Sunteți pe pagina 1din 3

Romanitatea romnilor Aezai la interferena unor mari civilizaii occidental i bizantin romnii au creat o cultur nfloritoare i o civilizaie trainic.

c. Contiina originii romane s-a manifestat ndeosebi prin numele nsui al poporului romn, provenit din limba latin de la romanus. Izvoarele medievale externe, ndeosebi germane i slave consemneaz numele de vlah, olah, termeni care exprim ideea de romanitate. Romnii sunt, prin urmare, un popor romanic (latin) a crei etnogenez a cunoscut dou etape. n prim faz se produce romanizarea, ce se definete drept un proces istoric complex i ndelungat, organizat i susinut de statul roman, prin care populaiile neromane au preluat i asimilat forma de organizare administrativ roman, limba latin, modul de via, cultura i tradiiile romane.n aceast etap se realizeaz amestecul dacilor cu romanii n Antichitate, o serie de factori influennd procesul romanizrii: administraia, armata, colonitii, urbanizarea, religia. Cea de-a doua faz a formrii poporului romn s-a svrit prin amestecul daco-romanilor cu slavii la nceputul Evului Mediu.. n perioada mileniului ntunecat (perioad cuprins ntre sec. III-sec. XIII din care lipsesc izvoare istorice), populaia local btina s-a retras n zone muntoase i mpdurite din cauza valurilor succesive de migratori. n toat aceast perioad a existat o continuitate de locuire sedentar a unor populaii ce practicau agricultura i vorbeau o limb de origine latin. n general, istoricii accept c etnogeneza romnilor s-a ncheiat n jurul secolului VIII. Secolul al XVI-lea marcheaz europenizarea cunotinelor despre originea roman a poporului romn, precum i afirmarea limbii romne scrise. n perioada medieval are loc procesul de cristalizare a contiinei romane a romnilor. Originea latin i vechimea romnilor pe aceste meleaguri este subliniat n istoriografia Evului Mediu. Primii autori aparin lumii bizantine, unde identitatea etnic a romnilor era bine cunoascut. La fel ca i bizantinii, ungurii au ntreinut un contact permanent cu

romnii, romanitatea acestora fiindu-le cunoascut. Gesta Hungarorum este un document reprezentativ n acest sens, constituind o mrturie vie a romanitii romnilor. n istoriografia romneasc contribuii importante la susinerea ideii de romanitate au avut-o n perioada medieval Nicolaus Olahus (Hungaria), cronicarii Grigore Ureche (Letopiseul rii Moldovei) i Miron Costin (De neamul moldovenilor), stolnicul Constantin Cantacuzino, Dimitrie Cantemir. n Transilvania, Ioan Inochentie Micu a fost primul care, aducnd ca argumente romanitatea, vechimea i continuitatea romnilor, a elaborat n 1791 un program complex de emancipare politic i social a naiunii romne din acest teritoriu: Supplex Libellus. Tot n aceast perioad, reprezentanii colii Ardelene susin ideea originii latine a romnilor. n aceast atmosfer a fost lansat teoria imigraionist de Franz Sulzer, potrivit creia romnii nu se trag din colonitii romani din Dacia, aceasta fiind prsit de toat populaia odat cu retragerea aurelian. Prin urmare, romnii s-au nscut ca popor la sud de Dunre, ntr-un spaiu neprecizat, undeva ntre bulgari i albanezi, de la care au preluat influene de limb, precum i credina ortodox. De aici, ei au emigrat ctre mijlocul secolului al XIII-lea n nordul Dunrii i Transilvania, unde ii vor gsi stabilii pe unguri i sai. Prin teoria sa, Franz Sulzer sfida prerea unanim din cultura i tiina istoric european, care-i considera pe romni cei mai vechi locuitori ai Transilvaniei, urmai ai romanilor lui Traian. Scopul lansrii acestei teorii era limpede: anularea argumentelor istorice ale romnilor n lupta politic din Transilvania i justificarea privilegiilor deinute de maghiari, sai, secui, precum i a statutului de tolerai atribuit romnilor. n felul acesta, chestiunea continuitilor istorice va cpta un pronunat caracter politic. Dup realizarea dualismului austro-ungar (1867), imigraionismul este readus cu i mai mult trie n dezbaterile istoricilor de ctre un geograf austric, Robert Roesler. Teoria lui Sulzer este reluat i mbogit de succesorul su, care, pe baza informaiilor timpului su, reia toate tezele formulate de un secol n sensul contestrii permanenei romnilor n vatra lor strmoeasc. Rspunsul la aceast teorie va veni din partea lui A.D. Xenopol, care realizeaz n lucrarea sa o adevrat monografie a subiectului

tratat. El combate teoria golirii de populaie a Daciei la retragerea aurelian, susine c romnii s-au format ca popor n spaiul carpato-danubiano-pontic i atrage atenia despre rolul tradiiilor popoarelor n ceea ce privete obria acestora, cu referiri la aazisul desclecat, evocat n legendele romnilor. Dac la nceput A.D. Xenopol susinnd continuitatea dacoroman, se baza pe argumente de ordin logic, mai trziu, investigaiile tiinifice conduse de marii notri istorici, lingviti, alturi de cercetarea arheologic, au fcut progrese remarcabile. Aceste investigaii se vor finaliza prin dovezi concrete care infirm teoria imigraionist. Romanitatea romnilor este acceptat oficial la nivel internaional, graie lucrrilor de nalt valoare tiinific elaborate de istoricii romni dar i strini care au adus argumente n acest.Studierea romanitii este un lucru necesar i important, deoarece ofer informaii despre originea, formarea i continuitatea poporului romn i a limbii romne. n acelai timp studierea romanitii ne permite s cunoatem celelalte popoare romanice din Europa, s avem o afinitate pentru acestea, premis important pentru o apropiere i solidaritate n zilele noastre, n condiiile integrrii europene. n epoca modern, ideea romanitii s-a trnsformat ntr-o veritabil arm politic, stnd la baza argumentelor folosite de romnii din Transilvania n demersul lor pentru ctigarea drepturilor naionale. Ca urmare, n secolul al XIX-lea, aceast ideea a devenit o permanen politic, pe ea fundamentndu-se conceptul de daco-romnism care a nsoit naiunea romn n marile evenimente de la 1848, 1859, 1877, 1919. Romanitatea romnilor trebuie studiat nu ca o ipotez, ci ca o realitate istoric.

S-ar putea să vă placă și

  • Tradiţionalismul
    Tradiţionalismul
    Document4 pagini
    Tradiţionalismul
    Marculescu Maria
    Încă nu există evaluări
  • Eftimie
    Eftimie
    Document5 pagini
    Eftimie
    Marculescu Maria
    Încă nu există evaluări
  • Tipăriturile Lui Coresi
    Tipăriturile Lui Coresi
    Document3 pagini
    Tipăriturile Lui Coresi
    Marculescu Maria
    100% (1)
  • Opera Lui Ion Creanga
    Opera Lui Ion Creanga
    Document7 pagini
    Opera Lui Ion Creanga
    Marculescu Maria
    Încă nu există evaluări
  • Iona
    Iona
    Document10 pagini
    Iona
    Marculescu Maria
    Încă nu există evaluări
  • Alexandru Lăpuşneanul
    Alexandru Lăpuşneanul
    Document11 pagini
    Alexandru Lăpuşneanul
    Marculescu Maria
    Încă nu există evaluări
  • Testament Poezie
    Testament Poezie
    Document7 pagini
    Testament Poezie
    Marculescu Maria
    100% (1)
  • Tartuffe
    Tartuffe
    Document2 pagini
    Tartuffe
    Marina Sandu
    Încă nu există evaluări
  • Formarea Statelor Medievale
    Formarea Statelor Medievale
    Document3 pagini
    Formarea Statelor Medievale
    Marculescu Maria
    Încă nu există evaluări
  • Caracterizarea Lui Harap
    Caracterizarea Lui Harap
    Document7 pagini
    Caracterizarea Lui Harap
    Marculescu Maria
    Încă nu există evaluări
  • Paralelă Romana
    Paralelă Romana
    Document5 pagini
    Paralelă Romana
    Marculescu Maria
    Încă nu există evaluări
  • Romeo Si Julieta
    Romeo Si Julieta
    Document1 pagină
    Romeo Si Julieta
    kitzunia
    Încă nu există evaluări
  • Literatura Latină
    Literatura Latină
    Document12 pagini
    Literatura Latină
    Marculescu Maria
    Încă nu există evaluări
  • Al Doilea Război Mondial
    Al Doilea Război Mondial
    Document5 pagini
    Al Doilea Război Mondial
    Marculescu Maria
    100% (1)
  • Motivatie
    Motivatie
    Document6 pagini
    Motivatie
    Marculescu Maria
    Încă nu există evaluări
  • Imaginatie
    Imaginatie
    Document1 pagină
    Imaginatie
    Marculescu Maria
    Încă nu există evaluări
  • Ultima Noapte de Dragoste
    Ultima Noapte de Dragoste
    Document9 pagini
    Ultima Noapte de Dragoste
    Marculescu Maria
    Încă nu există evaluări
  • Goethe
    Goethe
    Document3 pagini
    Goethe
    Marculescu Maria
    Încă nu există evaluări
  • Catrina Moromete
    Catrina Moromete
    Document2 pagini
    Catrina Moromete
    Marculescu Maria
    Încă nu există evaluări
  • Tema 22
    Tema 22
    Document14 pagini
    Tema 22
    Marculescu Maria
    Încă nu există evaluări
  • Tema 22
    Tema 22
    Document14 pagini
    Tema 22
    Marculescu Maria
    Încă nu există evaluări
  • Fantana Dintre Plopi
    Fantana Dintre Plopi
    Document3 pagini
    Fantana Dintre Plopi
    Marculescu Maria
    Încă nu există evaluări
  • Augustin de Hipon
    Augustin de Hipon
    Document11 pagini
    Augustin de Hipon
    Marculescu Maria
    Încă nu există evaluări
  • Sistemul Circulator
    Sistemul Circulator
    Document23 pagini
    Sistemul Circulator
    Marculescu Maria
    Încă nu există evaluări
  • Cleopa Ilie
    Cleopa Ilie
    Document2 pagini
    Cleopa Ilie
    Marculescu Maria
    Încă nu există evaluări
  • Tema 22
    Tema 22
    Document14 pagini
    Tema 22
    Marculescu Maria
    Încă nu există evaluări
  • Formare Statelor Medievale Romanesti
    Formare Statelor Medievale Romanesti
    Document11 pagini
    Formare Statelor Medievale Romanesti
    Marculescu Maria
    Încă nu există evaluări
  • Think Big
    Think Big
    Document2 pagini
    Think Big
    Marculescu Maria
    Încă nu există evaluări
  • Tipăriturile Lui Coresi
    Tipăriturile Lui Coresi
    Document3 pagini
    Tipăriturile Lui Coresi
    Marculescu Maria
    100% (1)