P. 1
Curs 3 - Puncte incluse in plan si altele

Curs 3 - Puncte incluse in plan si altele

|Views: 4|Likes:
Published by neotheelf
Punctul inclus in plan
Dreapta inclusa in plan
Proprietatile planelor dublu particulare
Pozitii relative ale dreptei fata de plan
Reguli de vizibilitate
Aplicatie
Punctul inclus in plan
Dreapta inclusa in plan
Proprietatile planelor dublu particulare
Pozitii relative ale dreptei fata de plan
Reguli de vizibilitate
Aplicatie

More info:

Categories:Types, Presentations
Published by: neotheelf on Sep 29, 2013
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as PPT, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

01/25/2015

pdf

text

original

1.

Punctul inclus in plan
Apartenenta unui punct la un plan se evaluaeaza folosind urmatoarea teorema:

Un punct apartine unui plan daca apartine unei drepte din acel plan.

a) In cazul planului dublu particular definit prin urme teorema se poate inlocui cu urmatoarea conditie:

Un punct apartine unui plan dublu particular (definit ca loc geometric al punctelor de abscisă / depărtare / cotă data) daca respectiv abscisa / depărtarea / cota sa este egală cu cea a planului.

CONCLUZIE Un punct apartine unui plan dublu particular daca, in epura, proiectiile sale apartin urmelor de acelasi nume ale planului.

. in epura. . o proiectie a sa apartine urmei inclinate omonime a planului. Punctul inclus in plan b) In cazul unui plan simplu particular teorema de apartenenta se poate inlocui cu urmatoarea conditie: Un punct apartine unui plan simplu particular daca.1.

in epură. Dreapta inclusa in plan Apartenenta unei drepte la un plan se evaluaeaza folosind urmatoarea teorema: O dreapta apartine unui plan daca doua puncte ale sale apartin acelui plan. . Grafic. urmele sale apartin urmelor omonime ale planului. adica urmele sale si formularea conditiei devine cea de mai jos: O dreapta apartine unui plan dacă. in epura. aceasta conditie se aplică folosind punctele semnificative ale unei drepte.2.

2. Proprietatile planelor simplu particulare P1. Orice punct cuprins într-un plan simplu particular are o proiecţie situată pe urma înclinată omonima a planului. . Orice punct cuprins în planul fronto-orizontal are proiecţia laterală situată pe urma laterală a planului.

2. Proprietatile planelor simplu particulare P2. Unghiurile unui plan simplu particular cu planele de proiectie se proiecteaza in adavarata marime pe planul de proiectie pe care planul simplu particular este normal. Unghiul dintre două plane concurente este unghiul măsurat întrun plan perpendicular pe dreapta lor de intersecţie şi format de dreptele de intersecţie dintre plane şi planul normal. .

3. Unghiurile drepte pe care le formează în spaţiu un plan dublu particular doua dintre planele de proiectie se regasesc in epura intre urmele planului si dreapta de intersectie a celor doua plane de proiectie. P2. . P3. Orice punct cuprins intr-un plan dublu particular are doua dintre proiectii situate pe urmele omonime ale planului. Proprietatile planelor dublu particulare P1. Orice figura dintr-un plan dublu particular se proiecteaza in adevarata marime pe planul de proiectie cu care planul dublu particular este paralel.

.4. Pozitii relative ale dreptei fata de plan 4.1 Dreapta paralela cu planul O dreapta este paralela cu un plan daca este paralela cu o dreapta condinuta in acel plan. Printr-un punct M exterior unui plan P se pot construi o infinitate de drepte paralele cu [P].

Pozitii relative ale dreptei fata de plan 4.1 Dreapta paralela cu planul Daca pentru dreapta paralela cu un plan se impune o conditie suplimentara referitoare la directia ei atunci rezolvarea este unica. .4. g’. g’’). G(g. De exemplu printr-un punct M exterior unui plan P se poate construi o singura dreapta de nivel paralela cu [P]. Pentru a rezolva problema se construieste in [P] o orizontala oarecare.

4.2 Dreapta concurenta cu planul O dreapta intersecteaza un plan daca are doar un punct comun cu planul respectiv. 2) Punctul de intersecţie dintre AB şi [Q] este cel a carui proiectie orizontala apartine concomitent proiectiei orizontale a segmentului si urmei orizontale a planului. . [Q]  [H] (AB) [H] D(AB) ∩ [Q] 1) Deoarece [Q]  [H]. Aceasta conditie o indeplineste doar punctul notat d care rezulta din intersectia (ab) si (Q h). Pozitii relative ale dreptei fata de plan 4. toate punctele cuprinse in plan au proiectiile orizontale situate pe (Qh). el va avea proiecţia verticală d’ situată pe proiecţia verticală a segmentului (a’b’) iar proiecţia laterală d’’ aparţine proiecţiei laterale a segmentului (a’’b’’). In cazul planelor simplu particulare punctul de intersectie dintre plan si o dreapta se determina folosind prima dintre proprietatile acestor plane. 3) Deoarece punctul de intersecţie dintre plan şi segmentul de dreaptă este un punct al segmentului. adica d  (ab) ∩ (Q h).

Pozitii relative ale dreptei fata de plan 4. el satisface condiţiile: proiecţia orizontală q aparţine proiectiei orizontale (mp) si proiectia laterala q’’ apatţine proiecţiei laterale (m’’p’’). Aceasta conditie o îndeplineste punctul q’ care rezulta din intersectia (m’p’) si (N V ). 1) Deoarece [N]  [H]. 2) Un punct comun al segmentului (MP) si al planului este cel a carui proiectie verticală aparţine concomitent proiectiei verticale a segmentului si urmei verticale a planului. adică: q’  (m’p’) ∩ (N V ).4.2 Dreapta concurenta cu planul In cazul planelor dublu particulare punctul de intersectie dintre plan si o dreapta se determina folosind prima dintre proprietatile acestor plane. 3) Deoarece punctul de intersectie dintre plan si segmentul de dreaptă este punct al dreptei. . atunci toate punctele cuprinse in plan au proiectiile verticale situate pe urma verticala (N V ) a planului iar proiecţiile laterale apartin urmei laterale a planului. (N W).

Reguli de vizibilitate Daca doua sau mai multe puncte au proiectiile pe un plan confundate. Vizibilitatea pe planul orizontal: dintre punctele 1 si 2 este vizibil 1 deoarece z 1> z2 Vizibilitatea pe olanul vertical: dintre punctele 1 si 5 pe este vizibil 1 deorece y1 > y5 Vizibilitatea pe olanul lateral: dintre punctele 1 si 4 pe este vizibil 1 deorece x1 > x 4 . este vizibil acel punct a cărui distanţă faţă de plan este mai mare.5.

Celelalte doua proiectii i si i’’ se determina la intersectia liniilor de ordine cu proiectiile (mn) si (m’’n’’). i’. Se dau coordonatele: A(5. b’ si c’ sunt coliniare). Datorita faptului ca planul placii este un plan simplu particular. Aplicatie Fie placa ABC si segmentul MN a căror poziţie reciprocă este cea din figura. Sa se determine grafic punctul lor de intersectie si sa se justifice vizibilitatea segmentului în raport cu placa. 5. punctul de intersecţie I (i. 35. deoarece punctul I aparţine segmentului. 5). B(13. . N(15. i’’) are proiectia verticala i’ in punctul de intersectie al proiectiei verticale (m”n”) cu urma planului (a’c’). 30).6. 10. 20. Se observă că MN este un segment de front (y M = y N = 20) iar placa apartine unui plan de capăt (proiectiile a’. 20. M(45. C(45. 10). 30). 0).

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->