, cu ajutorul dusmanilor, a ajuns n fruntea Miscrii Legionare ca s o distrug (subl. n.). Bietii oameni! Ct de mult ur trebuie s fi acumulat n inimile lor pentrua se dezlntui ntrun asemenea mod. Noi suntem convinsi c frustrrile din timpul participrii la guvernare n 1940 si internarean lagrul de la Buchenwald au fost determinante n aceast revolt a dizidentilor. Cnd te gndesti c o parte dintre legionarii refugiati n Germania nu au fost capabili s suporte o internare de doi ani (cu un regim incomparabil mai blnd dect cel din temnitele comuniste), n timp ce o parte din fratii de cruce arestati n 1941au suportat fr nici un murmur 22 de ani de temnit! Este clar c dizidentii si-au pierdut cu desvrsire simtul realittii si nu mai sunt capabili s ntrezreasc adevrul dincolo de negura urii lor. n legtur cu cele dou afirmatii ale lui N.Arnutu subliniate de noi, ntrebm: unde este ntunericul luciferic din Miscarea Legionar condus de Horia Sima, cnd, privind la cei ce l-au urmat, te coplesesc cu superioritatea lor moral, cu lumina si mretia vietii si jertfelor lor? Voi aminti doar cteva nume de tineri, despre care nu se poate spune c l-ar fi urmat din anumite obligatii sau interese: Valeriu Gafencu, Gheorghe Jimboiu, Costache Oprisan, Virgil Maxim - si lista ar putea continua cu nume de acelasi calibru moral - ei constituind piscurile unei generatii, care prin sufletul si ptimirile lor au devenit blazon al nobletei legionare, ridicndu-se la nltimea unui Iordache Nicoar sau Puiu Grcineanu. Despre ce distrugere a Miscrii Legionare se poate vorbi, dac n timpul ct a fost Horia Sima n fruntea Legiunii sau format si afirmat asemenea valori legionare? Acei tineri superbi, dintre care o parte si-au gsit sfrsitul n temnitele comuniste, rmnnd pn la moarte sub ascultarea lui Horia Sima, ridic glasul din adncul mormintelor fr cruce si strig tuturor detractorilor: Nu v mai strduiti cu puterile voastre de pigmei s doborti pe cel de nebiruit!Noi l-am iubit si l-am urmat pentru c ne-am regsit n el: n scrisul lui, n faptele lui, n rvna lui de a ridica Miscarea Legionar, n chemarea lui la jertf! La voi nu am gsit dect orgoliu rnit, ur neputincioas, fug de sacrificiu, actiune denigratoare, dus cu perseverenta spiritelor malefice pn dincolo de orice ratiune si omenie si care, n final, nu a avut alt consecint dect mbogtirea cu noi arme a perfidului arsenal antilegionar. Ct de mult bucur pe dusmani sansa de a gsi aliati n chiar snul Legiunii! Si v rugm s nu mai plngeti cu lacrimi de crocodil suferintele ndurate de noi n temnite si munti, pentru a scoate din aceasta o vinovtie a Comandantului Horia Sima. n duhul Cpitanului si al lui Mota, noi nsine ne-am oferit voluntar jertfei. De aceea compasiunea voastr o respingem ca pe o imens ofens! Dup acest protest imaginar - dar ct de adevrat, o zic ntruct am cunoscut o parte din acei tineri si stiu cum gndeau si simteau -s ne oprim, o clip, asupra atitudinii lui Horia Sima fat de adversarii si. n contrast cu

stilul ncrncenat si mereu ofensator al detractorilor si, stilul lui Horia Sima apare n toat frumusetea lui. Si stilul este omul, deci tot ceea ce a scris Horia Sima l mrturisesteca pe un om admirabil. Cnd pune la punct cte o problem controversat, cnd rspunde la unele acuzatii sau insinuri nedrepte, ce stil calm, retinut, fr note discordante. Ct despre insulte la adresa altora, chiar si a celor mai nemilosi adversari ai si, lipsesc cu desvrsire. Ct elegant! n schimb, toat opera unora dintre detractorii si nu este dect o hazna n care colcie viermii urii. n acest loc cred c a sosit momentul s mrturisesc, cu mna pe inim si nu pentru prima oar, c nu am gsit n scrisul lui HoriaSima (n toate crtile si n Antologia n sapte volume) nici mcar osingur fraz care s fi contrazis gndirea si simtirea mea! *** S revenim la crtile dvs. Aproape la fiecare pagin ne ntlnim cu un termen care nu se gseste n toat literatura legionar clasic.V ntrebm: de unde ati scos termenul de codrenism? Am fi curiosi s stim pe ce elemente de doctrin legionar se bazeaz aceast inovatie bizar n terminologia legionar. Nu am gsit acest termen n Cartea Cpitanului, nici n Circulrile lui. Cine va inspirat acest termen? Cnd punem aceast ntrebare, ea se adreseaz tuturor dizidentilor care folosesc acest termen ca pe o formulmagic pentru a-si valida - cred ei - teoriile lor orict de aberante. Dvs., care v pretindeti a fi Solutia Viitorului, ar trebui sstiti c nu exist dect Miscarea Legionar si legionarismul, nicidecum codrenismul, o inovatie pe care am putea s o considerm nstrusnic, dac nu ar fi o suspect diversiune si, mai ales, strin de gndirea Cpitanului. Teoria cu cele dou Miscri Legionare: codrenist si simist, nu constituie o noutate pentru mine. Aflasem despre ea - nu v vine s credeti - nc din copilrie, atunci cnd a aprut Pe marginea prpastiei. Era o formul vehiculat de dusmanii Miscrii. Acolo se fcea referire la codrenism si neo-codrenism (viitorul simism). n anii copilriei rsfoiam cartea: ndeosebi pentru a admira fotografiile n care apreau Cpitanul si Comandantul. Dar cnd am devenit adolescent si am nceput s judec, am refuzat s accept ca adevrat dihotomia care se insinua n acea carte denigratoare. Peste ctiva ani, ns, aveam s cunosc direct si la fata locului - adic n nchisoare, unde era Miscarea Legionar (n tar) n acele vremuri - c, de fapt, nu exist nicicodrenisti, nici simisti, ci pur si simplu numai legionari; si c nu exist dou Miscri Legionare, ci una si singur, indivizibil, vie si activ: Miscarea Legionar condus de Horia Sima. Cei care rtceau pe alte crri alctuiau o minoritate nesemnificativ. Ziua de nastere a lui Horia Sima era srbtorit la Aiud, alturi de celelalte momente legionare legate de ntemeierea Legiunii si de Cpitanul, ca o zi national. Miscarea Legionar condus de Horia Sima era cunoscut si de prieteni si de vrjmasi, iar ecoul faptelor ei se pstra n memoria public romneasc. Unde era atunci Miscarea Legionarcodrenist, cine o comanda, care era numrul celor care o alctuiau si care sunt faptele ei de rezonant istoric? Degeaba v osteniti s scoateti din neant o entitate care na existat n realitate niciodat, asa cum ncearc unii s o impun. Acestia uit, ns, cactul de creatie din nimic este o prerogativ divin. S admitem - prin absurd - c sunt dou Miscri Legionare. Iar dvs. sustineti c Miscarea codrenist este infinit superioar Miscrii simiste. Superioritatea se reclam din toate punctele de vedere, mai ales din cel al calittii oamenilor. Pretindeti s v credem c aripa codrenist era format numai din comandanti extraordinari. Caracterizarea superlativ v apartine. Dar iat, eu refuzs v cred. Asa sunt eu - vorba Cpitanului ctre Corbela: nu v cred pe dvs., care vreti s-mi impuneti o idee, ci cred ceea ce am vzut cu ochii mei, timp de peste un deceniu n nchisori! Dvs. nu ati fost prezent n faimoasa celul 321 de la Aiud, n timpulreeducrii, ca s aveti posibilitatea de a vedea cum conductorul acelei ncercri de asasinare moral a personalittilor reprezentative ale Miscrii Legionare era codrenistul Ion Victor Vojen, iar protagonistii principali erau tot codrenisti, ca printeleDumitrescu-Borsa, Tache Savin, Iosif Costea, Dumitru Groza si altii. Din nefericire, ct timp am fost prezent la 321, printele Borsa sa comportat n modul cel mai lamentabil si revolttor. Dvs., care l-ati asezat la un moment dat pe locul trei n ierarhia legionar, dup Cpitan si ing. Clime, trebuie s fiti primul care s cunoasteti - si noi ne facem datoria, informndu-v - cum sa comportat n mod real eroul dvs., cel care n 1940, stimulnd din umbr pe Mos Zelea, a ncercat s pun mna pe conducerea Miscrii

Legionare. Ne punem ntrebarea - si, dup dramaticele ntmplri din interiorul Legiunii, suntem chiar obligati s ne-o punem - dac n toamna lui 1940 printele Borsa avea vreo ndrepttire s smulg din minile lui Horia Sima comanda Legiunii. Dac printele Borsa ar fi murit de timpuriu, aceast problem ar fi rmas o enigm, n jurul creia sar fi putut face speculatii la nesfrsit. Dar printele, fr s vrea, a dat rspuns la aceast ntrebare: Dumnezeu la mentinut n viat pn cnd adevrul a iesit la lumin. Sunt martor (fericit si ndurerat n acelasi timp) al acelui moment. Baznu-se, chipurile, pe un ndemn ca legionarii care vor supravietui prigoanelor s povesteasc generatiilor viitoare tot ceea ce sa ntmplat si bun, si ru si considernd c momentul sosise atunci, n catacomba de la Aiud, printele Borsa a nceput s criticeMiscarea Legionar si s denigreze chiar si pe Cpitanul. Dintrun sentiment de pudoare absolut real nu pot reproduce ceea ce a spus printele Borsa despre Cpitanul. Nici nu mai conteaz acum ceeace a spus atunci, ntrun moment de neasteptat slbiciune din partea unui preot si comandant legionar. Conteaz doar semnificatia esential a gestului su: anume c acolo, la celula 321de la Aiud, n mijlocul attor legionari btrni si tineri, printeleDumitrescu-Borsa a dat un examen hotrtor, care a artat n modclar si definitiv, c nu era el cel chemat si demn de a fi urmasul Cpitanului. Pcat de eroismul su din Spania! Cartea sa de amintiri din rzboiul antibolsevic din Spania se termin cu o invocatie ctre Mota si Marin: Dati-ne o frm mcar din marea voastr credint ce va urcat pe culmi ceresti, ca si noi aici s mergem pe calea ce ne-ati artat ca s putem muri ca voi. Ce frumos ar fi fost dac n ultimii ani de nchisoare printele Borsa si-ar fi adus aminte de propriile sale cuvinte. Dar se vor adeveri alte cuvinte, tot ale lui, aflate n aceeasi carte si adresate tinerilor: Noi vom pleca, ducnd n mormnt si oarecare pcate.Ceea ce nu a dat sufletul nostru, veti completa voi. Sperm ca cei pe care-i avem urmasi s ne fie superiori. Nu stim dac printele Borsa a trit vreun sentiment de remuscare pentru lepdarea sa si aplns cu amar - ca Apostolul - pentru lasitatea sa si mai ales pentru ingratitudinea imens pe care a manifestat-o fat de cel care l-a scos din anonimat si l-a ridicat pe o treapt nevisat de el vreodat. Iat cum a rmas printele Borsa fidel si mereu fidel Cpitanului, cum ziceti dvs. c au rmas toti codrenistii, fidelitatea extrem fat de Cpitan fiind semnul lor distinctiv. Suntem indulgenti cu slbicuinile firii omenesti, dar atunci cnd cei care au dat dovad de un asemenea comportament sunt dati ca modele,trebuie s fim mai severi si s accentum notele grave si incriminatorii la adresa unor astfel de modele pe care dvs. le oferiti tineretului romn de azi. Pentru c nu putem admite ca n Miscarea Legionar slbiciunea s fie considerat trie de caracter, lasitatea s-si pun masc de eriosm, iar trdarea s ia chip de fidelitate. Nu pe printele Dumitrescu-Borsa, Dumnezeu s-l ierte - l-am asezat sub biciul cuvntului, ci ncercarea de a ridica asemenea oameni pe un piedestal nalt, de pe care ei sau prbusit de mult! *** Este locul aici ca s spunem c toti acesti renegati, prin obedienta lor fat de colonelul Crciun, erau vinovati fat de camarazii lor, pentru c lepdarea lor constituia pentru inchizitorul de la Aiud justificarea actiunii de persecutie mpotriva celor care nu acceptau libertatea fr onoare. Zelul lor de apostati ntrea bratul celui care ne lovea cu foamea, frigul si carcera de la Zarc. Fostul proletar, devenit ofiter superior MAI, a fost foarte satisfcutc a gsit attia insi dintre detinuti dominati mai mult de instinctul de conservare dect de principii, care s i se subordoneze fr nicio rezerv n actiunea bolsevic de genocid moral svsit asupra legionarilor n timpul reeducrii de la Aiud. Din nefericire, sau gsit pe lng un numr de intelectuali si ctiva clerici. Pe lng printele Borsa, au mai fost un diacon si un monah, a cror prezent n tagma liderilor reeducrii era cu att mai vinovat, cu ct acolo se punea pe lng renegarea politic si problema lepdrii de credinta crestin. Spun, n memoriile lor, o parte din fostii ntemnitati de la Aiud c unii din acesti presupusi oameni ai Bisericii fceau n cadrul reeducrii propagand atee. Poate sar fi asternut vlul uitrii peste aceste fapte nedemne, dac unii dintre ei nu ar fi avut pretentia de a mai juca ulterior n viata public si n BOR roluri la care, n calitate de fosti colaboratori ai colonelului desecuritate Gh. Crciun, nu ar mai fi avut nici un drept moral! Nu mai poate pretinde cineva titlul de ostean al lui Hristos dup ce a fost

un subordonat al celui care prigonea pe lupttorii crestini anticomunisti prizonieri n cazemata de la Aiud. n urma acestor experiente si drame la care am fost martor, mrturisim c nu ne mai impresioneaz - si nici nu ne intimideaz, asa cum ncercati dvs. de-attea ori - titlurile din trecut ale nimnui, dac nu au fost confirmate cu toate clipele unei vieti obligatorii pentru un legionar. De asemenea, nu ne impresioneaz nici cuvintele, orict de mari, rostite de unii cu un patetism demagogic. Pentru noi rmne principiu suveran si permanent ndemnul lui Mota de a lsa la o parte vorbria cea mult si lupta de vorb goal si s nu credem c ne-am mplinit datoriile dac ele nu sunt urmate deaspra greutate a faptei, a jertfei, a poverei. Pe dvs., care vati dedicat viata unei lupte fr sfrsit de vorb goal, porunca lui Mota ar trebui s v trezeasc la realitate si, nainte de a fi procurorul necruttor al altora, s v ntrebati dac toate clipele vietii dvs. au stat sub semnul jertfei si al poverii pentru ridicarea Miscrii. *** Prin contrast cu pleiada codrenistilor, la a cror prbusire am fost martor, trebuie s v amintim de moartea de erou al onoarei a profesorului atomist George Manu, asasinat de colonelul Crciun prin regimul de exterminare la care a fost supus pentru a ceda si a i se subordona; de comportamentul aproape unic al simistuluiAlexandru Ghica, supranumit n temnit Printul demnittii legionare; de attia legionari, btrni si tineri, care i-au secondat. Dintre cei din urm amintim pe Virgil Maxim care, nfruntnd 22 de ani n nchisoare ntrun mod exemplar, a rmas ceea ce sar putea numi: apologetul neclintit al lui Horia Sima. Acest om cu o profund vocatie religioas, chinuit cumplit n timpul reeducriide la Gherla, a nteles, ca putini dintre legionari, c Horia Sima a reprezentat cel mai fidel spiritul legionar pe linia Cpitanului. Dac un om cu o att de profund viziune si trire religioas a avut aceast credint, nu stiu cine sar putea gsi s-l contrazic cu argumente valabile. Iam fost ucenic n nchisoare acestui om superior care a reprezentat pentru mine legionarul prin excelent, nct n postfata Memoriilor sale am afirmat: Acolo unde esteVirgil Maxim, acolo este Miscarea Legionar. Pentru aceasta la moartea lui, care a fost una dintre cele mai mari pierderi pentru Miscarea Legionar din ultima vreme, mi-am permis - n cuvntul rostit - s-i acord trei titluri, convins total c le merita deplin. Titlul de cettean de onoare al Romniei, titlul de mrturisitor al lui Hristos, prin suportarea schingiuirilor de la Gherla, si titlul de comandant legionar post-mortem. Acordarea ultimului titlu era o ndrzneal din partea mea si teoretic nu aveam dreptul s o fac.Dar n fata sicriului su am simtit nevoia, ca o datorie moral creia nu i-am putut rezista, s afirm adevrul c, dac a existat vreun legionar - dintre cei care si-au trit toat viata n inima Miscrii -care s fi meritat titlul de comandant legionar si care sa comportatpn la moarte ca si cum l-ar fi avut, acela a fost Virgil Maxim! Ce departe de acest model superior de legionar au fost majoritatea codrenistilor dvs! *** Faceti afirmatia - n mod sententios ca ntotdeauna si fr a dovedi - c Politia Secret Politic ne vrea autoblocati pe linia moart a lui Horia Sima. Pe niste gur-cas naivi ati avea sansa de a-i convinge n acest sens. Numai c nu chiar toat lumea a fost strin de viata legionar, iar experienta unora contrazice total ceeace sustineti dvs. Eu am avut privilegiul - dup cum am mai spus - de a participa la ceea ce sar putea numi cel mai mare proces al Miscrii Legionare, care a avut loc la faimoasa celul 321 de la Aiud, unde era prezent toat elita legionar (cu exceptia domnului Nicolae Ptrascu, grav bolnav la acea dat, a printului Al. Ghica, care refuza orice discutie cu colonelul Crciun, si a prof. G. Manu, care murise cu putin timp nainte). Era un proces inedit si straniu, n care participantii erau concomitent acuzati, procurori si judectori. Numai c unii au respins orice alt rol dect cel de acuzat. Probabil c pentru dvs. este o noutate absolut s aflati faptul c cei care au excelat n rolul de procurori si judectori se regsesc pe listacodrenistilor alctuit de dvs: printele Borsa, Vojen, Stere Mihalexe et comp. Colonelul de securitate Crciun, comandantul penitenciarului Aiud, cerea ca cei prezenti s se desolidarizeze de trecutul lor legionar si s condamne crimele svrsite de Corneliu ZeleaCodreanu si Horia Sima. Totul se fcea sub lozinca (nscris de niste renegati pe frontispiciul clubului de reeducare): MiscareaLegionar - crim si teroare, misticism si

trdare. Cuvntul de ordine era ca Miscarea Legionar s fie condamnat integral. Nu era permis ca cineva s denigreze pe Comandant si s se eschivezede a face acelasi lucru cu Cpitanul si invers. Cpitanul si Comandantul erau considerati autorittile supreme ale Miscrii Legionare si de ei trebuiau s se lepede legionarii, desi erau la Aiud attea personalitti legionare. Chiar la celula 321 era prezent si domnul Radu Mironovici, unul dintre fondatorii Legiunii, dar colonelul Crciun nu a cerut nimnui s se desolidarizeze de el. Ca nu cumva cele spuse n fraza de mai sus s fie interpretate tendentios, n sensul lipsei de respect fat de un Comandant al Bunei Vestiri, trebuie s mrturisesc c am avut fat de domnul Radu Mironovici un desvrsit respect si multe clipe ne-am plimbat mpreun prin tarcul Sectiei, tinnd la brat pe acest om legendar. Nu era oricnd la ndemn s cunosti pe unul dintre fondatorii Miscrii Legionare. Eu a trebuit s parcurg - pn la data ntlnirii cu el - 11 ani de temnit ca s am acest privilegiu. Gestul meu de dragoste si respect avea valoare de simbol. Era omagiul generatiei tinere, ce aprea din vltoarea furtunii, nchinat cu pietate generatiei venerabile care era n pragul apusului. Trebuie s fie clar pentru toat lumea c la reeducarea de laAiud, dup lepdarea de Cpitanul, lepdarea de Horia Sima era semnul prin care se renunta la calitatea de legionar. Si atunci, ne putem mira ct de prosti erau bolsevicii care obligau pe legionari s prseasc pe Horia Sima. Dac Horia Sima era cel ce se strduia- dup opinia dvs. - s gareze trenul Legiunii pe o linie moart, dece nu-l lsau bolsevicii s-si duc opera pn la capt si de ce voiau s salveze Miscarea Legionar din minile celui care o ducea la pieire? Enigmatic aceast strdanie a tovarsilor de a scoate pe legionari din trenul ce se nfunda pe o linie moart. Numai c noi, tinerii care asistam cu durere la acel proces dramatic de la celula 321, nu pierduserm nici discernmntul si nici simtul moral. Ba dimpotriv! Cci n bezna de la Zarc adevrurile legionare se vedeau att de clar! Noi stiam c bolsevicii nu sunt nicidecum prosti si c nu fac niciodat acte n detrimentul lor si n beneficiul adversarilor lor. Era clar c tocmai prezenta la comanda Legiunii a lui Horia Sima, dovedit a fi n permanent ofensiv mpotriva monstrului rosu, deranja cel mai mult pe comunistii romni si voiau s obtin cu orice pret repudierea lui. Si iat cum, n lupta dus pentru a-l detrona pe Horia Sima de la comanda Legiunii, legionarii dizidenti se regsesc cu bolsevicii romni de aceeasi parte a baricadei. Nu ne rmne dect s-i felicitm, exclamnd: onorabil companie, dragi camarazi! *** V lansati la un moment dat ntro ditiramb de genul noi am fost si noi vom drege. Cine noi, d-le Milcoveanu? Si v ntrebm, pentru c legionarii din marea garnizoan Aiud nu vau zrit printre ei. Atunci cine sunt acei noi, din moment ce nu au fost prezenti n sediul elitei legionare din Zarca Aiudului? *** O alt afirmatie: nainte pe drumul viitorului nu putem merge cu Horia Sima. Fiti linistit, d-le Milcoveanu, nimeni nu v cheam pe acest drum de bun-credint si sacrificiu pe care a mers o ntreag generatie, ducnd mai departe, prin furtuna veacului, torta credintei si onoarei legionare. Tinerii care au mers fr soviresi neclintit pe acest drum nu au avut de cstigat pentru aceast fidelitate dect o recluziune pe parcursul a dou decenii si o prigonire pentru tot restul vietii. Nu simtiti, d-le Milcoveanu, c aici este cel mai autentic eroism legionar? Pe un asemenea drum nu pot merge dect legionarii care nu se retrag niciodat de pe metereze. Si - lucrul cel mai important! - pe acest drum nu se intr cnd nu mai exist riscuri, ci sa intrat n momentele cele mai dramatice ale istoriei romnesti. Numai asa sa asigurat reala continuitate legionar.Tot n acest sens exclamati: Se vrea un nou Horia Sima! Desigur, un Horia Sima asa cum l vedeti dvs. nici noi nu am vrea. n nici un caz! Cci un om fr calitti de intelectsi fr virtuti de caracter, cum l descrieti dvs., nar avea dreptul s se nalte n fruntea Miscrii Legionare. Dar eu sunt sigur c un asemenea omnici nu ar putea parveni pn acolo. Suntem, deci, de acord: nu vrem pe Horia Sima cel din viziunea dvs. Dorim, n schimb, pe Horia Sima asa cum l-am descifrat si cunoscut noi din caracterul si actele vietii sale. Dac pentru dvs. Horia Sima a fost un om fr calittide intelect, pentru noi a fost o mare personalitate creatoare n sens intelectual: miile de pagini rmase de la el l confirm n aceast

calitate. Iar n legtur cu lipsa virtutilor de caracter ne faceti s zmbim. Putea un om lipsit de vituti de caracter s nfrunte pe mai-marii Romniei si ai Europei, pe unii biruindu-i politic, iar pe altii moral? Se vede c diferenta dintre conceptiile noastre despre intelect si caracter este enorm. Dac Horia Sima si-ar fi pus calittile si virtutile sale n slujba iudeo-masoneriei si nu a Miscrii Legionare, fiti sigur c ar fi azi renumit, cu att mai mult cu ct iudeo-masonii sunt maestri n a crea chiar si din mediocritti oameni cu faim de personaltti. Dar orice valoare legionar este supus conspiratiei tcerii. at o ultim mostr: revista Dilema dedic un ntreg numr prezentrii lui Carol II. Culmea lipsei de obiectivitate si corectitudine gazetreasc: sunt prezenti cu numele o serie de oameni fr nici o important pentru perioada respectiv si destinul fostului rege, dar lipseste exact numele celui care a determinat abdicarea lui, respectiv Horia Sima. Asa se scrie astzi istoria la romni! Ati putea s ne facem s ntelegem de ce sau temut de HoriaSima dusmanii Miscrii - mai ales comunistii dac a fost un omatt de putin dotat intelectual si moral? Un om mediocru si instabilnu reprezint nici un pericol pentru nimeni, cu att mai putin pentru un stat atotputernic. De unde, atunci, frica aproape obsesiv de el? Orice om lucid nu se teme de un ctel, ci de un leu! E adevrat, nu-i asa? Ura nempcat a dusmanilor Legiunii contra lui Horia Sima e dovada valorii lui. Dvs. nsiv ati spus, referindu-v desigur la altcineva: Ura si nversunarea dusmanilor nu-s oare dovada capacittii si consacrarea valorii? Ba da, d-le Milcoveanu! Si nimnui, ca lui Horia Sima, nu i se potriveste mai bine acest adevr! *** Vorbiti de exploatarea memoriei Cpitanului. Pentru tinerii care au albit n nchisori este evident cine exploateaz memoria Cpitanului. Memoria Cpitanului se cinsteste prin jertf. Tinerii legionari care sau organizat sub autoritatea moral si politic a lui Horia Sima au cinstit memoria Cpitanului prin ndelungate si uneori crunte suferinte si jertfe, fr nici un murmur. Singurul murmur care sa auzit din gura lor n bezna carcerelor a fost: Durere lng durere, chin lng chin, suferint lng suferint, ran lng ran, pe trupuri si n suflet, mormnt lng mormnt, asa vom nvinge. Sunt cuvintele Cpitanului, d-le Milcoveanu, care exprim credinta lui profund c numai prin jertf permanant poate veni biruinta. Acesta, si numai acesta, este spiritul legionar autentic. Numai n acest spirit se poate nvinge, nu prin ndemnul dvs. la autongropare n vremurile de restriste. ndemnul dvs.era att de favorabil comunistilor, care ar fi luat n stpnire tara fr nici o mpotrivire. Dar nu le era permis romnilor s nu fac act de mpotrivire la invazia bolsevic. Mai ales legionarilor! *** S ne oprim acum asupra cazului Victor Biris. Dvs. afirmati:Prima lumin sa fcut n 1960 n nchisoarea din Aiud, cnd principalul su colaborator din anii 1938/40 a dezvluit relatia secret evident reciproc avantajoas dintre Horia Sima si Mihail Morusoff, seful Serviciului Secret de Informatii. Eu am asistat leauto demascarea lui Victor Biris si la aceast mrturie a lui la celula 321 de la Aiud. Spovedania lui Biris a fost un act conceput dup modelul auto demascrilor de la Pitesti. Dac afirmatiile fcute n acel scenariu de Biris pot fi folosite ca argumente si documente istorice, trebuie s acceptm ca adevrate si declaratiile nefericitilor de la Pitesti (care la urm au pltit cu viata obedienta total si ncrederea acordat mercenarilor diavolului), cum c Horia Sima, prin Vic Negulescu, a transmis legionarilor din nchisori ordinul ca s se distrug reciproc. Ar fi capabil vreun legionar s accepte ca adevrat aceast versiune a Securittii? Dac afirmatiile fcute ca n trans n cadrul reeducrilor din nchisorile comuniste pot constitui documente veridice si indubitabile, nseamn c legitimm imensul sistem al minciunii care este bolsevismul.Dac dvs. luati drept absolut reale mrturisirile celor ce seautodemascau, nici nu v dati seama ce consecinte are oasemenea atitudine. V asigur - ca martor direct la apostazia lui Biris, a printelui Borsa si a altora c astfel de acuzatii mrsave au fost aduse si mpotriva Cpitanului. n acest caz, v ntrebm: dvs.ce ziceti, s le acceptm ca perfect adevrate? Un legionar stie c cel care a dat legea onoarei nu putea svrsi vreo fapt nedemn.Deci, cele ce spuneau reeducatii mpotriva Cpitanului nu erau adevrate. Dac este asa, de ce nu aplicm acest rationament si ncazul lui Horia Sima? Logica oblig la aceasta. Dar procednd asa, dvs. ati scpat din mn marele atu cu ntelegerea secret. Din

aceast dificultate ar putea s v scoat doar logica dvs. bizar, care s proclame: toate cele spuse contra Cpitanului sunt n ntregime minciuni, dar cele spuse mpotriva lui Horia Sima sunt adevrate.Dac credeti c printro asemenea stratagem ati putea rezolva dilema, v nselati. Dup cum exist o consecvent n bine, exist oconsecvent si n ru; mincinosul e foarte consecvent n mania sa. Iar dvs. vreti s scoateti dintrun om mincinos un om sincer si virtuos, mcar pentru timpul si n cazul cnd var confirma teoriile.Au trecut peste 50 de ani de la evenimentele din 1938-40 si nimeni - nici persoane, nici institutii - nu au putut prezenta vreo dovad n sensul acuzatiei de mai sus. Se insinueaz - eterna metod- c ar exista ceva, undeva, dar - fapt de nenteles - nimeni nu scoatela lumin presupusul document. Dar ceea ce consider foarte important n aceast problem este faptul c Victor Biris a sfrsit la fel ca protagonistii reeducrii de la Pitesti si Gherla: acestia din urm au fost condamnati si executati, iar Victor Biris a fost mpins sub rotile unui tren ntro dimineat cetoas n gara Medias. Este clar ce rationament au fcut bolsevicii: martorii trebuiau s dispar, iar mrturiile lor s rmn, nemaifiind cine s le nege. Noi credem c Biris a murit dintro asemenea ratiune a statului bolsevic. *** Acum s ne oprim asupra unei ipoteze a dvs., care este poatecea mai grav versiune si diversiune dintre cele pe care le-ati debitat, ntruct impieteaz asupra imensului tribut de suferint si sngepe care l-a dat o generatie legionar n lupta si rezistenta mpotriva comunismului. La ceea ce numiti dvs. ipoteza unei conventii secrete a lui Horia Sima de la Madrid (unde, fie spus, nu ajunsese nc) si Politia Secret de la Bucuresti (cea comunist, se ntelege)n legtur cu reorganizarea Miscrii Legionare din 1948. Ct de usor este pentru dvs. s aruncati cu noroi peste martiriul unei generatii! Deci, conform ipotezei dvs., nu credinta n Dumnezeu si iubirea de neam si tar a tineretului crestin din Romnia a fost mobilul luptei si jertfei lui, ci conventia secret a lui Horia Sima cu dusmanii lui Dumnezeu, ai Neamului si ai Leguinii. Asadar, reorganizarea din 1948 nu era determinat de mplinirea vocatiei anticomuniste originare a Miscrii Legionare care pornea din pdurea Dobrina, ci de acelasi egoism monstruos al lui Horia Simade a sacrifica Miscarea Legionar pentru persoana sa. D-le Serban Milcoveanu, care acum v asumati rolul de nou Cpitan, nu ati sesizat ce impietate impardonabil ati svrsit?Toat mretia moral si national a luptelor din munti si a ptimirilor din nchisori dvs. o puneti n contul unei conventii secrete infame? Pentru aceast blasfemie izvort din ntunericul urii care v devoreaz, veti primi, fiti sigur, verdictul moral meritat. Pn atunci trebuie s suportati adevrul c prin initiativa lui Horia Sima sau nscris pagini nemuritoare n epopeea rezistentei romnesti mpotriva bolsevismului. Ordinul de reorganizare a Miscrii Legionare coincidea cu vointa de lupt a legionarilor mpotriva bolsevismului care se instaura prin trdare si teroare n Romnia. Reorganizarea si lupta Miscrii se realiza concomitent cu reactia natiunii romne mpotriva monstrului bolsevico-asiatic. De cnd legionarii nu mai fac parte din natiunea romn? Si, orict ati dori, nu se poate desprti eroismul romnesc legionar din ultima jumtate de veac de numele lui Horia Sima, pe care v strduiti s l desfiintati. Asa sa scris istoria legionar: prin lupte si jertfe, si nu prin penibila dvs. teorie a autongroprii! Ct de ticlosi sunt unii detractori ai lui Horia Sima ne-am dat deplin seama cnd i-am auzit fcnd afirmatia c seful Miscrii Legionare dup ce trimitea echipele de parasutisti n tar, anunta Securitatea spre a fi arestati. Din faptul c temerarii veniti n Romnia din naltul cerului au fost descoperiti si arestati, sa nscut n capul vntorilor de crime ale lui Horia Sima aceast insinuare perfid. Descoperiser argumentul zdrobitor: Horia Sima preda pe legionari n minile clilor! Nu agentul sovietic Kim Philby (camuflat n fruntea serviciului de contraspionaj britanic) svrsea aceste acte criminale mpreun cu agentii si, ci Horia Sima. Dar timpul si-a rezervat rolul de a face lumin. Agentul sovietic a fost demascat si sau deconspirat afacerile tenebroase din istoria serviciilor secrete occidentale. Dac Kim Philby nu ar fi fostdescoperit, acesti detractori ar li ltrat pn astzi pe aceast tem. Ah, ct am dori s stim dac mcar unul singur dintre ei, dup aflarea adevrului, a trit n adncul sufletului su o ct de mic stare de cint c a fost capabil s gndeasc asa ceva. Ct despre faptul de a-si cere iertare, nici nu

poate fi vorba.Pe astfel de interpretri si insinuri niciodat dovedite se bazeaz dosarul pe care attia detractori l-au ntocmit Comandantului Miscrii Legionare. *** Dar s mergem mai departe cu comentarea teoriilor dvs.Constatm c patima si subiectivismul care v anim v fac s dati pentru situatii similare, chiar identice, solutii si verdicte diametral opuse. Exemplu: pentru c n 1938 ati fost arestat, toti cei care sau sustras arestrii sau au plecat n exil, nu ar mai fi fost legionari veritabili, pentru c nu erau n nchisoare. n schimb, pentru perioada prigoanei comuniste - care a durat, precum se stie,aproape o jumtate de veac - ati lansat teoria autongroprii,nvinuind pe cei care au provocat arestrile n urma crora sau gsit n nchisori mii de legionari (o adevrat armat!). n plus,exilul - att de blamabil n 1938 - va deveni dup 1948 Sfntul Exil Romnesc. Nu prea am nteles noi n ce const sfinteniaexilului si de ce trebuie scris cu majuscule. Noi credem c betonul carcerelor stropit cu snge tnr romnesc se poate numi loc sfnt cu mai mult ndrepttire. Este inutil s mai facem pe naivii, cum c nu am ntelege contradictia dvs. Ea are o cauz precis: prezenta sau absenta lui Horia Sima sau a lupttorilor si n situatiile respective. Acest mod de a da verdicte opuse pentru situatii identice este o mostr - foarte elocvent pentru noi - n ceea ce priveste capacitatea dvs. de gndire logic si reflectie etic. Dvs. semnalati c n 1938 nimeni nu sa sesizat c singurul sef din conducerea superioar a Miscrii care nu a fost arestat a fost Horia Sima. Si, prin aceast afirmatie, deschideti cutia Pandorei, pentru suspiciunile si insinurile de rigoare. Desigur, pentru dvs.acest fapt se datoreaz relatiei secrete reciproc avantajoas cu Morusoff. Dvs. nu vreti s admiteti c ar exista oameni dotati cuun exceptional simt al prevederii, care i face capabili s ias din cele mai dificile primejdii si capcane. Dvs., ce ziceti: lupttorul din muntii Fgrasului, Ion Gavril, care a reusit s se sustrag arestrii 27 de ani, a realizat aceast performant datorit faptului c ar fi fost n relatii secrete reciproc avantajoase cu vreun tovars Morusoff de la Securitate? Dar noi constatm c vina lui Horia Sima din 1938 de a se fi sustras arestrii se transform n 1948 drept un merit n contul dvs.Pentru c - sustineti dvs. - n 1948 legionarii trebuiau s evite cu orice pret arestarea pentru a se conserva pentru btliile viitoare. Numai c nu ati precizat n ce mod putea evita un legionar adevrat arestarea ntrun regim comunist represiv si care vor fi btliilepe care le vor purta si cstiga legionarii care sau conservat n acest fel. Nimeni nu v acuz pentru abilitatea dvs. de a fi evitat s fiti condamnat la 25 de ani de munc silnic (asa cum au fost condamnati multi frati de cruce care nu aveau nici o nsemntate sau pretentie n Miscarea Legionar). A fost sansa dvs. si norocul familiei dvs. Nu suntem noi sadicii care s se bucure de suferinta altora. Omeneste, i chiar si ntelegem pe cei care, punnd capul pe perna gloriilor trecute, voiau s trag un pui de somn pn cnd ar fi trecut urgia. Dar un rol att de important, ca cel de autoritate moral n Miscarea Legionar, nu se poate cuceri dect prin jertf! Este o lege de la care nici chiar dr. Serban Milcoveanu nu poate face exceptie, cu toate c a avut - dup propria mrturisire -privilegiul de a intra n biroul Cpitanului fr a bate la us. Dar ca s anulati orice posibilitate de a vi se dovedi inconsecventa ati confectionat - n doi timpi si trei miscri - o nouteorie: teoria cmpurilor de btlie. Si pentru c v considerati dotat cu o miestrie inegalabil de a dovedi orice, nici nu v dati seama c v plasati ntro postur deloc convenabil - ca s nu folosesc alt termen pentru un lupttor si apologet al superiorittii Miscrii Legionare, asa cum v prezentati n fata lumii nelegionare. Ziceti dvs. c n 1938 cmpul de btlie a fost rezistenta n lagre si nchisori, iar n 1948 cmpul de btlie trebuia s fie - atentie mrit! - nici mai mult nici mai putin dect autongroparea n anonimatul societtii si pstrarea intact a fortelor pentru ora H. D-le Serban Milcoveanu, dvs. faceti o imens si inadmisibil confuzie: confundati pe legionari cu o ceat de fakiri, care se autongroap pentru o perioad de timp, uitnd c legionarii sunt o trup de ostasi angajati ntro lupt pe toat durata vietii lor. Bnuim c visati s rmneti n istoria Miscrii si Romniei: fiti sigur c veti rmne, cel putin prin aceast expresie mai mult dect bizar si cu iz de fakirism: autongroparea.Mai ziceti dvs. c ordinul dat de Horia Sima din Madrid pentru mobilizare, organizare si activitate na fost altceva dect ignorarea conditiei de timp oportun si ignorarea conditiei de loc convenabil. Admirm din nou stilul

si profunzimea rationamentului dvs. de mare strateg! Iar autongroparea ce ati preconizato ar fi avut drept scop final lansarea victorioas odat cu libertatea de actiune. Cred c orice romn care citeste aceste directivepentru Miscarea Legionar exclam coplesit de admiratie: Tii, ce genial strateg acest domn Serban Milcoveanu! Numai c imediat simte nevoia s se ntrebe: care ar fi fost pentru viitorul Miscrii Legionare consecintele acestui plan n care actul autongroprii tine loc de frunte si cui i-ar fi folosit cel mai mult o asemenea strategie? *** nainte de a dezbate strategia dvs., m voi referi la unul dintre entuziastii dvs. aderenti: tnrul ing. Silviu Alupei, care sa lsat sedus de artificiile pe care le-ati nltat pe firmamentul atentiei publilce. Domnia sa, ntro scrisoare adresat dvs., formuleaz un fel de definitie a Legiunii: ultima armat crestin n lupt cu Antihrist. Frumos! Este mbucurtor c un tnr romn a nteles nedreptatea calomniilor mpotriva legionarilor si are o asemeneaviziune si convingere despre Miscarea Legionar si rostul ei. Dar nu ar fi lipsit de important de a se sti dac tnrul Silviu Alupei sa interesat n ce batalion a luptat dr. Serban Milcoveanu n momentul cnd a ptruns Antihrist pe teritoriul Patriei noastre, care a fost numrul ostasilor de sub comanda sa, data si locul marilor btlii legionare pe care le-a purtat mpotriva satanizrii Romniei, asa cum a prevzut Cpitanul c se va ntmpla prin intrarea trupelor rusesti la noi. Acordndu-i d-lui Alupei prezumtia de total buncredint si nzuinte idealiste, i facem rugmintea de a urmri n continuare cele ce se vor spune. Cci ar fi pcat ca un tnr dornic de a lupta pe linia idealului legionar s nu cunoasc adevrul si,cunoscndu-l, s nu ia decizii dect exclusiv n raport cu el. Deci, n continuarea pledoariei noastre pentru triumfuladevrului, v ntrebm, d-le Serban Milcoveanu, si v ntrebm n modul cel mai serios: l vedeti dvs. pe Cpitan conformndu-se recomandrii dvs. de autongropare si stnd pitit undeva, dup un boschet al lasittii, n timp ce comunismul se instala n Romnia,iar ceilalti romni luptau n munti sau umpleau cu zecile de mii nchisorile? Este o impietate fat de el chiar si numai s ne punem aceast ntrebare. Noi mrturisim c nu ni-l putem imagina dect participnd cu tot elanul si constiinta de cruciat la lupta mpotriva comunismului, murind pe crestele Carpatilor pecetluit cu un glonte n frunte. Cnd peste neamul nostru sa abtut aceast ultim nvlire barbar care a fost bolsevismul, atunci ntreaga Romnie devenise o imens pdure Dobrina! Putea s nu fie prezent Cpitanul? Atunci sutele de legionari temerari, care priveau tara cotropit de pe nltimea stncilor de granit din muntii Romniei mplineau, prin lupta si jertfa lor, profetia Cpitanului c va veni vremea cnd adevratii romni vor fi urmriti de batalioane si regimente romnesti si c atunci multi dintre ei vor primi moartea. Astfel sa rostit n acel moment istoric cel mai marediscurs legionar adresat neamului romnesc! n 1936 legionarul desvrsit care a fost Ionel Mota pleca n Spania ca s moar pentru Hristos, luptnd mpotriva Fiarei rosii.Cnd aceast Fiar a nvlit ca un tvlug peste pmntul strmosesc, ce trebuiau s fac legionarii ca s rmn fideli Testamentului lui Mota? S arunce arma din mn? Cum ar fi fost calificat cel care ar fi dat un asemenea ordin? Nu trdtor al jurmntului Mota-Marin si dezertor de la datoria fat de Dumnezeu si neam? Jertfa lui Mota si Marin constituie piscul gloriei legionare. Numai cine a urmat asprul si n sngeratul drum al jertfeilor a rmas legionar! Oare ce va spune n adncul sufletului su d-l Alupei - si ceilalti tineri aflati n aceeasi situatie - cnd va citi cele cesau spus mai sus? Ar putea oare gndi si simti altfel? Ct de mult am dori s aflm opinia domniei sale n legtur cu cele ce sau spus despre Cpitan si prin aceasta despre datoria vietii fiecrui legionar. *** Vorbiti n strategia dvs. despre timp oportun si loc convenabil. Din punctul de vedere al instinctului de conservare,ntradevr betonul carcerelor si lespedea de granit de pe cresteleCarpatilor nu erau deloc locuri convenabile. Nu prea era comods dormi n astfel de locuri! Iar n sensul timpului oportun vorbiti de prezenta inoportun a legionarilor reorganizati de Horia Sima n 1948. Pentru cine era inoportun si nedorit reorganizarea Miscrii Legionare, d-le Milcoveanu? Rspunsul este clar: pentru bolsevicii romni, pentru care Miscarea Legionar era cea mai mare primejdie. Nu trebuie s o spunem noi, cci au declarat-o ei nsisi tot timpul, agitnd cu orice ocazie

pericolul legionar. n statul bolsevic a fi legionar este cea mai mare vinovtie! Este evidentc de acest statut att de onorant ntrun regim anticrestin si anti-national nu se puteau bucura dect legionarii activi. Si iat cum ni se reveleaz un fapt care cred c si pe admiratorii dvs. i deruteaz:n mod inexplicabil si dintrun motiv mai mult dect misterios strategia d-lui Serban Milcoveanu pentru acele vremuri coincidea cu interesele bolsevicilor romni! Ce linistiti ar fi fost politrucii cu stea n frunte dac nu le-ar fi creat probleme legionariipretutindeni n tar, iar batalioanele de securitate ar fi hibernat ncazrmi. Ar fi fost o mai mare tcere n tar de nar fi fost legionariicare au urmat ordinul de rezistent anticomunist, acei imbecili,corupti si trdtori, cum i calificati dvs. pe cei care l-au urmat pe Horia Sima. Ca mare patriot, dezavuati ordinul lui Horia Sima de la Madrid. Am nteles: doreati si dvs., ca si altii, liniste n tar.De ce s fie attea mpuscturi pe crestele Carpatilor si attea lanturisi ctuse la minile si picioarele romnilor? Nu mai comptimiti penimeni, d-le Milcoveanu, ci s stiti c, n ceea ce priveste pelegionari, ordinul lui Horia Sima coincidea cu ordinul propriei lorconstiinte si cu datoria de la care nu si-au propus s dezerteze. Dar dvs. o dati mai departe cu planul de salvare a Legiunii,plan codificat prin termenul autongroparea. Ce conteaz pdurea de la Dobrina, ce conteaz steagul de pe atelierele Nicolina, ce conteaz sngele de la Majadahonda, totul era ca prinfaimosul plan s ne salvm noi nsine pielea, pstrndu-ne totusi,dac sar putea, aura de eroi! Nu conteaz c prima ntrebare careni sar fi pus dup 22 Decembrie 89 ar fi fost: unde ati fost,domnilor legionari, n timpul comunismului? Cum neam fijustificat noi, n acest caz, lasitatea si nulitatea moral ce ar fi decursdin absenta noastr de la marele ceas al istoriei? Si care ar fi fostrampa lansrii victorioase pe care ati preconizat-o n utopia dvs.?n tot cazul, nu pititul dup tufis!Nici acum nu v dati seama ce erori - ca s nu spun orori -sustineti? Unde este logica si morala din teoriile dvs? *** Dar miestria dvs. intr din nou n actiune si gsiti argumente prin care s v confectionati o aur si mai si dect cea a lupttorilor cu arma n mn. Iat argumentul: un politruc NKVD, instalat laBucuresti dup 1945 - ne informati dvs. - ar fi declarat (cui si cu ceocazie?) c nou nu este fric de cei ce ni se mpotrivesc..., nou ne este fric de cei ce pstreaz tcerea si simuleaz indiferenta.Extraordinar! Ct de periculosi pot fi cei ce tac si nu se mpotrivesc! Si noi habar nu aveam de aceasta, pn nu ne-a luminat tovarsul NKVD-ist. Dar noi, d-le Serban Milcoveanu, nu suntem chiar att de naivi ca s credem c un politruc sovietic gndea n acest fel. Sa pregtit o adevrat armat compus din informatori si trupe de securitate pentru a anihila pe cei ce se mpotriveau. n acele vremuri a fost un adevrat rzboi national pe care romnii l purtau cu cei ce sovietizau tara. Ct priveste pe cei care tceau sisimulau indiferenta, nu sa auzit nc s se fi trimis mpotrivapericulosilor de acest soi nici mcar o patrul! Nu v dati seamade penibilul ncercrii dvs. de a v cosmetiza imaginea?Si ca o culme a acestei maniere de a v dichisi biografia,explicati eliberarea dvs. din depozitul MAI-Jilava dup 18 luni,timp n care ati fost anchetat la MAI zi de zi, de 50 de ofiteride securitate, pentru c politrucii de la Securitate au cptatconvingerea c eu am secrete politice pe care nu le spun n detentie.Ca atare mau scos din nchisoare... ca astfel prin gesturi, acte si relatii s-mi dovedeasc vinovtia si s ofer dovezile de condamnare. Nici mai mult, nici mai putin! Ce ghinion pentrumiile de legionari care nau avut secrete politice pe care s lespun numai n libertate si, astfel, au stat aproape dou decenii ntemnitele comuniste. Si cnd te gndesti c fostii detinuti politicidin Romnia credeau, n nestiinta lor, c este mai usor s pstrezi un secret politic n libertate dect dup un tratament special nbeciurile Securittii!Desi toate problemele pe care le dezbatem sunt serioase si grave, nu pot evita, din loc n loc, cte o ironie sau not de umor, oironie putnd fi de multe ori mai sugestiv si mai revelatorie pentru sublinierea unui adevr.Lsati-o balt, d-le Milcoveanu, si nu mai ncercati s vjustificati prin argumente mai mult dect jenante, ca s nu folosesc alt termen! Nimeni nu v reproseaz c nati luptat n munti saunati stat cu noi n Zarc la Aiud. Desi unii sustin c legionarii care au renuntat la lupt sunt trdtori ai unui jurmnt. Acesti camarazi exagereaz si nu au dreptate. Cei incriminati nu sunt trdtori, ci doar dezertori. Vorba dvs: A nu face nimic nu-i trdare. Esteabsolut adevrat c este foarte greu s stai mereu n

linia nti cnd focul inamic este att de intens si dureaz atta vreme. nct retragerea din front adic dezertarea - este omeneste explicabil; numai c avem o nedumerire: de ce vor acesti dezertori s-si puniar pe umeri galoanele pe care ei nsisi si le-au smuls si s pretind s comande? n viata militar, n timp de rzboi, dezertorii sunt condamnati la moarte si executati. n Miscarea Legionar dezertarea este o sinucidere moral. De cnd cei morti la zidul dezonoarei pot pretinde s comande n viitor o trup de viteji? Nimeni nu le reproseaz c au iesit din front. n Miscarea Legionar participarea la lupt si jertf este un act voluntar. Numai c cei care au lipsit de la aceast ultim btlie legionar nu mai pot suna goarna pentru o nou lupt! Cine are urechi de auzit s aud! *** Si, pentru c dvs. sunteti att de nendurtor cu altii, s ne maioprim la o singur explicatie a dvs., din categoria celor mai multdect jenante: la cea cu flagrantul chiuretajului ilegal. Cred c a fost o mare imprudent din partea dvs. de a face public acest caz personal. Cazul este foarte revelatoriu n ceea ce priveste judectilemorale pe care suntem obligati s le facem. Dvs. sustineti cSecuritatea de Stat si-a pus problema unei stigmatizri de neiertat si de neacceptat n caz de schimbare a regimului comunist. Las la o parte faptul c bolsevicii romni sar fi gndit vreodat laschimbarea regimului, pe care l considerau etern, si retin doarfaptul c, prin cele spuse mai sus de dvs., ati sesizat gravitatea actuluila care ati participat. Dar eterna dvs. miestrie de a iesi curat ca lacrima din orice dificultate intr din nou n actiune si afirmati:refuzul de acceptare a misiunii si conformarea la ordin avea semn de egalitate cu activitatea zis anti-muncitoreasc si cu pozitia dusmanului de clas. Si, cu aceasta, dvs. vati splat pe mini ca Pilat din Pont si vati redobndit inocenta. Dar acest lucru extrem dedelicat nu se poate termina chiar att de simplu, d-le Milcoveanu. S acceptm c planul Securittii era cel pe care l-ati afirmat: se voia condamnarea unui medic legionar prin depozitia altui medic legionar. S admitem. Dar acum urmeaz ntrebarea cea mai important: pe ce se baza Securitatea cnd a apelat la dvs. pentru ndeplinirea acelei misiuni (dvs. o numiti asa!) care era de competenta exclusiv a Militiei si de ce ati acceptat, fr o real mpotrivire (nu reiese din descrierea dvs. contrariul), acel rol considerat n epoc drept infam. Dvs., care erati o mare personalitate moral, (cci numai n aceast calitate puteti pretinde rolul de salvator al Legiunii pe care l afisati, nu-i asa?) cum de ati execut atautomat scenariul ce punea n pericol libertatea unui om? Desigur,dvs. lsati s se nteleag c, n final, sa evitat tocmai acest deznodmnt nedorit. Probabil. Dar parc acest argument prea seamn - pe plan moral - cu cel al colaborationistilor, care au sustinut ulterior, c s-au angajat n slujba ocupantului sovietic tocmai pentru a salva ce se mai putea salva. Dar toate detaliile -care, n descrierea dvs., sunt incomplete si unele neverosimile - sunt secundare n fata ntrebrii: ce cutati dvs. n trupa Militiei (secretesau economice) care voia s trimit un om la nchisoare? Si, pentruc ceea ce discutm n aceast Scrisoare deschis este de fapt destinul legionar, punem ntrebarea: care ar fi fost azi capitalul moral al Legiunii dac toti legionarii ar fi acceptat - chiar si pentru o singur dat - asemenea roluri? mi pare ru c asemenea ntrebri v pun n maxim dificultate, dar dvs., care sunteti att de necruttor cu altii, sper c vati pregtit sufleteste pentru oasemenea eventualitate.n concluzie, considerm c, din punct de vedere moral, tot ceea ce ati scris si realizat pn acum nu are absolut nici o important si nici o valoare atta timp ct nu veti rspunde clar la aceast ntrebare major care vi sa pus: ce justificare moral, profesional sau n orice alt sens a avut participarea dvs. la acea actiune militieneasc periculoas pentru un semen al dvs., participare care putea avea ca rezultat - cum nsiv ati recunoscut - o stigamtizarea dvs. pentru tot restul vietii? Si de-abia dup aceea veti avea libertatea si dreptul moral de a v ocupa si de destinul MiscriiLegionare. Cci numai printrun rspuns clar ca lumina zilei ati putea convinge c dr. Serban Milcoveanu este cineva - dac nualtceva - fat de prof. Horia Sima, n locul cruia visati s ajungeti. *** Adevrul istoric - afirmati dvs. - e c Horia Sima a pierdut toate btliile Miscrii Legionare angajate de el. O sentint fr drept de apel! Dar, cunoscnd din scrierile Sf. Printi care sunt

mobilurile cele mai profunde ale sufletului omenesc, sunt sigur c un om, care ar fi urmrit fr scrupule doar interesul su personal, sar fi comportat cu totul altfel dect Horia Sima. Dac ar fi avut caracterul pe care i-l atribuiti, ar fi fost dispus oricnd s vnd Miscarea Legionar pe care a avut-o n mn, fie lui Carol II, fie lui Antonescu, fie lui Hitler, n schimbul unor avantaje personale. Darel a ales drumul aspru al riscurilor si prigonirilor care vor dura pe tot parcursul vietii sale. Un om inteligent ca el sar fi putut cptui, dac acesta ar fi fost mobilul faptelor sale. Privind mai profund si din perspectiva timpului constatm tocmai contrariul celor afirmate de dvs. Anume: c Horia Sima a cstigat btliile esentiale n favoarea Miscrii Legionare. Dac pentru propria cptuire prea att de incapabil, pentru perpetuarea si nzestrarea moral a Miscrii Legionare a dat dovad de o capacitate care te uimeste.Orice act istoric se judec prin consecintele sale, afirma cu dreptate Pamfil Seicaru referindu-se la un context al istoriei romnesti. Iar toate actele politice majore ale lui Horia Sima au avut consecinte fericite pentru destinul Miscrii Legionare. M voiopri numai la cele mai la cele mai importante dintre ele, fr de care viitorul Miscrii ar fi fost compromis.Este vorba, n primul rnd, de refuzul lui Horia Sima de a subordona Miscarea Legionar intereselor celui de-al III-lea Reich. Chiar dvs. sunteti unul din apologetii lui involuntari, cnd afirmati c Horia Sima a refuzat s fie chemat la raport de Hitler. Este perfect adevrat. Numai c, n conformitate cu mania dvs. de a denigra cu orice pret, numiti acest act de demnitate si ntelepciuneculmea iresponsabilittii.V ntreb, d-le Milcoveanu, dvs. v dati seama ce consecinte ar fi avut pentru viitorul Miscrii Legionare colaborarea cuAntonescu si Hitler pn la sfrsit? Credeti c Miscarea Legionarar fi scpat de verdictul nemilos al nvingtorilor, cum c ar fi fost o formatiune fascist, care a comis crime de rzboi si crime mpotriva umanittii? Ca s se evite o asemenea sanctiune juridic international (nu conteaz ct de juste erau sentintele, odat ce aveau putere executorie) a trebuit s se ntmple un fapt - pe ct de nenteles, pe-att de dezaprobat de unii legionari - la momentul respectiv: evadarea lui Horia Sima din captivitatea lui Hitler. Ccicaptivitate era si nu azil, odat ce nu avea nici o libertate de actiune.A stiut el atunci ce consecinte va avea actul su? Nu cred. El urma doar un principiu, acela al independentei Miscrii Legionare, dar pe care dvs. l dezaprobati pn n ziua de astzi, calificndu-l ca anormal si justificnd dezaprobarea lui pe motive, chipurile,morale. Pentru c - ziceti dvs. - prin actul su Horia Sima a nclcat obligatiile legale ale azilului politic si a provocat internarea general n lagrul de la Buchenwald. Ati putea s ne demonstrati n ce aconstat greseala lui Horia Sima, cci noi v putem demonstra - desi nu este necesar pentru oamenii de bun-credint - c tocmai acesteacte ale lui Horia Sima au salvat Miscarea Legionar. Asa cum n 1940/41 o intuitie misterioas l-a ndemnat s nu se duc la Hitler (si astfel s-a nscris n istorie prin actul de curaj si onoare de a fi refuzat s mearg cu cciula n mn la stpnul atotputernic al Europei din acea vreme), tot asa, n 1942, a realizat un act care a determinat internarea n lagrele din Germania lui Hitler a tuturor legionarilor aflati pe teritoriul Reichului. Prin aceste dou atitudini si initiative ale sale, Horia Sima si-a manifestat independenta de sef al unei miscri nationaliste ce se respect siexist prin ea nssi, neurmrind dect interesele propriei natiuni.Astfel sa realizat un fapt ce prea - si a si fost - un paradox straniu: legionarii mpreun cu evreii si comunistii n lagrele naziste! Ce altceva dect acest fapt a constituit argumentul cel mai solid n combaterea etichetrii si sanctionrii Miscrii Legionare ca fascist, organizatie ce trebuia, n acest caz, s fie interzis n propria tar pentru totdeauna? Un alt act inspirat al lui Horia Sima (ce nu nsemna dect mplinirea unei datorii fundamentale a Miscrii Legionare) de important capital n ceea ce priveste patrimoniul moral al Miscriisi viitorul ei, a fost organizarea legionarilor n lupta mpotriva comunismului. Sub comanda lui Horia Sima, Miscarea Legionara dat cea mai mare jertf romneasc n rzboiul pe care l purta natiunea romn cu comunismul. Si chiar aducnd acest argument redutabil pentru demonstrarea fidelittii legionarilor fat de interesele nationale fundamentale, dusmanii Legiunii ncearc astzi s o mentin ntrun con de umbr, fcndu-se, n acelasi timp, mult zgomot cu vehicularea calomniilor odioase, reluate din presa interbelic iudeo-masono-comunist. n acelasi timp, fostii membri si activisti ai partidului anticrestinsi antinational, care a asasinat n lagre si nchisori zeci de mii de romni, se pot organiza si se pot parveni n fruntea institutiilor principale ale statului romn asa zis democratic si de drept si

au primit chiar si dreptul la existent legal sub vechile denumiri odioase ca partid comunist si partid muncitoresc, partide care au patronat genocidul rosu din Romnia, prin crima mpotriva vietii si liberttii romnilor. Toti marii asasini din trecut au dreptul la libertate n Romnia, numai legionarii nu!Vedeti, d-le Serban Milcoveanu, ct de greu este astzi legionarilor s-si cstige un drept sub soarele romnesc, desi ei au dat cea mai mare jertf pentu libertatea care lor li se refuz. A spune c este o nedreptate strigtoare la cer este prea putin. Este o monstruozitate moral impardonabil n fata lui Dumnezeu si a istoriei ca fostii cli ai neamului romnesc s aib mai mult libertate n presupusa tar romneasc dect legionarii care, n momentele de restriste pentru istoria national, au luptat pentru credint si libertate. n timp ce comunistii terorizau si masacrau pe romni, legionarii au dat dovad de o nalt constiint a datoriei fat de tar, intrnd ntro lupt pe viat si moarte, n care singura perspectiv era un glonte n frunte sau ngroparea de vii n bezna temnitelor. Legionarii au fost romni de neclintint demnitate si simt al onoarei, care au sngerat n munti si nchisori, pentru a salva onoarea acestui neam de a nu fi lsat s fie comunizat si satanizat fr nici o mpotrivire. O parte din ei au fost tineri de extrem generozitate, adolescenti cu suflete nobile, din stirpea lui FtFrumos,care si-au druit tineretea - iar unii din ei si sngele - ca jertf pe altarul Patriei. Si totusi, cu toate aceste merite incontestabile, ei nuse bucur nici mcar de grija si protectia pe care slugrnicia odioas a unor romni o acord sodomitilor.Ce sar fi ntmplat dac acestor dusmani nedrepti ai legionarilor li sar fi oferit n mod real temeiuri pentru a le nega dreptul la existent si manifestare? Dar cel care a condus Miscarea Legionar nu a oferit vrjmasilor ei arme cu care s loveasc. De aceea, afirmm cu toat tria c dac astzi, n Romnia post-comunist, legionarii se bucur de o minim libertate si se pot citi Cartea Cpitanului si Testamentul lui Mota si se pot pune la vedere chipurile lor de Feti-Frumosi, ce vor fascina toate generatiile romnesti, toate acestea se ntmpl pentru c Horia Sima a refuzat s se subordoneze lui Hitler si a ordonat legionarilor s intre n lupt cu Fiara rosie, care invadase teritoriul si sufletul romnesc. Nu este pentru prima dat n istorie cnd fapte ce apar initial catastrofe, se transform ulterior n victorii. Dar eu prevd c atunci cnd veti citi (cel putin din curiozitate) pledoaria mea - cci tot ceea ce am spus este n fond o pledoarie n procesul pe care l-ati intentat Comandantului Miscrii Legionare -veti cuta cu febrilitate contra argumentele de rigoare. Nu v osteniti zadarnic, cci nu se poate nega de nimeni si prin nimiccaracterul providential al acelor mai importante decizii ale lui HoriaSima. Si ne putem ntreba astzi: A fost el numai un om inteligent?A fost un vizionar dotat cu o claritate uimitoare? Sau a fost doarun om norocos, ale crui greseli au devenit, n perspectiva istoric, merite incontestabile? Numai Dumnezeu stie! Dar noi credem - si un legionar nu poate gndi dect asa - c Miscarea Legionar lupttoare pentru cauza Crucii nu putea fi lipsit de protectia Providentei si suntem convinsi c cel care o conducea a fost inspirat de cerescul ei Patron, Sf. Arhanghel Mihail, pentru ca aceast armat crestin s ajung la liman. *** n final, pentru a reliefa si mai clar incompatibilitatea absolut dintre teoriile dvs. si spiritul legionar autentic, vom imagina un dialog ntre un om crescut la scoala teoriilor dvs. si unul crescut la scoala bunului simt. Acesta din urm, care tocmai citise memoriile unor fosti lupttori anticomunisti, exclam admirativ:- Domnule, s stai stai cu arma n mn n fata trupelor de Securitate este un adevrat eroism! Trebuie c cei care au fcut-oau fost niste oameni de mare curaj, nsufletiti de o nalt constiint a datoriei. Si cnd te gndesti c o parte din ei erau niste copii!- Nu pot fi de acord!, intervine omul dvs.- De ce?, se mir cellalt.- Pentru c faptele lor nu erau n conformitate cu dispozitiile domnului Milcoveanu.- Nu nteleg! - Nici nu trebuie s ntelegi, ci doar s accepti prerile domnului Milcoveanu care niciodat nu d gres. De aceea, ca s nu mai fii influentat n sens negativ, cred c cel mai bun lucru ar fi ca s pui crtile acelea pe foc, pentru c toti legionarii care nu au fost de acord cu camaradul Milcoveanu sunt niste mincinosi si ticlosi. Iar la urma urmelor, ce cutau ei n munti? Cine i-a trimis acolo? C doar domnul Milcoveanu recomanda tcere si liniste. Era chiar prea mult zgomot cu mpuscturile acelea prin munti, nct bietii locuitori ai satelor de la poalele Carpatilor nici nu puteau dormi n tihn.- Da,

dar Cpitanul a zis c neamul nostru nu a trit n istorie prin milioanele de lasi si cuminti care sau supus opresorilor, ci prin cei care, lundu-si flinta n spate, au urcat crestele muntilor, ducnd cu ei onoarea si scnteia liberttii.- n 1948 nu mai era valabil aceast viziune. n acel moment istoric nu rezistenta era necesar si oportun, ci conservarea.Domnul dr. Serban Milcoveanu si dduse dispozitii n acest sens.- Si care erau acele dispozitii?- Domnia sa, n grija sa nemrginit pentru soarta Trii si viitorul Legiunii, a ordonat: n acest moment al istoriei nationale,orice legionar adevrat si procur o lopat Liehneman si si sap o groap n care se vr si asteapt acolo ora H.- Si asa va veni biruinta legionar? Eu tin minte c n acest sens Cpitanul a spus c biruinta adevrat si vesnic este biruinta nscut din martiriu, iar Mota a spus c spiritul de jertf este esentialul.- Este asa cum spun eu, iar eu nu spun dect ceea ce a zis domnul Milcoveanu.- Dar mai am o nedumerire. Oare nu exist riscul ca cel care sa autongropat s nu se mai poat ridica din mormntul pe care sil-a spat? Gnditi-v, fakirii se ngroap o zi-dou, dar comunismula durat 40 de ani. Nu este prea mult? Si dac se ridic, nu rmnecu murdria impregnat pe uniforma lui dup ce a stat atta timp acoperit cu trn?- Pui prea multe ntrebri. Treci n tabra noastr si vei vedea cum cei ce s-au autongropat, dup ce si vor scoate petele - stii c azi exist attea substante miraculoase care fac s dispar orice pat - vor repurta niste biruinti care vor uimi pe toat lumea. S ncetezi s mai admiri oameni ce nu au ascultat pe d-l Milcoveanu! - Atunci ce s fac cu crtile lor?- S le pui chiar acum pe foc!- Da, ar fi foarte simplu s le ard, dar este prea frumos ce se scrie acolo! Uite, eu am citit multe din aceste crti - pe fiecare de mai multe ori - si lectura lor mi-a pricinuit unele din foarte putinele momente din viata mea cnd mam simtit mndru c sunt romn.Si cnd te gndesti c cei mai multi din acei copii superbi au murit secerati de gloante, te sgeteaz ceva pe la inim si ti zici c neamul acesta nu este format numai din ticlosi si lasi. Mam rzgndit! Nu mai ard crtile. Le las pentru nepotii mei, ca s stie si ei, cnd noi nu vom mai fi, c un legionar adevrat nu arunc arma din mn niciodat, n fata nici unei primejdii, iar biruinta legionar nu poate veni dect prin lupt continu si jertf! Pr. Liviu Brnzas
P.S.Cnd am terminat de scris aceste ultime fraze,am simtit un tremur de lacrim ntre gene. Si sunt sigur c foarte multi legionari vor simti la fel.
Supliment Gazeta de Vest

Prin trecerea dintre noi a printelui Liviu n rndurile nesfrsite ale sufletelor ce ocrotesc Legiunea, acest rspuns dat etalrii unei trdri ce se mai crede si deghizat, primeste aura unui testament de ndrumare spiritual. El este si o punere la punct a tuturor celor ce combat drumul MiscriiLegionare n istorie. Fie ei dizidenti, dezertori, detractori sau de-a dreptul dusmani ai Legiunii. Din pricina bolii care-i slbise puterile fizice si-l tintuia n patul suferintei, materialul ne-a sosit cu oarecare ntrziere. Puterile sufletesti au mentinut ns spiritul printelui Liviu treaz si lucrarea nceput a fost ncheiat de pe acest pat si dat spre aducere la cunostint legionarilor si lumii aproape simultan cu ncheierea fiintrii sale printre noi. Am putea afirma chiar c acesta este mesajul viu ce ni-l las aici si n acelasi timp ni-l transmite de dincolo, n ritmul versurilor de cntec legionar: Arhanghelul ntinde palosul de par Si spulber satana n scntei! Cutremurati-v deci, toti cei ce v nchipuiti c nu mai are cine s apere fiinta Legiunii!

Artenie Condurache