1.

Punctul inclus in plan
Apartenenta unui punct la un plan se evaluaeaza folosind urmatoarea teorema:

Un punct apartine unui plan daca apartine unei drepte din acel plan.

a) In cazul planului dublu particular definit prin urme teorema se poate inlocui cu urmatoarea conditie:

Un punct apartine unui plan dublu particular (definit ca loc geometric al punctelor de abscisă / depărtare / cotă data) daca respectiv abscisa / depărtarea / cota sa este egală cu cea a planului.

CONCLUZIE Un punct apartine unui plan dublu particular daca, in epura, proiectiile sale apartin urmelor de acelasi nume ale planului.

.1.. o proiectie a sa apartine urmei inclinate omonime a planului. Punctul inclus in plan b) In cazul unui plan simplu particular teorema de apartenenta se poate inlocui cu urmatoarea conditie: Un punct apartine unui plan simplu particular daca. in epura.

aceasta conditie se aplică folosind punctele semnificative ale unei drepte. adica urmele sale si formularea conditiei devine cea de mai jos: O dreapta apartine unui plan dacă. urmele sale apartin urmelor omonime ale planului. .2. in epură. Grafic. Dreapta inclusa in plan Apartenenta unei drepte la un plan se evaluaeaza folosind urmatoarea teorema: O dreapta apartine unui plan daca doua puncte ale sale apartin acelui plan. in epura.

2. Proprietatile planelor simplu particulare P1. Orice punct cuprins în planul fronto-orizontal are proiecţia laterală situată pe urma laterală a planului. Orice punct cuprins într-un plan simplu particular are o proiecţie situată pe urma înclinată omonima a planului. .

Unghiurile unui plan simplu particular cu planele de proiectie se proiecteaza in adavarata marime pe planul de proiectie pe care planul simplu particular este normal.2. . Unghiul dintre două plane concurente este unghiul măsurat întrun plan perpendicular pe dreapta lor de intersecţie şi format de dreptele de intersecţie dintre plane şi planul normal. Proprietatile planelor simplu particulare P2.

. Orice figura dintr-un plan dublu particular se proiecteaza in adevarata marime pe planul de proiectie cu care planul dublu particular este paralel. P3. Unghiurile drepte pe care le formează în spaţiu un plan dublu particular doua dintre planele de proiectie se regasesc in epura intre urmele planului si dreapta de intersectie a celor doua plane de proiectie. Orice punct cuprins intr-un plan dublu particular are doua dintre proiectii situate pe urmele omonime ale planului. Proprietatile planelor dublu particulare P1. P2.3.

Pozitii relative ale dreptei fata de plan 4.1 Dreapta paralela cu planul O dreapta este paralela cu un plan daca este paralela cu o dreapta condinuta in acel plan. . Printr-un punct M exterior unui plan P se pot construi o infinitate de drepte paralele cu [P].4.

1 Dreapta paralela cu planul Daca pentru dreapta paralela cu un plan se impune o conditie suplimentara referitoare la directia ei atunci rezolvarea este unica. De exemplu printr-un punct M exterior unui plan P se poate construi o singura dreapta de nivel paralela cu [P]. Pentru a rezolva problema se construieste in [P] o orizontala oarecare. Pozitii relative ale dreptei fata de plan 4.4. G(g. g’. . g’’).

Aceasta conditie o indeplineste doar punctul notat d care rezulta din intersectia (ab) si (Q h). el va avea proiecţia verticală d’ situată pe proiecţia verticală a segmentului (a’b’) iar proiecţia laterală d’’ aparţine proiecţiei laterale a segmentului (a’’b’’). In cazul planelor simplu particulare punctul de intersectie dintre plan si o dreapta se determina folosind prima dintre proprietatile acestor plane. Pozitii relative ale dreptei fata de plan 4. [Q]  [H] (AB) [H] D(AB) ∩ [Q] 1) Deoarece [Q]  [H]. adica d  (ab) ∩ (Q h). 2) Punctul de intersecţie dintre AB şi [Q] este cel a carui proiectie orizontala apartine concomitent proiectiei orizontale a segmentului si urmei orizontale a planului.4.2 Dreapta concurenta cu planul O dreapta intersecteaza un plan daca are doar un punct comun cu planul respectiv. toate punctele cuprinse in plan au proiectiile orizontale situate pe (Qh). . 3) Deoarece punctul de intersecţie dintre plan şi segmentul de dreaptă este un punct al segmentului.

2) Un punct comun al segmentului (MP) si al planului este cel a carui proiectie verticală aparţine concomitent proiectiei verticale a segmentului si urmei verticale a planului. Aceasta conditie o îndeplineste punctul q’ care rezulta din intersectia (m’p’) si (N V ). Pozitii relative ale dreptei fata de plan 4.2 Dreapta concurenta cu planul In cazul planelor dublu particulare punctul de intersectie dintre plan si o dreapta se determina folosind prima dintre proprietatile acestor plane. (N W). 1) Deoarece [N]  [H]. el satisface condiţiile: proiecţia orizontală q aparţine proiectiei orizontale (mp) si proiectia laterala q’’ apatţine proiecţiei laterale (m’’p’’).4. adică: q’  (m’p’) ∩ (N V ). atunci toate punctele cuprinse in plan au proiectiile verticale situate pe urma verticala (N V ) a planului iar proiecţiile laterale apartin urmei laterale a planului. . 3) Deoarece punctul de intersectie dintre plan si segmentul de dreaptă este punct al dreptei.

Reguli de vizibilitate Daca doua sau mai multe puncte au proiectiile pe un plan confundate. este vizibil acel punct a cărui distanţă faţă de plan este mai mare.5. Vizibilitatea pe planul orizontal: dintre punctele 1 si 2 este vizibil 1 deoarece z 1> z2 Vizibilitatea pe olanul vertical: dintre punctele 1 si 5 pe este vizibil 1 deorece y1 > y5 Vizibilitatea pe olanul lateral: dintre punctele 1 si 4 pe este vizibil 1 deorece x1 > x 4 .

Datorita faptului ca planul placii este un plan simplu particular. . Aplicatie Fie placa ABC si segmentul MN a căror poziţie reciprocă este cea din figura. 5. 0). 5). b’ si c’ sunt coliniare). 20. 35. 30). Se observă că MN este un segment de front (y M = y N = 20) iar placa apartine unui plan de capăt (proiectiile a’. Sa se determine grafic punctul lor de intersectie si sa se justifice vizibilitatea segmentului în raport cu placa. C(45. Se dau coordonatele: A(5.6. 10). N(15. B(13. i’’) are proiectia verticala i’ in punctul de intersectie al proiectiei verticale (m”n”) cu urma planului (a’c’). 30). 10. punctul de intersecţie I (i. i’. deoarece punctul I aparţine segmentului. 20. M(45. Celelalte doua proiectii i si i’’ se determina la intersectia liniilor de ordine cu proiectiile (mn) si (m’’n’’).

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful