( Kerekes Z Lokodi Montarea corecta a contoarelor electrice trifazate Parte SNw es Lucrarea cupriridé #hdrumari “practice pentru montarea fara erori de conexiurie‘a*contoarelor trifazate de inductie, astfel incit s& fie posibila eliminarea, incd in faza de mon- taj, a unor condifii care genereaza erori de masurare. Me_ toda propusd se bazeaz& pe construirea diagramei vecto- riale utilizind rezultatele m&surarilor efectuate cu ajutorul waitmetrului. In acest fel sint asigurate atit executarea co- recté a conexiunilor, cit si marirea randamentului la mon- tare, prin eliminarea tatonarilor, a revenirilor asupra sche- mei de montaj. Cartea prezinta sistematic 0 metodologie de lucru general valabilA pentru electricienii din intreprinderile sistemului energetic, din intreprinderile industriale sau din alte sectoare consumatoare de energie electrica. Control stiintific: Ing. ALEXANDRU EMANOIL. Redactor: Ing. PAULINA DUMITRESCU. Tehnoredactor: VALERIU MORARESCU. Arh. VALENTIN VISAN. par: 04. 03. 1975. Coli de tipar: 6,75. Tiraj: 9600+90 exemplare brosate. C.Z, 621.317.785.002.72. Tiparul executat sub comanda nr. 53 la Intreprinderea poligraficé ,,Crisana", Oradea, str. Moscovei nr. 5.Elaborarea unui int nol pentru montarea coreclé a contoarelor trifazale a reztillat din necesitatea tmbundldfirii activildfit de verificare, a amontajelor grupuriler de mdsurare a energiei electrice. 1 fV Lucrarea nu trateqzd) contoarele trifazate in general; proble- mele privind construct, funcfionarea, intrefinerea si reglarea in laborator a acest sint tratate pe larg tn lileratura de spe- cialitate existentéin majoritatea publicatiilor este prezentata si importanta ctdrii corecte a contoarelor, a succesiunii corespunzétaa fazelor, indicindu-se si cazuri de conexiuni incorecté;, oN rile care rezulld. Scopul lucrdrii de fafa este acela de\a da indruméri practice pentru evitarea erorilor de conectare @ ¢antoarelor trifazate de inducfie, preinlimpinindu-se inregistrdrile|gresite determinate de acestea. In prodicfia de bunuri materiale, energia eleciricd parli- cipd in preful de cost al unor produse (carbid, clor, acedilend, ingrdsdminte azotoase, ciment si altele) cu 0 pondere insemnald. Mésurarea energie’ consumale trebuie efectual& cu erori de functionare ale contoarelor in limite admise, dar mai ales fard erori de montare. Problema prezintd aceeasi importanfd atit in cadrul sistemului energetic, cit si in cadrul intreprinderilor industriale, unde reducerea consumurilor specifice trebuie sda constituie 0 preocupare permanentd. Avind in vedere consecin{ele erorilor de moniare (dena- turarea indicilor de consum, a pierderilor in refele etc.), se impune cunoasterea si aplicarea unei metode care sd garanteze executarea corecti si cu randament maxim a conexiunilor, eliminindu-se tatondrile si revenirile asupra schemei de montaj. In acelasi timp, procedeul trebuie sd fie aplicabil in condimentinerii in funcfiune a instalafiilor, férd tntreruperea ali- mentdzii cu energie eleclricé a consumatorilor. Metoda de verificare «, conexiunii contoarelor trifazate cu ajutorul diagramei veetoriade, construita in baza mésurdrilor cu waltmetrul, indeplineste condifiile mertionate; de aceea, metoda va fi expusd astfel ca ea sé fie accesibild electricienilor montori de contoare. Considerdim cé in felul acesta am realizat o lucrare de ulili- late practicd, ajutind tn munca lor pe electricienii P.R.A.M., pe cei care lucreazd in intreprinderile de refele si de centrale electrice, cit si pe cei din intreprinderile industriale sau din alle sectoare in care se ulilizeazd energia electricd. Inginerilor si tehnicienilor care coordoneazd perfectionarea profesionald a personalului de evecufie, indrumatorul le va putea servi drepl ghid pentru pregatirea lucrdrilor de instruire. Autorii1. Consecintele erorilor de montare a contoarclor 1.1. Importanta si necesitatea legaturilor corecte la montarea contoarelor trifazate in conditiile existentei sistemului energetic complex si a industriei dezvoltate, urmirirea pierderilor in retele de trans- port si distributie, respectiv a consumurilor specifice pe produse, cap&ta o importanta deosebita ca mijloc de deter- minare a economicitatii transportului pe diverse trepte de vehiculare a energiei electrice sia influentei consumului in evolutia pretului de cost al bunurilor realizate. Dae’ etalonarea contoarelor de energie electric si verifi- carea erorilor de functionare a acestora este o chestiune importanté care intra in preocuparile organelor metrologiet de stat, nu mai putind insemnatate are montarea corecta a acestor contoare in instalatiile de producere, transport si distributie a energiei electrice, precum si la consumatori. Pentru a monta corect un contor trifazat, in afara cu- noasterii refelei electrice sia constructiei contorului, trebuie respectata schema de montaj data de fabricé. Montarea corectA presupune cunoasterea succesiunii fazelor retelei respectarea aceleiasi succesiuni la bornele de tensiune ale contorului. De asemenea, se impune realizarea concordantei intre bornele contorului si ale transformatoarelor de curent, respectindu-se polaritatea acestora. Cu alte cuvinte este necesar ca fiecare sistem activ al contorului sa fie parcurs in sens bine determinat de curentul de pe faza potrivita si si i se aplice tensiunea corespunzatoare.1.2. Diversitatea schemelor de montaj In sistemele trifazate de curent alternativ se utilizeazd distribulia prin retele cu patru conductoare (trei faze si nul) in cazul alimentarii la tensiunea de 380/220 V si cu trei conductoare de fazi in refele de transport si distributie de medie si inaltaé tensiune. Pentru consumatori speciali (in mine) se foloseste, si la tensiunea de utilizare, distributia prin retele cu trei conductoare de fazi, cu neutrul izolat. In mod corespunzator, pentru misurarea energiei elec- trice, in functie de tipul retelei, se folosesc contoare trifa- zate cu trei sisteme active pentru retele cu patru conductoare si contoare trifazate cu doua sisteme active in retele cu trei ‘conductoare. Un sistem activ, in constructia contoarelor; este compus dintr-o bobinad de curent, o bobina de tensiune si un magnet permanent, ansamblu care actioneazi asupra discului de aluminiu. In cazul contoarelor cu doua sisteme active se prevede cite un disc de aluminiu pe ax comun pentru fiecare sistem, dar cele doua sisteme active pot avea si un singur dise comun. in cazul contoarelor cu trei sisteme active pot exista trei discuri de aluminiu pe ax comun, dar mai frecvent se fabrica contoare cu doua discuri, discul superior jiind sub influenta a dou sisteme active, iar cel inferior a unui singur sistem activ. Schema electrica, indiferent de numiarul discurilor, se reprezinta simplificat ca in fig. 1, respectiv fig. 2 y £ Z) IIa) [ a 9] 2a [7] © fp] (s|[6) 4 |e Fig. 1. Schema contorului trifa- Fig. 2. Schema contorului zat de energie activa cu trei si: trifazat de energie activa teme active pentru retea cu pa- cu doud sisteme active pen- tru conductoare (CA—43). tru retea cu trei conduc- toare (CA—32).in cazul retelelor de joas& tensiune, la o sarcin’ de peste 30 A, contoarele se leaga in circuit prin intermediul trans formatoarelor de curent, iar in cazul cind misurarea se ef tueaz pe partea de imalt& tensiune, se folosese transforma- SNS id Fig. 3. Schem4 de legare directé pentru contorul trifazat cu trei sisteme active. toare de masura pentru racordarea atit a bobinelor de curent cit si a celor de tensiune. Astfel, contoarele trifazate de 3 x380/220 V (CA-43) pot avea montaj direct (fig, 3) sau semidirect (fig. 4), pe cind contoarele trifazate de inalta tensiune (X/100 V; Y/5 A) se racordeaz& in montaj indirect (fig. 5). Contoarele de energie reactivi au aceleasi scheme de montaj ca si cele de energie activa (ele se deosebesc de con- toarele active prin legaturile lor interne). Pentru montarea contoarelor de energie reactivi se utilizeazA schema de legituri prezentat& in fig. 6 (montaj semidirect), respectiv in fig. 7 (montaj indirect), prin care se realizeaza inserierea bobinelor de curent corespunzitoare si legarea in paralel a bobinelor de tensiune ale contoarelor de energie activa si de energie reactiva. Numarul mare de legituri la montarea contoarelor tri- fazate, comporta posibilitatea aparitiei unui num&r conside- @Wig. 4. Schema de legare semidirecta pentru contorul trifazat cu trei sisteme active. Fig. 5. Schemd de legare indirecté pentru contorul trifazat cu doua sisteme active.so Fig. 6. Schema de legare semidirecta a ansamblului de contoare trifazate cu trei sisteme active pentru m&suraréa energici active: si reactive, atewnnsas | ilk =F - + ae f } nl | | Fig. 7. Schem& de legare indirecté a ansamblului de contoare trifazate cu dou’ sisteme active pentru masurarea energici active si reactive.auNIsua, ap JOfaavoyoNpUC? efuarueacid voytjuept eyeod as snjd uy ‘9 vo wepT 6 Jojezey @ Ejoas00 EOU -nisaoons aygeouns os snjd ul ‘¢ Bo Wepl Qeoruapt PUNT [NMuU) Juemo op dojaymosyo whut ~aaoid ay$eouns os I$ auMysud} op Too ap JuamMo ap sfereojonpuod ayeaedas ywuIg 091 Z=€ i9 THINAojUOD opeusoq eT aUNIsUa} @pP Jo[arvojoNpuod v BIDVIOD aU -nigavons I$ ejuaruaaoid ByeoT]}Uepl eysq JOpeZe]_B BIDa10D BAU -tsavons ay$vouno as snyd ul ‘% eo wep] THES Oce OFO = iL 008 829 €=i0T. . -Wuept pul ynyNU) sunysus} ep eso ep yuema ap dsyemeojNpuoo asuystp yod ag (eueq Zoo) BansguI Sp JOTI TR AOJONp -09 INU IOTU BILeUNsep aysvouns es ny Baba ol) Balboa aojeusoq vasoundstq @ariow awarsis gnop nd FeZEFIay 10ZU0D, DAToN OUEISIS atrarsod afequour ap Thagumyr you} No yezeyTT} Tow099 pinsgw ep toyeynom ¥ oreo -yT0A ap otigitaisod ap a3ezor WhpuoD “310 SN JEZEL M[NIOWUOD aaus0Yy . BL TOTLINRBay efe syIqisod ayayuowefurre op ByEUTULZE}Ap TUNTxXeMOd op JO[IMTEYIS wayeyPA T magnrabil de erori de conexiune care pot proveni fie din legarea gresité a circuitelor primare ale transformatoarelor de masura, fie mai ales din legarea gresit{ a bornelor contoarelor in circuitele secundare ale acestor transformatoare. Numarul legiturilor gresite, care pot s& apari la mon- tarea unui contor trifazat, este cu atit mai mare cu cit posibili- tatile de identificare fir eu fir a conductoarelor circuitelor de masura sint mai reduse datorita inaccesibilitilii pe care o comporta instalatia aflaté sub tensiune. Pentru a scoate in evidentA multitudinea erorilor de racordare, Iuind in considerare numai acele inversari ce pol fi efectuate Ia bornele contorului trifazal, in tabelul 1 se prezintaé numarul posibil de conexiuni, in diverse ipoteze de identificare a circuitelor. Bineinteles, dintre variantele de le- gaturi posibile este corect&é numai conexiunea care indepli- neste toate conditiile ardtate la subcap. 1.1. 1.3. Erorile de inregistrare determinate de abateri in schema de conexiuni Corespunzator celor aritate la subcap. 1.1, la montare: contoarelor trifazate trebuie respectate o serie de condit pentru ca masurarea energiei electrice si se facd fird erori. Gregelile de montare care determina erori de masurare sint urmatoarele: -— neconcordanfa intre bornele transformatoarelor de masura si bornele contorului; — marcarea gresit& a bornelor; — nerespectarea ordinei de succesiune a fazelor. In afara acestor greseli crorile de inregistrare pot fi cauzate si de aparitia unor deranjamente, cum sint intreruperile de circuit. Concordanta intre bornele transformatoarelor de misurk si cele ale contorului constituie 0 conditie principala pentru realizarea conexiunii corecte. Posibili atile de a comite erori de conexiune la stabilirea legiturilor de racordare ale con- torului sint foarte numeroase. In acest sens este semnifica- tiv tabelul 1 care evidentiazd numéarul de inversiri Pposibile ale legaturilor la bornele contorului. ttMarearea corecta a bornelor transformatoarelor de masur& constituie conditie elementara pentru evitarea unor erori ascunse, care ramin nedescoperile chiar dup& identificarea fir cu fir a circuitelor. Marcarea inversa — greseala de fabricatie cu frecventa foarte redus&i de aparitie — poate fi pus in evidenta prin verificarea polaritatii bornelor. Respeetarea ordinei de succesiune a fazelor poate con- ditiona corectitudinea inregistrarii, functie de tipul con- structiv al contoarelor. Astfel, la contoarele trifazate desti- nate misur&rii in retele incircate simetric si care poseda un singur dise rotativ, precum gi la contoarele trifazate pentru energie reactiv’, in general, schimbarea ordinei de succesi- une a fazelor echivaleazi cu o greseala de montare a con- ‘torului. La contoarele folosite in retele trifazate cu trei conduc- toare (f4ri fir neutru), in care existé doud sisteme active montate dupi metoda celor doud wattmetre, inregistrarile sint teoretic independente de ordinea de succesiune a fa- zelor. Totusi, dac& la etalonarea contorului nu s-a realizat un reglaj identic pentru fiecare din cele dou& sisteme active, eroarea de misurare a contorului poate s& fie diferita daca ‘ordinea de succesiune a lazelor se inverseaza. Chiar si in cazul contoarelor la care reglajul sistemelor active este identic, erorile pot fi sensibil diferite cind ordinea de suecesiune a fazelor se schimba, din cauza influentei reciproce exercitate intre diferitele sisteme active. Aceasta influenté se datoreste interactiunii fluxurilor magnetice de dispersie ale sistemelor active si curentilor indusi in discul contorului Curentii turbionari indusi de unul din sistemele active dau cupluri cu fluxurile active ale altor sisteme, care ac- tioneazi asupra aceluiasi di Acest fenomen poate avea loc fn cazul contoarelor cu doud sisteme active si un singur disc, dar mai ales la contoarele pentru distributii trifazate cu fir neutru, avind trei sisteme active realizate constructiv cu douai discuri, acestea din urma fiind foarte intrebuin- tate (CA-43). Influenfe perturbatoare practic nu se mani- fest& in cazul cind fiecare sistem activ actioneaza separat asupra unui dise (cazul contorului trifazat cu trei sisteme active si trei discuri). 12Cunoscind aspectele aratate mai sus, constructorii de aparate aplicd diverse solutii de reducere a influentelor ne- dorite, prin distantarea sistemelor active, montarea simetricad a acestora fata de discul asupra caruia actioneaza, intro- ducerea de plici. metalice de ecranare etc. Personalul care exploateaza contoarele trifazate trebuic s& aiba in vedere efectul influentelor perturbatoare neelimi- nate integral prin solutii constructive si s4 ia masurile nece- sare ca sA se respecte succesiunea fazelor la racordarea borne- Jor, corespunza&tor sensului de rotire a discului indicat pe contor. Integritatea cireuitelor de misura constituie conditia de baza pentru functionarea normala si — bineinteles fara erori de inregistrare — a grupului de m&surare. Lipsa conti- nuitatii unei faze a circuitelor de tensiune (cauzataé de arde- rea sigurantei, respectiv de intreruperea conductorului de racordare sau a legaturii din interiorul aparatelor) are ca urmare inactivitatea sistemului activ corespunzator. Intreruperea accidental& a circuitelor de curent, in afara erorii de ma&surare, poate avea consecinfe grave asupra integritafii instalatiilor (incdlzirea inadmisibilA sau chiar arderea transformatoarelor de curent) pe de o parte si apa- ritia la locul de intrerupere a unei tensiuni periculoase, pe de alt& parte. Montajele gresit executate au ca urmare denaturarea indicatiilor contoarelor si astfel aparatele respective dau informatii gresite asupra cantitatilor de energie electrica consumate si implicit asupra factorului de putere. Erorile de m&surare cauzate de conexiuni gresite prezinta impor- tanta deosebita, intrucit ele pot ajunge la valori de or- dinul a 200... 300 %. Pentru exemplificare in tabelul 2 se dau valorile erorilor de conexiune pentru citeva cazuri de montaj gresit, indi- cindu-se totodata si coeficientii de corectie respectivi, deter- minati prin relatia: K=—, £ We (1) unde: W, este energia real consumata; W. — energia eronat inregistrata. Din exemplele prezentate in tabelul 2 reiese ca, in general, coeficientul de corectie este o functie de tg QD 1360'T— E+o8) 6A Ws sajaugyBa Bnop J0[9a jepopaur uroyu03 nisuayp 18 tyueamo aaquy ejuap ~uodsaio08 N bs mqna0;u0a |e anor wy “G $OzBy BoUnISUSy Byvolde ojsa ULs\sIs BaTIop Te Bp er ‘g tezey eountsue, stipoajuy B-s T ezey ad ap [edoyeVursozsuey upd yuer “ND Nd JeJWaUTT[e uroysis [Nut -tad uy ‘] Jezey vountsuay ey “Borde ays aunysue} ap 407 -ouTgoq 8 YUNUIOD eUIOg BT eee eer eee a} -s[s vaylop iy IE § Bzey ad weapl w Te uy wepr LE THpAIoy ee | + quaan op Tne Mois Wt I -oqwuNsgysties] ad arfeolig TL Uy AB RE UIP ayworvur S913 nes I mae SUR | aYWSIOAuT yuUIs | ezey ad ap EST quedo ap INfnyMoITo apeulog jnyuaang ——_———————__——_!___ ¢ @ z T 7 ands Seer) es aunqxouoo | peacouian os Sr onaaies aqjoal00 ap ap THOID Te Bueyos. dor are a0 varadnaoaquy oe 2 § SUE: N Sp Snes juapoyye0y ‘o|aaF myoorat nes suNTXeUOD ap aiB0JIET 209 waIBOTeA ae @ 1N2QDE YaNsEUE op opoyfuaZ UP pLo]UqR op opduoxstphurey wae (g tezeq tofuei “D1 Op BZE] me -nB[s Padapre Nes) eyULIeyer z a BI ap Tunis op ezey LT ep euntsuey op e -ua} esdiy NpUoyNpuocs varadnae.yUy Age 192 -sI8 PoTIop 1% : ou [e op mjoo e ezey ad wopr |? Raye TATPRU] g t ATOR UO} sp aa a inet I eavg od unis} § eareplayoeuy ap [Naoyeutzojsuexy eT ap <— ynynsojonpuoed vadadnJaryuy aroa.t ezeauor} afd SUT ayequiTyos 4UIS e -09 Bonpor ~bys odeoude 1S Z @ezey BT ep eye nes S UT a8 BS TIq ™Mmyn.103 ayo aayuy ayequiryos JUS Z p -Jsod 9159 nN -uoo [NIST 18 [ afezey BL ap vauntsus; onpe are — ayaqvoyonpuopStabilirea valorii defazajului @ (variabil in timp) pentru recalcularea energici electrice realmente consumate, in scopul despigubirii intreprinderii furnizoare de energie electricd sau a consumatorului, se poate faee numai admitind anumite presupuneri subiective. Chiar si in situatia cind coeficientul K nu depinde de variabila 9, este greu de stabilit momentul cind s-a produs intreruperea fazei de referinta. Problema se poate considera rezolvabilé in mod satisfica- tor pentru nevoile practice numai in cazul particular al marilor consumatori, care au instituil evidenta citirilor orare ale indi- cajiilor contorului, din care — dupé o analizd comparativad a diagramei caracteristice de consum cu procesul de productie al unitdéfii respective — se poate identifica ora la care a inter- venit eroarea de tnregistrare. Erorile de montare prezinti un interes deosebit, deoarece multe din ele pot ramine neobservate vreme indelungata (ani de zile), iar dupa descoperirea lor recaleularea energiei real consumate, in general, nu se poate face exact. 2. Utilizarea reprezentarilor grafice pentru fundamentarea metodei de verificare 2.1. Reprezentarea vectorial a tensiunilor si curentilor in sistemul alternativ trifazat Avindu-se in vedere principiul producerii curentilor al- ternativi sinusoidali, tensiunile si curentii ‘se pot reprezenta geometric prin cite un vector, formind doua sisteme, care se rotesc in sens trigonometric cu aceeasi vitezd unghiulara. Aceasta reprezentare prin cele doud sisteme de vectori rotitori (U;, U2, Us si Li, d2, I) constituie o imagine intuitiva a marimilor electrice (fig. 8). Reprezentarea vectorialé pe ling& imaginea sugestiva a tensiunilor si curentilor oft posibilitalea efectuadrii opera- 16Fig. 8. Reprezentarea vectoriala a tensiunilor gi curentilor de faza. Fig. 9. Reprezentarea vectoriala a tensiunilor de linie. uA wt terul incarearii a — inductivi ©>0, 0 0,86), respectiv in regim de incircare capacitiva, obtinind valori pozitive pentru unghi de defazaj inductiv g> -+30°. Proiec- Hille Pyy, P21, Pep ‘sint negative la sarcin&i inductiva, deve- nind pozitive numai la incarcare capacitivA corespunzatoare pentru 9<—30°. S163 Fig. 15. Schema de legare a wattmetrului pentru ridicarea diagra- mei vectoriale la contorul trifazat cu trei sisteme active.In vederea efectuarii m&surarilor se va conecta, pe rind, un wattmetru la bornele fiecdrui sistem activ al contorului montat. Astfel de exemplu, pentru determinarea proiectiilor P,,, Py, si Piz se realizeazd montajul din fig. 15. Analizind rezultatele masurarilor in lumina concluziilor privind semnul coordonatelor si suma lor geometric, se poate constata imediat daci montajul conline sau nu erori de conexiune. In cazul schemei gresite, din imaginea curen- tilor construita din proiectiile masurate, vor rezulta modifi- carile necesare corectarii legaturilor. 3.3. Diagrama vectoriald la contorul trifazat cu douad sisteme active in cazul sistemelor trifazate fara conductor neutru, pentru a se evita necesitatea credrii unui nul artificiai se utilizeaza ca axe de referintA chiar tensiunile de linie. Similar cu relatia (10) se pot defini vectorii puterilor aparente de linie S#=T,-U ys pentru it, 2,3 si jk=12 8,31. (17) Proiectiile acestor vectori pe directiile tensiunilor de linie U,, au urmi&toarele expresii: pentru vectorul Sit =1,-U jp, PPar.u oN —) 1 =1, Uys + cos(LU 2) =, U yp + c08(30° +1) = =h Ux — a cos gi— 5 sin a); Py PP 1, -Usg- 005(L 022) Ly Use-005(90°—9,) =FyUss-sin 95 (18) ay s™ PPT, -Ug,- cos(LU: =1y-Us,-€05(150° +91) = =—I, ‘Us: +c08(30°—9,) = rs iz i. =f, ‘Un(—Yeos em 5 sin a) 28—— pentru vectorul S#—=I,U j, m. SP STU ge eos(h hy) 1-0, c0s(30°—@,) = =5y Ur —YEoos Q— ; sin 2) PP AI, ++ cos 10s)=he -Uag-c05(30°-9,)= ~ (19) =lsUn(YE cos Q— 5 sin 2) : PH =I, +U, iu; e a = Ty +U yy cos(IpU gi) =I "U1 +008 (90° —9,) = =1,-Usy-sin — pentru vectorul S##=Iy-U ;, 12 1 os y 2 a ] 3 = Is-Uy,- cos(LgU 2) =I *U yz - c08(90° —95) = T,+U y+ Sin ys 28 vos (IU Fe cdoa(ane Ps =Ig*U 9 « c08(IsU 23) =—Ig-Usg c0s(30°—@,) = ss 20 =1y-Un{ —¥E cos eo 5 sin 2) (20) 3 oN, u Ps =Iy-Uay- 008(LaUs1) =I Usa - €08(30° +60) = =i* Un(VE cos Q3— 5 sin a): In cazul sistemului de tensiuni simetrice (Up=U2_= =Us,=U) relatia (17) se simplificd astfel: Ss U. (21) Ridicarea diagramei vectoriale a eurentilor, utilizind pro- iecfiile masurate ale vectorului S;, este exemplificata in fig. 16. 29Adunind cele trei proiectii pentru fiecare putere S,, rezulté c& suma lor algebricé este egala cu zero, adica este satisfacuta conditia PE+P24 PM —0; pentru i=l, 2, 3. (22) u Fig. 16. Construirea vectorului curent prin proiectiile sale pe tensiunile de linie. La inearcare echilibraté (Iy=I,=I,;=I $i g1:=92.= 93> 9) sint satisfacute urmatoarele egalitati: PL PB = PH; PR=Py=PY; P2 = PH = P12, (23) 30Variatia semnului acestor coordonate in functie de factorul de putere rezulta din tabelul 4. Dupa cum reiese din tabel, in cazul montajului corect proiectiile P?, P31, P? sint negative la sarcink capacitiva, respectiv’ pozitive la sareini inductiva. Coordonatele PRs P3, P} au valori pozitive, exceptind cazul regimului in- ductiv cu factor de putere seizut (cos »<0,5); iar coordona- tele P}!, P#, P% au valori negative, in afara_situatici corespunzatoare pentru incircare pronuntal capacitiva (9<—60°). Modul de conectare a wattmetrului in schema de montaj a contorului — in vederea miasurdrii proiectiilor By pS si P#.— este aritat in fig. 17. Land Fig. 17. Schema de legare a wattmetrului pentru ridicarea dia- gramei vectoriale la contorul trifazat cu doua sisteme active. 31Tabelul £ Variatia semnului coordonatelor PJ" in functie de unghiul de defazaj a —90° | —60°|—30°} 0° | 430°} +60°| +90° cos @ oO 0,5 0,86 1 0,86 0,5 0 12x P28 = Pet + + |tmax} + + 0 - PBs Pils Pl? |omax| — | — 0 + [| + |+max pya Py + 0 — | — Jemas}| — | - 4, Principiul de interpretare a diagramei vectoriale 4.1. Probleme legate de reconstituirea montajului real Fiectrei combinatii posibile ale legaturilor circuitelor de masur&, fi corespunde o imagine geometricaé caracteristica a tensiunilor si curentilor care actioneaza asupra echipajelor mobile (discului sau discurilor) contorului. Bazata pe aceasta proprietate diagrama vectoriala ridicata, utilizind rezultatele masurarilor efectuate cu wattmetrul la bornele contorului, permite reconstituirea schemei de conexiuni a circuitelor de tensiune si de curent conform situatiei reale din instalatie. in cazul general, procedeul de verificare a montajului eu ajutorul diagramei vectoriale a schemei de conexiuni, cuprinde urmatoarele faze principale: — verificarea simetriei sistemului de tensiuni secundare (adoptat ca sistem de referinta) cu ajutorul voltmetrului, prin misurarea celor trei tensiuni intre faze, aplicate bornelor contorului; 382— determinarea corespondentei fazelor de joasd tensiune eu fazele circuitelor primare, prin scoaterea pe rind a sigu- rantelor transformatoarelor de tensiune de pe partea de inalta tensiune si mAsurarea de fiecare data cu voltmetrul a tensiunilor Ja bornele contorului (pentru cazul contorului cu doud sisteme active in montaj indirect); — determinarea seeventei sistemului de tensiuni la bor- nele contorului, cu indicatorul de succesiune a fazelor; — reconstituirea schemei reale a circuitelor de tensiune; ~~ construirea diagramei vectoriale a tensiunilor aplicate la bornele contorului; — determinarea curentilor din sistemele active ale con- torului prin masurarea proiectiilor pe directia tensiunilor; — construirea diagramei vectoriale ale curentilor; — reconstituirea schemei de conexiuni reale a circuitelor de curent prin analiza pozitiei reciproce a vectorilor tensiune si curent; — eliminarea erorii de conexiune (dac& este cazul) prin corectarea legaturilor la bornele contorului; — stabilirea coeficientului de corectie pentru recalcularea energiei gresit inregistrate de contor. Aga eum este aratat la subcap. 1.2, teoretic aie 9 varietate foarte mare de posibilitagi de legare (gresila) 2 toarelor trifazate. Chiar si in cazurile practice de verificare a montajului contoarelor in functiune, cind se pot distinge in circuitele de masura conductoarele de curent de cele de tensiune, numfrul greselilor de montare posibile este inca tidicat. De asemenea, trebuie avut in vedere faptul cA lega- turile la pamint ale circuitelor secundare execulate gresit constituie o sursa suplimentara de erori de conexiune, mani- festata prin efectul de suntare a transformatoarelor de curent. In aceste conditii interpretarea diagramei vectoriale in cazuri mai complexe este deosebit de dificila si chiar in ipo- teza calificiirii superioare a verificatorului nu exclude nece- sitatea unor operatii de tatonare de lunga durata. 4.2. Simplificarea procedeului de interpretare Pentru a reduce probabilitatea greselilor, respectiv a usura interpretarea diagramei, este indicat si se micsoreze numarul de legaturi posibile, fara a face ins& intreruperi de tensiune 3 — Montarea corecta a contoarelor electrice 33Ja fiecare fazi pentru identificarea fir cu fir a conductoarelor. In acest scop se recurge la eliminarea variantelor determinate de posibilitatile de legare gresit& a circuitelor de tensiune, prin stabilirea provenientei si corectarea pozitiei fazelor la bornele corespunzatoare ale contorului, inaintea ridicdrii diagramei vectoriale a curentilor. Adoptarea acestei simplificiri are la bazi urmatoarele considerente: — reconstituirea exactaé a schemei gresite in vederea sla- bilirii unui coeficient de corectie nu este oportuna, deoarece nu putem avea incredere in gradul de precizie al acestui coeficient, care este functie a defazajului 9 variabil in timp (in unele cazuri acest coeficient nici nu poate fi stabilit); scopul urmarit este realizarea montajului corect al contorului din momentul punerii in functiune a instalatiei sau imediat dupa unele modificdri in conexiunile primare sau secundare in decursul exploatarii; — identificarea circuitelor de tensiune in vederea corec- i leg&turilor, se poate realiza utilizind procedee simple, fara a fi necesar’ intreruperea alimentarii eu energie electrica. Prin stabilirea su iunii corecte a tensiunilor la bornele eontorului, numarul de cazuri de leg&ri posibile se reduce de doua ori; iar daca se face si identificarea celor trei fire de tensiune, prin corectarea pozitiei acestora la bornele conto- rului, variantele de legari posibile se reduc cu sase ori, gre- selile de montaj localizindu-se exclusiy in circuitele de curent. In mod concret — asa cum rezulta din tabelul 1 — prin aceasta madsura numarul de montaje posibile (determinate numai de inversarile de legaturé la bornele contorului) se reduce de la 4 320 la 720 in cazul contoarelor cu trei sisteme active, respectiv de la 144 la 24 in cazul contoarelor cu doua sisteme active. 4.3. Corelatia intre diagramele caracteristice si schemele de conexiuni ale cireuitelor de curent Prin identificarea si corectarea pozitiei cireuitelor de ten- siune la bornele contorului, inaintea inceperii masurarilor cu wattmetru, numarul diagramelor caracteristice care ramine 34de interpretat se reduce la variantele de legare posibile ale cireuitelor de curent. Cu simplificarile de mai sus interpretarea diagramei vectoriale se rezum& in esentd la rezone urmitoarelor probleme: — determinarea combinatiei geometrice a curentilor se- eundari care dau ca rezultant&é curentul din fiecare sistem activ al contorului; — reconstituirea schemei circuitclor secundare de curent, prin gasirea acelor legaturi intre contor si transformatoarele de curent, care determina circulatia curentului rezultant prin sistemele active ale contorului, conform combinatici identificate. Intrucit, la contoare cu trei sisteme active rezolvarea problemei nu prezinta dificultate (v. subcap. 5.1), in cele ce urmeazi se trateazi numai aspectele specifice contoarelor eu douad sisteme active. Din natura montajului, bazaté pe metoda celor douad waltmetre, rezulté ci prin unul din sistemele active ale Fig. 18. Pozitiile posibile ale vectorului curentului de actionare la contorul cu doua sisteme: a ~ incarcare inductivé, g>e: b — incdrcare capacitiva, <0.contorului poate circula numai unul din curentii de faza I,, I5, inversii acestora, sau o combinatie geometricé a acestor Pentru explicitare, in fig. 18 se prezinta cele opt pozitii pe care le poate ocupa in diagrama vectorul curentului din unul din sistemele active ale contorului pentru cazurile de Incarcare inductiva respectiv capacitiva. Pentru determinarea combinatiei cautate se compara ima- ginea geometrica a curentilor J, si Jj, din sistemele active ale contorului (obtinutaé din proiectiile ma&surate cu watt- metru), cu directia vectorilor curentilor de fazi secundari I, si Ig (dreptele AN si BN din fig. 18). 4.4. Influenta modului de Jegare Ja pamint a transiormatoarelor de curent La reconstituirea schemei de conexiuni a cireuitelor de curent este necesar a se avea in vedere si influenta legarii la pamint de protectie a secundarelor transformatoarelor de curent. In cazurile in care cele doua circuite de curent nu sint independente, iar puntea de legare la pamint a trans- formatoarelor devine parte activa a circuitelor de lucru prin montajul gresit, circulatia curentilor se modifici in mod esential, interpretarea diagramei devenind susceptibila de erorl. 4 Puntea de legare Ja pamint poate stabili legAtura intre: a) cele doud borne de inceput ale infasurarilor secundare; b) cele doua borne de sfirsit; ¢) sfirsitul infasurarii primului transformator cu inceputul celui de al doilea; d) inceputul infasurarii primului transformator cu sfirsi- tul celui de al doilea. Daca nu putem avea ineredere in consecventa realizirii in instalatie a unui anumit tip de punte sau in marcarea corecta a bornelor, trebuie sA presupunem posibilitatea exis- tentei oricdreia din cele patru variante de mai sus. Problema prezinta importanta in cazul schemei de conexiuni ale cir- cuitelor de curent realizate cu patru fire, la care puntea de 36D/DtIo}IEA anonpuy ~ b Ee ouosboug gpund tnsd yrpuaing ‘| a Wuasnr PAYIO Ujojay byuapoaupod ourayae fUasld ap S02 NBMI POYPRIO{OD D LAP a uryoboy 9p 1ainGOg O yp owayry DY Ul BP DUIOG— x iota. njoAsasgQ p 9 q pd aanjund jadi WWaMD a JOpuoo{OUIOf a -suny p asnjuwod gp yuryobay 2 aibjuns ap mynjaasa Basoayyduaxz a OUI.legare la pamint in situatia normala (a celor doud circuite independente) nu trebuie sa fie parcursa de curenti de lucru. Pentru evidentierea efectului perturbator a legaturii la pa- mint a transformatoarelor de curent in tabelul 5 este pre- zentat un exemplu de montaj gresit prin care se expliciteazd modul in care puntea de legare la pamint influenteaza cir- eulatia curentilor in sistemele active ale contorului precum si diagrama vectoriala. Se observa ca la schemele a si b unul din sistemele active ale contorului este suntat prin legatura de punte, curentul respectiv fiind practic nul. Curentul prin celalalt sistem activ este determinat de parametrii circuitului compus in care rolul hotaritor il are impedan{a echivalenté a celor doua transformatoare de curent legate in serie respectiv in opo- zitie. Coeficientul subunitar A tine cont de cresterea sarcinii secundare, datorita insumarii impedantelor. Depasirea sar- cinii nominale determina un regim anormal de functionare a transformatoarelor de curent, manifestat prin slibirea efectului demagnetizant al tensiunii magnetomotoare cundare si cresterea corespunziloare a [fuxului. Din cau fluxului miarit se incdlzeste miezul si creste substantial t.e.m. secundara, fara ca aceste efecte sa atinga amploarea fenome- nelor similare care apar in cazul mersului in gol. La schemele c si d desi nu apar asemenea fenomene ne- dorite, puntea de legare la pamint are efect mai derutant, in sensul ca la prima vedere s-ar parea cA circuitele de curent sint independente. In realitate aceasti punte constituie o ramura comuna de inchidere a curentilor de actionare din cele doua circuite, lucru care insi nu poate fi dedus prin simpla analizA a diagramei vectoriale. In cazul schemei de conexiuni a cireuitelor de curent realizate cu trei fire puntea de legare la pdmint reprezinta de fapt leg&tura functionala intre cele dou’ transformatoare de curent, deci nu constituie un element suplimentar de reconstituit. Din acest motiv la montaje cu trei fire exista © corelatie bine determinataé intre diagrama caracteristica si schema de conexiuni a circuitelor de curent, nemanifes- tindu-se efect de suntare perturbator. 385. Reconstituirea si corectarea circuitelor de masuri 5.1. Corectarea schemei de conexiuni a eireuitelor de tensiune La contoare cu trei sisteme active montajul fiind simplu, iar contorul fiind montat de regula in apropierea transforma- toarelor de curent, in cazurile uzuale, identificarea circuitelor de tensiune nu reprezint® o problema deosebité. Mai mult decit atit, de cele mai multe ori se poate stabili prin urma- rirea vizualA a conductoarelor, respectiv cu ajutorul volt- metrului, corespondenta firelor de tensiune cu circuitele de curent ale sistemelor active aferente, situatie in care numarul de leg&turi posibile se reduce la cele opt cazuri corespunzatoare variantelor de inversare a curentilor fn sistemele active ale contorului. Din acest motiv corecturile ce se pot aduce lega- turilor circuitelor de tensiune, pe parcursul verificArii mon- tajului, faciliteaza foarte mult interpretarea diagramei vec- toriale. La contoare cu dona sisteme active in montaj indirect, nu se poate stabili provenienta conductoarelor cireuitelor fara scoaterea de sub tensiune a instalatici primare; pe de alta parte, identificarea vizuala fir cu fir este impiedicata de complexitatea circuitelor secundare, respectiv de amplasarea in locuri (inc&peri sau celule) diferite a contoarelor si transfor- matoarelor de masura. Pentru a putea corecta conexiunile circuitelor de tensiune in vederea reducerii variantelor de montaj posibile, se pre- zinta mai jos un procedeu simplu de identificare a circuitelor de tensiune prin m&surari efectuate cu voltmetrul la bornele contorului. Se creeaz&i 0 asimetrie a tensiunilor secundare prin scoa- terea sigurantei primare a fazei de referinti. Cu aceasta modificare punctul comun al infasurarilor secundare (cores- punzator fazei fara transformator de curent) devine punctul median al unui divizor de tensiune, asa cum este exemplificat acest lucru in fig. 19, in cazul montajului in V a doua trans- formatoare de tensiune monofazate. 39Borna, fata de care ambele tensiuni de linie rezulta egale cu ~ =50 V, in loc de 100 V, corespunde- fazei de g Pp 2 referinfa. Se mentioneaza cai rezultatul este similar si in eazul tensiunilor obtinute de la un transformator trifazat. Identificarea celorlalte doud faze se face fard interventii in instalatiile primare, cu ajutorul indicatorului de succesiune, je {eae 2 —S—S eae IS 6 20KV o a giny | Lar TE, 8 ot Meese gs Le Gg bg Uy =U=100 0 Fig. 19. Principiul identificdrii fazei de referinta la bornele con- torului racordat prin transformatoare de tensiune. facind inversarile necesare intre ele Ia bornele contorului pentru asigurarea succesiunii corecte. In situatia in care instalatia de legare la pimint de pro- tectie a circuitetur secundare este usor accesibilaé de la locul 40de montare al contorului, in principiu se poate renunta la manevrele necesare in celula de masura, identificarea fazei de referinta putindu-se efectua prin verificarea indeplinirii relatiilor: Ur =U =U =100V; Usy= it 9 Aue } Faza de referinta astfel identificat& trebuie s& fie aplicata la dorna comuna a celor doua bobine de tensiune ale contorului. Aceast& simplificare presupune insa cA avem certitudine asupra marcarii corecte a bornelor transformatoarelor de tensiune si asupra corespondentei intre punctul comun al infasurarilor secundare legate Ja pamint si faza fara transfor- mator de curent. 5.2. Identificarea si corectarea legdturilor circnitelor de curent 5.2.1. Reconslituirea pas cu pas a circuilelor Reconstituirea schemei de coneniuni a circuitelor de curent presupune identificarea prealabilé a curentilor din sistemele active ale contorului prin interpretarea diagramei vectoriale (v. cap. 6.). Odata identificata combinatia vectoriald a curentilor de actionare, legiturile ascunse ale schemei se pot reconstitui analizind circulatia si extrapolind caile de inchidere a curen- lilor de fazi secundari. Pentru stabilirea unor reguli generale de urmat, se au in, vedere urmatoarele conventii de sens: — curentul de faz& secundar iese din borna de inceput si intra in borna de sfirsit a transformatorului de curent (lig. 20, a); — semnul pozitiv atribuit unui curent de faz& (respectiv lipsa semnului) are semnificatia c% acel curent intra pe la borna de intrare, respectiv iese din borna de iesire a bobinei de eurent a contorului (fig. 20, b); — semnul negativ atribuit unui curent de fazi inseamna ca acel curent intra pe la borna de iesire, respectiv iese din borna de intrare a bobinei de curent a contorului (fig. 20, ¢). 41 112 avs 18,in cazul schemei de montaj cu patru fire, aplicarea unei metode deductive de reconstituire a schemei duce la nede- terminare, care se elimina numai in cazul cunoasterii modului de legare a punfii de pamintare. Cum insa in cazurile practice Ab £4 ak tt Fig. 20. Conventii de sens pentru evidentierea circulatiei curentilor de faza: @—sensul real al curentilor de fazi; b -- sensul_atribuit curentului de faz pozitiv (I); ¢ — sensul atribuit curentului de fazd negativ (—2). legatura de punte reprezinti clement necunoscut, de regula nu se poate stabili direct din analiza circulafiei curentilor schema de conexiuni reala din instalatie. Pentru aceste tipuri de scheme reconstituirea comporta mai multe ctape inter- mediare de corectare, folosind tabele de interpretare conform celor prezentate in paragraful 5.2.2 La schema de montaj cu trei fire reconstituirea cailor de inchidere a circuitelor permite identificare in mod univoc aleg&turilor ascunse. Pentru evilarea tatondrilor se recomanda urmarirea fazelor de operatii indicate mai jos. a. Se reprezint& schematic situatia legaturilor la bornele contorului. b. Se identified curentii prin firele de leg&tura la bornele contorului. In acest seop se indica pentru inceput circulatia curentilor de fazi in cele dowd conductoare provenite de la transformatoarele de curent, conductoare racordate la bor- nele necomune cu puntea de pamintare, {inind cont de semnul componentelor curentilor din sistemele active. Din cele de mai sus rezult& direct circulatia curentului in puntea de legatura. In continuare, analizind repartitia curentilor la borna care constituie nodul de ramificatie, se deduce curentul prin firul de legdtura-racordat&é la puntea contorului. ¢. Se unese in schema legiiturile prin care circwla curenti individuali de fazi cu bornele corespunzatoare ale trans- formatoarelor de curent, tinind cont de conventia de sens. 42d. Se reconstituie puntea de pamintare prin legarea intre ele a celor doua borne libere ale transformatoarelor de curent si se stabileste legdtura intre uma din aceste borne si borna contorului prin care circulé combinatia de curent. 1 a l a 1 © 6 44 Biel ot Wy Aah, dah 7 o t St Fig. 21. Exemplu de reconstituire pas cu pas a circuitelor de cu- rent la o schema de conexiuni cu trei fire. Pentru exemplificarea acestei reguli in fig. 21 se prezint& succesiunea principalelor faze de reconstituire pentru cazul curenfilor din sistemele active ale contoarelor L=—hth si Iy=—h. 9.2.2. Utilizarea tabelelor de interpretare Pentru calduzirea verificatorului in gasirea usoara si corectarea schemei de conexiuni in baza diagramei vectoriale, s-au intocmit tabelele de interpretare redate in anexele 1 si 2, care cuprind toate variantele de legare ale circuitelor de curent. In linia AB (in chenar ingrosat) sint evidentiate diagrama vectorialé si montajele corecte, la care trebuie sd ajunga verificatorul prin schimbari corespunzatoare ale legaturilor. Se mentioneaz& ca tabelele de interpretare au valabilitate generala indiferent de natura si marimea defazajului. Spre a conferi diagramelor un caracter cit mai intuitiv, cuplul earacteristic al vectorilor J; si Jy, s-a reprezentat in raport eu steaua tensiunilor de faz’, facind exemplificarea cores- punzittoare pentru o incdrcare inductiva (cazul cel mai frec- vent intilnit in practica). 43In aneva 1 este prezentat tabelul de interpretare pentru cazul montajului circuitelor de curent. cu patru fire. in primele opt linii se regasesc situatiile in care prin fiecare sistem activ al contorului actioneazd cite um curent de fazi secundar, in diverse cazuri de polaritate. Ultimele opt linii din tabel corespund situatiilor in care una din bobinele de curent ale contorului este pareursi de o combinatie geometrica a celor doi curenti de faza, iar cealalti bobina este suntata. Din analiza schemelor de conexiuni posibile cuprinse in acest tabel se desprind citeva concluzii de utilitate practica. ~e Dack circuitele de curent sint separate, nu are impor- tant& din punct de vedere al masurarii modul de legare la pamint a transformatoarelor de curent, puntea de pamintare neavind efect perturbator asupra circulatiei curentilor. Faptul ci imaginile curentilor din sistemele active se suprapun numai cu vectorii J,, I,, —, si —Zs (pozitiile 4, B, C, D din fig. 18) nu inseamn& neaparat ca circuitele de curent ale celor doud transformatoare de curent sint inde- pendente. in cazul in care curentii din sistemele active se prezinta sub forma combinatiilor geometrice %-(2,+J;), 4-Ui—Js). (—L,41,) si -(—Li—J) (pozitiile E, F, G, H din fig. 18), sta certitudinea ea circuitele nu sint separate, transforma- e> toarele de curent fiind legate in serie sau in opozitie prin contor. In aceste situatii, pentru corectarea montajului este necesara in prima faza separarea celor dou uite de curent. Datorit’ faptului cA nu putem identifica (fara intrerupere de tensiune) modul de legare la pimint a transformatoarelor de curent si de reguld nu cunoastem de la inceput daca cireuitele sint sau nu independente, imaginea vectoriala obtinut&’ nu determind in mod univoc schema de montaj reali. Aceasti determinare ins& nici nu este necesara pentru corectarea montajului din punct de vedere al masu deoarece variantele de scheme corespunziatoare acele gini vectoriale (cuprinse in aceeasi linie) au proprietatea comuna, cA prin acecasi modificare de corectare a legaturilor, in toate cazurile obfinem ca rezultat o varianta de schema din prima linie. Or, toate cele cinci variante de scheme din linia AB, agsiura circulatia curentilor corespunzator unei inregistrari 44corecte a energiei electrice, curentul J; actionind in sistemul activ I, respectiv curentul J, in sistemul activ III al contorului. Pentru exemplificarea procedeului de corectare a mon- tajului eronat sa presupunem ca prin diagrama ridicaté am identificat imaginea caracteristica a euplului de vectori J, si Igy» aceasta corespunzind liniei BC (1,—Ig; Iyy—-—Li)- Prin compararea oricirei scheme din linia BC cu cores pondenta ei din linia AB situat& pe aceeasi coloan’ cu ea, rezulta ci pentru corectarea montajului trebuie facute ur- matoarele schimbari de legatura: — inversarea legaturilor la bobina de curent a sistemului activ III; — schimbatea intre ele a legturilor la bobinele de curent a celor doua sisteme active. Prin examinarea tuturor celor cinci scheme din linia identificata se constata, ca — indiferent de modul de reali- zare a puntii de pamintare — prin aceste schimbiari de leg: tur’ se ajunge intr-adevar in toate cazurile direct la schema aferenta din linia AB. Din punct de vedere practic trebuie avut in vedere faptul ca circulatia corectaé a curentilor prin contor in cazul montajelor 9a, 9b, 9c si9d presupune o continuitate perfecta a legiturilor puntii de pimintare. 0 eventuala slabire a unui contact micsoreaza efectul de suntare, ceea ce are ca urmare eresterea necontrolat&é a erorii de inregistrare, iar inlreru- perea totalA a legaturii intre transformatoarele de ecurent constituie o eroare evident’ de montaj. In acest ultim caz curentii de actionare corespund urmi&toarelor combinatii vectoriale: Cazul Curentii de actionare 9a sidb Ly= I=) + Ia); 9c si Od =ML-b); fy (-Lt+J). Pentru eliminarea dependentei corectei inregistrari a con- torului de perfectiunea legaturii puntii, este indicat sa se continue corectarea schemei pina la separarea completa a circuitelor de curent corespunzadtor schemei normale din cdsuta 1. In acest scop se indica mai jos procedeul care ne 45duce la rezultatul urmarit prin numarul minim de etape de corectare intermediare. Ne folosim de tabelul 6 care stabileste corelatia intre oricare schema reala dinty-o anumita linie si Tabelul 6 Corelatia dintre schemele folosite pentru separarea circuitelor de eurent cu patru fire Schema presi Variantele de scheme ce se obtin prin musa efectuarea modificarilor de corectare corespunzdtoare schemei presupuse Observatii ma mb | me md real SS a a n ma mb me | md | S-anotat eu nnn ma n 5 24a 18a | te separate din anexa 1 (n=1,2... mb 5 n 18 b 24b 8) m nr. schemei me 21¢ i7¢ n 8 combinate din pri- mele opt linit md wa la 8 n (m=9,10.. . 16) variantele de scheme la care se ajunge prin modificdéri de corectare corespunzatoare schemelor diferite de cea reala. Perfectarea definitiva a montajului cu ajutorul tabe- lului 6 se bazeazi pe urmatorul principiu. Daca se efectueazd ocorectare si separare a circuitelor (in baza compararii cu fig 1 din linia AB) corespunzatoare wnei scheme presupuse, diferite de cea reali, se ajunge ca etapa in- termediara —la o schem& eronata identificabilé, de la care prin modificarea corespunzatoare a conexiuniise ob{ine direct montajul urmarit. Daca se efectueaza 0 corectare de legaturi corespunzatoare unei scheme presupuse, care coincide cu cea reala, se obtine ca rezultat aceeasi diagrama caracteristica, din care se deduce cd schema obtinut& este fie cea presupusa initial, fie schema separata din linia respectiva, celelalte trei variante fiind excluse. Pentru eliminarea nedeterminarii, in continuare se procedeaza la urmatoarea faza de perfectare, aceasta constind din efectuarea unei modificdri de legaturi corespunzadtoare 46corectarii uneia din schemele excluse. Prin aceasta oper se ajunge la ultima etapa intermediara care permite corec- tarea dorit&é conform procedeului descris anterior. Din cele de mai sus rezult4 indicatia utila din punct de vedere practic, de a se efectua in prima fazi in mod inten- tionat modifiecdri de corectare a legaturilor corespunzatoare pentru o schema diferita de cea probabila, obtinindu-se astfel rezolvarea pe calea cea mai scurta. (In acest sens se pot considera cele mai rar intilnite in practic: chemele »me* si ,,md“ la care puntea de pimintare este realizata intre inceputul infasurarii secundare ale unui transformator de curent si sfirsitul celuilalt). Pentru exemplificare si consideram ca situatia reala din instalatie corespunde schemei de conexiuni 9a (n—1; m=9). In prima fazi facem 0 modificare de corectare a legitu- rilor corespunzatoare schemei 9c. Prin ridicarea diagramei constatam c& situatia modificaté corespunde imaginii carac- teristice liniei NG din anexa 1, care comparata cu coloana »me* din tabelul 6, permite identificarea schemei realizate 24a; singura varianta care se regaseste in linia si coloana mentionate ale celor dowd tabele. Procedind la inlaturarea erorilor de conexiune evidentiate in aceasta schema, se ob- tine direct montajul corect urmarit, corespunzator variantei 1. Daca presupunerea ar coincide cu schema reala existenta 9a, uind modificarile de corectare necesare, s-ar obtine aceeasi diagram& vectoriala caracteristicé liniei AB. Acest Jucru ne indici faptul ci schema initial, respectiv si cea obtinuta este fie schema.1, fie schema 9a, fiind excluse variantele 9b, 9e si 9d. Pentru identificarea schemei in ve- derea separarii circuitelcr de curent, pasul urmator este efectuarea modificarii de corectare corespunzatoare uneia din variantele de scheme excluse, de exemplu 9b. Ridicind diagrama vectoriala in noua situatie, constatam ca imaginea obtinuta corespunde diagramei caracteristice liniei BA din an 1. Comparind indicativele schemelor aferente cu cele cuprinse in coloana ,,zmb“ din tabelul 6, se identifica schema realizata, ca fiind cea cu nr. 5, de la care se poate ajunge la montajul perfect (cu circuite independente). Se mentioneazi cA prin utilizarea tabelului 6 separarea cireuitelor se poate realiza eliminind etapa trecerii prin tipul de schema intermediara, corespunzatoare liniei AB. ATIn anexa 2 este prezentat tabelul de interpretare pentru cazul montajului circuitelor de curent cu trei fire, corespun- zind schemei de legare in stea incompleta a celor doua trans- formatoare de curent, La constituirea acestui tabel, in afara rolului puntii de pamintare (care la acest tip de montaj in mod normal face parte activa din circuitele curentilor de Iucru), s-au avut in vedere si posibilitatile de realizare a puntii de legatura la bornele contorului. Pozitia acesteia din urma fiind usor de determinat prin obseryare vizuala, s-a folosit drept criteriu de clasificare a schemelor de montaj (vezi coloanele 1, 2, 3, 4, corespunzatoare celor patru posibilitati de montare a puntii). in primele opt linii sint grupate cazurile in care prin fiecare sistem activ al contorului trece cite un curent de faza secundar, in diverse situatii de polaritate; pentru fiecare diagram caracteristica existind cite o schema bine determi- naté in toate cele patru variante de realizare a punt{ii la bornele contorului. Celelalte linii ale tabelului corespund situatiilor in care unul din sistemele active este actionat de un curent de fazA secundar de o anumita polaritate, iar celelalte de o combinalie geometrica ale celor doi eurenti de fazad se- cundari. In cazul a 16 linii (de la AH la GD) existé variante de scheme numai pentru primele dou&d moduri de realizare a puntii la contor (coloanele 1 si 2). Aceste scheme sint carac— terizate prin proprietatea comuna, potrivit cdreia curentul de fazA care parcurge singur bobina de curent a unui sistem activ se regiseste cu polaritatea invers& si in bobina de curent a celui de al doilea sistem activ, in combinatie geo- metricA cu celalalt curent de faza. in ultimele 16 linii sint grupate variantele de scheme ce se pot intilni numai in cazul montarii puntii de legatura la contor corespunzatoare coloanelor 3 si 4. Aceste scheme- au de asemenea proprietatea comuna, similara grupului de scheme din cele 16 linii anterioare, cu deosebirea ca unul din curentii de faza, care parcurge ambele bobine de curent ale contorului, isi pastreazd polaritatea. Cunoscindu-se de la inceput pozilia de montare a pun de Iegatura la bornele contorului, diagrama caracteristica, 48a curentilor din bobinele de curent ale sistemelor active determina in mod univoe schema de conexiuni a ansamblului circuitelor de curent, implicit si modul de legare la pamint a secundarelor transformatoarelor de masura. Aceasti core- latie reprezinta proprietatea de baz& a tabelului, ca instru- ment de interpretare a diagramei obtinute prin mAsuriri. Sa presupunem, de exemplu, cA in urma analizei vectorilor curentilor de actionare, reprezentati grafic in ansamblul lor, am identificat imaginea caracteristic’ corespunzatoare liniei Cunoscind de la inceput pozitia de montare a punlii la contor (de exemplu corespunzator pentru coloana 1) gasim imediat schema de montaj real la intretaierea liniei ED cu coloana 1. Din schema gisiti observim c& puntea de pamintare stabileste legitura intre cele doud borne de sfirsit ale infdsurarilor secundare ale transformatoarelor de curent. Compararea facuta cu schemele cuprinse in linia AB, ne duce la concluzia ci in situalia dati, montajul corect corespunde schemei situate la intretiierea coloanei 2 eu prima linie. Pentru eliminarea greselii de montaj rezulta deci necesara efectuarea urmatoarelor schimbari de legatura: ~ mutarea puntii intre bornele de iegire ale bobinelor de curent ale contorului; — trecerea legaturii de Ja borna de iesire la borna de intrare a bobinei de curent a celui de al doilea sistem activ al contorului. 6. Identificarea curentilor din sistemele active ale contorului 6.1. Cazul unghiului de defazaj cunoseut Dupd ridicarea diagramei vectoriale a curentilor din bo- binele de curent ale sistemelor active ale contorului Cy si fy); Se pune problema identificrii combinatiilor curentior 4 — Montarea corecti a contoarelor electrice 49de faz, care fi definesc. Odata stabilite componentele geo- metrice ale curentilor din bobinele de curent ale contorului, se poate trece la reconstituirea si corectarea schemei de co- nexiuni conform celor indicate in subeap. 5.2. in cazul in care se cunoaste natura sarcinii si unghiul de defazaj 9, combinalia cautat{ se determina prin simpla comparare a imaginii geometrice a curenfilor din bobinele de curent ale contorului cu directia si sensul curentilor de faza reali, transpusi in diagrama vectoriala. Tinind cont de pozitiile posibile ale vectorilor curentilor din bobinele de curent ale contorului (vezi fig. 18) se poate concluziona urmatoarele: — cel putin unul din vectorii J, si Jy, se suprapune in toate cazurile cu directia unui curent de faza; in acest caz curentul din bobina de curent a contorului coincide cu curentul de faz& respectiv, semnul atribuit fiind pozitiv sau negativ dup& cum curentii sint de acelasi sens sau au sens contrat; —dac& vectorul curentului din una dintre bobinele de curent ale contorului este asezat dup o bisectoare a unghiului format intre direcliile celor doi curenti de faza, componentele se determina prin constructia grafica, bazaté pe regula para- lelogramului. z ] f, Fig. 22. Exemple de identificare a componentelor curenfilor din bobinele de curent ale contorului. 50In fig: 22 se redi un exemplu de identificare a combinaliilor geometrice pentru o imagine dat& a cuplului de vectori re st In Din exemplul prezentat rezulta evident ci aceeasi ima- gine geometric’ poate reprezenta combinatii diferile functie de natura sarcinii si valoarea unghiului de defazaj Q. In situatia in care nu se cunoaste acest element, deter- minarea curentilor din bobinele de curent ale contorului comport& unele operatii de identificare suplimentare, uti- lizind proprietatile tabelelor de interpretare. 6.2. Cazul unghiului de defazaj necunoscut 6.2.1. Circuite de curent cu patru fire in eazul montajului cu patru fire se pot intilni dou& situa fii: — fiecare bobina de curent a contorului este parcurs& de cite un curent de faz& secundar; pentru imaginea curentilor din bobinele de curent ale contorului rezultind o pereche de vectori eu pozitie relativa bine determinat& (primele opt linii din anexa 1); — 0 bobin& de curent a contorului este parcursi de un curent combinat, iar cealalt&i este suntata; imaginea geo- metricd a curentilor din cele dou& bobine ale contorului find reprezentata de un singur vector rezultant (ultimele opt linii din anexa 1), Analizind cazurile corespunzatoare primei situatii se con- stata ca doua cite doua imagini se caracterizeaza prin aceeasi pozifie reciproca a curentilor J, si Jyp definita prin unghiul de decalaj dintre vectorii Jy Ip, si prin ordinea lor de suece- siune. Aceste perechi de imagini (corespunzitoare liniijor AB—CD; BA—DC; AD—CB si DA—BC) reprezinta de fapt acelasi cuplu de vectori, decalat unul fala de celalalt cu 180°. In baza acestor cunostinte, identificarea curentilor din bobinele de curent ale contorului se face comparind pozitia cuplului de vectori obtinut prin m&surari, cu steaua tensiunilor de faza; rezultatul fiind edificator pentru orice * 51valoare a factorului de putere. Pentru usurarea interpretarii, in tabelul 7 s-a reprezentat grafic, pentru cele opt cazuri, domeniul de variatie a unghiului de pozitie (fata de tensiunea Tabelul 7 Corelatii intre unghiul & si domeniuf de variatie a unghiului de pozitie «(B) Ja scheme de conexiuni cu patru fire Unghiul de Nr. decalay cr .| intre curenti Domeniul de variatie al unghiului de porifie =U Ly yyy pentris unghiul de defazaj —90°<@= +90" vation a 7 1) 60° Fo Mlesi2 02 3} 240° 4) 300° d L Ly “Waa at 0" wl “ U,) a acelui curent de actionare, a cirei pozitie fn raport cu diagrama tensiunilor determina in mod univoc corelatia fat& de curentii de faz’. Daca de exemplu unghiul format intre 52vectorii I, si J, (socotit in sens direct de la primul cdtre al doilea) este de $=60° (primul rind din tabelul 7), determi- nantla este pozilia vectorului Le In situatia in care acesta din urma formeazad un unghi mai mic de 90° fata de vectorul J, ne gisim in cazul combinatiei corespunziitoare liniei DA, jar daca unghiul fata de U, mai mare decit 90°, cazul identificat este cel corespunzator liniei BC. Daci prin ridicarea diagramei unul din curentii din bo- binele de curent ale contorului rezulta nul (liniile EN—NH din anexa 1) imaginea oblinuta (veprezentind un singur vector) nu este concludenta faraé cunoasterea defazajului 9. In aceasta situatie, pentru eliminarea nedeterminarii efec- tuim schimbarea intre ele a cite unei legituri de la cele doud bobine de curent ale contorului. Prin aceasté modificare schema inifiala se transform’ — in toate cazurile — intr-una din variantele de scheme cuprinse in primele opt linii, pentru care identificarea se face in baza compararii imaginii vec- toriale cu tensiunea de fazi U,, conform procedeului indicat mai inainte. SA presupunem de exemplu c& schema inilialé corespunde variantei 24 a. Efectuind masurarile cu wattmetru, constatam ca prin bobina de curent 1a contorului curentul rezultant este nul, din care deducem c4 ne gasim intr-una din cazurile cores- punzatoare ultimelor opt linii (EN—NU) din anexa 1. in consecinta efectuam o schimbare a unei legituri de la prima hobina de curent a contorului cu o leg&turA oarecare de la cea de a doua bobin&é de curent a contorului, de exemplu inlocuim firul de intrare de la bobina I eu firul de iesire din bobina III. Prin aceast& modificare de conexiuni se obtine varianta de schema 16 a. Prin ridicarea diagramei curentilor dupa modificarea legiturilor, constatim c& unghiul format intre vectorii I, si Z,,, este de )=240°, din care eu ajutorul tabelului 7 deducem c& schema obtinut& corespunde uneia din variantele corespunzatoare liniei BA sau DC. Tot- odata observam ci vectorul J, formeazi cu U, un unghi mai mare de 90°, fapt care ne indicd in mod cert ci schema realizataé se giseste in linia DC. Corectarea in continuare a schemei se efectueazi conform procedeului indicat la para- graful 5.2.2. 536.2.2. Cireuite de curent cu trei fire Dup& cum rezulté din anexa 2, in cazul montajului cu rei fire se pot intilni cite opt feluri de imagini caracteristice ale perechii de vectori J, si J,,, pentru fiecare varianta de realizare a puntii de legitura la contor. Domeniile de variali ale acestor cupluri de vectori, cu indicativele combinatiilor aferente ale curentilor de faz, sint sintetizate in tabelele 8 si 9, care servesc drept mijloace ajutatoare de interpretare. Coloanele 2 si 3 ale tabelelor 8 si 9 cuprind imaginile caracteristice care definesc numai cite doua combinatii vec- toriale posibile. Pentru aceste cazuri identificarea componente- Totelil 8 Lorelotia datre unghul & s¢ domenul de variate @ uaghwlyr de poztie o (3) le scheme, de conextunt cy tre tire avind puntea de legtturg la contor de tp 1g 2 | Domenul de variate af detazajalui~WeyperSh Domeniil de varratie al defezapulvi 7 eel Domeni) de vorieie > War pa. e+ 6 Waphiull — Bomenul de variate o= re a unghiului = B=U, Dr dy of unghialut | 150° 70" Me BG=6<530"| FB—Labelut 8 (eantirware } i 6 4, 240° Waa <50| 06 ZG 2% u, fi 7 ¥, & . as @ 4%! [aye tee ee waa < +0) OD [8 = 270°| €8) Par aor 4B | 00 iad ct VG jor chutate — la orice factor de putere — este posibilé prin simpla comparare a cuplului de vectori cu di srama tensiuni- Jor de faz{, La interpretarea wltatului compararii se are in vedere domeniul de variatie posibila a unghiului dintre vectorul U, si vectorul J, («), respectiv Lin (8), evidentiat in mod distinct in tabelele in cauza. Pentru exemplificare s& presupunem c& in cazul unui montaj cu punte la contor de tip 1 (realizat& intre bornele de intrare ale bobinelor de curent) imaginea obtinut& cores- punde situatiei cind vectorul J,,, este rotit inainte in sens direct fafa de Jy cu 150°, J, avind modulul mai mic cu V3 ori decit Z,. Cunoscind unghiul de decalaj (¢=150°) intre vectorii curentilor din cele dou& bobine de curent I si III ale contorului si raportul modulelor acestora, constatim ca imaginea caracteristicA se giseste in rindul 3 al tabelului 8. in continuare se observa pozitia veetorului Jigs dac& acesta se gaseste in domeniul (150°...330°), inseamna ci avem 55r de a face cu combinatia FB, iar daca unghiul 8 se incadreaza in limitele (—30°...150°), schema de montaj corespunde coloanei GD din anexa 2. Coloanele 5 si 6 din tabelele ajutatoare sintetizeazd acele eazuri, la care imaginea caracteristicA poate fi atribuita unui numar de sase combinatii vectoriale posibile ale curen- tilor de faza, functie de valoarea factorului de putere. Ta- belele permit identificarea directié a combinatici cautate, din pozitia cuplului de vectori, in urmatoarele ipoteze: — se cunoaste natura incarcarii (inductiva sau capa- citiva), ' — factorul de putere este mai mare decil 0,5. Tetelal 9 Corelatia dintre unghial & sf domenial de variafie a unghio= : Lu de pazitie 0/3) /o scheme de conexinl cu trel tre aviad puniea de _legaturd la contor de tp 8 si 4 [Domeniol de voriatie al deferajule’ 90% p< 90" Damenil de varvafie ol dehezajulr Persea oi Unghiel| — Domenral de variafie Unghiel| Domenicl ce variafie of unghivlut yt, I, of unghidin B= _2 4 Z, ty : 9 70" Uy = naneb=400"|_ FA | age B=" aa" [Blo =330 | ‘6B fcc +50|330° , “4 P0=h<80"| 88 |- <6 DF 2 eA |W) om. 40300 Dac& de exemplu, la aceeasi pozitie a puntii ca mai jnainte, unghiul de decalaj intre curentii din bobinele I si 11] ale contorului este J=240°, iar vectorul Toy Se giasesle in domeniul (120°...180°), combina curentilor I, si in corespunde indicativului AH la sarcini capacitiva. i Hionamentul similar celui care a stat la baza domeniilor de yariatie caracteristice din coloa- nele 5 si 6, se poate identifica combinatia de curenti indiferent de natura sarcinii sila valoarea oarecare a factorului de putere, daca se apreciaza unghiul de defazaj al curentilor de faza cu o aproximatie de -430°. S& presupunem de exemplu ci nu cunoastem in mod cert caracterul sarcinii, ins& stim ci factorul de putere este bun (apropiat de 1), unghiul de defazaj probabil fiind -}-10°. Tinind cont de toleranta -+-380°, rezulté cA domeniul in care se poate afla curentul J, este (—20°...40°), acesta cores- punzind sectorului (0°...60°) din tabelul 8 (rindul 1, co- loana 5). Dacd impartim diagrama in sase sectoare de cite ov60°, se obtin domenii delimitate de unghiurile 40°, 100°, 160°, 220°, 280° si340°, fiecaruia corespunzindu-i indicativul unei combinatii vectoriale bine determinate si anume DE, Fig. 23, Exemplu de stabilire a domeniilor de variatie caracte- ristice ale unghiului de pozitie a (§) pentru P=-++10°+30°: @ — cosg> 0,5; b — cos 9<0,5. HA, CD, BH, EC si AB pentru cazul Y=120°, respectiv ED, AH, DC, HB, CE si BA pentru cazul Y =240°. Desigur, in cazul in care defazajul probabil al curentului este mai mare decit 60° (mai mic decit —60°), domeniul caracteristic pentru combinatia AB respecliv BA va fi delimitat de unghiurile 30° si 90° (270° si 330°), indiferent de valoarea factorului de putere (sub limita de 0,5). Sectoarele delimitate dupa modul aratat mai inainte si indicativele combinatiilor afe- rente sint prezentate in fig. 23 Reprezentind cuplul de vec- Fig. 24. Exemplu de identifi- torial curentilor din bobinele de care a combinatiei curentilor cyrent ale contorului J, si I din bobinele de curent ale . | eA Se contorului I, si Iyy pentru in cimpul de domenii delimitat ap =240°. eonform procedeului indicat, rezult& direct indicativul com- binatiei cdutate. SA presupunem c& pentru exemplul consi- derat (9 =+10°-430°), ajungem prin construirea diagramei eurentilor, la situatia prezentata in fig. 24. 58Unghiul format intre vectorii J, si Tj, (¥=240°) ne in- dica faptul ca pozitia vectorului Ian este cea care determina combinatia cautata (vezi tabelul 8 coloana 4). Identificind sectorul (280°... 340°) in care se gaseste vectorul J,,, rezulta direct indicativul coloanei (CE) din anexa 2, in care este cuprinsa schema de conexiuni existenta. Problema speciala pe care o constituie alegerea combi- naliei corecte din cele sase variante cuprinse in coloanele 6 ale tabelelor ajutatoare, se poate reduce la identifi- earea unghiului de defazaj real din trei valori posibile, care diferé intre ele cu 60° respectiv 120°. Aceste unghiuri carac- teristice se determina pornind de la diagrama curentilor din bobinele de curent ale contorului J, $i J, prin urma- toarele construclii geometrice: — se trag dreptele rezultate prin prelungirea directii- lor celor doi vectori; — se trage bisectoarea unghiului de 120° format intre drepte. Semidreptele situate in domeniul de variatie a unghiu- lui de defazaj (—90°, +90°), corespunde sensului vectorilor care reprezinta curentul J, in cele trei cazuri posibile ale unghiului 9. Fg. 25. Exemple de determinare a unghiurilor de defazaj posibile: a — y=120"; 6 — Y=300". in fig. 25 se prezintA prin dond exemple modul de deter- minare a unghiurilor de defazaj, din care urmeazi a se identifica cel real. 59| HE ig! Te tr N]N409} 009 otjeMea op (eee §) 6 18 9 eretaquy act B yuan ap aTWEULOp UT | ut ayvorpul aonjstsajoered orferqea ap eT! casi es auigoqreun | ‘ganmadsor | siomop ut 7!q=9 anoadsea 47 "gen | Wo oieow *srauraeg B BRIO} ‘emmrysun | ee m con mn as 18 upp sont pamequns BaIBIPROU Sitrz | sio<é S00 spose ere RUILUTTS ag —| PZeeZt[eUe es | -od ap mnTysuN varewpeoul ezeazTfeuR eS oTa}wou -oduroo war -PUTWa}oC “(9 ‘deoqns ‘a) mnjnureagojeteaed elnZad pursoyoy apetsoz09A, epitjeurquioo gouuepr as 18 Teor yzer op Jopyfuamo qnsuos 18 eYoomp no MmiojU0D | nas y aye jue op afeurqoq UIp sopTiu.n wv RolsjoUIONs vuIBeuT yIredutod ag ‘on The ‘oe — P18 s cn | oog 09 — FIs e ay eamzor rez 9p ‘ore ‘ Op ‘Ost — GIST dn eusorog eamny aaeu0ToR Hen Jurs 9 — 2 td my ap epoyur ~Hsuover 2p iver are uOyioN i Tye, 4c Rurwieyep ap eredio no up mug ep iiveznp eTereoap —_aoquoa ey | kd THpuog =| -uTd ojezer ; afeeoop —_zoquod er | ep Msn op wajung ap musun ep eeyun aay nayed no feyuour ap eueyos any Jan no feyuour op ewetS Tonfeyuour man aTW9}STS YNOP No [NAopWOo LT PMYXoUoa ap aways ¥ aaTMyTIsHOdIeI op JOTOPoyoUt vZUTS OL MpPqPL 60(22s §) 9 IMpaqey puTsojoy Blualsixe aueyuns Byenjuead RUTUT]S as I$ sopoyMo.ajo Ta Eaedas vadezi{eod BoTJIIOA ag (T79 §) 2 mmy ~aqe} [104 -nfe no (¢) » mynyzun B atjerien ap Inga -outop 2.80} ~pzundso1 -00 eTfeu -Iquies Bory ~Huspr ag, — panqesey (rz'9 §) pnop ev 39 2 qHTeq dxyuzeeseq =| -e} purzryn -uryos uid — J oorystaayoereo GES $e BxXOUR UIP oaejerdseqzUT ap Injeqrz puIso[oy BJoaarp BaawoITWUap] — Z epojyour (ras §) Jop{ussnd Jerjermoato tozteue ezeq up sed no sed eoarnyrsuove1 — T epozour queimo. ap myna -oyeursoysuey loweyurued ap tra -nyesor tadyy tenz -IA aySeounoat ag — nus {upoues myns -naajoeieo evadns “2 BZBOUTIOJUT age — “bd Nay ued atrqisod Toy ea To1} afo01 OTF -er8 puruajep ag) — yeutxoide 4 no wodet Ul aqeutUra -op ‘eoTysTaoporavo sverea ap apiuour -op ur gj anoadsoa “p TnTyzun wareap woul PzeeziTeue og yuemno ap Jojeymouya OLLINI EHOT BoreJOIOD |§ BOIVOEEHUEPT qnosou -npou 9380 & 08F ap arjeurpxosd © hd ay -seound as 61Alegerea unghiului real din cele trei valori posibile in cazurile practice nu prezintaé o problema deosebita, tinind cont de informatiile ce se pot obtine din analiza sumara a regimului de functionare a instalatiilor primare (gradul de compensare a puterii reactive, starea conectat sau deconec- iat a instalatiilor pentru imbunatatirea factorului de putere, incirearea fata de regimul normal). Daca totusi existA incertitudine asupra defazajului pro- babil, problema se poate rezolva daca exist& posibilitatea recunoasterii vizuale a legaturii de pimintare a transforma- toarelor de curent. Se remarci din anexa 2 c& schemele de conexiuni cores- punzaitoare unghiurilor posibile contin numai punte la transformatorele de curent de tip a si b. In dowd cazuri puntea este de acelasi tip, schemele respective cores- punzind unghiurilor o’ si 9’, situate in afara dome- ninlui (—30°... + 30°) — cel mai frecvent intilnit in practicA. Astfel, daca puntea de pimintare, recumoscuta vizual, corespunde tipului singular din cadrul celor trei scheme identificate, rezulta cu certitudine c&i defazajul real corespunde unghiului @ din fig. 25. In schimb, daca puntea coincide cu tipul de legiturd care se regaseste in doua din cele trei scheme, defazajele posibile corespund la ¢' =9—60°, respectiv o’’=9-+60°. Dintre aceste doua alter- native, diferite una fal de cealalta cu 120°, identificarea defazajului real nu mai prezinta dificultate 6.3. Conelu: privind metodele de interpretare Tinind cont de complexitatea si diversitatea proce- deelor de lucru la contoare trifazate cu douad sisteme, in tabelul 10 se prezint& o sintezi a metodelor de reconstituire a schemei de conexiuni pentru circuite de curent. Acest tabel directiv constituie totodat& un ghid pentru trimiterea verificatorului la metoda cea mai indicaté functie de natura cazului pe care il are de solutionat (sistemul de montaj, precizia de cunoastere a defazajului curentilor de faza). Metodele de verificare a schemelor de conexiuni, bazate pe interpretarea diagramei vectoriale, prezint& avantajul 62net fala de alte procedee folosite (identificarea fir cu fir _ prin sunare etc.), de a nu necesita scoaterea de sub tensi- une a circuitelor primare. Masurdrile efectuindu-se in cir- cuitele secundare, cu instalatiile aflate in sarcina, verificarca grupului de masurare nu este legata de programarea altor lucrri de intretinere. Folosirea unor mijloace ajutétoare de interpretare con- fera metodei operativitate ridicata, constituind totodat& garantia corectitudinii rezultatelor. Se remarca caracterul de valabilitate generala a metodei prezentate pentru verificarea si corectarea montirii contoa- relor cu dou sisteme active, aceasta putind fi utilizata in eazul oricaéror conexiuni, care se bazeazi pe principiul mon- tajului celor dou& wattmetre, respectiv a schemei de legare a circuitelor de curent in stea incompleta. 7. Modul practic in care se procedeaza la verificarea si corectarea schemelor de montaj 7.1. Pregiitirea aparatelor si materialelor necesare Pentru verificarea conect&rii contoarelor trifazate, in afara trusei de scule obisnuite pentru electricieni si a echi- pamentului individual de protectia muncii(ochelari de pro- tectie, manusi electroizolante etc.), se utilizeaza urmi- toarele aparate portative si materiale specifice: — voltmetru; indicator de suecesiune a fazelor; — wattmetru monofazat (sau trifazat utilizind un singur sistem activ — dispozitive de suntare (sub forma de potcovile sau cordoane scurte prevazute cu cleme crocodil); ~~ cordoane flexibile din cupru cu sectiune de cel putin 2,5 mm?* de lungime potrivita (cirea 1,5 m), prevazute la capete cu o fis tip banana’, respectiv cu papuc cu ureche deschi:— degetare izolante; — plombe si sirma de plombare; — fise de verificare (luind ca model tabelele 11... 14). Domeniul de masurare al aparatelor trebuie sa corespunda tensiunii instalatici in care se face verificarea. 7.2. Desfiisurarea lucrarilor 7.2.1. Operajit preliminare Lucrarea se execut& de ciatre doi electricieni, tn con- ditiile respec masurilor organizatorice si tehnice de pro- teclia. muncii Se pregiteste locul de mune, aparatele portative si materialele necesare efectuarii masurarilor. Dupa recunoasterea contoarelor a caror legaturi urmeaza sa fie verificate, se scot plombele si se demonteazi capacele de pe bornele contoarelor de energie activa si reactiva. Se identifica caracteristicile tehnice ale contoarelor, pre- cum si ale transformatoarelor de misura (de pe aparate sau din evidentele tehnice). Cu aceasta ocazie este indicat sa se verifice prin calcul si valoarea constantelor de multiplicare a inregistrarii pentru contorul de energie activa K, si reac- tiva K,. Este util si se informeze asupra regimului de functionare a instalatiei energetice, documentindu-se in privinta carac- terului inedrearii (inductiva sau capacitiva) si a méarimii orientative a defazajului curentilor. 7.2.2. Fazele principale deylucru Metodologia de verificare, bazata pe corectarea in prima etapA a circuitelor de tensiune, dicteazi o succesiune bine determinata a fazelor de lucru, ele constind in principal din urmatoarele operatii: — verificarea cu ajutorul voltmetrului a simetriei siste~ mului de tensiuni, pentru depistarea eventualelor deran- jamente in circuitele de tensiune; — asigurarea concordantei intre borna de tensiune comuni a sistemelor active J, IJI ale contorului cu doua sisteme active si faza de referinta; 64— verifiearea cu indicator si stabilirea succesiunii co- recte a fazelor la contor; — identificarea fazelor instalatiei, corespunzatoare bor- nelor de tensiune ale sistemelor active I, II si III ale con- torului cu trei sisteme active; — efectuarea misurarilor cu wattmetru; — construirea diagramei vectoriale in fisa de verificare; — interpretarea diagramei vectoriale initiale; — efectuarea fazelor intermediare de modificare a lega- turilor si interpretarea diagramelor aferente (dac& este cazul); — recunoasterea schemei de montaj; — corectarea legaturilor cireuitelor de curent si con- trolul rezultatului; — punerea in concordanta a legaturilor contorului de energie reactiva cu circuitele corectate ale contorului de 7.3. Indrumari practice Dac& se constata o asimetrie pronuntataé a sistemului de tensiuni aplicat la bornele contorului, inseamna ca exista fie deranjament in circuitele de tensiune (sigurantA ars&, intrerupere de circuit), fie eroare de conexiune interna (sau marcaj gresit) la transformatoarele de masura. In aceste cazuri este necesaraé in prima faza depistarea si eliminarea deranjamentului, respectiv corectarea conexiunii gresi ie. Cu ocazia identificirii fazei de referinti, la contoare cu doua sisteme active, prin crearea asimetriei artificiale (scoate- rea sigurantei primare de la faza fara transformator de curent), valorile tensiunilor care se masoara la borne pot diferi de cele stabilite teoretic. Pentru obtinerea valorilor concludente masurarile cu vol{metru se efectueaza la circuitele secundare in gol, eliberindu-se firele din bornele contorului. Verificarea secventei fazelor se face realizind contacte intre bornele R, S, T ale indicatorului de succesiune si bornele de tensiune ale contorului in functiune, respectind ordinea acestora de la stinga la dreapta. In aceste conditii. rotirea discului aparatului in sensul miscarii acelor ceasorni- cului are semnificatia existentei succesiunii directe. 5 —Montarea corecta a contoarelor electrice 65La racordarea wattmetrului trebuie avut grija ca borna stelatd s& fie folosit& ca borna de inceput, aceasta fiind condi- lia asigurarii polaritatii corecte. La scheme de montaj ale contoarelor realizate cu fir comun, bobina de curent a wattmetrului se inseriazi in circuit la borna bobinei de curent a contorului care nu este racordaté la un loc cu puntea de legaturd. La orice intrerupere a circuitelor de curent (pentru racor- darea wattmetrului, modificarea leg&turilor la borne) este obligatorie suntarea prealabilé a secundarelor transformatoa- relor de curent. In scopul inlesnirii acestor operatii de suntare este util& instalarea sirului de cleme in apropierea bornelor contorului. - MAasurarea proicctiilor vectorului curentului ce parcurge una din bobinele de curent ale contoruluise efectueaz& cu bobina de curent a wattmetrului inseriata in circuitul respec- tiv, aplicind pe rind bobinei de tensiune a aparatului cele trei tensiuni culese de pe bornele contorului. Astfel, in cazul contoarelor cu trei sisteme active se aplicd in ordine tensi- unile de fazi Uyy, Usy si Uay, iar la contoarele cu doua sisteme active, tensiunile de linie Uy, Uz; si Ug. Cu aceste m4surSri se obtin, pentru fiecare bobina de curent a conto- rului, cite trei valori exprimate in diviziunile scdrii watt- metrului, care la o anumita scar reprezinta proiectiile vecto- rilor de curent. in cazul utilizarii wattmetrului care nu are reperul 0 la mijlocul scirii, la tendinta de deviere spre stinga a acului indicator, citirea diviziunilor devine posibilad dup& inver- sarea polaritatii tensiunii aplicate; in acest caz rezultatul obtinut inscriindu-se in tabelul de citire cu semnul negativ. Reprezentarea in diagram& a vectorului curentului ce pareurge una din bobinele de curent a contorului se obtine prin constructie graficd, folosind diviziunile din tabelul de citire drept coordonate, transpuse (la o scara potrivita) pe directiile vectorilor de Lensiune adoptate ca axe de refe- rinji. Din punctele de coordonate insemnate pe cele trei axe se ridi inii ajutatoare perpendiculare, a cdror inter- sectie determina locul virfului vectorului de curent. Prin unirea originii sistemului de referintA cu punctul de intersectie, se obtine imaginea grafici a curentului ce pareurge bobina de curent a sistemului activ verificat. 66Se mentioneazd ca virful vectorului este definit prin doua coordonate; totusi pentru controlul rezultatelor: este util a se folosi si de a treia proiectie. Marimea triunghiului, care se formeaza in locul unui punct de intersectie, exprima gradul de imprecizie a citirii si reprezentarii. In asemenea cazuri, se poate considera satisfacitoare definirea virfului vectorului prin centrul triunghiului. Rezultatele verificdrilor si masurile luate pentru corectare (daca este cazul) se consemneaza in fisd, care se certificd de c&tre verificatori. La grupurile de masurare care servesc pentru decon- tarea catre consumator sau evidenta schimbului de energie intre organe de exploatare diferite, constatarile vor fi insusite de catre reprezentantii partilor interesate. 8. Exemple de corectare a circuitelor de masura cu conexiuni gresite 8.1. Cazal controlului eu trei sisteme active in conexiune semidirecté In fisa de verificare din tabelul 11 este exemplificata utilizarea diagramei vectoriale pentru verificarea si corec- tarea legdrii unui contor cu trei sisteme active, la care circuitele de tensiune sint separate de cele de curent. in prima faz& s-a verificat simetria si succesiunea ten- siunilor la bornele contorului, acestea gisindu-se corespun- zitoare. In continuare s-au identificat cu ajutorul volt- metrului fazele circuitelor primare 1, 2, si 3 corespunza- toare bornelor de tensiune ale sistemelor active I, II si III ale contorului. Masurarile s-au efectuat folosind montajul prezentat in fig. 15, inseriind pe rind bobina de Curent a wattmetrului in cele trei circuite de curent ale contorului. Construind diagrama vectorialA a curentilor cu ajutorul proiectiilor m&surate, din asocierea directici vectorilor U, 5° 67gel PLO geil © 240 Oy gl 2240 1 Ag pynanie LEI G BOING (greene 22) apundsasiog 7 misao AY20 WYSE BIDDLE Dy BURISUR, SOfRf/NIND QP 782 Ng Juasn? gp sopyimats!a vfwspUuodse!oD 4O{R{SUOI D-—5 ajugpuodsasag am = [ aL 1 PR orsug, ES S008 S009 STO Yorn ep prado = G9 UISL| bbe eOeT Baap) Seine gay 7 fi : ap wyndnsb - 50-519 2E-¥9 ZT PUL | apiorgeuspoo0g Tay nonTi WRI F ay opeuay i Birolees ne ajanas Jopuog| Aayob sOjs07 old VAIHOY CH Wd SAUOINSDL Ap /PIUNY BAYIO BUBJSIS J84] NF JOZAfLLp voju02 niuad aivba ap seuieyos 0 asboysen ap yduraxz LL 1290 G8t anyI0 sojaulap “$18 40 pang Y Hougog Lup voifuasna 2 DJDIIO2IBA ounsboig Te Dun29 Es aL l= I e64 | 8e— de W ies E+ 9- I Lt Zé~ to + Wa LES aL 68+ Zt SZ — ol OSE 7 DuaUyjJOM ND wen Nz Nf) 1gde NED wep wip yee é ee pian GY poimuopse, LPYAHLS | niga de yepouapsong [nies BIDIASDU Olllldeg BIOLISUL NOD GIDRUUOR) Lf fA OGD,0 rer opera, 4 SESE e hae SCS DITIDUWUES IS eee en +: Dungpullag canes Heenan Wypsopoolfiten afeurny synypiopownsuor pauewazasday 5 Z AYIORS [MOLI AyIOAL nsoqUed Of IS a ajsadeby) vopinpobay vasojoxjied. asopar Wt MAB O-8 snplopuow DasDJIaI0I OF Byuopiovuay po8s09 nloy Ujnpsojod DII0gLWUIYIS WOU JOLY DIS O~ 9" MALOjUOI YOUSOD DIGSBIIY BI BIDJIIIOP AIJUAS PLOJIBION Of YL [RAWALSIS 1D pUBIND YP JNfPYMI ‘2 20g ad op smpunIas snyny gp wasp - wo sopsnjpbsyy piDguilYyIS DUldt Uy LOIAI JOSLIAU/ BIFL] IF jays led) IS yenjouogz ieee Jae 4 g 2 é £ PUILNI QP JOfIPNINI MZWDBS 2 fojuow az sojueo byt vot at ga ouay2s TF =a tree AgpoD21 vojioa off T= BIDMUYUOY) LL YIGOLsi I, Us si I, respectiv Us si Ly, s-a constatat cA exista concordant& intre circuitele de tensiune si de curent ale acelorasi faze, singura eroare constind in inversarea polari- tAtii curentului J, in bobina de curent II a contorului. Ca urmare, pentru corectarea montajului a fost necesara inver- sarea legiturilor la bornele bobinei de curent in cauza. Prin repetarea masura ridicarea noii diagrame s-a confirmat perfectarea urm rit: 8.2. Cazul contorului eu dou’ sisteme active in conexiune indirect’ 8.2.1. Circnile de curent cu patru fire In tabelul 12 s-au prezentat rezultatele verificdrii mon- tajului la un contor trifazat cu dot teme active, cireui- tele secundare de curent fiind realizate cu patru fire. in prima fazi s-a analizat simetria tensiunilgr, verifi- cindu-se cu voltmetru egalitatea tensiunilor de linie secundare aplicate la bornele contorului. Valoarea acestor tensiuni rezultind egala cu 100 V, s-a eliminat posibilitatea existenfei unor erori ale schemei, datorita intreruperii cirenitelor de tensiune. In continuare s-a verificat dac& tensiunea de referinta U, este aplicata la borna de mijloc (comuna celor doua sisteme active ale contorului). Pentru acest scop s-a executat manevra de deschidere a separatorului celulei de masur&, s-a scos siguranta de pe faza de referinfié (fara transformator de curent), apoi s-a inchis separatorul, punind grupul de masura sub tensiune prin cele doud faze echipate cu transformator de curent. S-au dezlegat bobinele de tensiune ale contorului si s-au misurat cu voltmetru tensiunile de linie in gol, obtinind urmatoarele rezultate: — intre firele corespunzitoare bornei de tensiune a sistemului activ I si a bornei comune . ~~~ ~- 100 V; — intre firele provenite de la borna comuna si borna de tensiune a sistemului activ HI. + +++ -+- 30 V; — intre firele aferente bornelor de tensiune ale siste- , melor active I si III . tows te ene os aces (DOU 7A37 6) ———— ae J oxouy| ye pace Sy ze | 2s cuca td is ee = oy a mer uaina 4p sWpajtnov0 2 fajuow ap puree a a vi oe- | ol- | aee HT les5 gt Bit Z. oab- 02+ | OF 2 = se aout od sopttonacay | L°71S | exiaup at aotopueay | 1415'S | enon oO araporopiney | 122128 |S RS FIDE DIY BiDINSOW OOP Bloanoos Dili ss eh me pe als 2 2, op 100 7 a RE eujly baroguilyas bf JOpBIO~ 0-8 ‘BsIeAL! pulynze syazE, DaUTISIIONG DBUTSEING = U Aijoe. inynaayys witog We Dliajed OUIUED BLlOo bp ap aylsnpobs) JOSIPAL) NB-S B/DJIZIAD MUAY “If [nuh JP 19EDp 3/515 0 aunisitay 90 vuron'ay Gporytlo yispb 0-s giewayas 4p eainisua, | wifizoy i" Sade OL [paepar OpuosuR, > 10 - "9 P= | carabisi| bar foneg eunisie) op piaioy “S 8 Soe | s/o02 Sloe pana ae piodey |S S - WES oy es 985 IE | 929 £591 Dieag|S Se GGL Ol=ldl9|_BE-Y9 | D1ZIYH RU \% Q2 TROL DUTIRT AY a AYIOR: ATIEE a | poUA testi} 03009 vojeog WINMOIHD ~ MI IE VEILED ANGO[D Ld) * PIDINGDL BP 1042p PAYIO BUAISIS BNOD NI JOZO fbb) SOJUOF a inony — Wwe diy myo nF oyoeyoed Bobs Ip feusayIs D alnayiser ap mdwaxzTe : Bag “OEE Sig ances, $e :0s025| 1 osnjpuwag YALE DIyIIaA eaten _ Unupownsues /puopiazaiday PAGIDET HOSP aD [RIBpH AWIOaT A pjunaiosues home DS B00 29 UAYID de yaayuee po ~dalisgp' mynityues yrunrrouto dasoysap ot faby Learned, =fiad os dlaiyp vod tateieciai dp : afnputceny Aaa Wiajo16 o1Naabe Badeizuy ay jopad B-8 iy }OWYYS inp B88) Gb fay ’ gas 7 (OOUSZSIS GaiDsfUI By YIdsp B-s| Me aj20 snjpuap S88 DOPE ZL ECRLD Itty-|-sis gausog oy sanjay cesosienu Ses WY srypuzysys waiedy wy pope) PAYI0 BuAJSIS ODOD FA? Lip) Sik BS | UMUYIE YP BAGH BD Mita) aii) ap Laibusy 0 46 aalir DGIORUIYR ee / 2 QURGDHUID GLsBoy) end ip 51 '2u3Ya8) E Piveboi 2g ype ty iH fn as ja ee) avoospeundbas0o tunoyipbit Jon ppoye) M0 Bp styapnana aeumneuag % (0) Miozyoas BuUIay IS Pureoding 20-89 jyagoy wip sapjoopun wsgwog OE iF 08 ia SS i SSN a ny G4 ere Rs ge % a8 6 Meh 8S “ 4 poe eo 08 Re 009 a 8 Ss 8 SsDin cele de mai sus s-a constatat aplicarea gresita a tensiunilor, faza de referinta gisindu-se la borna de tensiune a sistemului activ IIL. Pentru corectare s-au inversat fntre ele firele de tensiune de la borna de mijloc si sistemul activ III, realizind astfel aplicarea corect& a tensiunii de referinta. Dup& racordarea circuitelor secundare corectate la bor- nele de tensiune ale contorului, s-a reintrodus siguranta primara la faza de referinta, efectuind manevrele necesare. in continuare s-a verificat secventa fazelor cu ajutorul indicatorului de succesiune si s-a constatat ci aceasta este inversi. Pentru obtinerea succesiunii directe s-au schimbat intre ele legiturile bornelor de tensiune ale celor doua sis- teme active, pastrindu-se la mijloc pozitia fazei de referinta. Circuitele de tensiune fiind corectate, s-a trecut la efec- tuarea masurarilor cu wattmetru, realizindu-se montajul din fig. 17. Cu ajutorul proiectiilor rezultate din mAasurari s-a repre- zentat grafic in figa de verificare diagrama vectoriala a curentilor I, si J}, din cele doua sisteme active. Nefiind cunoscut unghiul de defazaj al curentilor (@), pentru identificarea combinatiei curentilor I,, Ipy, s-a folosit tabelul 7. Unghiul de decalaj intre vectorii J, si Ly tezul- tind Y=60°, s-a analizat pozifia vectorului Jy, fata de vectorul tensiunii de fazi Uy. Unghiul de decalaj 6 intre acesti doi vectori s-a gasit in domeniul (—90°, +90°), din care s-a dedus c& schema de conexiuni corespunde indica- tivului DA, corelaia intre curentii J,, [yy si curentii de faza secundari J, si J; fiind urmatoar L=—h i [gals Urmirind principiul de corectare siseparare a reuitelor de curent bazat pe utilizarea tabelului ajutator 6, s-au efec- tuat modificiri de corectare corespunzitoare schemei 15 d (varianta neprobabila), prin compararea ei cu fig. 1, con- stind din: _ schimbarea intre ele a firelor de la iesirea din cele doua sisteme active; — inversarea legiturilor la bornele sistemului activ III. 74Prin ridicarea diagramei vectoriale pentru noua situa- tie, din imaginea obtinuté — corespunzatoare combinatiilor 1,=ML,—l2) si Lg, =0 — s-a identificat ca schema de montaj corespunde liniei FN din anexa 1. Comparind indicativele schemelor din aceasta linie cu cele cuprinse in coloana m d(m=15) din tabelul 6, a rezultat cA schema obtinuta co- respunde variantei 18 a (singura varianté comund a celor doua tabele). In consecinta, pentru corectarea definitiva — in baza comparatiei cu schema J din linia AB — s-au executat urmatoarele schimbari de legatura:_ — firul de intrare de la sistemul activ I s-a mutat la iesirea sistemului activ III; — firul de intrare de la sistemul activ III s-a trecut la intrarea sistemului activ I; — firul de iesire din sistemul actiy III s-a mutat la intra- rea aceluiasi sistem activ. Prin interpretarea unei noi diagrame ridicate s-a cer- tifica xecutarea fari erori a schimbarilor de legatura pentru separarea circuitelor de curent si realizarea schemei de conexiuni corecte, corespunzatoare variantei 1 din anexa 1. 8.2.2. Circuile de curent cu trei fire Tabelul 13 sintetizeaz& rezultatele verificdrii si corec- tarii unui montaj cu trei fire, la care puntea de legaiturd la contor este realizata intre bornele de intrare ale sistemelor active (fir de dus comun). Analizind circuitele de tensiune s-a constatat existenta simetriei si a succesiunii direcle, rezultind totodata ca faza de referinta este aplicata corect la borna contorului, comund celor doua sisteme active. Pentru masurarea proiectiilor necesare construirii dia- gramei curentilor, wattmetrul s-a inseriat pe rind in circui- tul de intoarcere a celor doua sisteme active. Prin reprezen- tarea graficd s-a obtinut un cuplu de vectori, la care J, este decalat in urm& fata de J,,, eu unghiul b=300°. Consta- tind c& vectorul J, formeazi cu U, ununghi « cuprins in domeniul (90°. ..270°), folosind tabelul 8 s-a dedus ca schema conexiunii corespunde combinatici CB. Astfel a rezul- emulactiv I este actionat de inversul curentului J,, 75—___-*- nnn gp FL O10 8G | yun, og L120 2/ 90 YOLMP M1000/9 DpDINg VO/BZOy PEL YET vaunisacone TiAloua? YP IIIS PROP JAP Dunuog aunjsia, ap DUsOg Df 499I0I B0IYI0 Isa DfUidafel ep 0204 “Yazof Dipieay DUileyal Jp ~ Dies | ap yyndnib ODE | Yl IysHapo0s09 a — Z DoL (Duley DjassIay| 0051 “Y\ BOL/0009L — DULTE | aOL/abDg RuMISUE} ap j10T Dy) = G/0S G/x S/00L \sUeln? 32 yloddy\ gsosnsour gaz By| = 95.88 | 694 EGDL Gh-fGtL | SL-1LdNP GE-aYP HIZTA TaynenID | aunisway ap | pues gO | AngIDI Apoo Oy0078UG) \YDUidaySUBL\JOUIGISUOL)| _ LUjUED Jojuog GL IYEGY aAian auajzss DhOp 22 JOLD{N2 L0]U09 nuuad ‘UNO? SNP Bp SOfWYOUOI PUyfAD ff (ib 2D DY OUOIL aloby Jo fallayI9s D RDUfMeA J YIMIXT yboy WAS AM GOf Dag EINER BP /PINY ea08! i ay OD (65 Des oles z |. Dz, - &. e420 sapauasis 8D JUBINI 9p a pez 3241909 typ VOlfUadt2 0 (D/DISOJIBA L006 owpsboig 0 OES lind 0 LD G:L:0d020\ j= 8b + b= 8- LT SbF Cee ae oe oe ue ene Bet QMOW POM ND “2 TY) a SO <4 es, 0; re M20 YOIOINSD Ut DYIIND Eo ZV, Duo 1100.9 LYHS | opboano of 38) Didnioo ss alopnzy BIDIDSDUL Dillhded PIDINSDU DODgy PPOG Biba rege, wae nn ene nne nnn saumgpuuss 18 = bungguuiog weeen nn ne nn ns, : Mansapodguen spouiny ' 2 snyndappiunsucs prubpiareidey piljoo atbraia | 12207 [PIopuar 40 ynsoyuop no Bjuopioqwes ut Sipe a-© payooes aibiele ap yniozvag no soparypbay Qfunpsowwag puasna) aliS81 ap duiog asus wjund nesbZpDIs= Yo yasoapousysund of ap veo mp sog\ “7 yruvagys wy dojpingpbes aeuosianl!~\ — gyn 292109 109 ly azund ap yiunobys safsopsooues Bes| : ip puysuas baps2ip Tegal! ap jouweayos -ozyoas boyyia? groups puorboip onoy | Dasnzrapied nauad sinpby ap yop, 9 MOSpiu : “Ll MYMMI2 OW [UO M291 NB Gly DLUIYIS NIGH 2LLIYIS WS yznpoao7 -9 BD BIDYL) Ep Dutog IS T mymirysIs D\ vposwIU0I Wp DIBUBII asa DaUNIXaLO p 2e0K99| G7 vier) — juasno ap BOY) opayinatia 0 fojuow sr S| ap owayag “GF ouDnya7 gv. DIU] Zexeuy (2/00/02) EL JYB9OLiar sistemul activ III de curentul Js, deci montajul confine eroare de conexiune. In cazul in care s-ar fi cunoscut valoarca unghiului de defazaj ¢, acelasi rezultat s-ar fi obfinut direct (fara ajuto- rul tabelului 8), comparind imaginea curentilor q si Im cu directiile curentilor de faza, transpuse in diagrama vecto- viala. Schema eronaté, corespunzatoare circulatiei reale a curentilor, s-a identificat folosind tabelul de interpretare din anexa 2, la intretaierea liniei CB cu coloana 3 (corespun- zator tipului de punte la bornele contorului). Din aceasta schem& a rei si faptul cA puntea de pamintare stabileste legatura intre sfirsitul infasurarii secundare a transforma- torului de curent de pe faza 1 si ineeputul transformatorului de curent de pe faza 3. Schema corecta corespunzatoare acestui tip de punte de pamintare se gaseste in coloana 5, linia AB. Pentru eliminarea erorii de conexiune, din compa- ratia celor doua scheme au rezultat modificirile necesare ale legaturilor, constind din: — inversarea legaturilor la sistemul activ I; — modificarea puntii la contor, realizind leg&tura intre borna de iesire a sistemului activ I si borna de intrare a sistemului activ III. Justa interpretare a situatiei verificate si corectitudinea masurilor de perfectare s-a confirmat printr-o noua diagrama ridicata, din care a rezultat implicit si valoarea unghiului de defazaj, necunoscut la inceput (9 capacitiv). In tabelul 14 sint prezentate concluziile verificdrii si corectirii unei alle scheme de montaj cu trei fire, puntea la contor fiind realizaté de aceasta data intre bornele de sfirsit ale sistemelor active (fir de intoarcere comun). Din analiza circuitelor de tensiune a rezultat cA acestea sint in ordine ca simetrie, succesiune, precum si concor- danta intre primarul si secundarul fazei de referinta. in urma masurarilor cu wattmetru, s-a construit dia- grama curentilor, objinind un cuplu de vectori, unghiul de decalaj intre J, si Jyy fiind b=240°. Din cercetarea prealabila a naturii sarcinii s-a putut stabili c& incdrearea este inductiva, factorul de putere fiind cos p>0,5. 799g 0: DOIN gg 1 210 2} 9681 240 Df Hy Wynonse MdBIO/g jodi /0/9ZD, B21? 217 | yaunsosone MMIOpUOD YO PAYIO BUBASIS YNOD JOfI PIUisaZs Op DURUICD aUnISUa] ap DUsog vj j22109 prod apse pjuMesal IP DzDY lazby Df (20d = = z 7 | puapa bpiopsiag) 006 ="y¥| 00L/00093 — GOLJA 008, jauisley ap j1000y| = G/L Sfx Gf | juaina ap pi00oy| avBunsoUt 006 = 77 = = G28 62| S96 1064 Dileg| 4 wyndne 9-GNIL| -SHl9| e=-4I| — H/ZIYY FADE | OP IPSKMAIOIOD yyndanle | eunisia ap| juiasn ap | AaKaoas AIO ozdojsuag |gouugssuolpoungssuod| —Jb2v09 ojo Sounpy €1 7101 AX GO/9 Led 1 PSOINSDL BP 0f9Uley PAGI0 auafsIS NOD N2 JOZB/IL) J0f009 AUpLEO UnUOD BPDLOO{ 90 LOPIMPUOP PUiAD ul, Jah WD BJDEYOIL aioby 3p seuayos b asaoyuan ap mydeuaxz GL //290LOBL iy ody FE (2 v7 0G} 1. [008 oF ‘5 Faw ped (DRO $:L:Du0Ig) =b FO Gib 210264 S24 S8- + rq Sot SE= Olt EE bbe. Olt So+ hy Ot Sot SES rT 1 Taq 7 - wa i] A 19D ANIO SOPPUNIS SOUPISUA, . ayfiaings ad aavonang (PMERENS. Dijoeup bd! Srapbunpu0eg [0a SIS alDdnsDli ONOP @IDIASDUL Dlllfelof BAI Lofalllay ~81S YO JUBINI oP 2/9U1909 Hip SO/UILNI D /DKs0R2aA ownsboig AUZOUYZDM NP JOUIOIASDUL Hayyeee 5 : afog aces an os ele SEU RI. a oe eo 2 BUngpUUaS 1S 1: DUDULIBY | oeoe nc eeseneee 1 UNpndapoDypyien ayauinyy { Unasoppunsucs pnqopuaresaey “payooas sibisva ap ynpiopuer gyyunixeuaa ($ Baloo ablevs ap ynsojuos no pjyeproqves Wy snd 0-8 rewayos valojrapsad 79 bjopg AMIDES JRIOJUOD 29 sopsnpobay BLU OPIOILOD puwosbnyp 7 4490 pnuiag DNOU 2p DowY hdd “byIPI09 Daun) ~sIS Of sOyLnobey NIOSIAAL BB2OPSBIIU ~dU09 JNUYQ0 D-9 Jnl} ge JO J [Ptkeg) JOJOfSUOP 0-8 Gy DPIBIOD DLUIYRO NI Oh ~ SIS BY GP OWN OER) BBIOSIBAU! Uldy /2ULaYIS. OY DIDEWOD Uf] BUNIXGUOD Gp IIOYIGIOI OP JIS DUI IS y2Nj2U09 P10012 BUYUOD DER BP OuleYyIe Fr puogo oH pita ~ phe =) | DEL = Oper Buy 9m =a PUBIND 32 Of HDI oO foyuow ab oweyIeAnalizind pozitia vectorului I), fafa de Uy, care este determinanta in cazul decalajului Y=240°, s-a constatat ca unghiul @—Uylmr se gaseste in domeniul (240°... 300°). Cu aceste informatii, prin utilizarea tabelului 8 s-a identifi- cat e& montajul corespunde combinaliei HB din anexa 2, ind urm&toarea corelatie intre curentii din sistemele active ale contorului si curentii de fazi secundari: -I; st Hy=h- Faptul ci bobina de curent din sistemul activ I este pareursa de un curent combinat in loc de curentul de faza J,, este o consecint& evidenta a existentei erorii de cone- xiune. in coloana 4, linia IZB, a tabelului de interpretare s-a identificat situatia schemei existente, constatindu-se impli- cit si modul de realizare a punfii de pamintare — aceasta stabilind legitura functionala intre sfirsitul secundarelor celor dou& transformatoare de curent. Ca urmare a compa- rarii schemei reconstituite cu schema corecta din linia AB, a rezultat necesard inversarea legiturilor la bornele siste- mului activ I. Ca si in exemplele precedente, s-a procedat la controlul obtinerii schemei corecte prin ridicarea si interpretarea diagramei curentilor pentru noua situatie realizata.@ ae T ao ae No gk pos | TA Qe ie ss 3 Ss Cy rr eT ~p'2'9'D ‘Sg A ZY yw | Tay | ey |e Ty RNS gs fe eo ee | ee OYINZOI gs ss 77 Ey 74 24 | up evoong & && P 2 q D ze vs x Ss ejyuepuadapilt JUS Nu 21D0, aquapuodepyy 8 = g & -DUSYSUBY POOP JO/EI aD pUaINI BP Yaya PUS aRNBND oe . 8 , 7UOIRI Bp Ra S& UgaJooppUJgsuns srojaJopunsas Dp pumutpd pj" 910ba) 3D Qh § wygsod aysnzoa us juadn7 Ep sajaznaya 0 {equolW 9p syaueyop s 3798109 urs aunisuan ap swepsynoua apply D2 ozazod) Uf Pi nyod 29 inypnlojuoe [0209 — BAYID BUl3gsle BOD Loxedy 0 esoouen bf yuedhe ap Joyepiede D alobyy ap ygisod Jojazuatlan auoozpzunmsesos “eousilagoalan Yyarojren swyguinibyp vesojesoasuy yo aygsiajaado2 ysuoldng 84(a/onuhti02)) Bxaelysie 5 Sa Pst 2st a paar ee, a Pat 9 Pesta: 2 | | Tr Pe Eb L g (PION OI) DeolPgb 3h] gail 09 OL (2LDNLYUBI) | O¥IL“ g [auorinyaaa]y Ory‘pposagajo oinbyy WU? Bapanr 22000 38 Wing 080 "ZURIRI ap IystOOROUIESS g voy jnsopunsas ip pjuasno pus 8 Ep t a, Ep “prormgjo osnby ly oapen az00d A BS WG Bo aNd Jos GO TRID T or ; i (Hy Ips a2 youigog up yfuasa puis “7 “TE UII BD IofasDOJOUIO{SU OL) JUBI Buf BIBI sdfjUngns JuaIIsaoI UN ASI "S 0 aepunzes jefunpedury 031348312 3D “oujonoey puanuos niped yoryiduers jws youoped seuoborg '} 1 Yponsesgg (avonvyvao)y oxeuy“I IST anyoo @ IL SIL IZI DL DI vojuon wy pinpobyy ap fund 2 asozypoes ap ayrgeod ayinza9 nuguach 7aun9 ap safeyhaua injmguosuo b feploW 3p yawayrg ¥FU1909 Lip Wiuadng vyaluggsys ao jua1n9 ap\% 2 GIIIOI JUS BUINSUIZ Jp FH909 Of ¥ ~unjpby, Do vzepodh wy — Oly 134) 09 Jnjnlouol {NZOI~ AMZID aUlaZOrS biep 7 HAOOMOT oO flladD ap SYAMIIMI a oloby G0 optgisod sojapndion aunnpprinibasoe aayeiaproso2 yoplojIen syjguialboyg Daimyaddiaguy 7 oxely owosbagg ig: (2/onuguel)g oxsuytp Op a F=f oy ToT ies (pionupioa) 2 Deuy(auonijuog) F Deag g ¥ & gz (2onuyuOI) g DEYlie — (#100UYyuOI) g DXA contoareler electrice corecta a — Montarea a+ le (ovonuyuoa) Z OxaUy(2onuluoa) 2 Oxyqe i ‘a oI th yes SOI) Z 2. Ke 77 Ve= os = a

S-ar putea să vă placă și

• Her Body and Other Parties: Stories

  

  De la Everand

  Her Body and Other Parties: Stories

  Carmen Maria Machado

  Evaluare: 4 din 5 stele

  4/5 (821)
• A Man Called Ove: A Novel

  

  De la Everand

  A Man Called Ove: A Novel

  Fredrik Backman

  Evaluare: 4.5 din 5 stele

  4.5/5 (4609)
• Sing, Unburied, Sing: A Novel

  

  De la Everand

  Sing, Unburied, Sing: A Novel

  Jesmyn Ward

  Evaluare: 4 din 5 stele

  4/5 (1103)
• • Reviste
  • Podcast-uri
  • Partitură
• The Sympathizer: A Novel (Pulitzer Prize for Fiction)

  

  De la Everand

  The Sympathizer: A Novel (Pulitzer Prize for Fiction)

  Viet Thanh Nguyen

  Evaluare: 4.5 din 5 stele

  4.5/5 (119)
• Devil in the Grove: Thurgood Marshall, the Groveland Boys, and the Dawn of a New America

  

  De la Everand

  Devil in the Grove: Thurgood Marshall, the Groveland Boys, and the Dawn of a New America

  Gilbert King

  Evaluare: 4.5 din 5 stele

  4.5/5 (265)
• The Woman in Cabin 10

  

  De la Everand

  The Woman in Cabin 10

  Ruth Ware

  Evaluare: 3.5 din 5 stele

  3.5/5 (2322)
• The Yellow House: A Memoir (2019 National Book Award Winner)

  

  De la Everand

  The Yellow House: A Memoir (2019 National Book Award Winner)

  Sarah M. Broom

  Evaluare: 4 din 5 stele

  4/5 (98)
• A Tree Grows in Brooklyn

  

  De la Everand

  A Tree Grows in Brooklyn

  Betty Smith

  Evaluare: 4.5 din 5 stele

  4.5/5 (1929)
• A Heartbreaking Work Of Staggering Genius: A Memoir Based on a True Story

  

  De la Everand

  A Heartbreaking Work Of Staggering Genius: A Memoir Based on a True Story

  Dave Eggers

  Evaluare: 3.5 din 5 stele

  3.5/5 (231)
• The Little Book of Hygge: Danish Secrets to Happy Living

  

  De la Everand

  The Little Book of Hygge: Danish Secrets to Happy Living

  Meik Wiking

  Evaluare: 3.5 din 5 stele

  3.5/5 (399)
• The Perks of Being a Wallflower

  

  De la Everand

  The Perks of Being a Wallflower

  Stephen Chbosky

  Evaluare: 4.5 din 5 stele

  4.5/5 (2099)
• The Light Between Oceans: A Novel

  

  De la Everand

  The Light Between Oceans: A Novel

  M.L. Stedman

  Evaluare: 4.5 din 5 stele

  4.5/5 (789)
• Brooklyn: A Novel

  

  De la Everand

  Brooklyn: A Novel

  Colm Tóibín

  Evaluare: 3.5 din 5 stele

  3.5/5 (1937)
• Yes Please

  

  De la Everand

  Yes Please

  Amy Poehler

  Evaluare: 4 din 5 stele

  4/5 (1891)
• Little Women

  

  De la Everand

  Little Women

  Louisa May Alcott

  Evaluare: 4 din 5 stele

  4/5 (104)
• The Outsider: A Novel

  

  De la Everand

  The Outsider: A Novel

  Stephen King

  Evaluare: 4 din 5 stele

  4/5 (1839)
• Hidden Figures: The American Dream and the Untold Story of the Black Women Mathematicians Who Helped Win the Space Race

  

  De la Everand

  Hidden Figures: The American Dream and the Untold Story of the Black Women Mathematicians Who Helped Win the Space Race

  Margot Lee Shetterly

  Evaluare: 4 din 5 stele

  4/5 (890)
• The Art of Racing in the Rain: A Novel

  

  De la Everand

  The Art of Racing in the Rain: A Novel

  Garth Stein

  Evaluare: 4 din 5 stele

  4/5 (4200)
• Wolf Hall: A Novel

  

  De la Everand

  Wolf Hall: A Novel

  Hilary Mantel

  Evaluare: 4 din 5 stele

  4/5 (3811)
• Fear: Trump in the White House

  

  De la Everand

  Fear: Trump in the White House

  Bob Woodward

  Evaluare: 3.5 din 5 stele

  3.5/5 (738)
• Bad Feminist: Essays

  

  De la Everand

  Bad Feminist: Essays

  Roxane Gay

  Evaluare: 4 din 5 stele

  4/5 (1015)
• Linii Electrice Aeriene Si Subterane

  

  Document504 pagini

  Linii Electrice Aeriene Si Subterane

  geluemil

  88% (16)
• Instructiuni de Proiectare Centrale Si Statii

  

  Document66 pagini

  Instructiuni de Proiectare Centrale Si Statii

  Vasile Negulescu

  Încă nu există evaluări
• Rise of ISIS: A Threat We Can't Ignore

  

  De la Everand

  Rise of ISIS: A Threat We Can't Ignore

  Jay Sekulow

  Evaluare: 3.5 din 5 stele

  3.5/5 (137)
• The Glass Castle: A Memoir

  

  De la Everand

  The Glass Castle: A Memoir

  Jeannette Walls

  Evaluare: 4.5 din 5 stele

  4.5/5 (1711)
• Team of Rivals: The Political Genius of Abraham Lincoln

  

  De la Everand

  Team of Rivals: The Political Genius of Abraham Lincoln

  Doris Kearns Goodwin

  Evaluare: 4.5 din 5 stele

  4.5/5 (234)
• Angela's Ashes: A Memoir

  

  De la Everand

  Angela's Ashes: A Memoir

  Frank McCourt

  Evaluare: 4.5 din 5 stele

  4.5/5 (440)
• Manhattan Beach: A Novel

  

  De la Everand

  Manhattan Beach: A Novel

  Jennifer Egan

  Evaluare: 3.5 din 5 stele

  3.5/5 (792)
• John Adams

  

  De la Everand

  John Adams

  David McCullough

  Evaluare: 4.5 din 5 stele

  4.5/5 (2409)
• Instalatii Electrice Industriale - Manual CL XII

  

  Document212 pagini

  Instalatii Electrice Industriale - Manual CL XII

  ccmihai

  Încă nu există evaluări
• The Constant Gardener: A Novel

  

  De la Everand

  The Constant Gardener: A Novel

  John le Carre

  Evaluare: 3.5 din 5 stele

  3.5/5 (104)
• Masurarea Rezistentei de Izolatie

  

  Document72 pagini

  Masurarea Rezistentei de Izolatie

  Stefi Gv

  100% (1)
• The Emperor of All Maladies: A Biography of Cancer

  

  De la Everand

  The Emperor of All Maladies: A Biography of Cancer

  Siddhartha Mukherjee

  Evaluare: 4.5 din 5 stele

  4.5/5 (271)
• Mica Enciclopedie Tehnica Ilustrata

  

  Document310 pagini

  Mica Enciclopedie Tehnica Ilustrata

  adinelutu

  100% (11)
• Shoe Dog: A Memoir by the Creator of Nike

  

  De la Everand

  Shoe Dog: A Memoir by the Creator of Nike

  Phil Knight

  Evaluare: 4.5 din 5 stele

  4.5/5 (537)
• On Fire: The (Burning) Case for a Green New Deal

  

  De la Everand

  On Fire: The (Burning) Case for a Green New Deal

  Naomi Klein

  Evaluare: 4 din 5 stele

  4/5 (73)
• Manualul Instalatiilor Electrice

  

  Document432 pagini

  Manualul Instalatiilor Electrice

  zatarrra

  100% (14)
• The Unwinding: An Inner History of the New America

  

  De la Everand

  The Unwinding: An Inner History of the New America

  George Packer

  Evaluare: 4 din 5 stele

  4/5 (45)
• Masini Electrice Rotative Fabricate in Romania

  

  Document407 pagini

  Masini Electrice Rotative Fabricate in Romania

  Gheorghe Otoc

  100% (3)
• Instructiuni PRBM

  

  Document143 pagini

  Instructiuni PRBM

  adinelutu

  Încă nu există evaluări
• Masini Si Actionari Electrice

  

  Document161 pagini

  Masini Si Actionari Electrice

  Laurentiu Ilea

  100% (6)
• The Subtle Art of Not Giving a F*ck: A Counterintuitive Approach to Living a Good Life

  

  De la Everand

  The Subtle Art of Not Giving a F*ck: A Counterintuitive Approach to Living a Good Life

  Mark Manson

  Evaluare: 4 din 5 stele

  4/5 (5794)
• Manual Scheme Electrice

  

  Document154 pagini

  Manual Scheme Electrice

  Andrutsza Creatsza

  Încă nu există evaluări
• Grit: The Power of Passion and Perseverance

  

  De la Everand

  Grit: The Power of Passion and Perseverance

  Angela Duckworth

  Evaluare: 4 din 5 stele

  4/5 (587)
• The World Is Flat 3.0: A Brief History of the Twenty-first Century

  

  De la Everand

  The World Is Flat 3.0: A Brief History of the Twenty-first Century

  Thomas L. Friedman

  Evaluare: 3.5 din 5 stele

  3.5/5 (2219)
• Normativ PE 106 / 2003

  

  Document42 pagini

  Normativ PE 106 / 2003

  Diferit

  100% (3)
• The Gifts of Imperfection: Let Go of Who You Think You're Supposed to Be and Embrace Who You Are

  

  De la Everand

  The Gifts of Imperfection: Let Go of Who You Think You're Supposed to Be and Embrace Who You Are

  Brene Brown

  Evaluare: 4 din 5 stele

  4/5 (1090)
• Principles: Life and Work

  

  De la Everand

  Principles: Life and Work

  Ray Dalio

  Evaluare: 4 din 5 stele

  4/5 (599)
• The Hard Thing About Hard Things: Building a Business When There Are No Easy Answers

  

  De la Everand

  The Hard Thing About Hard Things: Building a Business When There Are No Easy Answers

  Ben Horowitz

  Evaluare: 4.5 din 5 stele

  4.5/5 (344)
• Never Split the Difference: Negotiating As If Your Life Depended On It

  

  De la Everand

  Never Split the Difference: Negotiating As If Your Life Depended On It

  Chris Voss

  Evaluare: 4.5 din 5 stele

  4.5/5 (838)
• Elon Musk: Tesla, SpaceX, and the Quest for a Fantastic Future

  

  De la Everand

  Elon Musk: Tesla, SpaceX, and the Quest for a Fantastic Future

  Ashlee Vance

  Evaluare: 4.5 din 5 stele

  4.5/5 (474)
• Steve Jobs

  

  De la Everand

  Steve Jobs

  Walter Isaacson

  Evaluare: 4.5 din 5 stele

  4.5/5 (806)
• Montarea Si Exploatarea Liniilor Si Statiilor Electrice

  

  Document403 pagini

  Montarea Si Exploatarea Liniilor Si Statiilor Electrice

  Vlad Andrei

  0% (1)
• Pe 11695

  

  Document71 pagini

  Pe 11695

  Adrian Ap

  Încă nu există evaluări
• Megohmetru 1MTM

  

  Document6 pagini

  Megohmetru 1MTM

  Mogosanu Gabriel

  Încă nu există evaluări
• Masurari Electrice Si Electronice PDF

  

  Document96 pagini

  Masurari Electrice Si Electronice PDF

  istra1980

  Încă nu există evaluări
• Mecanica Tehnica

  

  Document323 pagini

  Mecanica Tehnica

  Flavius Belean

  100% (1)
• Masini Electrice Si Actionari

  

  Document387 pagini

  Masini Electrice Si Actionari

  Simona Adriana

  Încă nu există evaluări
• Metode Si Instalatii Pentru Verificarea Instrumentelor

  

  Document209 pagini

  Metode Si Instalatii Pentru Verificarea Instrumentelor

  reeaws

  Încă nu există evaluări
• Masurari Electrice Si Electronice 1983 PDF

  

  Document514 pagini

  Masurari Electrice Si Electronice 1983 PDF

  jimmy

  Încă nu există evaluări
• Manevre Si Interventii in Instalatiile Electrice

  

  Document215 pagini

  Manevre Si Interventii in Instalatiile Electrice

  ivlonely

  Încă nu există evaluări
• Instructiuni de Montaj Si Exploatare TC CIRTi CIRTo CIRTos

  

  Document13 pagini

  Instructiuni de Montaj Si Exploatare TC CIRTi CIRTo CIRTos

  Padeanu Laurentiu

  100% (1)
• Masini Electrice

  

  Document438 pagini

  Masini Electrice

  alex&iulia

  100% (2)
• Intretinerea Si Reparea Masinilor Electrice

  

  Document262 pagini

  Intretinerea Si Reparea Masinilor Electrice

  Laura Vaught

  Încă nu există evaluări
• Locomotive Si Trenuri Electrice

  

  Document441 pagini

  Locomotive Si Trenuri Electrice

  Kis Szabi

  100% (5)
• Instructiuni de Montaj Si Exploatare TR 100-1600kVA

  

  Document16 pagini

  Instructiuni de Montaj Si Exploatare TR 100-1600kVA

  Padeanu Laurentiu

  Încă nu există evaluări
• Instructiuni de Montaj Si Are TC CIRHi CIRHo

  

  Document5 pagini

  Instructiuni de Montaj Si Are TC CIRHi CIRHo

  Cristi Popovici

  Încă nu există evaluări
• It - 3 1 E-I66-81

  

  Document152 pagini

  It - 3 1 E-I66-81

  Vlad Andrei

  Încă nu există evaluări
• Intreruptoare de Inalta Tensiune

  

  Document38 pagini

  Intreruptoare de Inalta Tensiune

  Costel Angheluta

  Încă nu există evaluări
• Instalatii Electromecanice

  

  Document119 pagini

  Instalatii Electromecanice

  Adrian

  Încă nu există evaluări