1.

Punctul inclus in plan
Apartenenta unui punct la un plan se evaluaeaza folosind urmatoarea teorema:

Un punct apartine unui plan daca apartine unei drepte din acel plan.

a) In cazul planului dublu particular definit prin urme teorema se poate inlocui cu urmatoarea conditie:

Un punct apartine unui plan dublu particular (definit ca loc geometric al punctelor de abscisă / depărtare / cotă data) daca respectiv abscisa / depărtarea / cota sa este egală cu cea a planului.

CONCLUZIE Un punct apartine unui plan dublu particular daca, in epura, proiectiile sale apartin urmelor de acelasi nume ale planului.

in epura. Punctul inclus in plan b) In cazul unui plan simplu particular teorema de apartenenta se poate inlocui cu urmatoarea conditie: Un punct apartine unui plan simplu particular daca. o proiectie a sa apartine urmei inclinate omonime a planului. .1..

. in epură. Grafic. urmele sale apartin urmelor omonime ale planului. adica urmele sale si formularea conditiei devine cea de mai jos: O dreapta apartine unui plan dacă.2. in epura. Dreapta inclusa in plan Apartenenta unei drepte la un plan se evaluaeaza folosind urmatoarea teorema: O dreapta apartine unui plan daca doua puncte ale sale apartin acelui plan. aceasta conditie se aplică folosind punctele semnificative ale unei drepte.

2. Orice punct cuprins într-un plan simplu particular are o proiecţie situată pe urma înclinată omonima a planului. Orice punct cuprins în planul fronto-orizontal are proiecţia laterală situată pe urma laterală a planului. . Proprietatile planelor simplu particulare P1.

Unghiul dintre două plane concurente este unghiul măsurat întrun plan perpendicular pe dreapta lor de intersecţie şi format de dreptele de intersecţie dintre plane şi planul normal. Proprietatile planelor simplu particulare P2. Unghiurile unui plan simplu particular cu planele de proiectie se proiecteaza in adavarata marime pe planul de proiectie pe care planul simplu particular este normal.2. .

P2. Unghiurile drepte pe care le formează în spaţiu un plan dublu particular doua dintre planele de proiectie se regasesc in epura intre urmele planului si dreapta de intersectie a celor doua plane de proiectie. P3. Proprietatile planelor dublu particulare P1. .3. Orice figura dintr-un plan dublu particular se proiecteaza in adevarata marime pe planul de proiectie cu care planul dublu particular este paralel. Orice punct cuprins intr-un plan dublu particular are doua dintre proiectii situate pe urmele omonime ale planului.

4.1 Dreapta paralela cu planul O dreapta este paralela cu un plan daca este paralela cu o dreapta condinuta in acel plan. Pozitii relative ale dreptei fata de plan 4. . Printr-un punct M exterior unui plan P se pot construi o infinitate de drepte paralele cu [P].

De exemplu printr-un punct M exterior unui plan P se poate construi o singura dreapta de nivel paralela cu [P]. Pozitii relative ale dreptei fata de plan 4. . Pentru a rezolva problema se construieste in [P] o orizontala oarecare. G(g. g’. g’’).1 Dreapta paralela cu planul Daca pentru dreapta paralela cu un plan se impune o conditie suplimentara referitoare la directia ei atunci rezolvarea este unica.4.

In cazul planelor simplu particulare punctul de intersectie dintre plan si o dreapta se determina folosind prima dintre proprietatile acestor plane.4. el va avea proiecţia verticală d’ situată pe proiecţia verticală a segmentului (a’b’) iar proiecţia laterală d’’ aparţine proiecţiei laterale a segmentului (a’’b’’). . adica d  (ab) ∩ (Q h). toate punctele cuprinse in plan au proiectiile orizontale situate pe (Qh). Pozitii relative ale dreptei fata de plan 4. 3) Deoarece punctul de intersecţie dintre plan şi segmentul de dreaptă este un punct al segmentului. Aceasta conditie o indeplineste doar punctul notat d care rezulta din intersectia (ab) si (Q h). [Q]  [H] (AB) [H] D(AB) ∩ [Q] 1) Deoarece [Q]  [H]. 2) Punctul de intersecţie dintre AB şi [Q] este cel a carui proiectie orizontala apartine concomitent proiectiei orizontale a segmentului si urmei orizontale a planului.2 Dreapta concurenta cu planul O dreapta intersecteaza un plan daca are doar un punct comun cu planul respectiv.

Aceasta conditie o îndeplineste punctul q’ care rezulta din intersectia (m’p’) si (N V ).4. Pozitii relative ale dreptei fata de plan 4. el satisface condiţiile: proiecţia orizontală q aparţine proiectiei orizontale (mp) si proiectia laterala q’’ apatţine proiecţiei laterale (m’’p’’). 1) Deoarece [N]  [H]. (N W).2 Dreapta concurenta cu planul In cazul planelor dublu particulare punctul de intersectie dintre plan si o dreapta se determina folosind prima dintre proprietatile acestor plane. atunci toate punctele cuprinse in plan au proiectiile verticale situate pe urma verticala (N V ) a planului iar proiecţiile laterale apartin urmei laterale a planului. 2) Un punct comun al segmentului (MP) si al planului este cel a carui proiectie verticală aparţine concomitent proiectiei verticale a segmentului si urmei verticale a planului. 3) Deoarece punctul de intersectie dintre plan si segmentul de dreaptă este punct al dreptei. . adică: q’  (m’p’) ∩ (N V ).

Vizibilitatea pe planul orizontal: dintre punctele 1 si 2 este vizibil 1 deoarece z 1> z2 Vizibilitatea pe olanul vertical: dintre punctele 1 si 5 pe este vizibil 1 deorece y1 > y5 Vizibilitatea pe olanul lateral: dintre punctele 1 si 4 pe este vizibil 1 deorece x1 > x 4 . este vizibil acel punct a cărui distanţă faţă de plan este mai mare. Reguli de vizibilitate Daca doua sau mai multe puncte au proiectiile pe un plan confundate.5.

Se dau coordonatele: A(5. 35. 5. i’’) are proiectia verticala i’ in punctul de intersectie al proiectiei verticale (m”n”) cu urma planului (a’c’). punctul de intersecţie I (i. Celelalte doua proiectii i si i’’ se determina la intersectia liniilor de ordine cu proiectiile (mn) si (m’’n’’). Aplicatie Fie placa ABC si segmentul MN a căror poziţie reciprocă este cea din figura. 0). . 5). Datorita faptului ca planul placii este un plan simplu particular. N(15. B(13. 30). 10. Sa se determine grafic punctul lor de intersectie si sa se justifice vizibilitatea segmentului în raport cu placa. M(45. b’ si c’ sunt coliniare). deoarece punctul I aparţine segmentului. i’. C(45.6. 20. 30). Se observă că MN este un segment de front (y M = y N = 20) iar placa apartine unui plan de capăt (proiectiile a’. 20. 10).

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful