Sunteți pe pagina 1din 330

v

CHIRURGIA DE URGENTA
SUB
Praf. dr. dac. C. CALOGHERA
Aut .. r i:
ICon!. dr. doc. I. ATANASF..5CUI . prof. dr.
doc. C. CALOGHERA. con!. dr. G. CRIM
dr. A. BARZEANU, dr. D. BORDO$,
elr. SUSANA DUMELE, dr. V. ENE, <Ir.
C. NICA. dr. T. NICQLA

II U cun '1' 1 - IUDO
1" /111"11/1 , /IIII/U/cl :
.'I(l/ , I)r, 'l 'rnllUl Chlrllcnnu,
,1(' (ul { 'ull'drd Chll' U!'Wlc I JI
M (,IIIJ Nnpocn,
'101 1),', HCI('. Cr ll/Ull Mlrclolu
carte Pro-
fesorului ION
creatorul de chi rurgie
din
PREFATA
Acordarea medicale cazurilor de cOnstitui_
ulla din cele mai importante ale intregului personal mcdico-so-
nitaT din tara
Chimrgia de pUne chirul'gulni probleme dificile de diagnos-
tic ele tratament ti {n cel mai inalt grad, responsab"ilHatca.
Soarta bolnavilor cu chirUl'vicale se adesea tn cUeva ore
depinde, tn mare de promptitudinea chinl rglLltti .
Din aceste motive, chirltrgului, care de i se cer
multiple : o prcglitire inclusiv ultime-
lor in acest domeniu, lucid corect,
cUllie, in luarea deciziilor o operato-
r/e Jow' te Superficialitatea in specialitate
poL avea tragice,
l n cazurile foarte comptexe dijicite, el e-o
Lungul anilor, examinarea repetatiI a bolnavului , utilizarea ra/ionallf a
;ram/Jr ilrilol' pa/'C/clinicc, clinic permit chintrguhti adopte ati-
Lltd/II (I (r cOI'ectli , sesizeze ora (chiar tabloul clini c nn
('Rle ('()mplct conturat ) evit e temporizarea care, adesea, este

PI'(/cticarea Chirurgiei de constituie o (/e chi -
" In'o/c, O a medicale, in primul rfn(/ ele
prow/cr o modalitate de formar' c a
1I11'111CIII:l/.i, pc plan p!'ofesiollal moral.
('11;"1/1'0;0 dc este U110 dintre cele mai "'umoase spc-
C'lolildl./ (de p!'oJei>' ilwii noastre, pclltm ea permite, pri n eforturi deose-
bit!', Ml luMea multor bolnavi.
r;l oboranw acest'ei s-a din de a pune la dispozi -
/10 1)/('(i'i cilO1' din I.am o car/:e care sd t'l'ateze problemele p1'Odice
{(' {JOI (' r/(' bolnavilor cu chirlLrgicale aC/Lte, ma;, al es ct'f
fII "reze" t lipso clill litel'Cltura romolleascd a 1Inei astfel ele lu-
('r{.ri r('S;'IIltr, at.ft tit practica elt t n
1111'1/;('01 sltpcrior.
Lucrarile Chirurgia de de Marius Teodorescu, ap(1rutii fI/.
1943, medico-chirurgicale de Ion TW'ai cOlab" tu
HM2, Cut fost lltile la vremea lor, dar sInt n prezent.
/ ,ll crW'''a cuprinde Cicul,c tl'aumatismelt> care
de rcgnla, o i.n./,ef'vcn/-ie c/ti.rurgicaltl de care, lIccfec-
Iilo/ll ICI /.imp, poaLe {(rlce la pierdere(! boLllavultli Salt la II/varii/; -
1(111'(/
Vol,umlll, c" p1'ofit de chimrgie glmcmUi, cupTil/de nrgcn(de (/p(ll'/i
u1u(/ nccsI.d. culc ClpoI{.I,nlncl aUor (I1ClI.roc/t/rll,rgil' ,
(J, I( 1. " Of l(ll1Tl o/ngie, orl,opecJic) un alt fost
(' ltl/IV/{(;/ ,I m: IJllca:N')'Jl
,,, rlil/meic Irci deccnii chirurgla de 1II'ge"I.(r (1 /)cn efidat de prog"e-
1"//' fII (II/ es(.cz/(' in Tocmi.mare CCi W'11l(/I"e, Ci fost introdus tit
",. ' /' rlll ('/lIJlta/. (/,,(/ic(lt acestor problcme.
/ Ir'r ll{'j";/l. clll -SC o a/)o1'c1nre accentul S- (L pus aStipra proble-
111' /111' /11' diagnostic a SIl pra cOlle/uitei terapeul i ce.
trr II/lI(rl'/o de tn gener(ll, n domeniul abdo-
/l1+/lu/1I1 cr("lIt chimrgictil , tit special, diagnosticul precoce are o
el jlillc/ cheia succesului terapeutic. In la fiecare
I r/ I//II/ (ru j(,\ t subliniate de stabilire precoce CI diagnostic1L-
1/1 D/(l rJlltWi cul este t.ratat, de asemenea, cu
IIllm/im'a t crapcuticli, incluzind preoperatode, alegerea
rWlIlrl,,(r/ ZII/ opCI'ator, allestezia, elementele de telmi.cit operatorie specifice
IHIII ' lItl'lor, ca fno,ijirile postoperatorii, constituie al doilea aspect fun-
1mlj(!l lt trl ol lllcrllrii. este tratat fn detaliu. Datele de anatomie ]XlLolo-
Irll, J/ I- /()patv1.o(Ji e, ctiopatogcni.e nu au fost expuse dedt in in
II, tI /JII (('ou ser"j pentru a problemei mai. ales,
/1 +11/11/ II/olJQrarea diagnosticulu i jundamentaren tratamentului ..
('n pl/.o/f'lc citrf.ii nu !o.',t fcclactate de chi.rurgi CIt in
' 1r Il'I/'U'tl ri(' Cit de cerceI-are tn domeniul respecti.v.
f III r('(711%(/t o si ntez<1 filtre datel e rezultote din
nI' 1>"01>rll cele culese din literatura romaneasc<l i'l-
1' lIfI/lorral fl.
I.tr II(,fOl'c capitol sfIIt redate valoroase ale chi-
1"' (1/(' (1/ 11 in special, ale colecti vltlui chirurgical de la Spita-
,, / r/I ' "' (II' II/lf ale chiruIgieale
fII I/lemn) sfII t e."l:pltse ati.tudin"ile clasice, unanim (lC-
It /rlnl ll , I. "ltfllclu-se controverscle de adi, corc It-alt
,,1 FIII '" 1)'(lc!ic(I curCII tit, perllnt a oferi cititorilor 1Ul ghici practic clw. 1 It
1/"III,lItl/l/ l/l! ('l)lItl"overs(l tr sn.t )ecomandate acele al.itltdini care s-an do-
11'/ 1/1 bl/II/ + fII r.t' pcrienlo ollf.oTt/I1/i sau stnt acceptat-e de cittre major'Ha-
n r /llIlm IIm'.
(hilllt cit:' se il! pdTlt1l11lld, celol" ce se prl'ui-
" .1 1" '111/" 11 dd/"II/"oie (ml'{/ici. secundari, intenli., stagiad), clar celor ce
r/fl"'/nl ele cOl'e, sperihn, pot in ea la
1/11.1/, IImbll ' lI/!' cu cm'e sllli
(' o// $IIIt'/"l1m cli Zucrare va IL de asemenea, tuturor me
w
JId/III' (,(JI'(' JOII cel dinttl contactHI cu bolnavuZ n (medici de TlWw
111/1111 (j/'III'I'(IIlf, {n
/o' /ln1 (/li/O/flUf c<1 prezentul volum 11U/i are mICIe li.psuri. vorn lua
1/ I/il rlll oll'lI/1a /loUI de jlLdicioasc core se vor face.
A//trfll m P<' accost.i'i cale 1!.oasl.l'e tut.urol col/))' C/lr('
./f ' /III " Jiltul fII rNI!i ;: ar('(I (lerst<,; cllrf.i.
Sp,.,.r"" rll /11(;/"(/1'('(1 1I1l(/sll'li, care s(' h1SCri(' pe' /.inia mlOr
ill'I)(' rI/llft"! fn (/O/JU'I/;II , ou cOllt.ri l.mi In per!CI.: /ioHw'ea asisten/ci 111(' -
,1/1'1// f' /11' lII'Urll ((1 cI/ /1 ,n /"fC IlOa .. rit.
Ilr!)r, I)r. DO<'. c . C' ALO(;1II';UA
)
LISTA ABREVIERILOR
A.C.N.=anus eonl!a naturii
C.B.P.=cnlca principalii
C.P.C.P.E. = cord pulmonar cronic postcmboUc

C. P .K. = crea tinfosIoki naZQ
D.M. = divcrticul Meckel
E,P.A=t>mbolia
H.P. = hipcrtensiunea
H .R.P. = hcmntomul rclroperi toncal
H.D.S.=hcmru:agia
li.H. =hC' lnia
LA.A.=ischcmia
1.t\.P.=ischmnia
.... ciL'CI..llatorie
I.P. - indi cc de
I.P.P. - ilellsul paralitic postoperatOt
respiratori<:
L.D .H. = laclleodehidrogcnaza
P.A. - p<1flcrcntta ocul.ti
P.A.P. = panercatita postopcmtorie
a colonului
P.L. = perilonitn
IISB. '"' mptura a splinei
il vaselor spUne!
S.E.U.R. = sai"c!na
S.I.P. - si ndromul de
S.P.I. - stnbillznrea
T.V.A ... tt"OmlJoza
CUPRI NS
PREFATA
LISJ'A ABREVIERILOR
1. lnfecliile chirurgicale acute Id/'. C. Nica)
acu le chirurgicale ale dermului celular subcutanat ...
.J Erlzipelul
v J.'urunculul o o',
Carbuncul ul (Curunculul antracoid)
...,Hidrosadcnita ...
.,.. Flcgmonul (celullta
'1' Abccsul cald 0.0
o,J
...., acute ale m1inil
.,. adcnita
., Gangrena gazons!
Mastlt!!]c acule (abcescle mamare)
2. Traumatismele toracelui (d/'. V. Ene)
A. Traumati smele Jnchise ale loracelui
J. Lcziuni le traumatice ale peretelui toradc
II . Lczlunilc t rnwnatice ale pleurei
III. Lcziunil e pulmonare
1 v. Lcziun[ie .par ietopul mopare 0'0
V. Iliupturi ic ...
VI. Traumatismclc esofag,ului
VII. Trallmatismele cardiopericardicc Inchise
VIII. Lcziunile traum<lJtice ale aortei t ornci ce
IX. Rupturile traumaticc ale diafraglnulul
II . ' I'ruumatlsmelc deschilSc ale toracel ui
J, Ph'lgll e tOl'acclui
I I. Pl l'ij.llle esofngului
III. I'lll gilr cOI'(lul\l i, pCriclh'dului vaselol' lllari
IV. l' llI.gilc din(rn:gmulul
V, Chllolorucl'l r trn1lmnli c
(' , Alt.' \!L' I{t"n\c In lomclci1
1, I'lll'urno l orn)(\ll SI)Ont:l n
7
"

17
liP
"
ro
21i
2il
23
28)
'" 32)
35>
" 45
62
70
7J
15
7H
nt
85
117
!lI
!II
!!Il
fJn
102
10:1
1011
IOU
II , PIl (:lImOlfll,.J losUnul SI)ontull
111 , OPOI'Ii\ll tic III"Qll n\ll In llCnlQptltlll c l11uslvc
1 V. ]( "lnll,\,cn\1I d e tlqjen \li
3. abdominale
'1\ 11 (- 11111 Ht' !H' I'nl <' (1<, dlugnosti c lratament (Prof, C. Calog/ICI'a) , .
", ' h llilll llHlI1(' lo (Ihdomi nol e (OI'. C. Nica)
('uII III<I{' I'tl \ll I(Cll cral c .. ,
s tomncului
'l' r llll1l\nU. rncl c duodenului
'1'"l1 ulh, It1 I/111Clt' IntestinulUI ale mez.cntc!"lI lui
1, .. ,,1 111111( Inlcslinulul /,( I' OS
,. ltul)l\I r n fl <' 1I11l1ul
s plinei
., 'I'l'n\l1l11l llsmcl c pancretl sului
, 'l'I Il\lIIlnt llllll elc rini chiului
C'UI'UJNS
'l<
115
118
'liP
13.3
133
fJ8
138
141
143
... 145
1
152
156
11 (' III II IOlllul r C'l ropCl'Uoncal (H.R.P.) 156
Ind l hllwl du Il"lt ,I\l e ))erilonC1! l11 (S,l.P.) (prof. C, CClloghc1"CI) lu9
l' I'I' lt oll ll{' !c neute d i!u7.e 1)I'iml tivc 175
1"I, .. rornll u IIl cel"ului gasl Z'Oduodenal li ulcerului pcplic poslopcmtol' 181
!- t lln'rll l R,IlI t rodllodl.' lUlI pe,' fo.-at homoz'agic J97
,. ... q )(' ll d ld tn IIculli 19.9
,'nl('(' llItlttll C' ncule ,., ,.. 213
('1)1 (111111\('1(- (IInglocolltclc) acule 220
1'('dlo!l Hu blllnrn. 'p 223
1'1' 1 for n\la Intcstlnal il din febra 227
1iI1I1l1llId lll' , d lverticulllc 229
1'1' 1 for n\ln dlv<'rllculu1ui Mcckel (D.M.) 231
1\ 1I1' ll lI n nr \lill 236
1"'I'fl)l'lI\II1<' riie colonului 238
1'I'dlun\lpJ(' loc,zli7.alc ,., '" .. , .. ,
1" 1>1 1''1" /ojl llt'(' nln/oj irc arule (ConI. G.
l ' h1'll ., lplllxul
I1 I!amenlullil lnrg
1' ,' rllol'll l ('I(' de Qrl gine f{o nltnl l1
1' 1' 1 flll'lIll1 l(' ulerlne
C'. III" (1II"f tlun l) ,'/II'" ('n l'(' 1)ot d"lel,ninn sindromul d(' irila l lC' peri toncaJIi. {Pl"Of,
249)

251
252
254
C' ('(I/()yhM'lJ) .. , 259
' 1. IlI rllI .. (I'h'. 1), /Jar/fOI) 20 t
0.111'111111 11I('(' lIl1lr(' 201
(), ' ItI 'l,111tt ,Ihllllll\{'<' .. , :m!!
11 111111 tjl 1'\11'1111"01111 81l'11l\Il uint e (l)I", D, 298
IIt mll /'lllt' I'lIe Ijl slrlmgulnte 200
lI 11r nll Int l' rne .'I lr nllRul nl e 311"
II. IIwuulll1h, HIII)Cr!OHl'(' (1l .0.s,) (OI', A, I/df:,'unu) :!lc"l
.'11111'11111 ")(11'1111\('1' 111/\ l' llpl /\ (I)r, A, JMrZI'/IIII1) 3r1f1
CUPJl/NS "
Alt(! Clluze I'urc de hcmot.:t gil lntrapl.'rltoneul c In timpul S::I1"Cin1i (O\'. A, nllr-
zcanll) , .... , ... '" ,.. .., ... ..,
Sindromul torsi unll de organ (Con!. C.
Sindronmi suprullcut (Cont. G,
Terapeutica In p.ancreatltn
abdominale postoperlltorii precoce imediute (OI', 1'. Nfcola)
extcnsi.ve postoper<ttorii nle peretelui abdominal
postoperntoril ... '" ,., .. , ,.. . ..
Dezunlrile de anaslomozc fistuleJc digestive postopcrutorii
digestive acute ale strcsulul operat or
Oclllzillc postoperatorii . . , '" ". ,.. '" ,.. , ..
Hemoraglile postopcrntorii in chlrurgla abdominnlll
Pancreatita postoperatorle ,..... , ..
consecutive ingestiel de corpi (Dr, T. Nfcolo)
4. Urgente n proctologie (dr. D.
TrnuJ"l'Ullismele rectului .. ,
Corpi lntrarectali
Prolapsul rect8l strangulat
.Abct:scle perlanale ...
Chlst\l l pironidal abcool'lt
Tromhozn (Hematomul perianal)
Hemoroizii
Hemoragia hemoroidcctomie
}'isura unal i! .. ,
5. Urgenlele vasculare [ConT dr. Tlfla;;asescu-I
'J'raumatismele arteriale
Fizioplltologie ...
TraumaLlsmcle arterelor cel'vicale
Traumutismele arterelor abdomlnnle
Isch(O'1llia
Fiziopatologie
Diagnostic
Tralament ...
Ischcmia acuUI {l.A.A.}
Fiziopatologie
Diagnostic
Tratament ...
Tclmi cll emobolcctomiei mezcntcrlce supcdoare ...
Tehnica hynS8-uluJ llOl"l o111czcntcr ic
I1.l1pturn ancvl'lsm\l lu! de norlil nbdomlnnl\s
Fizl opatolo,l/Io
DJIlj.lnosl!<' .. , .. , .. ,
Juli
37:1
380
39,1
400
400
-1]1
'U7
432

011 :'
4.'i]
-157
4G:,
... ,165
4(JQ
4G!l
'173
47<
'175
470
417
'"
481
50:1
50:!
!jon
506
5 14

5:1;,
5:1:'
"0
,..U
:"1:'10
:'052
1'11'15
I'IM\
5:111
CUflWNS
'1','u!nlll t'1l1 ,., ... ... . ..
I tlRrljlrcn lnt r' uopcrntorll'
I"I{I'lJlr'Cn poeLopcrnlOr le
'i venonslr. II('UUI. (T.V.A,)
I
.'ltlOSlnlololile
1lIf161 rlOlltlc ... .., ... ... ..
'I' r flt nmcnt ,.,
tlltolln l)lrlmOtlnr/\

1)!nWfl OII t lc
'l' rlltnll1cnl ...
ncutft (E,P.A.)
... ... .. . ...
6. Asis'enJa de a arsurilor (dr. T. Nicola)
Ar lt'I'rnlcc
1\1 >I II Il o 1 hlmi{'l'
I\r"url ll ' ,'I('t' lrlcc
I\t,ll\llll{' In poll t rnumntizuil
7. Milsuri de terapie in chirurgia de
(d/". Susalla Dumele)
559
5'"
565
"" 567
571
577
500
590
592
5!J7
611
619
620
620
,..,,,I!t(11'1'/1 n bolnnvulul 111 625
'r IlIl1l1H'II I\1 1 pulmonare .. , 628
'1 (' IWI tllt'dlnr, cardlorcsplrllloric 638
t/ll nrrl(' 11 1111 /joc lllu\ 111 chil'urgla de 643
Ilo tcrftllic Intensiv.'!. fn urgl!ll1cle chirurgicale 5uI'venite In bol nav4i cu
cronl cc
8. Politraumatismele (d/'. Susana Dumele)
Inl l inl/!. II
vl lnli) .. '
l>ollIrllmnntlznl ulul mllsul'il c de Il
1('"loHu l Irl'n .. hlznrca terapeutice
II_III ti, lI'rupruUc('
055
050
057

1
CHIRURGICALE ACUTE
DE
dr. C. NICA

ACUTE CHIRURGICALE ALE DERMULUI
CELULAR SUBCUTANAT
Aceste sin t provo-
cate, in general, de coei (5ta-
filocaei sau streptococi).
In acest capitol vor fi trata'.e
acute;
- erizipelul sau dermita
;
- furunculul carbuneu!ul
(ful' 1.Incutul antracoid), -
care cuprind foliculul pilos
glanda sebacee a pielii (aparatul
pilosebaceu) ;
- hidrosadeni ta - inf1ama-
a glandelor sudoripare ;
- flegmonul (celulita
- abcesul cald;
- ;

acute ale minii ;
limfangita limfadenita
gangrena
mastitele acute.
In continuare ne VOm referi,
detaliat, asupra formelor
ERIZIPELUL
Erizipelul este o 10-
('nlfl de
generale importante,
prin pt'oducerea unei
p!(\( i inflamatol'ii, oare cupl'inae
IC/{lImcntelc ('at'e un
bl ll'clet eurtlctct'isllc 16l hnplica-
de nnltu'r\ ehh'lu'gieol;."! ale
;)('(" ile\ bolt tli nl lelJule util de !op-
I
tul streptococul, agentul palogen
al se poate grefa pe o
operatorie, cit pentru cl\
frecvent el'izipelul evolu-
unor seplice, netratatc.
Inocularea se poate
face chiar la nivelul unei simple
-cutail1-at.e.
Pe fondul unei de
tate apare, in mod brutal,
o alterare a generale, conco-
mitent cu o ascensiunc febril li,
care poate merge Iti 40 o, Bol-
navul toale semnele lIncl
scptice acute: fri son,
cefalee minl-
gii. Semnele locale snt precoce
patognomonice. Elementul de
diagnost ic este pla('a erizipelaloasl'i,
care se constituie in primele ore,
la inceput la locul de
al gel' menului
apoi un caracter
sub forma unui eritem edemalos 11 1
tegumentului. ponte m-
brAca uneori forme grave, ('(\ 1n
el'izipelul serpigirws. in care leziu-
ni1e cutanate (ac fldevul'atc "sal-
turi" la nel'cs pedind cvo-
din oprOflpc tn
aproa pe,
Dintre formcl e carc nc('c:'ll l(\
o chiru!'gicnli\ scmna
Ulm forma fli t'tenulan"\ formu
flegmonoaso, carc cvolucu ....li "MI'o
p\'CCllm il formn unn-
grenoasli, fOMlc J(l'fivil. 'frntflll1{'n
tul consli\ , 1n lIflll'[l uncl nnllhlolc-
"
I I'pll ('I I dOZQ nlllJ'l do pcnl clJlnl\
11,7\ IIUli uite lI nllblotJ co "u SPC('w
IIU H mllul' bnctcdcld (lImpiclllm1,
o){ II(' lIh,n). din locale, de
2 :1 oI'! pc :-:1, (' II nntiseptice
IIt
l
lip ,a1 rool Iaci nt, ri vllool,
Itl (I ! O'ICP l.
10 fOI mu se VOI'
Il'ul /. I hlnu'Sleul, prin deschidere
1;1 Ncrl 1lo, toule pus tuleie sau flic-
!tIIHTI(', chl(\1' au lichiel clar.
1)111'" (tl / lpdui este de tip gangrc-
110" , t!',tllUl1Ct1Lul VII consta din in-
d / ti t'lt Ul ui Inq4' i. curc 5[1 asigure
1111 tll ' III H lj eficient,
/1 \1 "IUl\ lrllol' ('U apti oxigenat<i, so-
hl\ 1I
Vtl fi izolat, datol'it[\
J)(\lknl!il\l1 (le <,onlaminare. Starea
poate impune
Ill n'II II ' j do rc(' (' hilibt'fll'c
(tmlll \ 11 l'I'h- lnl oi dc, snge etc.).
I" UHUNCULUL
I,'\u'uo<, ulul est e o 10-
"/111\, dulOdtll .... tnfilococului, care
l' uprindC' fo ll<- ulul pilo-sebaccu
' llli. IW nlanlfcstfi clinic prin pl'o-
elUl 1,,'l'll \Inci oc('\,oze locale
h1Ll' hln!l 1(1 J,
":U()/o(}le. Printre cauzele Jo-
('il h I r" voll l' nntc sint inCl'iminate
I1crOltH\lmntlsmelc (gralajul)
IIp'l/' \lllcllglcnc locale a pielii. To-
!Iri Mt' ])(I II' {' ('c, dc obicei, pe fondul
tI,, "1 h'I'('ll rnodifC'at, cel mai fl'cc-
v.ult tit' "/\( 1' (' diabet mai 1'(\1' de
d llr ' l II lto pntologice, ('Utn nI '
(1 !II 1' 111111, hlpl.'l'col' licislnul, ('orcn-
Illdr ltl vc vitmniniee cIr.
1,11 10('111 de formarc al fUl'u n-
1,,1,,1111 npnrc o limil.aW de
1'1111 \111, (t ll n cu o scn-
"11110 PI 'lIrlglllOn"t'i o durere
t \l111 It, vle-. ZOlltt ('I'ilf'mnlom:;l\
' II/UV I /UiA m:
"oll ofonzl\ dllt ol'l tl\ ccJcmulul .,i ::l e
II 'om:i fol'lnl\, in t1rmll. tOfll'clc zile, In-
11'-0 ce esle de
un fi " de AccaM con-
IraM se necrolicopuru-
lon(. inll'-o la
burbion.
DlII'bionul se poate elimina
spontan int re a 7-a a 10-a zi de
la debutul care
se produce vindecarea. Semnele
eUnice ale fur unculului sint, in ge-
neral, model'ate. In afara durerii
locale, fenomenele de
!li nt mai mari, furunculul devine
voluminos poate apare o stare
frisoane. Mult mai alar-
mante greu de sint com-
lui, infec-
poate se propage printr-un
proces de difuziune, din aproape n
aproape, la celular sub-
cutanat un abces. De
asemenea poate difuza pe
cale detenninnd lim-
sau adenit
Prin pe care le
pot da, unele ale fU1'un-
cuIelor au un evolutiv
foarte grav. Astfel, furunculul
buzei superioare sau al nasului se
poate complica cu tromboflebit a
sinusului cavemos. Procesul tl'Om-
boflebitic se prin inter-
mediul venei Iaci ale unghiulare
a venei o!lalmice .
De la un furuncul in
se poate produce o difuziune a in-
pe cate In cadl'ul
acestei f: epti copioemii pot apal'e
loculizuri metustatice, articulare,
pel'irenule, cercbrule etc.
Tratamcn tul. TIeluliv
fUl"un culc ujung fie
dl'cnllle chirul'gi('o1. Tn ('azul f\! -
1'1I1lf'ulelOi' n fOI'I1HIl"e ::;e VOI'
"plic-a pnmllllllenle umede ('li I.lpl1
nl('oolizu\lI, I'OmnZlllnn ('cai de
CJl1JWllQI CA!A'; A C' U'J'R
burbiollul esle vizi-
bil, l;C va extrage cu ajulorul unei
pensc, cu firul de ca1'e-l

un drenaj suficient al focarul ui.
Nu este expl'imarea bur-
bionului pentru acesta nu se
decit in momentul in
care necroza este bine de-
Stoarcerea fUl'unculului
produce, pl'in traumatism local,
de continuitate
poate favoriza difuziunea
in celular (fleg-
monizfll'e
In cazul furunculilor
la nivelul antibioterapia
poate fi pentru a mpie-
dica In locali-
zarea se pot introduce tam-
poane de muiate in alcool
96, care se vor schimba tot la C-
teva ore.
Tratarea diabetului, este
cazul, vaccinoterapia cu vaccin
antistafilococi c sau autovaccin
sint necesare pentru a preveni re-
cidive1.e, aUfoeI foarte frecvente.
CARBUNCULUL
'(furunculul antracoid)
Are o localizare
in regiunea cefei spatelui. Este,
de Capt, o aglomerare de furun-
cuie, n care a cuprins
hipodermul.
Apare totdeauna pe un te-
ren predispus: diabelic, obez,
vrstnic, sub forma unui placard
delimitat, pe care se o
de pustule, fiecare cen-
de un folicul pilos. In an-
samblu, pielii pare ciu-
de miei zone de ne-
avind aspectul unui fagure.
"
In procesul S lI -
pUl'aliv mel'ge pnii lu nivelul fus-
ciei subiucente ; in celulul'
subcutanat un proces de
flegmonizare important.
Semnele generale determi -
nate de carbuncut sint mult mai
severe decit la furuncul. Febra,
(I'isonul, starea de lip septic inso-
a Iezi unii,
care are spre
fistulizare
'l'ratamentul chirurgical : se
carbunculelol' multifisluli-
zate. Principiul tratamentului esle
de a extirpa, in bloc, tot pt'oces ul
patologic - in pina la
iar in profunzime
la fascie.
Defectul realizat dup,l exci-
zie se va vindeca per seCUrt -
dam prin
epitelizare.
lipsa esle n-
se poate recurge asep-
tizarea la acoperirea e li
grefe de piele libere. Ca.rbunculii
mici pot fi doar printr-o
incizie in cruce. Lambourile re-
zultate se apoi de pe
fascie li se excizeazii toate
suturile necrotice. Cavitatea se
cu ri vonol
sol. 1%0, apoi se cu tifon
mbibat in
HIDROSADENITA
Este o chit'urgicoltl
fi'ecvent in serviciile am-
bulatorii sau in cabinetele de po-

Este, ele fapt, o (t
glandelor sudol'ipm'e ali(! oxilei,
l'ealizindu-se un. abce!l local foalte
10
(!tl r(' I'OS destul de
pentru
la
flMHul c{\ 10 bolnav putem
It' tlln Iczl uni in faze diferite de
Iwnl,,\l r ! aboosc in formare, hi-
incizale sau altele
I.flnlt- t n fuza ele cicatrizare.
Simptomatologia esle ase
IlulnnlOlll'(J (' LI cea a furuncululu.
III momenlul dnd procesul nfla-
11l1l1() I' II cuprins hipoderrnul,
Ihll'{\rllc incep ::;ii iradieze. In acest
1<1 1' 1(1111 ,,1
fll\'ml)ndui homolalcl'ul poate fi
jlI'(:zonU\ lii durerii
j)l'ovO('u lc de orice
'/'1'(11071l(!ntu.l chi.ntrgical este
forl11elor colectate. In
11( '('1\10 inciziei drenaju-
lui fi e::; !,c prefcmbilii excizia in
1110(" t orc va interesa t.egumentul
,,1 hlpodcJ'mul afectat. Plaga se
11I' ,tl (IC!4r hisli. se
F'LEGMONUL
(('('Iulita
Spre deosebil-e de aOCesul
('tll ll bin(' delimitat, Clegmonul se
l'IIl'IL('I(' I'I i'.eui'.l\ prin tendinta diIu-
1':11 II tit II n pe
l'I It I' h' invudeaz{\ necrozeaz{l
I lhi! Il I'cnliza o propl'iu-
IhHt AWmtu l patogen este, de obi-
lltl, 1111 t' trcplococ in Clsocierc cu
,dllrt101'oc'ul chim' Cll germeni
IlIlllt'I'(J!J l, ilU' focarul dc-
1)11!t'l lzI1 10 cel ulm' subcu-
IIII HIL C'1I 1'.'Icterul extensiv al in-
fl 'l ,tll'l delcl'Inim1 o stare generalii
11111' 1' 111 (\, dclcl'Ininnd tabloul unui
tll lliliom
II0II l'1 fi de intrHl'c o I'UI>I'C-
;-luLI, In H('!1('l'HI, IIr('l(' pl f\g! j'On
CllIRUIWIA. DE URGPJNTA
tuze cu tisulare intinse sau
impunse, sau zone unde se
un inchis pro-
lund (perineu) 14, 5, 3J. Uneori
flegmonul se de la in-
unei burse seroase subia-
cente, a exista nici o
de continuitate
Flegmonul poate fi super-
ficial (preaponevroUc) sau pro-
fund (subaponevrotic), Tn unele
cazuri, cu o deosebit de
procesul inflamato!' poate
fi constituindu-se un fleg-
mon pre- subaponevrotic, Difu-
ziunea flegmon ului se face de-a
lungul traiectelol' conjunctive,
anatomice
soase interias<;:,iale.
tntr-o a evolu-
apar infiltrate, ede-
puroi pe
avind aspect
de carne incizie se
scurge un lichid cu caracter de
exudat fibrinos, 48 de ore
de la debut, necrozelo1' ti-
sulare, in apar
pline cu pUI'oi, dar mai ales cu de-
tritusuri necrotice.
apare
5-{) zile. In
poate difuza, cum
am la cu-
prind{, intreaga extremitate, In
flegmonul poate fi cu
greu chiar cu mijloacele
cele mai dl'astice de tratament.
Tratamentul jlegmonului,
Tratamentul cel mai eficace este
rcprezentat, de
ml.ismile preventive. Rezolvarea
chil'Ul'gicaW a oncarei
plugi nnfrnctuoase, cu distrugeri
tirmhll'e, dcbl'idarca plugilor im-
PUTlSC, 1\ blll'riilelor incipicnte, pI'e-
vin dif\l7Ht'('1I Clcgmo-
lti l' 1I1 ('II t'L
CfllRURGICALE ACUTE
tot atit de
ca chi-
este
atentA a acestor
a plAgilor operatorii. Cel mai mic
semn de ne a lua
imediate; firelol'
de plaga a fost n-
chis per primam, sau chiar des-
chiderea pe l ungi-
mea ei.
RecoItarea din
pentru testare este
foarte pentru orien-
t area tratamentului antibiotic
ulterior.
Tratamentul curativ. Starea
uneori foarte
impune ele reanimare \n
flegmoanele ntinse [17],
Bolnavul va trebui reechili-
brat volemic hidroelectrolitic
(!>inge, de ser
fizi ologic, antihiolerupie). Trata-
mentul se va incepe cu anti-
biotice cu spectru larg (am pici-
!i mi, n doze mari,
<1 gr respectiv 80 mg/ 24 h), apoi
se va continua conform antibio-
gl'amei.
Principiul tratamentului chi-
I' urgical local al flegmonul ui este
de a inciza drena larg zona fleg-
[17, 18]. Zonele necro-
zale trebuie excizate n
sut [26J. trebuie
!'I pi'late din cu
nntiseptice aplicate pansamente
umede. Pansamentele vor fi schim-
bute frecvent , ori de cite ori snt
hribibate cu purulente.
la care necroza
:-;c instalead\ ulterior, vor fi exci-
; nle fn Tn fleg-
m6anele ntinse se pot instala
1/lIml continue (l le cu solu-
HnH'lcpli re, {'CIrc flpoi vor fi ClS-
I,il' i'lic pl'intl' -11I1 :-; islcm de tuburi
In lin ,'l slem Ilspirativ,
21
Tratamentul antibiotic amc-
mult prognosticul vitnl
nI unor bolnavi cu fie/.!-
moane ntinse ale
in unei cu O
mare putere de p,'opagore s pre
membl'ului, an-
trennd o s tare gravli,
care nu poate fi prin mij-
loace clasice, nu vom ezita in
ultimei alternative de tratament,
aceea a membrului In
117, 19, 26J.
ABCESUL CALD
Este o lo-
in celu lur
subcutanat, de slufi -
lococ sau sll'eptococ, la care une-
O1'i se pot anaerobi.
Abcesul se sub
forma unei bine deUmitnlli
de di n jur, de C' on-
purulent.
Aspectul mirosul pUl' oiu-
lui depinde de ger menii care au
generat anume : fUI'1
miros , este de ori gine s tnfi1o-
cocic ori sml r ll
miros I]lutrid, tn puroi

Abcesul cu o slorc
de M-
son, dureri locale, care sint eu
att mai evidente, cu cit nbecs\t!
este mai voluminos.
Local, snt descrise semn('
clasicc : rubor, dolol', cnIOt, tUn1 Ol' ,
Diagnosticul flbcesului ('lIld
nu este dificil din arest PUlwt
de vedel'e el nu delirA deloc
bleme in Illfljoriltltea cnwl'l lor,
AbceRele situate profund pot nVCII
inSii mult timp () IOI' pld/\
cu sImptomatologie lornli\. minlrntl
"
(1(1 "hlf'el O sensibilitate
\11 \ tHll 'Cr!lre grad de infiltrare al
supl"uiacente) fiind pre-
1l011! ' un slndl'om septic (fe-
hrn . tu IIp 8epUc, anemie, leucoci-
Im,rt). Do obicei asemenea abcese
IIclt' l\Inle spre complica-
I()("nlc generale gt' ove 116J.
Cornl nutc"ul nre evolu-
!Iv" IIC deschldi\ la exterior (fis-
lt1l lv.lu'c) HlllI se in
do topogl'afie, ntr-o cavi-
IftltJ h{ll'OIU.;1\
tlt!It' I.n lntnd unei pel'ilo-
nlt(l NA\ I plclI l'czii secundare. In-
fl'I' \l n 1'0 poale generaliza sub
rOn l111 l.cp\l C'cmiel sau sept.icopio-
Iltr\h'l.
I\ IJC'cSolc se pot
,'111 I'ompl ka eu procese de lim-
adcnltll regionalii sau,
pr lntr n neCt'ozit cutanatii , si\ se
IIt"( hltl(t la exterior,
'/'/'(I / omclltul abcClrltlut cold.
j)(\cll ubcesul nu este colec-
tII! , se nu-
I\\ hl HUIJ rOl' ma unui infiltt'at n
1111" I I'(\Z 1< 0 ponte neel'ca un tl'a-
lunlt'nl (I/'Or/it':
{'()InPI'('!'iC umede alcooH-
'lill' ,
fl ziotcrnpie sub form{\ de
\ il llIl'IC' \lI ' !p (('\1 scop l"esol'bitiv);
I'lldiotcrapic antiinfla-
11 1111111"1(1,
'l'ot 1n IIccostii se
pil i II dmlnisll"ft untibiotice, cu
"111 ' 1 !t' 1I IUII.l' , pe cole genernli\ suu
(1I t' IIIt' f{'l"lIl) prin blocaj peri focul.
1 )/1 ('1'1 nb('csul C!:iLe coledat -
il, ' lIi 't' l1 \ fnpt ne pulem convinge
Ilt In l ,)wmcnul loco l, care punc in
Ilvllll'lIlt"L in cenlrul for-
IlIullunll, SUtl, cl1I('1\ nlx'csul cste
II U' \ ,'ofund, pl"in pUl1(,tic cxplo-
I IIllli I'I "U UII W' g lO!; vom in-
tii. II 1l"l tilllt1('n!l1l r hll'\Il 'Rkal.
CllIRUIlGIA DE URGENTA
tezin de preferat este cea gene-
Lv, Incizia abcesului se face
la locul de bombnre maxim. Ina-
inte de golirea a
se va preleva
pentru Trebuie si!
avem ca in timpul interven-
minutios cavita-
tea rupem septurile fi-
broase care, de obicei, comparti-
abcesul (fig. 1).
, .
, r, ..

, ,

Fig. 1. Explolarea caviUl\ ii unui abces
fesier.
Cavitatea se cu

apoi se cu un tub gros
se Antibioterapin nu este
dect in n care
o stare In
doza de antibiotice
va fi mare pe cale
Pansamentele trebuie re-
petate ori de cite ori sint mbi-
bate cu purulente ; prote-
jal'ea legumentelor cu nn1i-
septice contribuie la vindecare.
Importante!:ite de n stabili
abcesului momentul in
care purulent il este bine
eOIHi lHuitl\, deci C'uvltu!ca nhcelSu-
1111 t"llc formaU\.
INrECJ'IlLE CHiRURGiCALE ACUTE
P AN
Sub acest nume sint grupate
toale de gravitate mai
mare sau mai de la nivelul
degelelol" Snt frecvent ntlnite
pentru apar cel mai adesea
dup{J mici traumatisme
turi, zg'l'i eturi). poate cu-
pl'incle orice a degetului. Din
acest motiv varietatea lor anato-
este foarte mare:
FALANGA
DlSTALA
FALANGA
MEDIE
SUPERFI-
CIALE
"
ftectC1wlal'. La
examenul degetului o
ce lichid purulent.
Flictena se elin dccola-
rea tegumentului prin acumularea
purulente, dar poate sil
reprezinte numai ceea ce se vede
dintr-un n buion de c<'i-
deci dintr-un pro-
fund care are ele a se cx-
terioriza.
{
-
- FLIC'rENULAR
I
CUTANATE - SUBUNGHIAL
PERiUNGHIAL
- ANTRA.COJD
PULPAR
SU8CUTA- I AL FALANGEI MIJL.
NATE AL FALANGEI
PROXIMALE
FALANGA
PROXIMALA
PROFUNDE {
OSOASE
ARTICULARE
TENOSTNOVIALE
eritematos. Infec-
tia in grosimea dermu-
lui, avind aspectul unei pete eri-
tematoase la locul de inoculare,
Fig, 2. flIctenulal.
spontan la
Nu :ll'C nevoie de trutamcnt C' hi-
nlfglcnl. Pansamentele IOclile cu
IIntiseptlcii de rlvunol 1%,
dur, de obkel, la in-

-=-


Fig, :!. in buton de
lmghial, lnflama-
se porute loc<1l1"'<l fie
ghial, fie subunghial.
In forma infec-
se In locul de ncopc-
rire nI unghlei Cll repliul cutnnnt
sub fOl'l11a unei tIIctene,
fow'le dureros poale ('uprlndtl
unghia de J\II' Imprejur (Impct1111J
pedu nuh ia 1),
I
. ,
T" rOl'mll subunghialti puro-
lui I,C uti li r:mlono1 in suh-
IUl l1hl lll, fi e ('l\. CI fuzat de la un
(>ml/lrll ill pcdunghial netJ'ntat, fie
('11 M- 11 dezvoltat primitiv prin ino-
(' U] III O IIcpli cl\
111' (" Ilo tratol , at'c o mar-
;te
I '
(
... '
;,1:
1
. '
,"/" .,-,'

1
, 'tA' ,,ni
I
\

, '.
,.
'F'I". -1.
[H('I C' IlUluL' peri-
unyhiaL
(,.du III (TOI1l l' IZmC, procesul pu-
III HIII -'11) pr'Opflgn la falangel dnd
CI (' arc, la rindul ei, va in-
pro(' csu! inflamatar.
cronicizate in
nr'('!l l frl <1\1 In una din marginile
110 tesut de
( Itl lh r01'l11f1 unui mugur dirnos),
('III t' IItnucr c:v;.i (boldomi-
(' OUl ) , Inl' unghia prczintc'i un p1'o-
(\(. devenind
III d1pl'lt l n(! mobilitate n patul
WIHhlul ,
!'mun' iOul antrClcoid. Nu este
IIlkcvft clecl l un furuncul ni dege-
lulul, tll'zvo!tal pe la
I'full'l dnn unui roHeul pllos.
plllpar.
dl' \l.voll /\ 1n pulpa degetului. F.slc
fond!! dll r('!'Os, cl ntoriUl. faptului colI.
1111111101 nu pOlite dlfuzo Ijl din !l('{'!l l
","l1 v de pllllmll1ltll!f', de
CHIRURGIA DE UHGENT.-l
durere este mare, Pulpo degetului
este in tensiune, cu aspect de fleg-
monizare (caracterul areolat al
sutului pul par nu permite realiza-
rea unei (fig. 5).
?-

Fig. 5.
Poale evolua spre fisLulizare
la exterior, dai' poate determina
o Il falllogetei.
mbcutallate al e
!alangei II [(medii proximale)
sint mai rare, dar grave, pentl'u
pot difuza spre interdi-
gi tale. Sint mai evidente pe
a degetelor (mai decola-
prezentindu-se sub forma
edem ului dureros local.
proJuf1.de. AceSle
in de localizare,
sint de fapt procese infIamatorii
acute ale osos, ale ar ti-
ale tendoanelor. Locali-
71lt'ca o a
falangei osos). Localiza-
rea un proces
artritic fie interfalangian, fie in-
termetacarpofalangian
articular) , iar procesul infec-
cuprinde teaca teoooanelor,
npal'e un proces ele
acuhi a degetelor teno-
sinovial).
osos este, de o\)i-
cei, o a
lor moi nle degetului, eare In mod
(1 (updns osul. PrOce-
tl lLptu' nt! v {'sic fi e
CHIRURGICALE ACur};
de o fie de un sechest.ru
osos al fal angei. fiind
local doar pre-
unui traiect fistulos. La ex-
plorarea lui cu sonda
vom constata instrumentul se
de os. Diagnosticul de cer-
t.itudine este radiologic, cli-
un sechestru osos
falaglnn un pl'Oces de cu
decalcifiere.
articular este o
de n care infec-
este la nivelul arti-
interfalangiene inter-
metacarpofalangiene. (sau interme-
latal'so), realiznd li-se Un proces
de Se de obicei,
cu compromiterea a func-
articulare.
Fig: 6. Anatomia teel lor s-
ale degetelor miniI.
"
tcnosi!Jovial,' . Sin!
formele cele mai grave de panuri -
profunde. Este vorbn uici cit'
tenosinovitele acute file dcgetelOl'
2, 3, 4, care ali o sinoviali1 IimiinUL
numai la degete. Degetele 1 Iji !i
sinoviale care se intind
in treimea infel'ioani a nnl e-
iar lor duce III
un flegmon al tecilor sinovialc ole
miinii. Tenosinovita se ponle
instala fie ca urmare a unei il1 o-
directe (printr-o
de exemplu), fie prin prOJlU-
gal'ea de la un
netratat sau tratat incorect (eel
mai frecvent pulpar),
Pentru fi mai bine
simptomatologia nce'i-
tui tip de tl'ebuie S:l re-
"
hJll l"lIm (' 1' lcncu sinoviald se PI'C-
din pund de vedere flnato-
1111 1" I' /l un (' anal scros prin cnI'e
I ' IIII'INI/.li lcnt!ol1ul. Acest cnnul se
tdt /\ t' ltprlm, intre extremitatea
(11' ,1,111\ (\ fulongei dislale (pe
flI\lf'I'l onr'l\) la nivelul arti-
l' Ulhlh' l I ntcrmetacarpofalangiene.
Cu nlh: cuvinte, teaca sinovlal se
" rlll (' ldr /ltil pc a
('(' 11 11' :1 pe ante-
1101111\ fi fn longci 2 3. In dreptul
rlllrul ,/clOl ' lenea este de
rl lll ll' oonzl de fibroconj unc-
II v d n "\l1:)I', ('are rol de spri-
JIn penln] tendon in de
II 1,) li: Il'.
lntl'e ccle 2 zone n
(1I Pl l !111 se ade-
' .
---
./
CHIlW UGIA 01-:
funeluri de sac ale sinovia-
lei. 1n procesul de
pUl'oiul care se in
pune in tensiune aceste funduri
de sac, mai ales la nivelul celui
proximaL Din acest motiv durerea
es te n anumite zone
in dreptul intedalan-
giene la baza degetelor pe
Simptomatologia m<li
cuprinde n afara zonelor dUl'e-
roase de care aminteam o pozi-
a degetului tn
crlig, Extensia lui este foarte

Tratament1ll
Tratamentul trebuie fie
adaptat etapei in cnre am sur-
prins nu snt dect
-
,-
" , .
1' 111 7, ti II. C'lI ulurell 1.olH lo[' dllrcr'oll!JO In lt'n()Mlnovllll 11('11111 II d<,ge(('l!) L" II 111 1 v.
lNFECTIll.E CHIRURGICAl.e ACUTE
fenomene inflamatolii de
tip roogestiv, acestea pot ceda sub
unol" pansamente umede
cu antiseptice.
flict enulm'e se
prin deschidel'ea rezec-
fli ctenei, care se un
pansoment umed.
Fig.
"In
fi. Ane:stezie
meI" la baz" degc-
tuJui.
periHnghial nece-
anestezie pentru tratarea lui.
Anestezia se face prin la
baza degetului n inel.
Pent.lu lI-atarea lui
trebuie baza unghiei,
prin 2 incizii, care merg n prelun-
giren marginilor laterale ale un-
ghei. aceea lamboul creat
"
. ,

.
'1 '
.; ." I
., ' . !.
II ' ) 1
,
,
. \
21
se de pe baza unghicl,
iar aceasta se relativ
pentru este decolnt fl.
Se o local, apoi li n
pansament umed.
slLbtmghial e
de tip de anestezic.
Dupil aceasta Il'ebuie procedat In
"
"
extirplirea unghiei. Se contl"OIe;:lzl'I
in continuare patul unghia! pent ru
ca nu nici un rest ('01' -
nos, care ar putea o su-
Se apUcit un
pansament umed.
pulpar-o AnesteziH
este de tip ca cea descl'isr1
mai nainte. es te
(\
I
I
."
-- -::....-=-

( " C{
Fig. v. 'l'rlltalllt' ntul per'iUlllfhlnl.
"
Ju(' uIl Zl.llfl, incizia se face dil'ect in
fOrlLl ', dup,' ce n prealabil epider-
nllil s upndoccni se Mar-
Hlnllc ph\gii trebuie
pentru 11 se asigura un
dlt' IIO] Cfi N1CC, In acest scop este
1l11\0 ('U buzele fie exci-
"/11<: mlll'ginnl. pulpar
dlfu7. }le fie prin doml
Indz!! situate laleral, fie printr-o
Indzlo in sau
Tnll 'c buzele se o
AflU un dl'enaj cauciucat fiJ-
fOI'm din deget de
subcutanate ale
Jll((wOd mijlocH ptoximale se
Inrlf',C[I't.{1 o linie de
MII1 '(' hlClin, care plaga se
el! cncnzl\ cu lanul de cauci uc.
profunde. La p<>.-
de tip osos (cu proces de
tl'l ll' llfl) (l"(, !buie s[\ se respecte prin-
t' lphll care se va trata n-
-
"
,
,"III, W, Il 'II n. T,' ul nmenlul chirurgicnl
ul 1'lIllIlI' l\lulul subeulunnl ni falungci
proxlnlUlc.
II' I1I1 prim Illl1p purulenl:I,
i l'll).{llrlnd CV[J('\131'C'U pUl'Oi'lllui,
tlll Pll f'1lI'C I.rIl sechcs-
II III (l IlOU,
Indzln pentl'u drcnul'ea se-
pllrlllcnie esto CCH dc-
pC' lul<il'ulc tl l c
CHIRURGIA DE UJWENTA
telol'. ce procesele inflama-
torii acute s-au stins, fistula
se prin
sechestrului. De: no-
tat vindecarea
osoase, corect tratate, se face in
aproximativ 2 luni [27].
Artrita a degetelor.
Se prin imobilizm'ea seg-
mentului afectat in func-
pe o Cramer. Punerea
in repaus a poate fi
pentru vindecare
i se mai antibioterapiH.
Continuarea procesului supurativ
sau fenomenele de
survenite n la i n-
cizii capetelor articula-
Vindecarea se produce cu pre-
pierderii articu-
degetului.
Tenosinovita degetelor. A-
ceasta de incizie pe
linia lui Iselin drenaj transfi-
xiant cu de cauciuc.
ACUTE
ALE MINII
Acest tip de
forme principale: forma su-
forma In-
superficiale pot fi de tip
eritematos, flictenular sau de tip
furuncul al minii.
Forma se mani-
cu fenomene de
de obicei la locul de inoculare ,,1
sub de
edem.
minii sint dure-
roase, lmobilizal'ea minii n pozi-
pe o Cl'l1mmer
antilJioC.crnpi,'l snt sufkj<mle
p{'nl1' u slingcr'cn
pC' J)(\I'('llr'ml ll'ltl luncntulul, In 10-
CUlRURGICALE ACUTE
cuI de inoculare, apare o
ea trebuie
Forma La nive-
lul bazei degetelor, de obicei pe
se o
n dreptul unui clavus
palmar. Percolul acestui tip de in-
este legat de posibi-
litatea ca difuzeze n
intermetacarpiene dea
un flegmon profund,
In ordine de idei, flic-
tena poate fi doar ceea ce se vede
de la un abces profund in buton
de Tratamentul se face
prin incizia excizia marginilor
la locul de bomba re, anes-
tezia in inter-
osoase sau, in abcesului
in buton de prin deschide.,.
l'ea drenal'ea inter-
digitaL
F'Hruncn[ul minii este o in-
a foliculilor de pe
a miinii are un tra-
tament identic cu al
furuncuL
Flegmoanele profunde: ale
minii, Se includ aici toate infec-
situate n zona subaponevro-
a miinii. La acest nivel pro-
cesul inflamator poate cuprinde
tecile sinoviale ale degetelor 1
5, determinnd o
sau poate evolua n
celuI oase' ale minii ca un flegmon
celuI os.
mai jos, in mod sintetic,
varietat e de :
Tenosinovitele acute se ca-
prin imobilizarea du-
a degetului n semiflexie
!1i de pulsatilitate
(de-a lungul degetelor) t.eno-
este simplu In
momentul cnd a difuzat
in celuloase ale mlinii (ie-
nos inovita edemul se dez-
voll ,I mult, flpol'e tl' cneul de lil11.
"
adenopatie Hxllm'l\ ho

Propagarea procesului
se poate face 10 nivellii
pumnului (arldlii 1' /1
unde radiogrAfie Hl'
pot zone d'!

Tratamentul Care se uplkl\
din antibioterapie, caro lre
bule fie in doze 111111'1 ,
tenosinovita este SuplIl'lti li,
se vor face incizii schcmn do
mai jos (fig. 11, 12),

\ 1\
= \ \ie-
I \
I
I
\ \K
\ _ _''/ I
\ / ", ,,\ "'\
'\ \\
\ \ II
\ \ li
(/
)
,1

'- ...
....-. .- .-.
Fig. 11. Traiectul inclzillol' pulmfH'{' In
tenosinovita aculfi.
Inciziile trebuie ajllll J(/\
pIOa la sA o c!n:llll':t.u,
aceasta mna va fi imobll l
zatit in
Flegmonul r egiI/nil 1('11(1/'('
('ol'cspunde zonei l(mnl '(' ,
('I II'lIdcl'is1iC' este ruptlll ('li !Ilf(,'c',
I
tn
I
I
I
\
\
\
\
------

J
/
/
I"hl. 1:1. "I'UI('clu! incizlci digitale
In t cnosl novila
ti u nu pUca de
II 1)f)I[{'clui. Tratamentul
1111111' O lnr! zlc a aces-
I(!I I'('l-f luni drenaj cu de
(' IIILt'I\I(' ,
" '{('(J',IO(IIIClc regiunii medio-
/1111,,1111'('. Colectia este
in regiunea mccliopalmar;1,
' 111' (' este
esto dar
pOll h' tu'l. trnvcrSC2C bariel'ii
li\ s(' sub piele. La
IClI' 1I1 de bombure se f ace
CI Ind7.Jt' cu inter-
11 1/111111(' ?I cu l amA de
1'11111'111(' ,
'.'/I'(}IIWWW[C )'cgitmii comi-
itI/nIL". Se prin 10-
l' IIII l':IIJ'{ln In intc,'-
d l' fIt1l1f' 1'11 unnare fi in-
de la O sinovifl!rl
(h
I
IH),'l lnovl lll ll<:utfl fi degetelor
:t :1 4), tic In mod direct de 1/\
CmRUIlG1A DE
un clavus, Comisul'll este
este Inci-
zia pentru drenal'ea se
face la acest nivel pe comi-
sau prin incizie cont rajn-
cizie la acest nivel, apoi drendj ,ClI
tub de cauciuc.
Flegmonul dorsal al mUnii.
Este mai rar, fiind intot-
deauna de un ,edem impolta,nt,
la nivel'Ul dOl'Sale.a minii
care este foorl:e deoa-
rece ,pielea la acest ni'Vel o
lax'ilbaie tn-m-e, Cal'e face fie
Tratament'ui in
incizii cu contraindzLi. dreJhl.j cu
acest nivel.
degetelor labei
piciorului de
principii de tratament.
L1MFANGITA ADEN[TA

un proces de pro-
pagare a la vasele gan
glionii limfatici. Proces ul de lim,
este pre-
zent in apropierea de intrare
a reprezentind etaprl ei
(Menegaux) .
Limfangita constituie in
acest proces calea de propagare a
iar adenita procesul in-
cantonat barat la nivel ul
ganglionilor limfatici. Pentru ca
canalelor limfatice a
ganglionilor se trebuie
existe o de eontinuitote
care poate fi atit df=
ncit treac.1 neobservate'.
FIOt'a este formalii, de
obicei, din Ht afilo('oc sau strcplo-
coc, ol"t'c m(Tob ponle fi
ponsabil dc
CI1IIWRGICAU: ACl1n:
La inceput sint interesate in
procesul infl amator vasele mici
limfatice din grosimea pielii; este
vorba de reti-
In jurul apare
ca.re dispare la
sare. Zona este cu
un proces de
din focarul inflamator. In
se poate dezvolta, printr-un
proces de un edem im-
portant care este mai evident in
zonele cu lax. Procesul infla-
matol' al zonei reticulare se poate
propaga la vasele tronculm'e,
vase colectoal'e limfati ce, Procesul
de face le-
ntre poarta de intrare a
ganglionii regionali. Cli-
nic, trunchiurilor colec-
toare limfatice se traduce prin
unor trasee edtematoase
ce de la nivelul spre
r .. membrului sub forma
tlnor cordoane dure dureroase.
Limfangita poate evo-
lua s pre focarul
primar este tratat chirurgical
este
fOcarul proce-
sul de va evolua, iar
infectia va pere-
tele, ln acest fel apare un proces
de iar
de-a lungul tt'aveelol' limfatice se
pot constitui mici abcese (limfan-
sau mici
zone de centrate de flic-
(limfangita gan-

Limfangita este
de semne generale de in-
dureri locale pe tra-
iedul cOl'doanelor llmfatice). 1n
limfangitn
trcbuic deosebil[l de erizipel (zonn
de crllem este moi sub
de cordoane) ele t.romboflebilo
"
cu proces de pcl'lflohit:'
celuliliL
La ni velul ganglionilor regio
nah poate apat'c, Inc<'l. dc In prima
Il Jimfa(iec (1l1l1
M
fangila un (Il'
adenit pe cale hematogen<i.
De obicei ins<'l. adenitU :-iC d('I -
ca un proces reacti v l'on<;C('U
tiv de-li lungul
vaselor limfatice, realizind un III
blou anatomodinic de limfadcnil, 1
Proces ul de adenitt t.l<'uW
apare ca o mai mull
sau mai voluminoas[l, silualu
la nivelul grupelor gHngliolltll'c.
spontan la palpul'l',
Aces t tablou corespunde dom' unul
proces de ("111('
poate fi remh; spontan c!uC'u S HI" I'III
de a fost tratat:' . 1,;"o1 1.1 tl\ ,
adenita poate lua o fonml .... upu
bariera gangliollar. i ('.'11"
se cnntonC:lztl III
celular pel'iganglionar , St'
adenoflegmonul C'II o ul
de a prc)('c)/uhd
Ganglionii devin
de pielea, care se modl
(eritem local). Tntl'-o cluptl
mai apare f1ucll1cn\a Il)
tratamentul ehit'ul').j1
cal nu este instituit, pl!
poate fistuliza la piclu,
Tratamentul, Lhnfangitn acu
tronculUl'Il ('on
gestiv de tl'l1l(ul1\'1I 1
com:iervatol' : rc('i, /lnl1
bioterupia, Limfangila Ir0111'u11l1'11
trebuie prJn CVIl
cuarea AdenorlcUnlOll ll1
se prin incizie clrcnuj III
orice Fistullzl1rllQ nHlI
tiple (de obicei ca urmare (1 UliUl '
adenite nespecifice) benefichti'.lI lI('
excizie in bloc, 1n toule etilp<'lc <Il'
tretJament &Le oblig'l.llori-c Irutll
reu chirurgicnh1 eorcc1i'1 ti dt'
intrarc Il
"
CIlIIWRGIIi DE URGENTA
GANGRENA GAZOASA
De un pl'ognostic deosebit de
rezervat , gungTena
In f'on linuare cea mai din-
11'{' chirurgicale (2, 8, 11J.
etiologici ai gangre-
lu'l Hnzonsc snt germeni anaerobi,
ci t' Ilpui clost ridin, la care se pot
INwln uneori aCl'obi piogeni.
Gangrena se caracte-
r1 Z<':l ?1I prin generale
fO/ll' te t:{1'l\Vc, pe fondul unei taxe-
n1 11 iar 10e<'l1 prin necroza
\t" .IL lllrilor infectate [15]. Semnul
pn loll nomonic local il
a [8,
II, I 'I, J51.
Pentru producerea
II I1r1Hl'onei gazoase sint necesari 2
flll ' lod cliologici : o micrO-
1111 11111, de lip anaerob,
1)1 faptului se
s ub de spori in
min i (uibrion septic, b. hemol-iti-
1,. perfrigcnsJ terenul local
!'I'nll' zen lat cel mai frecvent de o
plaw' fi moi, orice so-
de conHnuitate fiind suscep-
tlhllti dc u se complica cu o gan-
11 1'1' 111\ anumite
pli\/ll sint predisnusc la contamina-
n 'tI ( ' \1 gel'meni anaerobi; este
\'orha de plflgile zdrobite, anfrac-
luOIl', c !;li din contactul
1' 11 pfl mfnlul. cu atit mai mult cu
I'\ t l'l<, In timp, pro-
fllrHI(' . De l'cmHrcat n ultimul
Ilmp nu fost semnalate gangrcne
){IWlH'1C clutc elc germeni neclo-
'ltl'ldl('T'i.
"' l'nl1'1.1 101' de (1
(' I:ILllgrclW sint cunoscule pliigile
dt'lllhran Le nlc Cfll'C
111 profunzime masa
111UI,t' ulnrl\, l'<!allzi!1(1 la acwt nivcl
',ponlnn !twhlAO sml pl'ln
edemul fie prin

aceste nu sint tra-
tate corect sau sint insuficient
tr atate, aceasta dezvol-
tarea gangrenei gazoase.
Patogenie. Dezvoltarea pra-
cesului gangrenos este de
locale generale. La ni-
velul care reprezinhl poarta
de intrare pentru ca germenii ana-
erobi se dezvolte, snt necesare
elemente favol'izante anu-
me : trebuie S[l existe un oarecare
grad de anoxie tisulun:l de ne-

unor devitali-
zale, fie in urma ligatui'ilor vascu-
Iare, la care se
pentl'u realizarea unei n-
chise profun-
cum am la dezvol:-
tarea anoxiei tisulare poate contri-
bui chiar flora
care oxigen [24, 271
Toate aceste distrug ceea
ce se bariera ele
de invazia
toate aceste fenomene analo-
mopatologice locale au loc pe fon-
dul unor generale favori-
zante din stare de boli mela- ,
bolice (diabet, uremie) sau snt
favorizate de unele care
au
sau septicitate
ca zonele
[21, 3] ,
pentru dezvoltarea gangrenei. Sta-
rea de toxemie in cursul
acestei se toxi-
nelor claborate de flora
unaerobli. Aceste toxine sint histo-
li!l( o, hcmolitkc, ll1 iolitice, nClIl'O-
lilkc 'il tot odlllll fourle difui'tmtc.
CWnUJWJCM,I ..' ACUT/';
Efeclul p,'oleolith: local duce
la necl'ozu iar
tisulal'.i detelminii infil-
gazoase cu ca-
roclerist ice.
AlUltomie
local 3 feno-
mene anntomopatologice : edemul,
inliltratul gazos neCl'oza
Zona de se
prin pe su-
pielii a unor flictene cu
lichid tulbure hemoragic, iar
turBe au un aspect de came
fiin'(! infiltraLe edematos abundent.
Jndzind la acest nivel, se
o cnntitate de sel'ozi-
late cu miros putrid, precum O
eantitate de gaze cu miros.
Caracteristic pentl"U leziunea de
tip gangrenos este tocmai
puroiulul, cum l
clin localizate, (abces, fu-
runCul etc,), In care se ne-
croza [8].
Semnele clinice
Debutul fenomenelor clinice
este de obicei bl'Usc survine
la citeva zile producerea
gi i. Semnele locale si nt cele care
a trag n primul rind pl'in :
dUl'erilot' la nivel ul
gii pel'ceperea de t en-
s iune Din cauza
edem ului local pansamentul, care
atunci a fost bine suportat,
devine pr'ea strTlS. pansa-
n1cntul primul aspect
eare ne este ede-
a plago
fIl'e buzelc perfect afrontate, se-
t'l-eatia poate I.itpsi, dar }Ia
deschiderea ei cu
sc-op de a explora, din
se <:curge un lichid seros cu
mil'os putrid [28].
Aspoctul tegumentelor este
C'twncted stic mannOl'at, palid, daI"
clementul ('el mu important de
, 1 htrurllin lift
"
diagnostic este dat de
l ocalil u Uneod lIl'CtlSltl
este utIL du
Incit determl1ll1 la perl'll
un veritabil timpunlsm (Mc ..
negaux). De asemenea l'udloUrurill
zonei pune in emUzomll 1
s ub de benzi clare,
spre membl' ului.
Semnele gerlerale rcull zclIz
tabloul clinic al unei toxomil
ve. Starea generalii fi bolnl.lvulul
este alterut.ii cu febrii inalt": 1/1
nceput apoi hC
adinamia. FenomcncllJ
de dl'<:ul'atorle si nI
importante (hipotensiune, 111111( '1 11 '
die). Dispneea este ticccntuuln,
fiind supel'ficialli 1' 11_
pidA (de tip toxic). Intolcrun\1I III
ollgul'ln (ol11plt, ..
acest tablou gl'Ov.
bolII l "l h\
netl'alatil gan/{renll ('I I
prinde rapid ntreg segmont ul (1"
membru. Starea genernll\ 'le 11111'
progresiv, bolnavul dc('cdlll,1
in 1-2 zile cu fenomene dc Inl-\\ 1
circulatorie ncut/\ .
forme cu mul hml!1,
unde decesul s Ul'vjne clup/\ 5 Il
zile. Cu cit gangl'enoll"ll\
s-a mai aproape de proelu('I'
rea leziunii primare, cu aUt evolu-
bolii va fi mui grllvi\. llIul
rapid<l.
Diagnosticu.l gangrenal
zoase se atit pc I1I11. n
semnelor genenllc, dt locuit'
Instalat'ea unei sttlri gencralc pl'O
fund aIterale in {,.'l1 nlet\ Il
unei la care sc adaugli 10('11 1
perceperea gazelor fOI'mli de
in invoclnldt
pli"lgii, spre diugnos ll l' ,
In unei f1semeneu lI i:lot"llJ d
este indispensabil , am din punt'l
ele "cdo)'c diul,l'nostk l'it III t01"l 1
,.
lX'lILlc, HU se focit lestnl'en bacte-
120j.
'/' r{l f (j mCll t ni.
('01 moi important mai efi-
('1 11 '(' {"lle II'Hlamenlul pI'oCilactic.
gung'l' enei gazOflse prin-
t ri.' lI,fec\lHc chirurgicale este le-
/[11\1\ dll'cd de corectitudinea actu-
lui 1(,J'lipeutic chi rurgical pl'imar.
'J'I'cbuie respectat principiul
dupl\ ('ore la orice anfrac-
1 uou!:! " trebuie cxcizate larg toate
1{,!i ut ul'i lc nccl'ozate, iar atunci
('1ml oHio pl'ofundit, trebuie debri-
(1IItr\ pina in profunzime
111I 'H 111 , 15,10, 20,22].
Ph'gll c posibil
l'ont wnlnnlC closlriclian, se vor
lr'n1(1 <l upi'! principiile cunoscute
111'111 din la in-
('{'Pli l r u upu apoi cu so-
lul ll Imliscptice (sol. rivanol 1%0)'
Pll\gil c mici, dar profunde,
IWOlhl80 prin mai ales in
IlWdlu cx lcm favorizant (cmp,
(l nutlut'l publice,
',0 VOI' dcbddn chirurgical nu se
VOI ' lIulUJ'a,
1': .. 10 preferabil ca la cea mai
11 \11'11 I1lU.; picluno privind
I olnplknl " II od c{uei pl ugi nu o
II lltll l'l'hn de la inceput, ce
ti i ' pOlite fII ce tntl' -un al doilea
IImp, lJonludle elo trau-
II !Jl Udl , COl'ocl1\to, nu vor fi io-
!'Idne jJl' !' primClnl, zdl'obirile
lInoxln de in-
fi si nI!
ce favorizeazt"1
HIIIII{I'(IH' I.
O ulMIie va trebui
lIi"f1l't l ntll, (Ic asemenea,
(l11l 1/II I1 I1C'nttl1ui, ('arc nu Irebuie
fIII hH' h<.'mlnnt sl\. permit,i. dre-
11111('11 Il {'('!
UI'IllIi. dl'CII atenti'l,
III l1(l volu do 2- 3 ol'i pe zi a pUigi-
lot 1" .I l' molod a cea mai s igmti de
II /11 11 ' 111'111<10 dezvOHllJ'ea
CIlIl/UIW I /1 DE UHGT;NTA
La cel mai mic semn local, la cea
mai suspiciune, vom deschide
larg plaga. O asemenea
nu poate fi
sau in
cel mai mic motiv. Pentru
contaminate de la inceput, este
obligatorie atit anti-
bioterapia, ct serolerapia anti-

Tratamentul curativ cuprin-
de o aHa

Tratamentul local , care, de
asemenea, se poate aplica depinde
de ntinderea procesului gangre-
nos de localizarea lui. le-
ziunea este se vor practica
excizii largi debridri n profun-
zime, Drenajul oxigenarea vor
fi asigurate prin expunerea ci t mai
a plat a [1 5, 22]. Plaga va fi
abundent cu oxigenata

In ultimul timp fol osi rea
oxigenoterapiei hiperbare (6- 10
ol'e/ 24 h) a ameliorat mult pl'og-
nosUcul gangreneL Examenele
bacteriologice au confirmat ab-
bacililor gram negativi
un tratament de 4 ore la 2,5 atm,
de O
2
[2, 12, 13. 24].
In cazurile de extensie ma-
cu o propagare a gan-
gren ei, nu se va ezita n so-
de a
aceasta fiind singura salvare.
se va face in
a acoperi bontuL cu
lambou cut anat n exces sau a-l
sutura [8].
Concomitent trebuie ince-
put sau continuat tralanwntllt
general; ,
- seroterapie nntigangl"c-
(HO 000
_ antibiotcl' npic In dOl'e
mnt"i (penlC'l li nfl 10 000 000 - 100
miI. 21/h) nll c IlntlhloUcc);
INf'ECTTI/..E CN lrlUI?GI CA LG /1Cun;
- reechllibrare hidt'oelec-
cu cristaloide (glu-
ser fiziologic) ;
- combaterea acidozei me-
tabolice cu de bicol'bonat ;
"
- adminis tt'areH de
plasm<i elc.
de tipul lnsu-
renale acule ce pot SUl'-
veni vor fi tratate in servi r ii du
profil.
MASTITELE ACUTE (abcesele mamare)
Procesele i'l1f.lamatorU acute,
situate la nivelul glandei mamare,
au fost clasificate de Chas-
saignac Velpeau in masLite
pammastiLe,
Mastitele snt acute
ule glandei mamare, iar paramasti-
tele ale perimamare.
Paramastitele au fost
l ite n superficiale sau premamare
Ii i profunde sau intramamare,
Iaportul anatomic n care procesul
inflamator se de
de
nle abceselor mamare snt legate,
In special, dt! perioada de
elm' pot in afara
In timpul
se la de la nivelul
mamelonulJ.rui, de de-<a lun-
gul 'Unui canaa galamofor, n urma
din timpul
supwlui. De aceea se mai numesc
galactoforite acute, mai
mulle de propagare a
In :
1. Germenii patogeni pot
pfltl"tlnde prin canalele galactofore
Sti dea in prima
In o galactoforWi loca-
IIzatii la nivelul canalului galacto-
fOI) care, apoi. se poate transforma
Inll'-lIn abces mamar.
2. In ada glandei o
spblicee se pot in flml1u, dind
ICre In chiste S/IU nb('t.'so file gl iln
dclol" lui Monlgorncry,
3. In fine, la fel ca pentJ'u
alte zone ale organismului , odc'o
de continuitate de la nivC' -
lui legumentelor mamare (ero-
ziuni, poate duco
la propagarca in
premamar dea IHl5tcro
la abcese. Acestea sl nt vel'itao\l{'!e
paramastite nu sint lefJnlo tlo
perioada de re.
Anatomie patologiclf. Pl imn
Il abcesului mamar esto 1'0-
de un infiltrllL inflatl1ll-
lor , debutenz.t In
perimamHre. sau de 1'1\-
tre o a canalelor gaiu!",
tofore ncutii), dur'rl
se la nivc
lui glandei propriu-zise.
Att infilll"atele inflamntodi
din celulogd\sos, cit 1!1l -
lactoforita pot retroceda sub
tratament sau pot evohla mai d('
parte spre abces,
Abcesele mamare pot fi unlC'c
sau multiple, rezultind din de1.-
voltal"'fl in f oenre sUcceE;ive a In-
topogl'afi-c pot fi MI-
perfidale pro fundo
(retromamare sau ehiar rotropeeto-
rale inlraglundulul"e). i\hresele
proprii ale glandei (inlraglnndu-
Jare) pot difuza in ararll glt\l\clcl,
prc sau retromamtLI (fig. 1:1) .
SCJl1l1dc dill;c('. Tn pcdondll
de nl:1ptme, bolJ)llVll plC'Zlt,ttl 'n
mod brll sC' O s lw'o febl"\li\, rri ...otHlU
,, 1 () de lC'mll\lne III ni vellil
..
t'llI. 1:1. LO('litir.!l I'L'U uhcc-
Il1UIl1Ur e.
Itlnulul, ('UI'O O
It !/ (' LO('lI l, mumcla in
\'UIIl M, Rcno; ibilll. Ducli abcesul esle
profund (Inl roglandullw), tegumen-
It'It' II lnl nemod ificate nu
1('11\ IhntlUlijit icli cu mlenopatie.
Ab{'l' HC']C su perficiale SllU cele
1'lttJlI(lwldulul'o, dnci\
local 10-
HI Ul\(JI11t' lt, ('III'C infilll' ulc,
I"rltl l', et'l temulou.<;c. Scnslbililflleo
1''11(' 1l1!1'(II1l" In ,Icest ni vel.
j ,1I cx pdmnl'cn mamclonului
IIplli \' pUI'oi , clud'i este cn-
1I IIImti '-II m l upte, durii nbccsuJ este
jlHlhlltlllllUI' (semn ul lui Budin).
Tn ((1' 1.lI1 Hbec!iclor curc cu-
Whul Il 111111'0 purte din glandil.
dluUIH)'III! 'ul trebuie sll
'.tl rudl, ln 1>I; mul dnd, e u
1I II I'1 I1 f)lIlII t OWll1, unde dUl' crCH
t'wlIUI 1"1 1t' Iiliii mieii, un
l 'tI "111 (11I ' l!('\C'I ' h , !i{' III legumcntelol'
'il IIU W'l lj llli POIII'tll de inll'nl'c {l in-
/('!'(h'l (1' 111(11(\(\, l'l'O'l. i ul'C {'Ulunntli),
1)1. h',l'Tllt' IH'1I nll cllOpllll ll 11(' -
t!\lft' rOl!'u'I In I'alul masll lpl (':LI',' i
110111111 011"(', 1\\1 al'{' "'pl'('
CIIlRUIlGlA DE URGENTA
abcedare cu sensibilitate dure-
in abcesul mamar.
Tratamentul abreselor m,a-
mare.
Atit timp clt nu o co-
(in filtrat infla-
matol' local SilU
se poate ncerca un tratament con-
servator :
- ca o snul
trebuie golit de lapte prin expri-
mare sau aspinl1e cu pompa (este
de preferat modali-
tate, mai
;
- snul va fi suspendat in-
tr-un pansament.
reduce mult din dure-
roase, de obicei foar te vii ;
- local se corn prese
reci sau cu
- antibioterapie.
Abcesele consti tuite se vor
trala prin inci zie, apoi golirea ca-
drenaj cu t ub
Incizia pentru golirea abce-
sului t rebuie n fel in-
cit nu canalele ga-
ladofore. Abcesele superficiale, in-

!Iii C
.
... /1 /
" ... II \' / .'
"'1..... v'"

'oi Inl'l/.le' Intllttr" ,1 !/u ll!llllmtJr!i
[/I' nllll Iltj' lltm(t ni)! ;'''I ullil .II lnml('l .
ClIlJW IlCI CALE IlCU'/'t.
diferent in ce cadran se se
printr-o incizie
(incizie care. fiind cu di-
canalelot galactofol'e, nu le
abcesele cadranu-
lui central pot fi drenate printr-o
incizie
In abcesele situate profund
(paramastitele profunde, retroglan-
dulare s au t'etropectorale) inci zia
cea mai este cea subma-
inci zie avind multi-
ple avantaje : poate fi asi-
un drenaj declv eCicace
mai ales, este fiind as-
de glanda Cavita-
"
tea abcesului se exploreaz dlgllul,
toale seplul'llc lIh-
cesului. Se va cu olC lgc-
de rivanol 1%0, upol
se va dtena cu tul; '1't'Q-
bUle in vedere posibililu-
tea unui abces in Imt oll
ele
Ablactalea terapeuiicl1 este
obligat orie, reduce congcf.llin
glandei, care ar favori za clifuziunca
2 gr/zi + sln1o-
tolin 1-2 mg!zi 1.01. la carc sc
t estosleton 10 mg/zi).
Pansamentele VOI' fi crc('-
tuate zilnic.
BIBLIOGRAFIE
1. ALEXANDER J. \V . ALTEM.EIER
W. A. : Penicili n profilaxi e of e;l-
perimen/ol .ttaph iIoeocro i wound
infection, ,.S.G.O ... . 1965, voi . 120,
pag. 243 .
2. ALTEMElER W.: Gram negati ve
septicemulS - treatement, ,.Ann.
H167, voI. 166. P<.lg. 530.
3. BRIGHTMOItE J.: Perian.aI gas
producing infectimu of nonclo_
8t ridial " TI rit. J. SUl"g",
1972, voi. 50, pag. 100.
4. BAMUL' r J. F., MORIN A ..
MOULI N Il... KRAF'T F. x.,
BRUN M.. CHIlAROUX B ..
NEIDHAHDT ,1. H.: Les
ollverles gr(ltc,y du peri/lee au
COUr! trlwrnati j mes ab(/omi -
no-pelvfne.\, "Lyon 1075.
voi, 72, p.ng. 1.
BAXTE1l. CJ-I .: SUl'flicn/ mamIgem,.mt
of f bs llC In/ectf(J11I, "Sun:-.
Cll n., All'l{'I".", 1!l72, voI. 52. pag.
Clil'. Ami"'.". 1!17:!, voI. 52. pliU.
1483.
6. URINZEU P.: .'Iim/III cli nic ,f miII
d iagnWl icuIuL I::t:1. F'nda, 'I'l ru'
1973.
7. CULLOUGH C. J ., 1\1('.
M. Ii .. NEALE M. ,1., 111,;1\ 1111
G. R. : The intll/ r ll Ce of 1)(1111<'11/11
cxperimellUt! UJOIPt cun/flml
natian with staphy/ococl ;
with chl'omic catgut 0114 !/l Oll u/l
I</menl uyIOII c/olure, " IJI'II . J.
!f177, voI. (H, Jlllg. 1:10 .
8. DARKE: S. G.. ANN M. IONO,
S LACK W. K. : Gn.! ,9(I nyrmlt1 ulld
rcl at ed iufcLtiOll, c!asjfj ('(IUI)II,
clinlcal featu rI!.' /lud a('/Io/('IJ V,'
mallllgemerl/ (llld 1II01'/allt1/. Ar','
pori of 88 CIlM'.', "BIrt. J . ,<;ur'l.ll ,",
1!'l77, voI. G4. \:NIg. 10'1.
O. DEVIC G., OA lmE ,1., ( a :'I .. AIN .1
A d'ullc septkllmla ti ""
terobt/c/cl" e/ot/col', ('hh ",
1070, voI. 60. 1),'Ul. 1)1fl .
lO. GRoEGOIUO L. A.: lAI IlIfll /'t l(1II
qulrurgkal, .. Chb. dd UI'I.I/tUIIV",
!U71, voi. '17, pa".
"
11 , 1I1' \'CIICQC.K C., DEMELLOF F"
HACI..IN J. ; Gangrcnc infectia"".
. ,!:illrg. Clin, N. Amer,", 1975, voI.
r, !l. pag. 1289,
1:' I Hl N'I' ' rH .. LINSEY M. K., GlUS-
1..15 O., SONNE M., JyWETZ E. :
'fIul e//cet of Differing Amoiont
O:I'/{JCII 'rensloll.t on Wound In-
Ic('!um, .. Ann, Surg.", 1915, voI.
101, Ilag. 35.
l:l lllVJ N T. T.: HYPrbor!c oxigen
fll(' rlillU in experimental stopllyla-
fOt'C(l 1 Ili/cetion, J. Surg.",
J007, voi. 51, pag. 5U5.
14 ,IAKO .F'" zemcu G.:
IIIHjJril caz de C1I -
Hl/lutil a
101111; gazoa post
11(11, "Chil'l1rgia", Duc" 10(;5, voI.
14. jlllll. H5.
I n. M. Cli., TEHIlJANI
" ' , A.: Dlllgnosis, clinica! COlLrse
und IrculemCII( of aCl/te derma!
1J(lIIyn'ne, .. Urit. .r. 1975,
\'Ill. 0:.1, png. 364.
16 MAilTI NEZ D. , GONZAI...EZ M. ,
GONZALES J. A., REDONDO M.:
S"IIIIr"lnie e li cldrurgic, ftLyon
("hll. ", Ifl13, voI. 76, 1>"1g. 187.
17 IIn: LLI Il. , TORT!;;ROLO E.,
S IINA C., DERTULLO M.,
">J tJI', LAS F.., PUotCHEIl H., FI-
SCIiEn T. l\I.: Cclu!fl!.1 necroel-
:(1111.' , "Chir. dcJ Ur uguIIY", 1977,
\'.,IA7. IlaI-!. 197.
III ...I Il., UHUM L., TOnTE..
1!00.O K, l'OMJ J. , VECHI
1, ., I' I':!U)OMO G. F'., FISCHEH
'1' , 1\1. : prOflre.1Va [)(I('le-
tJWII! ,11 llergcn, "Chir. de! Vru-
I( lIu.y ", 1977, voI. 47, pnlI. IIH.
III , MI;A1)E ,1. \V., BAnUEIl C., VgI ...
I .. EIl M. : /nj,:ct!oll.y of
tfuw' (IlHI f(ISC"!(I,
" I\nn. Snrll ." , HHHI , voI. HlO.
111111 . :.!H.
:'0 1'01 . MAIUlA1t l 1, 11.11':
"'1 .. , '1' . "' N('U II,
CHIIWHGIA DE URGENTA
CJOVERNACHE F., GIURGM V.,
BLEAHU M., ANTOFIE D. : Cun
gozoas4 sp:mlall .
.,Ch!rurgis", (Duc-.), 1966, voI. 15.
J>..'lg. 933.
21. pruSCu A., PALADE R.., Gangrena
gazoosii "Chirur-
(Buc.), 1978, vol. 27, png. 4.
22. PRADO E. T., DRUM fi. M .. SUNA
C., VINUELAS E., PERDOMO
G. F., DE VECCHI J,: Infec_
ciones gaseo$a5 i no dostridritl!es,
del 1977, voI. 47,
pag. 192.
23. PA'l'EY D. R, 'l'HACKRAY R.: In-
Jected Adenolymphoma: a New
Partid Syndrome, "lkit. J. SUl'g.",
1970, vol. 57, pag. 559.
24. H. D.: lnfection
drlale p08t-trallmatiquc, "Lyon
Chir.", 1972, val. 68, pag. 86.
25. REA. W. J., WYRICK W.: Necroti-
zi1l9 nAnn. Surg.", 1970,
voI. 172, pag. 957.
26. IlA Y A.; Studiul bacteriologie al
p/ugii operatorii. Interesul exciziei
la ope-
ra/iei , Chir.
w
, 1969, val. 65,
pag. 432.
27. RADULESCU P.: Curs de chirUrgie,
Litografl.a Institutului de
clnn 1975, pag. 153.
28. SMllfH N. fi.: Gas in the wound.
'''hat docs it mean, nSurg. CUn.
N. Amcr.
w
, 1975, val. 55, pag. 1289.
29. SWAIN Mc. B.; Clo3tridial intec-
tions of the abdominal wall; re-
wlelll of 10 casc.l, "Ann.
1!)(;(i, voI. 163, pag. 859.
30. 'l'HAOEP!:,LLI M., GORBACH S. L ..
DltQlDO P. W.: Abdominal
trauma, aILacl"ob<'s and antibh:J-
tic", "S.G.O.", J963, val. 137,
))111-(. HO.
:11. IISOI..J'I'SEVA V.: OII
nIlO"" " VI.'Stfllk lIf l .... ,
11171, voI. U, IIAM. 132.
2
TRAUMATISMELE TORACELUI
DE
dr. V. ENE
I

fi tuturor a
('clol' lorndd. in f;peci al, incepe cu
pl'imulll julOl' In locul accidentului,
t-(' ("O.,tin-uii <'!poi pe timpul kans-
pOl,tului se in mod
inlemiiv in serviciile de chirUl"gie
I:l'cncr alt\ unde
servicii de I'eanimare, dotate cu
IIpiu' alul'."t Internarea di-
rectii fi toracici in
Hcc\ia de chirurgie
(' um statistica asi-
){ 1I1'L'I o vindecare mai mai
il acestora.
medico-chirurgi-
nu se va acorda dect n urma
cfcctullt'ii unui examen clinic ra-
pid. dar sistematic.
Toracele poate prezenta lezi-
uni ale (peretele
slcrnoCQstal diafragm) ale
viscerelor cord, vase mal'i.
urbore esofag),
Clasificarea traumatismelOi'
tOl'acice se poate face criterii
plltogenice, nnntomice fiziopa-
tologiee,
Clas ifica rea m-
tnlUmatl;mele loracice n in-
chiRe deschise, in raport cu sta-
rCII tegumentelOi' de la 10eul
impactului.
Traumatismele toracke n-
chise poi Ii provoca'' prin: deee-
Icnll'C (strivil'ea toracelui de VQ-
III '1 ul n timpul unei CQ-
le'l iIJ n i). ('ornprcslune (stI"ivirea
101'1:u elui Intre dUlll'i C'orpuri dure),
prin leziun interne mec8'lice,
tCl'mirc sau {'him!f'e prin me-
('nni, ... mc mi"te,
'l'raumulislllele !oruciee (1(' '1-
chise, in tilnitc f,'ccven l i n
boaiele trecute cunoscute .... ub
de de se
prin unor solutii
de con tinuitate a legumentelor {'{'
pot varia de la o excodath:,
la transfixiante" 1':lc .... ln1
provocate de arme albe
topor), de c'orpuri as("u
siic:hi, SilU HI"lllt'
de foc" In statistica de 2:17
cazuri tratate In clinkt\ intr'o unii
1968- 1977 HIn ( fi( C' flWtI
(63%) cu lntumntismc IOl"udcc tII "
chise; 66 cazul"i (30%) ("U 1I"II\IInll
tisme toracicc deschise 20 ('HI,IlI'I
(7%) cu politruumatisme"
Clasificarea al"U 111
vedere faptul dacii. este nfeeta!
unul sau mai multe ol'gune tOI'1"1
dce ea chi -
rurgul asupn\ l,'()"Ct"tI'
asupra tmlamen lului adecvat,
Noi am adaptat c\1l <; lfil'ar'('
la aspectul anatomo- paloloE(lc ni
leziuni10r ntlnite in dini cl\ IIm
descris gl'Upc de Il'
ziuni expuse in nI'" J"
- leziuni : 1'11
rietale, pleurule, pulmonal'c ped
c81"dice, ruptul i
cardiace, ale ,!Odei , ale esofuuulul,
ale canalului \.orack, ale
mului;
- Iezi uni biol'gllnice : Pfl!'l(' ,
topleurale, pleuropulmonnr'o 11)-
l"acopuhnol1ul"e ;
- Iezi unI tI'iOl wmic'c: pu
l'iciopleuropulrnonorc;
- Iezi uni
a"tunci cind pc IC1.iunllc .pn
,"ietopleul"opulmonul'e se MllIlIJ,!,\
\
1 TORACE INCHIS
7 LEZIUNI PA RIETALE 23 coz.

11.. c.,
6 c.
3 c.
2, LEZIUNI PLEURALE 19 caz.
lOc
6c 3c
3 LEZIUNI PULMONARE 3 c

"
$'
2e

l e
I \ "I),,wl IInh\' l rHU ludiolollic
1, T<>rIL('l!'
L. LEZIUN I /)1-10 P.lRI L IA LE "O UL
24 C 2Je.
'8e.
5. LEZ/UNI PLEURO-P0LMON 10 c


5c.
J C.
6. LEZ/Uivl PARIETO- PULMON lOc
($
6c.
L. c.
7 LEZIUNI TORACe - PLEURO - PULMONARE 21 COL
n In
( .
11I 1' ,,, ,' lul
\ 111 111 _;
. .
..
o

,*'
( .
II TORACE DESCHIS
52 ca z.
t r ZIUNt
PARtE ro . PL EURA !.E
13 c.
36c.
:1 c
IL. caz.
1 FZ/UNf
PARtE roPLEURO PULMONARE
';
I


":
*'
L. c. 8 c
2 c.
nI P O LI RAU MAT I S M E 20 c.
I 1. Aspo.:;dul anatomo-radiologic altraumulislllcJor lorac(.' lui :
111. Toruce deschis; IU. 20 c.

Icziunl ale unuia sau mai multor
organe viscerale.
La cele J 51 cazuli ale noastre
cu traumotisme toracice nchise,
leziunile s-au grupat astfel:
- leziuni parietale
23 cazuri
- leziuni pleurate
19 cazuri
- Iezi uni pulmonare
3 cazuri
- leziuni parietopleurale
65 cazuri
,- Iezi uni pleuropulmonare
10 cazuri
- Iezi uni toracopulmonare
10 cazuri
leziun toracopleuropul-
monal'e
21 cazuri.
toracice deschise se
import in:
-- tOl'8cice nepene-
t rante, C81'e numai pe-
('etele, pleura;
- toracice penetrante,
care fie numai pleura pa-
"
produc o comunicnre 111-
tre cavitatea mediul ex-
tern, fie pleura !ii dnd
leziunea este mult mai gravA.
La cele 66 cazuri cu lraurl1(l -
tisme deschise din statistica
leziunile s-au grupat In : Iczl -
uni. .pal";'etopleUl'u']iC in 52 caZUl; fii
in Iezi uni pnrietopleuropuhnonl.lrc
n 14 cazuri.
toracice penetrant!.!
se numesc oaJ"/)e. cind au nlllllrli
orificiul de intrare, truIIsji :d -
ante, cind au orificiul de
Clasificarea fiziopatologiel1
are la criteriul
cuprinde:
- t1'8Umatisme toracice ftmi
ale vitale;
- traumatisme tOl"flcke ('U
ale vitale
- tl'aumalisme torncice ('lI
oprirea a vi -
tale (stop cardiac snu respil'ulor) .
Vom trece acum la descrie-
rea a leziuni10r In
traumatismele torncelui , puni nd
accent pe tI'fltamentul ) 01'.
A. TRAUMATISMELE NCHISE ALE TORACE LUI
1. LEZIUNILE TRAUMATICE
ALE PERETELUI
TORACIC
ln acest S'Ubcapit{)l vom de-
scrie contuziile toracice, fl'acturile
costaJe simple, rradurile sternuJui
voletele.
J. COllluziile tOl'acelui.
Acestea pot fi de
fel uli : c'onluzii :-; imple -conluzii
prin compresiune, Iezi uni
cutanate.
a. Con tuziil e simp l u
ale tor ace 1 li i. Contuzia :-; im-
poate fi de diferite grade, fn
de greutatea
de impnct. Ea ponte fi pro-
direct, pdn unu l
corp conton.dent asupra tOI"l.I C'clui,
indirect, prin proiecltll"cl\ 10)"n
celui asupra unui COrp dur (cAde
reu de la strlvitc clf.).
Astfel pulem con:-;tllln urmfttonl'{'h'
H'l pccle morbide:
. '1
r!lIl'{' I'C fun' ompl'cnl il 1c-
N\UlHlt d lll'lI, (,xl\ecrbaUi. 10
III HI
cind corpul
\'pnlClIldcn l 'fi lovit
cu su-
mnl mult sau mai
t nlhllltl ;
hcmul oame
uneori impor-
11 11I 1e, ll)C'rglncl la 0, 5 1, situa-
\10 In ('IU'O 5tnt cunoscute sub nu-
111(\ 1(' cit' r('I'ifr$at lraumatic (Mo-
11 '1 l ,nvlI!{>{');
I'll plul'i musculare subte-
U"IlIUn ll1l'C', t ntllnile la
lwl'lO!'n\ 10 dorsnlul mare.
Hilnplol'l'lolo!ogia es le domi-
Il/li n {Il' <lUl 'cre !;li de rcspira-
101 h' , J)llIijllosticul este de
!\I ltltllncztl, de examenul local,
1'1 (' (' Unl de un examen geneml
Radioscopia r adio-
IP'"rhr pulmonorii VOI' completa
dl\\('I(' obi cdi ve. d iuUnd sesi-
1 1' /(\ O sau un
pnt'll1n()lOI'.;)x t1'aumaiic In 101'-
111 111 (1, () se va
lIi 'OI'{IIl bOlnavilor n n spe-
(\i. \ obezilor, sili-
('flI'e In
111011 o l'espi-
I IIlm'h- (' I'onid'i ,
' \','alflJllcntul va fi ind ivi-
tlllllll / llL leziune bolnav,
])U"CI'CO se va COlU-
11111 1' ('II Hl1nlgetice 10-
1111 .. (' U IH)VO('llinli 1 %, 1 %
II UII 11011 It rorlc, !lipcreslezia cuta-
II/tin H(' VII rombnlc cu
1 00IIpll " ' I'I ' U UUI'OW sau unguent
1,II'UIII YI. Sel\l'lI se va mhninistl'u
cl l'WI' jlllJlI I tb1.
vor fi Iratate 10-
j '/I\, p1'l1l11' o a
1'\1111 'II plInsnmenl USl' ot (cu pu-
cl rn ci r 'I lI lfIl1111dl'\, de
' . 1111 I'mpl n .. tJ'u),
(;I//UIIIIOIA DJi; UII G",:NTA
serosanguinolenle,
de tip Morel-Lavalce, vor fi tra-
late local, prin in citcuit
inchis, de
1 g+hidrocortizon o pansa-
mente compresive,
mentul are de refacere
mai ales, de se va
cirena se va efectua
cu de antibio-
tice pe dren, In acest caz se vor ad-
ministra anti biotice ca : penicilinkl
1-2 milioane/ zi,
] -2 g/zi etc, Rupturile musculare
mici vor fi t ratate cu lo-
cale cu 1 % sau Boieil forte,
In caz de hematom secundar, vor
fi efectuate evacuatorii
se va asigura repausul
respirator,
b, Coniollziile tora ci-
ce p r in c ompresiune,
leziuni c u t anate
s au vis cer ale, Contuzia to1'a-
cel ui prin compresiune
forma de traumatism
care survine pl'in torace-
lui intre (vagoane) sau
intre o o (vehicul
zid sau trecerea unui vehicul
peste torace), compre-
siune nu pr Oduce leziuni anatomi-
ce, ap81" hemodi-
namice de cianoza
superioare a toracelui, a g tul ui
a Cianoza este cunos-
sub numele de masca echi mo-
a lui MORESTIN, Cianoza este
de staza fiind provo-
de apneea in pro-
de mpingerea singelui n
sistemul cav superio1'.
Pe staza
manifestah1 prin inj ect area con-
juncti vcl or, hemoragii relinene
lulbunki viwnle, se produce o
f'erebl'ul l\, ('arC duce la hipo-
x lc, A( 'NI .. ln (lin \U'm!"1 se
TII \ UMNrl SM f;U: T() UA(,,'f; S.11I
prin de
li p Cheyne-SlockeJ:i,
adeseori, chiar pl'in pierderea cu-

Tratamentul n aceste cazuri
n adminislrarea de oxigen,
cardiotonice doze mari de diu-
I'etice de tipul fUl'osemidului, Ul'-
'in principal o
decongestionare
2, Fracturi.le costale simpl e,
Fraclurile costale simple snt
ce-l. e ce stflllotura
a torace-lui 11>\1 snt
nici 'de Iezi uni subi'acente
ropulmonare, In se ntl-
nesc fracturi uni- sau pluricostale,
lor in statis tica
se la 23 cazuri (14 in dreap-
ta, G n stinga, 3 bilaterale) ,
1 G% din cazurile cu traumatisme
t oracice nchise, Pe ntreg lotul de
traumatisme toracice nchise, frac-
Fig, 15. Mecanismel e ce intervin n irac-
tura cosluli'i :
A. Traumatism lu telul; n, Traumatism
su[:ltal.
A
'"
turile costale sint prezente In \)2%
din CHZUl' i.
In fraclurarea coaslclo!' ill -
lCl'vn mecanisme:
1. Cind este di l'cl'I, d1n
deter min;"1 fr,ldurli
'in punctului dl,! im
pact (fig, 15 A), iar ftagmentell'
costale au un unghi inji un-
tl'U, ele (sau unghiul lor) putind
leza pleura
2, Cind este indit'c<,t,
prin compl'esiune la (,uJ'bll
se se produll'
fractura in (fi
gura 15 B), Este lorrH'clul
comprimat de volan. Fraclurile III
acest caz snt caracterizate fi e pr' ln
lipsa de deplasare a capetelor ('Ih
tale, fie prin deplasarea 101' in nxul
coastei. Locul cel mai
segmentul posterior sau nxilll l' id
arcului costa!.
8
I OI
fra('\.udl or costule
11(\ () p!II' tO <.le alta II cutiei tora-
d( '" "'"1 pe fiecare in parte
CI put em tuwliza sistematic cu aju-
1\,,' \1 1 [fi .
l) ln "rcastA figuni se des-
pllnll lIl'Illlllonl'cle :
lon lc toastcle pot fi fl'ac-
IUI' l1lt" Insii in diferite;
eC1I mnl
(,,te I'oo'l ln 1, in ordine
!'I'{'SC'!n(!11 dc coas tele X, II, IX
,, 1 11 (,
1n (.'ccn ('e
( "' I'l lclol' ('U cole mai multe frac-
1t lr l, , ons tlll[ul1 cii ca pc
1"'II'I II:-1c Il V- II in stinga a VI-a
In d r't' lIplll.
Nllln(lru[ cuzul'ilor cu frac-
t uri . o'll ul o este cu mai mare
In d t'l' ILPl u (55 CLlZUri ) de s tin-
HU (n i t'UZlIl' ). ln schimb
h fLf ' tUl'1l0r ('os lnlc individualizat
III 1l1l 1, l11V mai JlWl'e in s tinga
(-1, dcdt t n dreapta (3, 7).
ClltnURG/ A or. II /WIi:NTA
tuse, de !:ichimborcfI SIlU
prin devine
se
percepe prin presiune cu de
gete la nivelul focarului de frac-
anonnale ale cape-
telor costale apar tot p('jn presiune
in locului de
impact.
de simptomalologia
de mai sus diagnosticul mai este
de de supra-
adesea cu
la locul impactului, sau de sufuziu-
nile sanguine ce apar subcutan sau
decliv de zona impactului.
De mare ajutor in
rea unor fractul'i costale este ma-
nevra de a torace-
lui ntre miini fie din atero-
posterior , fie din lateral.
Examenul radiologic confir-
fl' act urilor,
sediul focarelor de frac-

--- -- ---1- c -t! ---- ----- -
'. >_: ;-_-_-_--_7
---'[- - --
--3 -- -- -


'"
" ."
,
,
r'---'V ! _____ _
o o
., " " 1.
OIOXJ:tJ W
Fig. 16. }'retven\u lract urllol' pe fiecare coast.'1.
t '11 11 h-, fl'lwlul'H se ca-
11I1"I 1'1 !/1'1I7,1'\ prin semne
11111 it i 1', onol' -
U1 U! I' Idu tnpc[clol' f'ostalc jn foca-
1111 !l I: fl'lld.ul'i\. DUl'crca cste vie
In( 'H !It' In 1I ('d dcnt cste c)(uccr-
1111111 !I l' ,cspi l'ntorll. de
cu examenul cli-
nic exclud posibilitatea
unui poli t.raumatism. Examenul
l'ilcliologic trebuie repetat la inler-
val ele 1- 2 zile, pentru a descoperi
tin cventuul I'cvt1,'sat tl cumulat n-
tre ti mp,
'I'Il AUMAT/ SMI-;U: Tr JUA('/': U I /
Evolutiv, fl'iJ ct ul'1:1 se C'onsoli -
n 15-20 zile, Durerile vii
din primele zile progresiv
pen tru ca in ziua a 7-a, odalf\ cu
formal'ea calusului fibros, de-
\'i ml sUlde.
cele mai f rec-
vente snt cele pulmonare, care
survin cu la bolnavii
in tabagici,
sau tici. La bolnavi,
durerea de
duce la o reducere mai
a loracice, fapt ce are
ca -unnare
cu hipoxic hipercapnee,
Pe de parte, tot durerea
es te aceea care, mpiedicnd tusea
pe terenul pato-
logie de moi sus face apsni n
s<; urt timp n-
frecvent de atelectazii seg-
mentare sau lobare. la aceas-
ta se adaugci bron-
hOl'eea va hipoxia hiper-
eapnea se VOI' accent ua cercul
vicios al lui CQURNAND se in-
chide : nct'care -
- hipoxie -
rea cu accenl uarea hipo-
a hipoxiei etc, Se
astfel umed
posttraumatic. cu res-
piralorie cu un pt'ognostic
foarte rezervat.
Tratamentul {rscturilor sim-
ple se reduce la lupta contra du-
rerii, care la bolnavii
resp1'atori cronici pre-
venirea
Pentru suprimarea durerii
vom folosi antalgice simple ca al-
gooalmin, 'Pyran, sau
prafuri mixte cu com-

Rp_
Pynll'1
Fenaceti nl\
Chil '" III., ,1(1
0,3 g
0,2 g
Codeinu

Luminal
.,
0,0" U
0,0 1
O,()!; g
care se vor administra de :3 ori
pe zi. Tratamcntul salutar il COll-
stituie cu snu nO-
1 %, cu Boicil forle sau cu
a lcool-novoca in i
Tehnicile utilizate vor fi Ul'-
:
- in fo('u-
rul fracturii ;
- nervului intcr-
costal la nivelul arcului cosla1 pos-
teriOl' ;
- paravel'tebnll l't
a ner vului spinal, procedeul
dr, ROHRICH. 'li I ti ml'1
n inlroclucerefl acu-
lui de anestezie paravel' tebl' al 111
1 cm in extel'ior ul upofi1.elol' spI-
noase oblic in Mim1,
marginea superi rH.lI '11
a apofizei transvel-se, DUpi'1 depd-
ei cu 1 cm, se !; cm
Xilill{\ 1 %, pericol (' a anestc-
zicul prin gaura intcr-
(fig. 17).
tehnid l rezultate
in toate cazurile. Ea se poate uti-
liza acolo unde exis tit o puhi -
unde
nu fi dat rezultate bune,
cu so
pot repeta mai multe zile n
chiar de mai multe ori pe zi
bolnavul dureri insupor la-
bile, Alcoolo-novocainizarea o fo-
losim numai cu
nu dau o relaxare !; uficlentl\ ,
Tehnica in efertua-
rea mai inti a unei (' Il
2- 4 mI 1 % a nervului
intercostal care, pe
ac, se vor instila 2- 3 mI al-
cool 33%,
In ceea cc bnndajul
toracic, OANCF. A, GRRMI\ IN
'0
CllllWIlGIA DE UUGEN'IA
17. Anestezic dorsalli (procedeul Dr. Rohdch).
III autol'i este inutil
(' hIOl' periculos , din
1)1)1111 11' /\ el aduce
IUII (' lIol'l\ ri dureroase a
holnnvl lor nu compli-
pu]monm'c l'edutabile.
' l'chniC/l lui indem-
IlHI'1) IJI I'cspcclureu
1'llIlfll\1I :
se va efectua mai intii o
Il nervilor intercostali
dlo YOIIH de impact;
:.0 vu folosi ca material
HlIrlplf1'lL lut;
se va imobi1i7.a intreg he-
tidhwll('clc ('u zona Imo-
1J1I1 \( /II'oll VII coloana linia
cu 10 efi, iar in
VIl c1Iprinde cite o
III /'iI 1r-! in jos de zona
dwia succesului consh\ in
Iwh'1I11nm'(IH ('li care se
IJIIl lcl lI de I'omplnst, rulare care trc-
Iml l) HII :-le execute n timp ce bol-
IIIIVUt r Nte in apnee, expil'u-
\11 "('('lIstri se va repeta
P II n{'('II I'O l'ulnntJ In pnl'te.
1,11 .'lft l"5it se vn o imQ-
ltllll"'II'I' /1 hcmlt Omrcl\1i fn ;':01111
imobilizare,
mpiedicind expansiunea
n va reduce mobilitatea
a capetelor costale din
zona in final, va
combate durerea, nu se
cont de tehnica imobili-
zarea este iluzorie durerea, cu
toate ei, ne-
Aplicnd tehnica de mai
sus, bolnavul, imobili zat, va
putea expectoreze
de piston a
diafragmuluL
Bandajul t rebuie fie uni-
lateral cu punctele de sprij in, an-
terior posterior, pe hemitoracele
sA nu fie exe-
cutat ch'cular. o
acest lucru, majorHa-
tea bolnavilor ne-au sosit n servi-
ciu cu bandaje circulare, cu
la baza toracelui. Acest tip de
bandaje cauzau ntotdeauna bolna-
vuhli mai mult dedt
traumatismul.
Socotim tolWji el estc con-
lraindiellt In bolnuvii cu
plcurnlil, c!('oIl/'(>c'o dio-
TJlAIJMA. 'I'I ,9Ml':U'; '1' OflAC/-:/. UI
.fl'8f,1lnului fII nd reduse, tuSea ex-
var fi ajutut.e numui de
toracelul.
In uceste pl'ocedee
de combatere a dureril trebuie
Modate dispersat, nici
unul nu reduc complet durerea
n u tlnxietatea bolnavului.
Cu lotul proscrise sint barbi-
turicele opiaceele, care au un
efect respirator depresiv,
Aerosolii constituie un ad-
juvant util n favori zDrea expec-
Ei snt dintr-un
antibiotic, un bl'onhodilatalor un
fluidifiant Aerosolii tre-
buie ele mai multe
ori pe zi.
Kineziterapia prin
ele tuse de eliminare a
el e mai multe ori pe zi,
prin masaje tapotaje, prin redre-
sarea mobilizarea ra-
a bolnavului au un loc impor-
tnnt in combaterea
pulmonare.
Tratamentul
in primul rnd, n preveni-
r ea lor prin combaterea durerii, fa-
ci lital'ea administra-
rca de antibiotice, ln-
dircarea
un tratament activ rapid de
care bolnavul se progre-
siv la oprirea a
cordului. Tratamentul se va incepe
cu a sec re-
n cazul cind nu se
pt'oduce o ameliorare de

8e se va recurge la traheo-
tomie ventilatorie

Pe l'epetate
se VOl" adminis h'u oxigen pe
nnlibioti ce multiple n doze
mari, confOl' m antibiogramei ,
tOnice ('ordinee.
"
Sechelele fnlcturil or costnl .;,
!:> imple sint minime. Colusul'ile
tolc si nt rar dureroase .. ti 10 10nl1"
utunci nI' putea ridica pl'oblemn
lor Suu pc cea!.l ncrvilot,
intercoslali respecti vi.
3. J<'ractul'Uc St C1'lt1lhti.
Orice ( CIl de
exemplu pl'oieclurea toracelul pc
volan, unei bare metalle!.!,
o de
asupra peretelui nnteriOl' al tOI'B-
cel ui, poate pl'ovoca fractura
sternului.
Datele anamnestice, durerea,
uneori o echimOl".fL I) HlI
chiar o fi regiunii uhi -
tmi de de
a fragmentclOl' sternll lt'
stabilesc diagnosticul de fl'll<"lur;\
Radiogl'afin de Iii,
mai ales, cea de profil VOI' con(jl' mli
fmctura este cu sau ffl1'i\ de-
plasare. Fractura li stCt'I\ UM
lui nu o gravilutc deO',(' M
Ea se poate asocia insii ('li It' -
ziuni ale organelor vecine :
card, miocard, aOl'1Il,
de aceea ingl'ijirell tlnul
h'aumatiznt stemal e un act de
mare responsabilitate, med! culf\

In ceea ce
tul, fractura deplasnre n10d o
leZi>tme se 1tralcn7.lt 4"r\1
medicamente anlalgice
locale cu xi 1 %. Fl' nclLlra CII
deplasare (fig. 18) care, mai II lc!! III
femei, probleme de ol'dln
estetic, se prin oBleollln
M
(fig. 19).
4. V oletel c I OI'(tCi Cf'.
Voletele toracice sin t ZOIl(J
mai mult sau moi inti Me 1110
peretelui tOl'3cic dC!iolidnrlzulc li"
acesta prin fracturi multiple
tflle MI U sternocosl nlc {'U1"l: coptilll
1.'
,"IU 10. 1"I'ndul'U corpul ui sternal cu
df'pl ol;lll !'Ca cll pct cl or.
I"," 10 l'1I;': el u ptl O'll('oRin lC'z!\.
CI I Il t!J IIUJ/t J)j,; UJU;j':NTA
aut onome, Ele ('Qns ti luie
elemente n studi ul trau-
matism-el oI: toracioe, deoarece prim
grave ce le
In schimburile respiratorii au risc
vital o
une

De aceea, nu este de mirare
i-au fost dedicate numeroase l u-
{24, 25, 26, 41, 49, 52, 58, 63J
chiar congrese de chirurgie [.28}
n care s-au pus la punct proble-
mele de fiziopatologie s-au pre-
cizat cele mai bune metode de
tratament.
Clasic se descriu yolete pos-
terioare, laterale anterioare.
a) Voletele post e ri-
Dar e. 1n acest tip de volete liniile
de snt situate intre rahis
linia mijlocie. Fiind aco-
perite de ele au un
grad de mobilitate foarte
b) VoI e tel ela t era 1 e.
Ele snt limitate prin linii de
una alta
pe arcul costal mijlociu.
;1n liniile de
nu sint drepte, ci foarte neregu-
late, deoarece coastele cu fracturi
unifocale cu altele cu
fracturi plurifacale.
VaIetele laterale snt cele
mai frecvente au o mobilitate
foarte mare. respirato-
rii sint mai grave, cnd sint cu-
prinse coastele pe care se
diafragmul. volete costale
bilaterale, caz n care gravitatea

c) Voi e tel e an t eri o a-
r e. lor cu
aceea a accidentelor de
VoIetele anterioare o
parte a plastronului sternocostal
prin linii de adesea
si metl'ice, unele mai apropiate (\'0-
rr
_
'=J
I
----------

'.lil'
.,

..
: .. Id
,.
.\)

I'.!.'I "1
?
.. .
,1 .
,.
." .
'f. u
'dl "
'U 11; 01 'i
1 "
1: j, ,-' ... .oi
.
., 'i
'"
i;l'
a,


..
lei o Rtcrnocondrale), altele mai n-
tlcpl'u'!alc (vaIetele sternocostale),
linII eore st nt unite cu o a treia li-
nie de tl'ucturl1 transver-
" .. Il\, Aceste vaIete sint extrem de
I/I'flVC au o mobilitate foarte
mrn'{', Inr gravitatea lor cind
l'ocxlsl./\ fractura celor dau!!
('\nvl('ulc.
C'ombinind diversele linii de
(. tlC'lul'i Re mai pot inclividualiza
r.ltu tipuri de voIe le (fig. 20), elin-
II C rnr'c vOm cit a pe cele mai des
'1\1111111(' ;
voletele anlerolatel'ale, in
liniile de frac turi snt situate
hllnlt' rnl, llnu pc m'cul costal ante-
I Itw fl lta pc arcul costal mediu
111 lH'mltoruccl ui opus;
hcmivoletul este o por-
tiune Il peretelui toracie cu-
IklllR !nl r'c linia de ante-
l'Ionl'/\ cart ilajcle sternocostale,
( ' 111' (' prin clnslicitalea lor consti-
t(lln O fi doua linie de mobilitate.
I !(l m\ volctelc au o para-
clox llllI ele n
I'HlC rfo..,c hidcrca e la nivelul
111111\1 de balamaua la
Itlv.' I(LI ('orlilajeloI'.
Ii! 'nll vnlctul an terior cind linia de
(fudUl'1i arcurile cos-
Ild!' IIl1t{'!'iOl.UC bc,lamaua o for-
uU' lufl. I':u' tilajele din parte
1'11 ltl'1I11voletu l contralateral cind
IInln d(' Iructuni trece la nivel ul
1'llI't1Iajl' lor dintl-o parte, iar bala-
IJII!J UI (' fixul<1 pe cartilajele din
PU! ' l l'a ;
vole1ul anterior .,en cui-
l'f l'\S{'u (DOR), CUl' C are liniile de
'1'II(' tur(1 sltullle bilateral pe arcu-
111(' ('ostnlc pORlerioare ;
- voletul f'o mplex "en puz-
dr/lcz-!s ele BA UMAN, format
II ln voleto latCI"Il lc bill.lterfllc un
vOI<lt onterlor ;
CIWWnGIA DE
voletul prin zdr obirea to-
racelui SaU cunoscut
sub numele de torace moale. Aces-
ta forma cea mai
Lipsind rigiditatea el are
anarhice bolnavul su-
de obicei naintea
de acordare a aju-
torului ;
- voletul fixat 1.accroche"
nu se clinic. lnstabili-
tatea se poate produce
in orice moment in primele
zile poate transforma bolnavul
intl'-un insuficient respir ator,
atunci compensat (fig. 21 fig. 22) ,
Pentru precizarea eliagnosti-
eului traumatizat trebuie
pacient ului i se un examen
complet: se va se preci-
zeze stal'ea leziunilor toracice, a
celor extratoracice, precum 1n-
'i').q.
Fi!:!. ZI. Volet ll llgrenat (accroche).
lor Intero-
gatoriul rapid al bolnavului sau al
in caz bolnavul
este comatos, ne va da
f1 suprn de
n b'ouma1l7nlulul, tn special aSu-
] 'ORAc el.UI
pra anlecedcnlclor bronhopulmo-
IHll'Q cardiace ale acestuia. Jm-
accidentului, punctul
de impact acestuia vor
orienta, de asemenea, examenul
vor permite se impor-
leziuni10r profunde.
Jo'ig. 22. caz dupll 3 zilc cu volet
mobil (dezangrcnat).
Examenul clinic va un
bolnav cu mucoase tegu-
mente paIide, cianoza
lor, reci, dispnee, puls
tahicardie, hipotensiune. La in-
se vor observa
paradoxale ale peretelui toracic
din zona de impact core la inspira-
se se expansioneaz
la La palpare se constaUI
anormale ale
fragmentelor costale. Durerea se
la palpare, la tuse, la
de
..
Examenull'udlogrnri c Vll l){ll' ..
mile inventarierea fl'acturiIOl' ro'! ..
tale va s tm'eu orgun{'
lOr subiacente,
]i'iziopatologia voleLelol' Ofi l I'
in de cele :1 moduri de PI'{-' ..
zentare : angrenate, nfundate
mobile.
Voletele angrenate ('ole
postel'ioare vor anLl'ena un dcfi dt
respirator l'edus numai din
durerii.
Voletele infundate dur , atit
prin durere ct pdn ('Oltl
presiune la care :-,e pot
asocia leziuni viscerale, la
cardiorespirulorie,
Voletele mobile pl'czintii mi"
paradoxale n cUl' sul J'cspll'/I-
care vor grav mO('/l
nica ventilatorie. F'i ziopnlol0J!l fI
acestor a fos t -cxplknll1 {\t1
M. LE BRrGAND cu ajulon!l tii '
(fig. 23).
Din dl
in ti mpul nerul Pl'nchl
dintr-un pliimin in all ul du
tariM paradoxnlc IIlp
voletului. In nerul 11'('( '11
din colabat fn plAml n\l1
iar n VII UIl1111
drumul invers.
Leziunile anatomice vOI' ;tI'
nera dezechilibrul eal'diorespil'llllll'
prin mecani sme :
- tul bun'iri vcnlilolol'li II!
duse de : pal'fldoxull"l, Il ..
colapsul pu]monol', de nerul 1)(> 11
dular, ele ncii rcarea ll'ahcolll'oll
de dillrrngmulul,
de pl eul'llle (Il'
durere;
- tulburlit'i ril'cululorll ('III!
zate de : hemoragii, de comprc'I lll
nea inimii dl'epte, prin l'evtlnm\(,ltl
pleurale, de contuzie mIO(,UI'<lI('1"I :
- tul bun'iri de vcntl1ullt'
perfuzie, prin ruptul ("ii hemoulo
"
ClllJWIW /A DE
/
"

Fig. 2.3. paradoxalA:
A. In B. In
1111111 ti (' oxigcneazi\ greu In nivelul
pllhlllll Ului, tran"portul ei
\\ ''lI Jtud fiind astfel mai mult
1H'!'LIlI' lml.
1n I OHlc aceste Cflzul' ap(lrc
lI \pU\:\' lllia. ('"re este primttm mo-
tll multiple ecrcul'j VICIOase
1'/1 ILII fadOl' de gravitate.
A, \'11'>1 1\ hipoxic, nu c
\11\ ,\ I';IJ)I<I, va duce la hipoxie tiSlI-
lal'l\ gl'IWl'lltOIlI'C de meta-
holld! de primenire
1I1t 1II' I' \I1ui 1I1vcohll' duc la o ab-
h\lt, incompl et:"\. El oxigcnului
111 HI'l'lu.'ii Ump, la o eliminnre insu-
rldt'llla de fapi ce
Htlol(lt, hipcl'capncc. Acellsla din
\11 tll l\ (' sic I'csponsabili1 ele iulbu-
IlIrI ,{'rclwalc metabolice grave.
111 fl'lu l w'cs la VOI' lua ur-
11I1I(1)1I1'('lc ('cre'ud vidom;e :
unul de ('QUR-
N/\ND Idlnl cit' 21 hlpoxl(' hlpcl' -
tensiune

- descrise de POIS-
VERT [citat de 4], anume:
-
hipoxia, care
Aceasta, la rindul
ei, parado-

- hipercapneea, care va
accentua
va n-
va duce
la alveolare
la accentuarea hipercapneei.
redutabile ale
hipoxiei ale hipercapneei accen-
tuate de aceste cercuri vicioase vor
avea o nefastii asupra or-
ganelor sensibile la lipsa de oxi-
aen, elim sint : mio('ordul, creiorul
l'inil'hllll.
Tll .'lUMtI'/'J.'iMJo.:U; l'ORACJo:LU l
miocardului du('c,
m;;;i i ntii , In de ritm, apoi
la !;ii chiar la stop cardiac,
sistemului nervos
central tahipnee sau,
bradipnee, sta-
rea de sau de prin
aceasta, anoxiei. Se
ajunge rapid la o stare de epui-
zare a bolnavuO.ui,
este, n ge-
neral, mai decit
precedentele apare mult mai
tardiv,
Pe mecanismele de mai
sus TRIMBLE C. [citat de 28]
rolul hipoearbiei n ac-
centuarea respiratorii
raumati<:e,
Am descris mai sus multi-
plele ale agravrii in-
cardiorespiratorii post-
irnumatice, genel'ate de voletul
mobil. Fenomenele de mai sus se
la
mai ales la cei cu leziuni craniene.
In a voletelor
bolnavul
accidentelor vitale, consolidarea
lor se va face ntot deauna prin n-
fu nciare. Consolidarea voletelol'
nlre 20- 40 zile. In gene-
1"1'11, 10--15 zile, focarele de
se iar
paradoxal<i se I'educe la fn
sau in oblon (13],
apoi cu totul cind focarele se

Tratament1l1 valctelar vizea-
atit restabilirea fiziologiei nor-
male a toracelui a organelor ce
le precum suprimarea
cau7.e a dezechilibrului
cardiorespirato\', Tratamentul con-
din Inllsud de pl'im ajuto\' in-
grijiri
11) Mil.mr; ele prim (ljutOl' ,
Pl'imcle terapeuti ce se VOI'
"
aplica in ('hlor 10 locul 11('-
cidentului VOI' ('on1;to tiin :
- oprirea hemoroglel, nUl I
ales ale celei de la 'n ivelul ctl ll i11'
aeriene superioare;
- eliberarea crUl ol' HcrlllrlC
superioare;
- imobilizal'ea volet.lllul,
prin manual" SIIU (' U m rl
teriale improvizate (pem", pll llll,n,
sul sau chior o $: l'IIIII I"I
sub ;
- cu1col'ea bolnavului ))n
partea ;
- calmarea durerii pri n 1111
talgice minore.
b) lngrijil'i
Cnd 'bolnavul a in llpl\..:d ,
gestu'l'ilc terapeutice VOI ' fi \,fl, '
tuate n ordinea impol't:m\ f' 1 vllll'tt :
evacuaren unIII h(,til o
lorax ;
c1renaj ul unui pn\'\I111()\!l
rax sufocant;
- elibel'al'eu dlilol' JIt'rl/'llI'
superioare prin r1ll' ;01l1l
prin snu, dm'fI
aceasta nu se poate CXC('UIIl, ptln
lraheoslomie de ;
- adminbtnll'cII III' o'lIg\'11
pe
- calmarea durerilor Plll'iI'
tale prin ncrvilor' 111\('1'
costali, urmnd unul din PI'O('('c!(' l'll '

- restabilirea cehll UJrlllll1
volemi(' pl'n transfuzii, Iwrrwdl ,
vitamine, avnd gl'ijil HlI Il(' mC'lItl
nem pe versanlul nCRtlllv ni ('0111
pens;:"trii hiddce penlru Il nu rl Upl '1I
lnctu'ca :
- Se va introduce o Honll11
gastl'id't pentl'll combulCI'CH {lIHI(l1l
siei gastJice l'cdlll'cn ftlO( ' \h'l
clinfl'ugmului ;
- se vu pro('ceJ u In ndmlnll
trm'eH de oCl'osoli tiI'
2 :Ioripezi;
"
- pentru combaterea hiper-
tl c('rcUcl nlveolare, se vor adminis-
t 1'1\ dh.II'CL1ce eO'rtlcoizi ;
- se w\ insUlui administra-
t t'(\ de unliblolice cu spectru larg
, ){'IIII ll combaterea
preferabil ca bolnavul
IlUIln l{' de 1\ fi dus la pal
prln t,cl'vleiul de radiologie, pentru
II ti t Impdml.l pe film imaginea
NI.II(' tfl a de la nivelul to-
l'I\('clul.
!)UpI' t.:C am stabilit p!'in exa-
rllliliirl clinice I'acliologice ntre-
HI I! Inventar al lezi unilol', vom
111f'C III imobilizarca voleLului. In
fI('{'Ht !lCOp pot fi utilizate metode
dlfpr!lc ('/1 :
1,
:.::. stabilizarea prin fiXato81'C
ll'<!('I' I1C;
3. ost cosinlezfI;
II , stabilizorea 1n-
lNn/i (S.P. I.);
fi , metode combinate.
TII t'ele ee vom ana-
n'/l, 10 paJ'te, aceste metode.
1. 'I'rac/il/nea Pmce-
11"('10 vo-
11I11l1u l :
voletele rlnterioare stemo-
('o', blt, ( fi g, 24 A) s1nt!ixate
tq)I)1 1l' II' Il' verti cal cu aj utorul unui
c,tL hlu 1r'('('uL pcstc un scripete de
('rll(1 lI1tml\ de 3-5 kg la
111( 'c,plil ('III'C, mai tirziu, vor fi
III h''101'utC lt'optat. se va
Iltl'u tlni' timp ele aproximativ
:l l'Iiql\flrnlnJ.
Vo]elclc s tc!'OHle se pot fixa
pdn unul din
ptOl' Nlcu :
pl'in intcl'lnediul unol'
"'ftrl lc ' caro prind fiecarc
1l llIrf!lnc II (ccle mai folo-
,11 11' rMelele sint: VANDEllPOO-
'n :N, ('OUIlN"UD SliU GAR-
NII';H) ;
ClftHUUCirA VE
prin intermediul mai mul-
tOI' t recute transversal j
- prin intermediul unor fire
groase trecute pe sub stern ;
- prin intermediul unor fire
trecute n jurul a perechi de
cartilaje costale ; ,
A
b a b
8
Fig, 24. Procedee de externfl ;
A. sternului ;
al prin fi r trecut pe sub s\crn; b) prin
fire trecute In jurul eartilajelol' casta le,
B,
a) prin fire trecute in jurul
b) pe o prin
grosimea peretelui toracic,
prin intel'mediul unor
trecute vertical pl'in
rile prestemale apendicele
xjfoid care fac, in timp,
O a stern ului.
Voletele lalerale pot fi imobi-
Uzate folosind diverse procedee:
- un procedeu din
treccrea unui fir central sau a mai
muliol' fil'C de l'clon in jm'ul unei
('ofLs le din centrul voletul ui, trecere
('ul'o:;e VfL cfcctun fie prin denudn-
'l'OUACI':I.Ul
ree coasteI, fie
intr-un caz ,'ii n
deschide pleura;
"aveugle",
se poate
- un alt procedeu mai
se prin pe
una sau pe mai multe tre-
cute prin gl'osimea peretelui
moale (fig. 24 Bl.
procedeul prin
are meritul i se repro-
foarte multe
ca : faptul este greu suportat de
bolnav, este ineficace nefiziolo-
gic, este expus firul tre-
cut prin moi adeseori le
se un n-
treg hemitorace, bolnavul nu mai
poate fi examinat clinic radiolo-
gic etc.
2. Stabilizarea prin jixatoare
externe. pare
toate unei
ideale, deoarece prin mij-
loace simple la indemina ori cui
duce la o imobi1iz8re a
voletului cu respectarea
toracice, Vom cita
procedee:
- trecerea de fire de nailon
pe sub coastele, care se vor fixa pe
un arc metalic, iar acesta, la rndul
lui, va fi inglobat ntr-o
de ghips ;
- stabilizatorul lui ZAG-
DOUN grilajul lui CHABROlj
constau "l prinderea fr ag-
ment costal cu o
solidarizarea lor de un pod extern ;
- tJ'ecerea unor in
stea in voletului care
constituie o ,,8 minima"
care permite o
;
- - procedeul cir. O, CON-
STANTiNESCU (fig, 25), care rea-
lizeaZ<l an('orarea fix area voletu-
lui cosla! l a o placii extratoraciclt
ce se sprijinll pe regiunea
"
din jurul volelului, fi xate ce RC
face cu ajutorul unor tl'e-
cute pe sub coastele frnclurnlu,
Prin acest procedeu voletul, plllcu
toracele un tot ce so
urmind fi:.dologlll
a favori "tnd
astfel stabilizarea volelului In con-
anatomice.
I
'i " ':
:' " ::
:: :: ':
" " "
l:
Fig. 25. Aparatul de fix[ll'c cxlcrnl1
"Dr. 0, Constantinescu",
Dintre neajunsurile ll('l' slpl
metode faptul eli fiind
"aveuglc", pot fi luz: ltt'
plem3 cu posibiiitulPII
formarE De H'! ('
menea mijloacele dc
nute mult timp pot
in lungul firelor SIlU
pot pl'oduce cutllnutl"l li ulJ
placa toracicil.
3, Osteosinteza costaUl In
f'acotomia,
autoJnut loI'H-
cotomiei. lon\ rotomh,' i 1'111
parc d'l este \!IlIlnim !I('(' CP-
!1l1(i 1(1,8,24,213, 2Ci, :W, 2!J. 4 1, 'il/,
"
/l ll, r)II J 111 I'czolvarca
rntdur' I()z' udcc mari, cu vaiete mo-
blll' , dlllll' 1/\ bolnavii mai in
yhlol n 'il ( ' t! antecedente patologice
11\11 111011 11 re,
Jll'lndpul clc ale 10-
IllI u!fllnlvl sint:
n, TO!'IIC'otomia reanimatoare
hul ll ' hl t'1 (' ti maximum de
!Wll ltll ,' Ofllc'crOIt unei hemaloze
drfldlul'c In
I llpl lll'! ('(lr'dlocc, hemol"fLgii gr'ave,
pll' l'( lpl'l tlcl'icnc comprcsive, hernii
rl lll rr'numn1j ('c. reducerea snge-
rftldtl II valet.elol'
h. ']'onlcolomill de
" \ '('l lllclllL'f1 {'U viza reparatorie.
uC' cs!cin este de Il evita
I l l Url :c('1101c Se va
1)11\(' 11('0 In evacuarea unor chin-
UlU I tlin\t'- Lln hemotorace blocat,
1nll' un pncUl11otoracc recidiva t, in
fl'wl'{\oI unui volet 1nfun'dat, el'C,
TII (' (>(>11 ce ne consi-
IIl'I' t'l11 (',' tOl'l1cotomi a es le rcco-
1II IIIUhlhil fl in toole voletele mobile,
dtlt)/u' (' (' C I I Vl'1ll convingerea un
vuhl t nu pOll1e fi singura
1,'/hUl f' (','cntil de un puternic
,,1 pu rezolvarea voletelo!'
I II Iri (ls l('01o intC7.n vom rezolva atit
1I '/ lulll lo visceral e ce nu au ajuns
iri '11114 rit' exteriori zare
11I1\(' Um 101' sechelare,
I"/'o('e(l('cle de
,. Inl nlulUple :
111ccpcm cu procedeul lui
1l01l (rlll , 2n a) 125, 26, 27], care
t" h' It'I mIIi ('llnoscut in
1'011'1111 din efectuarea unei to-
1'I"lolOIIIIi Ifl l'j{i (' u deschiderea ca-
ploul'IIlc; dup." aceea se in-
11()( !1I1 '(' sub flrcmiJc ('os-
lui" IlI'nll' u II repera 10nte focn relC'
tltl fru('t'url\. PcnlJ1u l'ep..1rar(!n loca-
rtllm' do rl'll(' lunl se uI.l1l 7. eozl\ bl' o-
II Id t
1
I([Nwhncr, scurte, dUl' /II'Oflse
(Nr' I A ('(U'C' fi e 11'(>(' eu ojl1!o-
CmUUHGIA m; UHGf:N'I' A
rul unei rotati ve di ntr-o
pilde in alta H foc8l'ului, la aproxi-
mati v 3 cm de acesta. Se va pro-
ceda astfel la liecare focar n parte,
La o trebuie controlate toate
locarele nu este nevoie fie
toate coastele fracturate,
La se va incerca cu mina
soliditatea voletului. foc8reJe
cartilaginoase pot fi consolidate
b'eCnd di n n
stern, La fel se poate proceda cu
f l'aeturile costa le,
- sutul'a focarelol' cu nailon
e un procedeu cate ntot-
deauml o mobilitate de bal ama in
a

"<fi': d


Fig, 26, Procedee de

a) Procedeul OOR; b) cu agl'a-
re; c) Procedeul VAN DOOREN;
d) Ligaturi pe e) Su-
iurA cu
focar, respiratorii
sint puternice, VOI' prOvoca persis-
paradoxale n pa-
ravan sau VOI' face se fi rele
de din focore ;
- sulul'II eli un" RUli douli
IIHl'ufl' mc-tnlkc (fi/-! . 26 b) ;
TI? (W M 1\ '/'1 T0 1/ AC};!. r f 1
- s ulur<l cu aparatul UKL;
- VAN DOOHEN (fig, 26 c)
lame metalice, C8i'e snt
prinse pe a coastei
la care eschilele sint fixate prin li-
gaturi ;
- introducerea
lungi care ncarce
intermediare a
gura 26 d) ;
de
elementele
focare (fi-
- sutUl'a capetelor de fr ac-
cu de (fi-
gura 26 e) o un proce-
deu bun, pe carc l-am aplicat
noi cu deplin succe,<;.
Protezele parietale artificiale
suple sau semisuple [1 , 13J sint de
tipuri;
- grilele metalice foarte
fine din vitalium, prezentate fie ca
simple fie ca meta-
snt binc tolerate redau so-
liditatea ;
- grilele din material sinte-
tic, tip sint mai
rigide, dar nu sint la fel de bine
tolerate.
Pl'otezele artificiale rigide
pot fi din de metal (tantal,
vitalium) sau din material sintetic
(acril, ivalon), Ele sint comandate
di nainte, fonna necesani , ca
pentru stern,
ECHAPASSE [28] a utilizat
recent fortacril, care, ca la pro-
tezele dentare, trebuie preparat
extemporaneu trebuie incor-
poreze barete metalice pentru fi-
xare, deoarece fOl'tacl' ilul se
greu perforat.
Valetul stemal anterior poale
fi imobilizat pl'in ;
- intJ'oducerea unor
verti cale ;
- fixarea unei meta-
li ce pe a sl ernului ;
- int roducerea unui cui
Kl'Inischel' Sa li !3ik her.
"
Procedeul nost ru de
con5t[, in toracotom in dUlilel\.
cu deschiderea plcmale,
n inspectarea organelor inlel'1lO
dc inventarierea fOCat'Clor'
de fractud costa le, Folosim sil'lnfl
de Fiecarc fOCHl '
este t ratat procedeul RADU-
LESCU, cu capetelor <:0$-
tale eschiloase sutma 101' cap l a
cap, tJ'eci nd sinna la 2 cm
de focar pe ClC-
a coas tei. Se n
acest fel cu fiecare focar in parle
(fig, 27) . Avem nu c!eperi-
fragmentele costale n\.l
vasele inlercostale. Vom
nervii intercoslali co-

.-
f
\
Fig. 27. VOlet cnsial fi xat pr'ln o';lpo-
sl ntC7 .. '\.
Fragmentele mai mobile 10
vom consolida cu fire pCl' icostnl <,
de coastele intacte, lOC
Cll dublu drena] pi curul
cu drenajul extel'll intrc
ri Ie cosiale musculare, Tonle
c!rcnul'ile VOI' fi raeordale In O
sUl'sli dc continut! .
l'
procedeu il folos im
111 Li nia de o
:.r 11l1 moi In lii pl'in cu fe-
Gigll apoi o
(1111)111
4. StClbili zarea
IIjll'rIIl'I (8.1>.1.). S.P.I. a fost descri-
cir AVI;:nv, MARSCH BEN-
! ION !n I !J :ill apare ca o
r\l:II'lo tlc<!u{'.itoare. rn cazul ei nu
("Ile nevoie de toracotomie, proce-
I!! ' \I! ore-rind o omeo-
!. Iulle de calitate.
Tn scopul instituirii S.P.I.,
bolnavul c!'ile intubal pe sau
prin lmhcolomic pe
un mecanic capabil
(' Il'\' '/O O presiune intrato-
1'lldl 'fI. ' f'j'ulul11enlu! 3- 4
tll\ plllmlni. ChiuI' din perioada de
Ul'lIt'I'Ulll':IU'C a metodei s-au consta-
lut unele inconveniente compli-
(l'lll ('il: dtll'a'll de imobili-
' III l', !! tcnozll supl'llinfec-
IlO fixarea
vfliolullli fn
' 1'l1li 11..' fU' Nl l ca au f,lcut ca utiliza-
t ,'II 1.' 1 sr1 numeroase

fi, Ml lt odc combinate. Mai
1I1111hl ti U "cvcnit la fi-
'1111" /1 Il voletul ui, dar
111 1 III' ci numai ce
holnl lVlIl II fost echilibrut 2- 4 zile
pl' S,P.1. HIIU invers, S.P.T. este
' Iwll l ln\l 1:1 In('[1 3-5 zile os-
" ,m, l n \c .. l\.
proccdeu combinat
1.1' ponte I'callza la un bolnav al
1"111'111 volel n fost tratat cu fixato-
tlll (dr. O. CONSTANTI-
N\';S('U) 1;11 ('lIruin, nflindu-se in
Imlllfj dcn\1I rC!'l pimloric, i sc poate
I' h'duil InUl loracotomie, apoi
pouh' 11 PUM pe S.P.I., la rC-
V\'n lrI..'n f'Oll1plClll A
u Iwmulo:t.ei.
c mnunGIA Df: URGENTA
Rezultatle.
Mortalitatea in voletul tova-
cic izolat, ESCHAPASSE
colab, [281, este de 4- 5%, ajunge
la 10- 15% cind leziuni
abdominale asociate de 50% la
crnniotoracici gravi.
In stat.istica am
sit 24 volete mobile dintre care 3
sternocostale 21 laterale, In
toate cazurile s-a efectuat toraco-
tomia cu a voIetului.
Am rezultate bune in 22
cazuri (92%) am inregistrat 2
cazuri de deces (8 %).
II. LEZlUNILE TRAUMA TICE
ALE PLEUREI
Leziunile tmumatice ale
pleurei se prin
tele pleurale, care pot fi gazoase
(pneumotorace), hemoragice (he-
motorace), chiloase (chilotorace)
sau chiar bilioase (biliotorace).
cum se vede, aceste
mente nu pleurei, ele
altor organe nve-
cinate, dar sint descrise ca cind
ar fi o p,opde. O
in prealabil este
de asemenea
Natura
orgo-ooI lezat: pn.'eumotoraxul - o
leziune chHororacele
- o leziune a oan-a}ulud toracic,
I-lemQtorax:ul poate avea o
etiologie sau
We'e ne-a condus
la s'istematizare a le-
zi'unUor pieuraIe;
leziuni pleurale simple;
Iezi uni plcuroporietalc;
Iezi uni plClu'opulmonorQ:
TOll tl CJ-; I . UI
- Iezi uni plelll"opnrielopul-
monare ;
- Iezi uni pleuroviscerale.
J, Leziunile pleurale simple.
Acesle leziuni trec adesea neob-
servate snt greu de controlat.
Leziunile pleurale simple sau
i zolate s-ar putea manifesta prin-
tr-un hemotorax mic, provenit din
dezlipirea unei simfize sau din
ruperea unei Tot dato-
unei contuzii toracice, pleura
ar putea printr-un exu-
elat pleural cu limiocite 100%
RivaIta negativ. Aceste leziuni se
prin dureri la baza hemi-
toraxului, respiratorie, tuse
iar radiologic prin
sinusului costodiafl'agmatic uni-
sau bilateral. Nu un tra-
tament deosebit, ci numai
rire
In statistica am
un de 19 cazuri, pe care,
din de alte leziuni de
tate pari sau
le-am etichetat ca pleurale sim-
ple. Ele au fost in 10 cazuri in
dreapta, 6 n stinga n 3 cazuri
bilaterale.
2. LezilLnile pleuropar i etale.
In traumatlsmele toracice coexis-
leziunilol" parietale (contuzii ,
fracturi costa le, volete etc.) cu he-
moloraxul pleural hemolateral este
destul de frecvent (fi-
gura 28). In statistica noas1.tr -ea a
fost n 65 cazuri (50%), din
care 24 n dreapta, 23 in stinga
18 bilaterale.
Formarea hemotoracelui este
rupturii pleurei
parietale de capetele costale
eschiloase n cavitatea
a singelui provenit din
pachetul vascular i ntercostal, din
venele mamal'e internc, din alte
vu<;e padetale lezatc lu dndul lot'
u
Fig. 28. Fracturi costale cu hcmotoru'f
drC!pt.
tot prin mecanism. l"omw
rea hemotoraxului este in ('OIH' OI'
cu gravitatea leziunil ol' VI1'\'
culare este favorizat de prc .. lu
nea
Intilnim hemotoraxu!'1 mlr-I,
mijlocii mari. Acestea din ul'mi'l
uneori 31 de snge. I l e
motoraxul poate fi uni- sau bil :!
teral. hemotorax urile miri
nu in schimb {'ele
mij locii mai ales cele mari, ('li
cele bilaterale pot pune in peri
col bolnavului prin fenomene
complexe asociate cu hipovolc
mic de compresiune asupra plflm!
nului homolateral, asupra organe-
lor mediastinale asupra pllllnf
nului controlntel'al, ducind rcpcl\o
la hipoxie cfll'dlo
respiratorie
Examenul clinic un bol
nav mucoase palide, du-
noza dispnee, nn
xietate, reci, tahipnt't',
tensiune arterial cu maxima sub
BO mm Hg, puls Iiliform tflhklll'
clic. o malitate lcmnOl1stl II
hcmHoraxului, inr mdiogl'l1rlu
"
(U'CIl li oJ)lIc' ilnte a proape 8 intregu-
hl l horn! lOrnx cu deplasarea me-
ell nli llnului. vn confirma
cll/lHllos tl(u1. lIemoglobina he-
Ili lItO(' I'lIul indic{\ gradul anemiei.
depinde de
III ;tllolOJ'w<lI l ui de gradul de
IIUIUIJIIl r{>,
Posibil lll.llea este
fII de suprafata de deco-
llu'(' II pl e urei pal'ietale. In acest
'lI' tic leziuni coagularea are loc
fll lr- lln procent mult mai mare.
p" OI'('.'l ul de coagulare poate cu-
prinde uncol'i o mare parte din
'lnn/o{ uinii, in. care
pri n nu se poate preleva
dt'dlo mi cii purte din lichid. Alte-
Ol'l , In'1l1 , cvocuorea se face cu
11., 111 l n a fon) de depozitcle de
rl ll1'ln(\ ('o J)Crsistti pc cavi-
Nccvocuat, un hematom mare
NI' pont e resorbi lilsnd pe loc
o plellral ,i ce poale duce
1(1 ('II I(' lfic-l' i lm'dive cu reducerea
vilule,
Un hemotol'ax mijloci u sau
tHltt' (', Ilccvucuat, poale duce la
(1I/111t11 ;( nrCfl unui hemotorax opac,
1'\1 o t'oujli ele culcifieri,
1', 111' I){' l1ng faptul cfl
'fJ't t Vf' lIulburlLl'i in res-
pI1'lltOl!e>, va peste ani, cu
Iis tuli zrl t'c li'aheo-
h I'OIHj IC'l\ SII U pal'ictaUi, Hemotor3-
" ti ('u cheaguri sanguine declan-
1/(' 11 0'.(\ Imctl lnl alterarea ge-
11\",111 0 prin ele toxine
]W(llc-l( 'I', ('fire manifesti'l pl'in
rl'ht'li, vomlli mcnte, ano-
0 [ (' . Fonomene corc nu vor
t,t'dn dp<"i l dupll evacuarea chi l'ur-
1l 1('1I1 1'l 11 ('}H'ngului. Turdiv va duce
ll1liupralnFc<: Ue la empiem tOI'U-
1'11" de sl rnptomatolo-
Il lu ('I\I'ttl'lnr!Hti cl1,
'l' I'Ulml1Cn 11 1) h('motOl'Rxt II 11 i
Irnpll l1t' o uupruvcghlll'o lIlon\ 1'l '1
Cl1l lWRGt l1 DE UI1GF,\ 'I' A
tmumatizatului, cure va fi reali-
i: ahl prin internare i n de
chi rurgie,
Metodele de tratament sint:
;
- pleul'otomie ;
- toracotomie ;
- inlocuirea pierderilor prin
t ransfuzii de snge macro-

In toate tipurile de hemoto-
I' ax tratamentul se ncepe prin
evacuatol'ii n circuit n-
chis, Locul se va fixa sub
ecran va corespunde l.1ou1 punct
central al determinate
de opacitatea hemolor8xului pe
perete. manevn'i este obli-
gatorie, deoarece nu ntotdeauna
locul de acum ulal'e corespunde
punctului decliv al sinusului.
se va face cu un ac
gros de 2 mm cu ajutol'ul unui
robinet cu Prin
se pot rezolva hemotoraxele mici
mijlocii.
In cazul unui hemotOl'ax
mare (in cm'e bolnavul este
se va face o exploratorie,
pentru a se vedea singele nu
este coagulat pe loc se
va executa pleurofomia. C O:1<:; -
mai judi-

tul mai rapid, orga-
nelc coIabate le
normale, cantitatea
de singe ce tJ'ebuie
n ultimii pel'sis-
hemoragici gravitatea
Iezi unii. '
Plcul'olomia se va executa
fie pe musa ele fi e ele ur-
la patul bolnavului, (' li con-
CII in (,Hzul dIn sti fie
]'(" Ipe(' tnl<, loale m;'\"UI'i1e de
HlIl' p'1[r.
TRI1UMATI SMEL E rORI1CEl .. UI
Utili ztlm in mod
procedee de pleurotomie :
- unul , mai rapid mai
elegant, pe traca!', cnd introducem
n CrIvitate un dl'en N6laton, nr, 17
sau 18 ;
- altul, pe (fig. 29) ;
acesta di ntr-o incizie de
1,5-2 cm cu pensa ori cu foar-
feca se musculatura se
pleura, pensa
n cavitatea se
cu degete de l a mna
pe din jur, pen-
tru a nu se inll'ica planurile (apoi
se s('oate pensa) se introduce
"
drenuJ din cauduc ele O/O n1tll
montat ntr-O all.i penSii dil'ce-
de jos n sus. tIC
st rnge in jurul drenului cu o SII
care, n timp, fl xol1 O'.I1
drenul la perete. Drenul se ] ' /1
la un sistem dc
cu 4 borcane ('urc au fO'l L
In prealabil stcril izale.
Este 10l'ocolomlll
"d'embh?e" in hemotol'axul SUrD
cant toxic, la fel in_ hemorll Ul1l
Aceasta se obscl'vf\ III
tu bul de dl'en, cu o scurgore ('on-
de snge atunci
cnd mijloacele de reanimflre nu
Fig, :}!) , Pl'ol'cd(' u de Inlt' odu('(' J'c li d l'('n1.l lui po
(h"Ulllh' ,I!' "'11"0111
,u
Hf\ d<ll c'c arIc-
I )l d l1.
!-kcJpul IOI'lIcotomici este
I' VI II 111' :W dlOl"lgul, va-
IiI. Ii- , bil10
p, III Il pfllrll'C ('li ser fiziologic cald
,, 1, plin II I' CIWj , Hli nduC:[1 cit mai
II' PI'dl' pl(\rnfnul la perete. tn ace-
timp ('li va ,'C7. o)va prin Q5tao-
"l lIt l"(\ 'II eventualele fracturi sau
vulu\l1 ('o'llulc eurc au generat he-

ln lo('ldl ca pierdel'i1ol' se va
f'H'P ('Oll('omitcnt ('u manevrele
i 1111' 11 1'1(1(-1110 dcsel'j sc mai sus se
\' 01 Ilcl ml nl fl lrn !lUt lichide macl'O-
Illflll'I' uIHI'C, dt .'$ i :-.ngc izogrup. In
l 'tl l I II' pcrifericii,
'u; VII Pl' o('cdll 1(1 descoperirea
\ -l1 lll [I'II :l'Iu'C, 1 vcnci rCInUl'aie sau
1(1 l'ul plel'l zllrca pc I:\C a venei sub-
l ' III VII' III III'O, Se va admini stra, de
1I' 1( ' lIi (' rI OIl, ox ige n pc :-;on(I;.'\ se
\01 ('ulnui dUl'cl'ilc cu antalgice,
,\ t ,('./lnlil e plcuropltlmo-
II'U'" I ,('i'l unlle pl cul'opulmonare
PO'I lt l'IIIIIl\CI\ke fi U pl'in
]lrlt'llIrlol or'll'C HIIU hcmopneurno-
1111 III(
II) Il Il C II m ot o l' ace 1 e
I"rlll 1' 1,1 11I1t! IIdcscn cauzat ele o
IlIpl l ll ,1 plll plwhlrnatoas.1 superfi-
I lidli "r HI, Infli n11", de o
111111\11"11 li pl flmiml lui de o
tl ll1Vllr' II t onl(' clui ('u glota
l'ldlhll ,
1"I 'I lopl\ lologi(' pnclIl1'lotot'axul
I 1 11 11111111 II' 1111 t I'c ncnzll
UtIL\' P 1I h' C'1Il'(liorcspirato-
III Odu\ll 1'11 ('rC-'itcl'CU presiunii
tllll I'IIVlllll t' 1l
140111111 '\'111 h(' sau
loial PllI'Ulllolorlixul poate n
1 (1111111'11"111, dnd picrderile aeriene
IIU "llIl l1luri 'il se nj lLllJ.fe la un
I'llrllllwlI Intl'l' presillnilC' pulmo-
r llll"l' IJ I (' ('Ii' p\(wmlp. As pectul 1'11
rllolol{l r' 11, '/11(\ In II('[", ! ('flZ 1111 pl:'l
CIIlIWIWI JI /)f,' UJW I':N,/"l
mn (>(l labat , clar ficrat, ('u \imita
pel'j{cricil }u o depflt'tal'C
<le pell'ctclc tOI'<ock,
Pneumotoraxul SItfocWlt in
ca urmare a unei pa-
l'enchirnatoase largi Rau printt'-un
mecanism cu In acest din
caz, acumularea aerului e
de tuse aspectul ra-
diologie un ratatinat
la hii, neaerat, cu limita perifedcfl
iar mediastinul in-
treg este deplasat cflll'e partea

Presiunea din cavi-
tatea se va repercuta asu-
pra debitului de in-
loal'cere, pe care-I reduce consi-
derabil, ca asupra
pulmonare, ii produce o

Din punct de vedere anulo-
mopalologic deosebim diferite [01'-
me de pneumotorax :
- pneu motoraxuL total -
cnd ntreg este cobbat
la hil ;
- pneumotol'axul bridat -
<:ind ntre pleura cea
;
- pneumotoraxul partial
sau inchistat - cind restul
mnului este simfizat. Pneumoto-
raxul poate avea diferite
locali : apical, bazal, anterior
sau poste1"ior, uneol'i chiar inler-
::; d:wral;
- cind
aspecte.
pneumotol'Uxul
poate
bilateral
diferite
Simptomatologiu V8 depi nde
de forma pnellmoloraxului.
In pneumotoraxul mic, in-
('hista1, bolnavul se va plnge de
jun,Lfhiltl"i n hemitorncele respec-
Liv, dispnee 111 eforl", luse !;cac.1.
1n plH'umolor HxlIJ tot al, dar
t'om}J('rrsul, felloll1ellC'le
rHAU",IIT/SIUEU,' T() UACJo; /.,II/
mai M 1S vor fi mai inlense, in spe-
cial d!;pneea va fi chiar n re-
paus, care bolnavul
s;:"\ s lea la pat.
In pneumoloraxul bilateral,
bolnavul
respiratol'ie cu dispnee,
tahipnee, red, feno-
mene care se ntlnesc n pneu-
matOl'axul sufOCant. Ne vom coo-
virlge ele aerului prin
cnd vom timpanism,
iar la vom un
murmur vezicul<u' abolit pe supra-
fata ae-
,'ului. Examenul l'adiologic va ('On-
finna diagnosticul va stabili
exact. forma pneun1o-
toraxului .
1n pneumotOl'axului
vom ntlni deosebite:
a-;t fel, in pneumotoraxul compen-
sat va merge
ncet spre aerului re-
venirea ului la perete. 1n
pneumotoraxul sufocant, evo-
cu insufi-
cardiOl'espiratol'ie
(' 8/'e duce bolnavul foarte repede
spre exitus,
Tra!amentul pneumotol'axu-
lui sufocant evacuat'ea de
a gazos,
Ca prim 'ajutor, in un,ui
accidentat cu pneumotorax sufo-
cant, nu vom intrzia introdu-
cem n intercostal un ac
ct mai gros, care Va evacua can-
titatea de aer sub presiune la
egalizarea presiunilor inll'apleu-
rale cea Bolnavul
apoi este transportat la un servi-
ciu de Transpo,tul se va
face cu accidentat ul n po-

tn serviciul de
ce '>-a efectuat o mdiogl'afie in
bolnuvul e'ite
61
pc opal, i se va admlnl hll'Il
oxigen pc -'ii i se V;I cfcl"luu
o evacuatorie In <:rcuit i n-
chis. Dac,'\ pliiminul nu w'e 1<,'11-
de revenire la pel'etc, se Vii
executa o pleurolomie pe troc.1I'
drenul va fi l'acOl'dat la un :-:htcm
de continui:i, Tn caz dl
nici cu ultirn(l nu
un rezullal favol'l.lbil
h'-un interval de 3- 5 zile, se Vll
trece la loracotomie -'ii la rezolva-
rea a Iezi linii pUJlIlO-
sau
b) H e m o p n e u m ot 0 -
r a x u 1 este o lezune mai gravi\
decit pneumotoraxul 6'imphl,
a ici se aSQCiaz{1 rupturII
singel'indil. sau chial'
ruptura unui va,> imporlnnt. PC'
cazuistica noastra l-am intiln it il1
10 cazuri.
Fiziopatologic, gravitiltcil tll'
mopneumotoraxului de ('on
mecanice asupra fun<"\iei
cardiOl'es piratorii , la core se nd; luR:'t
grave ale hipovo-
lemic, Ambele componente se
contribuind la
nen pulmonului media!:i ti nului,
in general, a de in
toarcere, n special. ro pl u., s\'
ponte ntlni arbol (' lui
prin hemoptizil
abundente sau, io caz de fhlul:i
prin eVa('lWI'C"
pleural hcmonlgi(
Simptomntologia hemoplH'
umotol'nxul'ui este C'Ompl-ex[1 !;.i (\1
depinde de pungii, c!p
gradul hemor-agiei, de felul pneu
motoraxului, precum -'ii de tipul
leziunii pal'enchimatoase, Un ht'
mopneumolol'ax mic ,u'e o 1lI;lni
festare ('u junghi, I1h{',
ob05ea[,'\, "III"!
s pute sanguinolenlc. Un hemo
pncumotomx. llHU'C. ('C Or-IIpi:! 111111 .1
"
I'uvltnlefl cu colabal'ea
ti pl !"t mtnulul, se \ ' H maniCesta cu
(, II I /lI' U cu t.ahi-
Im{ll{', lnhlpncc, dis pnee, tuse cu
sanguinolenUi, care
".> !r'IU1HrOl'mL\ uneori in hcmoptizi i
111 11'1 Hn\1 ubur,dcnt c. Un hemopneu-
IIH1IW'tl X ('ompresiv va ela di spnee,
t'l lItl Ol(1 , Illhi(,flnlie, puls filifol'm,
'1' A, ( "\1 max.ima 70/80 mm Hg. I n
JII' lIlopncl.lmoloraxul compresiv,
IH' molll'nmn va indica un grad de
IUI"ml (' murC'ul, spre deosebire de
IIIWIL1l'\ol Omccle compresiv sim-
pi n unde vom avea, o
n constantelor sanguine.
n.utllogl'aria va prepon-
dpl' ('l, \n unuln dintre cele
l1 plll' l elr Cind pneu-
Il Hl! rm'lxu1 vom avea
1111 lichidian discret.
1)1\('1"1 avem dc-a faee cu o
pulmon/U'l\ mai epan-
Ji chidian in dauna
IUWUIlIOIOi'(I,,<ullli. 1n hemol'agiile
' Il uri, lichidian va
la 2/3 din hemito-
1'l1'1( IJI pncumoloraxlIl VI,1 fi im-
pili " 1nHpl'e virfuri, unde va pro-
tlUI'I' o bOll1bnre a fosei supracIavi-
\.t ll nt'(' , :-;f\ ll s ub l.egumen1e, dind un
1'1l1fli' (',n 1l ubculunat. La nivelul
Pili f\I whlmului pulmonar se pot
'IHII,\r.!l1 zone de opacifiel'i de di-
(I'rl lp 1nlindcl'i, mergnd la
1I 11'11'I'Itlzl i lobm'e sau pulmonare,
AI I' I{'l' lmdlle I.Ipal' in urma
1' 11 Iwonhlllol' respective cu eheu-
Wll11 Il ntll!lllnc sau eu !lccretii san-
H,dno!r'nl(', pc care bolnavul nu le
11111 1 PI)ulo cxpcctora,
I)udl in formele mici ne pu-
11'11\ l!IJI('plll In o in
11111\11 In ('(-le mHl'i oricc tem pori -
.111" VtI !lpod unei
fllll1l,' In I\('esle Icziuni grnv(' ('011-
HIl I IiI' ('(1 ktnu<,lui esle mult nwi I'l\l'
11111111l1ft, fll"dt'ft 1I(,\II11Ullll'l'lI luI !'I ( '
CIIJJwnGli\ DI<:
produce ntr-o cavitate cu
netezi, Cal'e formarea
coagulului, Ne put em
oricnd se suprainfec-
cu transfO't'mal'Ca hemo!:ora."'{'U-
lui n piotorax, fapt ce va duce la
o mai a or-
ganismului. Fiind vorba de hemo-
torax, sngelui se va face
pe loc depozite de
ce vor duce aici la organizarea
s imfizelm', a pahipleuritelor, a fi-
brotoraxului a
pleurale ntinse, Cli efecte tardi ve
negative asupra ventilato-
rii. ]n timp leziunile pul-
monare subiacente val' evolua spre
sau parenchi-
dnd la
t azii sau la abcese pulmonare.
Tratamenlul va fi variabil n
de pungii de
gravitatea hemoragiei. In pungile
mici se vor facc evacuato-
rii n circuit inchis, adu-
cerea la perete,
In h'emopneumotol'anlll grav
bolnavul va trebui culcat in pozi-
Se va proceda la
administrarea de oxigen, hemosta-
tice, antibiotice se va efectua o
pleurotomie de In cazu-
dle cu 'Pneumotorax rompte"Siv
cu hipovolemic se VOI" adminis-
tra singe izogrup macro-
moleculare n continue,
Hemol'agiilc foarte abundente, ca
Iuitele mari vor necesita o tor a-
cotomie de cu SCOp reani-
matol'. In aceste cazuri se va face
inventarul leziuni10r pulmonare
care VOI' fi rezolvate dnd priori-
lale leziunilol' vasculal'e, La nive-
lul plflminului se vor putea efec-
lua, n dc Iezi uni, sul u1'f1
de pat'enehi m, atipice de
panmd\m, s\l lul' de vase mari sau
Ii galul" d(' vas(' lobc('-
T HAUMA"l'l .')MELE
lomii n mod pneu-
moneclomii ,
4, Lezillnil c toracopleuropul-
11l(marc, Acestea snt leziuni1e
cele mai complexe un
indice de gravitate
mai ales cnd fiecar e organ aduce
n leziunea
cea mai seve",), ca : valetul toracic
asociat cu hemopneumotol'axul
compl'esiv ('U de
(fi g, 30), Ele sint generate de un
impact puternic produs prin lo-
vire, strivire sau de la
pe o
Fiziopatologia es te destul dc
Vom aici
drM\ de voletul batant
cu aerul pendulm'

Fig. 30, Lczillni triorganicc : fracturI
. co!;wlc, hcm"tor3X atcl cctazie.
Hipoxia prin:
- t. ulbul'flri ven tilatorii in-
duse de dmcrc, de compresi une
prin volet prin he-
mopneumoto!'H"<, de
(' li 'i i cu sI nge, el o
"
l'ltplUl"ile pal'en<:himatoase suu de
zonele atelectazice ;
- l ulbul'."1l'i le ci rcululod l
cauzate de hipovolemic, (:u
compresiunca asupra cuilor de in-
toarcere ele un valet InCun
dat, de un hemopneumotorax nw-
siv sau compl'esiv, de hipovcnli lll -
Ins talarea de ( 'II
caraclcrh
tice : nUent
rea raporlului
Pu('OJ
vor cont ribui mai mult la Pl'()
d ucel'ea hipoxiei la agl'avt\ \,(';\
hipercapniei. nu se iau mil-
suri urgente, loate aceste met'il-
nisme vor duce rapid la l.RA.
Le.A., cu atit mai repede (' \1 cit
cele trei leziuni asociate sini elI n
(rc cele mai grave,
Simptomatologia depinde (/<,
impact, de ol'gnn\!;tnl1
lui, de ntinderea leziunilOl',
In Iezi unile mici - rrflclurl
costale cu un pneumotOl' 8X snu ( ' II
un hemopne umot orax f;il\l
tot al, dar compensat, cu leziun l
pulmonare care nu se I'fldlolo
gic - vom ntlni pe primul plllll
durerea, apoi dispneea, lUf;cn, Bol
navul este deplasabil.
In leziuni1e mal'i, cupl'iT1 zilld
un volet infundat Cll hCIllOpnOl1
motorax mare, cu leziuni pul mo
nare intinse de tipul unci coniu111
sau al unei rupt uri pal'enchimtl-
toosc moderate, vom intil ni: tul
respiratorii mai sevel"t"
de durere, de comp,','
siunc asupra pal'enchimului
iacent, de tuse cu
guinolentii, dispnee, anxieLute. TII
culcul{1 bolnavul est e Ill ult
mai echilibrat.
In Iezi unile UI'fiVC ('li vol(' l
baiflllt, cu puhnonlln'i tl1
IInstl, vom avea de la IJ
70
11 1/1 1 f' do gravA, cu inciirCHren
/lIljlJl' clul Bolnavul nu
I)(Ul! f: :-;t'i cx peclol'eze
tII t' de s ufocllre,
dIIl PIlUC, pul s filiform, T.A. max.
1, 1'1'l lIl fI , reci, adesea
u lm lt!)1 III I'C,
c in for-
llW' (' s imple. ea are o
1'1' 11 (\ do Hgravare l e-
1111 11 110 ('clol' t rei organe asociate
'11nl import/lnte, In caz de leziuni
1I11111('l'nlo dCCCBul survine aproape
lrill' (Unt dupil occi dent.
TI'Htnmenlul va depinde de
Hl'lI vl!nlcn 10ziuniloJ' de intl'ica-
11'/\ It)l', Toale formele
II\' II 1r11C'rnurca bolnavilor pentru
11 fi HUl> supmvoghc re
1)t' l'tll ttncn tl\ ,
1n lczi uli iJe mici !:l e va avea
In \ {'C!t,' I'C t'ombalcre"l durerii cu
1U111l1f{ke, I) C va proced<J la infil -
de nervi intcreos tali, even-
hUil I l i imobilizal'ca cu ben"j ade-
evucuHtorii in
I ndII" , HI,l VOI' administ!'a expecto-
IIIII!!' I'I Ull ('al man ie al e tusei, to-
III/ It J(('IH'I'nl c, unlibioti ce, oxigen
,,1' ' I;ncl f\, 111 ('IlZ (,;1 le-
III I I1l1 t' !orl\('ko (' li un pneumotorax
h hU III un hcmopneumolorux to-
tul , Pt' Jlr1gii tratamen tul de mai
Iol l', \ Imi l'C('lIrgc imediat la pleul'o-
lumii t' U la
1' 01 t.,1111'('[1 hldJ'oeledrolitici'i sau a
I ii ,,' ( " 'lrHlH1.Iinc. Dae<"!
1o'/ llIniJt' pulmonUl 'e r ele pleu-
l' ld, ', I'c IIngl'l plcul'Otomie se va
II t't l ' III lrllheolomie pentru n
('VIII 'IULI '(' H sanguinolente
'il /1 lt'dH Ilbel't ntca d\ilor aeriene
' 111 1)1'1"10111 t', Emfiz('mul sulxutanllt,
1 tlll' IIIH:OI'i pofltc fi nli -
11\I 'nlllt lit' I'u pl ura pulrtlollnr:l. !ji
frl\pltH 1n pl'in
1111'111'01010('1 ('(' de o tuse pUlf'I' nldl,
VlI ti I"l'ml n pl'lll Inl, 'odUI' ('I't'I, dt'
CI/IIWItGI A f) F: URCi/":NTA
uel' groase subcutanat n regiunea
sau prin microincitii ale
fasciei cervicale superficiale,
,tn Jeziunile grave cu volet
mobil, cu hipovolemic cu
toracotomia se
impune de Se vor I'eZ01Vfl
mai intii leziunile pulmonare
hemoragiile parietale (vase ma-
mure interne, artere intercostaJe),
Se va face osteosinteza voletului
costal. Bolnavul va mai
departe intubat oro-nazal sau prin
traheostomie in caz l,R.A.
se va pune citeva zile
pe S.P,L
Concomitent cu toracotomia
ca aceasta, se va acorda o
inlocuirii pierde-
rilor sanguine, ae-
1'ene superioare, precum admi-
permanente de oxigen,
Pl'ofilaxia se va face prin
udministrare de antibiotice,
ITI. LEZIUNILE
PULMONARE
este cel mai voluminos
organ al toracelui , ocupind 314 din
volum, nu la
traumatism ele acest uia
nal cO lui fiind ferit atit
de peretele tOl'aci c, cit de struc-
tura sa
Pe mecanismul direct
de impact de strivire, asupra
pJ{lInnului mai n ca-
zul 10viL'ii, o de care
transmite diferit ntr-un mediu
cu doU!) faze - una unrr
liehirll\, /I('estui fapt, ana-
tOJlloplltologir vom gl'isi
linte de din
'ii de tlel'ulul din lJl'onho-
TII A t fj\', /1 'J'/ SAf ELI;; ,/,QUACt:UI /
alveole, Din punct de vedere anu-
tomol.' linic deosebim
leziuni pulmonare: contuzii pul-
monare, hematoame intrapulmo-
nare, chb;te pulmonare, rupturi
pulmonare pl Amin de
1, Contuzia nu-
miUl impropriu pneumonie post-
fire o o
profunzime cu s<!ve-
l'ita't!en impactuJui,
se curac-
plin ruperea unor vase
pulmonm'c sau care pro-
voa('[\ o hemoragie in inte-
dorul parenchimului. Schimburile
gazoa<;e sint pel'turbate sau supri -
mn1e ra urmare fi edem ului pul-
mor,nr in zona
Simptomatologia este
In fOimele
ea se prin t use,
mucoasa striuri
sanguinolente, dispnee. In
formel-e mai gNl.ve, dispneea estf)
pe primul plan, cu tuse hemo-
ptizie, tahipnee,
diogl'afia o condensare pul-
a intensitate scade,
periferie prezentindu-se un
contur difuz, Locul ei corespunde
imp.1ciului parietal, Opacitatea
poat e cuprinde uneori un lob sau
un ntreg. In contuziile bi-
lalel'ale imaginea m-
aspectul unor in
f ulgi de
acestor contuidi
est e in de intinderea
profunzimea lor, Cele mici se vin-
dedi sechele. Imaginea radio-
10gidi poate persista 7- 10 zile,
dup.'l care dispare, uneori o
condensare sau
Cele ntinse pot O
Condensm'ea pulmonnr{l
n prima zi
s e intinde se in zilel e
"
ul'miitonl'e, Ca Ul1llOI'C. d ls pnrci i
esle de l.I U\ ,
clll'e nu In oxlJ.{I'
n8re sub S,P.I., dC<."esul poate
surveni prin s top respil'tltor.
Tl'atamentul in li
mitale este s imptomatic : codcnul,
pyran, alindor, In c<:mtuzi ile :-,ev<."I'f'
cu I.R.A., hemoptizii mm'i, ('u
tnltamrnlul
se Va incepe prin \I' ll w
heal;) pe cale sau nazalil " IIU
prin traheotomie. J\ceastil mf.lne
vni va permite eliberarea clil/Of"
aeriene Rupel'ioare posibilitulrll
de oxigen pn'
siune. Se VOI' face perfmdi ('li II
chide macI'omoleculal'e,
permanent la o nCglltl vlI,
pentl'U a nu supmi ncltrcn un pl11
min a valoare 1)
vom t esta pel'ltla'lcnt prin dO"111 t'lI
gar,elor in special, Il d[Jl
singele arteriaL Se VOI' admlnl:.It"u
antibiotice in doze mari In tlr.op
profilactic, tinl1du-se ('ont eii or lt Il
este exl rem de ped
Administl';Jrea de heml
sucCnat de hidrocortizon in do ... /!
mari (400- 500 mglzi) fcnilbulu
VOI' VOI'
combate miel'olrombozelc vcnWI Ht' ,
Se vor administl'a cardiotonkl"
diuretice, aerosoli expectornntl 111
fluidifi anti, Atunci cnd ('onltnlll
este Jocalizahi la un lob 1H'10 0
ptizia este mare, periclitincl
bolnavului, se poate recurijl' ('li
rezultate foarte bune 18 e:x crt' :tO
2, I-Iematomu! ll1l!mOIlM 8(11/
hemoragw intraplllmOll<1l'lf ( '1)1)'.1 .. \
dintr-o acumulare de singe tntr' ()
cavitate cl'eal<i <1(' \In
traumatism, Aceui;tii
este destul de I'al'li, flutor l 1'11
BALMOS, BROCARD, OANeJ.;i\
14, 15, 3:1, 40], pe rnurgln(lu
unor singul;u'e, In('cnrd'i
"
lii\ explice etiologia,
lI'fliumenLul ci. Prima descdere a
de SERGENT
PHOUST in 1019, sub termenul de
Ilc mat i cc plellropulmonare.
Anatomopatologic, hematoa-
mclc l'i fnt uni- sau multilo-
('l lll1!C, cu pline
{' U ('hcuguri sang:uine. Ele pot fj
unlro, mul\.iple, bilaterale, situate
In locu l impactului sau la dis-
Cinci si nt mici se pot r e-
Hw'bi sponlutl, in 15- 20 zile. Ele
poi dl mlne inchis tate ne-
<l11Ig'nosticatc imediat, putnd 1'i-
ti 1('(1 Jllui trziu probleme de diag-
nos tic mai ales at unci
dnel [raumaUsmu! este omis din
nnlcccclenLc. o bronhie este
atunci merge
ne spre evacuare prin hemoptizie,
ne s pre abcedare,
Si mptomatologic, in de
dl ll pncc durere comune
Imull1oli smelor toracice, heOlopti-
7. lu singura expresie a hema-
IOllnl cloL Examenul radiologic va
1'\1110 in o opacitate ro-
t\l mll\, (' U cont ururi nete n ge-
IWI'III , de dimensiuni mici.
Tn u\z ele hematoame mici,
dluHllO'l \.ieate la timp, de
111 uri('C I.ritlnment sub suprave-
,: 111'1'(' ar duce la posibilita-
t"fI s pontane, In caz de
1I('lIwtollll'le mari, cu la
sau cu hemoplizii
uhll ndcnle ele hema toame cu
Iltll/-fllos!ic incert se va recurge la
IOI'm'otomic
:J, Chist,lIl plllmOIlClI' tl'C! nma-
I/t' c'I l c o ('f1vitate intrapulmonartl
('l' npm' c ciupi! un tn\uma ti sm to-
rJH'I(' , In lil cratul 'iI. s nt consem-
,utle multi ple
"',,rI lui 0 1.MI!:I1 LALEMAND,
BAI.(')IUM ZIMM!o: nMAN Idl.
de 41, }\('o.'l l dllst este mal 0\1008-
Cfl/RURGIA DE UIWENTA
cut sub denumirea de pneumo-
tomx posbVraumatic, Chistul pul-
monar tramnati<: se a fi
o de emfizem in
mma unei rupturi pulmonare sau
ca rezultat al evidrii unor focare
necrotice din interiorul unei con-
densri ,sau al uoui hematom,
Evol u( in chistului pulmonm'
posltraumati c este, de obicei, be-
existind pos'ibilirtatea dis-
spontan, Al t eori el se s upra-
ure o ase-
unui abces pulmonar.
In acest caz un
cu antibiotice, expecto-
I'ante, iar n caz de
al trat amentului medicamen-
Los, se va indica un tratament chi-
rurgical de tipul exerezei atipice
sau al exerezei lobare,
4, Rupturile pulmonare, Sint
l eziuni posttraumati ce produse
prin mecanisme : prin explo-
zie sub presi une prin despicare
sau Leziunile prin
explozie snt mai profunde, ajun-
gi nd la pecliculul segmentat'
sau lobar. Prin lezarea unor vase
importante, ele un as pect
de gravitate Leziunle
prin despicare sau
sint perifel'i re pot fi produse de
capetele es(' hilou,>c ale unor frac-
tur i cos tale, Acestea din urmil a u,
in general, o mui
Simptomatologia d inicii n
rupturilor pulmonare se manifesh'i.
pri n durere, dispnee, tuse cu ex-
eia-
tn formele f' rave, hemoragia
duce rapid la inundare
cu semne de hipoxemie,
to a<;emenen cazul'i pqate
fi letrtl'; ,
.. e Vll tt'aduce pri n
OPlt('lIl1tc, mni mult Hnu IlIn! po-
I
Tfl.AUM.'I 'fISN 1.;[,1': TOR i I CI'; /AJ I
cu hemopneumotol'ax
total partial.
Tratamen tul n com-
baterea dmerii prin antalgice mi-
nore, combaterea tusei cu codenal,
bemostatice, repaus la pat, oxi-
gen, antibiotice profil actic, De ase-
menea se impune toracotomia, La
deschidel'ea torl.lcel ui, r upt ura pul-
este adesea de
cheaguri sanguine
tare;a o hemo-
cu microfistule
Tratament ul n debridarea
efectuarea unei hemostaze
aerostaze, nchidel'ea prin su-
cu fi re n sau prin capi -
tonaj, In rupturile mari, profunde,
se poate trece la de ti-
pul unei atipice sau 10-
bectomii,
5, PliimhUl l de soc a fost de-
scris pentru prima de HAR-
DA WAY n 1967 se caracteri-
prin Iezi uni ntinse anato-
l1lopa tologice, le corespunde
clinic LRA. foart e ]'ezis-
la tratament,
Etiologia sa est e foarte va-
1n primul r ind el apare n
de traumatisme
severe toracopulmonare, dat, se
mai n infec-
alel 'gic etc,
Anatomopatologic i cores-
punde un pli1min indurat, edema-
tQs neaerat, in ('are sint deserise
macroscopic erleme ale
n!,Veolari mcl'Oembol ii n circu-
Toa te acestea due
l a o alterare a raportului pel'fu-
i' i :! - la PaO:!
la
Simptomatologia
de se 2- 4
zi le de la traumutism, CII dispnee,
IInxietnte, dana7/) e-::tr'cmil,Wlol',
t use cu sel'o'ianguino-
7.1
La apm' ZOlle 111
tinse cu munnur vcziculur dlml
Cll suflu tubal' cu I1mln
umede ronflante, pe loalti SUPl'lL

Radiologic cOlll;la\'{ull opu(' 1
bronhopulmonare multiple in
ambele Cmpuri pulmonarc.
Tl'atamenlul foar te dirl
trebuie efectuat el e un Hll"
cialist. El are n vedere ('ombllll '
rea hipoxiei , a mkr()
circulatorii, a cil'('u ll!
tarii prevenirea micl'olroml)o/ ('
lor. Bolnavul va fi culcat l a pat in
mai Sc va Cf(!{'\Ud
o traheotomie, care va pCl'l nl, ..
evacuarea a secrolillol'
administrarea ('ontl'll ',[
de oxigen pe eanui<'i, Se vor wl
ministra antibiolice asoc'!al{' III
doze mari, cardiolonic'c, mlorlllll
diuretice; se vor adminislra, d ..
asemenea, Hydergin ( 1/2
cOl'p/zi) Dexlran 40.
lichidelor perfuJ'1I11'
trebuie nCUlltl \'1I
Din tratament nu trebuie
heparina (1 mg/kg cOI' p l;>l)
(4 mg/kg ('orp/ zl) .
IV. LEZIUNILE
PARIETOPULMONi\l1Jo:
Leziunilc parielopulmoJJ lu ['
snt Iezi uni posttl'I1UJ1Htli ce, ('111 ' 1
numai perctele
Pleuru nu csle i n!('1 C'
fie unui irnp([('t d.'
intem;itate mai sl abil, ( 'Ul'C nil
ruptura vreunui organ dcc'l nit'!
a pleUl'ei, fie, de cele mai lIlu lh'
ori, fapt ului ('ti C :11111

Anntomopatologi c, il1 !}rhnll
(cind pleura nu (' Hlmn
"
Inl "). vom fracturi castale
unlt ,c !iau multiple, cu focare de
rl' l\rlul'll. deplasare, iar la ni -
vclul vom observa o
w nluzic sau un hema-
lam hlchi slal (fig. 31 32). In cea
FiU :U. FI'(l et ul'fI coslalli (C., congestie
pulmonu!'iI..
}-'I u :I:! 1)['0[1] .
ClllIWIIWA Vt:
de a doua (dncl pleura este
leziuniJe torueopulmo-
nure si nt dintre cele mai variate
mai grave, putnd C'oexistn for-
me variate ca: un volet cu rup-
un valet cu ptfl-
min de etc.
Fiziopatologie, in astfel de
leziun vom nt-ilni hipoxia
de voletului cu
pe de o parte, hipo-
xia de leziunile puhno-
n8l'e subiacente posibil, de 1n-
printr-o hemo-
ptizie pe de alt;:'! parte"
In schimb VOI" lipsi
pleut'ei ca : hemopneumotoraxul
compresiv cu msu-
pra de intOarcel "e cil'culoto-
rii, cu compresiune pe ambii pHi-
m ni cu component a nu mai pu-
a hipovo-
lemic>
Simptomatologia va cuprinde
si mptoamele combinate ale unei
conluzii toracopulmooare ca: du-
rere, anxietate, dispnee, transpiru-
reci , cianotice,
spute hemoptoice etc> Examenul
l'adiologic va pune n
imaginea Iezi uni lor pm>enchima-
toase focarelor de

va fi n
fOimele cu fracturi simple ccn-
tuzii pulmonare limitate, daI> va fi
n formele grave,
mai ales cind hemopt.izia este
bolnavul nu are pu-
terea expectoreze '111-
para-
doxale

Tratflmentul va fi difel't
fOrma lr<lumatismului. 1n
formele benigne se va combale
(lUI>erea eu algocalmin, pyrnn
pl'in lJlo(>lIjul nCl'vilor inlCI"t'ostllli
'l'Il AU M A 'rI S M Jo; U : T>() l lACJo: Ll I I
cu Jl i Hnrl 1%. Se VOI" mui udminif;-
ira medicamente:
alindol" sau expec-
lornnte antibiotice cu scop pro-
filactic. 1n cazurile grave se '\'<.1
efe(lua o sau o
tomie de pentru elibera-
rea aeriene superioare. Se
va imobili za un volet prin una din
metodele c unoscute. Se vor pre-
scrie hemostatice, li -
chide macromoJ ecul are seda-
tive
rn unui volet balant
sau a unor Iezi uni pulmonare de
t ipul rupturilol' pa renchimatoase
se va recurge nentirziat la t oraco-
tomie care va rezolva la lo-
cului Jez:iuniUe pulmonare se va
termina eu osleosinteza fr adurilol'
cos1ale.
V. RUPTURILE

Rupturile n-
toate Iezi unile toracice
care dau o de continuitate
l a nivelul traheei, bronhiilor prin-
cipale sau a bronhiilor lobm'e"
Tennenul genel'ic de rupturi i n-
clude instl, pe rupturile pl'O-
fisurile care intere-
sea7 .... i numai partea
fraeturile care a fectea7",j partea
precum perfora-
eare se produc n ambele
struduri - aceasta deoarece
tO<l'lE au l'i -
dir' probleme terapeutice.
Le;dunile par
fi e destul de rar observate.
COHNU [20] ele sint mai pu-
freevcnte dect rupturile de
"
aod.,. Tn Ci;tzui..,th;H noast l'fl \' 1\.
<.pur n :1 cuzuri (2,:1%
geniu parc fie cxplicattt pl"in :.!
mecanisme care
tan si nt ntlnite la indi vizII ti
nel"i un mecanism de st d vire II
traheei intre stern coloan!l vm'
altul de explo:r, ie favurl
zat de hipedensiunea d in inlerlo -
rul arborelui aerian. Tn t r- un ul ,1111
cazurile in care twddt:1l11l1
a fost cauzat in urma unei lovltlld
de macara, factorul exploziv ... u
sumat cu O putcnll d l 1/1
nivelul stemului, deourcce a m Ul'
sit 'Un fl-agme:nt de 2-3 (1n' rl 111
membranoas,' a brol1h ll'\
drepte, complet In !I )
race, precum o l'uptUri1 totlli rl II
acestei a>
Hipeltensiunea i lcri dl clln III
bOl'ele res pirator (glola IH>hbH fi i
moment ul accident ul ui ) es\(' \II I
faelol' f l' lvodzant important flin d!'I \
ei deschidereI!
intinderea brutall.i 11
ea re in I1\ol11en lul
compresi unii <.mtrenea7tl tnllt'
de li nia ttH'
dian{l. to t I'HIH'I 'a
e direct intre !ol \.crn .'i i ( ' U(
pul vertebral (ciocan nict)vHI;\ ).
Rupturile prin ex plozie I1lul
pot fi provocate fie in urm,'l :- pm
gerii baJoanelor umflate in l 'I( ( ' ( "1
de la sonda de ne {II' 1(1
anestezicul utili zat.
poate $Ul'vl'nl 111
UI"ma intempestivt' II
bronhoseopului sau a unei pCr u'"
introduse pe tubul de bronhos('op,
aici cazul unei bolnl1vIl
care, n.ainte cu 20 tie a ni, Pl"C:fflI11:1
o stenoz;.i a bronhiei pdndpll lt
stngi urma un lmt ament I.lndll
scopie ce viza dilalm>ell bronhl(ll
mai mult e 111
o inCCI'care sonda lTlClolld\ /1
"
perfoml peretele intern al bron-
hiel pericardul, determi-
nInd un hcmopericard compresiv
111 o inundare controlate-
1'1\1/'1 cu lelul.
Iluplurile
IWOVOII('i\ o mortalitale globul[t in
an% elin NIZUri, din care
InOl' In prima de la accident.
Huptmile sint
de la stinga la
dl'l'upta. Pe 264 cazuri, DOR
I'olnb. ldt. de 901 88 rupturi
pc bronhia dreapW, 92 pe stnga,
;Ifl Iezi uni lraheale 16 Iezi uni
asociate.
Leziunea este cnd este
d l'culuni, cu Cii pete-
Inl', fii cnd e sem-
('I1'cul nrli, oblic;:! sau
I': u poute fi CJ;l.d intel'e-
M'lIzl\ toale 3 tunicile deschide
lI'ahce/l in mediastin, sau incom-
pielii ('ind mucoasa e
Elementele interesate pot fi
]n(llclc cart.ilaginoase, membrana
InlC'rr nt"!ilaginoasll sau peretele
II l\' I\I\)rfln05 posterior,
Si nt descrise 3 tipuri ele le-
;t lnnl : fi sura cm'e interesea7.ii pe-
l'('t(' [l' mcmbranos posterior, frac-
1\11"u In nivelul inelului cartilaginos
111 l'up\.ul'a care se produce la nive-
111 1 mcmbrunei intercal'tilaginoase,
In 101", fi surile se ci-
sechele, In schimb,
fl"lU'tul"ilc rupturile
Il jlI"{' :-. lcnozrl. Stenozele
111('(Jl1lplcle favorizeaz,\
ru iar
fII [)Ht'clwhim - a focorelor ele
pnL'ulllonic pioselerozu, Iezi uni
1' 1\1"(' devin 1"<lpid ireversibi le.
1n steno!.ele rom-
plctt', dutorit,i mpturii
1'11 t'xleriol'ul, de Ru pl'nin-
Rtnl nJ)l'onpe cXC' hmc (N1COD
1;11 UHI,:nl) [I 'i l. de tlII1 'II n l'('rlU'{'I'1'
CHlRURGIA DE URGENr ,{
a conduclului aeri a n va reda func-
chiar
mult timp a fost exclus atelec-
taziat.
Tulbururile in ven-
tilatorii cardiocirculatorii da-
l'upturilor
constau in.
- {n faza
pneumomediastinului ,
pneumotOl"<lxului compresiv uni-
sau bilatel'al atelectaziei
nului l'esPe'Ctiv, hipoxia
ventilatorie, ulterior se
hipoxia din
circulatorii prin compresiune asu-
pra 'de intoarcere, prin
diminuarea debitului cat'dia<:
prin efectul. de
- in faza mUl'-
de inslalarea stenozei com-
plete a unei se ajun-
ge, de asemenea, la o
l'espiratorie pI'in excluderea
unui fenomene-
lor de dar la cir-
culatorii impor-
tante a mediastinului de pl fl-
minui ateleclaziat.
clinice,
leziunilol' problemele terapeutice
corespund DOR, FORSER
LE BRrGAND unor perioade dis-
tin'cle :
- o care
cuprinde primele 6
rare, la rindul ei, se imparte i n
3 faze:
o n pri-
mele ti ore de la accident;
_ o precoce, care se
intinde in prim.ele 6 zile;
- o care ince-
pe din 7.iUA a 7-a
la a 6-a. In
lI('cn.s bl 1\ :l-a rnzll are loc
f('nom('lwlor inflmnnlorii ;
T/MUM/1T/ SMEU: TOIIACJo: LUJ
_ o
care se la
tul anului, n care au loc lransfor-
anatomice cu sl enoze cica-
Il'iciale ;
_ o ce ur-
primul an n care
a u loc t8l1'-
dive cu accentua-
rea cardiorespir<ltorii,
In prima scena cli-
va fi de trei grupe
de semne:
j , sindromul gazos ;
2 sindromul hemoragic;
3. sindromul excluderii res-
piratorii .
1. Sindromul gazos este re-
prezentat prin pneumotoraxul
compresi.v sau nu, uni- sau bilate-
ral, emfizemul mediastinal emfi-
zemul subcutanat. Toate aceste
elemente asociate penb'u
o care este cu atit
mai mare, cu ct si ndromul este
mai important.
2. Sindromul hemoragic se
in cea 25% din rupturile
este reprezentat
de hemoptizie, Aceasta este n
camtitate dar, daLolitii rup-
turii unei adere poate
deveni
3. Sindromul excluderii pul-
monare este clat de imaginea ra-
a
retractat alelectaziat,
care imobil cu aspi-
continU{1 pe un dren corect
plasat n cavitatea
Toale aceste trei semne pot
fi nStl nlilnitc in rupturile pa-
rcnchimal oase. Din aceasl{1
la un anumit traumatizat toracie
d iferen \n ntre o leziune p;n'enchi -
malon'>il o ll' zi unc trahcolJl'on-
nu "(' !lol1lp s labili pc \)az: l
11
examenului cli nic, Tn pl'cd:lt ll I'n
diagnosticului elementele ci t' pll"
sint: traumatism violcnllo
un individ tntll' cu fl'ur tuJ'H prImi'
lor coaste, cu sindromul uI
n (pnouOl O
torax, pneumomedias lin 111 omri ..
:-.em subcutanat), alelcclazla pul
monani la {'(ml,l ..
semnele clinice eO Irl\dt'l1'1f1
o mare insuficient,-'
ca: dispnee, cianozll, Irnntl
reci,
Elementul de cCl' titudinp ti
constituie bronhoscoplu (I h '!'
n de un cndo'lropitd
antrenat,
VANDOOREN In2j, In
cal.urile foarte grave hl'0t1hml('oplli
trebuie in RHIII tll'
n 1JJ1cst('i' iHl ulill
a chirurgului.
Simptomatologia l'uplmlloL
din fa/Ch.' /11'1'\111
clare tardive sc (,Ol"m' lcI'!:fI' /l/ti
pl"n dispnee, la cel mai ml' l ,r" rl,
cianoza itma C' lI 1' '1;
purulenti'L, !11ui 1111" 111
<l bOlnuvulul, fl'I J1'l'l
sepUrii, anemie, sC',\dcl'p In j{l ' ( \ 11
tatc sliibirea fhd('L', Iludl'
acestea snt semne ('o 1111
bolnav cu bronhopl11tuo
nani, pe care tralamentulill IUL
tibiol.ice nu-l amOIlOl'(' ll 'l:l \1,, ('\1
t empol' ar,
Examenul radioloHc' (riU, ,1,1)
o h{'milOl' axll[1I1
rcspectiv, cu dosen pUlmOI\IlI' 1111 11
accentuat o alolcc'luzt' lolll ll 'li
pulmonarii. lo::xamell![ \)I '(lnllo
srople: ne va con firmll o in111)(lnt' tll'
stcnozll la niv('hll 11111"
bronhii ele gradul [ saI! [1 ' [\ )11111
acesto semne, plus 11I1I1I1l1l(':lI1, III'
VOI' du('e la fii' 1'11 ])1111';1
po" ll rUILLl lll lld1 1-11
supul':\ll vo,
"
FIM .13. ll idropncumotorax drept CII
nt dl'i.' twI. c pulmonan-j 1;i cos-
1111/1 dupit de bronhie princi-

Tratamentul r upturilor 1ra-
lolal e sau tre-
hlll(' efectual el e In rup-
11 1I ' ll c lineare sau n fi sUl'i se poate
fll c'r un t ratament conservalOl',
I pl'ecoce pune
rlmu probleme: una a de
(11 )01'(1 alta a Calea
!Il' Hhonl se va face prin toracoto-
II lip pO!-\ LcroJl1teral de partea brQn-
hit) le/ilie.
Problema
II . I indul ci. dOllii aspecte ;
dacii leziunea
PIIl'\N,1 a nu este
((11111 \1 , sondu poale fi
111111 c! (' pm'tc de
leziunea
ellt'cna Sti U bronhia
M)l1da VI I n inlroduslj n bronhia
MilrH\lOll"u1 fie pc cale oral,l, fie
Ill'in plug.i,
1';I (,Illt'olul eri li(' il
I Hl ll{'I'ClI bol nllvului In deeubil la-
11'1'11 1. P('nll 'u H('CI\S! 1I cste ncceSl\r
:,11 'j ( ' ])t' !Il'\i('c O IOrl\(' otorn i(' .,<\ ]11
CUIRUUGI A m; UUGf,'N'I'A
volee", de CL'i lup;n'ea
lroheale cu degetul impingerea
sondei in brooh'ia
ce s-a trecut de acest momelllt cri-
t ic este 'asilgnJraM, vom
efwbua hemos.baza VIOm
repararea 1'11 fisuri. f r'acbUri
t"llpturi l'iutul'a rea bre-
s-e va face prin fil' e separate,
Se VO'I' SUltura, de asemenea, fi-
s'll,ri1e e'Sofagielle, 10
l'uptuli totale de bron hie se va
Pace () l'epm'are .prin cap
la cap,
Tehnica acestei
(fig, 34) n primul I'nd, n
l'cgularizarc-a buzelOl' ambelOl,' ca-
pete, apoi se va proceda, cu a,ju-
I.orul runuia sau a fi re de su-
la
periol' (cel cu diametrul mai mare),
Se vor pune apoi " fire de
la 1/2 cm, de buzele doua
s us jos: Se vor trece apoi
fi rele de echidistantate prin
marginile fiecare fir va fi
pus pe o Cnd cirC'um-
a fost pl'egatiUi pent ru
se reiace conductul prin
nn odat'ea mai intii a fil'elor de
abio aceea se
firele propriu-zise de Se-
sut ul'ii
pr.i'n Pi-erideri1-e a.eriene
sesizate se prin w-
t'u.ri lift nchiderea enne-
a Cooreclarea unei
rupturi se poate face
prin reimplantarea unei bronhii
intermec! iw'c in curenei. Timpul
ideal pentru restaurarea
es te n pl'imele G zile, aceea
intervine suplllAi a
cure fi stulelor.
Repararea stenozelor, a cica-
In'id lnl' Hlen01lunLc Hau prnc!J{\ ll'Iea
'/'I UWM I'I'I .')Mf:U: '/'Ol tA( ' f,'/,1
"
A
B c
Fig'. :N. ncsutural'cD. bronhie cap la cap:
A. Trecerea flrelOl' de B. cu Ii r c n " U" ; C, finll l ,
unei exereze pentru
(fig. 35), se va face {j luni,
deci atunci cind fenomenele infl a-
mat orii au cedat.
FiII. :ti. ASI-lct'l radiologil' Itll'div in pncu*
l1\O!\('{t(\me 'U'/, lll din (ilo( :1:').
Pe trat umen llli OPI'I'II
t Ol', bolnavul va trcbui t-; upr,lv('
gheat cu mlminiHt ri lldu 1
oxigen pe Jn ('az de trld!"
core se va filCc 1)1' 011110
sau tt"aheotomie, SI' VOI'
administra perfuzii dc li chi(l (' IIlIi
cromoleculare, se VOI' tll l
tibioti ce in doze mori, se VOl ' fllC'l '
act'osoli expectorunU :--.c va {' om
bate durerea.
bolnavului Vd
a vea n vedere pl' obabil il,tlt'oI
unei fist ule de fir,
VI. TRAUMATISM ELE
ESOFAGULUJ
L ezi unile tl'aumati{'c 111('
fagului sint f\s \i\ zi mai fl'C'('v('nlt '
('a urmare fi II 'UIll l111
tismelor loracice n
instrumcntil lc !'nelu
c'i ofugicne,
"
Din punct de vedere eUola-
Uk, lexiuni lc lraurnali ce ale e50-
fuuului se pol clasi fi ca astiel :
Iezi uni lraumatice in-
( 111 :;0 ;
Iezi uni Lraumatice des-
"I\lse ;
esofagiene;
t'uptm'i spontane.
(;t'uvitalea acestor leziuni
(;t(' de:
- friabilitatea e 50-
fanului, care nu o
Illoi mUt'c ele 0,5 kg/cm
2
;
ce se pro-
duce n mcc!iastin prin
esofagian bogat in
(l on'l acrobli ;
- pncumomediastinul, care
de
- cnre
prin
1'\lpidi\ a crn piemului cu anaerobi.
Semnele clinice apar imediat
dllpfL cind bolnavul
III' uZ'. O jcnil la dureri
I'NI'O!-. lC'I'n,t1c n :-:ona
I )llpi1 f"ilcvn zile de la accident
.11),11' .' febro. de t i;p septic, io-
de frisoane
1"1'\' 1, durerile se bol-
1111\; \11 sC' ade n greutate,
l'lllfl"lcm subeulllnat lalerocervical.
bal"itat va pune in evi-
dc- n\ 1i loC'ul fi stulei punga me-
11I11'1t1nol<1. Examenul radioscopie
11I'l lla pneu111omediastinu-
Illl Ijl, ('jncl pneu-
rtlfllol"l\xu lui sau a corpilor
Se r!C's("l"iu u!'1nUloarele t ipuri
dl' It' / luni :
1. Hnpflltil e c!wfaglllui.
\cCSICH apoI' mai mult 10
I!IH'd, tn Ul"IllU lInor ll'oumatisme
lorli(" fl-I.' foarle pulernicc insotcsc
fl'I' I" l'l1 [ rupturil e lrnheulc.
a) Il li P t \1 rac fi o faR u-
1111 l ' <' l' V 1 (' :11 ("il(' de
cmRURG]A DE UllCI-:NTA
Se cu durere exa-
la sep-
Se rapid cu abces:
paraesofagian, fis-
tu}{t
b) Rup tu ra e s o f ag u-
luL loracic sU,p,el1'10r este
de obicei o ruptur{l esotraheahi.,
In statislica lui DOR [cit. de 101
intilnim 16 rupturi esofagiene la
36 rupturi traheale,
c) Rup t u r a e s o fa g u-
lui to ra cic i n fe r ior se
produce refluxului
"Dutului gastroc, prin presiunea bl'u-
asupra abdomenului.
2. Rllptw'a a eso-
jag1/.1ui.,
Este o rani, de-
de BOERHAAVE n 1724
de aceea mai e sub nu-
mele de sindromul BOERHAAVE.
Din puncl de vedere etiolo-
gic, ruptura a esofagulu i
o de continuitate
inlre 2 10 cm, pe un
esofag normal,
unui factor extern t raumatizant,
ci numai prin presiunilor
intraesofagiene in timpul
turilol' violente, Contribuie la rup-
exerci
esofagului starea peretelui eso-
fagian. O asemenea spon-
a esofagului este mai frec-
ven la persoane in tre 50 60
de ani.
Simptomatologia este deose-
bit de dureri atroce retro-
sternale, cu iradieri n gt, omo-
epigastru, dureri care sur-
vin dup..'! 'I1olente, stare
de cu
reci, hipotensiune.
Dingnosticul ci i se
fm'C ('II ulcerul gU'itrocluodcnal
p<,l'fol'i1I, pCl"ltonlttl flC'utii , lnfarelul
TOIlACf:LUI
mioca!'dic, pneumotoraxul spon-
tan etc,
Esofagografia cu lipidiol va
preciza diagnostic:ul. Se pare
p'rimul caz celebru de
fi esofagului a fost a11ui
AT1LA, cai'e a murit avind
simptomatologie, vio-
lente au sUl'venit ingerarea
upe-i mari de carne.
in lipsa diagnosli-
cului a tratamentului chirurgi-
cal imediat, este de dece-
sul" a peste 25% din cazuri in
primele 24 ore de la acciden.t. Tra-
lamenlul chirurgical trebuie
de n. primele 6 ore.
3. Fi st"ulel e
esotraheole,
Leziuni1e asociate ale acestor
organe snl explicate prin ra-
partUl'ile anatomice strinse dintre
ele. La baza producerii lor stau
atit create prin arme albe,
ct traumatismele toracice in-
('hise, putemice,
Simptomul cel mai caracte-
ristic in esoh'aheale
es.te tusea iritativ ce apare
ingeslia de alimente mai ales,
ingestia de lichide. Esofago-
scopla, bl'onhoscopia esofago-
grama ca eliminarea alimentelor
ingel'ate prin luse sint elemente
de certitudi ne in diag-
nosticului.
Tratamentul lraumatismelor
esofagiene val'iaz{1 forma

Tratamentul per-
esofagiene in:
- i nchiderea ;
- punerea esofagului In re-
paus prin gaslroslomie penlru ali-
mentare interzicerea
salivei ;
-- drennjul mediastinului ;
e Chlrurllc Il ' lirlonii
"
-.-J antibiotel'llpio;
- echilibl'nl'e
li
Ca in loate sup
tice abdominale, Inchiderea
se va face de In pl'lmclo
G ore. In plugile asociate cu lcziunl
f\le altor organe mcdia"tinall', III'
genia e"tc impus;"\ rl l'
aceslea sutura eSOfi.l l! h l1\
se face secundar, dar i n limJ> \111 1
Sutura esofngit'l ll'
se face in straturi: murOI I': 11
se cu fire seprll',dc <1(\
catgul cromat planul
cu fire neresorbabile. Toraeotol11i.,
esle !'('( 1) '
in 314 din esofngul tn
racic superior, iar loracotomiu po"-
n 114 in fC1hll'
Toracotomi a postel'olaleralli sllllj(ll
este de aSeml.'lWII, 111
fistulele stingI, unIII!
se poate aplica artificiul <1(' t\'ll
efectuat de ZITTI [05J ('U t"!
dicarea arcului aOI'tic. In fi slu ll'l t'
punerea tn evI
a leziunii, se ti r-
parat esofagul lrahccn snu
bl'onhia se Cu
pleura!.
In esofagicne 1<11
pl'acardiale se recomand(l pro('{'
eleu! THAL, care in pln!>!t la
cu luberozitalea mlll'p I I
stomacului. Cioci bolnavul njllllijl'
la spital un interval mltl
mare de timp, s ulurn nu mal
este se recurge fii: In
drenaj toracic gastroslomi e H. tll
.ejunotomie, fie la o ex.cludol'j'
a esofagului I'eali ... atll prlil
esofagostomie cer vicahi snpl'lI
gas lrostomie. 1n pl"lmul
caz, 3 luni se va fucc o ,'III
turii a im' in al dollra j'lI/,
se va tI'ece la csofogoplnstio tlUp/1
un ul din procedccll' I'unoseut(',
"
PllOcreo. in repus a esofagu-
lui HC Vfl face prin:
- introducerea unei sonde
m-ogllll trlce :
....... gastl'ostomie ;
- jejunostomie ;
- cxt'izie bi
Primul procedeu este folosit
fn fisurile mici
(IUI'Croase, 10-12 zile.
tn mari sau septice
Ij(- va I'ccurgc la unul din pro-
cedeele chi rurgicale,
Postoperator se va executa
hl lt lulul'ca drcnajului mc-
dln"tinnl, plasnd sondei
sub leziune. In ace-
Ump se va drena cavitatea
plcul'ulti.. Ambele drenuri VOi' fi
"fU'onlalc la o de
('Onlinui1. Se vor administra anti-
IJloUec in doze mari atit pe dre-
rllH'l, ctl pUl'cnt eral se va echi-
IIli1'u bolnavul hldl'ic, electrolitic
IJ I Hnnguln, in de
VIl. TRAUMATISMELE
CARDIOPERICARDICE
!NCHISE
('onlllziile tOl'acicc pot de-
11"'1111011 lezluni cnrdiopericardice
'II lezhmi ale vaselor mari in me-
dlfl'llin. rntel'esul aces-
Iti!' lc"l unl se pc de o
!llllle, lor sporite pe
1111/\ patte, lor. Mecu-
nl "1 lllcl c de producere si nt mulllple
" ("ornplC')(c. clar mai importante
/l 1I,t mmiltourelc trei:
l'nd c:utln tome!eii C slIplJ
(1/\ lInorl), coretul poate fi ('om-
pl<Jl intre fl \.CI'I' colonn "
vNlchrolt\ ;
ClIlRURGI , l v/': URGI!:N'fA.
cind sint violente
(torace contra volan ului unei ma-
de exemplu) chiar in cazul
unei cutii toracice rigide, decele-
este ca
o a cor-
dului de stern ca atare, pro-
Iezi uni grave cardi ace;
- hipel'tensi unea n tn-
tilnit n sau n explo-
zii de bombe, poate fi atit de ridi-
de incit poate pro-
duce rupturi ale crosei Bortei
chiar ale inimii. Oricare di ntre
cele trei mecanisme poatc sta la
originea I'upturilor cOl'dului.
Fiziopatologie,
este elementul cel mai
frecvent intilnit, care se
cu mici de singe,
lipsei de elasticitate a pericardu-
lui. Ea duce repede l a hipoxie, prin
corn presiune asupra sistemului
circulator de intoarcere (\'ehe,
at riu! drept, ventricul drept). In
rupt ura miocardului, cu ruptUl'i de
pericard, mai ales cnd leziunea se
produce n dreapta, hipoxia se
produce atit prin hipovolemic,
scurgerii singelui in cavi-
tatea cit prin compre-
siune cea a circul a-
de intoarcere.
Ilipoxia poate ca
unnare a unei ur-
diace, care, la rindul ei, a fost de-
de rupturi valvul are,
septale sau de tromboza artel'elor
coronare.
Anatomoclinic se pot distinge
tipuri de Iezi uni ;
1. Lezilmile peri cardtllui
Lezi unile posttraumatice ale
pericardului in mod
nuit pe cele ule cordul ui
un rol imporhmt In aces-
101'11. l .czlunl1c pos Unll.ltnnlkc i1,()-
1111(' nil' P{']lf",dlliui s ini relativ
TRAUMATISMEIJE TOJl .... CELUI
rare pot
aspecte:
8. Tamponada cor du-
1 u i se produce prin acumulare
de singe in pericard. Aceasta re-
cea mai
deoarece prin acumularea de singe
in pericard presiunea din
interiorul acestuia, strangulind
astfel cordul in special. atriile.
Umplerea a atriilor va
genera presiunii venoase
din trunchiurile sistemice din
cele pulmonare ducind la insufi-
prin
Simptomele clinice
in hipodias-
snt: stare de cu hipo-
tensiune tahicardie, cord mare
cu zgomote surde, hipertensiune
cu jugulare tur-
gescente, ficat mare, dur eros, hi-
pertensiune cu
hiluri de raI uri
cl'epitante bazaIe, tuse cu spute
hemoptoice.
Tratamentul de
in cu evacua-
l'ea a
singera,'ea se pr in
hemoslaza a punctului
de singerare, simplomatolo-
gia de mai inainte dis-
pare treptat definitiv cu
tenninarea t ampo-
nada se lent,
se vor repeta. Atunci cind
starea a bolnavului
nu se SE:mn hemo-
ragia este mare, se va recurge la
tocacotomie prin una din cele
principale de Ilcces : toracoto-
mie
(M[GINIAC) sau toracotomie ante-
(SAUERBRUCH). Apoi
se vn deschide pcricanJul se va
fRec mIO(';\ l'(lulul (fii!. 30)
/ ,1
Fig. 36. Tehnica suturll plilgllor cunlu
lui vaselor mari :
a) pe pensII; b) Sulm!\. 1le {l1'fJl,t,
sau, este cazul, J'cptl l'arCtl VI I
sului corona ran.
b. Pe l' i cal' d i t a h (' III 0-
(efnd
moragia se reconstituic lent) . S"
va recurge la tomcotomic cu pod
carootomle, se VOl' evacua ch('ltl!:l' u
riIe se va sursll sl ngcrilrll.
Pentru a preveni formarea unei
pericardite constrldive,
se cu pericat'dectomlc
c. PCl'icardita in fi II
mat ori e. Acest tip de IC'l.iuM
survine i n Cazul unei n A(' -
1'0l1sei pcricurdului
unui hemntom. Sl mptomnt olo({11I
c' lle "Imllul'i\ sindromuluI DrC:'lHlcl':
"
cu subfebri-
spre
II pontnnl\. Tratament.ul este anti-
Ir,rlnrnolor, cu antibiotice corti-
ZOIl, luI' tn medical se va trece
III I'{\zolvul' ca prin
pur!NII 'cI("c lomie.
d. P c l' i car d i tap u r u-
Ion t fi, Apare ca urmare a su-
pl' olnCcc\lci cheagurilor se lra-
1('Il7. ft p!'in drenaj , antibiotice
ovcntual. pCl'icardectomie.
C. Pericardita co o-
il 1 l' 1 c t iv se peste
luni Sau ani, fie ca urmare a orga-
nlzl\rii tardive a unor hemalonme
In lt'upcric8l'dice incomplet 1'esol'-
bUc, fi e, mai frecvent, ca urmare
li pCdcorditelor purulente. Simpto-
mulologla este cea di n
t' flI"dlndl. insta-
IntII l ent.
Tratamentul ei n pc-
I'kor'dcclomie,
2. Lczitmile cordltlui
o. Contuz ia cord ului
Knu lrlfal'ctul tra u matic
('Omllll din arhitecturii
mIOf'orcl!ce a corona-
rhmc 1'0 o ntindere
/11' 0 ('O urmare afectarea contracti -
miocardului. In de
'01' 111 le-
:.- llIll C se paate vindeca sechele
N(l U panle inregistr a

r'upl\u'(1 cordului, embolii arteriale
IXl I'I rel'ice, anevrism venlricular
(,t{', Simptomatologia nu esle eo-
r'ocICt'iSlbi:cl\. Dureri'le pl1eoo1'd1a'1e,
ItrlbUl'lIrilc de ritm, instabilitatea
t0t1 !110nrMI, precum
de rOnc!urcre cu semne elcClroeal' -
dl OUl'lIfi rc de hwhemie miocl.\rdi di
tl M'I' au upllrut In Jeg:Uurl\ (' II ll'llu-
mntlsrn ul, au O Vll!OI1I'P dtO'I Obll {!.
CmRURGIA DE
b. Rup t ura cor d u l ui
este mai frecvent la ni ve-
lul ventriculilol' mai rar la ni-
velul atriilol'.
Rupturile venlrieulare sint
de cele mai multe ori le tale. In
schimb ruptur ile auriculare, cnd
pericardul este intact,
de tamponada acestuia pentru Il fi
rezolvate chirurgical. pe-
va o refacere ra-
a hemoragiei toracolomia
se impune cu Su-
pl'avegherea tratamentul sint
acele89 ca n infarctul acut al
miocardului. El n repaus
absolut, oxigen, carc1iotonice,
opiacee,
c. Anevr i sm ul v en-
t l' i eu Iar este o tar-
a contuziei miocardului. du-
cnd la unei asistolii ne-
controlabile, Cind este un aneVl'ism
ntins se va medical,
un anevrism mare va fi excizat
chirurgical, prea mari
de vindecar e.
d. Le z i u n i 1 e se p t u-
lu i interven tricul a r con-
stituie o de rup-
la sep-
tul interventticular. In acest caz
poate fi vorba de o pri-
sau de una unui
infarct septal traumatic. Diagnos-
ticul e evocat de unui su-
flu precordial in tens, tahicardie,
hipotensiune, dispnee du-
reri precordiale Evol u-
sprc este
regula. EK.G o leziune mio-
Dimensiunea rup-
turii se poate determina prin an-
giocardiogrufie. Corectarea chirur-
gie-ulA se impune.
c. LC1. i uncn s cptu l u i
i n tel' li tI"I a 1 se llnn-
lj'UAUMATISMBLE
tombpatologic, Se prin-
h'':'o a inimii drepte
a arterelor pul monare prin
!:> tryg-drept. .
3. LeziJ.mile traumatice vea-
tmZare , .
, . .
Din statistica lui URBACH
leit, de 12] .pe un lot ele
255 de cazuri reiese 151 bolnavi
au suferit leziuni traumatice pe
:,igmoidele aort.i ce, 77 cazuri pe
val vele mitrale, 15 cazUI'i pe val-
\'ele tricuspide 12 cazuri pe sig-
pulmon8l'e. .

t ra um a ti prin ruptura vnl-
velor -este IX! departe cea
mai leziune de tip,
Survine mai ales ntre 50- 70, de
ani. daloriU'L unor val ve ateroma-
loase, care cedeazr, un cfort pu-
tenl ic, Clinic se traduce prin clu-
I'eri dispnee 'Cu. asisto-.
lie La ausculta-
se percepe un suflu diastolic
intens, dublat de unul presistolic.
8KG hipertr'Ofia cu supra i n-
ventriculului s'tirtg. Cate-
lerismul cardiac va stabili diagnos-
Hcul. aclesea este
Tratamentul fie in sutUnl
valvulare, fie n nlocui-
rea ntreguhli aparat valvular.

t ra u ma t i c Patogenia
o compl'esiune a ventricu-
lului sting la finele diastolei. Cel
mai adesca are loc unui
papilar sau r uptura mai
multor cordaje. Clinic se percepe
un suftu sistolic iracliind spre axi-
li\.." O mai in apa-
va duce tol rapid spre un
dramatir. Angiografia este
pentru precizarea diag-
nosUc'ului, iar precoce se
impune.
"
11'1('\1 11 '
P i ti i a n tI' n li m a li c n. Nlle
iOOl'te ran' 'ii nli 0pCffI\U
fiind bine
1 n su f i l: i c n [1 p li 1'11 o
naH'\ tl'aumaticl:\ c<; te, <10
as.cmenen, bine compensull't:
AJ'itmia l e pQst\.r it\l-
m nUc e, '
Se poale intilni un bl oc' IItriU
vent ricular compl et dupll O ronltl
zie sau o hemoragie subendof'nr"
dicli in regiunen ra'icicol ulul lui
HIS. Apare o bradicm'dic Ur{'u to'
fi xarCfI lIIl\1l
pace-malcer.
VIII. LEZlUNILlc
TRAUMATICI,
ALE AORTE[ TORAClc.: I':
Ruptura trauma!ic!\ fi 11/111 " 1
toracice constitui e o pl"oblC' rnl'\ ,din
ce in oe mai NI';
VEUX t48] aceasll't Jezi'une (,':ili'
autopsie in 0- 10% din!I'(.' !I(t
ccs-ele srurveniie in ut'ma
telor de
Dar 10- 20% dintro 11('\'1/11
au 111111
mult de o orii, timp in cllr" 'HU' "
putut interveni
Etiologia leziunilor tl'oumullrl'
ale aortei toracice o constituie
brutale in cUI'sul 11('('1
dentelor de aulomobil. Tn nO% din
cazuri ele se asociazi\ cu flltC It ,
ziuni I Ol'acice.
Analomin patologic!"1 OI'nl!l' (,tt
rupturile de la nivelul 1\01'1 el Int
lTIi ce sint cele moi frecvente
NEVEUX) [18], fiO%, dl lJljl
OANCEA 149} se cxpll rl't 111'111
ac-eea islmul es le :'-01111 de lel{A
,
I
I
"
tlm\ in tre partea (80rta des-
partea mobilA (crosa
norI ei). Aproape intotdeauna se In-
I1Illc'1tc o rupturA cu mar-
" 11' 1 ,wtC pe axul
In/U' C fi i vnsului. la cir-
ilortei, ruptura poate fi
ti t.! ('ele mui multe ori
capetele se la
6- ti cm). Ruptura este incom-
plc!!\ atunci cind se pe
con(,'nvitnten crosei nu-
mftl mediu intima.
In rupturii islmice
fre cea mai
este hemomediastinul
Ill llSi v ('U de perforare
cea mai
(recvcntlt este obliterarea lumenu-
lui \' asului prin mobili-
.... 1.\1 din .nn'CvrismuJ. posttrombot'ic
/lI
Clini c deosebim fonne acute
,,1 rorme eronicc, Formele acute
!lC('CSlttl un diagnostic urgent..
Semnele indirecte care
pentru o aonicA snt: acci-
dente prin puls mai
UII I\ In absent
In t{'Jl1urnlfi, mediastinului
Rupt' rior oi):)er .... atil pe radiogl' afie
Ij l hcmomediasti nul pus in evi-
pl'in
Semnele de certitudine ni le
dl\ rll1glografia. Cateterismul arte-
!'I n! decluat pe cale sau
mdlllrA ne va furniza dale foar le
lIr,.or de intel'pretat.. Cu riscuri mai
ne va
t UI J1izn dale importante,
Tnlt nmenlul aces tor leziuni
Impune lorurolomla de I$i
I'Ci'O!VI\I'Ct\ Hl'lcrialc.
se Va efc('tua stlb cir-
extl'ncol'pOl'colfi,
1<'01'111('1(' ('I'(J11i( 'c, /'\mmwulc
<II' IYlIII mli it timjl, /Ili ros t
CIIJRUIlGIA DE URWJNTA
care au beneficiat de tratament
chirurgical. Ele sint rare
bolnavul a de la moarte prin
favorabile; ex-
sanguinarea care n-a avut loc da-
ooventi<.'eil O:OT-
t ice .ruptura sectmdar a hemQ-
mediastinuhri , .care nu s-a prod\ts
rplcUt'ei
tale.
Examenul radiologic deseo-
pen'i eclazia istm ului se
impune pentl'U a preintmpina ru-
perea a anevrismului.
Tehnica a repa-
ruptulilor aortei este bine ro-
In caz de
se face prin toraooto-
mie prin 4
intercostal. In 'rupturi s.u-
tura e (fig, 36), lOlr
in rupturi complete, cu dep[II'tru'ea
capetelo!', se pune problema u.nei
cu de dacron,
Metodele de excludel'e vascu-
lurti snt
- clampare timp {le
20 minute;
- hipolermie de
32 OC 'Cu clampaj timp de 45' ;
- inert intre
80'1'1.1. ;
- pulsatii ntre atriu
artera ;
-


intre artel'a vena femu -
raUl care oxigenarea singe-
lui sub c1ampaj, in timp ce inima
partea ('li
singe (lxigenat de bolnav, este PI'O-
cedeul de elec(ie, In caz de dezin-
a V(lSeIOl' mari sub-
clavie) nborclul se face prin cer-
vico-slemo10l11c. Repal'area se
fil ('C !le prin sul.ur[L , cind c posibil,
n( prin ir,lcl'1l1ediu l \lnui grefon ele
'rRIIUftlATISMELf: TOIlAC!' , .. U/
cloci'on,
se va face aici pentru perlu2ia (;e-
separatli prin c<lnularea
Inmchiurilol' plimitive.
IX. RUPTURILE
TRAUMATICE
ALE DIAFRAGMULUI
Hemii!e ale dia-
fr.aw
n
u1ui s int oonsecti'live
de 'conti.n'tlitate <a diafr.ag-
mtr.hli, rezultLnd dintr-u.n trauma-
tiSm inchis sau deschis . Trauma-
til;mU!l inchis poate fi direot, prin
fraMuri coolaJe etc., indiN!Ct,
prin
sau acciden-
telo:' de sau
de la Traumatismul des-
chis este l'Cprczentat prin to-
l'j){:oabdominale pl'oduse de
alb."} sau de de loc,
rupturilor diafrag-
mul ui este in Ea survine
adl"SeoJ'i in co.ntuziilc abdominale
s.cvcre in 2% din cazuri, dar in
cont.uziile pulmonare in 1 % din
cazuri, Cea maj
dup.."i POPOVICI [5JJ o. oonstiluie
acddentele rutiere n 53% din ca-
zuri, de la n
22;J1o alte accidente ele
spol' iive etc. in 25% din cazuri,
Mecanismul rup-
tudi are ca element pl'incipal hi-
perpresiunea iar
se produce in diafragm fiindc(\
OC-esta este peretele cel mai slab.
anatomicii a ficatului va
proteja cupola ti diafrag-
mului, iar a lui,
infel'ioure ele la dreapta s tinga,
v .. oli enta prcsiUnNt sprc cupolll
17
Sflngli a diafrogmului, C'( -
pli clL. pi'edomillsrea cons ldCI'IlUlll\ Il
mpturilor hcmic}ia/l'RgmuluJ HUnU
(95%). Dc!ol'marca loro('cj!.'i l'li t4"\
al doilea (aclor Jmpqrtan t co Qx -
plic{\ mecanis mul rupturii (' On 80<' 11-
tive unui tOrlld , .,

fi organelor al>dominnlc in /'lIvl-
latea sint favol'izntc do :
hemidiafl'ogmul sting. de mllL'i JY\('lL
de gradientui de
P1.
e
ul'opel'itoneal, eate in
de la 7 In 20
chial' la 100 Cm
Hernia diafl'agmat1cA pont.
interesa oricare din Ol'glLl1CJ C III )..
dominale, cu I'inkhilol' 1;11
a organelor mC'ului bA7in, Tn '. IIIL '
ga, ordinea eti l ,, : ", 10_
macul, colonul, epiploonul, Inl('",11
nul spllno, Tn cJreuplu, L liP
turile mari sau mic! permit II '", t '"
rea n tOl'ace a intregului ri rul (I\(' -
patotorax total) sau uncol'l IlUJlllil
a unei din cI
In acc!'; te cazul'
di'ilfragmului drept mal ptrmlt
trecerea unor viscel'e ca ; u0l:I'hlul
drept al colonului. colooul IrOll oc "
vers, stomac, intestin
epiplon.
Anatomopalologic eICi stA du
sic tipuri de lez.lunl II'lLllrnll ..
tice diafl'agmalice : r'upturilc ('tipI')
lei dezinsertiilc freno('o!ittd.'
Foarte I'(U' se IniilneRc l' uplU/ II.!
diafragmuilli la nivelul 1)(11 I
cardului.
1. Ruptur n ('llp u l,,1
este leziunea cea mal Il
ci\rei In stlrlJ.{1L I"' ltH
de 73% (NEVEUX) [47]. HLiplul1l"
cupolei pot fi de 3 tipuri :
- radiale, I'U punN (1(' pl.'
cal'e l'flhidif\11 ('ele mfli fl'l' rv(' lIlt.):
ccntru le;
- t'()'.la le sou ontC]'()lnh'rl1l"
"


c- J
Jluptul'ilc' din dreapta sint la
r(,\ (li ('elc din stinga.
2. f re-
n (J (' o s t fi 1 e snt, de obicei, la-
Il' mlr (pc o lungime de 15-20 cm),
ILI\ 1cdool' c sau antcrolaterale, dar
111 t/:I eli n cazuri pot interesa lo'arc
castule, elibernd astfel
(' upoln de toate peri-
( (' 1'1 ('(:,
3. R LI P tur i 1 e per i c a l'-
ti I (' c apm' numai n mod excep-
\lonol sint extrem de rare. Se
pot Intilni dom1 fi e este
vOl'lm de !'uplura unei cupol e, care
ponte atinge zona de a
p('d<'llrdului, f ie se produce
a pericad:lu:'
lui de pe
t1, Ruptu l'i le bi!at:e-
r' Il 1 c, ati ng cele
tl lnt , de asemenea, de
I lIl'tl ,
F I Il 3'1. 1I 1' 1' nl . ' .. llnul ll po'!\
Ir n ti mo tiri\.
CHIIWI?G!,l DE UnGfJNTA
'. i
FI,. 38. caz din profil . . '
. . .
"
" .
ng.39. J1(' rni c Ilnsll"! eft intl'npcrlc3rclicli..
r]' UA UM 1l "'/!)fII f : I , t.: 'I'OIl ,. l(.' f;LU/
Fig. 40. caz dil). profLI. .se
bula !ntL e cord lltem.
<. '.
FiI:. "1. coz dupli rezolvare
ehl !llrgicalll.
"
In mod ,' uptmll ciI/! '
[I'[tt::muli cli esle ('tnd
t(\ o comunicare fnt!'u (' /I vi
talea tOl'acicl'l [l bdominolt'i . ,lHnl
descrise cazuri mal I'{U' C tit'
incompleli1 cu SCl'OU!-L l\ pc
rurc al' puteil "'i;
evolucze \.ardiv spre
unei hernii diafl'ugmaticc ('U
peri1oneal.
1n dlt!
fragmului se disUng trei IUi' Q :
,
- faza SUli IHI Ul i'l ,
care apare imediut clup<l Hcdrh'nL
Dolnavul fenomene dv
posttra umatic, hipovolcm\(', Ja
care se rcs plrllln
rii importante ca: di!'pnN" C'll\
noza, parodo'(oltl :
- faza la1.C!1 li\ S:IU C' I'fum"
dupi\ .(1II(1
lui, dnd impl'esia ul1('i I cll\1tllu ll l
Ea pOate du!'aluni ( hial' 1\111. ( ' (1
timpul toracele devi ne globulo'! , Ilir
abdOmenul foarte suplu, lndl
\:'iscerele abdominale pi erd (1'\"11
tat"'dreptul la domiciliu, AceCl l f\'
!lomen este mai vizibil cl acil /\('(1
c1enttil a survenit n copil ill'it, Ii i IL
neobsel'vil t;
- faza obstl'lIeli v'l M! h1 lill l-
prin semne de
POPESCU [51] 17 % elin 1' 111\11' 1
ajung l a slrangulare.
O partieuhH';l dc' ( 'VU
a unui ll'<lumolism dlu f l'lL,l{
maUc o rcprezinttt ruptul' a 10
timpi. In aceste exist;' inl
un traumatism la nivelul ('111>0
lei diafragmatice, ior hern ln \'IL
instala un in terval lllJcr rll l
timp.
Diagnosticul ('linie fil " l
peetul pl'n unul elin ul'mi'l towf'11i
semne:
- exislen\a unei
nbdominnlc parnc10xnle ;
PO
- pon;:tpcrca .... ..gomOlelor hi-
(Il Oht' rlCO 1n torace ;
he-
pliU. C ;
"llernflrca cu
In nivelul bemitorace-
1'1\
IlIl plngel'Cn cnl'-
IIlo( l' 'n podea leziunUol'
(IInlll\HJl1Htir'C.
'['oale aceste semne sint dis-
C' UIl IIA!c, tim' lor 10 un
l,an\1 10l' llf'oaUdolllinal ne vo sensi-
h\II JII 111 v(ldcrOu unei
1'11111,"'1 (1I 1lf1'llumnticu ne va de-
' t"nlno Hollcltilm o radiografie
h Imn.'olul. Pentru ti ne da ele-
IIII 'IIIIJ IO ,'O('(}SIII'O dlugnoslicului.
"lulli)iP'ufl ll trebuIe in
()I 11 oII lntl:>m. In cazul rupturii
n\.l VA vedea cupola dia-
bula de gaz a stoma-
(' ului PlIl' l en il hemito-
I',W (' 1111 t'u pdnde imClgini anormale,
( ' flt 1'\ '!fl ('onUmlll cu celc nbdomi-
ttftl" , l)ldrn!nul va il impins spre
,,1dul hemlloril('elui este mai
(1 1).,11' (Icdt ('ci FOl'llixul gas-
\.r'I, IIp/u' e /'11 o darcficre
r ni ur"l clf'i , bine in sus, cu
111\14'1 tic Ikhld, Uneol'i c1arefierile
'11 11 1 multipl e mod, evocind hnus-
111'1/ ' l 'oloIlUJIIi.
cxplol'l.Ilorie va
tnlm' albi) RliU pl'eleveazi.\ un lichid
ti t' II:tl.i\ /{u:>\.rlcll, cu aspect de zal
Il., 1'I ,r('11.
J)H'wjul baritlll, d i:4l)l(l b;u'j-
1111;\ pnoumopel'iloneul snt me-
1' ('10 mai sigul'e de dingno.<:-
1\4< al I'llpturilor ,tl'llwnaticc alc
Illnf, HHmullli.
'I'mtt\lllcnlui ('si c chirul'gical
Ii i se impunc f\ fi cfec-
1111 \\ ,\ !'it 111111 urgent. Dupi, rcnni-
1II111('a pl'lalllbll" a I'uni t uilli, sc
1)11111' 111' 01111'111:1 nll' f( i' l'li l\10111('nlu-
CIIIJWllGtA m: lJ1lGl':N1't\
lui operator, a de nbord [1
tratamentului leziunilor asociatE' ,
1. de U1'-
gen este in :
- respiratorii
cil'culatol'ii importante;
- herniei ;
- unor fenomene
peritoneale posibil generate de o
leziune a visce!'elol'.
2. 1 n t e r v e n i a
n a t este n :
.am i-
- rupturA diafragm<)t)efj
o simptomatologie
;
- Iezi uni asociate
rebrale sau vertebrale,
Tactica
de noi este interve-
ni.m de pe cale
prin tOl"acotomie Vll
sau VIII intercostal. Desfacem
dintre organele herniate
organele toracelui.
apoi contr.8ctate Cli bu-
zele diafragmatice,
Reducel'ea organelor in ab-
domen este de
a acestora
de diafragmatice,
Intr-un al doilea timp se va
proceda la refacerea diafragmului
cu fire separate de nailon, Dadi
defecte ale diafragmului, se
poate recurge la repararea lui cu
de nailon, sub de
tec, sou la plastia de diafragm cu
lambou pediculat din peri card,
procedeu utilizat de noi in 2 ca-
zuri, cu rezultate bune, Se nchide
apoi toracele, un dl'en
pleural. un organ abdominal
a fost lezat, acesta va fi tmlal fie
prin liirgit'efl. inciziei spre nbdo-
mcn, flc pri n lnporotomic imc-
diatii <;c<'u nc! nn1.
TORAG'l'; U Jt
OI
B. TRAUMATISMELE DESCHISE ALE TORACE LUI
1. PLAGILE TORACELUI
toca'COpleuropulmo-
nare snt -create de vulne-
cu de care,
tipul profunzimea leziu-
nii , o deose-
biti. in ceea ce simptoma-
tologia, fiziopatologia mai ales,

Etiologic, agentul cauzal cel
mai frecvent ntilnit n plgile 10-
racopuhnonat'e il constituie instru-
mentele care ele
felul \.raumatismului. Astfel,
in accidentele rutiere vom
fragmente de cioburi de sti-
in traumalismele prin agre-
siune vom nltlni bliceag,
foarfece, etc. ; n accidentele
de .Sint cauzate de
s(.'hije, cuie, sirme, diverse alte
unelte in prin
arme de foc - a1ice sau
schije,
In timp de pace statistica

mai a pl6.gilor prin armil
alb.'l, de prin de
foc (65% respectiv 15%), Din-
tre aceste un procent insem-
nat. (65%) au prezentat un carac-
ler medico-legal, cele mai multe
dintre ele fiind provocate prin
agresiune sau autoagresiune.
Agentul cauzal cel mai frec-
vent intlnit n timp de
c!', fe arma de foc schi je)
numai un procent neinsemnat se
clnllll'Cflzii al'melor albe (baionclil,
snhie e1<' ,),
Din punct de ,"ederc anlllo-
tlHlPl llo]ogic pli'gilc 10l':woplllmo
nare in de lIucnlll l
vulnerant care le-a provocat, d('
traiect de profunzime, ClwMlcn
rea acestor CUPR1ANOV
['21] o de
pneumotoraxului care poate ti 1n
chis, deschis cu gl mIII
imparte in sagitalc,
tale, oblice longitudinale.
Aspectul leziunilor Vlll'iay.ll
la produse pl'in
de cele produse de III'rnt\
de foc,
In vom intilni plflgl
parietale, parietoplcul'opul
monare cu torncC' dc'whh
in continuare,
Primele fclu!"! du pl:'\HI,
tegumcntc!tw,
un timp se vor inchldt Il!
vor cvolua intr-ull
mod simi181' cu cele <"Ile l ont{'{'!tll
inchis,
1. parietale se in lll
nese sub forme:
a) pal'ietul.,
ca l'e numai
tegumentele
moi, leziuni sehele tk\'
Acestea sint produse de Hrmt' ll'
albe mai rar, prin Hali
curc pierdut
b) P 1 ti g i 1 e par I c t fi II'
cu lezarea se hclctull1J,
care sint produse dc t i I
special, dc schije, intcl'escuzi'l COBN
telc, sternul. cJavicula mal alt' >!
omoplatul. Lezarcfl schclctid\ (/\1";'
fl'fl/.(rncntcJol" c.,1t'111
n cavitatell lomddl III ' U 11 U'
tn special in pl;igilc parif'tul l' tUI I

1/'1
2. fI/lfgll e po";etopl ew'opul -
111 0 11(11'(' pot cl.asifica tn plt'lgi
o(lrbc transfixiante,
;1) P lliigi' le tanfle-
I li I (1, (' U a tingerea , a
)MlIllh1411ul, pierderi
mld dC' MInge aer
ti., (1111('('1 , benign ;
b) Pli\g ile oarbe, cind
.. Int pt'od use de antie albe, pot fi
uni ce tinu multiple, uni1alerale sau'
hl lulOl'{l Je, Ele pot produce Iezi uni
prorunde I n parenchimul pulmo-
II nr , dInd la un .hemopneu-
lIIulol'W\. uni sau bilateraL Berno-
l url 11l.ul J>onte fi generat alU de le.,.
Ylt! 1' 11 UIlOl' vwse parietale impor-,
1,111 1(' , ('Il de vase
mari . segmeptare
HIl U IObl1l'(:, Jn aceste cazuri hipo-'
:"( [n ..,1 hipovolcmia com-
bMuie ('LI energia. Bcmopti-
7.111 III ('mfizcl)1ul subcutanat sint,
tip
Phigile oarbe produse de
N1111111 \0 srhije sint deosebit de
"'1'0\ o, Ele (Ll1 o poart,1 de intrare
('11111, )n nivelul tegumentelor,
tlUl ld;l nmpl'c nta agentului: 1'0-
hllUlil de dI mensiuni mici - pen-
It II HJonn\e, cu pier-
d"ll III' :,ub .. - pentru schije,
1)(11111 !ttl rll ptului etr piele(l are '- d
1 !1I',tle1tl l1e ma i murc dec t
11k ulibill('ente (muscul at ul'[l,
utili ), dimcn:,;iunca leziunii tegu-
11I1' II \1rlt ri VII fi mult mai de-
dl pr leziirii peretelui to-
I'I wk Ijl II parenchimului pulmonar,
10''11 hlkle (' ostale pol fi antrenate
dt, IIw' ntlll vulncl'at impreuni!
pol Pt'Otltu'o rupturi importante la
IIIvI'Ilil pnl'cl1 chimului pulmonar,
1'1111' /, " :loldeaz.1 cu hemopneumo-
t OI'll '( rnmilv, Tn pUiglle onr'be
1I1 11un\l<le HUl! srhijcle
vor dlmine fn toruce, Tnri ec-
t \1 1 pl1 lmOllfll' 111 ucostOI' phlgi urc
CIl1UUllUlil I) E UHW;.v' rA
fOI'ma unui canal, care se umple
cu cheaguri, cschile castale, frag-
mente vestimental'e sau alte ele-
mente Iuale din drum ca :
pietricele etc, Iri jurul
iedtilui mai ales Spre periferia
ll1i se produce un edem
prin, cxtravazare de o
atele:dazie cu - a ' intre-
gii zone. ' " .
poate fi grevat.:1" n
de o !de
p<itrunc1erea germenilor pat6geni
prin apoi . !=le
t'oq)uhle din canal.
produse prin CU
r upturi ale tegu-
menlelor - in special ale perEite-
lui toracelui. In schimb, in IPI5.rh'ilfl
nJkele ajun'ii\n
redus ca atare vor pFo,-
c!t\C'e numai leziuni minore (fi-.
gura 42). Cu toate acestea
Fig. '12, prin de foc cu ali ce.
rea 101' c'ci
ele se inCOl-pOl'Cazu n
nu pot fi extirpate in totalitate:
c, P 1 g i 1 e t r a n s fix
el n le (fig, 43) sint produse pd n
descdindu-li-se un ofifi-
'/'ltAI ' M . ' '/'/ 8 M 1<;1, 1': '/'( )///)( ' 1'; /,111
Fig. 43. Conluzie prin

ciu ne intrare (mic rotund) un
olifidu de ' (cu dimensiuni
m'ai mari cu margini neregu-
late), Cind traumatismul este
dus din imediata apropiere, leziu-
nile allatomppatologice de mai sus
sint inversate (fig, 44 45),
aici vom elemente
anatomopatologice, ca la
oarbe, mai agentul vul-
nerant.
3, cu torace deschis
in continuare sint pl'oduse prin
ex,plozii sau prin schi je mai mari.
In aceste cazuri plaga este larg
Hisnd se
nul lezat, aerul iese n
cu zgomot (traumatopnee),
}'''iziologia acestor este
in general cu cea
la traumotismelc
a le tOl'acell1i, n acest
caz un rol principal il jou<:'ll he-
"
Fig. 44. (ulfJool ul
de intrare cu halou anll'alot! ('.
45. Plagll orHldul
de
"
Inolornxul pneumotoraxul. Pe
!l.'1cmenen se poate grefa

Unele date mai particulare le
fiziopatologia pneumotoraxu-
lui deschis. ln acest caz comunica-
reu a pleurale cu
(l erul atmosferic o alte-
I'MC a mecanismului
care duce in scurt
timp la Instalarea pleuro-
pulmonar.
Cauzele pleuropul-
monal' CUPRIANOV 121] sint
:
- aerului in C8-
vilulea care duce la po-
zillvarea presiunii la iritarea
nervoase cu o
asupra apara-
tul ui cardiovascular;
- impingerea mediastinului
( tl trc partea care pro-
vO[lcii comprimarea stinjenirea
de ntoarcere;
- pendularea mediastinului
111
- care
1110 (a urmare ngreunarea func-
\1(' 1 c!.l rc\iorespirntorii;
- accelerarea su-
pcdicinle diminuarea
n''' pirntorii, de durere
hlpovolemie, pot
11lpoxiei hipercapneei;
- cu ins 1a-
IIU'ea fenomenelor toxico-
Hl'ptlC vn agrava mai mult si-
n1nitului.
Semnele clinice atestA, de
ohieci, leziunilol". In
lC7.lunile purietale vor predomina
durere" hemoragia Un
control al ne va orienta asu-
Pl'!) grmlului de Con-
I rolul Iutllologic se impune pentru
II ne <,onvlngc de pl'o(unzlmeu
lC7.1 unl l.
CHlIWnG1A DE URW: NTA
penetfante pleuro-
pulmonare vor !prezenta simpto-
mele caracteristice manifestate. in
primul rind, prin hemoragie bipo-
- una la nivelul
gii sau al tegumentare,
alta de he-
moptizie.
Examenul clinic r adio logic
va pune in - in lipsa
pleurale - un hemo-
torax: de gravitate variabil,l.
Emfizemul subcutanat va-
ri'atil ca intindere, d-e la cin::um-
scris in jurul la gi-
gant, deformant. Acesta din
are loc, in
pIelllale, cind tot aerul este im-
pins subcutanat.
PneumotOl-axul este initial
deschis in toate cazurile, dar
ce plaga se inchide el se va com-
porta ca un pneumolorax inchis.
in unele cazuri rare, in pneulllo-
toraxul cu pe meca-
nismul de pulmonar, se
mai admite un mecanism de .... u-
parietal. Pneumoloraxul hi-
pertensiv estemai l.arintlnit
mai sufocant, iiindc{l, dato-
r it,i o parte din aer va fugi
sub va presiunea
intra Pneumotoraxul des-
chis in continuare este mai grav
are ca semn patognomonic trece-
rea aerului prin plaga la
fiecare respiratorie mai
puternic la tuse. plaga are
un diametru mic, scurgerea aet'u-
lui este de un zgomot
ierlJt01. bolnavi au dureri
mari, snt ('u sen-
de moarte iminenUi. Ei slnt
(Iispncid, cianotid, tahipneici
lahie8nli c. 1n loute IIce!;te cazuri
e<iel1lul Plilmonlll" se instalea-
Ztl rapid.
rHAUMATISMEr,t: TOIlA- eL' LUI
Examenul clinic va constata
caracterul
Examenul radiologic va pune
n fracturile costele, he-
motoraxul pneumotoraxul pre-
cum parenchimului pul-
monar. Va de asemenea, un
hemo- sau un pneumotorax bi-
lateral.
Intr-un caz examenul radio-
logic ne-a un hemotorax
drept, plaga era para-
sternal stng. Traiectul lezional
prin de o
trundele prin IV intercos-
taI stng, mergea oblic retrosternal
n pleura
Acolo se colecta singele proveni t
din leziunea arterei mam81'e in-
terne stngi.
Tot examenul radio logic va
pune in va localiza
in
cazul oarbe,
In de acesle simp":
toarne, sint cunoscute in clinic<1
trei categorii de
- cazuri - n care
nepenetl"ante
sau penetrante in
caracterizate prin durere, dispnee
tuse, hemoptizie
Examenul toracelui o
Cu discret emfi zem in jur,
iar radiologic se o he-
moragie un pneumotOlax
nchistat ;
- cazuri de gravitate mijlo-
cie ; rnitul este palid, an-
xios, uneori agitat, respi-
semne de n-
hemoptizii. Exa-
menul clinic radiologic
semne de pleural (hemo !ii
pneumotorax), leziune
emfizem subcutanat;
- cazuri gl'ave (imediat snu
rapid agr8vnte), ('u pncumotorn'(
"
sufocaht sau deschis, cu htm(ll (lu
ll
abundente care se prezinht de
oblti!l tn stare de colaps (fig. <tU).
In caz de lezare a unui vas
tant, pot muri in scurt timp
prin hipovolemic sau pl" n in-
cArcare
Fig. 46. Toracotomle tntl' lln
timp pentru hemopneumotol'l\x hllo\!'
rlll.
In acestol' pUpi
apar frecvent septl<'t'
'Pulmonare penetl" 11111 '
cele care perifcd h
bi ne .5i I1 U
necestll dect ingrijiri chirurgll' lll u
simple.
cu Iezi uni profund! '
interesind vasele bronhiilc hl
Iare au un prognostic vital
vat evaluarea l"iscuhli se (11(' \ '
numai loracotomia de lI!
pnl
fi precoce sau tardive. Cele pn'
cace sint empiemul, pneun1onh'
bronhopneumonia generate de nHl
bi!izareu corpului
Tntfamehtul plfigllol'
netr.'l ntc cons!" elin CAlmarett dUI''''
"li prin ule n('l' vIlOI' j"
v;
h' lcosl oli prin buzc-
lQI' pWgli , aceea se
dcbridnrco cu restaurarea anal o:'
Hlkfl [1 planurilor.
To cazul leziunilor pene-
h'onto Ll'atmnentul se iI1cepe de la
lunII 1l('C'identului, se n
timpu l transportului se defini-
tlVi'IIZtl in de chirurgie.
I.a locul accidentului, pl{lgile
miei se inchid printr-un pnnsa-
JIl('nt ('Il leucoplast, iar cu
trnumatopnee se inchid cu ru-
lanl{' , rn cazurile grave, transpor-
tlll va executa cu autosalvare
t1tJlalli cu pentru reani-
111111' 0 cu un competent,
('1\1' (' sti rezolva o
o decompl'esiune
pu lmonori\ efectua O
un masaj
l' fu-ell ne in caz de stop cardiorespi -
m\ol . se cer
Iwntru asigurarea transportului
serviciu ce
I n altul de speciali tate
tOl'{l("l cil in vederea unor interven-
('hlrUl'gicale mai
Pcntru cazurile grave,
in de chi-
se instituie un tratament
t'UI '{'
reechilibrarea circulato-
r\(';
reechilibrarea respirato-
rll' ;
combaterea durerilor ;
efectuarea unui examen
r'II(Hologic, pe ct posibil in orto-
Irl ntl!im,
Reechilibrarea circulatorie
no VII incepe prin catetel'izarea ve-
IIcl !i ubclaviculare pe ac sau prin
safenei in pliea in-
Se vn lua tensiunea arle-
dnlll se VOI' efectua grupa san-
j,(lIlnl'l hemogl'llma, Se va admi -
nl"lnl lIceca singe izogrup in
(;// 1/(/)110111 OE UIWEN'J' /I
jet continuu pc o altii so-
macromoleculare cris-
taloide.
Reechilibl'area respiratorie
se va fa'ce in Ordinea de

se va pi'o-
ceda mai inti la sau tta-
heostomie, hipoxia este dato-
unui bemopneumotm'ax com-
presiv, se va proceda mai intii la
drenajul pleural con-
Se va administra continuu
oxigen umidificat. Combaterea' du-
rerii se va face prin blocajul ner-
vilor intercostali.
examenul radio logic va
leziuni pulmonare
iar hemopneumotoraxul va fi
pnit prin gesturile chirurgicale de
instituite acum, se
va trece la debridarea
a parietale. se
incepe cu degresarea tegumente-
lor din jur badijonarea lor cu
de iod sau cu metosept,
Se face anestezie cu
1 % se la n-
cu a corpurilor
vestimen-
tare, schije, eschile osoase etc.),
se va face cu ser
fiziologic sau cu antisep-
'cu oxige-
ei n ca-
vitatea poate duce la em-
bolii gazoD-se. Se apoi
necrozate, se face he-
mostaza se planurile
anatomice,
In cazurile grave, un hi-
povolemic cu
sau sau in ca-
zurile unde dup!1 drenaj hemora-
gia reechilibrarea cir-
culalorie nu se produce
transfuziile masive, sau in cazurile
cu pneumolornx deschis, se va
'l'H.o:1VMA1'/SMEr,f; 'I'OHACEI ,U/
tl'cee In efectuarea tOl'acotomiei de
la rezolvarea leziunilOl'
'intUpite in dind prioritate
hemostazei. In oarbe sau
translixian le, ('are
plfimnul dilre periferia tunelului
creat, se poate efectua
a teritoriului respectiv '(fi-
gurile 47 48),
Fir;. 47. Evidcn\ic'rctl ll'aiectoriei glon-

FII: 48. AN' I0't1 ('I\';'; dUlljl I"t ullpkl1.
1 ('hlr"".clll (I II UTIII' ul II
"
Noi s intem de c.'". orice
corp restant in torace tre-
buie ct moi curfnd po-
sibil, nu se cum vor
evolua Iezi unile din jurul lui.
rezolvarea leziunilor pul-
monare se va proceda la aeroslu;o:i\
se VEl drena
cavitatea anterior
posterior, cu inchiderel!
toracelui se va h'uta plaga

cu pierderi mari de
snt greu de
rezol vat chirlll'gical de
multe ori transportul in
servkii de specialitate, tn
aceste pot fi inchise tempo-
rar, pentru ca r(mitul si'! SllPOI'to
trao5JportuJ de transfer, fie prin
pleural in dop ele
nie al lui DE:PAGE, fie prin pneu-
mopexie,
Procedeul lui (fi-
gura 4D) n introduc'Cl'en tn
a unui plin ('11 mnte-
risl moale in jurul se vor
buzele Aerul VII fi
eliminat cu ajutorul unui dren c!{'-
cliv sau prin mai multe
Fiu, 49. AlI l uport'3 pU1'lcLn lo prin
lIletoda I)F:I'AGK
I
..
Innlnte de a st ringe ulti-
Illele fil 'c. Pneumopexia in
t'l'l lupnrcn cu pal'enchim
plllmOtllll', procedeu carc este to-
1111 ncrl zlologic.
Inchiderea a bre-
lomt!ec ))(' va face fie cu lam-
I){HII'I lllu:-,c' uhu'c pedicul ate din
pretam] , dorsal sau diafraglll, fie
('U !.fl' cron din fascia lata, cu gre-
f(m {' ulunul lotal prelevat din pie-
1('11 f; UU gl'efon din
plt']f' fie pdn uliliza-
mIII pu\in a unui
/fIMclIl In fc)l'fn{t dc din ma-
(t- rlul pl aNI le-. Inchiderea
VII 1I('N:Blt a, de u-;cmcnca, decol a-
1('11 in a unor
IllIlLho,Jl'[ cutnnate udeseu destul
(1(' I ntinl;>c, ('C vor fi dl'enate
tlt 'pnrul.
Su('ccsnl depinde de aspira-
,' upidl\ il pWmnului, de fixarea
luI la PCl'ctCJC ncorOl'mat de
('ll rnbulCI'cu a
pl ClIl';rl c u Lmnbourile
(' lItflnolc nccrozale vor fi
IUl e inlo('uitc in de asep-
11 11' Ph\gile toracelui des-
(' III ,., pot ofer i unele aspecte par-
tl (' uJnrc pc ('are le vom reda
111/11 jos :
1. PhigiJe bilatcrale cu piel'-
eloI'! n1;l1'i de ajung
fmu 'le 1'1\1' inll'-un !Serviciu de chi-
HII'l{le mor prin in-
l'cspirntorie la
Inc' ltl ILeridcnt.ului sau n timpul
truns pOI'lului. Singurul mijloc de
II mentlne in il
. '(lnstituie gunl la
luI' odnlfl in serviciul de
li se va face
vor fi de
va fi efectual<1,
dupli fie prin toro-
I' tllomic t (procedeul
CllfJWIlG/i\ DE
KIRBY-JOHNSON), fie prin tOl'a-
I.:otomie
2. Falsele hernii Iraumatice
ale se intlnesc de ase-
menea rar in deschise .de
toracelui. Ele sint formale dintr-un
segment pulmonar periferic, care
n cursul unui puseu expirato!' se
in parietah1 se
acol o, Este ceea ce se
produce n mod deliberat inLI'-o
pneumopexie. In aceste C8L.UI"i
traumatopneea a fost
dar teritoriul pulmonar respectiv,
nu e redus rapid, se nec!'O-
va trebui extirpat fie prin
lobectomie, fie prin eXe'rezn

tardive, cum
snt: piosclerozele, abcesele pul-
monare, - gene-
rate de sau schijele
mase in torace - pot fi rezolvate
o in ser-
viciile de chirurgie toracopulmo-

II.
ESOFAGULUI
esofagului sint pro-
vocate fie prin arme nlbe, fie prin
arme de foc, Ele snt de
ale organelor din jur: trahee.
vene, artere. De multe ol'i simpto-
matologia a acestor organe
o pe cea a esofagutui.
De aceea se impune ca, re-
pararea unOr ale organelor
mediastinale, chirurgul veri-
fice ntotdeauna slarea esafogu-
lui. EsoCagografia' va confirma
dingnosticuL esofagului 10-
l'iH' i(' de dureri ret m-
:-. lCI'Jlulc, dis fagie, tempemt tu'<i,
'/'/1 " ' I Al /I'/' /SM f:I ,I'; TOI( II C";LU I
emfizem mediustillu!, hematell1ci'..lt
moderatii .
Plrlgile f'hit'urgicalc ale
fltgului se pot produce occidental,
<:ind se pe uite organe
din tOnice cord, canal to-
l'UeiC) se lezeu;>:{l esofagul. Astfel
de pneumonec-
tomii, sint descrise de ENGELMAN
colab. [cit de 49], Noi am ntl-
nit un cnz de esotraheaUI
dup<\ pneumonectomie
tOI' acoplastie, care s-a vinde-
cat s ponlan, In cele ce urmeaUVl ne
vom opri asupra uno!' leziuni ale
esofugul ui :
1, insLrllmentale
SWt iatrogene,
Snt cele mai fl'ecvente le-
ziuni traumatice ale esoCngului
se produc in cursul manevrelor en-
dOS<'Opice, care nu cn scop efectua-
rea
- esofagoscopie, cind inci-
val'iazu de la
] % pma la 2%,
- gastroseopi e ;
- bl'onhoscopie sau intu-
traheale ;
- esofagiene pen-
Irtl s lricturi postcaustice.
insh'umentnle se
pl'Oduc, de obicei, l a guru esoCagu-
lui mai rar la nivelul defileu-
lui bronhoaortic sau in regiunea
care iei.
2. prin corpi

Se produc mai frecvent la
copii In Dintre cele mai
frecvente corpuri nmintim :
oasele de oase de animale,
prol:cze dentare, ace, doburi
de etc, Corpurile pot
perlol'a in momentul extnlgeri i
101', mai ales tiU dat
innnmlllol'ii in jur mancvl'u Il
'"
Cos t p"ea blulnl l\, fl ('C"' \W'
depinde mult dc IUtl,'1
rnea lo!'.
II I. LE CORDULUI,
PERICARDULUI
VASELOR MARI
le cf!nlloperic/ln ll ('( ... \1 11
destul de frecvenle, repl'ezenlfnll
1- 4% in raport cu tonte
toracice 70/0 n I"opol'l ('u pl11 1(Il11
penell'ante ale tont<:clui. 1':10 '11 111
deosebit de gmve, Cu lonle 11<'(' '1 1(111
1\ :>/1(1 111
pe ll'l1ll 'l PWLu
lui cu salvarea, li l'ezol vl\1'I1 /1Ij(' !,
te-ziei It uli ll/I\I II
unor tehn'ici 1ll00!t',!'IW,
Agentul vulnel"!Ult t'l:l 111111
n timp de pu('e c!, I(I anll l!
- sau pumnuluI ,
iar in timp de 01' 1111' 11' (!tI
foc - schijel e, 1,<'> '1. 1111111; '
cele mai grave le crcellzl\ mut 11t".
cele din
Leziunile produse depind tii '
felul agentului vulnel'unl. In II II '! )
ce proiectilele pot lezfl ('01'(1\,1 VI'
nind din oricare lll' tIlt'lt'
albe, lungimi i 10" Ilml t- III',
ating corclul in 80% din (' 11"',111'1 p1'l11
pel'C'U10Il "il II lui
ZEIBLER, si luatA In Pili h'lI
stngl.\ n siernului l a nlvelul ,pll
4 5 intercos lale, 1,(' zluoll, '
pleurale pleul'opulmonlll"(, 11U10
adesea pe cele c8l'cllop('t'l I'ru
dice. Leziuni1e ClI l'di opOl'kal'dli ti
si nt variate:
pOl' lruIil II
) u i pc ('cl\- ") ,,
('ol'dulu. Le:1.iunilc l"I.Olnlc ,, 1111
fOOl'te nu'e. Acesteu pot ucnct'I1 III
de zile sau (' hitll' de 'I l\p

Ulmin\ de la dnta accidentului, un
hClTlopericilrd, o evolu-
IIvll posttraumatic<i sau chiar o

P\{lgile cord ului se
Impart dupii criteriul topografic
ni profunzimii.
venhiculare snt cele
111I'I i frecvente reprezentind 70%
(N"CLERIO) [cit. de 49] din toate
pl l1f5ilc cordului. Ventriwlul sffi.ng
(' areelol cel mai des din cauza po-
nnlerioare. ati-jale
9- 10% din total, iar
dintre acestea snt mai frecvente
plnuile atriului drept.
vasculare intrapel"i-
{'fl t'lIiee se ntlnesc in 2% din C8-
1 111'1 . Lcziun il e arterelor eoronare
'1lnl {'ele mai grave, deoarece pro-
vonefi isehemia
pl'ofunzimea
1'11 pCl' ctclui cardiac, se deosebesc:
- ph1gi nepenetrante, pro-
prII ventricularj;
- phlgi penetranie, care
IIftwtl'n:r. tl grosimea perete-
luI, p;'itrunzind n cavitatea car-
dlll('fI ;
- In care
"W'Il I111 vulncrunt de
duu(t ori peretele cardiac Uicinc!
dOll l ale ca\'-
(Unre t u cavitatea
Dupfl simptomatologie c1eo-
'] ('!>lm forme cu hemoperic<'lrc1
(01'111(' ('u hcmotorux.
111 forma cu hemopericard,
h(mnclc tEll nponadci se
rnpld 200- 300 mI [50].
sini in cu tentli.
PlllidrH'innotict'l triada
1111 BEC!C: hlpolcnsillnea tahi -
('Il/'ll i(' c'ol'cspul1)'l'l loare,
venoase asurzi ren zgo-
1I1(11{'loJ' (/HdiHI('.
lin ('ur<l ('lI volum
CHiRURGIA m;
imobil alungit. Cateterismul ,va
o PVC tie Hi cm <.''ea
ce Vii. ronfirma diagnosticul. PUflI:'-
va preleva singe.
In fOl1na cu hemotorax pre-
semnele hemol'agiei: pa_
lom-e, obnubilare,
l'eci. tahipnee, tahicar-
die, T.A. foar te Radiologic
se un hemotorax masiv,
mai frecvent n stinga deplasarea
mediastinului partea contro-

Tratamentul car-
diace deschise ca n traumatis-
mele nchise ale cordului repre-
cea mai
Pacientul va fi transportat
imediat in sala de unde
concomitent se VOI" lua
I'ele eliberarea
aeriene superioare, oxigen
sub presiune, catetel' i7,area venelor
pentru determinarea P.V.C" per-
fuzii, transfuzii, sond,1

Detamponal'ea cordului va fi
pl'imul gest din partea chirurgului,
fiind rezultatele spectacu-
loase se pot evacua-
rea a numai 20 mI din
pericardului. Toracotomia se va
efectua de prin IV
antel'olateral sting va fi
de pel'icardotomie , fre-
nicului. Pasul const.."\ din
evacuarea cheagului prinderea
corduilli in pumn pentru a opri he-
moragia a explora plaga car-
dincii. Sulura ventri culare
se va efectua pe deget pentru a
opri sau limita hemoragia.
sc va facc intotdeauna cu ace
DUptl cardiornfie, \11'-
meaz(\ inchiderCI] pericardului cu
fire in o oor(lU-
ni!-II\'{' 1/11 /'11 1:'1 ('l] ('lIvilateu plcUI':\hl
'fltAUM/l ' I'ISIoH,'/.,E
penlru a impjedica rclamponarcn

.Descoperirea unor corpi 511"11-
ini sau' ;:alvulal', . oare nu
se pot rezolva n de ur-
impune orientarea cazurilor
spre servicii de specialit ate, unde
VOI" fi reoperate sub cir-
extracorporeale.
noastrEl privind
cordul ui cuprinde un nu-
de 3S cazuri, dintre care 14
cazuri prin agresiune, 13 cazuri
prin 1 CflZ prin de
foc 1 caz de accident produs
prin
criteriul topografic: le-
ziLi.nile au interesat . pericai'dul in
lo.at.e cazurile 000%),
in 12 cazuri (80%). airiile Jn 3
coturi (20 %).
cr ileriul
au fos t oarbe
(60%), transfixiante
(30%).
profunzimii
in 9 .cazuri
{n' 4 cazuri
. Leziunile asociate s-au
n organe: lobul supe-
rior sting n 2 cazuri, lobul inferior
s,ti.ng in 2 c.uzuri, Iobul medi u 1 caz,
diafragm 1 caz, stomac 1 .caz
1 caz.
, Toate cazurile au fost rezol-
vate prin cardiorafie, iar rezulta-
tele au fost
in 14 cazur? (93,SrQ) deces
1 q.? (6,5.%) . .
Vom ilus tra aceste rezullllte
pl>in ' prezentarea .

Cazul /lr, ' 1 : bolnav.ul C.G.
(F..O. 4729 din H1(0) intemeazD.
de prezentnd o pe-
n in-
tercostal sting pal"astemal. La. exa-
menul clinic se : bolnav
pAlid, cu tt'lncla
Bcck prezentli, T.A. - 50 mmrlg.
101
DivgllOSUcul clln!!' eslo plugtl n
('orclului, provocolll pl"in urml\ ullJlI ,
Se intel'vine pri n tOl' ucolomlc
sLingll, tn V intcr'C05ttll, In .
tl'-aopet.1tot' se ooru.1.at:
nada cordul:ui revl'lrsat nllllRl v
sanguin intrapcl"i-ca'l'dic. IX'"
de 'Un <:hoog,
lknruotomie longitudinalll kl'tlll .
Dup<'I evacuarea l'evn;alulu1
guin intrapericarclir !-iC ton.'l tll tl\ o
de aproximativ 2 cm t\ VfJll
t.riculului drept. Se s utUl' iI
cu fire separate ncrcsOl"bubilc,
P-eti.cardul se inchide C\.l fiN'
izolate. Drenaj pleUl'lll uspir'utiv,
Intl'aoperatol' se produce slOp ('1'1 "
diac, resuscitai prin masaj curd llli"
In poslopcrolorio li
lui intervine un proces osleomlt' ll
tic costal , care se rezolvI!. <: hlllo'
gieal. Bolnavul
10S zile, ffin' UClLi'.C,
Cazul n,.. 2: IJolnovul IP.,t ,
30 ani (F.O: 3184 elin 1072) Int(\J"
nat in stare de ('1'.A. 40 111111 1
cu t,MaW n V inll'l
costal, triada Bcck scmnul Mo"
dor prezente; se intel' vino ('U 111/1
cu dingnostl cu l tI{,
a cordului, CUl'dlogclI ilt'
compensat, pl"n 101'0colomi0 11 11
in V Intel'
costal.
Se hCl1lolol'ux 1'"
mopericard. Pel'irlll"clotomlc, 1l1I,,1
ratie. Lo. o I,JII
a v-entriculului st,Ing d'C :1 ('111,
care se Se m,,1 o
diafl'agmatic/l, care
diagnosticul de plagli
l'al;:1 toracoabdomil,uUI.
tet'minarea timpului
tol'acic se excc1.,Illi lopul'utoml(' , 1-)11
constati!. o ;."\ peretelui \ln1" ..
I'ior gflstrie o lc7.lune LI'!l umall r'll
11.1 nivelul polului RlIpel'lor II I
'"
ne!. \! ,'( ccutil 8utUI'I,I gas-
trlt C splenectomie in hil. Evolu-
fuvorabiH\, bolnavul
Il pltn llli vindecat 21 zile.
PUigUe v aselor mari de la
bMo cOrdulHi. simp-
tomntologia vasculare de-
pind etc tipul
sau de
Vlhll !ui (aorUI,
Ml('I'1l etc.), de topo-
wntin segmentului vascular lezat
intramediasti-
nnl fl MIU O n-
\cpnlfl poate trece
clnrtl C de o hemoragie
mll'!\. O plngl\ U1'mal/1 de o tampo-
nndh sau
PCl' miie r {mitului o
pen tru a fi tran'Sportat
opt l'nt. 1n schimb o de
Nn u de care co-
(' '(IRIII ( ' U o
V/\ producc moartca ril.nitului n-
11'- \11\ timp scurt, pl'i n exanguinal'e.
('Inci e topogm-
qu plri!;ii exlerne, simptomatologia
dlnl "1' 1 I'ndiogTafin, VOI' stabili
uhm tlul tOl'fu'C cel mai adecvat. In
'll 'le-" t'az IOl' acolomia va fi
P
l
lllli u II permite in o
N\.rl /'Ien tli iy:i gesturi I'apide. Sulura
VII' t !t)l' se \'lI face pc sau pe
f/q)t'1 se va incheia cu
tuturor ol'g'tmelor tOl'acice
1$1 \ II dl'ennj pleura!.
IV. PLAGILE
DIAFRAGMULUI
Al'este plUgi snt cunoscute
/'I u \) IIl1mele de toracoobdomi-
nlth" traioeclul ,loc de,!.ermi -
n/ll, de obkci, de un agent ('uuza!
IItllc', in t imp to-
ClflUUUGIA m; URml N'/'A
racele, diafragmul abdomenul.
loraeoabdominale snt di.n-
tre cele mai grave, dau le-
ziuni pluriviscerale, urmate de
traumatic hemoragie, la cme se
severe cardiores-
piratorii mai tirziu septic.
Ele snt destul de frecvente, repre-
zentnd 23-25% din totolul
101' t oracoabdominale.
In timp de plilgHe
diairagmului sint prodwse prin s[\-
bU, baionete, s<:hije el<:.
Ele se sub fonna unor
mari, profunde, cu lezarea
grav.) a mai multor organe sint
de o gravitate In
timp de pace, diafragmului
sint produse de corpuri as-
mai rar de au o
profunzime mai snt lc:wte
organe mai
unui tratament chirurgical snt mai
la
Din punct de vedere an.:'l-
lomopatologic, diafl'agmu-
lui pot fi penetrante, oarbe Sali
transfixiante. In majoritatea cazu-
rilor, orificiul de intrare este to-
radc (n 9 din 10 cazuri)
BETTS [cit. de 47J mai rar el e
abdominal.
PI{lgile toracoabdominale, fi-
ind la baZa toracelui, dau lcziuni
pleuropulmonare relativ benigne.
eardiopericardke pot fi
fatale. Pel'fOl'area stomacului
sau a intestinului poate duce la
plcurale septice foorte
grave,
Lezi unile abdominale snt la
fel de importante ele varia7",,"i
hipocondrul respectiv. 10
dreapt,j) va fi lezat ficatul, care in
functie de profunzimea
poate da hemol"llgii abdominale
tornclce foarte grnve greu de

'I'(mA(,' };I , I I /
Ficatul este organul nUns tll
60% din cazuri. un proiectil
curSil ce a lezat
fkatul, el poate atinge duodenul,
unghiul colic drept, polul superior
a l rinichiului etc. In stinga se pot
produce Iezi uni grave prin perio-
stomacului, colonului
vers, atlngind s pUna rinichiul.
Leziunile diafragmatice sint intH-
llitC in special pe Hernia
(mai ales in stnga)
este obligatol'e a
ace!l'tuia. Gravitatea acestor hernii
este de lor marentii
spre strangulare,
Diagnosticul unei tora-
coabdominale de la caz la
caz. El este evident atunci cind
pl;.Iga e larg
sind se observe organe abdomi -
nale herniate ca : epiploon, colon
etc. sau cind prin se scurge
singe amestecat cu
nnd organelor abdominale,
orificiul de inlrore este
tora-de nu S{i se vad.l in in-
terior sau este abdominal
nu se diafl'agmul e
f orat, diagnosticul nu se impune,
ci trebuie preclzat.
In elaborarea diagnosticului
va i l'ebul ne conducem dupa
semnele mai mult sau mai
s pecifice
Sim,ptomatologia
cuprinde: durerea, contractul'a,
he,natemeza, hematurie, durerea in
umeri mai ales la ridicare, dispari -
hepatice datorihl
pneumopentoneului, durerea la tu
Douglas-ului, matltatea in
flanC\lli etc,
Semnele dl.afragmului se
de-n;w prin dispnee prin dUl'eri
rn p\mctele fl'enlce,
10.'
Semnele de plalli't IOI' ual<'ft Ii('
mnnifesU, prin : dis pnee, durere.
hemoptizie, hemo sau pncumnlo-
fax, t.use etc,
Examenul fudi ologlc: cslu l't!!
care diagnosticul, pl'ln
constatarea unui corp in nI)..
domen (cu de intrare tOI'll -
a unui rpneumopel'itolle u,
unui h'idropr..eumowI'IJ)f
colabar'Ca hcmo-
pneumopcricard etc,
t orHC' oabdo-
minali este ele obicei lctnlr,
prin hemoragie, prin j millfJ-
cardiorespil'alorie, pt'in pc!'\ .
mai rar prin stranguJnrell
unei hernii.
toracoabdominalu aII
de de
Reanimarea bolnavul ui se VII f!\\,ij
prin concomitent /' IL ,wtlll
operato!' ,
Calea de abord, ca 111 l'apl -
toIul pl''Ccedent, este dictntll de
partea de preponderen\fl le-
organelo!' dintr-o eavitnte Sfill
alta, de chirul'gului, do
operfltodi ale servi
ciului respecti\'.
v. CHILOTORACELE
TRAUMATIC
Chiloloraccle t raumal.i(' cstl'
Iim fei n C'avitnLcH
n unna c"nnluhll
toracic, care este cel mni vol uml
nos trun'chi limfatic al ('orpuluL
El limfn
cel'vlcnUi.
Canalul torneic ilii m"C oriUI
nea in cisterna lui t.1
inaintea celei de a doull ve)' ,
tebre lombrll-e. PAt runde In tOra".
101
lungul aortei n dreapta ei,
upol urmeaz ....i
n OI'terel 6ubclaviculare stngi se
vBI'S1l printr-o n confluentul
Jugulosubdnviculm', bine as-
cuns in rnediastinul posterior, el
este oxpus traumatismelor
pl'lr1 diferite mecanisme pe
lungimea so.
Din punct de vedere etiolo-
1(1(' . rupturile cRnalului toracic sint
uneori spontane, o pre-
cls. Mai frecvente sint leziu-
nile latrogene prin ac-
cldentalil fi duelului n cursul unor
cervicotorac:ice sau to-
1'lIconbdominale. ro lezarea
prin strivire sau in ur-
nUl un.ci prin in1e1'e-
sCllzil, de obicei, mai multe organe
il Ie mcdiastinului posterior mai
rftr intilnim leziunea Il ca-
nulului loracic,
Anutomopatologic, leziunea
(, l'Inlllulul lomcic poate fi
ti nu lotalA are loc mai
110 :;imultan cu lezunea pleurei.
Lhn!u se scurge n cavitatea pleu-
rnld dar snt cazuri cind
chll otol'ncele apare bilateral de la
In('cpul.
In rupturile spontane, limfa
ti C' pOlite acumula mai intii [n mc-
dlUHllnul po.stedor cxtrapleural ca
npoi, t' upind pleura, dea chilo-
IOI'llrelc.
1n rhilotoracele spontan sem-
IH\II' plcurHlc de debut cnraderis-
lI('" pieurczl!lol' lipsesc
nh!(ocL A bin cnd fi
lurlt bolnavul ' o
IP' \llIllI\e tn hemit9nlccIc respectiv,
dl" pl1cc oboseal[1 la eforl Stel-
Ilf"lli'ltlC' vom ('onstata mntitale
mUl'mu!'ului veziculnr,
liu' I' udlologlc vom ovcn uspcctul
IIIIC! plcureT.ii Il marII
r.O).
CHlRUHGlA DE URGENT"I
> '\it<
""""
Fig. 50, 'Chilolorace drept.
.' '"
In chiloto1'8cele traumatic re-
pIcurul se "''1'<1-
pid, depinznd de leziu:nii.
Diagnosticul de certitudine'se
prin prin
prin limfografie,
La se un
lichid lactescent, op..'llescent, care
lipide tl',igliceride .. .in
procente ridicate (peste :lO%.li-
pide 90% lrigli ceride),
este abundent, Cli
de 'fapt
care duce la altCrm'ea shirii .gene-
rale intr-un timp foarte scu"rt.
Diagnosticul rf.orc-
buie Mout (."lI liehidel-e chHlf6rme,
E'V ANS au un
de lJi.pi<l-e sub . 3 g%, snt
abund'enrbe, se refac let1Jt n1J .
starea a boh'l-
vulw. LimfQgrafia loou.l le-
zhmii pe traieq-lu! (anaJuhli. ' .'
S, tarea cliniC/ii a bolnavulu.i .se
altel'eaz<i rapid prin pierderea mfl-
si de lipide pl'otide, Chilpto-
facele nu se deom:ece
Jimfa arc putere bfl('lel'itidii mare.
Trntnrhcntul rrecLuat In ('ele
3 ('nzur! nle n OU'I!r' l'. :! ('u ruPllu'l
TUAUMAnSMnf: ,/,(1I1ACf : I.,I } 1
spontarw, din ('arc un cnz cu chilo-
torace bilateral unul posttrau-
matc, a cons tat din pleurotomie
cu
(le
penh'u acest trata-
ment, deoarece n toale cazurile
uln rezultate bune doar in
zile. In pL'mele 5-7 zile
pierderile de lichid chilos snt
Il"i.ari, variind intre 200-500 mI pe
zi. acest interval ele devin tot
mar. mici dispar cu totuL
Mecanismul pare fie c1u-
bh.t : pe de o patie, procesul de
c,itnl izare pl-eUl'8li\ red-uce treptat
mVirtatea -n jUl'ul orilidulwi. pe
de ,parte, ol'iiici'll'l pare
!ii! S se nchitle sub

Se descriu alte proce-
dee . tehnice in tratamentul chilo-
toi-acel ui.
/fir.
Dinll'e acestell cel mir! s i/tu!'
In ligoturn cnnal ulul torll('If'
$ttb deasupra fi sLulci. Pentru 1' ('
pamrea mai a leziunH VII
injecta cu 3- 4 ore i nainte do opo
1,5 mI albastru EVANS !n
vasele limfatice de pe dOt'su l.l
a piciorului. In timp 1)0 [ 1111
vului i se va da Se) ingcreze sl\11n
care va n ('(lnali ii
limfatic in albastru.
Implantarea d!lH/l1
in vena azygos este un proecd('11
dai' dificil de execut ,,1
Sutul'a cap la cap este tch
adesea
In general se intervlno pc
partea unde chiiotol'llC'l:111
e mai frecvent. 1n stingII cluc' lu l
tOI'ade se descopel'[' in It,
tel'aortoesofagian sau in 11'!U"ghlu!
lui PQlRIER inupoio ul'l(H'cl H\lh
daviculare.

J. ANp'RF ...A.'iSI.N 13.. .. LAUD
J. P., VACANT 1.. MILHIET : La
reCOn8lilru io ,1 par de 1(1
. parai thoracique, Chir.
Thor. et C.'lrdio-V,'1.SC.", 1!)69,
voI. 8, p.ag. "87.
2, 'AUBIN- HESSF: A.. LFSOBRE R.:
-. 1.es jract;o'CA (/1' C'6t es patlw/o_
_Bt'v. Prnt.'\ 1975, voL
JX\g. 2505.
:l, IlABAIAN'I'Z P. : Diagnostic el t r ai_
, tem,,'!! II,' . /nJllmatismr.s pleuro-
,., d e3
' Uquidmr 1"1 f)1IZ'/'IIX, "Med. ci Hyg.",
1006, nI'. 24. pali 81A.
... Ui\ LMI':.8 A" A .: 1/ (0 -
nU: l om.'3 ,."rlmQno/rel ImUIIHI
tiques, ,,1'0111n0I1 ct Cocur", HI m.
voI. 14, p."1g. 113.
UAUMANN J.; Rdmp/OIt.lntloll I,u
cheale de 10 brOlwlie IIrO/II' 111111
l erec aprr$ rupl.nrc I rt'ltlfllaf\Q II .'.
MPOlUllOil et HlMl, v().1
f).1g. 225.
O. BAUMANN .1.: Jl'proJlo)' du Irldl l'
ment des Irallm;'llblllj's !Il!
,.Poumo'll et 1\l l1n,
voI. 14, 221.
7. L., 21T1'J K: U"tN'I/Ur
pulmonan:. j:dlt. AClu.ltulhl
n.S.H., BI1()1II .. .,.ti. UJ78.
8. 1I1NR:'r J. 1>,: de :? r(U II, .
!lU,tI'O('fll il'"
par flioracotomlc d'ur'fItlll('fI. K1\II'
'00
mOI) el Coeur
u
, 1956, voI. 14,
I>nt!. 213.
U. nUXH G.; j.rac/lt!o-bron-
.. Rev. Med.". 1910. voI. Il ,
l).(l". 2 075.
10 HI,(X' II C., NEVEUX J. J.:
mol ora,l" ci trauma-
"lli!\'. Ml-d,", 1978, voI.
))111:/ .2 087.
11 . 111..QN'DJ-:i\ U Pl-!. [lupturC8 trou-
mllllquN de l'aOl'"/ c thoradque,
.. "nil. Ch il.. Thor.
val. J, pag, ;191.
1:1, 11I. ()NDJo:AU PH.: l,CI IMluma-
flfme. rordw-perk:ar-
1I 14".'If, .. P!' (l t", 1967, voI. 18.
I>CIII. 3 4$3.
1;1, IIIIJ(:ANO, Le, H. : NOUI.ICGU Traiti
rll: 'I'll lul/qrr c (; h.frur/llrole, Ed.
M( ..... !'ads, J973, voI. 111.
III11l:AN[), LE, H.: Phy$lupatnolo-
file !le! fnlcturc., de c6te.t , "Rev.
.'I'o1..
M
, 1975, voI. 25, p ; lg.
1'1 IJl I(X; l\ItD 1-1 ., MONOD O .. GAL-
I..oNlo:m:c CH.. BROQUJ.: r G. :
1. 1',f h;"Hl lomc", int rapll/mollairc:r
troumatique pseudo-turna-
NW,!', " Ile-v. Mal. Bcsp.",
107:1. voI. l. pag. 1 JGO.
III (1\ I.OC C., CAnA 8., NrC .....
l"., OPH.I.':iONI V.,
..... : CI/cua r,'flcxH i n eu
).Iltigll/ t.:ardiace, "Tlml.'jo.11"a Me-
tlk' tl il.", 1!l7G. "11'01. 21. pay. 9.
17. ( ' /d ,OGIlERA C.: l'atolog1e chirur-
lIle-ol d. I.M.
1970. \'01. 1. cdi\in .'1 11 ..... 1.
IH. ('AIU'l NI$AN C., STAN A.: Pato-
I/lgla a toracdul. l-::d.
MC<c:Ilt"..!lIi\. 1971.
1(1, f II 1\I'tnB G.: l,u les/OIM VQSCU-
eIHfothor{l c1qu.c8
IiL!;''''' (W tr(lumol/.\"IIWS nIt
thorax, ct. Hyg", lfIti.G.
" nI. 24. pag. 614.
{'Or,1AN C" SCUJl..FJ A., MlCU V.,
Y. AltA n.: /o'i. tuJII o.' $o-trohcal/f
("(1 111',.,, 11014. f) p ... r atll ,1 rI"d,.tatil.
C/II HuuGJA DE URW;l4'I'. \
.. ChiI'\Ll'J,: la ", Buc., 1977, voI. 26.
pag. 373.
21. CORNU Y. C,: Le" jons du
respiral olre-s -s uperieurc! CQJMe\'1I -
tiue 01l:C trouT1Wti"mu lerm.i, du
tllOrax, "M.oo. ct Hyg.", :t!lGG,
\'01. 24., p..'lg. 615.
22. CUPTUANOV A. r., LIBOV L. S.:
plcllropulrnonarc, f":n. tIe
Stat, .1952.
23. CZIZAR Z., HORNIAK B., GH-AUH
M., NAGY FR.: Evoluorec gct:hc-
lj?lor tardil'e troum.:uismdl!
IOracice, ,.Ilev. Med .... 1965, val. Il.
pag. 14.
24.. DANICICO 1.:
Diagnostic tcrapellt"U.'l1,
Simil'joarn Mcdioal..r, l'!)(lG,
voI. li, pag. 135.
25. DAUM.E'J' PH., MICHF.L J.: Tf;II.II-
mati..sme thoracique ovec t.'O!l!t
antericlIT (raHee par osteosynth-ese
immedi(lt e, "Po\!nlOn et
19S8 val. 14 , pag. 219.
26. DOR J.: LI!-' volets thorocil{Uc",
"Lyon Chir.
M
, 1968, voI. G4 ,
po1g.
27. DOn J., OInCLERC M .. CHAUVINZ
G., MERMET 13., KRET'l'MANN
P., LEONARDELLI M. et .....MO-
ROS J. Z.: Les
du thoro.1::. Pwce de !'ost ea_
"ynthe8e dans Iffir tralt e1llent
(o'pro}W! 100 c<Is), nNouve11e
Prcsse 1972, VQI. 1,
p.1.g. 519.
28. DOR V" OHRESSER PH., LEON.AR-
DEI...LI M. , AUTRAN P., KREITT-
MANN r. , DOR J,: La place (u la
tlwracotomie dans les grands trou
moti.1mes fermes du thora:l:,
"Lyon Chir,", 1961), vol. 135,
pag.607.
29. ESCHAPASSE R., GAILLARD G.,
J-'OURNIAL G., DERTHOMlEJ.J et
Hk:NH.Y Que 1011t-fI S(1c#\i1"
il"" 1'01,.1 , Ihoradqu .. , en 1!fI!i,
TI/AIJMA'I'/SMJo; /., /;; ,/,OIlACEI. I) /
"Il.cv. Prllt.... 1975, voI.
p..11!. 427.
30. roRS1'EH K, M.ou: L., K
ct ASSQUAD M.: Dlx-"fl pt ob
se Tl'otions de grand" tr(l.uma
fer me! (!tI. thorax, "Poumon
et Cocur.", 1958, voI. J.4., pag. 153.
31. GAFRITA A., BUCUR Al.: Priml11
nju(or n medica-chirur-
gicale, Ed.
1976.
32. C ...ERMAIN A. , IJlSSON A. : Froetu
re! des c:6ie" '"implel et leur tr(l.j .
tement, "Il.ev. PI':It ... , 1975, voI. 25,
pag. 2 +49,
33. GaBBON H.: SurgeYl/ al the che"t,
Ed. Saundcrs, Phlkldelphia, 1962.
34. B AZAN E.: te3/ons traumatlque
graves dl/ parenchymc pulmo.
Jla.irc, "Rev. Med.", 1970, voI. :t5,
pi3g. 2 OBI.
35. H.E.RTZOO P., BURGO'r P. et
SONNE C. : Un c<u de ruptme
traumatqu.e dc la bron.ch.e satLChe
!}(luchc lroltie par o1l.(Utomou
termin.o-l ermlmlle, "Poumon et
Coeur
w
, 1958, voi. 14., pag. 193.
36, O. 'r., CAPATINA V ..
NICULESCU GH., GIURGIU T. :
Chirurgio arborelui Ed.
Acoof."mid R.P.Il." 1960.
37. l'NCZE D. coJ,1b. : Plogft
.. Chirurgi,,", 1976, vol. 25,
pag, 4.51.
38. JUVARA 1. <:0100.: Herne dia-
Jragmatlcd dreoplCf pesttrauma-
IlcCf. Buc" 1973,
\'01. 22, p,'"Ig. 1031.
31). )( 01'815 L. , MOTSESeU M., VIDI_
CAN M. : Plog4 a t)en-
trieulullti drept cu. h.wlo_
WlrJ/orWlI (le orlglne hepaUc/f,
"CJ\irurgi.u", Buc., 1976, vol. 25,
PilI!. 127.
<1 0. LANGL01S P.: Le, lerian, vUce-
Mic.' thoracfqu es chez leI graMI
/raunWltl.sm.e", "Itcv. Prat ... , 1007.
vot 17, Pn(j'. 2
Hl7
41. M.: Ojchlrur" b'OIl
d llqlw IranltJotlquc l ralt lle (1 1" ' "
"uccel /K1r luiurc fUlmi tlltlt l' .
HI'01.UnOn et IOM. \11)1. H.
p81(, lU.
42. LOlTVlLLE Y.: l.c& I'ol()u IIWl (lf I
quel, "Itev. Med.", H170. voI. I I.
pag. 2013.
43, MAHATM CH.: ],cs ccu'//l o, )/rHI"
operabJes COII" .. t tu,)' IrUII
mati.rf1les Ihoraciqw'. fl'"n"' .
ci Hyg.... 19136, voI.
pag. 811.
..., l\lARTIN T. : Le., froct'IITl!' d i1 ('Il l tl,f
chez l'<!"nfane, tii?",
voI. 25, pag. 2495.
4.5. MATHEY J,: II.,
poitrlnc, "Il.ev. Med .". lU10,
voI. 11. pag. 204:1.
4.6. MI!:RLIER M" HO,JM; It " MI
RlANDA K.: Fr/ld.ll fj" tnt.'.
,,!lev.
voI. 25, pa/:. :t 501.
H. NEVEUX Y. J.: 1'1 lron,,11
lance d'un bleue JlOIII'l il rll U'IIII
tra!tmatumes f}ral le: du lllOt(I,t.
dans les",8 prrmll:l f.' hl'lIrn,
Mcd.
w
, H170, 11111. II .
pag. 2091.
48. Y. ,1.. nLOCI\ C: .: /l1I1!
lurc! Iraumatiqut"., du dllfl/)II'Ufl
me. "Rev. Med. ... 1970. \1'1)1. II .
]l.1g. 206:1.
49. NEVEUX Y. J., KI.EFnm ":.: ' ,n
trallllul/lquu d. 1'11011 ;1
thoradque, Med.", 10711.
val. Il . . pag. 2057.
50. T. : Traumatlsm'll,: 101'0
clee, Ed. BIIOHl'l!lJU, IIl7IS.
51. PArrEL .r. CI ... : 1'laWoyer tl U /O" tl UI '
de !-u tlwracotom.ie 11011
le.' plaiel du eoeur, ..
Mcd,M, 196-5, voI. 7.1, 1)01". 7011.
52. J>OPOVIOl 1. CU. lI e""I"
pod' r<llInltL'lrtl ,
1/111
ft ChlnU'J(ln, Ouc.. . 11173, voI. 22,
1)(% 581.
lUm';T M ,: l,.e.'ioru vucerales tho-
l ' rlcfO'tlrS et abdominale" (l3sociees
UUl' !r(zdure: de c6te3 (diagnostic
('1 Irol l6l11enl), .. Rev. Pmt.''. 1975,
voI. 25, pag. 2427,
';4, I!OUGEAU J., COLIN M" LE-
OJ...E.Il.G p,: A'propoa' du mode de
!Orllwlfon de., helllatomes 1'lllmo-
nolre3, "lIev, Franc. Mal. Rcsp.",
1074, voI. 2, pilg. 003,
'1:'1 , SAEC&s'<:;ER Con.clusWl'I>.I et re-
mtlN/w' w generales a'p.ropOl des
IrflulIIlIll ,, 'II!' S Ja thorax, consecu-
nux accidelll! de la circula-
tia u r ul ldrt', ftMcd. el, Hyg .... 1966.
voI. :N, PI1,:(.
/II) SAUVAGE n., LE E, ct
VANI)1o:!lPOOTEN C . : Trai/ement
du yrandc3 t roll1llatbme! fermes
du " Po\lJnon ct 'Cocur,",
Iw,sf!, ....01. H . I)ng. l21,
tl 7, ,"";:IlNV II ., VOI')JTLIN R. et MA-
' 1' 11 f: 1. : Uc/lexl on, a' propo! de
Clu elCl uo.\' thoracol omfes systema-
tlquoJI plaies ele guerre 1'leu-
ro ,mlmOllal re, .. Poumon el
CoCOll r,", 1!l58. voI. 14, pag. 163,
DA ,'JlJTEU 1., 'J'IlOI ANESCU r, co-
1I1h, : 11I{/!'('ptHr (le trau-
f11MQ/oglct' , l::d. Ull CU-
"'fiti.
(.' I/I /WUGI A m; UUGlwr.l
59, TO'ry L.: ' Grands trau,Jmlti$mc$
f ermes et thoro.cotomie, .,poumO:l
el Coeur.", 1957, voI. 14, 'pag; 169.
60. TOTY L., ISRAEL B." . ' CHEVASSU
L. , LECHrEN J.: Chyloth{nl.1:
LrallmetiqlU1' bilateral pa.r con.tll-
don ferme", "Pow.non
1958, voi. 14, pag. 183.
61. 'I'OURAINE R. el: colab: Le, chylo-
thorox par tmumati..tme fermes,
Franc. Mal. Rcsp."; 1974,
voI. '2, pag. 977.
62. TURAl 1., POPOVlCI Z, : Rupturile
trallflwtice ale eso!agului,
rUl'gill", 1970, voI. 19, pi'lg, 280,
63. VAND09REN M,: 1 sur
trou COntu..rio1l.t thoraciques
graves, .. PoulTlon et
vo1. 14, pag. l73.
64. VULL1ET F,: Dcgat & parietOOll:t'
graves oonlCcutif& au.x tmuma-
Usmes !ernlts du thorax; re, tlO-
lets tlwraciqucs et letrr traite-
ment, cl Hyg.", 1006,
voi. 24. pag. 817.
65. WARIDEL D,: LeI rupturcs trall-
matiqlle.t du ctvaphragme,
et voI. 24, pag; 807,
66. ZlT'l'r E., IONESCU L.,
NESCU-M1NDRU C., (ADARfIU
S.: de tehnic/!
intr-un caz de ft.ttuk'J.
Duc.,
197G, vo!. 25, opag. 271. '
C. ALTE IN CHIRURGI A TORACICA
P(' HI1f,l'i\ tt-aumatice,
11 1 nivelul tOl'lL{'l) lui putem intilni
ilie urlOt' Ilpn-
rl'nl(' HUli inapurenle, .care. prin
111111\11111 lor bl' ulal duc la inslal a-
H'U 1111 01' fCOOlncnc dc
1'lIl' dhwcspll' ulOl'i c I1I' UU\ .'1Utl de
hlpovoICm\t' HUli toxlcosepUc
' ),
prin aceasta pun in pericol" '
bolnavului. 'Dintl'e aceste
vom cita ,pneumotoraxul swntan,
pneumomedinstinul spontan', he-
. , , .
mopti ziile musive, precum alt e
ale unor boli toraco-
pulmonnl'c SIlII pos topcratorli .
T I1AUMtlTtSMJo;LB TOI/II (; Jo:I,UI
1. PNEUMOTORAXUL
SPONTAN
Pneumotoraxul spontan este
o ",tare patologieii.
prin' unei ga-
zo..'lSe in CHvitatea mani-
fes tat, de obicei, printr-o simpto-
matologie considerat
ca o a unor boli pleu-
l'opulmonare sau ca o
la persoa-
ne antecedente patologice
p ulmonare.
lui a crescut i n
ultimul timp. pentru autorii
clasi ci tuberculoza a constituit in
eXcl,usivitate cauza pneumotoraxu-
l ui spontan, i n prezent,
oile netuberculoase il
i n marea majoritate a cazurilor.
. ' Etiologic, pulmo-
nar.e care pneu-
motoraxului spontan, intilnite
pe sta1t.istica pe 350 cazuri
ntre 1963- 1978, snt
rele: tuberculoza dis-
(ro!iile buloase alte
a) Tuberculoza
<lre azi la noi in o pondere
mi('il in etiologia pneumotoraxu-
lur spontan. In statistica noast1' [1
ClI fi fost intl nil il numai n fiO ca-
zuri, reprezentnd t 7%.
b) IJistrofiile Duloasc p!ll -
IIW1Ht r e sin t l'eprezentate prin:
- bulele congenitale, care
mai rar ntilnite;
- bulele care stau
In ul'igineu cnzurilor
lIon<; tre, in ele 240, repre-
z(' ntind 70%.
C') Alte: le-am inlil -
Il il i n 40 Cil ZUl'i (J:l%), cum

H<;lmlll i n 1()
(!1'l.lI li
'"'
- sclel'oemfiy.cmu l pulmo-
nar, in 17 caZlll' i ;
- in fi ca-
zud;
- si lico7.ele pneumoconi o-
zele, in 9 cnzuri ;
- cancerul bronhopul1110-
nal', in 3 cazuri.
pneumotol'llxulu l
spontan in cancerul
nar poate constitui un semn n'-
velator.
Patogenia pneumolol'axu lui
spontan tuberculos est e osemi'tnil
toal'e, in principiu, cu cea din (I li e

Perforarea pleUl'ei visc'omle
are loc prin mecanismc :
- fie de la la plcll !'!1,
unei pulmonlll'c:
- fie de lu picuriI. d \tl' l'
cum este cuzul in pl <:uI'c
ziile purulente,
Pentru inslalarec:t unui pn{'lI '
motOl'ax spontan mai si nt ne('(JS!1 I'('
pri ncipale;
- unui r Q<'!U' cit,
mi.nimu la nivelul plcl!
rei viscerale pUl'cll C'himulul
corti cal ;
- brusl';1 {l unui
element cum ni' fi :
efortul fizic, tuse snu anumlto l'l'
flexe neurodistz-ofi cc.
In tubet'culozi\ locul dc /IIi
esle repl'cztlnt:lt
de o de un nodul
subpleural sau de o Cmflze-
pel'ifocalU, In pncllInolo-
raxul artificial fistula pleurobt'011
se produce ('fi urmare a tind
putemiee de () ude-
pe pcretele lul orul
al unei cnverne ll1w'glnl.llc,
Analomopll loloJ.!'i (', di HLI"orl
ile huloi.lsc pol imbrlka unn t'l lO!l
1(, 1(, u o; pO('IC :
1/0
- blehud sau de-
de MULLER ;
_ bule cicatriciale, descrise
dt' ;
vczicule cu de-
1'1(' 1'1-,(' dc KJAEGAARD.
i\outomoclinic sint cunoscute
111 mGtOut'clc forme de pneumoto-
I'I IX Hpon tan: tolal sau
unl\l\tcrnl sau bilateral , echilibrat
SlIll Hufocnnt. El poate fi de
lichidiene seroase,
1l(' Il'lOI'ngice sau purulente, cazuri
in ('UI' O este cunoscut sub numele
(1(' hld ropneumotorax, hemopneu-
ll1olol'{"Llc piopncumotorax.
Deosebim pneumotoraxul
tl pontlln la copii, la adun: la
vh'Rl nlci. La e mai frec-
v(> nt decit la femei (in raport de
n! I in statistica
Semnele cli nice snt in con-
eli
plingi!.
I')cbutul pneumotoraxului
Pl ponlan este cel mai frecvent
1111 , ('U junghi puternic, dispnee
cardiorespiratorie
I n, Dehutul insidios sau inaparent
H(' mai r ar mai ales,
Iti vlrHt nici. In cazurile in care
pnf'ulnotol'uxul este bilateral,
{I('e'l lo rcnomene snt de un dra-
1l1l,lllmn puternic, care in-
cu maximum de ur-
Am intilnit pneumotoraxul
hilulCI'nl in 21 cazuri.
I':xnmenul obiecti v va con-
tHuln limpanism abolirea mur-
Inur' ului vcziculal' in hemitoracele
ufcdnt. In cazul in care pleura
pudetnili He rupe printr-un meca-
ni sm om'CC[lI'C, cmfizemul subcl1-
!llIlul este prezent poate ajunge
uneori III dimensiuni uigantc li i
dcfOl' rull nlC,
I':xlltnenul 1'0ello101-l1(' VI I ('Oll-
/1(' 1111111 pnclItl10lol'll x"lul
CHlRUUG1A DE URGENTA
spontan cu el, vor putea
fi observate gradul de cola bare fi
care in pneumotol'n-
xul sufocant este complet atelec-
taziat tasat la mediastin, pre-
unui plettral ,
deplasarea mediasti nul ui, pl"E!\.:um
eventuale leziuni in pnrenchim.
Examinrile dinamice
logice snt deosebit de importa.nte
fiindc;, VOr consemna stadiul evo-
boUi.
Tot examenul radiologic. pri n
datele ce le pune la sla-
in parte de
care a generat pneumolol' a-
xul spontan.
Vom ilustra acest fap t' C\l
ajutorul imaginilOl' radiogl"Jiice
cum"
- pentru pledea-
Iezi unile nodulnre pulmonare
apicale, leziunile infiltrative tuber-
culoase sau leziunile cavitare. Pr e-
bacilului Koch in sau
n lichidul pleural va confi tma.
diagnosticul (fig. 51) ;
}"ig. 51. lIidropnculilotorax spOlltan
n lubt' l' cul oza pulmonal'H.
- pent ru dis tJ"ofiile buloa'>e
aspectul normal al
mi nului contl'oJuterul fapl ul eli
boala ti debulul brusc, i n plin..l sa-
nl\ lllh' IIpl ll'f'nt rl (fi I!. n);

Fig. 52. pneumotorax spontan drept cu
utclcctazic pUlmonarfl.
- pentru as lmul
emiizemul pulmonar
aparut la simpto-
matologia (fig. 53) ;
fIII, I'IIt'UtlloIUI'UX II POll tllll NUn!! ,
- penlr u
va
(flg, 54):
III
('UI1 -
ii bronhol-flwll ll
Fig, 54. PncuJllo10l'ax SOrllllll l h' n. 11\1\(I

- pentr u neopla.'mllrl IIIIHI
hopulmonar s e va aVCfl n \, ('(\ CI' I I
tumorii SUli (.UIlHllllor'
pulmonare (fi g, 5fl).
,

10'1",. Sl)Onlun 111111 11 II ..
l1utUl'lI lIulml!
nn,' (').
'"
Cu lljutol'ul examenului 1'8-
dlol oglc vom evita erorile de diag-
IIOSti(, si mptomatologia fiind ase-
11Iflnll tO<lrc cu cea din unele afec-
ti uni eU!'c pneumotora-
' III I- ponhm ; acestea sint: chislul
u{'d an pulmonar gigant, descris de
I'I\ Il.MeLf:E, cunoscut sub nu-
de chi st-bolon, ce de
obil'ci, un ntreg. dar arc
parcnchim n virf in simt-
'i ul t'ostocliafragmaUc (fig. 56);
Fi.: !i l. , C!Jbjt acriun gigant drept sjmu-
II nd un pnt,> umotoL'ax.
f lLhtul aerian voluminos, care
(WlIp{, numai o pade din torace
:/7) ; cmIizemul lobal' gigant,
('UI'e es te o carac-
1('rj l' iLt f, prin unei bule
de l'mfizem. ce ocup{, un lob n-
In eadrul unui emfizem
jllllmonul',
Tratamentul pncumotol'll xu-
lui ... pontun ('onstitui(' O
111('111('0 chlt"urgl('Hl tl
CI/lIWf1GU\ DE UIWt:N'fA
<$fi,
Fig, 57. Chist. aerian gigant n 1/2 infe-

Pneu motor axul spontan su-
focant uni- sau bilateral
unele rapide de prim aju-
tor, cum sint:
_ punerea bolnavului n po-
:
- oxigenoterapie;
_ introducerea unui ac gros.
lransparietal, in cavitatea
pentru a evacua aerul a echi-
libra presiunea;
- in lipsa unui ac, se va
inciza peretele intercostal cu un
instrument creindu-se o
ce va face orificiul de
supap<i,
1n serviciul de chirurgie, bol-
navul va fi dus la reanimare
tot in efectuarea
unei radiog!'afii toracice la pat, se
va introduce un. dren, care va fi
rut'orc!al imediat la un sistem de
10 Ump se va ad-
I11lnislm oxigen pe
Sl' VII p(' hllibrn hid1"oelectroliti c
'/' I/ A U M A'fjSM II'I,f: '/'011 ItCt;l.I ' I
bolnuvul, se VOt' ndministrG CUI'-
diol.onlcc,
Cazurile de pneuillolorax
r. pontan simplu, !:Iau total,
\' 01' fi h' atatc lol ptjn pleurotomio
dl'cnuj, cfectuatc tehnica

Plcurotomia vor
fi timp de 1- 10 zile,
timp in care, pentru
cOnsolidarea simfizei, se va intro-
duce in pe dren

introducem, o
pe zi, 1 g + pe-
nidlin 400,000 U sau solvolicin,
un flacon, sau 1 g etc.
mai multe pungi
suu pneumotoraxul este
teral "d'emblee
ll
se va face o pIeu-
I'otomie sau
pleurotomie
chirurgicale se pot
!ezumo. la trei :
- recidiva pneumoU>l"8xu-
lui anterior cu succes prin
sau dl'enaj ;
- constatm'ea il
unDl' mlCl anomalii care
picrdet'ca bule, chisle
aeriene;
- unui drenaj corect.
Tehnica operatorie in
lOl'flcotomle, extirparea focarelot'
fis tuloase, cu emfi zemul
b ulos, care le-a generat, prin re-
t.ttipice cu UKL sau chiar
prin exereze lobare, la care se
pleurectomia pre-
de GAENSLER STRIE-
DER, pentru a asigura simfizarea
pKimnului evitarea recidivelol'.
Pentru asigurarea simfizelor
pentru Il nu risca o hemoragie
pleurectomia H, Le
BRIGAND recomandii fre,'al:ca
pll"urel parietaJe cu un burete
pr,I SJlL s(' udflciiri ("'LI bisturiul,
,,'1\,1111.11' d. urUI' LA
II I
pentru f.l o

Tratamentul hic1t 'O
pneumotoraxulul nu pune
blcmc deosebite.
plO-
pl'O"
Tmtamentul hemopneulll o"
tOI'uxului spontan se VIl faoe In
de etiologia n 110-
mOl'3giei. Aceasta poate provtJn l
din ruptura unor vmwu-
din ruptura unui ILtlC-
vrism 8rtedovenos pulmOll nt' sub ..
cortical, din ruptUl'H unul MU
vl'ism aortic sau din C(lUZ!! lLJ"wl
hemopatii necunOscute,
Tehnica openl1ol'lc ('0118 t l1 ! II
loracotomie, evncU!lrca sIngelui
cheagul'ilor sanguinc rezo! v!t I(UI
cauzei hemoragicl. rn ( 'fI'l, "1\ tnl "U'
o ('llllZU ehirurglt'n lfl II li tl
mOl'ogiei, trebuie SI' fU('l)tIl \nvII1-
pentru depis\lll'{,u IWilH) ..
patiei.
Din. staUs ti crL noas\.r 'fI rC;f, uUI1
s-au efectuat unniltOILl' el{" ti
pUIi de
- pleurotomie Hi mplll, ftl
260 cazul' ;
- plcmotomii multipl e Llttl -
laterale, in 38 cozuri ;
- plcurotomii bilntel'olc, in
31 cazuri;
- decorticarc cu fi s lulOt'U
fie, in 4 cazuri;
- dccorHcarc ('U J'{'/,t tl' t 1t,
in 14 ('(Jzuri;
- lobectomie sUpt' r!Ot ll ti
1 caz ;
- loracolomie eli f b llllUl'I 1
fie in 2 cazuri.
Hezultatelc IlU ro' !!
urm{ltoitrelc :
- 32n ('1I;(ltt'l
(9J %):
- 7 ('u:tutl
(2%) :

"
(' ulwt' l
(' 'II, ),
'"
1 1. PN EUMOMEDIASTINUL
SPONTAN
Pncunlomediaslinul sau em-
n ;<:{'IlHtl tllcdlast inn\ const<l in
(" llrld(lI"cU aerului 'n mediastin.
un I'm, carc impune
d\ulUI'/,:a sistematicli :
- In copil, a unui corp
necunoscut:
- In adult, a unei rupturi
sau esofagiene.
Dupn. CTIAPMAN, patru
IH' mrU! permit diaqnostieul de em-
fI '/('m mediaslinaI :
crnfizcmul subcutanat 10-
( ' U!l i' lIt la nivel ul regiunilor supl'a-
:-;;i cervicale;
- semnul lni HAMMAN,
CIII'(' ('onsl., din sau poc-
lIir llri perceptibile de-H lungul
nHlI'uinil htingi "l sternului, ritmate
do 11.\1 11 11(\ eonllllui;
diminuarea car-
illlIl'l' ;
In special , aspectul 1'U-
dl oHl'llfl<,1 l.ot'acicc c;:u-e din
mnta 1111 elLtblu conlnr nI a rcul ui
hOlllt' :;.i !Il inimii, in!' din profil
Il1'uLl () t'\1lIi'fiel'e
AI,\lmi dc f Ormele benignc
nit, pnt'wnomediaslinului , in cal'e
11\1 decit semnele de mai sus,
.. 1(r :;.i forme gruve dalol'jt[l com-
mediaslinale prin epan-
guzos, C':1 I'e se tnanifesUj
prin
n dUI'cre ;
o corc mcrge un('-
ori pin,\ In 11Sfi xic ;
o danozl' cu c!istcnsia vc-
In'IoI' ('{'t'v<'nJe,
J;; ti Il pnl oge ni 1', PI'nll'1l
MA('I{J ,IN pnt'lIlnomC'dJn,. tlnu l
HI.(lnlltll 111'(' () fi :-iopll lo
10UII 'I' 1':1 Impul'l(' 11 1\'(' 011' 111 f}1111ll1l -
CHlIWRGIA DE VnGBN'fA
nare in dou:I tipuri : margilwl c
petrU-fi oI/ale.
Primele snt n conlact cu
vase pulmonare din inter -

Celelalte snt u:' ile prin pori,
care permit printr-ull mecanism
de limiteze presiunea

Deci, orice fi pres i-
unii inlnmlveo!are m<, rginalc poate
uneori la ruptura accstor
alveole, Cll di fuzaren aenllui. n
pulmonar, Apoi
aerul meu de-a lungul tecilol' peci-
vaseulare pnii la hil de aid trece
n mcdiflstin.La acest nivel aerul
poate sciipa :
n sus, sub-
cutanat, supl' D.clavicu lal', axilar
prin intermediul lecilor
vaselol' gitului ;
- in jos. retro-
peritonc:l! .
In fOl'mele grave,
tul aerian vasel e me-
diastinul ui , ducind la jena cil'cul a-
de intoarcere,
de ce MACKLIN cO:tsi-
de npari\ioe a
pnellmotol'axu lui spontan:
1, O a fluxulu i san-
guin pul monar ntilnit;) n: stc-
noza e mbolia pulmo-
etc.
2. O a presiunii in-
traalveolarc, ('are se i. n:
expirul cu glota inC"his<."l .'ji in

Tnrtamentul ce <le a plic;] este
n de forma ('linieiL
Tn formele benigne e'ite su-
fie-ient un 1I'II1amcnt com;cl'val or :
I'epau'; lil p'1L, sedat.ive; tl'lllwnen-
Lu J ('1ll1Zl'i d(' l'lan.'j'a loHl'c (t use,
vom:"1 eli '.),
TII rOlilH'l(' he vu ['c-
{' I I I"W' In 11I('(llll'd I110101ll1(' \'t'I'\i\'/lU,
'/'I/il U M it ,,; '1'011 /1 CC'U' I
sau. tl1lli hi nc, 1;1 tnlhl'oslollli c, t'urc
fire nvnnlnjul rJ dceornpdrnii mc-
din"tinu l s<'adc prcsiunpiI inll'<l-
nlveolarii. Oticc ngplVHl"e !oi urve-
niU, brull11 ntr-un pnt'umomcdi-
(\',tiln Spo"lliln lt-ebni-e S,-I ne
asupl"a po:-.ibilitul .. ii
unui pneuillolonlx sponlan.
III. OPERATII DE URGENTA
fN HEMOPTIZIILE
MASIVE
Hernopti zia este o
a unor pul-
monar'e, care pune n pc!'icoi
bolnavului.
HcmopUzia, n mod nOl"mal,
se medi('a l. Tn cazurile n
l dl'C ea nu h\ h'atamentul
1I1edicul, se %ilnic n cun ti-
hlti mad, evoluind SpiC hemo-
!'agie, se Iralmnent ul
j'hinugi eal.
H.czult atele pL"n tra-
1,Imenlui C'hil'urgiC'F\ l hemopti ziei
sl:11 greu de evaluat, dcoarece tl U-
ln!':j nu fac o ('lan! in lre
micile marile de singe
('are <'1;lr;"\e\.erizeaZi! o hemopti zie.
A!:lifel, 'iI!:OIT colah. [ 34]
definesc hemoptizia mHsi\[1 por-
nind de la cantitatea de 200 mi/zi;
AMIKANA colab. l:JI o eOl1!oi ideni
de la 100 mlh i, iar GARI.ON
eolah. [cit. de 34] au efe("t"uat re-
pulmonare ue penlru
hemopl ii de fiOO mL'21 ore :;.i mai
tll(jl". COMAN MICU { \!II par
",t, fi e mui Cnd cii
lI'cenni .., mu! in hemopliziile
expli<....li nu atit pl"'I1
v!l lwnll\ sil1/o!c lui pierdut, f"t mai
Hlt'lI pt'n bl'onhil'i primi
",
tivc ('onl n rllllpral( :-;;11 1 11 IllIhl' (I!
de ('<'Lire t'he:rqul"ilc l 'W'C !le (III'
me.l:-il.
III' tIlll l '\ \11
se frec;vcn l. !n hl'!!wplt
ziile fll/ucn1( ()w(', el pOli l' fi 1I1'f'I' P
1<11 in ('<Id rll l tem:t1il'ii 1101l"ln'l l1
m[l:lu rn in (';\l'C Ul'me;rza l!llO! lu'
moplizii mal'i onted oal'('.
cea miii fll'\'\I''I1.1
a hernorliziilOl" mw.;ive (' ,, 1(' l'l'PI/'
zentat[t de tubcnuloza IWtlVU
11l11W1.:"1 de al1ceslll plIlTtIfl
nal', neoplaSIll Ltl pll!mon.rl , 1uIIll
micOl'cl(' pllhllOIi U l'
MeC'ani s nul hl' lI\Op(J, li llll'
ma<; ive se expli c[t prill difNI' n\1I ciI!
pl'esiune dint rc {('II' dl/ll,l dn'n
pllimonolre. J)u(orild IlI ndlf!
dlL"ilor HrliltornojJdlo1nl'.! l' ti., III ni l
vel ul \csuLt!\lli plllfl l(O'Ii1I, r in 11 111 '
pulmonar.) f'tUH'\. r) l J.I . ' 1' li'
duce, n timp fC titt .. 'll .. !t,
dudfJd 1:1 rlllaLltl'1I
a naslotno",elor unlfl hop,:1 ni !PI,I)"!'
Ace'>le '('dl')!, i 111\1 II!
cnd pre"i lll1ea (Un drndll\LI ,i ,Il'
mi(>J (>re)'c n C01l r.l\'ul l
znd apfu'itid hernol'<\Hiilol' 1(>t1l111
u hernop(i ziiloJ'.
Tnllamcnlu l IW'1wrLi,I,lrll'
masive este lu ncepiil nwrlkl11 ",1
el se va efectua (' Il I)wtllt
procedeele 1 II hl' llIll
stati ce asociale, ndmi nio.;lrrrll' dhl
6 n fi ore, ("(xl'entll , 11"; \11('11111:1<1 111 ",
<'ompl'ese rc(j pe 101';\11', ,11111 1\'11111
r ece, semi'1l'zilulll, 1' 11 1
fizcm SU111' 11Ianal eli :lOn r;n(lI rll l'
ox igen, pnclI mopel'itoncu , I Mtl l 1i
de adrcnalim1 1 % O,:! fiii IlItl II
trahcl ll, g:1I11/1lorl111111
slel<ll , miC'l'olrans fll %i i, 111111 IJt d
pl' in('jpalc II pl(lm!I1It1111
h{'lllliplOi(' (U r" ngn tl ) Pl l
1)!'41111tl )o.;!'\11' ( , t(',
",
terapiei de mai sus
I tratamentul chirur-
Ult'lI1.
de
\u'I% nll\ In hemoptiziile masive
('II \l1 din mai multe
IIIIJl lvC :
- ele nu la tra-
Ihlllcntui medical;
- pcricli viata bolna-
\.' ulul prin t?ocu\ hipovolemic sau
pli n insuficientii respiratorie
11<' 1111\ ;
- procentajul n
ht' rlloptizillc mn."ivc netratate chi-
I uq:!CllI este de 50 % din totalitn-
It' Il (o1.ul'tlor, iar in cele cu hcmo-
pll "tt (de peste 600 ml/24 h)
l' In 78% (GARZON);
- in schimb, procentul rnOt'-
la bolnavii prin
OPt' .'utle esle, neglijabil; astrel
('OMAN, pc 5 cazuri, nu lnregis-
II t'u"J\ nici lm deces ; in timp ce
(;AII ZON calah., pe 35 cazuri
1111 17% decese.
Aceste forme de
\'I ll iVH pl'obleme core o
stabilirea diag-
1H)'I t1I 'u lul pt'eopcrator a originii
IIPI'ecierea riscului
UP"IItIOI' operatorie.
I',intru stubilil'cU diagnoliticului se
VH l 'xnOllnu bolnavul cit mai rapid
III tii Inul complet cu pen-
1111 /1 Il C cviln erorile de diag-
11 w,II('U/'c ('u cardiace
!Lf!lIloplOIi'ar1\.C', cum sint: hiper-
1I11I'II\I1lt'1I arleriaJ:'i,
1111 rllHdl, unomalii cardiace cii-
\' i'l1l t' ('Ir,
Pentru fi se s tabili originea
1I1' lll oplli'C' j sc \'01' evita cvcnlu;.l-
Ittl,' t'rod eu cpistaxlsul d\iIor ac-
I lt' ll(' HI'Ill'riouI'O ('II hcmoraulill!
111/{t'!llIVl' , J; xnlncnul l>l' onhologil'
\''' 1.' Irlll11'o pt'nl-t uhii P<'IIIIU 11I1'l'l zl l
11'11 !Iwult!l l' xlU'l Iti tl lrr/lt'l trr!1 Trr
CElIRURGIA VE
cazUl'ile grave, bronhoscopia se va
face chiar pe masa de
va fi de bolnavu-
lui cu o Carlens.
'l'ehnicile chirurgicale au
evoluat in decursul timpului. In
perioada colapsoterapiei In tuber-
s-au aplicat cu mult succes:
f renicectomia, tOI'acoplastia
pneumoextrapleuralul .
Aceste tehnici au fos t urmate
de ligatura de
cavernectomia.
se curent re-
pulmonare de tipul lobec-
tomiei pneumonectomiei.
Statistica cupdnde
numeroase cazul' care nainte cu
15 ani au fos t tratate prin tehnici
de colaps - pneumoextrapleul'ul
toracoplastie -
adesea rezultate spectaculare,
Ligatura de pulmo-
prima de
RIENHOF am praclicat-o la 2 bol-
navi cu rezultat bun imediat, dar
nefavorabil turdiv,
Cavernedomia in scop hemo-
staUc am efectuat-o la 3 bolnavi
la care n momentul respectiv nu
se putea efectua o
Hemoptizia s-a oprit ulterior
s-au procticat toracoplastie in
cazuri lobectomie intr-un caz.
Cazu] rezolvat prin cavernectomie
lobectomie a
fost o femeie, a.A" n de 43
ani, suferind de poli-
(fig. 58), la care
S-I.\ practicat o caverneclomie su-
drellptu. Dupil 5 luni de
lmllllllcnt locul general S-(I efec-
luat o lobcl'tomie
(fiU. fIU).
Hf>z('l'\illc.' pulmonare le-tim
pl 'lll tl(';tl nllt pen tru luborl'ulo ..
1 ('IlZ, l)Cn ll-u ubnl'! p rdtl1011111'
TIUI!) fiI It '/'J8M '/'01/ A(; t: 1.I J I
I
Fig. 58, api culli
bilateral"".
fiI:", !i!J. caz bilobcclomic

2 ('o;mrl, cit :ji pent r u neoplasm
pulmonnr - 1 ('uz,
Up(h'im Hld cu luher-
(' 1\lozli i ll ( '1\1'0 o!-. te vorba de o 001-
'"
nav,l, A,O" dc 40 nnl, Hllrol'lild (II'
tubCl'culolll. s Unft(\.
operutil cu lobeclomle Sll pc l'l our(\
s tingiL. 3 ani SUI'vlne o
cliv,,! in lohul restant (flg, 60) In'{o
de hemoptl zii intermitenta :jl
in modemte, pentru ral'e
se face tratament timp de 2 uni. t n
li'
r
,
r
!
!
"
:Fig. fiO. e!1v]tal'fr IIpll'llI l1
sUngii. fII situ 1I1lli r

}'IU, I;l. cal'. (lupt.
lomle lt<'n'lllv(\ ,

ultimul l imp hemor>li 7.iile au de-
veni t nbuodcnle bol nava a ac-
('(' ptol o de pneumonec-
tomic itemlivil :-.lhg,-I : rezultHtul
Il fn..,t bun (fig, CiJ),
[v.
DE URGENTA
IN CHIRURGIA
TORACICA
Heinlel'ven\iilp "nt defil1ite
Iil r11C'lodc ope!'atorii dlinu"gic:lle,
prllc"t kulc pc Ul' bolnav operal mai
Inainte la care ',(' I'CimCl \ioe, fi e
dI n UI'.lZ: \ adului
Ollt'!':ttol' pdmnr, fie (: in {';tlli'a e\o-
ndil\' ol'abilc ,1
II lfnhi d
P(' nlnl adului
opl'l'lilor, 1 "e eser'ut.l
II .. 111'111'1'1,1, ill1cdi<l1 1<1 ('ca 8- 10
1111' tiI' III pl'lmil pref'oce,
!II' lu 12 Ol'e 1:1 dto\[t i'ilc, se-
l 'IIIUI IlI'I', pi nA la l uni de la
pl'llll/l .
]'I'I1II'll nefmol'nbili\
II prw'(' ..,u liii morbid
in ehirurl-!ill 10rflc-l("-1 se
{" (' (uli! , du ohit-t,i. {u dar n
un(' ll' ..,c impun I"einler-
Vl 'lllii (fI' 1/I'Y('I1/(I . ln tonlinullre
\'0111 IIt'''.'I'ie IInele forme de rein-
IN\ ('n Oi de
1, ffl'lIlO/'(/Oi(l. Prin l re I'eintct"-
\ I'IIIHI" (.II"C o;\e('ul.:1 dc
[ti , iiil edi ill, sa\! ])I"c('o('e, un l oc
lU1JlI1I1I1I1I il ()('up:1 ('ele da l orute
111' 1 rlor agi (' i,
IlcJlll,) riJ.L! ia cHte o
uhi,;-nl li til in OIX'ra\iilc !OI':I{'C ,"?i
1", 11' r,,\'ori i' 1I1a de fOllrlo multe
('1111/(': vir,,111 bolnnvui lli, :icxul,
Il f')I '\i ll l1('1I ele bnz;'\,
t,r.,. tll ll trl, pn' /Pn\il 1It!C'I"t.:n\('lcw in-
CIlIIII )/{(;J11 m; uJIm;NTA
tl' l-I- SAli exl n1pll"1II' alc, ndenoputie
hilani. p:'o])ele \ e '1tilnlorii Ole bol-
n avuluj, hell1o"i llzel, fi-
brinoli zH lOIal;.''' in1 erven-
pllhn oll we ele.
Di n aces te motive hemoragi a
POdlC fi
ele A'l',r., de intc!'es
(' hi I"Ul',l.4i c'a!.
a) liemo/,(.l(l i.l de interes
i LTI, a"re unele
demne de rele"<l1 : allllndenlJ,
n.:ungnd u neo)' ; pn11a 1)i - 21, n
pl imelc 21 Ore: f'Ca Illai ma re C;.\Jl-
\jIule produc'o n primele {J ol'e
'l',A. se
cl: hilib"ult\ snu l'ce<:hililJl"eaztl
I'apid sub t"'l'1:.f ' l zi ilor
peduzii !or ; bolnnnll CIrc
dhcrete ele hipo\'olemie : I';}-
diologi<" n t'avitalea 101":1. kli nu
,"e o1)o.;e1"\"-\ sau
cheag-ul"i .
Am mCli "'11" ('tI una din
('auzele pl indpale ,Ilo hernomuiei
pOslopcl"<llorii O ron"Wu ie fibril1O-
lil'a 10f(J Ll, e'\ plki.\h,i ))lin
fibrinolili(e i n Itrmn s6i-
(Icdi ('ollC'enl! '<lli ei de fibrinogen
prin lil'u aCC'f'nt ll al tl.
Fibr inoliza ... e explif'tl asttlZi
pr in faptul ('ii pulmonul e<ile unul
el in orgHnele ('ele miii boqate n
ac l.inltori ti"ul nri ai fibl"inolizei.
('are lran<; form,I pln"minogcnul in
pla .. <;miml.
Noi tim inllnit n (' linidi 3
CIl7.Ul'j ('li fibrinoli l'tl , dup[t inter-
ventii l"claUv <;ocil f) le, dar
('urc aLI indu<; o de(' olnre
intinstl (2 ("HZUl'i ('U lobedomie ,o.; u-
l)rio<-lrtl c.,jing:'1 :-:;i o
drcnpUI) in ("arc lJoln'-!\' ii nil do('c-
(1111 pri n hemol"l ll'ie nc(' onll'Olalli!J..
In !n,de He'l' "le (,II, uri s-a re-
inlC'rvC'nil de la a 10 ore
de I II j..!dsindu-sc o bc-
IlHlI'lIj.jit' fu sl/ lJ/'UJII/U, CrC('LtlHl
'/'11 ,111 i\f \ '1' /,.,. i\f /,; 1, 1'; '1'0/ 111(' /,; /,11/
inwdil1l. l'el'('('Ul ri prin metode fi-
brinolilke ri brinogenoliti co,
('onslfltindu-"c el C \ 'Orba de o fi-
bl"inoli?;l 11(' 1\' (1 " s-au adminblrut
irriediat Tr:tsylol 2')0000 u, la in-
lerval de J OI'C, fibrinogen liman
2 g, singe conservat izogrup, oxi-
gen s- a procedut h\ bUl'ajul ('H-
lor af'ice cu comprese. Cu 101
acest I.l'aiamc.'lt hemol'ngin n-H
p;11 11l fi
b) lIemoragia
ure multiple cauze, unele cunoscu-
te, .. Itele nu. Dintre cauzele cunos-
t '\I1e vom enumera: deraparea li.,.
J.! aturii, c<hl ere<1 tl'Ombilor,
J'(!;l ten-; i'unii arteri:.tl, hemo-
n 1aie cu d1Cag, tllue"C'll loza, s upu-
pulmonare, cancerul
Jlar ele,
Semnele hemoragiei chiru!"-
I'kalc "'nt dale de hipovole-
mic, caracterizat prin pier derea
mnRivii de snge, tensiu-
ni I, puls mic ncceler<1t. transpi-
reci, dis pnee, hi po-
xictl. pierderea
:\ce .... le fenumcne sur vi n bru-
lai <'ind hemora ..<Ji a "e produce n
urma dera[Xl.ri i lioa/urii de pe un
\ a'" important.
In eJinf',-l ;lIn inlilnit un caz
0pf::'a l cu lobcl'lomie inferio<.ml
dreapl:1, penlru pul:
r1wnal'ii, La o orii de la lel'lnimlrea
operntiei se pl'oduce o hemorngie
1ll;1" ivtl (21 s nge n 1;;' ), 1301nHvul
(,,, te pe mflS<\ de n
r-; lnr e de hipOyolclIlit', .., e I'cdes-
('hide plng;) .., e <,onlo;ltlL;1 derl.lpa-
ren ligatul'i de pc orlen\
(C pl'ovenea din aorl .. abdolll i nal:1,
II"nn"di,lfragmnl ie{1 .'ii ('1\1"C iri ga
"<'Ulnentu l pulmonnl' scdlestl'at,
Arlcrn, de dimeno.;iunCIl unei artere
I'nc"nlc, a fosl. pe nsattl, li gul ul'i dti
f) i holna vul ;t fosl s nl\' nl.
",
o fi 1,1('11 1.01' IWllHl
ragii sint cele ('uuznt<, d(' (';\111'1 1' 11
tl'ombuo.; udlol', Sub ,\(' \ lur'('11 111111
ponumenlului iii Il I,ult'
l' ii presiunii nrlcdale i l l l raopl'l I I
tor, IInele \ ' n" e, ('U nrl l'I '('II' 11111'1
eos tale, nrl erele \ l'
nele intcrscgmenl[I !'c, OPI 'I"11'
singeral"c a scap;.1 alo;!fl'! C oll trv!u
lui efecluat inai nle d<' i l ll' hldt' ll1l1
loraeclui.
Singel"lIrea In('ep(' dup,1 1"
echililwtll'en lensional d I ;ah'l 1'11
trombusurilol" adi c',"! la II Iil Illi '
de ia Sin i lt! 'I!lOIllIfI I
ele chcagl. d {'ilrl' 111'/' 1'
sittl redeschidcrcil de
Adesea in nstft'1 (i(' 111"l1or
gii nu ('aIJi'/I 'ii dltl 111'/"11
motiv hemorugi,l poul(' I ('C ldh', 1
Arest tip dp h{'lllOr,I;'il 1 ,1111
intHnil frc('\'cn! du])" ]lIWlIIl IIlII"I'
t omii (ele s un, in In 'i
l
' I dilllll.'IIII),
dar dupii rerc,'\ ii (n
special penli'u I ll b('l'I"lllm.;'1
Tn doutl ('tlI. UrL ' ;1 rl'i1l 1N\! I'
nit de dte dou;1 ()ti, in 111 11' 1111 ('11/
de trei ori.
rn astfel de ('1I i' 1I1'1, II { ' fi iII
nu se un \'11', IIIlIIIJ '" 1' 11111
S[I expl ke hemOnll{ill, \ {Il' \11'111 11
Iigut lll'ule din nOII tOllt l' \)Olll \lrlhl
vu!:>cul tlre, hilul' c pl'rlr\'!'ic'l' 1/1, 'Il
mod obligalol"ll, p:lC"h( '11I1 111/11111 11
i ntel'l1.
JlI I ' C' 1l! l' 111'11
tru hemonlgii M' intllnl'''I' ,,. In -!
mai rar. J';l c ali 1'lIlIlpll
,"edulnbilil 11 Opl'l'iI\ liltll .tI' I'CI
lnps (pnctl1l10C'\ll'i lpIC\II'i\1 1,'1 1111/11 1
1'1111' 'i . II
efectuat in \.1I mil (l! l:i :!O 11111 111
lubcn'ulor<l pl ilmonllril ,
Enl vOl"bu dc h('I1101111111 f II
de masiv!' ( 'jI rl'lIl )
rnene de hipovolC'l1li c II I'
lo'\ic, hcmornuii II ptll'U\(' rl '{' C'VITll l
10 :lG Or e d up:'\
1:'(1
se efectua la
-1" ore de la consta in
It'duschlderea evacuarea
l'heflRlIl ui pungii cu ser
fl rJologlc,
1n cUnica pe 240 ope-
l'll\H de pncumoextrapleural s-a
lt'ln tel'venit pent/'u extragel'ea
a cheagurilor in 10,1 %
din ('uzurl, isI' pe 30 cazuri de ex-
tl'nrnuc;culoptiostal n 2,5% din
( tll ur\.
2, Fistula O alM
care o reinter-
de o constituie apa-
fistulei lobec-
tornI! sau pneumonectomii.
bontului
nl1'tlUC sine o
I'{"'l p\rotol'ie la care se va
uc'Il\lgn, 1- 2 zile, un empiem,
1n CU fenomene de sep-
IIroloxi<', Evident fenomenele
iiI' mnl sus V OI' fi extrem de grave
(1' 1(1 ('''Itc vorba de o b.'on-
.,Id\ dupll pneumonectomie. Depis-
lAr(' JI rnpld:l a acestei
\'It (\UC' O In de u\'-
(' uro va consta in recups
lJo"tultd redl'enajul cavi-
(' u continuli insti-
llllli de Ilntibiot.ice.
1n imaginile
(fi", H2) se vecie cavitatea
f I( pn('omonectomie
ns tulei cu impin-
W' l'('t1 medl nstinului dreapta,
"Imi (tlg, 63) rezultatul
dnpl' rcsuturarea bontului prin
Ilt'()('('dcu! ori ginal de extrfl-
Procedeul este redat in
rll!, 01 , evo-
Iuliu atit clinic, r it

C'1nd bontului
hnll'f1I(' nu Apf1l'e loto} el prin mi
(.'oft at\l!". du(' lnd mui fnnl In up:\
CII/lwac.; f A Dt: URGEN'1,,1
Fig, 62, Cavitatc pncumo-
neclomic sti ngii cu fislul [1

Fig. 63. l'a)'; uupii resuturarc

empiemului uneori la de-
operatorii, atitudi-
nea chirurgului este ele
R empicmului prin dl'enaj decliv,
prin rcsutm"nrea event u,,1
pe tiren local. spltlflturi ?ilnire
p.-in meloda dublului drenaj (unul
"/lAI ' M_1T/ ,'';Mf'II;
'"
. _ a_o. " oM"'

Fie. &1 . Proccdt:u original ue a bonlului bl'Ollllk,
s upraspinos altul postel'Obazal),
antibiotice apli cate local, echili-
urare transfuzii
de snge, vitamine etc.
fi!:>tula este gene-
rind o respiratorie
empiemul nu se poate
st;:\pini, pericolul dezunirii
prin nu ne
mine dect s.\ facem o
H pungii, desfacem o parte
din 'ii un trata-
ment local atit al fistulei, cit al
empicmului.
Fistula va trebui ni -
IrabaM ziin k, iaT -eu'Vi1,'abea
va fi burai<\ cu cOmprese mbibat.e
('u ant ibiolit'c pentru il impiedica
IlcnLlui pe fi stula bl'Oo-
Pluga :se VfI pansli separat
f>e VII pune paAsmnent tompresiv
peste torace.
bolnavului se va putou tl'O('O III o
consUncJ din 'isllll, I
l' a fie, toracoplastie hlllnsl\ 'II I1Hl H
culoplastie.
Am avut cazuri lI' uLut' l
pl'n pentt'U
pncul11onc('!otllln
pentru tubercuJoz<l. Intr- un ('uz 1111 1
vindecare, int" ('clillult ( ' ti I
s-a soldat cu
3. '1'orsiunea lolJUor .>1 111)(' /' /IJI/
este o altA C/ll'C tII !
poate produce dupA lobectOllllo In
ferioar{l in dupll. lobo('( o
mie Infel'oanl in dl'Cflplu,
Lobul superior, nvfnd lili J)lt
dlcol mai lung, prin moblll'llll"t' f1
bol l'lavului pos lopel'nlor se poatll
torsiona tn jurul axului, ducind III
Hhl1:lI VI'
u,
nOi, :t Outolitrl arestui dubl\l oiJ-
!il.te Il!. Sl' "il lyodllf'C un edell1 pul-
1l1l,nllJ' ma"'\' ('U ntclcC'I <l zic ('u
"Inj:l'llll'l':\ eJe-
nil' d(' ('(\1'1.' \'01' ('I'Nl lerenul apari-
gW11!l'enci pulmonnl'c a tlno!'
Iw IIW,'tf!ii genc!'Ule de
ll111-q v,
ltl'jntcncn\i<-l \ ,1 tl'('j)Uj cfee-
t\I,lt,1 de ee R--lI descoperit
IUt"''''!..::1 lompli(':"Ilie vn ('o:lsla. in
J1lll'lllnOI\f>domie ilel'uti\"il. Am n-
tl1n\t un si'l,l.!lll' {'are S-LI l'e/.01-
\f1f b\"clI'ahil prin pneumoneeto-
mic, !tf'r(\tiV(1
-1. J h>l'I1ia organr/o/' abdomi-
/111 1/' fI! torace ronstitui e o
ce poate apariL
dupa !0!'1If'oInmotomie prlt'
(h' itlnirea rJiafl'flgmati ce
(fi)!, n:,), Cf<te solu-
ti,. pt:'nll'll
(Hrdiot'espil:tlorii in-
... !aln!'-l b]"Ut,,1 pentru prevenirea
/K'nlonilC'i :;;i odvzici intestinnl e.
fi. PI1('lImolnr(!.t'I,l sj)onlu71
JIf' l!jumfltuI Imi<' , Dupi'" pneumo-
n l 'l Imnip, unui pneumoto-
I 'U" .. pontml pe pl'-Ilninl.ll unic sau
1,111111' il unei plcure%H acute snt
""uc'otHt,, de a<; cmenea. ch i-
CI I/HIII/UI \ /)/, I ' H(; !';,\'"I', I
Fi g, (;.1. l !, I'n :!' J!<i ,\minV ... I'm.: lil d llpil
I) nt 'lin \'<' tom i!' 11';:1.
rUl'gicaJe, eurc trebuie rezoh'ate
pdn dl'enaj ("on t inu( ..
In flsemenea medicul tre-
buie Sil c xamine7.C r apid eu
cazul, fii ndcil ('on fu:<ia ('u
infard ul miocllrdi<', ('u embolin
pulmonarei , cu O re<;pint!o-
l'e de alUi nallll'J e "le foanc po ... i-
hih'l, da\' , b timp, roade
pcdculoa<;;l. dcnat'c('e inl!'Zie apli-
clIrea unor metode chir urgicale
sa1\"<lloal'e.
B I AI, IOGRi\FIE
,
,i" \Il!n:l l A, O.' I l Prut'tc(' of tllo- 3. AMlRANA M" n .. 'l' Il{_
r/H'i<" SUrflrry, 1;:':1. Arnold, Lon- .'-;(;IlWELL 1' .. ,/ AN1S '1 .. BLOOM-
dl'n, [lERG A.' ;II( "uryil"fl l
"(('I\IlD.! . L " r. el ('01 a!). : I1/'pm(J .. h 10 I!c1l!OI)ly-
1'''''1I>nOll!ol'(I,r Flm/,' .Ii., in 1'011 wilil lJlllmO<llll'Y
, 11 11 I/lI" , ('(,rn'IIllio'I ,' m('/. ' ON)lo- .. 1\ 111. H,'\', II (""1) ,
rr!'/II" ,y , ,'I 'fl llllio'l f'( Il'lliI NH,"IlI, l1h .. 1.9(;11. \'Il i 1)11, ]lll/.:. 1Il7.
w!I,'\' 'l' Uh(I'I.', l!l7:!. voI. :W. !\\''1'0:-.:1O A., (;AltZON 1\1., ('!';Il-
{HI ,:, 1:1I . BUTI. 1\'1. , (;O\I!t1N 1\ . I\ ..
'J"IlIl IJM \'I' I ,'oI"H:U; 'I'()II.H'J.; I ,fl l
K \JU .<;;ON: l'U/l,107l(l"11 rC$l'cll o71
J'"" Iwmoplysi."
l:liO, voI. 1i7. PIl!:. G33.
5, ARTZ (', HAll DY J. D. Com-
pliruliflr tIt chirurgf.l t ralamen_
tII ! lOr, 1;i!1, Modicnhl,
1969. :
u, BAU:M.ANN ,1 .. VERDOUX P .. nRU-
TEL P. : De'ux ca!! de l /gatuTc dc
. /'a rl, >1'<) 111/17I"1.!:lJI.airc gauc/te pOllT
1:,11WIXlgk au C01fTl d.'i'xer;'ses
.,POlunon ("\. Coeur",
j[lljl . voI. 17. pac:. 267.
7. M .. P \ 'I'1'F: F., HEAU-
CHAN1' <;:.: / e 1)))(>1011OIIIe-
l!jasti 'l ,. Po\llnon el
J!li;" vol. 31, 83.
8. SfNET 1. p , (!I; <'Olob. : Le$ $m-dila7l t
c/l lJIIC8 u ... d ...
Jlourl...'son, .. Ro"'",
vo1. pag. 175.
ren/ant
Pr"t ....
"t d e
1963.
O. BOL"'I1N C.: act ualea des
pkllrl'sles .. Moci. et
Hy!( .... 1075, vo1. 33. p l[l:, 3G5 .
ro. BOlJ'TJN C' .. CARANI"\'O P .. VlAI...-
LAT .T ."n. : La thOlf1C(l$CfI /)i'l ; La
p1/lre le de s
pJcllT.' ,\ie.t chrol! i ques .
P,c ... UH8,
pag, :JG61 ,
.. XOIlVcllC
voI. 7,
11. BitIGl\.:-ID LE II. ' N o!/t'f'11U Tnlil e
rle Tellll'qne C/t imrf/k a/t' , Ed.
:\fa$5011. Paris. voi, III.
!2, CARPINI$AN C. col a!.>, : 'fl nn oril c
ch.sh lJ"ile rued iQ,' IiII Ul ll (e ri -
d e/lliilJC 240 cazuri oper-<lti' ), "Chl-
nlJ'f!i[l ';, 1970. voI . .1 0, .I}ug. 865.
13 ('. rolnb. Conl d -
bul ii In .tt1H/iul di/li,c !er',pcutic
/ 1/ (lI'l'iml al pliimil!u/ui,
Ftizi()1ogi[l" , 19G2, voI. 1 L pag, 17.
14.
Hl.
('ARPI Nl$AN C .. ')'TA'" A.: Pu/o-
loyfn {h/rllrfji,'il W Il Wl'llc<'lui, Eri .
?<11'<!icnlli. B UCIJro"i li, 1071.
CARPINI,';>i\N C .. STi\N 1\., Ni\ U_
N .... '-;(;U S.: Ilei ll lcl l'<'Ilj ii r,l ch l-
f lll'yiu 1,1,'1Il0/, 1/ll)IO/l(lrll. A!
, I
XII I,n I\"n\lonlll .11' ("h1
rll T'ul('. Il lICltl'!" ;tl, 111/)11,
16, C' l n t A'!1 W, rtOBI':Wr 1\1 f; ",huI1 41
},ldmrJnuff'.
d/nynostic
"MC'x1. ei
pm', 1770,
"u-r " ,
l t $lIr k Iml' ,'ul""' ,
1IJ7!!, VlJl, :1:1,
J7. COMAN C., ,<;'!'AN A, r. 11 {'IJ V! ,_,
.1\ '11(, '\ AI.: Ifl 11'1l
/lIra, i ll{/u'lI/JilI' 11"('(1>
ptlLmo/Ullr ,11:" ,1
opel'll!c), "Pnellmoftiziolol'!'I", 111'/'/
vol. 26. png.
18. COMAN C .. MlCl 1 V" 01""'111 1! 1
1.1'I1BA. Mi\Jl.U"\ J. ,Jt"li'\ A
111 I rQIIL1 /",,,'u l 1I/II'U
motorl!.nllui ,,../I"ml r/"
c':I/iz(,llt, (II t, .1, 1'111,
v-o!. ::'1\. p . l,I"(, '1.1,
19. CO'f.\N C .. ,\ lI e\l VT, /'Ih't/li l/l
Il (( '/"rylllii tI (' n," II'II{'1 I""tllll II,'
mO,' Ii...--1 i f/m/', 111 MrI" nl/'l/li
ln! lm"'-)Il.{1 1'11, .. 1'111'1111,.,1,',/.1,,,(1,, ",
H)77, vnl. 2(;. IXI)', 1:'
20, CO\I.I\N C .. (:E()!!c,..",n nu!!,
GETA. DQHRINOV I I , ll1r.ll'1"ll ll l
Fi\ nO Jl.: hllll/,'HI ,1111'/
fi .' Iii,'
ri/oOr (11'1'1(' 11(.' '''1'/1>11'111'''.' III ",,,II.
W71, \,(,!. :W, 1111 /:, ,U,I
21. GOLOGAN 1.: I'."llr"!n ,""
fiI,rilloasil. ", dk:Jlll 1111' I
1'('<.-:i.
22. HXfIl!;(; j\NU 1..
1'" I 'II ",,1,' d/,d, '/I
1',,-..wl oyi,' IllI"/i""I".
,. ,
I\I .. !I
C'1I1<1. !'iuCU1'l"'i U, I'JMl, \', ,1
"
2:1. .l At BFlt'l' d(' 11/,:\11,1 1 11 1\1
II",
21.
2;,.
lIiuI,II''''I'''''
1iqu('.\ ciI(" 1'('''/11111, I ,,>1 ('!ll> ,
11)1;7. voI. (i3, P:II(, :'!1 1,
KO!JJtlt\.'-i' 1\ , t't !\(;On<'( : I I\NNI,"
A.' ti PJ"lJllO$ tirI 11 "1 1111" rlljJ
pU,Y/"11i 11/ 10 111/ . "
tie nOCU" Al.fX' /'., (]lIr".
lUMI, voI. IH, pw:, !i1!! I,
I ...i\NJmn ,1..
C' IEn c ..
GllJo:N!I':1l II , MI.I I
HO,')SI(:NOI. (' , I' l
130t
A. : "'prop03 de J
al,.,crvatiOfu de 1mcum01"cdi o8!in
110tl tralwlotiqut du jeulle enfam
t 't du nOllrriuon, "Ann. Ped.",
voI. li, pag, .8.
241. LUliJU N. G.: Ed.
MOOloolli, HI57, vol. IV.
27. MIRCEA N., JlANU EM. , FURTU-
D., ALEXlU O. : Terapia
plleufllotoraxuhli 6pontan,
mmtlziologie", 1977, voI. 26,
Jl(lg. 235.
28. MOGA A" BRUCKNER I. : Medic/nil
&1. pedago-
gicil, Hlti7, val. 1.
20. MUZlCO J., FAURE J. P., PO-
H., DUBOS A.: Drainage
medi cal du pericarde, "Nouvelle
I'L' C&SC Med.", 1978, voI. 7,
pag. J660.
30, PAPAIOANNOU AN.: A 61mple
operation for Ihe p<llIiative trate-
mellt of tracheoesopltageal futula
riUt Ilie cancer, "T, Thor.ac. Car-
dlovnsc, SUri.", 1965, voI. 49,
!wg.881.
CII IHUI1(1IA DE UROgNTA
31. PONCET E .. AN'l' IER CII. NANCY
PH., TROTOUX J. : Eml)/I//-
leme sO'uscutane cervicaJ at me-
diastinal reveIant u n COrps
eutl'angel' bron-chi q1tc meconnu.
Apr opo$ de deux observatfons,
Oto!aryng. Chir. Cerv.
Fac.", 1972, val. 89, pag. 5'33.
32. QUENU J.: TraiM de tcchnique cli l_
rurgiNlie, Ed. Mnsson. Poaris, 1901,
\..:11. III.
33. VOlNEA MAIUNESCU colab.:
Ffbrinoliza, &1. Academiei n.s.n.,
Bucurejti , 1973.
34. YEQH C. 8., HUBAYTAR Il. T.,
FORD J. 'p..f" WYLIER N.: Ttea
temen t of massive IicmOrrhage in
IlUlmonary tubereiliosi, "J.
!ac. Car{\iovIISC. Surg.", 1967,
vo1. 54, pag. 503.
35. ZITTI E., lLIF.oSCU O. T.: Trata
mentul ch irurgical al empiemu/ lI
(cu IQU fifrif
pne1lffionectomie,
1975, voI. 2, pag. 431.
3
ABDOMINALE
DE
prof. dr. C. CALOGHERA
dr. C. NICA
dl' . D.
dr. A. BARZEANU
conl. dr. G.
dr. T. NICOLA
1
PRINCIPII GENERALE DE DIAGNOSTIC
TIl ATAMENT
In practica cure,l{l, urgen-
chirurgicale abdominale sint
(.'1.1I1osouLe sub numele de nbuomclt
acut c/tirltrgicol.
In snt ('u-
prinse IOlllc sincll'oamele abdomi-
nale a<;ule, din care bolnavul poate
fi sah'1.Il numui prin
ehirurgknhi efectuaU\ n timp util.
Timpul util. n cazul urgen-
chirurgicale, vadazu de la o
la alta, dar, de cele mai
multe ori, este vorba de tUl inter-
val care in ore.
Jn unLli caz, pe care il
presupunem ab,-l omen aeut
j
diag-
no-: tl'ul 2 etape:
-- n pl';ma etap'';i
st abilim cu
tkul de abdomen acut; aceasta
cs te o etopJ obligatorie. de ea de-
pi llzi nd bolnayului de re-
guhi., deebiv{\ pentru int.er ventie ;
- in a doua etapei unneaz,i
stabili m diagnosticul de sindt'om
chim' ele (di <li:,'T1.ostic
cauzal <l I abdomenul ui ac'ut) ,
Aceast a este o
dm' nu
Penlm a formula diagnosti-
cul de abdomen acut sau de sin-
drom, nu trebuie sti ca
tabloul "linic sa fie complet con-
tural. in cnz,
sigur, poa te fi tardiv.
E,,(c necc'Sur "li (',iut[11ll S[\
t nm,1nurwhjem semnele de debut
Urlcol', ilwOn1I>letc, dur cm'c m' pol
sligera natlll'a drmnei abdomillHlt'
)'eccnt instalat.c,
De stabilirCI1
pl'e<-oC-e sali mai bine spus, in f; Ii'.1
depinde:
torii ;
inlen :
alegerea (':Iii de n('( ('
prepal'ativele PI'(' !)lll'l'll
in
- de snh'III'{' II hol
navului.
dJirurai('ull' (111 l'
pot determina un ;11,donll'1I ,11' 111
snt multiple, ele POl fi in..,il
pate in cinci mari :-;inr!I'Odm{' ,
1. Sindromul tie irit I\ I!'
pel'itoneaUi ;
U, Sindromnl oC'lIIi'iv :
Irr. Sindromul
1 V, Sindromul de lon'III'!" f i
organelor normale sali a lutlWt'lhH,
V. Simll'OlTIul abdomirHlI
suproHI.."Ut..
Unii autori c\blinH \11\ fii
VI-lea sindrom acuL abclomill . 1 11(,
originc chim' IIJI III
VII-lea al)(lomt'nui ,1(' lIt
traull1atic,
ln elinic' al Hildonl{'
11111ui acut , elUlerCiI ,d)(lulil' lul(1
este simptomul central, (Olllllll 1,1
pleco<'e nI tutUl'Or simlroanl!'lol
abdominf1le ucute, (T. Turai ).
Durerea abdomi nfll(l, ("111'
un simptom ('om un fii tuturoj' .In
dro<.Ullclol' abdominnlc ( I('ule, t'll I 1I1
este identic.1 cn 1).'
I
1
'"
It('CCU studiul durerii abdominale
l\J'P o mure
In m'csl sens se au in vedere pal'ti-
durerii, modul ei de
hpIII'l\lc.-.iDlcnsitale, iradierea etc.
1)(1 plldll : durel:e" colicativ,'i din
udu)\in inlcs li naUi prin
(", Il' nl.:t dircrt{\ de durerea 1anci-
Ilonlli din ulcerul
pcdlll'l ll sau de cea din apendicita
lII 'ut il, n {',hei intensitate
prOHl'csl v.
'I','oIJUic seama de
I l 'f\( la durere. Este
\' III'osc'ut, de faptul fe-
meile ""podl1 mni bine durerea
i!N1t i.
Vom line i'icuma, de aseme-
rlt:JI, ('II uncod la femei (TI'.
11 1 <,olnb.) roHetl sau
llllll\rll slnell'omul ocluziv pot fi
de naturii. In aceste
11 11, II I "i chil"Urgicale
tII' trebuie pract;c<lte doar
t, . l ' IUlll (lvdo'lll ell llllti aCI/t ,
I, l ii inJJ'omullli. clinic
ul hlpcl/cucocitozei.l
t
, , .
se cu atil mai
111011, In bolnavele care
l'UII( '()Illilcnl o de ne-
vl o:di, bolnnvelc crestat.e abdomi-
IInl , holnnvclc cu anamnez,;; gine-
l'IJII )uje-cndocdn ncurcat,).
Acroplarea a intel'-
pante fi o care coo-
rI, ' mii reulitntea a durerii
:, 1 Inleo$; ltalca ci. Din refu-
1.11 1 pune sub semnul
tnl ll'hfu'jj uneori intensilatcu sufe-
De aceeH nu se va ndminis-
cu atit
Inol opilK'ce. inainte ca mc-
dlllli oxpdme opinia l'Ii'i upl'a
pe baza elemenle-
JOI' rlln111utc de st udiltl durerii
' 11lI lom inn 1(' ,
AnIUHnl'I, 1 I,i ('lwndnOl 'eil bo1-
!lI 1\ /11\1 1 11'('\)u\(' HlahilelllH'fl <l ndl
ClilRUnGIA DJo;
durerea este proous<i
de o me<li-
foarte doI' care nu
tratament chirUl'gica1 (ab-
domen acut medicul), sou de una
Trebuie, de asemenea
se durerea cu sediu
real n.bdomi,illl1, de cea reflect,attl
asupra abdomenului de la o leziune
mai ales toraciciL
Pentru aceasta din
altor semne ale unor
toracica.
anamneza es te compe-
bine poate furni;m
deseori elemente sufi ciente pentru
diagnostic. Se vor trece in
o serie de care se pot ma-
nifesta cu dureri vii abdominale,
fie chirurgicale.
Astfel ne vom gindi la ;
toracce ;
infar"Ctul miocardi c pe
fata ;
pneumonl!! ;
pel'icaryita ;
pleurezi a
sindrotlme
acute abdominale care de do-
meniul medicinii interne:
colica biliari'l ;
;
dmerile utero-ovariene ;
entemcolita ;
colicR
vom trece n
gener ale care pot si-
mulC1 un abdomen acut: gripn
viroze, febra elco
O mare se va acorda
clinice
sistematice, care, n caz ele dubiu,
se va repeta un intel'vul scurt
de timp.
ExnmclHl I se va
fu('o lnll'-o online pI'ccisri, 'rotIle
metoclele ('lIn1<'e dUli ice VOI' fi folo-
Hltl ! Iwn lJ'll a tl cs lw prct:e!'i\n lInor
UfiGEN'I'f: AU/:JOMINA1. E
ciC.:ltl'ici, (1 pcl'istaItlsmului vizibil ,
a unor odriel! herniare, mai largi
sau ocupate,
sau chiar contl'actul'H. Nu se va
omite vaginal.
La nevoie se va recul'ge la
<,ont de indica-
ei, preCUm
la simple sau speciale
de laborator mai ales, la exame-
nul radiologic,
Trebuie remarcat o
simptomatologie care
un sindrom sau altul din
abdomenului acut. In
cadrul acestei simptomatologii mi-
nime, durerea este semnul comun
pentru fiecare sindrom, urmat apoi
de un semn caracteristic sidromu-
l ui respectiv {1.
Astfel VOm avea:
- pentru sindromul de irita-
: durere contrac-
Contractura ab-
este semnul patognomo-
nic; el in mod categoric in-

- pentru sindromul ocluziv,
formula este; durerea
oprirea tranzitului intestinal
Semnul caracteristic este, deci,
oprir.ea tranzitului gazo-fecai ;
- sindromul hemoragic, fie
cli este vorba de hemoragie
s au se carac-
prin: durere semne de
hemoragie cu anemie
sindromul de 'tQrsiune de
organe si tumori: durere
abao1n1mrta ;
- sindromul abdominal su-
prnacu t. n fine, care
p<l ncrentita infal'ctele vis-
cerale, se prin du-
l' cre cu la decom-
pensllre.
Aoeastii rprCi'.cntaI'C l'u-
I'oi eolnb,), rOMtc schematicil in
II fIn ","onta
'"
scop didactic, are totodattl. rolul lit'l
sistematizarea dntelol' In
vederea dingnostlcului. 1)ur, In
practica nu so PI' C-
totdeauna am de :;;1
alte semne - cum S-H nmlnUt
- snt importante trebuie
tate recunoscute contribuind 11'1 1
fel la diagnosti c.
Anamneza va cu dhl
maximullii
de elemente mai ales :
greata, hen:tatemozII ,
ciclul, tranzitul lntesUnnl,
ca momentul
debutului Iar cxam(Jlwl
clinic atent va decela semnele 10'
cale generale cm'p, In ton
textul clinic respectiv, pol. (1
diagno!; Ucli,
Uneori simptomn.lolof./III t'lI ..
este estompul/1 do vlnllll, tii !
timpul scurs de In debut pt nll III
examinare. Alteol'l accmltn l' fl lo
penh'u subslI'ulul
dat de o leziune, de plldtl
hemoragie (' w'c nJll
un sindrom mi xt HtIU ('hlrw
complex dad"! se ul:Iocinzu "U Il
leziune extraabdomlnnlil (poli
traumatism).
este ca sri ]'cl{' vruH
n tabloul clinic, uneori eomplt' .'C
confuz, elementele care pl Nhwl.II
pentru diagnosticul ele al.)(lo
men acut.
Este foarte importont pCI,lrn
bolnavului ca pdmclc mft'l ml
de terapie flo (:on
comitente cu activltaten del:lfn"u
pentru stabilirca
lui. Ne referim In instulureo urwl
gastl'oduoc\ ennle, fl tlIlOl
perfuzii, a oxigenoteraplel Olt'.
In ceea ce lnlervCll
care se
flbdomenulul acut, In general, (' \1
unele se folosesc tehnh'lIo
."
f' unoscule din chirul'gia
lu r'Cce. A titudinea in
{'eCO ce momentul o era-
10" core este, de de urgen
n hl' ca !l i in chirurgia tre-
buIe Iii!. se respecte nici un fel
de concesie prevederile asepsiei.
Important pentru salvarea
hOlnavului este timpul scurs de la
dohut la cu suhim-
lui:
interval debut-internare,
_ interval internare-ope-
t'f\ \i e.
intervalul debut-inter-
nare ('hlrurgul nu l poate influen-
In, intervalul
trebuie judicios eficient fo-
lo:; lt pentru examinare in vederea
Hl ll bilil'ii diagnosticul ui, pentru 1'c-
('(' hilihl'<ll'c pentru preparativele
prcoperatorii ale pacientului.
Indiferent de pen-
t I' U ('fi re interve-
ni m. IndHerent de inter-
w nVel, o a bol-
nuvulul este
presupune
,'(' puusul la pat al bolnavului, 10-
1l'- un sol on moderat recol-
111 1'1 10 pentru de
Inst ll inrea unei peduzii a as-

II lcgumen1ek>r aminisharea
un('! este vorba
d(> holnavi n sau
este de inflama-
tode sau a1"e o flstfel ele compo-
nel1UI, se VOI introduce pre-
OPC'I'I\\.or ant.ibioticele.
Ace'>le posibili-
llll.en Ca se execute
pC un pacient cit mai bine pl'egl\.tJt,
'J'l'ciJuio avut n vedere, 1nsl1,
tl tH fJl"fiba cit 'intil'zlc-
r'(>11 CXf'csivr1 in cfectunt'otl inlCI'
v(lo\ lcl pot fi ne fuste,
CIllIWRCIA DE UI1GEN'I'A
Trebuie t,e-
rapi{l are pentru unele
sindroame (de hemoragia
o valoare diag-
iar pentru toate sindooa-
mele ab_dominale acute, o mare va-
loare contribuind in-
tr-o de
act ul chirurgical. care are un rol
decisiv, la salvarea bol-
navului.
In de sindromul sau
de pe care le presupu-
nem au determinat abdomenul
acut, poate fi :
- de (he-
moragie prin ex-
sau
etc.) ;
_ de In
peritoneul liber) ; sau
_ (pancrea-
chiar ocluzia prin t1b-

Evident este intotdeauna
vom de ast-
IeI o hernie cu in-
care poate duce n cteva
oloe la gangrena ansei, nu va fi
in De
aceea unor chimrgi de a
indiferent
de cu argumentul in
curs ul zilei dispun de un confort
chirurgical mai bun, este o mare

Instrumentarul este C9
la chimrgia la rece, dar tot-
deauna h'ebuie avem o
de instmmente pentru
evenluala reconsiderare intraope-
ratode fi diagnosticului, deci o.
terapiei.
ln ceea ce anestezia,
ncenslo In principiu tlebuie fie
cit mal loxicft pentru bolnav
('()modil penlnl chirurg. Se pre-
fertl, <lQ regulA, uncstezia general;)
AIJOOI\II NI IU:
prin dur sint
'in care anestezia local[L esle
de ales, de hernia strangu-
la
Alegerea inciziei nu este tot-
deaun.a Ea .poarte f.i
pe leziune, cind diagnosticul pre-
operator este sigur, sau poate fi
supra
cind n-avem un diagnostic sigur
preoperator
prin explorarea ope-
ratorie.
ce am deschis abdome-
nul am o izolare a bu-
zelor la peritoneu,
re am aspirat am re-
coltat din pentru exami-
bacleriologice, trecem la ex-
plorarea a organelor abdo-
minale, incepnd cu cel pe care-l
presupunem afectat.
se
pune problema drenajului a in-
chiderii. Majoritatea
de pretind unui
drenaj. Plasarea lui va seama
de locul de pentru fiecare
li p de
In luarea deciziei pentru dre-
Il<t re sau nedrenare,
nu pierdut valabilitatea, cu
toate moderne din ulti-
mele decenii, concluziile Congresu-
l ui francez de chirurgie din anul
1927, formulate astfel de CADE-
NAT PATEL: "dnd s-a
in tehnice bune,
l'cspectndu-se principiile unei
asepsii cit mai ingrijite, nchi-
del'ea peritoneului este
Ca1lza acestuia este
drenajul in-
altfel aproape irl-
(lispensobi.L" (citat de C. Andreoiu).
Bolnavul operat pentru o
abdominn1l1 O1cut[1 C), t('
'"
bine fie 511 pnwcghcnl In ('unU
nuare la rcanimarc.
Bolnavul va Ii In PIL I ,
in n core se r cl 111 (\\
confortabil, daci\. nu exis tl\ vn.()
evidcnW.
Se va combate dUl'cl'cn (' U
medicamente cnre sA nu influCIl
reluarea peristalticii . iJolllft
vui este aspirat, i se aclminis lIl'llIfI
antibiotice 'Il
de este
cu pentru surpt'intlOlf'f1 In
timp a unor cvcnt\lILh'

de lerfl pie inl ('IlHlvi\
in pO"l lOP('"
ralode precoce:
_ 1'l 1( \l1"01l1l11 II
hidroclecll"olili C'(' , III \Wl
mul rind clupii npr 'Cf' !OI"t"11L pl (H
derilor ;
_ prevenirc:\ ("ompl !t'I L\ !! !ol
pulmonal'e ulinwc ;
- diureza;
_ motililalea eV!Ll 'lwr'(l h
;
_ mobilizarea plC(OO' ,1
heparinol cl"npic p('nl l LI
prevenirea Irombol.ei IL ('11\ho!l(,\
Va fi, de nscmcneH, lII'mArit A
cu mare lor- u!11 II
dchi Hl'('n\1L
ei sau chi ar
Cu toate progresele ''''11
1
111
nate care 5-au realizut 'in diugll l)' L!I
eul tratamentul IIbdollH'llUltrl
acut chil'urgical, se ' rL d \
o mortalitute operatoric postl'IW
ratorie in tin
de vil'stii, de Iln'lHll
SCUIS de la debut la inslulnrolL U'u
tamenlului intensiv 1\
de factori carc trebulo flllil' IL I
bine cind sc nprcduzll l'lrl
cuI operator nn cs lez1l', ILdl d \
de )-; ulVllre li bolnllvlLhrl.
I
III CI/IIUlUe rA m: UIlGr.NTA
BIBLIOGRAFIE
1, ANDREOiU C" nADULESCU m.,
ANDROOlU C. C.: Din neajun-
. mrl/I) {h'cnajuluf in chlrurgia ab-
flomhllll/l , "Chirurgla", 1971,
voI. 20, pag, 229.
2. .1. p" RICHARME J.:
Chirurgie, Ed. M-osson, ParIs.
1008, voI. II, 1>. 463, 491, 501.
3. MONDOll H.: Diagnostic" urgent".
Abdomen, ];:d. Masson, Paris,
100.5.
" MlI1.CIOI U C .. IONESCU G., TRE--
PEIlENI V., S. :
1' ,'obl""Io".t du d/llgnostfc et d'utt/-
ludll tlurrOl)Cutlquc dan' I'obda-
mll)l nlt:lue chlrurglcale, "Areli.
Unlon Med. 1975,
voI. 13, pag. 315 .
5. TR., CIUREL M., BALA-
NESCU 1.: ale ur
abdominale la femel,
"Chirurgia", Buc., 1%5, vol. 14,
pag. 81.
6. SHEPHERD A. J. : A Concle SurgeJl/
o/ the Acute Abdomen, Ed, Ch.
Livlngstone, Londro, 1975.
7. TEODORESCU M.; Chfrurgla de ur-
Ed. Prometcu,
l!)43.
6. TunAI 1.: medi.co-chfrnr-
olcalc, Ed. de Stat pentru Iilera-
1952.
TRAUMATISMELE ABDOMINALE
.
CONSIDERATI!
GENERALE
de >traumatism ab-
dominal s-a modificat in ultimii
nni, din anumite puncte de ve-
dere. Tot mai rar ntlnim
eontuzii abdominale izolate. Marea
mujoritate sint asociate cu alte le-
... iUJli, fncadrindu-se n tabloul cli-
nic al politraumatismului. Din
lI('est motiv cele mari sin-
dl" oame ale abdomenului acut post-
tl"ll umatic, hemoragia intraperito-
peritonita, care, de fapt,
majore ale
cxplorilrii chirurgicale, nu apar
1nlotdeauna cu o clari-
Inle, cu toate leziunile intraab-
dominale se dovedesc a fi din ce n
('C mai complexe mai grave.
Se poate afirma politrau-
Illutismele tablouri cli-
nice din ce in ce mai confuze, n
(' l1re de diagnostic le-
zionul sint maxime.
Clasificare,
dou aspecte ehmce ;
'Il.1li. -
ContuzWe abdomenutui. Se
aici toate Iezi unile pa-
r ietale sau viscerale care
intcgritnten tcgumenleloi".
PUigilc abrlomclllllui. Presu-
pun obligatoriu o de conti-
nuitate la nivelul pielii. Daci'\. pla-
H! l intel'esenz:'l periloneul, eu e.,> le
pcnetranh\, n Ilcell!1tii HItIlI1\It!
lcziuni visecml(',
DacA nu r'(follii l
la contuzio abdomenului, lrt'IJlIh
remarcat din 100 de euwl'l rUl
mai in 1 : 10 Iezi uni le sint Ilr1'l II 1111 \
la cavitatea perHoneali\ , Lu Il() %
din exi stA mloc!II1 (' 1\: '
traabdominale: ('I/l ni ono, 101' 11(' 11 '1',
ale .
deC'! , (u lin pCilllllllI
matizat fic pul'l fltol 'ul U1HH II I
ziuni viscerale Il!)(! ollilnulo 1'10 11' In
relativ mi r-fi , rH!d('pfl"lnfl 10% ,
sint ('11 110.01
cute urm{ttoarele lezlul1l ulttlo
minale :
- Jeziuni II lxlomlnllll' 1'"1 1\
10% ;
- leziuni ubdomlllul( "II
asocieri lczionn}(' 111) %
{abdomen + (']<lnl'l1 :.J O% :
abdomen + lOI' lI('I' + 1111
zin + cxll'CmltJ\ll 70%)
In ceea ce
aUngerilol" viscenl1c, il1 t!OU11 11 l '
imi din cazuri este intGI('tl/l l Url vi u
cer parenchimatos, lut" Inll" n 111'
ime un viscct' cu lumen. A,'1'1II1tl1
de faptul ('fI CJI/-lll
nele pline (ficat, s plini'l,
rinichi) sint compamt.iv nUtI r!"fl
gile mai fixe decit oq:HlHllc,
cavltare.
Studiu eli.llie. Tnbloul !'Ilidl1
al unui tlaumaUznl abdol11lrwl ('Ilin
cu aUt mai necumclerlstlc 1;1\ IIl ul
polimorf Cll cit sint moi l11ulhl It\
, luni !!.Sodutc. Af'estel\ din \!!"I II i\
/ ," /
pOl, de multe ori, di slrage
cxnminn torului de In abdomen,
dlll o l'illl munifcsh1rilor clinice mai
"llollloloase,
CCC:J cc in primele
momente aspectul cli nic al acci-
dl' nlnlului este primar, Gra-
\ ltntcu Sti este dar o co-
In1t'e amploarea lui
II INlunilol' visccmle a pr08-
ro tnlotdenunn, intcrvenind,
f) Hode de faclori ca : virst a
l)oII1 IIVlllul, l'carlivitatea oqianis-
II1 U III I 111, IIlul ales,
p1' 0(\\1( ('1'11 IIC'dclentului,
!joGul primul' este de fapt un
se ponte instala chiar
trlldl nu cxistt\ nici o leziune trau-
mutil A ('11 oriee stare de tre-
Il \!i e, insi\
tnUI dirl primele momen te, pentru
d i pune in pericol acci denta-
l uhli !;l i in timp, ar
(''(l/l ta Iezi uni viscerole, poatc mo-
dl rl f'lL ta bl oul dinic, masci nd unele
' U'lnIH' pc baza
' ,I!lhlli diagnosti cul de leziune in-
ti !Iubi Inmi nal[l, Astfel, contrlJ. ctul'U
ah(!l1II1inllW este mai evi-
tlf'nt!\ snu poDte chiuI' nu se
lw.tnl<'zc starea de
("It ('
Pc de a ll [1 parte, 5tal'e
dp !;l 0(' pOli te fi a tribuiti\ n mod
f'I' OIULt unei leziuni viscel'ale
ponte duf'c la o lapa rotomie inu-
1t1;1, Din m'cst motiv <lu p;:' accident,
dlW{1 nu (lste O pl'esan U\,
', In t ncee>al'e 3- 4 ore de observare
l 'onti n\lil, n ('aJ' C timp, sub un tl'fI-
thmcnl tabloul cli nic se va
('lul'irkll , I)n(' li nu snt Iezi uni vis-
(t'l atI' , starea J.l'eneralli a accidenhl-
tLllul sc va
In eonlinuare. exist<.i
It'i' lunl Villf'C\'IIIC, vor ('ontlll'll
rllIl 'l ('mIi O f' lI nl('(' ('111'(' pol fi
CtWWRGIA DE: URGENTA
pate, n de viscerul lezat,
in mari sindroame :
- sindromul de hemoragie
;
- sindromul de pe-
ritoneal,',
deci,
sau lipsa de la terapia co-
constrwlo
proM de orientare diagnOsticaln
de observare, in
afar a reechilibdl1' volemice (glu-
ser fiziologic sau eventual
singe i:logrup), este contrHinc1icat
orice administrare de ant algice ma-
jore de tipul Inortinei sau a deri-
ei, deoarece se
installlrea contl'adurii
musculare, semn patognomol1ic de
cea mai mure pentru
de chi-

ln cele ce ne vom
opl'i det aliat asupra celor sin-
droame mai sus,
Sindromul ele pcrito-
neaM, Apare ca urmare a
rii in cavitatea a unor
lichide biologice iritante sau sep-
gastric, intes tinal sau
eolic, snge etc.) prin-
tr-o leziune Se va dez-
volta in o
acut[l cu atit mai
rapid cu ct lichidul este mai
septic,
Cel mai important semn cli-
n ic este contractura ab-
Musculatura peretelui
anle1'ol' este efe l emn, pe
10a\[1 In primele ore de
la ac{'ident conlt'adma poate fi
limilat;\ numai ntl'-O
a abdominale, co-
respunzind, de obicei,
ol'ganului lezat, tn ore
eU!iC gcnel'Hlizenzl1 inSIi rapid,
Graclul peritoncole, derl
-
unCf:NTt: JlUDOMINAU:
nI eontl'actllrii, de pinde aHt de
nalU!'H chimicii fi cit
!;li de septidtatca lichidului res-
pecti v i.\ timpului scm' s de la
l\C"ctden 1.
acestui semn
cste deosebit de deoa-
n:ce chiar nu alte mu-
clinice, numai
contl'actul'ii - cu att mai mult cu
cit ea nu poate fi de le-
" iuni extl'aabdominale ale (orace-
lui , ale coloanei vertebrale sau ale
peretelui abdominal - obJig'l. la
c'fel'!u8rea unei Japarotomii eXlplo-
l' nlOl'ii. Instalarea contn'\Ctudi pa-
de!ale trebuie ct mai
precoce, prin examinal'ea
In intervale regulate a nbdo-
mCnll 1ui.
IIl'erea este in
111ndromu e pel'itonealu,
rund foarte vie di n primele
momcnte, La nceput intr-un punct
fi x, corespunzind cu zona de
T'fl rc muscularfl, ea se genera1i-
I'Upid in ore,
Unelc iradiel'i ale ei sint evoca-
toare : durerea in bani a pancrea-
lI1ei acule posttrnumatice, cea din
luMi l'ul :-;!ing din l'J.!.Dtul'a sple-
ll ic :I etc,
In sens, de mare im-
este durerea
la rectal sau Vfl-
"1'1
ginul , (ol'e!-;pum:lml rml
clul ui de s(\ e
In rupturile gns1l'irc 'ii, IIlul
ales ale colonului, p!l\nmd('r('u
unei impol'tllntc de 11(' 1'
cupoln diafrllgmati cl1 cluct' IH
dispw'H,ia PrtJIUO!Wl lrf',
pneumoperit oncll iui t'vl
a tit clin ic cH 1'/1
diologi c,
Toate aceste semne ('11"\ 1,
se n timp ea intCMItIlI.( j
sau topogrufie, odal<1 cu 1I/f111vn
rea peritonitei. Unele din ele hLl
de a diminutl (111111 I' LHn
este contl'actura dlll'('I'('11 IIlnlo ,
altele, in !'>( 'h fmIJ, (pIli!' }' :!
c1istensia abdo11linll lfl) duvlrl d\11
ce in ('c mai evldt'nle. 01 1]'11 III tll j
ore cl G la accldt'lll, 111!Jl ou l 1'lIllh l
este dOminat de o ,, 1111'1' tlI l
septicotoxif' , ('onll'III '11Irll [111
nu mai este 11( '11111 11'1" 1] ' 1
ca n primele 0 1'(' , fiind 11 111)
cuiti:"! cu distensia II lxJOrHf\r"lu lul
Matitatea d1r'l)1I1 II
complet, tJ'8nzitul intcHlinul II /I II
sent, iar In "uo
motele intesti nale, Pun''' 11 1't'rJI'lU\
determin{1 inl'I){'I,,' lllllt,.
care, in final , t'Hpf\tli ('111'111' 1111
Iecal oid ,
schematic dlnnmkn III 1" ,
lol' mani!estc1d dini<'c, III dlfl 'lll.,
intervale de l a 1t"lI.Ull Utl'1II1 '
S<'mllU! cli n ic 1-43 orc 6-24 Ol'C 1 24 >In (Ir,'
0\11'('1'('
f"Il II'II('llll'll
1); Il'i .' \1\ IfI

IJl'f' h,'pnUc':1
2 3 I

]()('alizat<'I
In

PI't'1.1'tlll1 Silii

in'lcnsitntca

(''1\c (!C'ncrilll _
zu lll , fCI' mil
PI"<'/!'1111\
<
,
al'C [(',Iu1l1\\11 Nil .lIull
TlIU'ZC, 1'1 ... '111' /'l1 lI hIJ ,
rk'vrllind
ll'l'I>l,1\ ('''II' llllut\lltJl
[lr ln /,1) ,10111"1111
J \II
r [ml'll' 10\ '('1' 1\ t 1111 tii
,"
CliIJwnGIA DE URGENTA
1
1. 2]
3 4
I."-"Urot' lteni" tn
l:lhlcnrdic
tn in
I'ul lftll In cre<itcre devine foarte rapid, Ifi-
IiIorm
'J't>Tl\llf'rlllur n sau

nOJ'fllnlA sau

cu alterarea
geneMle, poate creas-
mult sau scadii
nb
(loml nolll
stIU

sau

con-
tradut'a
.\[,w/ronllll da hemgragie in-_
rndl..J2o.v!rraYfllaliC8. Poale fi evi-
t nni din pri mele momente, dacA
h t1 111 (WflHln este
f/l'riVn . Tl' uccsle aCClden-
t/Il ul prczi ntJ imediat trau-
JlIn thm o
IIml C' , (' u
t onfl l uocn
lUI1 1l\, (' LI la
'l'lmlC' HCC!i lc semne pot fi ntribuite
111 hw(' pul de primar, daI'
111 111'11l /'l to::u'clc 01' C starea
"1'1 nlt crc"zil. instalindu-se un ta-
hl ou (I I' [lgl l.!JtiQ din
( '1' I II CI' mni
111\0'( 1\-[ ('("rebl' olc. DolnilVul este
livid, dls pncir (l cuzfl o sete Pbl.-
11 :1.nU:.f1, LI! examenul locol=a1 a -
t1( !I(I(' tlIi!ui , fwcslll este de!itins , cu
1, I'n'llhil itlll(' difllz.."\. La rec-
Inl Mi II putem constata
1)( 111\1>111'('11 [WlCJlll'ilor de sac
1l11J1111uLt> ioca\li. In aceste
(II , dnc'!!. Il' Al u1l1cntui de echilibrare
volt 'mlcl\ nu se in.s titue rapid, de-
f'l"wl PI'oc!u('e pl'in stop eardinc.
C'tnd Iruumntismul a produs
(l IN: l\lnc mi c-li, plel'dcren volcmir,\
ti e fll('(' t.roptat, j.:ll' hemoperiloneul
IIjul1l1"-' In un \'Oltllll important
<Ion, dupl' dtC'vn orc. In 1I('C'mllf\
!1('l'lolltl/\ do In('('p\lt, dluuntmlll 'lll
de hemoragie este greu de
afil'mat. Mult timp TA
la valori acceptabile mai
ales accidentatul se sub
tl'atament de l'eechilibrare VQ-
--
Pentru a surprindc primele
semne ale hemoragie!, bolnavul
h'ebuie examinat la intervale
scurte {lO'-15' }, notndu-se ten-
siunea artel'ial, pulsul dimcza,
precum st.al'ea a ab-
domenului.
poate fi uti-
pentru mai
in vederea unei
clt mai ,precise de laparotomie.
Mijloacel e de in
abdomenul acut traumatic. Prin-
ll'e aceslea
de laborator {hematocritul}, explo-
ra.diologi-cc (urografia Lv.,
aorl:ogrufia ab-
dominala, l.1'pal'oscopia etc.
HemCltocritul es te un lest
de important pcntm eva-
lual'ea umli bolnav cu abdomen
lI C' ul IrUl lmatic, Urrn<'it'il'ea lui di-
namiC'i\ permite o aprccierc co-
Il picl'dc1'iJol' snnguine, indi-
('i nd In timp dUCi' rCCf' hili -
I)('nl'("fl volemkli. c-; te crka('c
Nnl! 11\1 .
tllJ/)OMI NAU;
In primelc orc nu arc vo-
IOf\J'e prca mare, Numai dup
0- 12 orc, l'nd se pl"oduce hemodi-
hemaloeritul dcvine sem-
nificativ.
Det erminarea omilazelor tre-
Imie de la tnm-
ubdominuli . v[\-
IOl'ii lor in singe, a
fi o de lapa-
rotomi e, unei
pancreatite traumatice
spre explol'area, in conti-
nunre, a duodenului.
racliologice. Rac1io-
grafiile se vor efectua, sta-
rca a accidentatului o
permite, din pl'imele momente
ilIe sosirii in spital. Numai radio-
j../I'ofierea tuturor zonelor trauma-
tiwte, incepind cu craniul termi-
r'lnd cu permite a se
dacici. Iezi uni osoase
('Il I'C altfel al' examenului
('llnic,
Radiografia sim-
pUl, pc gol, in picioare,
precum n decubit dOl'sal, late-
ral drept lateral sti ng, la fel ca
1/1 radiografierea toracelui, pot
orcd asupra
nhdomenului superior al dia-
fmgrnei; pneumoperitoneul, exis-
unor nivele hidroaericc, a
unor cor pi radioopaci intra-
nhdomi nali sau intratoracici, PI'C-
(' um pneumotor8xul sau exis-
unei hernii diafragmalice
('onsecutive traumatism ului pof?i
t lc.'1copel'ile de In inccput ..
PlI 1tctia este una
din (' de mai valOl'oase mijloace de
ellllgno<; 1ic. Este o melodii simpl.:i,
nl'('C' siUnrl doul' o scringi\ un m'
(1(' p' 1ncUe ponte fi pI'acti cul;'
ImC'dli,', dtlpr, H('d(i(Jn-
tnl\1lI11.
"7
Extrugerea chiUI' il unei eun
mieL de f5 ng-c ::I au al [tIjj!1l 1 t i .
chid coc exish' numui cintariti' pCr
unor organe, repl"e1. lnl l\ t')
de intol'von t lli
Practicnd indl din
primele momente abdomi-
ea estc pozitivll, so :-> (' UI.
perioadu de fi UlH11'
semne clinice, care decldft o I n-
parotomie eJq)loralol"ie.
abdominahl ncguUvtl
nu exclude unor le11t1l11
intraabdominale, In accastii
se va in lonto ceh'
patru cadrane ale pel'ctelul n!Jdn
mina!. La nevoie pontu fi
un intel'val do lirIII ).
Este contl'aindkttl Il Ml t'ft'c '
tua o abdominnl ft II' 1101
navii ce au 1n antccedenl 0 Intt l,(
chirurgi cnlc pc IIIJ(l OIlI\1II
sau o dit; lenslO lI\)do
[ndicelo de po
zitivitate al punc\i ci a]),lomlnl1I0
este dependent, n pl'imul l'lml, th!
o cantitnte insufi cic.,tft do II i ni{\!
in pcl'ltoncli (:III\)
500 mI). 1n ll('es!e ''0 1>1.) 111 0
rccurge la a Cll Jnvuj Pl'!'!!!)
neal, intl'oducind un c,-ltol('I' pt'
trocal'ul de prin (' l\l'C Nft
cavitatea peritonealil (' II /I{' I'
fiziologic. Lichidul se l'en. ... pll(i I,ll
dac;l el este hemol'1lgic, pWH' \I"
poate fi consideraltr pozlUvll.
Urom-aUa Lv. csle Indlt'nlll Iri
lraumansmelc lombu!'e, Tn 11'11\1
matismele splinei , prcr um III
pl{lgilc pene!ranle ('fI!,C fii' Pll1t'fl
inie!'csa rinichii. (Iii In )
utile tim despre I'lnlchll tl
traumatizat, cit de", prc c'(ll ('011
trul otel'<l1. In cuz CI) Intl' lI
opcl' fllorie In ncrJ'c('lollllo
\lI'ogl'l\fia nu fi fo.<; l (,'(c<'tunl(\ Pl{l -
opcl'f\lo!' ('Il. trebuIe p!'arlknU\ ('\11111'
pe mm;n de
'"
,.
ll l'ogl'hri" poale fi
(le I'w '{}(j rujia infedoortl , injecta-
1('.1 de conlrast Mdn-
(111 -' (' direct In vena fCll1ul'nlii.
(';'11(' O oxominllrc n fnlclu-
1'1\ .. do bm:in la core bl:lnuim Je-
1'111111 Vhj('Cl'tl lc SUlI unui
IWlIlI rlOrYI t'c!rOpcriloneal. O even-
luni" r llplun'\ ele
1" 1.11(' fi tim-
pili dRtogrufi(' ni sau,
11'1"11 ('C ('s ic prefel'abil. se poate
l, r l'C'LUIl o d stogl'ufie I'cll'ogl'od{1.
!\()I'l oOl'aJi cl este o
CUI-e in
(Ulullll! Ilc' nu no este la
h)d"lHln(\, Aduc'c un aport im-
lli'll l lnl Ilt
op",li lodi In unol' rupturi
IWPHtll'('. splcnic-e sau renale [5].
de COntrast
f01' 1l111 unei Incune, in i nterio-
lui tlUtl (''( I('dorul arici organului
II " pile' ti v t'Hlc O sigurfl de
I II pl ill (1 I'n 1'('I1('hi nHl tousu"
esle dificil de
I'",f',"uliil In dar un
fl \ lIrllt1j 1!1I'Ol11.cs Lubil ele ccJe-
Jrdlt' Permite o obser-
\IU (' directii t i periloneale
,, 1 /1 ol'J./II!l elor din abdomen" Este
'"cllI-lIl rl In 11("ole in C'<Ire n
lip' "/! 1LIHli dar snlem
fi pradic,1 o laparotomie
" "ptondodC', ca periculoas,,1
1)tI11!1\! Vllllii nC'ci eientatului_
l ,npIII"O!l ('opul poate examina
III II,oe l l'OI1V<,nabil o mare parle a
IIIj,,'lIIlI'lol" peritoneale Iii
),11 ,LWHlll.l' I.C direct o eventualii
II 'I.lll rll' , Hl' ponle astfcll.lprccia se-
d iul, Il wl'imca fonna Iezi linii.
( ' blaJ' ductl leziunca prop1'iu-zis{1
1111 PUl ltt' fi riind !iituattl
fii ull r\t' lna('('c..,ihilc lap!ll'o-
H'IIPlllul, <InUl- faptul l'!\ qp eon!'tatrt
PII' / ('Tltli I-IUU 11 111101' li .
Cllf/W IWIA m; u llm:N,!, _!
c:hidc patologice este un elemcnt
suficient pent.ru a indi ca o inter"_
chirurgicahi de
TRAUMATISMELE
STOMACULUI
Leziunile gastrice s nt rar in-
tilnite ca urmare a unei eontuzii
abdomi nale, organul des-
tul de frecvent interesat in plf'l-
gile penetrante [36J, mai ales de
tip toracoabdominal. In aceste din
urm[. plaga intel'eseaZ<l mlli
ales polul superiol' (lomix,
a cOl'pului gastric)"
gas-
tric se cu o
n care tabloul clinic cu-
prinzind contractm8
un pneumoperito-
nou important sint foarte evidente_
Tratamentul gastri-
ce in avivarea
buzelor de toaleta
peritoneale drenaj "
TRAUMATISMELE
DUODENULUI
Snt rare aproxi-
mativ 10% din totalul leziunilol'
organelor cavitare), dar au o gra-
vitate [6, 7, 27, 38J" In
marea majoritate a cazurilor, truu-
matismeJe fi
doua a treia a duodenului. De
remorcat intr-un procent opre-
ciabil de cazUl:l (20%) leziunea
poate fi pe
a duodenului, existnd o comuni-
C'iII"C directii fi lumen ului intestinal
I /H(,'/':N'I'I'; AIJf)(}A/INlIl.fJ
('\1 ,'clr-opel'ilonelll [G,
H'\, 271,
I\IHI/olliie ])nl.olugicli"
IInntolllopnlologic.-e inti lni le
pot fi grupatc in doui\ ctltegori de
It, t lvnl :
- hemaloamc ale peretelui
(I('ntlmite intrull1urale,
- I"uptvl"i aie peretelui
dr nnl, ("UI'C!iC impart, la rndul lOt,
In Intrapel"itoneale ,"etl"operi-
lonenlc"
ca o l'uplun1 duo-
eh'Jwlil snt complexe
fiind Icgute ele un moment de re-
lux;lI'c III peretelui abdominal an.
t{'rlor pc cflre se proiecteazii o 10-
vlhll"li din dircctia anteroposteri.
0111'1\ In al"a duodcnului. O condi.
!(lvOl'iznntil !:le I"CulizCazii
lo\.itw"1I se produce n timp co
d\1odenul C!':ito dC!i tins de gaze dn
tori tll lnC'hldedi pilor"ului Iii con-
('()Jo ilc nt il unghiului duodenoje-
jOl1/l1 ('Il l1I'/llUre a
("hlt llui lui Treit.z"
Tabloul clinic este polimorf
/;Ii ncc"uruct eristie" Lipsa unui ta.
blOII elUl' de cele mai
IllU!t(J ol" ('H diagnosticul fie n-
t ll"tlnt, difkil de stabilit" Se ajungc
"Il, In cele mai mul1e cazuri,
:r lunoa Iie o descoperire ope.
I'utol"ie"
/-l ematomlll clllouenui
p'I h' mui rar intlnH evolueaz,-'
rllr(1 fenomcne clinice zgomotoa!i
IlIlI P de Ill oi multe zile" Nu detel"-
1I11!1i\ ci dom"
ti I cnsibilitate n aria duodenalil.
lui in volum
puate nntrenll fenomene dc ste-
cluodenalii, prin viiI".
I'>l1 tlll"i alimenlarc biJioase 17, 10,
t :q" De II."ICmcncu un hemntolll dez.
\ollllt 'in drcptul HIllPllici Vater
JlIJ(llt' (Iu('(' In ocluziu ci lu
\llwi Ider ll1e('unir' " Singurul
'"
e loment de diugnos Li c tl t' lc cXlIIne.
nul I'adiologic ('U dl)
contras!.. preforlJbll Uchldil, (' /lI'C
o Htenozii li duodenu
lui In dreptul hcmntOlllului I I:n
de lubomtoJ' pot fi
s ugestive "in mod indirect
a valodl lIInilazclOI" tlm,1
s-a produs, in timp, ()
tuzie a purl.c!"easului.
Huplul"a intr"ilperilonelll lj Il
duoc\enului es te, de ilHcmcnCn,
gr'cu de diagnosticat. Tabloul !'Il .
nic este mult m<li viu, mut
alarmant, Hemnelc de sint
:t.enie, exist,1 contraciuni nb<1oml.
iar examenul radi ologic' Pl'
gol al regiunii a bdominale j"XJllhl
surprinde unul pnClIUH) ..
peritoneu" Tonte ilCC!l tCH olJll HI1 Jll1
chirurg s<1 inlcl' viOl! ('u rlIIll(1I0liU
cui de sin"drom de iri la\I{' pI' I'll o
pl"in leziune d(' ol'lIllll
cavitar-o
Lezi unile l"elropcrilo"Clllc I,{'
manifeshl mai eslompol din punl'!
de vedere clinic sInt dHkl1 IIf'
descoperi t <,hiar- in timpul ul1I' l
lapar-atomii exploralorii /Iii " DIIII!
nostcul preoperulOI" poato fi (' V(' II
tuai da(',1 O dU! ('/'11
1n zona peri()mbllkul.1
pe fondu l unui pel' MIII
lent, la care sc nciulIgJ o JC'\I('o!"!
importantt. cv('nlllnl /) ('11"/
tore a valOl"ii amililzelul""
l'ratmnen(lll chinn"Oi('IJI '1'1"1\
tament ul loziunilor duodCIl;tl(. (' ".! I I
complex trebuie ;)(bptnt tlpiIITl I
de leziune C'onsl<Jt,,1i1. ('\lpT"lntll'
trei timpi :
- cxplol"l\l'cu duodc!lulul 111'
ambele !ii il ('clorlult(, OJ"j"!lI1lI'
din ellvilalell pcl"iloncllhl :
- tnt!UI'Ca C'hir'w"f[klliei PIiI
pdu-zHll a lcziunilor' duoeloll.Hlr ,
pruct!t'Hl'CIl Ulwl inlel"VI'1)
tii ('omplerncnlut"(, a vfnd ("u IIl'Op
1<'
prolcJorcn sutul'ilol' duodenule
pI'cvenlrcn pnncrcatitei acute post-
!1' /l lImnticc {6}.
duodenului tre-
IHL lo ftlc ull't foarte pe
tuut!'\ lungi mea Sa. Organul nu este
vizuale dect
PO de }n nivelul lui D.
1:1 1 Gen unchiul inferior,
11('11 n Ireia a patra snt acope-
j' 1!o. DI n acest motiv, pentru ex-
p]I)I'UI'CU 101' este efedua-
I ('II unei dccolllri coloparietale a
J)CJ l ll unl! ascendente. Calonul, im-
JlI IllInl'l eu ultimele anse ileale este
IlIl plnH In jos Spl'O stinga. Ridi-
C'tH'('1I <,olonului tronsvers,
II/d., In HC'CIIBl ll. de deco-
1!U'c, pOl'mite examinarea an-
!('!'IOnt'O fi d uodenului pe
I lInnil1lcn su.
I"u\a retroperito-
1H'1I1n. vn putea fi numai
fhlp(\ decolurca duodenopancrea-
t ldt , decolare trebuie
' 1(' fll lfldent de in
(lt l ' pl llt venei (' ave inferioare,
1' \ lI llI lnm'ca completf\ a duodenu-
lui, NO vor explor a celelalte 01'-
I I"n\' f'III'C, eventual, snt lezate :
PII Jl I'I'I'Hl:IUJ, fi catul, biliare
" '(\ I'I'I1t', l'inichiul drept,
1f" Hwtomul 'i nlramural t1'e-
lull(' lrwlznt evacuat este
\'olll minos comp1'esiv mai ales
iii nlvl'lul umpulci vateriene. Eva-
('11 11 1 \ ' 11 se va face pl'int1'-o incizie
1- I'Jlllll l1HC ulal'l"l la locul de bombare
IIIl1 xlrnl1 , apoi refacerea peretelui
MI'rlJllHl H(.' ullll" concomitent
",, 101 \(\ fen omene de bi-
11udl. fie ponle practica un {kenaj
(1" II'I' n, 111 dillol' blilorc fie prin-
t,' 11 11 lub K"hl', fie pl'intr-o cole-
(1, ltmlomlo.
Ilu }ltl/I' II, '
(1/.0 (/UQflt' IIIII,1/
I " t ,'(1 ]lCI' It () m; ll te
dll ('fL MlnL IImlll,t C',
c mRURGIA DE URGENTA
a interesa circumfe-
pot fi suturate pl'imar, Se
vor aviva regulariza marginile
care se
transversal n planuri, pre-.
ferabil cu ac atraumatic.
La orice pe duoden
este recomandabil se asocieze o
de decompresiune, pentru
a o proteja. Din acest motiv,
in timpul se va plasa
la vedere o de
duodenalu sub
nivelul sutul'ii , pentru evacuarea
duodenal de la acest
nivel. Pentru decompresiunea duo-
denului, deasupra sutUl'ii se poate
practica o gastrotomie [6J,
rn cazul cel mai mic du-
biu asupra viitorului sutul'ii prac-
ticate, se recurge la sClirtci rcuita-
rea duodenului printr-o GEP [O, 7].
se va termina prin pla-
sarea unui drenaj de contact in
dreptul sutul'ii toaleta
peritoneale,
Ruptui'ile circulare cu distru-
geri ntinse ale peretelui duodenal
de montaje complexe,
atit cu scopul de a scoate din cir-
cuit zona cit pentru
faptul pancreasului
o mobilizare
a bonturilor duodenale, pentru a
se putea I'ealiza o
tensiune,
Ruptura supra-
t rebuie prin in-
fundarea ambelor bonturi duode-
nale, restabilind circuitul digestiv
printr-o GEP [6, 7] (fig, 66).
In rupturile subampulal'e ca-
pi'\tul proximal poate fi implantat
terminolalel'al n jej un, iar circui-
tul diges tiv va fi restabilit prin-
11'-0 gnSll'ojejunoslomic, Desigur
c,:l tn UCCU3t!1 cuplltul dit'ltol
,1IJ1)OMI NJH .. f:
dUOll cnll1 vn puteti fi ex ti r pat , Iti
I"JvoI O, ptnt'\ i n dr'eptlll llOghiulul
eluodc.mojcjunollO,7J.
P hi gil c cu defect important
oi pel'ctelul duodcllUl, situate pc
cu longitu-
dlnnld, pot fi acoperite pro-
('cdcul Tomoda pl'intl'-o duodeno-


l\\\"'\,_ A
'Ij-

GO, H.upturii duodenalli
prin GEP,
jcjunos tomie In
unsa pen-
11' 0 acoperirea defect ului, ct
cl uodcnului trebuie excluse din
('! rcuitul digestiv,
Hupturile limitate ale
,'Olropcl'toneale ale duoclenului se
prin aviva-
ren buzelor Pentnl eCeclua-
" NI Hulurii in bune este
necesar o mobilizare
H duodenului pl'in r1eco-
Inre [O, 27]. In
pc metodele
ti u dccompresiune amintite, est e
asiguni m un drenaj larg
II I l'etl'opel'iloncul pentl'u
rl trnpiedieu dczvolhH'ea rell'opcri-
lan 1 te!.
TOl.lle s ulurile se fne' ('u fire
IU' ,'cRorbnbile sepurate, in unul
/!tIU 1> 1ratUl'i. 1n caz /ii se cxc-
I' utll tlouti simturi, primII! se fllrc
C'I I f!t 'e InvC' I':Jnnte,
I>'I :-; lulll p01l l0pel'ntol'lc, ,'ctrOR
Jlf' rl lonltll hltial'rl el1 i' itnlllif'iI, Il!
'"
foi (' a [I ,; o(' lnto ' I\(' (' oi
modnli lnien in t n\UmnUsmcl c duo -
dCll Olc si'l rii ml nil. I'Idl cl.llll., t nl r'(!
20- 35% (2].
TRAUMATISMELE
INTESTINULUI
ALE MEZENTER ULUI
Majoritatcn le7.iunilol' Inl ('.'1-
tinale apar Cll U1'mare a unei lovi-
turi dit'ecte asupra masei intcs tl -
nale cc o mal'o In
spatele peretelui anterior ni o\)c!o-
menului, fiind din aces t punc'L ll c
vedere expuse tl'flumuU:Hl1ll!1I 1
(fig. 67), In urma
FI II, 07. M{'cunhu"l l t i i
c'c'rt dr' ]ll'odw','r .. 1\ 10 '
'1 lul1\t'n' I ntl".lInl.I I',
'"
lI vt' se dm:volLti semnele unei iri-
1/1 \11 I)cd loncale.
("aC micti, ca poate fi de
('('t lr'c nllc tlT1!:iC semnele de peri-
lon lt(l nu moi apar.
o "c" "l bllitolc abdomi-
11(11 1\ , mai ulcs la palpare, n fi -
11/11 , tobl01l1 clinic se va constitui
In t,cnsu l unui abces n-
11'(' Il nse le intestinale.
Pn(>ullloperitoneu! apare mai
11I1'{1Iv. ln aproximativ 90% din
(' 1I7.1I1' i , tll primele fi ore de la acci-
((('n t nu l'lO aer sub
{'upolo
este 1'0-
v('lntoul'c extragem lichid in-
l("/fIiMI cu bilioasn.
'I'ral.amcnLul chirurgical. In-
(' 1/ ln t e se va alege esle cea me-
dl nni\ , incfIJcc nd cicatricea ombj-
l1('ulll , incizie permite ex-
p101'111,(,0 p c toat ..' lungimea an-
U(\I<)I' Explorarea este
Uil moment deosebit de important
fi i /LC' tulul chirurgical. Ansele tre-
buie <,xlllni nate pe lungimea
lc)!' dl " HPI'Oape !n aproape, eva-
lu1nd lolodntrl starea mezenteru-
IId. Se incepe cu unghiul duodeno-
JI' Junfll se cu valvula
II('(l('cCII In.. Se cu aten-
\Il' mul marginea
II Intestinu lui, unde mezentel'ul
PO(\I(' musc'U unor leziuni
pun(t iforme.
Ph'\gile !:o imple se s utureaz5
in planuri,
('II fll' o scpHI'ote neresol'babile
IIvlvlIl'en l'cgularizal'ea mar-
Hlnllol' ,
Se pol intilni in,*,
tlwlllplc, ctajnte, pe o lungime V3-
1'I1I\)11l'l 1.1 inlcstirHllui. Da('{l ele sint
HufldcnL de unele ele
Idt('lc lllczcntCl'tl1 esle intact, se
m: II UW:NrA
sutUlcazi\. fiecare pode.
intes ti nului cu anastomoz[1 lermi-
este doal'
pentru Iezi uni grave ale ansei care
cu cele ale mezentel'ului,
periclitnd viabilitatea intestinul ui
(fig. 68).
A
1\\ .........
I,

l''! .>( w,{'-

B
Fig. 68. A. Tratamentul leziunilor in-
testinale prin exclzie!li
B. Tratamentul l ezi unilol' ciajalc
prin

Spiilarea pel'itoneale
cu ser fiziologic un clrenaj su-
prapubian ncheie
to ceea ce leziunile
mezenterului, trebuie aici
posibilitatea se clevita-
lizarea unei de
ei se face pe o lungime
mai mare de 2 cm. dezin-
trebuie, deci, print::-o
a mezenteru-
lui traumatizat a ansei intesti-
nale aferente. Este important ca
mezenterului se in
pent.ru alt(el
exishi riscul dezunirii suturii intes
tinale prin de vasculari-
consecutive unui proces ae
po,>t-
traumatic.
I ili e ; 11Ij/)() /If I N 11 1 1':
LEZIUNILE
JNTESTINULUI GROS
l ntel'esarea colonului in-
Ir-un traumatism abdominal este
intr-un procent de 3- 5%
fiind mai frecvent atinse
nile sale fixe [18J. Leziunea
este de o gravitate da-
hiperseptic,
care, ca urmare a trau-
matice, in cavitatea ab-
o ade-
sea
Septicitatea co-
Hc foarte ra-
a unor semne clinice care
traduc, cum spuneam, dez-
voHarea unei pel'itonite positrau-
matice. Durerea este foarte vie
la nivelul zonei intere-
sate n traumatism, dar se genera-
repede. Contractura abdo-
este o in-
precoce de chi-
La examenul radiologic
se un pneumoperito-
neu important
gazelor din colon. Dacii leziunea
este este blo-
rapid de organele vecine,
semnele clinice sint foarte
[18J.
Tratamentul chirurgical. De
precQcitatea depinde
in mare prognosticul vi t.al
al bolnavului. Lapal'otomia
pe cicatricea ombili-
eventual cranial
sau caudal, este Act ul
chirurgical trebuie respecte u\'-
timpi:
- toaleta primar[\ a
peritoneale ;
- explol'tu'ea "
leziunilor pe Intreg cadrul rolic;
'"
Imlell 'c", ehll'ul'f{h'1l11' II \(,
ziunilol' cons lntate :
_ tOfl lelu definitl vn. II
perilonealc ;
- <I 'i i gul'8\'ca tl nul el l'('tllIJ
peritoneal extens iv.
Toaleta pdmun1 11
peritoneale, imediat duptl IlIplt rll
tomle, este indispensubilli P('llt1'1I
a putea explora apoi corCI'L tnll'lll!
cadrul co!ic, mut(' d J1or
fecale a singclui 'in UUdOIllHII
semnaleaz,i unei lezll llii
a intestinului gros dc \.ip pCl'fol'/I
tiv, va fi aspil'llt, 1111'
cavitatea pc1'itoneall\. spl'tlol i"l II huH
dent cu ser fiziologiC' (ol cl. In (" OII
tinuare se va explol'tl Inlr"l'J{ ('/1
drul colic, incepind ( ' 1.1 rurul III 1(' .'
mioind cu nmpL1lu r'('(' lul!\ , ..
nile pe Cfll'C 10 tntfl nlrn 11111\
variate:
- Conluziu falit-Ii Pl 'j'il ll
pune o pcl'itoll call' 1111111111 ,
dar pot exista leziL1ni tii" li lrulll
lui muscular mucOs. 'l'ulh\lI 'li l'i ltl
de 10('1I1n. , c u (' m'l' 11e\
soldea .. contuzia pnl'l eln)fI, put
duce la necl'oza pUl'celnrl\ II ptll 1\
colici
- Plaga colici\ simpl d, 11 111
sali anfmctuoas1\ este, rit' 0111
cei
_ Lcziunile ('ornpll' 1'(' 1' 11
prind, in timp, III
terul, devitalizarcu III
Hei pe o tll
Tol nici se inC'm]r('JI,, /'t /1 1
multiple, cluju(t'.
Un aspect deosebit II l'C'I" ('
le rell'Op{'l' lloIWIIIIi
a colonului, Cl:u-e pot fi mld, el lll'
de o gravitate dutu
rilli retropel'j\onitci pe CIII 'C o tit,
volt,\ ca urmare ti contlunln/ldl
relropel'itonclIl ('OII
intes tinul.
, ..
'l'roll lmCll1ul chirurgical PI'O-
pl'1u- zls o11cziunilol' colice t.rebuie
udnplat In de :
1. Tipul topogl' afia leziu-
111 1 ronst utalc;
2. Vechimea acestor leziunL
-
FI g. 69, ColoraIie [ransvcrsaU\.
La simple recente
j:l GJ, cind timpul scurs de la inter-
la traumatism
tl ll esle mui mare de 3 ore, mai
Hlc8 cincii. sint pe cec ori ascendent,
dupil. avlVfll'ca buzelOr se va
!lulCfl practica colorafia transver-
tlll !l'\ 'in straturi (fig. 69).
Lo simple, dar vechi,
!Ind o exista un proces de perito-
ulli\ o stare alte-
1'!ll n, de colon le-
esle pc un segment mobil, se
\"11 \' x- Icriol'iza in acest fel, perfora-
.,." ..
',..::.--.. '

1\\\111,


t:\ II
'-rf'
70. Leziune veche cx-
kl'lor b:ulll transformulJ,l in anus
('ontm naturii.
1111 Il'lmsformndu-se in co-
IWllOmic (fig. 70). In in care
h' l l\1nllc pcl"lorativc slnt in zone
il ie t'udrunulul colic, Care nu pot ii
cum este
tLl'n ICnnJnuh'\ li s ig mei sau eolonul
tlt"lI'(' ndc nt pin[, Iu slgmi'l, se va
ClI1nUHGl i l DE
practica sulura in si ra-
turi cu fir neresol'babil, ce
va Ii de colostomie in
amonte.
Leziunile complexe benefi-
de stn t
recente. Traumatismele colonului
drept se pot trata prin hemicolec-
tomie de ileotrans-
versotsomie (fig. 71), iar cele ale
colonului transvers, prin colecta-
mie segmen tara.
Hemicolectomia va fi
leziunilor ntinse ale co-
lonului descendent. Anastomoza
trebuie prin-
tr-un anus temporar pe transvers.
vechi, n care
un proces de
o stare unde,
de asemenea, vitalitatea
colici este trebuie re-
zolvate prin cit mai
simple rapide, Se va proceda, in
aceste la exteriorizarea
segmentului coHc h'aumatizat la
lui de efectuarea
unui anus I:n de Anas-
tomozele pentru restabilirea cir-

rf!#
Fig, 71. Leziuni coll ec multiple
pc colonul ascendent tratate prin
hemicolectomle anasto-
termino-termi-

cuilului colic nu snt l'ecomnndate.
procesului de
care pune in pericol
SUiUl'ii.
trebuie
printr-o a cavi-
peritoncale. abun-
r
(le ntfl cu fi ziologi c llpol cu o
dc untiblolicc, n
marc, estc impor tanti'! pent ru O

Drcnajul este obligatoriu, el
IreOllie SI) fi e sau pe\'-
miW chiar un lavaj continuu al ca-
perlolleule.
Antibioterapia postoperatorie
Vil fi antibiograma
Ji c'hidului septic recoltat cu ocazia
la
nccslor date, :,e antibio_
tice cu speclru larg, cu efect bacl e-
l'idd, pe sel'n gram c1o-
ramfenicol, Morta1i-
tat-ea in t raumat,ismele rolire
atinge 20% IlS, 33, 35].
RUPTURA FICATULUI
Tl'aumatismul hepatic
mine una din Iezi unile viscerale
ronrte grave. Ficatul arc o anato-
mie in principal
pc \ 10 sis tem arhitectonic de tip
vmwular, din care majorita-
tea hemor agiilor intraperitoneale,
Ic/.Ultale din lezi unea pal'enchimu-
lui hcpatic, si nt abundente.
Tabloul clinic este domin at
de !- indromul de hemoragie in-
1(' t'll ."I , a exist a ntotdeauna un
paralelism rigw'os, amploarea he-
moragiei este de
cu intinderea leziunilol' he-
ptl tk e [5 , 4, 14].
Cele mai grave sini leziunile
\ <1 'H;,lor mari, aferenie l;I.lU efcl'enie
r[(' at\l llli (vena porti), urtcl'U hcpu-
I it'''', \'enele suprahepatice) cleler-
lilinind aproape intotdeauna o he-
IlHlI nHie mpidi"l l23, :12].
Alle ori pierderile volemicc
de mai mlcl"l amploare, permi-
\ 1111 1 (hi rurgicnh"l.
l' (hll ll 'I/I(' ,1.. "'III' n\ o
'"
b'xamc/t, II, cli ni c - in /lfu!'!)
semnelor dc l1emOl '11
gie, prezentc in pesic :.1/4 dbl ( ' II
zuri l4 , 14] ; bolnav palid,
rat, acuzind o sete intensll, CII pu lH
r idicat T,A. :-;fHl In
poatc fi reveln
iOa)'e constatarea unei sensibi li
mai acceniuate in hipocondl'lI l
drept sau in fla.Qc, irfldiinc1
dent spre drepL Dud\ prl n
examenul cli nic descoperim tI)
dreptul ariei hepat.ice semnele lUlill
fracturi costale (de obicei O l:.l)
sau echimoze ('lIl' C
un impatllocal, probnbiliiu
tea unei Iezi uni hepatice, rarc l'j
explice tabloul de hemol'ugie III
te1'O<1, este mai mare.
Diagnosticul esle dl fl d l , to-
la l11a\ I\lc'i
la cei cu traumat.isme CI' UII!H( 't ' I {'"
brale - in com'" :illli 10 cel
Cll Jeziuni ale torucelu.
In aceste in ml\sw'lI
n care starea a lI('ci dcll
totului o permite, examenul ('lini!'
va irebui completat de e:vplorlfrll l'
poraclillice,
Vom alege acele explor:'\l'I.
care pot fi efectuate cel mal nlphl ,
sni simple au Un indi ce de pazi
tivitnte suficient de ridicat, fiind
risc pentru accidental.
abdominafcj \UI
examen de mure valoare di ugnos-
ti CI"l [ 4, 14J. Este Un proceei eu 1'11-
pid, simplu el e executat In oriro
servit'il! de chirurgie, I\ re un indit'e
de pozitivilale de
fCir;l l'i'icuri pentru bolnav. (VezI
tehnica, c0l1truindicll(11
la 'png. 137),
Extragerca rhial' a 1 -2 IlII
de sinltc din ('8\'i l!llen pcri lon('ultl
eglc ,..,u fid ent6 pentru il indic-a (J
cxplorarc ehi rnrciruli"l ul'l{cnlli II
1111
I' hvlll\tll per itonenle, de 1(1 80-
" In'j\ n('ddcnlalului in spital.
Ilndiognlfia pe
11(11 PUI'C 111 leziunile gri-
]uJlllul ('oslol, (!'/lcturi ale coloanei
IUHl ('I I I11t.C locali (bazin etc,).
O (l xpl0l'rll'C ele un deosebit
111 1(' I'l"l w- I,eriogrufiu selectivc!
11 1' I>l lIkl'l , exmninUl'c pre-
l(lrlt! orl'j ll, dcoltfel greu realiza-
hUli 'n de nece-
!'I lHI o l l'usii de arteriografie prin
('/,l(-ICI' /lptll'attll'A (se-
dtlWflf), A l'c ovan tajul de a putea
J)I('(' 1111 tnllndc\'ca leziunii hepa-
tii i l '1' (' hlnl' sediul 'ilcestei leziun.
I hl u/lIl Ill(' ,'CII cl a te
11(' '4 1)1' (1 fll ' tCl'n Valoarea
ex plOl'l' ri este
!l(' I, 1t' U (1 puteo pune diagnosticul
ilO hcmot'ogie in1l'aparenchima-
1(111'\/\ 'UiU [5,4, 14],
valoare diagnost ici\
11 (u {\ ((I]XU'oscopia de
11 111" lr, ((11 (' n pent ru a r lcl'iogru-
fin /iCl hwll vt\, tl lnl neccsare apal'a-
PI' I'Honal ('li experlen\1:i in
IU l"I Ii\ (lx nrnlnlll'i,
1 chil'lu'gicalii Ire-
Il1do l\n rit' pl'(-'redr1lt1 de cll cvu m{l-
IIlIrI olJIl l/ldo!'i 1. Deosebit de impol'-
IlItl I (, ,, 1(' Hn Ilvem la o
11I1It! lhll' ele singe izo-
!l"up, hH'nl zil in prealabil la lem-
jll'l' lll llI'" tll' :17 C (pentru a pl'e-
Vl'tll s5
1)l1\i' 1ll utlmlnistm acesl pe
UI! (' 1111'1('1' de un c:\lihru convena-
hll , pin" in vcnn cavil f,ll-
111'1I0111'! 1 1111, Un ni doilea ca Ietet'
\'11 fi Il\tl'O(IIi S pim1 I' venn ravi'\
Illrllf 'lomi\ ,
( ' 11 / "(1 rit, o/w)'{/. Tnri zill m\)-
(1 11111 /1 J.l lIPI'!I{)I))!Jilicll\{l, prelungili\
H\l homhl!l! ni, de r(-' le mll
/I \llltl' ori o luminii "ufidcntil pl' n
11 11 Imlm'l'lI d ll1'ul'j.{lrnlt'l Il le.,o\\l111
Inr h\'I>"II .. (" nltl !,X'nlr'U Itlbul
C//lIWJ1GIJI m; URGE/ltrA
stng, cit pentru cel drept [8].
Permite o explorare a intre-
gii peritoneale rezolva-
rea leziunilor la alte organe con-
comitent traumalizate in-
testin, colon, mezenter), Poate fi
spre torace transfor-
ntr-o tOl'acofrenolaparot"omic
a Iezi uni-
lor o cere a lobu-
lui drept, leziunea venelor supra-
hepatice), In acest caz plasdrea
unui sul sub baza toracelui un
decubit lateral sting "'nt
foarte utile (5J, Laparot omia me-
a fost in 75,5% din
cazurile operate in clinica
Explorarea t l'e-
Imie de aspirarea hemo-
peritoneului, care trebuie
pentru a aprecia cit mai exact pier-
derile, n vederea unei
volemice corecte,
palparea supra-
hepatice este in
majOlitatea cazul'i lol' pentru a s ta-
bili sediul intinderea leziuniloJ'.
A ...m:ecierea a leziunil0G.....!n-
ven.tarierea 101'
moment al actului _chi-
rUIgical.
Mobilizarea ficatului,
nind ligamentul rotund, ligamentul
fI'iunghiular cel supel'jor, este
pentru in
bune a leziunilor situate
pe sau
Este preferabil de a mobil iza nra-
tui n acest fel, decit a-l
inlempes Uv, ceen ce al' putea dure
la o cUc\Ul'n a \"enei
('ave infrriom'c, cu jenOl'en r-il' culn-
rei de intoul'('elc, cxistnd a ... tfel
pcricolul de rordiac.
Dncu hemol'ng;\ c<; tc ahun-
ravill\ tii pcri to-
!lcnle fiC chilll a<;piln-
tin 'iingrlrli, (On!I'Ollll pcdieulil or
A fJ J)()1\1l Nil U:
vn.,>culal' este indispensabil. Mane-
"l'a Plingle (prinderea pediculului
hcpatic nt!'e degetc) permite in
opl"irea
a hemoragiei aspirarea
peritoneale,
Declampal'ea a
pediculului perrnile observarea se-
diului hemol'agiei. hemo-
ragia chiill' n timpul pen-
"[Irii pediculului, vor t r ebui explo-
!'flte venele suprahepfltice,
Alegerea metodei de hemo-
st uzi. chi rurgicale trebuie
adaptate n primul r ind leziunii
I"onstatate, Hematomul
conservator, De obicei
el :o.e l'csoarbe ulterior, clar poate
se secundar in peritoneu,
c1etel1'llinnd un hemopel'itoneu, sau
in biJiare, antrenind o
de obicei de ziua a
5-a {1 6] ,
SutUl'a cu fire de cat-
gut gros, plasate in "U" poate fi fo-
losil:; pentru lineare,
nu pierdeore de pm'ell'chim
hepatic.
leziunea es le
pe organ ului, clar
In\l'- o I'egiune gl' CU abordabiUl,
poate fi folosit (de necesitate) tam-
ponamentul n cu
aplicarea de bUl'ete hemostatic,
:? roeedeul este cont raindicat n
gile hepatice profunde, deoarece
duce la pei"icolul intl'ahe-
potice a extensiei neerozei ele
parenchim. pe su-
ficatulu i ce, n prea-
labil, am apliool pe sn-
gcrindll un bUl'ele hemostatic,
Pent.ru pl Clgil e profunde, an-
fmd'Uoasc CH1"C convine
C'it e (/"bl'ie/II-
r('CI -(> xci zi c-c[re/l (1;,
Acenstl\ lllC'tod.'i pCl'InlC' eli -
m\IHll'C'n n('c'l'o/.tl lc
,<7
I'ealizarea unei hemost azc If. \' e-
dere. Pl aga va fi It (l
de cheaguri
va fi cu ser fi zioloRiC'
i ar fragmentele in pel'i('ol
de li se necroza ulterior, VOI" fi
prin digitoclu7.ie,
Mctoda permite, in
timp, O seleclivii 1,1 o
carc poille fi
printr-o colangiog- r ,I r!(-'
intl'aopel'atorie fie IransC'oled'l tid \
de colecistoslomie, fiC' prin
coledocului , urmnl ..l d{'
drenaj coledocian pe lub }-\ I'I\I'
[19,25].
Pentl'u leziuni mai in\i n'iP
poate practica h<'p;111I-1I
atipic,\ : este de fopt o dl'Ili'ld Il 'fI
larg{1 fi zonelor trnumn1 i:1nt{', pl nt"l
n Este cr!<'IH'{, PI'II
tru Iezi unile siluate llHt!'gll1lll , 11 '1'
VOI' li i n acest fel exdzn1e.
In fine, hcp(lfi(''(J ,.(' ,
penb: u lezi uni foarle t ntlll',i'
in afara unei ciii de lIho rd
largi (de tipul toracofrcnol npnl'Uhl
miei) o mobilizare II ficu Lulul,
precum un control pt'I TI
penlru o eventualii hemo!1LIIII
provizorie El marilor tnll H'hi llll
aferenle eferentc 12, 11, :n,
41,32].
hepalic.1re/{IIIl.;1 l' ,It,
in Iezi unile vaselor
hepatice eure nu pol fi HlILlI l'al1' 1;<1
a cinor ligal un\ dclcl'mlnll 1111
infarct de tip venos pc tt'l'ilot illl
de drcnnj aferent, pl'e('ulll tll It'
ziuni ale pcdif'olului, soldll l(' !' lI Il
gilluri vn'wulul'e is('!1Cll1illnl(',
SiilW/,ii I' :lu ' 1" 1 l'
fe l':1 Iii lezi uni (lle a1'lel' el I1l'PIiUl ll,
venci por le, \'onclol" .'\ up1'll1\ <'p, ll ht'
d'\ilol bilillt'c c.\ ll"ul1upII II! '1'
PI'-Iglle arlc rci IWPlltll'{' ti I '
Imi l ' Irllln1<' pe dt po'!\\)l l \>1 In Il'"
I
.. ,
111111'(\1'(:11 fluxului lIl'lcl'iul : fie 1"e-
pndnd nrtern prin s impla
dlldl 1\('(' a<; 18 este posibil, fie prin
, cs lnblli l' cu vasului cu
ujutorul unui grefon venos elin sa-
rMn sau de lip pl'oj,etic
421
l.czi unile venelor supl'shepa-
Ih'o !. Inl lom'te grave. Ele nu pot fi
I Z'lI l lltc dccil printr-un abol'd larg
(tor/wofl'cno!aparolomie). Gravita-
Il'n unor asemenea Iezi uni
11\ rnplul ('li plaga este
Zl ptonpp In\ 01.(lcoUn8 mixtli.-supra-
lu'pnll('Q('lI vl1 con trolul hemora-
UIt, lI'cbul u s;'i fi e bipolat, pe vena
(!Ivll Inrol'lool'l\
Dn('t\ t'ontt'Olul inferior al he-
' 1Ior'IINlol nu es le posibil se
" U njutoJ' ul unei sonde speciale cu
introdus in vena in-
r(- ,l o.H'li, obordarca venei pentru
j('lil l;t[u'(,)H hcrnostllzei se va face
illlpil (lc('oltll'eo duode nopan-
111'l llldt.
('onl l'ol ul s uperior al hemo-
1"111111'1 .,(, VII inecl'ClI pc cale tora-
I'k n, 111 nI velul implanlftr ii venei
[' HV(' Jnf.,t'jonl' c in atl'iul drept prin
!H,rl('ill'dotomic, Se poate te'lll ta in
('onlltHIIU'C' o cIampHre lateralii fi
Y"rlp! {':tV(' vascu-
111 1\' , Tn ultim.'1 ins!lInt,1 se va I'e-
1'llI'h(' III lignlun\ venei supl'ahepa-
1111' , ',ulul'a vcnei cave
ul ll ' ri oarli ti pal' enchi muilli hepatie
I lh t 11'1'Iioriui ve Ici ligaturalc,
1
1
1(10il(' biliare cxtrahe-
IHllil'I' I'Ccunoscll te Scur-
1( 111 ('II dC' loi au prin colangiogl' a_
rll' Inl t'l lopcmtol'ic, Lezlunca cole-
4'1111111\11 trulcaz(. prin SU1UI';:'I, iol'
dud\ Ic:dllnilc sint extinse pri n ('0-
l"d"\('(' lorni(> f3], ('olcc!ot' ul trebuie
Illltm'nl, concomitent
1111 d l'(' llllj I<chl' penlt'l,l
IH durli (fiI(, 72) , Drenajul lJiliflt,
l''1I1' P(,IlI!'tt li ('vila O
ClfllWnGIA 1Jl::
in 1muma-
lism snt lezate biliare intl'a-
hepatice sau extrahepatice; putem
utiliza n acest scop colecistul (co-
lecistectomia) sau, mai eficace,
0-
Fig, 72, a coledocului
prin CQlorafie dl'Cnaj Kehr.
led acul, plasind un dl'enaj Kehr
Acest drenaj va fi pe
loc minimum 10 zile, urmnd ca
inainte de supt"imarea l ui efec-
colangiografie ele control 125].
Vom ncheia aclul chirurgical
pdn a
pel'itoneale cu ser fi ziologic
unnele ele singe
cheagurile eventuale plasarea
unor drenaje,
Drenajul peritoneale
t rebuie fie extensiv, eficace, Se
atit subhepatic, ct
intedrenohepatic, de
as pirativ.
Dl'enaj ul aspirativ al
tOt'acice este obligatoriu to-
r <tcofreno laparotomie,
postoperatol'ii
snt relati v frecvente; (40-50%)
din totalul (13), Cele
mai grave constituie:
-- hemoragia;
- n CCl'oza septic;l sau
a ficatului traumatizat;
-- fist ula biliar':i.
H e mor a g i (1 poate conti-
nUH "au poate reaparc n
illl edi:.ll;1 pos.loperalol'ie,
UIICf1N'I'f: ,tIl/l)() /I11 N/ I U:
un ('Onlrol insufi cient al hcmost/l w
zei in
cole, mni tamponmnent.
Moi It'ccvent, hemol'Ugia
npHl 'e secundflJ' , ca Ul'mfll'e a
zei hepatice locale,
Ne Cl'oza a
c 11 t ul u i este cea mai
fiind ele
nect'oza unor
Lud hepatice devitalizate in ut'rna
Imumatismului debt' idate
dent [2, 4, n, 13J.
chimului se poate dezvolta se-
{'undar prin propagarea de la o
ziune (colon, intestin),
reprezentind un focar septic, sau
cl ntorit[\ de o
biliadl. Tabloul clinic poate
evolua spre o un abces
subfrenic snu o stare septicemicii
pentru care va trebui se
vinil n timp util.
Tratamentul trebuie si:i fie
{'om plex, sii. o (lntibiotera-
pic n doze mari admi nistrarea de
singe, corlicotel'<lpie, substituente
hepa tice,
Fi st ulele bil iare <l U
d iminuat mult n urma drenajului

matismcle hepatice, Mult mai
gruve sint pel'itonitele biliare, ce
pot ca urmare a
l:Iecundare a unui canal biliar
Important,
TRAUMATISMELE
SPLINEI
SpHna estc organul parenchi -
rnntos cel mai frecvent afectat In
conLuzia abdominall\ 120]. La 100
de l!'lIuma!i smc cu lc:tiuni viscc-
I' nle, il pliMI este IUp111 in
'"
2fi-:JO % dlll <"tI?: ud, c 1'(' I(l l1 v
bine pl'olcjntll tn lojn lill do ('11 11 \\
grilajul cosl nl peretel e nh(\olll!
n ul anteriot',
Organul cs le lezat fie 1n \11'111 11
unei lovitul'i directe la nIvelul 1111
Zei hernitor<lcclui sting, fi e prlu
c[,dorca pl"oiecta."CH uC' rldentlll\l
lui pe o dUI'lI, Cu
ruptura se pl'oclurc fi e pl'1n nld
vit'e, nlre agentul vulnel'lIhll ('O
Ioan<1, fi e prin izbil"cn de ultlm!'!!\
coaste, Un rnccrmSrn PlU' l k ulll1' III
le:dunilot, splcnice es te
ei de la nivelul pcdirolului Vl l'I('\I
Iar n enzul ci.ldol'ilol' do

TrflUIlHllismul ('Ih'
ul'mat dc o importantI"! lWrIl OI'II/C!t1
inll'nperitol1ealii, ' J'lIblolil V/ I
cuprinde, ded , semnf' do h('IH(lI'H
gie nl cI'm1, III ('1\1'0 /'l{> IIdu\1UI"! 1011 \11
nele localo tll u It'/lllrnHll ll nlu!td,
Hipovolemiu. LlC'ul,lI l1 (' It'I \{llIt '('
prin paloal'e, 1111
pel'iOasi1, ('oncomilcnt ('U M'lId", PII
t ens iunii Hl'tot'ul e o tnhl"/H'(\It,
l,a palpHl'en IIIl{\ClIllI'
nului O III
hipocondrul s ting, durel'C'1I il'Udllt ld
In nivelul umfirullli SUIl/{ 1':11
se HC'cenlueuzl1 in ini' pil' ]Jl'Orllnd
este cauza1,1 ele P<'I'!tOllltll
lui hemicliufragmului sltn/{, /)\1
l"Crea poate II\ cn ini'Ll o 11I'1/{11111
costlliii n H('casti'l 1'111('111
constata dlilll' 111'11'1 C'UII
tl'l:\clul'i mus('uJarc IO('II!JZlIlI' Il\!
peretele abdominal s uo('o .. 11I 1 slht!!
hemot'altin nu \ "1 11 '
marc, .poate exista o PCI' IOjldi\
asim,plomntiC'il .'Iau ('u IH.lIl IIl(' ti!!
llore (atl'ibuitc de obicei , contU1h'l
tonrckc), dup;'! ('are tn Illod 1>111' ,1'
fl pnr semnele ele hemomgie Inll'l'tlt\
nbdomlnull\ po;t.IUvA
t'ccomand,"1 o fii' \11
pentru C''\:I.'Itcn\a urnI! 111'1tt1l
,,"
peritoneu. ncgoti vi't nu ex-
dtulc 1m,i\ stngclui in ca-
vll Hlcn
1)11('/1 c::. tc pos ibil, ge-
111'1111/\ II lIf'tldrmlatului o permite,
110 VII efect ull o I'lldiogl'afie toracQ-
IIhdlJrnlnnlii., f,k."j preparare, ce ne
IHIII ponte furni za;
hlpomobililate di afragma-
t ld'l '1 l1nf.(i\ ;
hcmid iafra(,l111 sting mai
1'!tllr !lI.
lIupluru splinei se Li'aduce
1)(' l'ucliogl' afi c p!'in
1,'1\ ('onIUlului orgllnului, deplasa-
t t' fI tl) Nlluld fi s tomacului pre<'um
'il /1 flUlIrc\ ('olice In jos [16].
AI/Mumie Leziu-
nll c ('O le putem inutni snt
vllr!cdu :
- eontuzia splinei, cu rup-
Iltlil Huhcnpsuloni a paren-
(Illlllului ;
I uplUt'tI s plinei , cu inlere-
Ml ul';\ ('/q)'lu lcl ;
l'I IPt l ll '{t N I fr agmentarea
PIII"TH'ldl11lllul
(ic ... ol'ganului din
IWll!I'l1lul SI' U v{\S(.' ulm',
('0I1LIl/ l a splinei se
(\1 1Ir1 IWnlulom subcapsular, ce se
d .'/vol! J'1 1n ptU'cl1(' himu! ol'lJ<tnului.
I>lr, hC 't"ll motiv, spUna esle
111 volum, Nu hemopcrlo-
IIt'lt, l'll p'l uln fiind inljlccll\. , In aceas-
In /,l htu\lc, nu fi
' I!hhltlt Ill'd!. pc bnZIl unei arlerio-
lIt1dll ,(,]((' n vc. c<II'e un
1111 tii Oj uhslun\ci de contrast in in-
Ihllunil ti mbrei ::;plenice 1'1, 15, :J!I).
I' onll t fi revcln!ollt'C o splinii
dUt (' 1 011'11'\, C'lll'e rapid n vo-
IUIll, toiul HUI'venind in urma unui
II fl\!lilllUP-ltn minol'. llcma!omul
I1 ulwhp!mlul' se poate !'llpe secun-
dlll. de obicei intre o 2-0 a 7-a
:rJ cit, III ll'ltumtlt.ism [301 deter-
mln!"1 unul hetlloperilonell,
(; I1I11I1UOI " m; UUt if;,VTI
reali z nd r upturii n
doi timpi fi ol'ganului [30, 44).
Celelalte trei
descl'se mai nainte si nt urnwte
ele dezvoltarea unui hemoperitoneu
important. leziunea este mi -
hemoragia este si n-
gele scurs se va organiza ntr-un
hematom perisplenic, care treptat
L
oate ocupa ntreaga splenicii.
n cazurile leziunilol' ntinse, he-
moperitoneul se constituie rapid,
detet'minnd dezvoltarea unei insu-
circulatol'ii acute,
Inainte de a interveni chirur-
gical, este util a se efectua o uro-
grafie intravenoasA, Asocierea C\l
un tl'aumatism renal este posibilii
n 4- 10% din cazuri [20]. Urogra-
fla pl'coperatorie va permite
apreciem nu numai exisU't un
t raumatism renal concomitent
de contrast fiind in
afara ariei renale), ci t otodatii sli
apreciem rinichiu-
lui contralateral.
Tratamentul chir'u,-gical, In-
diferent de amploarea leziunBor,
nu se poate conta pe o hemoslaz<"i
la nivelul OI'ganului. Sin-
guru1 Iratament indicat este sple-
neclomia. Fragilitaten naturalfl fi
pfI\'ent:himului nu permite suturfl
ol'ganului nici he-
mostatic.
Laparotomia supnl-
care pel'mite explora-
rea a celodalte organe din eta-
jul supramezocolic,
dupii nevoie subombilical, este su-
spUna este mare
aderentii de diafrngm, pentru o mai
luminIi in cmpul operator,
se poate prelungi dist.\l tii
inci .. .iei pe spre
(J uncul stng sau se poate
o incizie tmn!'lVersuJ(1 pe mijloNll
indzi ei mcdiunc 7:1 A H),
UUI,f."NP."
Acest lip de incizie are avul1-
tl.lj ul pennHe vizualiznl'c
n .. ltor organe ce al' putea fi le-
",nl c in timp (coada pancl'ea-
.., ul lli. l'inichiul stng, stomac, eo-
lonul transvers sau descendent).
.4 n
LI/, i3. i l Il w pm'otomic
suprn cu
spre hlpocondrul sting.

hcmOltic al peritoneale, se
splina
U1)OJ' sursa Palparen
pel' mite apreciel'e mai
n ICLiunilol' .
Splenectomia se incepe prin
mobilizarea organului I\tl"oducind
min:-l intre
dinfragm rsturninc1 organul spre
dl'enpta n (fig, 74), Aceast.ii
I
ii r'l l oIJlll/.llnU
,,,
ponle fi favorh:u\(\ IIt' {l
lejerll. o stoll'lRC' uhd 111
spre dl'euptll, Aducerea 1n plllJ.ll\ li
splinei este uneori posibil ii 1)1.'1 '.
mite o ligalun'l. la vederc II pcdl
colului spIenlc exnminlll'ca c' fl1l1
pancreasului care poate fi In!t.'f ! '
sat i n trnul1lutisll1 (fig. 75), Onf'll
Fig. i5, Ligatu\'a pC'dkollilul 11 1,1011 10
ligamentul gustrosplenit este tiI
gust, trebuie tlvut grijli ('II ! n tim ,
pul ligalul"ii vl.\:-;elol' H(' llI"to 111 1
se lezeze marcu curburl'i II stOllll1
eului, exisl:.' o contuzl t' C ,)II
a cozii pan('I't.'fI!,ultll.
aceasta poate fi I'ezccatl'l, pl' l1dl
cindu-se o splenopnnrrcll tc(' lfl/llI ('
s tngi\.
splcncrlomie S(' VII ('Oii
tl"ola din nou hemos l nzn :,i /u \' 11
proceda In loaletu lojei !-i plc'IIIt"
Se explol'eaz:tl n con linUlll'(' II'
lelall e organe ale c<lviUII II fi ii
dominale,
Pentru Il pl'eveni dc,wnltlll'lIli
unui abces sllnu, Il I ' ll11il\
in lojo splenlrl'l lin drclwj, pJ,t'ft'
I'fibil nspirntl v. Aeest n pcrmlt(' II
supraveghere eficare a ev('n LlIlllt'
101' sl ngcd\rI !n pl'imelc Ol l' III
In P0'l (()j)('!!1
torle es tc Indi(' lIt de:-;eol'1 f ' lI, rlnpll
,"
1, ,' lmclc 24 dc or e, si, se instituie
h(pur' lnolc t'llpia (5000 u. la 8 ore)
pentru fi preveni lrombozu venei
liga
'ntAUMATISMELE
PANCREASULUI
Sint. I'flr In(!nite in contuziile
111 )dolIIinal c ( 1 2%) , au-
lod 1:1>1 1 d1im' sub l %, clar atinge-
r 1\ 11 PUI H'I'Cnlh.:!\ este o l eziune deo-
'Hlhll (1(> di n motive:
\'i!\' 111'10111'0 !l1loldcul,lna
de lo" hml ilie organelor elin veci-
nfl lnte, tllJlI 11103 al e duoden ului
(' III't' est.e ceOl mai [21,
In l. put Ind fi in leresate insii je-
Ju,I1t11 sau Ql' i-eure alt
OI 'IJI Il I. 1\1 doilcn clement de gravi-
titl u 11 COt1 /l IHulc pancrca til a
pn'llll' lll lmnll d\, (' ilrc se POl."llC dez-
vulln ehlr l" c1upn o contuzie
Il Hl lll HII'l . !)!n il cm;t moUv, fi ecare
ti lL\lnll d Imn pan(, l"catic trebuie
('on' lldc r' Ht In ltatat
(' II ()
1)(. (' ole mai multe ori lezitl-
.111 11 11 ('1 prodtl(' pdntr-un mecanism
tl lr' lvlr 'C :1 nlllndci pe corpurile
vl'l' lol)I'(IIO I n (:II,:ul unei lovituri n
t .' /[ 111111'11 EfecLul hau-
llllll.lll lllll llli pOli te fi accentuat de
llIH'h' l11 ort1cnLc, cind printr-o
I Ip](' r'I II ' {' InllinLc n
'ltll dt\ , lH.' IC'll' lc abdominal este
11 111 .'(111
' 1 1l(l/.Om.;I ' patologict.:
Itll I (,l'.Iollnl esle foar le variat,
m:ltl lInci 111 111njori ltllC(L cazurilor
(J cu natura inlen-
111 1111('11 1.I"IIlIn1util1mului .
1,(''1.i IIlH'n con mlt i simpl II
' 'fl li) f.{lHl"\(lcl. On!Y.'ml n It ....
CIII/WI7Glt1 m: UI?Gf.'N'f' 1
aceaoo;Ui este intactti, dm'
traumati smul esle Ulmat de edem
loca! aproape ntotdeauna de
',--mui hematom ffilbcap-
s uIaI'.
In traumat.ismel:e mai grave
carpsula parenchimul pot fi
rupte. Lezi'llnea s e produc-e mai
fl'CVent la nivelul 'COrpului pan-
ereaSJului, putnd fii sau
totaltl. Dawrupwra este
fragmente le pot fi complet det a-
sau s ingul"llii punct de
dintl'e .ele l reprezinte canal1.l 1
Wi rsung. De obirei vasele splenice
iJn,laci.e. FOCat"1.11 lezion<ll
poate fi mascut d:e:un important
hematom [28] {fi -
gura (6) .
,
.. ..
.'
Fig. 7G. Ilu plm;'i transversal{\
. u pun("J"casnllli n zona corpului,
Tabloul dinic al traumatis-
mullii pll net"entic evolueaza in
'Clupe. l ,iI inceput generOll !"1
UIlGfJN'f'f;
c.., lc dominnlIl de semnele
pl' jmm. In prima pel"ioadl1
nu consbtnm nici un fenomen par-
li r ular care semnaleze
lllH!i atingeri pancrealice. Singu-
rul element de diagnostic precoce
fi poate oferi dozarea amilazelol" ,
(!lI"e cresc rapid trauma-
t.i sm [15].
nu alte Iezi uni
importante pentru a indica o lapEl-
rotomi-e pl'ecoce {semne ale unei
hemoragii intraperitoneale grave,
('ontractura cu pneu-
rnoperitoneu) sub tratamentul an-
t starea a accidenta-
tu lui se
perioadel este
apoi de un interval liber,
(u o stare
(iLre poate sii dureze ele la citeva
ole la 24 de ore [15]. De obicei la
acestui interval se insta-
o durere n regiunea
apar frec-
vente st area se alte-
rcazii din nou. reapare pe
pl"mul plan, este foarte important
1ezistent la tratament.
CI bolnavului
esle n principal, de
procesul de ce
:-;e in urma distrugerilor
tisulare vasculare. Prin ruptura
s- au eliberat protodiasta-
i': ele, n special t ripsinogen care in
ucost interval s-a activat n t rip-
un proces de au-
CI glandei. trau-
medic este urmat, acest in-
te tval liber, de enzirnatic al
pancreatitei acute. In pe-
rioarl5 diagnosticul de leziune
este sugerat ele doza rea
nmillzelor ('ale elting o valoare ma-
Xi1l1:1 att in snge, dt !-ii !n lll'in,j
II I De asemenea leucoci l.ozll
Jll 1 e, ali ngi nd f,' oc\'ent vlllol"\ in
III T
jur de , 5- 20 mii lcucodto pt'
n1 I11 C, Dl.l lol"i lfl dczvo1liirll Pl'/)
ccsului de pnncl"cali Ui., in (' tl vit !!
tea npm'c un lkhid (((.
O ubdoml ll!dn
n acest momcnt c ...
trage un li chid serohemoragk, III
activitate f oarte d

l'inncl seama de fHzclc cvo-
lutive ale a(eslui tip dc tmumil
tism, precum .5i de pancrcntl ln
n dezvolt are, cu toa te ('om
ei imediat.e trrrdi\' l' ,
tratameniul trebuie fie adclv; !!,
specific, medicochirurgical.
Tratamentul medical, (are , 1
fost expus detaliat la cupit ohd
comb, l
terea ele .50c,
echilibrului hemodinm111c ll1(' {'
trolitic, precum combnLel'o/i IIpli
pl.lllc/'calltf'l
acute posttraumatice :
- corticoferapia sub fOI'!l1,\
de hemisU'ocill1M de h.i-elrocol'LJzon
este fiind prezente 1111'
bele tipuri de tl'a umatlc
enzimatic;
- anlisecl'ctolll"\',
de tip ntropl!1fL
4 mgl". la 24 ore, sau mai efi ew'l'
probantina 15mgr. la 8 orc ltc
buie obligatoriu;
antienzime :
300000-800 000 u. pe 24
travenos.
tl'a!:J ylol
ore in
Antibioterapia cu spectru
larg anUhisLurnini r d
trebuie completeze terapln .
La aceasta se adaug!! aspil'n\ 11I
continw:'! regimul li
jeune,
Tratamentul chirurgieol,
parotomia, va fi cii m,d
precoce, prcfcrabil scoult,
1l'1 1 bolnavul ui din De obil "(,I,
I
'"
111.,1\, 1,0 Int{:I'vinc dotoritii unei
li trl !" 1 ijcnct'ult:! i n eontl nU(t clclcl'o-
1' 111' ('. fi unor !:l emne abdo-
,nl l1(\ lo do ]lerilonil<'i sau chrlll' de-
W'ln l not l de unei su"il"i
II t' p(' r ltonll-l lll, carc al' putea sem-
111\ 111 pO!il bllllatca unor lcziuni duo-
(l ullI l lu bl oC'lIlo. Inciziu supraomui -
Ilrul fl o bunii
l umin" pentru cxpl ol'H1'CCI paocrea-
Hul u l. Lu cl c'Id l iderea pe-
I'l lo,1cole se de obicei, o
I 'Hrltlt nl t! II pl'crhtbili'1 de singe sau
111'11111 iar pc seroase,
!lUI! n J('!l III I' l\dl'lcin a mezenterului.
In 11 1(' ptU! l!I' ICl p .. .mcrcatice, se
t'(lI\' ,!nl t'l Jll Ullcroa<.,c pete de cita-
PI\Plllonc('l'ozli , nu'o alesUl exi s-
I(ntli unul proc'Cs de pancl'catiU't
IH' ul l\ .
I;:" pl orarea il pan-
l'u" ' '>\lhJl se> poate e rectua fie t.ra-
vt't' t.ln,1 1I1!lImentul gustrot'olic, fie
1)l'ln ei{'('OIU1'C rol.oeuliploie<i, Slo-
II lhl 'l l1 t'tl lc tr,dcp{u'lnl r n mal, iar
("01011\1 1 11'l ll uo!V('rs cl1udal , Pentru
r"mulllI/u ' eli fet ei postedofl re 11
Illhru ld M' irwizea:t/\ per itoneul
II HII g(n ll Inlel':de n D
2
se deco-
lo' h il bl ond duodenopancreat ic
Npt'r ' in dreptul venei
I'U\'I' I nf<'I'101ll' c (Illnncvl'H Koehel').
('u w'cu<; l li oelli' ie va ex-
piUi, . ii i duodenul ( 'IIl"C es te frce-
VMI! Itl tl' I"l' '' 1I1 in t rHllJnulism [21l
Ol'l cc hcm .. tom l UCi d va Ire-
In d evacual pc11tru c:.i
.. 1 p41l rll ' leziuni core ne<:c_
" Hu !t' ulnrl1cnt chirurgka l. Proce-
d .. ,' lr trehuie adap-
I n lr ' IIp\ll\1l <Il' lezi une eonstH-
111 11\
('olll uz ia pnn(' rcali el!. se ('[l -
lai "' 11"1 ('11/.. 1 prin edem local al
1(lr ullll' l, unol' echimoze,
111111 mllll HlIli mui intinse,
/fI, 1'\ t'nI H"I, t''Chlclltll l\Jwl
(.' //I/ W/W/ A m; UUW:NTA
tom retropedtorlC'ul
j28]. Capsu1a pancr eotki"\ e:-.lc
intacl<.
Pl'Oblema care se in
este de a dil('[i
t raumatismul a lezat n pro-
funzime canalele pancreatice, PI'O-
ducnd o sau o contuzie a
lor, mascate de lama d e parenchim
aparent intact. A fost recomnn-
pent ru acest motiv wir-
sungogra!ia, care, nu poate fi
decit prin duodenotomie
cat eteriSrn retrograd [15J. Dez-
avantaj ul acestei corn;tfi
tocmai n obligativitatea duodeno-
tomiei, cu]'e t raumatis-
!Uul pancreatic intr-un traumatiSm
combinat duodenopancreatic. 1n
plus de Ht-eas ta, procesul de J}<'"l n-
poate duce la com-
promiterea suturii duodenale
dezvoltarea unei fist ule grave.
In mod practic hematomul
trebuie dh;ecat evacuat pen1ru
a putea examina glanda pentru
a put ea trata orice COntuzi e sau
dilacel'are ce ar fi de he-
matom (12, 28]. In lipsa unor le-
ziuni care necesile un tratament
chirurgical specific, se va infiltra
s ub capsula 1 %,
la care se hemisuccinat de
hidrocortizon eventual, anti-
enzi me. 1n dreptul capsulotomiei
se va plasa un dren aspirativ (fi -
gura 77) [15].
peritoneale cu ser fiziologic cald
este pent ru c<1 reduce
serousei peritoneale detenninaHi
de contactul cu sucul pancreatic.
Unii a utori efectuareo
a unei colecistosto-
mii sau <'o ledocotomii urmaUI de
drenaj Kehl', penh'u 1'1.1-
l' a In panrreutHa acut{l . l.a
virstnici cu (arc rC:-l -
pimtol'ii, unde luind de
U /{( ,!.'N"I' I-: I 1If)(}{lfI NJII. f :
nHi'(]faringltll1,i , It' (uvodzil
lartm unei
nun!', saLI la bolnavii care
lj l 11n tmurnatism loracic asociat cu
i i. Infi ltrarea eupsul ei pancrca-
riee asp;raliv al lojei
pan(' rcatice.
de se poate
del lua o gastrostomie pe
t l.l b Petzer.
In rupt urile totale ale glan-
dei. cu sau interesarea cana-
lu lui pancreatic princi pal , t1'ata-
rn-c n1 ul chirurgical local este obli-
foarte multe teh-
nici chi rurgicale pentru rezolvarea
luph nilol' pancreasul ui, care, de
Inpl, a u ncercat se adapteze
d lvc!'selor tipuri de leziune.
Trebuie de la inceput subli-
nia1e trei aspecte de chi-
!'Iu l-' ical'-l :
- sutura glandei nu este in-
d icat.ii, fenomenele de
lomlii o fac
- rupturile se tra-
tenzii conservator, exciznd
Illal zonele de necrolic,
le"ll Unea este aproape de potcoava
duoclenul i"l, leziunile se urui
lu nivelul cozii pancreasului, se
poate proceda lu o
l('l' tomie sting'-' ;
- ruptul'R este
In! 'l lli'ind ded ('nnaliii p:ml'rea-
I II' ' C PI'IH'lid\ splcnopnn("l"clI t c(' l o
'"
mii i It"! stingi i I"uptudl (Wrd (un) ,
udicii pcntl 'u frilwn enLul dl !lln l,
urmat de nchiderell bontulu i P] 'O
ximal dOCli ucesla se poate ('on
serva (fi g. 78- 79). De usemc n('H
au fost practica le sulul'u canaluluI
Wirsung pc tub t utore
sau canalonl sflr)!' ..
tcrectornic (Doubilct.) I cit. de 1::1 [,
DuodenopanCl'ellLeetollliil hC
va indica doar dac{1 Iczllln!
ireversibile ale blocului duoden o ..
panereatic !.21J. 1n silufllio
,
I
Fig. 70. compl d l1 11 plIn, ' .. "11
sulu; cu ntreruper ea WII'!; Unll uluI
I'UplUZ'H JlC' Dt.
,,""-, ... " .. .:'. ')
, "
".', !
... ' 1, '
' .. /
Fig. Tl'atumcntul l'uplul'li pann I' II MI
lui pl"i n splcnopancn::utC(' Iomh' /l tf llWt\
fragmentul dis tai va Ci l"ei rnpllll1
tat ntr-o ans,\ inles tinnl.\ in ".v l!
prin tr'-o P1111 CI'cuticojeju nQsI,)m II'
[21], penl]U a preveni inslnllln'lI
d iabetului.
La m:cslc inlurvcn \lI !re lurl!'
aSOl:.: it.te rJrellajul b1l11l1' (('OICj'iI,
SUU t" olcdo<'lom!o ('11 ti 1'1'
'"
nuJ KcJlI') gastr'ostornia de as-

D,,('l\ dllodenul esle suturat
VII practica o GEP pentru
N('on!CI'en din circuitul digestiv a
1I1'("l lulll. Drcnnjul aspirativ in fo-
1'1 11' V II ('omplcta
Cu toate procedeele foarte
vlIl'lntc de tratament, gravitatea
\locului generat de t raumatismul
n1lln(!ci determinil o mortali-
lll l(' ,'idic"t." in jur de 40% [26].
TRAUMAT1SMELE
HmlCHIULUI
Stutistic rinichiul este orga-
11\11 ecl mai frecven t afectat n
('onltl'l.illc abdominale.
I nt'l don C' 1' Ct:\CU tii es te
/lIft lIe sa re-
II Opnl'il ol'CI.l!l\, cit, mai ales, de
(lIpllll ('1,\ marca majodtale a trau-
il HI! I ll llwlOl" prin
ht'lllhludc. ('onluzia poate
111' 11111 ll lH.:i loviluri cJil'ecte n re-
lOruro1ombar[t sau lom-
1)111'11 Tn IL.., trcl ele l"inichiul
l"l lt pl '(' '1nt intre Cal-pul contOndent
Vr, !o;U' C(l IezI uni!
, ; r(' nol e
,.
,
"
( "Mllul'll' KU oc ..t'psu!.a- ftc:oI:lus sou
rl'l ti 1)1I1 t'I1(' hllllu]lIi <lbront
,
1111111111'(1 <rI1 1)('Dpsu]orli l1edus sau
ilb'>('lI t
1111111111'1\ 1'('1\1111\ I PI 'czcnt, de
j,(lI'.'nrhlmnto.'1Rl!
'I)('([i(', dur fie
jlllo;'U' lIu,-nVII
IJI' IIUI"('UI1l
C/rtlWI1G1A Dt: UIlGKf\'T"
-5i coloana 5au apoIizelc
transvel'se_
;\natomie Lezlu-
nile po5ttraumatice s int foarte \'[1-
ri a te , Ele merg de la fisud
pnii la a I'i-
n<'hiului din pedicolul renul.
In general trebuie deosebite _ le-
ziuni n care capsula este
Iezi uni n care capsula
este .
Scheparc1 cla-
sifi cm-e fi leziunilol' I-enale I
pO
_
sibile :
- contuzia fi
parenchimului ;
- ruptura a
parenehi mului;
- ruptura transcapsulanl a
pal'enchimului ;
- nlptura ;
- ruptu!'fl parenchimului
(' u ruptura ;
- smulgerea rinichiului elin
pedicolul vascular.
1'abloll[ clinic, Este dOminat
de triucla hematurie hema-
tom relroperitoneal. o
intre acestor
elemenle in tabloul clinic tipul
leziunii l-enaIe,
Smnne clini ce majore
hcmatllrie
.,
,lai'
retllJS11
prc7,cnti'i [\ al'
lTucll
prC7.1'nt ll.,
ln1U'('
H.I1.P_
5
l ab5ent
suboap.'>IIlar. po-
sibllital(!(l unui
hcrnatorn periren.al In 2
Umpi
jll'O)cnt, pontc hin mar I

--
I rl ,'Ulm.,.I': AIJI)UMIN .... t..t:
'i
2
"
1, p iel\ell I P"I'zcnt
parcllchima- grav
IO:N'I .piclicli
li. Smulgel.'Ca pcdiculu- grav
l ui rennl sa\1 hipo\'o!cmic
".1 vasclOl' renal e
Dintre cele trei semne cli-
nice amintite, hematuria hema-
tomul perirenal sint di-
]'ecti\ a h'aumatismului. Hematu-
rin este n 98% din
Iezi unile renale. tn schimb hemalo-
mul peri renal nu se de-
d t i n unei
rupluri a capsulei renale,
Concomitent cu aceste dou[t
rnanifest{lri clinice apare durerea
conh'actul'a
Din punct de vedere al gra-
leziunile I-enale pot fi da-
n trei fOI'me clinice :
- contuzii renale benigne;
- conluzi renale de gravi-
tate medie;
- contuzii renale deosebit
de gl' ave_
Marea majoritale (95% )
primelo\' f orme
cli ni ce.
Diagnosticul de leziune re-
trebuie precizat printr-o se-
rie de mijloace de explorare,
Radiografia urogl-a-
fia, (1.1 atit mai mult cu cit pot fi
cfeduale chiar imediat inter-
narea bolnavului, datele cele
mai substan-
de contrast in afara ariei renale
ruptura capsulei orga-
Ilului dezvoltarea unui hematom
peri renlll. Rinichiul mut urogra ri ('
este un uit ('e poate fi intil-
nit Ir8lwilol'iu, legat fiind doar de
.,
n1.'lSi vll
masivll
absentlt
1!l1
,
\nn.tt.rlat ]l l '''n'
nul
IJ JtP+lnrlltJ','1l
mnrc, cu fl c:wollnn'

hipotensiunea bolnuvuJui iii itI>
renale, Ab:ICI1\ fl
imagmu renale poate
un traull1n\l!jlll 1'('
nal grav (ruptura peclkolullil
renal),
Urogl'afia este, In
timp, un excelent mijl oc' dc liPI{'
ciel'e a anatomici rur1qi{,1 rlnl
chiului contralateral ,
Arteriogrnfia renn!11 (' 1'1 1" ti
de POlII 11 fi
chiar la bolnavul In Iti
potensiu ne clarifi cli sltUflll1l 111111
il rinichiului 111\11
urografic (leziuni ale pcdkolulu l
vasculal" ex lOl'nll 1)1'
bazinet , e;lUo]' Ill'ln,ll"
cu cheilguri)_
_1n traumaUsmele {' li
ale pal'enchimului renal, IIl' lel'l n
grafia a d uce date t '
fragmentele devitnJizale.
1'mtamen.tul cltirrlr'u1ntl
Trebuie instituit de durll'
n formele foarte grave, cind 111
are in primlll dnd 1111
scop hemostatic (5% din ('IIZUrl) .
In aceste ('01\ (1 111111
care trebuie adoptat" cos te cit, I I
pe cit JX>sibii rinkhiul , n'lI
lizind in timp o hel11o" IlI /li
eficace, Se poate I-CCUI'J(C lu 111111
ponamentul Cll SUl! III :ntllll ll
parenchimului l-cnnl nlund dnd
phlgi ale dnifohiulul. TII
In\umutismele cu l'uplul'l C' IIII I
1/011
pll'l(' foC va putea pn1dica nefrec-
loml u ptu' liHl;j numai in ultimii.
nefl'cctomin: nici o ne-
r,.{'('tomic nu se va efectua
t'onlrolul urografic al rinichiului
4 '{'m t t'(lllItel'a 1.
Tl' ebuic subli niat o
('11 , IndHel'cn l de amploarea inler-
.pc care o 'Ura-
Ul'll rin osto obligatorie chiar
1',1 pc masa de
Rin ichiul se poate aborda fie
[lI' (' fi l e fie prin lap81'Olo--
Inll' Ul-
Il nlII Inc'lzie, poate nu
t'f)lIfOl'tlll opcmtor de o
lomhol01l1ie, mc morele avantaj cil
p"l l1lllp (' hirurgului si, examineze
loulil ('Hvilolea
II 'lI l(' zO eventualele leziuni aso-
t'l ul", 1)11C,1 I, timpul lombot omiei
ul)'lI' I'vll m prin
IWllt oncului si nge sau alt lichid
Pliloloj{k it, abdomen, vom prac-
I I('tI (') vom explora cavita-
1"/1 p<'l'ltoneoll\,
1-;"H("\11l 1 ea hemat.omul ui pe_
4 li "11111 t)'<,buie cit mai com-
pllt, pontl' u 11 pl'e"eni procesul de
rllll'o?(' loen1"
1n de leziuni intraabdo-
rrdu l1 10 .... le, tratare .... acestora
1>1'11I 1('IIZI\,
IrEMATOMUL
Itl':Tl<OPERITONEAL
(!lR.P.)
o
111 tl Plltllil retropel'i-
(11111'111.
TII nWl'ea majoritate o r8ZU-
Ill m' tll' zvoltli. CA urmare a unui
Ilillllllllll Hm abdominal, dar pan(e
11\ 1'11 o etiologie ne!mumat i('11,
ClfllwnGIA m: (lHGr; N"/" \
Ioarte diversi:\, Pe o statistic<i pu-
de Clinica II Chirurgie in
1972, cupri nzind 45 de H.R.P.,
89% (40 de cazuri) aveau o origine
troumatic<l 5 (11 %) el'au ne-
traumatice.
In cazul traumatismelol' ab-
dominale. hemoragia ret roperito-
neaM este ntr-un procent
relativ mic de 2-3%. Procentul
la conluzia de abdomen
se leziuni ale scheletului
(bazin, pentru
H.R.P. apare ('a o n
fracturii de bazin intr-un p1"Of'ent
de 10%, deci relativ ridicat.
Hemoragia poate avea origi-
nea atit n Iocarul ele
pl'opriu-zis, ct pri n l ezarefl
unol' vase ale pelvisului. Hem3to-
mul este cu atit mai ft'ecven t
mai voluminos, cu ct fractura este
mai
El apare n 25% din cazul'ilc
de fracturi ale bazinului, cind
snt 2 oase fracturate, in Pl'O-
e'e f:2.5%. pentru 3 sau .j
ramul"i fracturate, pentru in
aceastii este interesat
aproape constant arcul vac;cular
obturator (mai ales in fl'actura ra-
murii ischiopubiene).
cu Iezi unile
sau din cauza lor se pot pl'Oduce
Iezi uni ale v<1selm' mari din bazin
care contri buie sau stau la origi-
nea unOr H.R.P. foarte gtave.
TJemorugia retroperitoneal5,
(le origine o fi
doua rauz,1 COl In legA-
tUl'ii cu aceus ti:\ etiologie trebuie
deosebite de la inceput:
, H,RP. de origine lt')lI-
malJca;
b) II.RP. peri renale 1iJlOn-
Iane, (uprind mai multe cir-
eliolog('e, organul dc-
[ f Ur,'f.,"N'fI': AIJ/)OMI NII U ;
tet'mlwnlL al hemoragici fi.i.nd rinj -
(' hiul. Se includ aici:
- H.R.P. de origine tu-
;
Hemalomul
"pontan (Sindromul Wunderlich):
Hematomul peri renal,
legat de fapt de
unele de sistem ca
II.T.A., aterosclel'oza, leucemia, he-
ll1ofi li a;
- H. H,P. de origine supra-
rcnal[1.
Pentru ca un traumatism re-
nal S{l se soldeze ClI H.R.P., tre-
hllie ca el ruptura cap-
sulei renale a parenchimului,
';nu a vaselor din pediculul renal.
Hemol'agiile spontane din
pedrenal snt extrem de
I'ure pot avea la origine trei
('aUZe :
- anevrismul rupt, situat la
nivelul am'tei abdominale, mai
!"!lI", In nivelul arterelor iliace;
- tumori suprarenale, de
diferite ol'igini , rinic'hiul hidrone-
frotic ;
- hematomul perirenal,
propriu-zis descris pen-
t!"u prima Ge Wunder-
Bch in 1856, care l apo-
plexia a capsulei renale,
H.R.P. lraumatic este, de re-
g ulil, ntlnit la virste tinere,
II.R.P, netraumatic se la
vi t'S te mai naintate, cind cauzele
etiologice determinanle snt mai
frecvente.
Anatomic patologici!. La exa-
minare hemaLotnul ne apare ca o
bOll1bare a retroperito-
Ileal, iar la palpi.l1'e se poale per-
('epe ele dac,i
(' XHI.i\ o delimiUMl, sau de
Imrl' Le, 1l.H,P, este difuznl pc
o mal(' in 11 p,

Hcmatomul poat e
vari abile de singe, Olt,
punct de vedere H.RP IIj
putea fi clasificat n :
- more - intinzUl du-<'>l' d('
la fundul de sac Dougln", plhi In
pol ul superior renal, in
subdiafragmatic ;
- mijlocie, cinti
nu polul inferior al !'l
nichiului ;
- mici, cind hemoragia esli'
numai la nivelul bazilul
lui, spina iliaci\ lin i I'
sau este sihwt In
jurul d iferitelor organe, de ollic'd
Jezate (pel'iduodenopan(,l"cati(', mI'
zenteric, perirenal). 1 [cmat olllHI
poate masca, "I.unci dncl es t" 'Il
Uns, leziuni ale unor OI'I[UI1(' 1'( ' 11'41
peritoneole (duoden, I'l1id11, pli n
Cl-eas, vase mari - venll ('/lVI1 , II I
tera 301'la, tll 'clOl ' 1'11', ),
care pot Ii surSA hcmmuul(1,
In unei hemnrllgll
active, hematomul oclall''t f onll ili
are de a difuza in
ret l'operitoneal, ajungind dlLu' In
afara lui coool'nd lu 1'(lIlft
cina coapsei (t.-avel"sind !-i pilUnl
pelvisubpedtoneol), unde' ;'111111 '
sub forma unei echi moze !-itUl II"
censionind in Illed iastin snU ... ull
pleunl pat'ietalit
De asemenea un helll ;llorll
care se dezvoltfi ini\inl in " p1l\1111
pelvsuhpcl'itoneal ponte difulii
ascendent pin,j In 1l1('/l'!1
tel'ului, determinind o [')lIt'(' z,i in
impol'tanl6.
Existenta lel.iunilOl' IIH(lr lllll'
- intra SHII exlrllnbdominld('
are o dcosebiUt itnporl,m\11
nos tidi, lel'lIpcLl\i ('l\ proHnos lkO
lezillni se inlilne,,{.' Itll r\l11
proeonl de aproximatIv (iO%
Dill gnostit'ul de' II,H,P j", 1('
dlfldl Puflom gft<; 1 SPlllll(' nll \ flh'
IIJO
Il;/lunllor asociate hematom ului,
(l'III' l' pentru inceput pot domina
IllblOll1 clini c), cit
dl rccte sau fnd irecle, legale de
pl'cZCn\fl hemoragiei n re-
Ilopcd tonetll.
faptului
III, mnlomului se pe
.. " umrl unci importante pierderi
volemice, i n tabloul clinic apar
,,(' IllIlO de hemoragie post-
psihomot orie,
"1,le, hipotensiune, t ahicardie, pa-
IIdlt nlc hematocrt n
',('(I{lrl' O), :,,(' mne carc nu sint cu ni-
11111' hemalomului, dai'
It llfl!! despre unei
l;Il lrllC I1 CU VC de hemoragie.
Odultl cu hemato-
IllUl l iI , cu difu:r.iunea lui- in
il ]1, pot unele
pnlpr' il.
J)ure rC[l es te unul din sem-
111' 1(' ('\Ini('e c<lle mai importante
uwl rl 'CCvOl,tc (9 I % din cazuri pe
11111, IINI nou,sln1).
1)(, 'Hu!te ori locali:;.area ei
( '01' (' punde sediului hematomului .
1n Il'Jtlulleu cu iradieri
'. lIn; /t'gil1nea inghinnlii, pentru
l1('l'Ulllomul pcdrcnal , sau locali-
,aH( 1,\ ClHjul infedol' abdominal,
1'\ 1 pmwt maxim dea<mp"u spinei
PIlIlI'III I, penlru hematoamele
1",1\\(n(' .
[n Iwcs.te din
vllHinul poale constata o
hOlllblll 'O ti fundului de sac Dou-
Hin!" ('Il l'e e<; te foarl e sensibil, iUt"
I'e{'\ul o
111 /1111(', lI11terionn1 ,'cdului. Un
tl r' tlUI doosebit de importani (pe
('I Iri' do multe ori ne bazLlm alulwi
(' ''ul lIf1rnll\m unui
II II P,) ('sle pnre .... n inteslinuh',
(', lIt' 1) ('onti llurl pc cea I'dlcx,\
!lwi IlI'IllU11aLid\ pest e limll a fi zio-
10/l l! 1\ d(' 'III 01'(' I': u lIpill'C da-
(,' IIIIII IUC: I .rL I)f
lorit[1 ner-
voase vagos impatice de la nivelul
mezenterului
duratei sale, poate avea
grave pentru accidentat.
Pareza se poate
6-7 zile este cu dislen-
s ia Chiar
reluarea tranzitului, am
constatat abdomenul in
continuare destins.
Caracteristic 1n si-
este nivelelor hidro-
aerice pe radiografia
pe gol, dar eventuala a
unei leziuni intraperitoneale con-
comitentc trebuie mereu in
vedere. Mult mai importante pen-
tru stabilirea diagnosticului snt
semnele lOcale. Unul dintre cele
mai importante semne il repre-
palparea hematom ul ui.
In hematoamel e de onglne
se poate descoperi o t ume-
!iere care de multe ori se
intinde in flanc spre pel-
vis, In hematoamele pelviene \'0-
l uminoase se poate palpa o
sau la nivelul regiu-
ni l pel'neale a interne a
coapsei , masa hematomului.
In sprijinul stabilirii diagnos-
Hcului mai trebuie utilizate alte
mijloace de
a hematocrit ulu este un
indidu valoros al pierderilor vole-
mice i ndirect, al hema-
tom ului; in timp el poate
apreci a eficacitatea
volemiee foarte important, ne se-
sizeaz{l as upra hemora-
giei prin a va-
lorii lui.
Este deosebit de ulii, at.unci
i'nd e pO!:libil, S{l !:le efeclueze o se-
rie de porae!inicc, care
po t udu('(' e impoduntCl
IIU/)()M I NA I.I::
10 atit n di llf,l llosticul ui dc
11.11 .P ., cit a sur!:lei hemol"i.Igiei.
'l' l'cbuie !:lii incepem cu inves-
simple, rapide, netraumati-
:lunte :
_ l'<ldiografia abdominoto-
rode<\ de fat i!. profil ;
_ in
cele" cadrane ;
. _ cavografia, ime-
di!!t de urografie cistografie;
_ iar n cazul abdo-
mi nale penetrante, stabograma,
adih'i introeh.lCerea intraabdomi-
nal{1 de de contrast pe
t raiectul plfigii abdominale.
_ In cazul H.R.P. aceste in-
pot ar{lta :
_ leziunilor osoase
ale bnzinului sau coloanei verte-
bnlle ;
_ pozi-
ti V{I, luarea atitudinii chi-
rurgicale, scurtind perioada de
<.l unor scmne clinice care
decid,) laparotomia explor atorie.
tn cazul unui hema-
tom RP" nu vom ereclrl1a punc-
lin in zona de ext'iJndere a
helYl; 0ragiei ret roperitoneale, pen-
"'Il a evita fals
este aceas-
ta nu ne dreptul la nici o con-
clll1.ie.
O relfltiv dar
(' ore ofen' date importante pentru
diagnostic H.R.P, este conse-
unei le:;.iuni renale, este uro-
gmfiu.
de con-
l l':1'1 t 11 lIfaru ariei renale este un
l-> (' ml'l Vl tl OI"OS in favoarea unui
II B.P. pcl"lrennl. Penil'l1 diagnosti-
('ul hClI1ol"Ugiilol' din pelvin
s lI bpcl'loncul vom pnH'tie{\ d!'ito'
UI', IIin l"l'l roHt"udl't, {'f\ rC' an:' dublul
(IV,Hllu] d\ l'Umlllt\ 1n11"-un pro('cnL
" 1'1111111111.. III. "',,""Ift
,0/
t nli emnnl (dar nu tOlnl) bnn\llnlll
unei rupturi vezicule oror/\ \m/l
gini indirecte ale hr ll 1fl
tomului, prin fuptul cii dcte1"l1l lnl\
deplasUri! s{vu -nmptl'U\nl -aloe
nil nldiogl"'aHcc a ... .icii.
Pentru cuvografio CrCt.
de poate tin Inro,"
utile ale axului
vascular, unei ruptud
vascularc), se poote inccpl' l' U
aceasta se va continuu cu timpu l
urografic. Angiografia selccti vll vu
puteo fi numai da('tL
rea generalii a bolnavului () PCt' 4
mite, Cateterul va fi intl'oduf; tiu
partea ])u('/\
hematomul fire In origine o le"l ul1\)
(fraciul'l't de ImO',ln, 1\1' 1.
mezcnterice, rena le ('1.(',) mll t! u !t" ..
matomull1i se va OPHCtr!O (' II R\ll) ...
de contntSl.
Mai muJoL tle<.'ft, altt, 1l1l..t
11
)"
grafia poate in 1(( '\,11111
1
timp o leziune a fi catului, sp1111l' 1,
rinichiului. Trebuie relllfl1'('fl1 c'rt
investigat ie trcbui{' (,f('(' -
numai la lin bolnuv ( ' \1 \('0
!:l iune in c'ondl\ lll\l
unei dot[lr cOl" e!:lpun:;.;'\tonre.
11.R,P. esle dorlll
de procesul de degradal'l' ('Oll
tinuu a singelui in spu\ ll1l
relroperitoneal de 111 1.
Daci'I decesul acddentfltuhrl
nu survine illl edi nt S1IU in pl'ill1{,I('
zile accident ('a urmaI'(", (' \11
mai adeseu, a unor lczi\1ni llsoduh,
grave in aranl unci J'\tW
muie, Il,H..P. se poute ('ompli c'u VII :
_ lo{'alJ't dnc.f\
hematomul se suprainfeC'lcll'lf\ fltl
obieei ele la o leziune pel'fOI' nl.lvll
de vecinfLtulc (:(\\ mul
ados ea colkli, duodenulli) ;
_ ruplurll l1.H.P, In ('Hvllll
t('i pl'I'i lonl'Hil\ , dind naql l'l'lJ III \III
ht!11 10 Iwrit0I1l'lL. ('11 !'it rupt\lrl l
,"
10(' lu O miii mm'e de mo-
1i1(lli lul rOl'rnllrii lui, cu atit toxic-
!nleu ajuns in cavitatea
1X' l'it oncnlii este mal mare,
I)l"fWU'I ul ui de hemolizA iar
/joc'u l cu oca-
1'10 pOlite fi Illolital ;
liposclcl'oza retroperito-
1H' 11I 1! se poille dezvolta 'in timp, la
dlll lun!li pc locul hcmatomului.
'f'mlu7Jl(ml.ul I/,U.P. Principii
\
' 1111(11'016. Tl'Ullllncnlul hematomu-
II I rCll 'QpCl'l loncal n'imine un
11'1 1'('(' \ llIillpr/l rl"ll']..liu nu s-a ajuns
In () Ull tll1lmltatc de
/lllIlllIlnl.
111 pl'lma clupil tl'ebuie COm-
IJNllil I;IO(,: lJl Il'llumaLic hemoragie,
,,1 vitale (res-
plrlll l(' dadl ele snt
/tI' IIV ('ompl'omise la politraumati-
purtiHOJ' al unui H.RP.
Unnou<o;1I upOi sti s tabilim in-
ilk"Uu {ICI Ks le o
Illf1dl l1. dru' botl'tdl onre pentru
J)r 'OJlr i(JII \ln rIbaI no,v ului.
Din H<'CSt punc t de vedere
1(lm. lth'r,1m ('/1 pot ex ista si-
pI' l!w ipale,
II.H,P. este w:iociat cu le-
Inlnlll bdoll1inole In dis-
;
, un II.RP, le-
vl llrd /I '\0( 'III1e,
])11(",' cxlsU't leziuni asociate
lnlr' lui! >dornino le, IUPEII'C\tomia este
ohllHII[ ol'l C va trebui
/1" 1I '1U1 v(> I\('cste leziuni care pot
/'1 111, fII 11 ('0111/11 timp, In originea rOl'-
IIl nrll IWIl1I1 Lomulu i.
I)u('/\ 11\1 exi<;(l1 Iezi uni IlS0-
d"It" II rn1l1 l'rcn ,:!tcnt,l a bolnnvu-
lui , II 11lodul111 elim l'ilspllndc la
II 'ulutll('nlu l dc reunirn9r'e,
1)1, ' r' lIlII 'il III dczvollur'clI
III HlI' !II'ml1\' I'Ilnl('(' Pl'Opl'iI ILie he-
1I11l1 001I1I1\r\ h lili 'I umlll' lnd!l'l.'dl" de
CH11W/lG/A lJ}; URm:NTA
obicei de compl'csiune asupra dife-
ritelor' organ.e, toate pe
fonpul unei hipovolemii acute, pot
fi n (-ele din o de
explorare
Una din etapele ale
tratamentului H,R.P. e.')te de a
bili ct mai precoce originea hemo-
ragiei, aceasta deoarece din acest
punct de vedere sint hematoame
la care este
alt.ele la care
este
Din prima categorie fac pac te
hematoamele de origine
rezultate fie in m'ma unei fracturi
de bazin sau fi unei pene-
tranle abdomi nale, fie detenninate
de ruptura a unor ane-
vrisme a marilol' vase din
retroperitoneal,
Hematoamele de ongme re-
determinate de Iezi uni ale pe_
diculului renal, care Cresc rapid in
volum, se cu un sin-
dl'Om de hemoragie grav,
in categorie,
In a doua categorie snt in-
cluse hematoamele de origine
oso85,1, Iezi uni viscerale, C nd
interventia este uici de evo-
generale a bolnavului
de lui
O se poate ivi n
cazul cind din efectuarea investi-
nu putem stabili o sursii
pt'ecis,! a hemoragiei reb'operilo-
!leale, dat, starea a bolna-
vului este In acest caz nc
vom cel pentru mo-
ment, de la o laparatomie explora-
torie, mai ales dud i o
Iiorare evidentil li stflrli de n
lJolnavului.
C'e HIil.1Ldinc vom Iuti in ftll.a
unul II.H,P, de'l(opel'i t <'lI o{',l7.i/l
ll qJl1r' l1loll1l{'1 ?
UnGf:N'j'J'; AUDOM/NAU;
- trebuie apreciat la n-
ceputul cit mai exact
posibil volumul hematom ului, apoi
vom trece la explOl'area
pel'itoneale t ratarea leziunilor
viscerale, La
va controla din nou hematomul ;
- volumul acestuia este
sau a crescut
(avind o tensiune artel'alii
pe masa de ne
de a-l explora;
- volumul
lui il devenit considerabil, tensiu-
nea continuu
unui robinet des-
chis sintem
Im'g R.P, pentru a afla surstl
hemol'agiei.
In timpul sint po-
sibile :
- sursa hemoragiei 3 fost
;
- sursa hemoragiei nu este
cu explorarea
a retropel'itoneal.
sursa hemoragiei este
tratamentul chirurgi-
cal va avea ca scop oprirea hemo-
ragiei cu mijloace specifice (sutUi'a
excizie de Qt'gan, sutura
l ui), in de etiologie,
Dadi nu o evi-
un drenaj relropel'i-
toneal aspirativ, care verifice
eficacitatea hemostazei. Aceasta
pet'mite se supraveghea o
l'elu3l'e a hemoragiei
vu diminua distensia l'-
Lroperitoneal, anihilind una elin
C'uuzele
Foarte este cu
JlOvocuim1 a ret roperi to-
ncal. lo aces t scop se poate plasa
un tub de polietitcn 1'etropcdlonenl
pc unde :..e po(\le perfuza In
!'t'hItLI'('U tnm:rilutui o de
/l /lv(jc'HlrH'i 0,25%,
'"
Am conslntal in unnu li ('l''It U!
tratament o redueeJ'c n dlu' nLl- 1
medii de reluare n !nll1zllului In-
testinal, nu am scs i'l.uL
renal e chitu' dupfr
tensionale dc IU/1W' du-
(10-12 ore),
Nu am notat ni('i o ('Oll1pJi C' II -
imputnbilfl {H'{'s!(' !
metode,
sursa hemalomului nun
fost 1n timpu l expJoJ'll-
l'ii operatorii, putem opti! JX'n,tr'u
una din alte1'1lnll vc tit:
t,'alament:
- evacuat'ea hcmntoJllulul,
care o vom pradicu ori el e dlu 01'1
este posibil, indeosebi cind bOfll
cu singe lichid .'111\1 dH'lLjflll' !
Evacuarea poate Jl'hl r <'lL
SUl'sei hemoragici, e!irl' nu VlI plll Wr
fi completli pe tout" In-
tinderea hematomului, cflf'l %011\'1\'
de buretoa!o;l\. al o
lui retl'operitoneHI nu pol fi
evacuate,
pericolu l ('U In tenl/L
liva de eVIl CU81'e fi hemat om ului
Ol'gllne importante, f /h ,i Il
sesiza acest fapt: ureter, duo<!t'n ,
vase mari. de flceen IlceA ..... li1 nUII1t'
trebuie pl'ac!icaU'\ CLI 1(\11[11
cu
- Drenajul aSpil'11tiv al " pi!
retl'operitoneol. Ar('s l 1'11 1
nu este posibil decit darl\ dupil ('x
plorare plasarea (h'cnajullil 11111
integritatea pel'lto!H'ulu\
parietal.
local - nu (' .. Il'
indica t mai ales dac;) hnuilll Il
osoasil sau pl.ln{,l'eatirli . M\' '1r ,
esle un fOcar dc 10CIiI II, 'i l
II .'I pinll idtativi'i pCl'ln;:mcnlfl pl' n
l11L "'plLliu l l'etropel'iloneul , DtIP"
ntt''1, lj I><H up;.ir-ea f,lkl ulc 'Pltll(' l'{'<,
[11 '1', Il'lunl' i Ido hemo!'ll;.!le!.
".
Cl1IlWUGl l l lJf.' U/?GJ...'NT. t
BIBLIOGRAFIE
1, J. , 'J.'ISSOT E., GUlUET
Il. : !lnncn!a(cclomie gall che pou r
I rmwlOlIsme du "Lyon
1111', , 11)72, voI. 68, pag. 59.
:1. I}ANCU V. E. , PAPAY Z., CSIKI N. ,
1I0 ILNYAK 13., KE$ZT ENDAUf,f
1' ;, VINC.HEl, L.: hepa-
II'I'/omfllor spre I! epatectomi a re-
OIOln /,o/rli il l.ob(lrll III Clillica de
(,hlrllryla " .Chirllr-
j!1; 1". IH71, voI. 20, pag. 1
;1 IIlnlJLfo;SCU A., DOTESCU V., BO-
'I 'F.<)(.' U M .: Rup/ urIl e trrlUmatlce
1111 ("olr('llll , .. 1972,
voI. 1, j)llg. 343.
IILII)AHU P.: 'l'raumatisme hepa-
/11.'1' , Acndcmici RS.n.,
HI77.
II. (,;, CAJ .oC: H 8HI\, C. NrCA, G. CIU
::lAN, ItODrCA HRIS'fEA: Semn /-
I/ro{lll ,wO(flwsUci! n hematomului
fll trO/ H'd/all NI I fn cadTullrll l!7n(l
(Ibdominale, "Chirllrg.ia",
(Ilu('.), 1!l69, voI. 18, pug. 901-908.
n. C, C. No i CA, A. MQ_
Problemc$ tlleropell_
11(/1 /1'8 '/t!nwtOrrtC8 r et roprhi.
IOI/ etU/r, de l'Union
M('dl c:,l c lJlIlknniquc", 1!J73,
V'O!. II, p.I/oI. 7!J- 82.
'1, (:. ('AI..<X alEIlA, C. NI CA, O. ONI_
,';;"E I : Trlllwwllsmclc lzepallce _
volumul
('WlldAtulrll abdo_
!llinll lc", (;raiovn Tlsmnn a ,
pag. 12.
n, CIIAMPl iTIl.;(t J., G., DU-
JlANI) A., }iIAIlTY F., JACQUO'f
("1, .. J. V.,
SIl,"': O., ('I L , LJ:o:TQU.
I\J.( )N <ar. : IruJit'flli ou .1 priori.
11(' /'W{t1rl O[lr(IIJllir I t!'
('01l t uwilm, (/(' /'II/) rllllllllll.
('hir'.", 111711, \'1)1. 7':., 1'/11-1 .
9. CORDANO J . S., GAReIA R. D. :
Roturo r etrOper itoncal de d,w,
dene, par Iraumatlsme ccrrado de
abrlomen, "Chir. del Urugu...1Y",
1976, voI. 40, pag. 164.
10. CORLEY R. D., NORCROSS W. J.,
SHOEMAKER N. C.: 1'rau-nultlc
Injuri es to Ihe Duodenum. A re
port of 98 Patients, "Ann. StD'g.",
1915, vo!. 181, pag. 92.
11. CROSTWAI'l' R. W., ALLEN J. E.,
MUGA r., BEALL A., BAXEY
M. : The sUl'glcal menagement of
640 con,secutiue liver lnjurics in
dvilian proctlce, 1962,
vo!. 114, pag. 650.
12. DELGADO H., CEPELLT.NI R.,
SARASUA A. : re
na/ es, "Chir. deI Ul'uguay", 1976,
voI. 46, pag. 334.
13. DESJYQUES P., MIGUET B., KA-
LONJY 'l'H,: Un nouveau cas
d'hern-al ome dissequant trumua.
tique du duodenum d forme ocdu
siuc, "Lyon Chir.", 1971, voI. 6"
jl"g. 209.
14. DEVI C G., GARDE J" GELAIN J.:
Rupture traumatique du pancreas,
Chir... . 1910, val. 66,
p,'"lg. 14().
15. DEVIC G., GARDE J., GELAIN J.:
Rupture tNlUmat'ique Incom.plete
(Iu (/uooenUJ/I- avec hemat ome Iiis-
sequon/ iutramurol oeclusi/,
.Lyon 1-911, voI. 67, pag. 3.
Hi. FONTAINE J. L., FOUCHEI1 G.:
Rupture de fartCre mescnt crlque
socon/afre J lin fT<l ll
matismr f erlll e (la !'abd01/lrn,
"LYOIl Chi r.", 1970, vo!. UIi,
paR. 2119.
17. GA UHIELLE C., THEOLI:;YIU; J .:
IIcl/Gt,'etomf<os pOUT lesiOlI 1'lIu_
IH(II! (11W gr(lI' a tin fole, "J. dt!
('hlr", 1!J7:l, vo!. OU, 1)1\j.(. (lI.

.. Il lIJ{JAII N. II. J.'
10, GAJ.\IlII'; LL1': t., '1' 1 mO LI';Vm : ,J. :
'l' r(IUIIWli klllil U"{lI' l' la l .i ll!, tiu

mia .Lyon Chil'.''' 197/1,
voI. 68, JlN:. 1.
19. GERlNJJ:;HE P., PIIILlPPE M.: Un
cas (/.'JlemCllo1)le SOll S-Cupw!a!re
de la rate diagnoSl!qlle par arte
rlogmplde .,elective de Z'ar/ ere
spleniqua, ,. Lyon Chir.", H171,
voI. 67, pa);. 6.1.
20. Gn.!:\oIOUD ?o. 1. , ESCAT ,J., SAURY
R, GOUZI J. L. , LAZOR'l'HES F.:
Refle:r: i on ci !lropos de hul I obser
v II/ions de le.dotl.' /.rOlwwtiquc.1 d,l
pancreas, Chir.
u
, 1970,
voI. 66, p.ng. 180.
21. GUI LLET E., A. Rup
inra du c610n transverse, ll0r
trau7/l otisme abdominal ferm/>,
"Lyon 1971, voI. 67,
pag. 451.
22. HELLSTROM G.: C/osed liver 111-
jUrlJ. A c/i niCIII and experiment al
gtuliy. A cala Un-iversitatis
lien.fI ,Abst ract.s of Uppsala, ,.Di s
sartations in l\'icdcci ne", 1965.
23. KA DAR D.: /n studiul
rupt1<rii trauma/ice de spli ml In
cadrul traumatismdor abdomi
nale, TezA de dodorat, 1. M. Ti-
1973.
24. LEONARDI L. S .. 'MON'TOVANI M.,
MEDEI-ROS R. R., MORISOT
PH.: L esfoll conco
mi/ entes du p(J1!creas et d" duo
(!enJlm, "Lyon 1!J75, voI. 71,
iJXl8. 32.
25. MALLET G., PAILLOT :
elampage e.rperimental de I'ar
tera htpatiquc, Note experfmen
t a[eCOmlllmen l aire clampage
ma /71.lerlll (rOi s Msloll s
el uJlrastrll ctural es,
"Lyon Chir.", 'VO!. O!J, p ng. O.
26. MAT'I'OX K. L. , F..SPAIM Il" BEAL
A. C. : Tr(Wl"lwti c lnjury t o Ili e
'"
I'or/al \' .,fll , "An n,
voI. 1111 ,
21. MOUW\Y A .. VI(;NA1 .. J ..
1-:., f'AlJl1.1': II,: HI\I/Iatvm,' ' <JIU
IrUIlIIIII II(,IIfl 8 tiu foi .. ,
,, 1 .. YOIl Chil' ,", Jj)7:t, voi '11 ,
pnu. 235.
28. Jl,fEI11:;NDINO K. A., DII..I..oJ\ 111l II
H., CA UNNOCK K E:. : Tit .! /'liU
cellt 0/ IUTfJl<;al blllfllll (/ crOUl III'"
fr! Ili e Illell<lf/emOIlJ II/ Ilu" ,
tra uma, MS.G.O.... 11)(1:1, VII! 1 1',
pnu. 265.
29. NASIO ,1.: !ll/Ill llrll dIlOdllllU/l(l ,
"Chirul 'gla", Bue'., 1000, vnl I X
!U'. 1, pllg. 1.
30. NI:;l\GOI:: G II.: lIuJ)Jljrll r flufIIl MU(
lui, '1'('7.(1 (1(' donor/ll, I 1\1 T I
W'I;!.
31. NICA C.: H.'lIw/()!IW/ 11'11U1",1I1il
li NI I . ..../ufllil 1'1, ,,, ,, ,I/Hl,/ m, II
taf, 'I'I'z{t dl' dorlm'n l, I M ' ,',
l!ln,
32.0ANCEA '1'., I\O("ANEA!.A I l,
MAnlNESCU 1\ .. C'OJ O(' ,';/\ V.
clinlcr # II'r(l/)/'IIIII'" (/1,.
lterll/ ei rI !(lfJ'fl,f/III(1/1r' r. /rrwwut /l''' ,
"Chirllrg-ia", Bile'.. In7'1, v.,1. :/11,
pal(. 23.
33, OUn:A.NU C., CIUTA M, I'(ll ' /1 ,
M!\ B.CI:LA DUM I'I' IU\J: 1II!!lIl"!1
!l l a tardil."j (/u/11I TUIIIIITrI Irt"""'(
!lciI ar' spll nll , .. Chl t'>lllRII", /l uo .,
HI77, voI. 26, I{};I.
34. PAnVI N S. , SM!TII 1). /0:.,
W. M., VI11 Gl LIO Il , w.: 1','11'" ti
veneu o/ PeritollNII 1,(IPIiIIII In
JlbrlOllllllll/ '/" '(11111111,
Surg.", voI. 1111, Ptlll, ;lnn,
35. PACHn:n ] 1. L., DJlA(; /': lI S, ( a II ,
N., LI';F'I,F!tJ!t n.: '/'!/I""II!
Jic Injllrl,', of lI!e I'o,fll l \ " /11 ,
"Ann. val. )f/ll , 1,
.pag. :183- :Hlr..
36. PAPAHAGl 1,;., ,C;OA IH: M, 1'11
POVICI GH .. J, ' ti .
ptW/.1 fiulI ' oi' "','mu
,,,
Iraumntl(luo (Iti I:olon , "Lyoll
1073, voI. 60, [Jug. 428.
:17. I 'JNKAS A., SEMOV,
GUIEV: 1 .. trau.matiques de
/'utllluTll en ct !lll (lw,uenum, "Arch.
dc l'Ulllon MCdianlc Balkanique",
HIn. voL 15, pag. 5.
:m. I'Q,pQVI cr CH., VIN'l'ILA 1.,
NEAGU Awccte chirurgi-
('(lle, trfafflelll chirw'giea! in fe-
t lullit e traumat!cc alc co/em!lll/,
"Chirurgi.a", 1970, voI. 25, pag, 3.
: 11), I'OPOVrcl GH., SOAHE M .. VIN-
T/LA 1.: Lczllmilc trollTlIatice
ulc slomnc1!lui, "Chinu"!::ia", Duc.,
1078, voI. 27, pag. 4.
" O. SC' I-fEWgMMLE K. ; Operotive t ceh.
71lq ues iri pa/lI; reos injuric$,
lctiJl de la Soeie't6 In!(>rnuiionale
de Chinu-gie", 1975.
.11 , SOARE M'
I
POPOVIO! GH. : Leziu-
lIile duodcno-pancreatice n trau-
II'wtbme/ e abdome nului. COl1!icl c-
1'(1/ 11 clinice t erapeut ice, .. e hi-
r urgia", W78 , voi, 27, p;lg, :139,
,"iOU5tfl:;LLE J" VUILLAlt D p"
U .. J UVALON L. :
OeI/x de !esi ons ttaumalique'
Il e 1(1 r nle rUt ectes par l' arterio-
f)raphk, "Lyon Chir.", 1972,
\'01. 68, pag. 57,
CHll tII/lOJA m: UftGBN'fA
43 !J., NJ'HANASESCU
1., DIMULESeU V" KLEITMANN
M. : /lupt urile retroperitoneal e ale
dll()tlcnultl!,
J959, voI. 4, pag. !Il.
44. TESorAS P., BE.NICHOU J., BBN-
H.fu\fQU M" CHANZY M,: La
chirurgi e. hepatigue avcc e:t-elllsfol1
Bases experimentales,
'l'elmique et premfers Te.tult(I'.t,
., J, de t97u, vol. I ti,
png, 19.
45, UDUDEC M" FOGAS C. , COVACtu
p" DIDINA VARSANDAN: Rup-
turu artere! hepatice vi ndecat e
sutur/!, "Chil'\lI'gill", 1!t72,
voI. 21, pag. 519,
4u. VALLS A,: TraulII(.Iti.tme.t de Hi -
flar/O, "Chil'. de! UruguBY", 1!l7G,
\'0L. 46, pag, 115.
47, VIALA ,1. ,J" M.,
EVREUX M. ; Interet de la seinii-
gr(Jphie cI'urgel!ce (/an" l es rup-
/.IIres occ ult e: de la rate, Preuuta
t ian a'un (1$, "Lyon Chir. ", 1971,
voi, 67, pag. 380.
48. V!NTI L A 1" POPOVI CI GH" M AR-
CELA DIMITRIU, OLTEANU C, :
eXl'lorotorfe (l
peritonea!c n abaomenul (lCll t
clliTurgical (studil\ 1)(! 100 cnzur-i
vC'I'ificllte operator) ,
Buc" 1968, voI. 17, pag, 543,
SINDROMUL DE IR):f ArIE (S.I.P. )
&te >unul diln cele 5 sin-
dl'<.r ame ale 'l bdomenuhli acut chi -
l' ur i:,ricHI, ('ure !:le
sel'oasei periloneale,
8M,e cel mai frecvent sindrom in-
lIJnH in clinica pen-
l l 'll' este comun tinui im-
pO'r1;mt de boli abdominale acute
complicate,
A n a tom i a pe l' i ton e u-
1 LI i, Peritoneu! este cea mai n-
din organism, avi nd
o cu aceea fi pielei
(1,701
2
) n timp, cea mai
c:omplex{" ci'lci altI'! ' sel'oase, ca:
plcul'i't, pericardul , arahnoida nu
i nvelesc dect un singul' organ, pc-
t'l6nell} este in !'aport c:u o ITIul-
cl e viscere, foarte' diferite ca
vol um, mijloace de fi xul'e

Peritoneul este fOl'mat din-
n contact li -
tim ('u organele abdominale, o
foi\<' pal'ietalil, ('are
a abdominali.
Pl' n conti nuit atea acestor
foilC se cl'eeazii o cavitate
("nvit alea
Sel' oasu ndepli-
multiple de r esorb-
ele de cea
de w>C'rnen>el\, oontribui e
In Ii xm'cu citii ' la mobilitatea 01'-
HII ,,('IOI' ilbdominale, facil iteaz,l
pcl'lstnltiee ilIe tubului
dl ' lct-: liv, Ilre 1010dll l<1 o

Inti nderea more a J}Crllone ua
l ui, precum intel'octJplO-
rila!' in ITIfIt'C mrlS\II' t\
carw:..'tc'l'ul de g'l'nvitute 111 pCl'iliJ
nitelOl.
Perl oone1l1 al'e o 1>0
gnt;] , de ramUl'i ale aOI' t.ei ni) ..
dominale, cu o (' npilnrt\
foade
Trebuie ci!, din r t:
suhenclolclllll :'1 "
peritoneului numai o pltl'h'
n
Procesel e septice periIOt1CIt! O pul
determina de::K'hidel'CII t n I r!'
gului sedo" vasculul'. A('(!lIt fl.'lIl)
men, de alte tulbut'lll'i VII
socil'culatorii, conlrlbuie In
larea ' hipovolemi el n pori
tonitelol',
Singele venos se eVI\('\It'flz!1
prin vena vel10l ('/l vli Inro

Sistemul limfa tic ul I>('rlhl
ne ul ui este foade dezvoJ UIt. PI'III
orificiile dintre ('elule denumlt o tit'
Rekli nghausen Oll r;, limfatiC{, Hlili
stomatc o <l lrt'C' lt1
i ntre cavitatea perilonealft ('111,1
lat'ele limCatice subperitonclll c (''' /'(1
se n duclul toracic,
limfaticf!, IIllllul'l fiti
cea explici'! tl1l1t' CII Pl t
tere de a scroosel pcl'llo
neale, Se disting cind (";'\\ prln!'1
paie de (h'emlj li mfntl (", I)lnlt'"
acestea, cele mai impol'lntllO Hlnl
(' ulcn pel'lcl-lo'nn1nJltl

'"
lirnfali c pCl' iIOnCo]
.' nplltl\ o Impodllnt in
t' w "Htl pro(' cse!Ol' sepUce
nl(' peril oncale.
fluxului limfalic in
('u/lI l pcdtonltelor se de
o i! f\ V(' I'f'l tll' C in B
11 11('1 de toxiei . fo-
1'11 1' (\ 111 ](' I'ol)l one, kinine vBSoactive,
pollpcptl dc elc.
peritoneului parie-
111 1 {"i !f' cl ot l1 de ne r vii rahidian!,
I rll' I 'I' H fi pe ritoneului visceral -
11 (' !r l /l t<, mul s impolicoparasimpalic
pr1ll numcroH.'i clc plexuri ner-
V/)Wl(l (1 11 1'0 mel'g de-a lungul arte-
1I\lor , dr In grmgli onii preverte-
Il l'flll In VIH('Ct'C. Nervii samatiel
Iln\ Hl tn lt 'tactile du-
r f\ l' O/l 'j (' .
Dn(':'L n ceea ce in-
vn t lll perHoneul
ti nl [I1' ('nll\ lcndlnlil de a opri in(ec-
tin pato-
IUj/l d \ Jll1 I VOll '1(\ t)rC o la
!llhl/ huh
l
Vn'l tilntca 70nci recop-
10111' (\ pr (' fll'O pcl'itoncul o repre-
.. 1111 11 (()Il r f'rfl o Ilw rC amploare fe-
1I0 IlHII 1('!t1l' pnt ologicc din curs ul
1)4' ri t 011 ltl'lor.
O mn!'C' PMlc din
ti \. , fl / loloU\C'(' [l le perit oneului de-
t l \ 11 111 11 (',IJ'H(,tel'i s!irj l e sale anH-
tiltld! !'
l\ 1t' 1.0UI'Il(' , ligamentele epi _
pl ohtll'lP 1111 O m:Il'C in
viscerelor
tllll ('lI vJtulC'H nbdominahl; pc ele
HItU Plll lt-, acestor Co\,-
11) 11 \\11111 , (il Iii rlnsti cit"tea perito-
(1( 'l llul IH' rn11i pc rflrc le
III V\'l I'I,I III o ():lI'ccarc mobilitate
(pl '1I1 nl Ul lI' lc t' hiur Inarc) variu-
dt, volum ('C' :,ul'vjn in ('ursul
fi ziologice,
I .MII/{'lI riic pprht"ltiec
d(> volum alo fi Cijmenlelor
111hu lll i fuvodzHt c
CIt IlWII(,'/A UnGI';N1' t l
prin fi unei
ce suprafat a
peritoneului, reducind coefici entul
de frecare la O,
In abdominalcl
exish\ o presi une e('hiva-
a 15-20 mI Din cauza
presiunii intraabdominale, visce-
rele tind n dar crn-
iUl'a abdominali, .di.,a-
fragmul anali .o.pun
Presunea i ntraalxlomi-
nu este ea
in de: corpului.
presiunea a viscerelor pli-
ne, pl'esiunea presiu-
nea organelol" cavitare . gra-
dullor de pleniiudine,
survenite in abdominal.
Unele cauze patologice duc
rirea a presiunii abdo-
minale : mictiu-
nile dificile solici l<. o mai mare
din partea musculaturii
abdominale.
Fi.ziop<ltologia S.l.P. Per ito-
neul cteva care
complexitatea fenomenelOl'
Iiziopatologice, anume:
- are o ntindere
nalii, ceca ce o gravitate
agresiuni difuze
n cflvitatea Comple-
xi latea a pliurBor p,eri-
t oneale favorizeaz1 de
localizarc a ;
- peritoneul este perma-
nent expus la ve-
cu viscerele abdominale,
dintre Cfl.re o more parte
germeni microbieni :
-'- pel'iloneul se earac1.cri-
zeLlz(l prinh'-o <I<:t ivi tate antjinfee-
ti oasl1 eompensatoric, care [t.'.i-
gurfl JX!'l'itO!1c(llc o ;.t$ep-
Hie
Ce!'ectliri lc ndualc asu.Pl"f1
plL101lC'nlei pel'ltonlt clor nu dio.;(' ut :1

('c germen patogen Mi fie
nat pent ru Cll se perito-
nita ci
c{u'e se acestui germen
pentru [8],
Peritonita este, deci, o infec-
care s-a realizat
de factod extramicrobieni ce
in patogenie un rol decisiv.
Cind o n perito-
net,l un lichid caustic, sucuri di ges-
tive sau materii fecale etc.,
siunea scroasa
microbilOI' terenul
zillor pentru lor [8J.
In agresiunii
biel'l.e, pelitoneul prin
pu. terea sa secretorle, formnd un
exsudal al
t ai' ure o mare putere
anticorpi care neutrali-
microbieni toxici.
Exsudatul fibrinos
nit
lucru 11 face epiploonul. Dar pu-
terea de neutralizare este
de enorma putere de resorb-
a peritoneului , care n
pal"le sindromului
t oxic din
, Bogata a
lui s indromul de
care uneori mbracii
[onne drama' ice.
Fenomenele J'eIlcxe snt pro-
vocate prin transmiterea influxu-
lui nel'vos p2 cale rahi-
diana - pentl"U peritoneul parie-
tal cale mai ales
pentt'u peritoneul vis-
CCl'lIl. Clasic se descriu trei cate-
gO;'jj ele senzitive reflexe:
- pcntru limitatii ,
locale ca: durere, con l!' ac-
tur Plll'uli:t.iu in
te .... ll-1nl in!el'esnl :
l/l ll
- pentru Impol' lunt C'
difuze apl.ll genCl' nlo (' li
gcnernlb:otu, htpcrQml!-
ileus paral ill c, cu Opt'l -
rea tranzitului intes ti nal,
prin atinget'ea diufrngmului;
- penh'u mal"! genl'
I'aliwle apar gcncl"!lle : .. dl
derea T,A., accelenH"eH puh;ulul
a ritmului rcspintlol', VI'CIIH'
acordau
numai acesto!' fenomene l'efle)Ce,
excluzind rol ul eventual ul toxltw
lor in de undp
o im;uficienli1 a portul"
lichidiene,
peritoneului, elup/\
cum am duce In
unui segment al lilbului dilf("IU\',
mai mult sau mui 1t,ttlW, Iii
la distensia lui consccut,lv;'l, ((' 110
men local refl ex,
Starling Il fOl'JllUlnt (' fi () lCJll I
faptul inflamatia pod
toneale este unllalu de pnndlzlu
musculaturii netede subiacenlp,
dis tensie /1 sel"O(I'w\
viscerale intestinale produ('o III
ri ndul ei i l'ilarea intcl'orcrcptot"ll tl l'
peritoneali, punct de plem)'c II
unor reflexe nocivc ce pot jll'Q
voca moaden bolnavului. At onlu
pOl'nlli'.il' l
muscllatuZ"ii intes tinale, Pl'in opl'l
rea materiilor gazelol', pl'in II('U
mularea de digestiV(' !II
lumenul intestinal, spoli u;.o i'l
nisl1lul de lichide OIC('tl'oll\l,
dnd sindromu lui
carc se la efectele nelll'O
vegetative, Dislcns<1 intestinul ui
.se astfel prin aClImullll'l'1l
n lumenul inlC.'l tll'tll
ccrcu l vicio.<; .se 'Inchide,
La se aclllugl1 cnQl'Olil
de 11 pe!'lt o
111'11101, ('111'0 fl1('e f;l\ trcad\ fll
110
IWI'I gulnr1 Jimftll! cd JlI'o-
<hH>clc tOx.i<"c j,{crmcnii, ceea ee
ll)(.pl1 d\ nlterArea parenchimului
hCI)lLL!C, ]'cnlll. Supl"lll'cnai pul-
rll L)n nr,
C;.- Laurence, mceanis-
Illul fI'do pulologic al pCl'itonitelor
pllin perfomlle. diferii n raport cu
tdl01o):iu 101' . El le din
punct ele vedere in trei mari
\'ntc,:orU :
1, Pcrttonltelc chimice sau
dO' tipul de
ulre!' f.l0strodllodcnul, unde esle
v(lI' bll do o al'sud" ehlmlc<1
III h \, f'II 'O\ fl 7. lopatologie esle ase-
mflnftlollN' ('U cea {\ arsurllor chi-
mir", cndotelinh\ este
1!\i'II I){lblld t'li\ rezi ste la
(' hlmlcft II sucurilo!' digestive
(11(' 1). efl pllm'cle se
ph.tnl In ('nvllalea un
VO!11Il1 bnpol' \.unl ele lichid, bogat
!Il proteine, plasmei.
l le' hl '\'!ll fonc! de se
tl\ liJl 'flJ)mH' la
IlIln ht'l lnuvl ll nu poate face
du!ol'1 ll1 {'ondlUilor locale gene-
rule PI'OllfllC',
j:!, POl'ltonilele baderiene -
!IIOlolip
IIpl'ndlc'uln1'l1 sau CII re au
r!'1ll1 plllul oJ(ic de
;1, P('l'iton1lele mix,Le, ...11
(,nl lii pl'otntlp este 011-
M' I 11l1csliuule volvulllte. Ele aso-
1'111 /0 de lich ide agresive
1'1 1 hWflZill toxinicii In
!III !n prcnlabil, dezechili-
linII pl'in o<:luzie.
fo'llt:lopntologia peritoneului
111 111 l'idi<:l\ o problema irnportanh'i
Ii i lI oume, Aderentele
H1 nl '\I'oli\rl anol'ntlle, 1' ibri noase
IIi HI rtbro!lt-\c, ntro
Iwrltonclllc. Bddele o
vl lrlt' lnte Il llderen-
(' 11/1111/1(1 1 I m: IIIU1t:IV f \
OI' prin fOl'll11.1 lor lungfl

bI'idele'
rfU' congenitale, aproape ntot-
deauna inflamat6l'ii perito-
nite- abdominale.
Deci, apare evident rolul
agresiunii inflamatorii , dar )'0-
luI unei indiv,iduale.
Mijloc de contra d:i-
f u:r.iunii de localizare' fi
pl'oceselol' septice,
marele inconvenient 1m-
perisot.allj:ismu} dau mai
tirziu bl'ide care pot crea cudurl

'lor cea mai frec-
este ocluzia prin
mecanismul unei hernieri interne
pl'intr-un orificiu strmt, :-:iau vol-
vulus intestina!.
Semnele 101' clinice sint n,e-
cat'actel'istice n afara
lor. Ca mijloc de prevenire men-
peritonizarea hemo-
stuza evacuarea c;hea-
gurilor, manevre blnde,
aseptici.i, dl'enaj limitat

Se n general, d"\
fOl'lnarea este o reac-
a seroasei peri-
ton'eale pdn in tel'orecep-
tOl' ilol' de pl'ocese inflamato-
rii provocate de de veci-
de . chimice, pul-
bere (talc), corpi (tub
de cauciuc, sau prin uscarea
seroasei (!um intimpli. n evis-
eera
In principiu trebuie
cii orice sau
care se opune organelor
din cavitatea provoac!1

Etiologia S. I.P. peri-
toncului se poate p"odu('e :
u m,fo;N1' f .' Alm01l1/1V 1/, 11
- de la un visccr hb
domin,,1 ;
a) prin difuziune transpa-
rietnlt\ ;
b) pl'in sau pel"-

- prin peret elui
abdominal:
a) ;
b) operatorie,
- pe cale - n
cursul septicemiilor,
Cele mai frecvente
peritoneale au ol'iginea in per-
organelor cavitare. La n-
ceput, imediat
per:lonita este pentru
ca "pai se generalizeze,
Pentru ca se generalizeze
este nevoie de o conti-
nuil de lichid septic,
cum se n cazul peritoni-
telo}" prin
cu punct de ple-
care de la un viscer abdominal, in
or(]inea sint:
- ale apendicel ui,
stomaoului, apoi veziculei biliare,
sib:rmei, uterului etc, ;
-rupturi de a bcese ale vis-
cerelor pline (ficat, pancreas etc.) ;
- ale peritoneului
prin iiltr8l-e print r-un pel-ete pa-
tologic (de la leziuni neperfol'ative
ale apendicelui, veziculei bilinre,
intestin in oduzie etc.).
- ale peritoneului
prin propagare de la uter,
tl"Ompe - calea - pe-
ritoneu.
In Cl'8 ce pl'i infedarea
peritoneului. pornind de la pere-
tele abdomhal, se poate pro-
duce prin:
- t.mumatism abdominal cu
plngiL penetrantiL sau cu
'71
I'UptUl':'\ d(: OI 'U(l11 C'uvllm' 1n unnn
unei pliLgl sau ('ontu,,!!
mlnaIe;
- dupil
.. ii, mai ales cind un IImp
septic,
An.a.lomia $,l.J
I

Leziunile' sel'Oasei la nive-
lul peritoneului visceral, care este
hipervascularizat, t:lIe-
matos, acoperind ansele intcst.lnlll(J
care snt destinse. Me1.oll-
rile epiplooanele sint
p8rietah'\ nu
este deci t tardiv, Purnli zia
fibrelor musculare netede, (' urc
peritoneului,
meteodsmul.
peritonenl In ("1111-
tUate poatc fi : lu\1wrt'
sau pUlulent. fetid !iUU
(cholcpcl'i tont.'\I),
sau resturi alimentarc. Alleol'l II
chidul peritoneal are lin
mucofibl'inos des('u:lm/u'f l
cndoteliului pel'itoneal.
Clasificarea S.I.P. PC'ril.Qnl-
tele se impart in :
- primitive; pdn in
a peritoneului Cll pneumo-
coc, stl'eptococ, enterococ ck,
mai rar ntlnite;
- acute secundare; :-:i inll'l.'l('
mai fl'ecvente, cu ol'iginile (,t'lt,
mai diverse prin:
a) vis{"crfllc ;
b) prin propagare Cii U! ' )t\IU' O
a unei a viscerelor In-
tl'aperitoneale sau acelca ale
tului celular subperitoneul;
c) pL'in l'upturi irltrapol'l lo_
neale a supul'atc (ude
noflegmoane mezenteri<.-e, dll Kh'
sau piosalpingi.te SUpllI'Clte, f!surllh'
SUl! rupte, hidl'o sau pionetl'O'I ll
inll'upcritonenl),
I
I
I
'"
'I'oale aceste Iezi uni pot da;
pcrilon!tc difuze;
pCl'ilonite difuze Intii, daI'
(nn' Ilpoi spre In-
:
pcl'ilonile inchistale de la
1rwcpul prin anterioare.
FOr1lLcie clinice ale S.f.P. '1"3-
hlolll <'lIn ie este 1n de re-
ndlvll fllcl.l ol'ganismului, de vrsta,
c!f' tnr'clc organice, de duratp
S('lll'S(i de la debut, precum de
lJ'nlnmcntul insti tuit inai nte de
1)I'('d"nl'cn cJiagnoslicului.
ln nfuni dc forma de
!lI'rllOnlU\ lI('u1<1 difuzu. supuratu
('\1 lublou r li nie bine conturat,
nUc forme d inice care
Il'(\huic :
- fOi'nHl clinicil de perito-
11\11\ tren an tii sub influ-
l'Cc('hillbrlil'ii mai ales a
flllL1IJ\olol'llpici int em, ive, cu lipsa
('flnll'II('ludi 'ii cu balonare, care
POI1\(, (lu('c 10 tntIrzie rea diagnos-
t li-III III 1.'(, lnmentului;
pl'l'ilonitn ..l'inilor, se
1l1l1l1!f<''l l l"l Pl'il1 semne dar
,' -;11' rOl\l'I(' grnvli poate fi rapid
lIloJ'tHII1, ('onlm('t uru este foarte
Illut'('nll'l,
pOli i!' tll ll' veni ciupi! un ulcel' sau
,tIH't1(IJdlfl pCl'fol'ahi, dar
flllJr(\ IIfoidi\., tubcl'culo:'.u cance,'
dll!p'ltlv pcrroJ'ot :
pc!'ltonitn cu
pW1I'1 d(' pl(.'(,HI'C genii nI. Sindl'o-
Itllli 1)('!'l lon iti( apill'(' dUp!.l mctro-
1t1\("<l!H 1If'1l1li sau in Ul'nHt unui
plOlH tlpl nx pCl'fOrHt sou ('his l de
OVf U' I'II"!. Diugno<; Urul cste l'cln-
Il\' ',I ntplu ; femeic N I trecut geni-
Inl, an(''(cle fa ude scns ibile la tu-
fonlruclul'l'l jousrL
pl'l' itonitcle Avorluri
provrtC'llto; 1'1<, clAlt>rcsr flc uncl
Il("('\dimlnl(' n utel'ului In
(' 1111111/(('" I I m: fi ucJ 1\'('1'1' II
Umpul tenlati vei de fl provoca li n
avol'L, fie ulc-
doe prin instrumente manevre
seplice, Se printr-o
mal'e g,'avitnte, care uneori ia un
mers supraacut cu toxicosejJ-
tic, Germenul mai des intilnit este
streptococul, mai rar microbi
anaerobL
rn grup al pel'itonite-
lor postabortum pel'itoni-
t ele aseptice, produse prin sub-
causlice, LeziunUe produse
de caustice pot ajunge
la necroza a peretetui
uterin cu Dintre sub-
folosite n scop abortiv,
mai des se apa cu
pun, tinctura de iod de
nitrat de argint.
- peritonitel e posttrauma_
tice se pot produce trautna-
tismele neperfomnte ale peritoneu-
lui abdominal. Ele se datoresc; de
,rup turii u01Ji v.iscer cavitar.
Ele au fost descrise la capitolul
'1'I'CiUmat-isme abdominaLe,
principii de tm-
tament, Peritonitele o
operatorie de
este de dorit ca
s,1 se in faza de peri-
cind rezultatele snt
optime.
Obiectivul de kata-
ment este supt'imarea sursei de
cit mai com-
pleiii a pel'itoneal
prevenirea peritonitei reziduale,
Redum In con tinuare
T, '.rural colab, sch ema
fi h'alamentului pel'itonitelor acute
diful':e, Aeeftst"n cuprinde patru
elemcnte ;
actul operalol' ;
reechilibrarcn melabo-
!iru;
U/I(,'f:N'I'f: AIJJ)OJl II NIIU;
recchilibral'cil
nllJ;l ;
an tibi otcmpia.
Elementul ele baz,i al trata-
mentului il
de
Taotica tehnica operatorie
trebuie generale a
bolnavului locale, ln
leziunile ireversibile se
prin iar
tele delimitate prin
drenaje,
Momentul operalor il
starea fi bolnavului,
dar, de este de cu
iim' ca de de
ulcer perforat ocluzia intesti-
prin unde se poale
ncepe ca preoper8torie
cu
Anestezia, de preferat, tre-
buie fie cea mai pen.
tnz bolnav pentru chi-
1'U! 'g, Aceste le ndepli-
anestezia cu intuba-

Se poate folosi rahianeste-
Zi A, dar bolnavul nu fie in in_
circulatode ia!'
nu He de
(ded este o anestezie mai
ales n peritonitele apendiculare
genital e) .
La nevoie se poate folosi
anestezi a la bolnavii foarte
grAvi cu o de scurhl

Calea de .acces, este dertelmi-
de sau
terea care a determinat
pel' ilonita. Deci poate fi o cale de
a('('es o laparotomie me-
explol'atorie, Dat' chin\'
d i. lgno.sti(' sig uI" topogra fia durerii
J/l
max lmc poatc dCl ol' mh,n plwulIl.llt
inci7.iei.
Diugnos ti cu l va fi ('onrlJ'JlIHI
sau revizuit int!'Hoj)Cmlol' prin
plorllt'cn dirccttt, tlncrl Incl)'lu ()
permite, dar nAtlU'lt, U'l
peetul mi l'Osul I'evi'll'sntu lul (tI <'
ros, seros lUlbure, :-;el'OPlII'U!('l1t,
purulent, snnguinolent, rC(' /tl nl!l) ,
Corectarea intl'aopcz'utOl'lc n d1ttl-l
nosticului ne poate oblign In H(' !lhn
barea inci ziei.
In ceea f'e 1C' )' lllllt 'I I,
chiar o du In 111(' ,.
putul explonirii, vom rarc O vl'I"l
ficare intl'upcd 1011('11111
pentru eventtwle lei' lunl WIt){'luti'
Referit ot' la /,r(II (l1II ('IIII1/ 1'"
anti.biotice, Il ces ln ponto fi irt'lwntl
preoperatol' in (' (l ntit alC' IlWrI', IIw'l l
se Iii 111
a se openl, J\n llhl oll' I'lIpIH
poate fi lo('ahi intmopi'I'HloJ III Iti
utili zind anti blolk\l tII
fn peritoncu , J\ ld l
bioterapia se poate fol o'l l IiI \11"111
metoda de - (\'1'11
pag. 179),
Poslopcralor se VI I orlmJlIl lj.
tra antibioticul spee;Jfic fl ul'el 1111
crobiene, dc tenninatll prin Hnl]

Drenajlll /I('d/ II
neale, Aprecierea III, '
najului sau a nedt'cnnjllluJ VII II
n cln :-.11111 1\ 111
Se va SCamu (1(' nrUIl HlI1
afectat, ele star'ea pel'itOtlNlIu l, .Ii '
natura rn ('azul I'1nd
dl'enajul este necescll" \t'cbuli' I'i",
pectate pri ndpll '
- se golcasc'u prii! I\'lpl
n 1impul 1n I t 'lI
mai mare parte lichidul 1'('V(lI'HItI,
din care vom f ,lce Cxamen IIHI,It ,
l'iolo,q iC' di rect, cultUI';'1 1I1111hlo
Wlllml;
,,,
dt'enul sft fie plasat in
(It' cplul fOCHl'ului, cind se
(./\ dniol'l iI Icziunilor locale
unui nou ca ast-
rei RlI. I:iC creeze un traiect pentru
M' III'HOI'CU la exterior ;
- d t'emll din material plas-
III' (''Ilo Illoi putin i r itant dect dre-
l1 ul din couci uc acesta din
Ilwl efi cient mai i ritant
d<"C1 l (ll'en-arjul cu
- se va seama de locu-
dl(l de pentru fiecare afec-
tiuno pentru ca plasarea drenaju-
111 1 Nil ne
_ pentru a nu infecta plaga
IHrr !<' tll lll pl'in tre<lerea drenurilor
(;J1I/ WIWI/I m: UUGf;N,/, A
pl'in se pot folosi conll' ain-
C];':11 bine plasate, n fel nCt
s,' nu cudeze drenurile ;
- drenajul se atta
liimop cit iar suprima-
rea Jui (nu dintr-o c'i t rept a t)
se va face cind nu mai aduce se-
in pansament s li n-
gerH focarului inflamator pedto-
neal au fenomenele cli-
nice locale generale ale PE;r-
tonitei.
Reechilibrarea metabolica
- vezi n acest scop
cap, de terapie
in chirurgia de


BIBLIOGRAFIE
1. CAI..QGHERA C,: Curs de chirur-
fii ... , 1. M.
HIN, val. rv, p. 177.
:1. J. P., RICHARME H.
elilnlryl ;!, Del. Masson, Pari s,
10011, voI. II , P. 483.
;1. ( 'I).'rn.:.5CU N., IU::PTA V.: Fizio
/)(Jlol ogiu peritoneului. Conside-
r/I/II general e, ,,5pit.."1lul", 1000,
pa", 78,
1:1/ LIANO A.: Clinica !J terapeu-
tlctl (pdrurgica, Urgencia,1 CII clll -
1!:c.1. El Ah:mJ, Bucnos
A\rcs. lUOO, p. Il.
II . IAN 1. V,: [mpotri va drenajll l!d
[fI p,' ritonUc !c plIndcnic genera
II zuk, voI. St iintiflcc a
I .MY, C!u;, 1955, p. lM.
Il I G. Perltoll/(('S
por perloratlon. lutrodll("/ l on,
"Rev. "01.
paS'. 41 1.
7, LAURENCE G.: Pllysiologie du pe
rlt olne, " Rl!v. 1969, voI. 14,
pag. 415.
8. G. Physio-patllologie
des pcrit onitcs par PC1-jOrutiOIl .
Ded u.ct ions tllerupeut iq nes pene-
rttles, "Rcv. 1969, voI. 14,
pag. 423.
9. LAURENCE G.: Posibili/es el li -
mlte3 du drai nage dans IleTi-
tanit c" par perforation, .. Rev .
Pl"'t.", voI. 14, pag, 4.31.
10, Nt\NA A., MlRCIOIU C" PANA C ..
KAUFMAN A: Tratamentu ! pe-
rltonltetor purulcnte gelzer(ll i:!ate,
voI. Sesiunii a LM.F.
Cluj, 1055, p. 178.
Il. TURAI I.: ellirurgi l'ale,
l.M.F. Buetln"!;;ti, \'II):!,
voI. 11, p, 62- 1)().
.II /j/)OMI N/l 1 ... ";
'"
PERITONlTELE ACUTE DIFUZE PRIMITI VE
Sul> OOoumire snt
I'cull ite acele pel'itonite Care nu
sint consecinta unei vis-
('Cralc, a u1lll1i proces jrularn aool' al
peritoneale sau a unei
abdomi nale penetl'ante, Sint
numai aparent primitive, pentru
!'li n realitate sint secundare unui
foc", r minim ascuns,
Peritonitele primitive azi sint
il1t.il nite mult mai rar au o evo-
cu mult mai
intr.odl1cerii pc a anti-
IJiotel'apiei, care
lor ca o a unor procese
J' cptice cu localizare sau deter-
vindecarea 101' n cazul n
('ure s-au dezvoltat.
I'e-
lor n faptul
lrotate corect, conservator, de re-
se pot vindeca
Peritonitele primitive si nt
unimCl'obie ne se intilnesc mai
ales la copiii sub 10 ani, cu predi-
la
Germenii snt in
2/3 din -cazuri slreptococul n-
tr-o treime pneumococul.
In cazuri izolate au fost in-
germeni: pneumoba-
('ilu l FriedHinder, enterococul, sta-
filococu l etc. Palogenia nu este
Au fos t emise mai multe
ipoteze, Calea pare
fic ,principala cale de inoculare a
peritoneului in majoritatea cazul'_
IOf', De aceea pcritonitele primitive
se mai numesc hematogene,
tn cele ce ul'tneaztl vom onu-
JiUL fOI' mele de peritonitc Heute di -
fuze pl'imltive,
Pcl'i tonira PIi C// U/ ococi<:lI ,
Se mai frccvellt In
1).gent ul cauzul este pnl'U
mococul in-ea (J5ul at. tn ufarll tit' (', 1-
lea de inocu]urc li 1)(: -
ril oneului, ('omuni\ tuturor pod lO-
nitelor di f uze de la un fO<1I1I '
ol'ofar ingi .. m s a\ 1 pulmonw', la
pel'ilonWi fi-n insistalllluit
asupl'a canaliculare oscendcnt tl
l a fetitcl e ('\1
igienil cu un p l! atc'IIM
lin al vaginll iui In acellslil. vlr' ltll
Desigul' c[1 in t nl In IJI
calea Iran'ldiHfl 'IlJ ll\lulh'tI
ele la o pl l!UI'll ltl pilI
monan'i (pel'itoniU\ pnCIIIlH)('(wld1
in cursul unol pnl'11I11f1
nii sa'.! alt focal' pn-cumo{'odK')
Infectaren pel'ilonculul /'II'
poate realiza de 1:1 o
pneumococici:i (prin trnVcrl\ll l'Cn 1'0
,'etclui alterat al intcstinu lul) PI'\'
cum de la o nefrittl ClUl O<.. (' ulfl
sau la copil.
Pel'tonila pneumo("o/'il' .1 la
se
A n li t o In o put. o 1 o J( I ('
este vOI'ba de o uti ngel'e
genel'aliull<"1 Cll unsc <'onl(l' :-l
t.ionate, fal se 11I0m
brane, puroi cl'cmos gulUcn \'('lzlIl
in cantit. ate mare,
Din pun'Ct <le vedere (' I I
ni c, debutul 'E!ste brllsc .!lI t11'llIll,1
tic, -cu durere abdomina! 1'I inH' !1 "fI
jllnghiul (Lbdom;mrl dcs(')' l.'l tit'
Di euklfoy, pen tru aSell1.'ln:lrOII ( ' l!
debut.ul pneumoniei, vl1l'sL'tlud Ijl
I'ebel" foarte f( I)I'Il
m::lre, h ir]'>CI'C ll1i(,tI 'Uill
ri onoti N.i , dar nu pC'rltoIlICIl II1.
Putem :-;l\ lntllnim <II PI'O-
t!n)I HllC evm'atOnt 'C lublll!,
,"
({'fulce, ungint'\., menin-
UCfllll. s torc de confuzie, delir, hi-
: 20000- 50000 leu-
('odle. ln singe, pneumococul poate
fi i'l.ol ul 1n faza de debut perii 0-
ncnl. l ,u examenul abdomenului
dOn1ln<'l , rnui ales, dislensia nbdo-
II dnlll t'l , ap[Il'aren este
UencfHUzul,"t, dar sau
IIIl{'ol'i o ele
IOIl"iI.. La rectal, sensibili-
Iute a fundului de sac
I)()uuln ...
poate
('x, lI'IIRf' un lichid pUI'ulent, iar exa-
IIH' IHl I bacteriologie poate depista
lIrl U' f'!'Illcn unic Gram pozitiv; cul-
t tim inocu larea la cobai pot CQn-
fl r' lllu pneumococului.
1':}C lli lcn \a gcrmenilor multipli ple-
dl'hZA pentnt peri/onita
A n alo mo c lini c se de-
'I'nu doull formc :
- forma :
pUl'ulente delimil flte prin false
Ilwmbmnc groasc (peritonite cir-
I Urll fl('!'ibe). Puroiul este de culoare
VPrt:ulc, de densfl cu
de flbriml, este
10nl" 'i i (mortalitateu ]0%
dl lpll nohr), merge spre flslulizttre
l, nontIllH"i In 8,-10 zile: la
llivcllll 1cgumentului sau ombili-
('(11 111 intern,\ Intr-o intes-
linnHl. SBU vagin,
- l orma di-
fll ";1. cu
put'! mi<" accelerat,
lnlll1.l . abdomen
IJII101101, hinerestezie, la
{oil ll1s. mortalitate
Semnele generale foarle
I{ravc es lolllpcaz[\ sindro-
Ill ului pedtoncal.
Accste forme fl1WlOlllodi nice
pot n Joii fOI' me evoluli vc, adid\ pot
II I'('C <il' la uno In ul1iJ A!J1fcl. O pc-
(; lflllUU(;lIl Dt: fJHGt.NTtI
poate evolua
n trei limpi :
_ un stadiu acut, care co-
respunde formei de
cu tabloul clinic cel
mai pregnant;
- un stadiu de remisiune,' n
care fenomenele clinice se ate-

- un s tadiu de abcedare -
care corespunde formei nchistat'e
n jurul zilei a 10-a a Il-a, cind

prin cicatricea sau
prin piele,
Diagnogticul se pune pc mii-
nunchiul ele semne : la
copii mai frecvent, PI'O-
droamelol', debut brusc etc. Nu
semne patognomonice ale
peritonilei pneumococice,
Diagno st icul dife-
ren a 1 trebuie cu :
- enterocolita
- febra ;
_
Diagnosticul cu
de mai sus, n general,
nu deosebite.
Trebuie de asemenea,
n considerare o pneumonie bazaUI
dar aici sem-
nele respiratorii, iar radiografia
este
Cu
de responsabilitate este excluderea
unei peritonite apendiculare, care
este mult mai decit peri-
ton itele primitive.
Pentru peritonita primitivii
pl'oclromul eventual cu
herpes ldsoa-
nelol' a hiperieucocitozei, con-
tractura dUl'elii
localizate, evenlual a titlei
1.Ilbuminmii (ncfroz[\). Diagnos ticul
II J/J()MIN
.. IHUI' nu pl"eu fn:>cvcnt COnl -
JXH' U1 O murc d\s pundcre pentru 1\
nptll pt'nll'l l IIhstcnli c, de aceca se
tl Jwrcnzft in dubiu de diagnos tic,
IIllli ales din clIuza riscului tempo-
1'\i'lIrii unei flpendi cite pedomlc,
PCI";tollit(t
Esle, de asemenea, foarte rar
In lilniUi. Poate surveni In raport
( ' U unci scadatine, dar loii
dc la alt focar str eptococic (an-
gilll.', erizipel, puel'-
pcrale etc,).
Simptomatologia este aceea a
IInci peritonite dHuze, Fenomenele
di nice snt mai intense
mai putin severe dect cele ob-
Sl'I"Vate n pel'itonitele pneumo-
eoeice.
in peritoneu se un 1'e-
abundent sel"opurulent, ne-
mirositor, uncori hematie,
ralse membl'ane la
inchistal'e.
Snt descrise trei f o I' m e
(' l in i c o-e voi u tiv e :
- forma hiper_
cu
simptomatologia

la colaps;
- forma ca ma-
nifestare de gravitate me-
die, cu semne generale mai
mal'cal e, dar tabloul pel'itoneal
complet;
- forma cu si mp-
1omatologie mai
s pre IOcali7.are a re-
v[lrsatul ui,
Pcritonita
Se la femei tinere,
Calea (vflgin - uter -
trompe) de propagare spre perito-
neu fiind evidentu. Se poate ntlni
la pro-
U (Iu 111"1:1'1'1'10
'/7
(I udndu-sc el e In 1' lIfru' h; (UII ..
lt;t minatll,
La es te
loi i in acesl caz pcl'ilonllu :ie l'clIlI
pc cale hematoij'cnft de h, II
blcnorugi c/\.
Debutul esle Il lm'mur'l 1110
mo1.05. c;u dureri vii in nbdollll'lIll1
mIIi ales inferior, fade::! (' I'\I \p l ll ,
marc, puls mic' , Ahc\o
111enul este balol,at, da]" fi\l'il ('UII
IracturiL Starea gencml" Inlll pu
Facicsul roz f'OIlJ!!, ', lI v
este tipic acestei perilonit c. I';vtl hl
este
La examenul genitn\ \'UI\'11
este congesl ionfll i\ , '11
verzui-c]"clllotlsi'I, l'X PI'('hlti
a vulvovaginitci ilrl11u l(onol!)cII'I'.
In vaginHl1l !-l e ('vh lt"I \1 1I/11
diplococul Neisl-iCrill.
perll on(' 111 11111 \1
len!:, gros, galbcn-vl'l"i'.u lll Vtl hlllI/u,
de obicei, rapid (24 411 tit' UI")
s pre pelviperitoni1c dcllmlt nlt ,, 1
incapsulate. s tinf./orOIl PI' II(' I '
sului inflamator acul pot I li ili t
re Iezi uni reziduale, pclvi p('l'Il.ort!
te plastice, carc se pot 1'('111'\1 11 111
periodic,
Tra/.amentul J)1'1/tOIiIt 1'/ II"
11r imi.iive.
disputa inll'C illll'! VI' 11
l'xpl'dl'lllll
a dovedit t11 JII!
tomenlul 'conSCl'vl:ltOl' es te nwl I II
a dat re7.ul1l1l(> l )lulI' III
diagnostic sigur, mai ale'! du!).1 In
traducerea antibio1craplci, rlll(\ d ..
rezullatele adesea clc(.'c p\l oIL IIlL1 1'
ale
]n raportul din ID;lI )a ( '(/11
gl'esul 1"I",\!1( 'CZl' tit' ( '111
l'ul'gie Brechot No,,(. JI )!lU, l lllll
au Bcris: "diagllOs
1
iC:lIl
bit, (/01' crourcfI I'slr' IfI f/'ll'" f''''/I
<it' CI o evita". Li! {el !Hul mi t dulllu,
'"
.'I l' deduclli'l\ de ]"o\'i-
... Ie, Do(';1 s-a lemporizarea
'11 ll'lllnmcnt COI1!':icrvatol' se va ur-
Ind.'1 fOUt'Ie de apl'Oupe
"II I; lrulillncnt in caz de agra-
VIII ' C',
Indiferent de pentru
11'IIIHmcnlu l ('onservato!' sau chi-
1' \II'JiI('l d, cflJ'e esle
de sau dubiul de diag-
nostlc:. de formu anatomoclinidt
ele studiul evolutiv al pel'itonitei,
o h(' I'ic de suplimentare. dar
Indl"pcn!)ubile, l'eechilibra-
I(' U combale-
1 {'II
[)('illtrcl re;.mltalelc bune
("/III! I' t' in ultimele decenii n
11'lIlnl1Hln lul peritonitelol' primi-
Il vl', Indiferent cind'! esle implicnt
hll ll nu ac tul chirurgical, se da-
101'('<';(' antibiolcl'apiei (n
dO/c dli de administrare eit mai
('f)l'(''1punz/ltofll'e ger-
Illt' 11Ullli), dezechilibrel or
IlUH1()I'ale combaterii ileusului
Pllrnlitk pl'in
1)111' ('um in unei perilo-
Illtl' J l".;ronsabilitatea de
1/1 IIdul ('hil'ul'gical este mare, se
l'l Wlll'I{(' rrerve nt la In
Ilt' t"ll ('IlZ se pl'Hrlic.\ o incizie in
fO'\11 Illa('{\ dreaplA (apendicita pel'-
f01'ul1\ fiirHI cel mai
Irl'( 'vI'nl), Se lichidul eure
("l lc Inodor (foarte fluid, est e
,.. tl ('ptcwO(', suu gelaUnos verzui. fi -
111'11\0'1, da('li este pneumococ), Daci]
1", 11' liehidul
li II' sterronrl. Toaleta peri-
IIIIH'IIII'I trebuie sI\. fie rom' te minu-
\11111'11\, ('U o ranUI!1 el e el e
1)1111i'\ ('4tlilllt e, in toalo punctele
(1"('11 \'{',
Controlul npcndkelui este
prlllwl obi<'di v viza \. Hccstll
(, ,,t ,, indt'l11n, :.;(,' v(' l'Ific',1
1111111 {'VCnLUHI (I ivel'tivul MC('kcl
('lll/nllUIl / I 1)/\ I
pcdorat, o sal pillgiW purulcnl,i, o
mezenteriefi cir .
Lipsa unui focar peritonea} ne
la examenul extemp0l'aneu
al pUi'oi ul ui. I dentificarea unui
germen unic ne in-
chidem abdomenul cu un mic dl'en
sau dl'enaj. 1n general, drena-
jul este discutabil n peritonitele
primitive, pentru l
iar pe de parte,
chiar el
(deci riscul ocluziei post-
operatorii) sau chiar decubil us-ul
pe anscle intes tinale pe
In perilonita pneumococicll
drenaj ul nu pare fie util.
In peritonila streptococicl'
pUl'oiul abundent fluid ca al-
marcate ale peritoneului
pot justifica ch'enajuL
vom prefel'a
locul cel mai decli v, eventual prin-
tr-o cont l'aincizie, in acest caz
dl'enul Irebuie pos lope-
mlo!' cel mult 3- 4 zile, Dr nul
cel mai bun pare fie cel melalic,
cu laterale, care permite in-
troducerea unui tub mai
prin care se face

In peritoneu se depu n anli-
biotice, sau l;eloc difuzi bil e
prin seroasa (cloram-
fenicol sau coli micin) , Se poate in-
troduce in peritoneu gentami-
cnii, seama de sta rea fun c-

Nu este de
principiu, npcncliceclomia in
pel'itonih\, PClll'u un apendice in-
demn, 1n ( 'p. riie n care el
fost ndcp"ll'l; ll, nu a avut COI1SC-
llotflbile J:::-galc de flpendicec-
tomie, DaCII PU .'>-0 apendi -
cedomic, nu vom uita :.;.1
n<'im l!f'c ... t !11('] 'U pc biletul de
d in spital.
IIIUlf:N'/'I'; lI/ll/lJ\flN \/ , 1';
\, 1". illl, 1)l'(! rHljuL Douglas-ului pc !:ulc ubdomi-
nul1\ n pcritonitelc
(DuPii. A. Giuliano),
111 1972, R. Colin colab. au
propus in tratament ul perlonite-
101' difuze pl'imitive sau secundare
met oda de - dializ(l con-
('Cpul[\ ca un d l'enaj activ 'in
v(' t!creu :
_ intl'odur'erii de ll11ti\)ioliec
nedHuzobile prin scrOLiSII
!wl'itollcn][\ (dol'llmfenicol, coll -
lllidll) ;
_ CV1!etllkii fibrinei !;oi, il
11l"( ']' 1/,(,101' t'mlm'c;
/fU
OO'1'Coltll'll motnlJ1I 11('\',
ut lll:dnd pl upl'lt'\ i\ \ llll fI(' II I
fUl'iune pl'in tlC'I'Ofl'il1 , p l'nll II
!l1etllbolislIlUI 10111(' alUllit
llelllizill' oll t('hnlt li I, .. tp
w:iiglll'atf\. (ve/i II 1) p,llI
ll'-un tub de lntnl l'() II 11 (' 111
clulu l do II ll dl/l\,
plasut n cpi,L(lIsl)'u pn 111111\
mcclianl\ dOlli'\ \\lhurl <l( ;
evacuare in fJOI1 ('\ll'l Hali rO'I I',
respectiv n ]111111 '141
colice, Tubul'ilc stnt Inll'()( 111l i l
n peritonea prin mII'! IlId/.!I,
legumentul Ctun'll'l 'Il!\1lu ',1'
in j urul tubului.
Volumul cJ(, (' IIc'
de ap]'oxim,\tiv ti I IW I II! "
In tempcrfllul'" 1l( 'ltltlulul cip
20 C, 1\ (' 11111 11 11(1
de di,di zi\ lI'il(. 111
Nil ( 1 rl,1 ul1': q),
Cb ( 104 1111':q), ('11 (:1 1I11':q) ,

:7(\ (
:: ':' ',1 - "

1 "
ii "\- .',1' -..,' .....
""'-'fl \ l' J


. /:. ': ..
FiU, II I. ])1'f'nllj "i!lJnuJ hl, ,1\-Il,'\ll 1"'11
(Ulwnl,' ,
' Nil
1\'1'1 ( I,n m I';q), Acelal (35 In
111111'0'111 60 mg MII.
FI('('w'e flacon de perfuzie
i I dQl':)mfenj(.lol I g co-
IIHlkln IHimu l de admin:sh'<ll"e :
I II ll' u III :1 Ol'e: :10' ii-
111111111111 In peritoneu, acolo
'1 lin., lipol evacuare 30' p]'n (lI 'e-
]1/11 1"11'/1111 do aplicare <l metodei
i II (II rl /IIP. Urllli'ir ]'ea
1lIl'lu\)oll c ('fi i n orice
Tnd,ldcrca phlgii este el e pre-
It 'l III ,fi 1, (' fnc;:i inll'-un plan. mai
"l i" flIII'H (qte vOrba de laparulo-
" '11' liH'dlallf\, [)('nlru a nu spa-
\11
1,11 (lL%l.Iriie trziu,
1'1 :111(', MIU ('fire (IU fost
C//IIII/ulll , I /)/,; lI/Hit; N'j' 1
riie C'1l lI'!ltamenl conservator, pu-
tom const.at a uneori O 10-
('fllizalft chiar inchis-
mai a les htre simfiza pubi an,'1
si ombilic. a
cu mari.
la locul de (ma-
xi mum de inci7i a
cll'enajul In acest caz nu
esle vOrba de o de ur-
din prima zi, ci o
pent ru sechele.
P"ognosticul in prezent este,
in general, favorabil anti-
biolc"apiei hidl'O-
electrolitice. Inainte de era an ti-
bioticelol', rezultatele erau nefavo-
r abile, mortalitatea la 90 % t
n un ele statistici (Budele).
ULBLIOCBA }' IF.
"NI Iltl :.1,) 1 U (', uADULESCU TR.,
ANIlIIIX) H! ('. C.: Dirl neajunsu.
,11.- 1I/.' /lo) lIll1i in chlrurglll obrlo
111 1/1/1111, .. ('hll'lIl'Ria
M
, llu('., /1171.
",nI, :.m, I)atl. u n.
111,,\1111, [, .1. p , IlI CII AHME .1.:
1-ll llltfl/l. ' Prf'jJara/iol1 (w.\'
"IUru, /1 ,1 ,' 1 eOllrl des L'<!/ILre.t
E{1. Mas,
_ou. HlI;A. "01. II, pa". 4A:J,
4111 , :'10 1.
:1 (11.'0'11"<';( II N.: 1'f'l'i/QniUI pl'imitid!
IrlJlIIWIJdt"'/, "Chirlll'Rin" , Hu('"
II'tl!'i, \'01. t t. ]1:'/1. :!:m.
4 ,'(lI,IN 11.. It HA IH,: 1'11 .. SELLi\MI
A 1: lrI!JurllH/ p,ml' dr(lj
'11'1/1' III'/If lIulIs le.Y
1/ 1111111 1/('11 ,. ,'11/1., (,(' s. .. C: h i /'I II'S 1 c" ,
11/ 1:'. 1'1'1 1111, pal: . 10li.
/1 1' 1"'111. 1'11,: ('/!irl/1'gl{
I II ' l uX'I"', I' ad,. \!176. p.
6, DEMIDOV G. I. : O cla!ijicatii pere
tonUl !, "Hi l'ul'ghiia", HI77, voI. 53.
pag, 26.
7. OREVINA A. L, CONOVALDV N. L
MACAROVA J,: Somc pro,
blcm" of sl/rgical foc/ies i n post,
0/l<!l'ath.:e perit aniti.!, "Ves\nik Hi-
l'ul'ghii , 1977, val. 119, pag. 16.
Il. ECO;ol OMU TH., RODICA ROLLEA,
PAPALlCEFF PeritolliteJe
pllcllmacadcc la capii, _Ch i!'ur-
gi.1", lluc., val. 1:!. p{lg.
!). A, : Clinica Icra))ClIJictl
qllirnrglca. Urgencias CII c/drlll'-
VI(I, l;;d. El Atcnoo, BUC-llQS AirC's,
WflU, p. 1.
10. V, 1.: ImjJotl'it:a dl' c /lajul!d
i'l ped/ollireic "HJ'ulclitC gell,.,ra
Scsiunea 1.111 {o'.
Cluj 1!),j5. p. H' 2.
IJllwmT"; A 1I00,'IINA I,f;
II. MONIJon II .:
Abrlol7l;:r ll . Pa ris.
19U5.
12. NANA A., MIRClOlU C., C.,
pOP M. : 'rralamentul uellLal (l I
,lerltonJeelor pu.rtllen!e or'u/e di-
fuze, HI59, voI. 2,
pag. 500,
13. NANA A., MIRCIOJU C" PAN,\ C.,
KAUFl\.1AN A.: Tratamcnt!:/ pe
rUonitclor purn/entc generalizate,
Sesiunea I.M. F. Cluj.
1955, pag. 173.
H NA NA A., MIRCJOIU C.: Deux
de p!!r!/onitc il enterocoques,
Acut! . Chir." , 1974, val. 74.
]Jil.!-!. 3:! 1.
HI NOH.A P. F.: Ope rative Surgery -
prmci]lles and technfqes, "E.r:!.
Loa & F'cbigcr" , Phil(ldclphi ,l,
197.2, pag. 360.
li l .'APAHACI E., CERCHEZ P., Mi-
HAELA CIORGIAN:
Ile ultimii 2 ani o Clinicii de Cld,
rurgie de a Spital ulu i
'"
1. C, /0''''1101 fII tru/M1l ClIllrI pml/li
IIltdor o c ul ll tllfu%l'.
B.uC'UrU'i tl, lUU:! , \'01. 12, I)[I.I{. :11:1
17, POPOVlCI N., PON:;SCU Il." 1'0
POVICI CII. GII. , nusu 1)., c.a,j
MlE S .. CONEAC S" NIC()I ,A I':
AL,: PrOble me (/1' dlllgllOlrk "
I r ataT1lf'flt fII /lcrf tOlliedll (!i'U/.
difu%c. "Chh'w'si a",
100:1, \'01. 12, a)/ , :15:1.
18. SEN'EQUE J ., CIIA'I'EJ.,dN (: 11 :
Tralte de tI,erupcutf(IIIC c/d, urui
CIi/C, ,,&1. Mao;..,on", PUI'ls, JOOI.
\'01. III, png. !Il,
HI. TEODORESCU M, : Cltil'l/rgia (1" III
F.d. PJornch.."lI.
1043.
:20, T URAI l. : UJ'r/ (m',{)/1l III Or/ieU 1'Ir1110'
gi cal c. !':t.1. (i<' .<';\n! IWl11i111
\..tml
pJg. 270.

!II":.!,
21. VARNA AL., S/\NDOVI{ I ('" JU
pec/c de actualitat e In ,Ioritulllfll
p neumococ/cii Ia COJ1U, .. Chlnll'"
gln", voI. 13. prut . (Il.
ULCERULUI GASTRODUODENAL
A ULCERULUI PEPTIC POSTOPERATOR
este o
n ulcerului,
<le t(}mul'.
cu care apare n
(II rodle depinde foarle
IIlull de profilul :;erviciului r espec-
tiv . 1. (1951) a intilnit
ntr-o propol'-
\11' do 1;'%. iar col ectivul nostru
(1fI7::!) lucrind inlr-o cu pro-
fii d t' Il
n \ r-o de 2.->%, din loiI!
luI ulcerelor operute.
se tr,U\ -
ne.'}te mai ales In riUl' tn'
buie remarcat eli I !i III
femei este in n ulll nH'!('
decenii. Astrel in 1!! 711 1111\
intilnit 10% u1cct' c pcdo!'ill(' 111
femei, rutii de O,!; % !'il sp<,d fli'.\
1. t\Jfi l .
1.11 Cemei pc rforcllz:'I mai de'! \I!I ' I'
1 (,1" I.(l l'-\ lr lt'e.

LJkc rul duodena! pel'foreaz[t
In;! 1 rl'o('venl; in statistica
ulccl'ului duoden al o in-
til nim clc :1,5 or i mai f recven t de
{ il II (- l'1ui Acest raport nu
pll ul(' fi stabilit cu mare e xac-
tIllI l (' , p:mtl'll deli mita ,'ea int ra-
uPI'rulOl'ic fl stomacului de duoden
1", 11'
Illul ales, care !'fte1'ge demarcarea
1I 1I1I !omic in duce
In o mfllzic ea locali zare intl'e ulce-
1' 111 d llot!cnal cel pilodc.
de o perIo-
111 111' ul('('roase In este in-
11 I!:!I) 10 an i (50,7% din observa-
(111 1' 1l 01l 'i tl 'C), iar 10 femei, mai ales
d1lp.t 10 <le lin !.
j\('cusU\ este n-
ti ln lt n ceva l1lai fr ecvent
"( 11' ,1 tomnna, dar datele s tati::;-
ti i.' nu sin t suficient de semnifi-
1'11 1\('
l/lll /omic patologicc'i. Ulcerul
pl'dlll (>1Iz(\ in virtulea procesul ui
p,lloluUk, ('a re dist ruge progresiv,
"li n! 1' 11 slrat, peretele gaslroduo-
111'/11 11 este a proape tol-
tl pUlm. 1 unk,i, mai a les pe an-
11'l'Iom{\ II lui DI sau pe
ill11rl1 11 micii ClI rburi gastdee.
Dlame!ru! este
\' lI l'lIlhll : de la o gitmii li e de al"
(1 111111), Iluli ,l les la 1Iicereie duo-
dl ' IWl l' , plnl\ la gigantice
( 1 :' / 'In) , UkcreJe gastri ce pcrfo-
1 uit ' 11\/, dl' obicei, un di ameil" ll
11111 1 11 1111\' ,
1'I111 1'I:i nil<, sint
pll' . II I! :;;i indurulc, ('on-
1111 111 rotund .sau oval,
11111'01'1 IlIlirginil e ncregu late,
Il(>viinml ul, daloril!\ adclll!ui
1>lIIII1I(1I' jl' pe ('arc 'il continc, /lre
111\ (1(('1'\ Il'l tali v putem il'
IJI't'llnm'llllrJ, pl'Odudnd ('(' li mIIi
hll l' II'Hl 1'01111'1]('1\11'(\ .. lldmnilwl l\
eHI/WHGrA DE U1?GI::NT A
din tre toate sindroamele de irita-
(abdomen de lemn) ,
Lichidul este dife-
ri t , in functie de sediul gastric sau
duodenal al de gradul
de plen itudine de ti m-
pul ce s-a scurs de la moment ul
Jn cele duoden ale, li-
chidul are un caracter mai mult
bilios, .pe cind fn rele gastrice are
o mai
mai mult avind miros ca-
raclel'istic, acid, de
eventual resturi alimental'e,
Lichidul este fo:.trte
populat miCl'obian n pri-
mele ore, dar foarte l'::pede dcvi-
ne se pti c.
gas t ric
prin este
rea de gaze n cavi tatea perito:-reu_
lui. care se adunii in partea cea
mai (pneumoperitoneu).
A n a t om o e i i n iese dis-
ting elomi fel uri de :
- in peritoneul
liber, cel mai fl' ecvnl, ca re ne-
duce de la peri-
:
- aroperi li"l ce
un organ nveci nat, care poate evo-
lua spontan SIl U cu tratament con-
serva'lor vindecarea compli-
dar nu -'ii a bo-
lii, sau s pr'e (abces sub-
hcpatic et c,).
Diagnosticul n forma sa ti -
este pentru tabloul
clini c este cOl'act el'istic, Bolnavul,
aclesea lmlr, este ndus de
pentru un sindrom abdominal [tc'ul,
apurut n moci brulal.
Diagllosf iC/ll se hnzcaz(\ pc :
a) T Il t (' l' o g fi tOI' i li :
.. durere violcnt(t epigH'>-
l!'('d Mll ll In hipoc' oll drul dl'C'pl,
111111 "III' 111 r O'lH IlIn('/\ dJ'f'npl li, ('II
"/IU /,:,'rp: JIU/X)M' N I l U:
Irilclil'l'e cventual postel' io<:lr[t, a pi'l-
1 u l u brusc (I0VitlL1'll (le pumnal
I writlJlwul a lui DieulaLo};) n epi-
g r ,II'Il, durerc este exacer-
hdlll de i.ngeslia de lichide; - -
... trec-ut epignstric dureros,
III Hi !TIai a propiat,
II I i numai s indrom dispeptic, diag-
nosticat ca ulcer n 85- 90% din
!', !'/oI Ui. In 10- 15% din cazuri nu
nici un fel de trecut ulceros,
constituind primul
sau simptomul de debut
II I unui ulcer at unci asimp-
lurnntic,
De remarcat in antece-
t l(>nlcle bolnavilor putem uneori
Illli ll1i pentru ulcer
mai frecvent in-
1I'l' vel1 tii nepatogenice (sutu!'':!,
de excludere) n
!lI od radi-
l /t lt, sau vagotomie), dar
11 1 ('arc a un ulcer peptic
IHI'i loperttlor.
_ n circa 50%
tiin ( flZUI', mai f recvente in ulce-
lui (\:Iodena!. Jn gas-
11i{',l, lichidele se golesc in perilo-
nC11 "i snt mai rare,
b) Exa menul obiec-
.l.U. :
.. (onl l'a('tura
"('l lI nul palognomonic al
apare brusc, este vioa-
k' nta, dc mare intensitate, cum nu
t!l lililim n abdomi-
JllI l:1 ac'u!ll , Contl'actura este vizi-
blll' (Ilbdomen imobil excavat)
1/ 1 (abdomen de leJJtrl),
(\ 111' pOlite fi ceva mai diminuatil leI
fl' l1H'\ SHU b{l ll'ni. La indivizii
)(I'1I:;;i es le Inui greu de pus in evi-
la locul
IIrlll/ lrolnavul H durel'cfI
11\ I l iu Iii,
TII prillwlt' 01'(' ronll'll('lul'll
1",1(' aproHlli' 1n!uldC'lIunu supn l
III"
ad(>' ,"11 III'
dt regiunea vednll { ' U f elJll nl ul
(:osh,1.
:Foal'te evidel'lil.:l, 1n pdIIH'\t!
ore, contnlMlIrn sc nlt' tlllt'HZi l 1'11
ti mpul !;ii dis paro It'e pla l I ) t' !tIU
re se in"talellZll p(>l'I'oll illl , 1
face blllonll l"l' II , 1011'1'
parezei ahdomin! II('
Datorilu ('ollll'Hl' l uril , pur !!! I
parea Ilbdornenuhl i 1" m" 1
respiratorii es le nIJll!iln, 1 ,,',
devenind de tip ( OS I;l!.
- lliperesteziu I IILI '!I r! 1,
mai cpigasl rktl.
- lr 'p,1
ti ce (l a prin plH'1 11lH1PI'
ritoneu n t'irt't! 70% din ('JI:f Url 'il
care ponte fi pus 111 l' vldi'Il(1I fII
c1 iologic,
_ DUI'(: rt' In 111 \ ('111 1 111 111 111
lui de saI' Dougla".
Semncle gC' IH'rHI (' ,flrl 1/'\'1/11',
in ('U ln !l'Il,.ll /1! PI, riu
rerii li eontnw!ul'i, PuIIlUI, lt'lli
pel'alura, tensiunCll lII'tl'rlnln 111
n('eput sint normale, apoi 11\1 ])il
1:! 21 de 01'(' unnellz;\ t'volu\ lI .
din
Sirn ptomutologi ti 111 ('('1' (' 1111
pepticc postopenllorii IX'rfOlll!l '
c'>te rel{'j pC' 1'111 t' fi
inlilnim h ulccl'ele
nule perforate, tintele ('()UH'11W/,H
tivf' fLimizind in ronna\ll W,lIJ1I'1I
OPCI'H' d pl'cll1cri!il t(Hu'(>,
Hczull:i CI' penlt' ll Iwr rll l'll
tipif't" n jl('I'!t(J]1(111 1
liber , diagnos ti cul nu pl 'czlnl l"l 111 1,1
un fe l de difil,tlilni(' . SlInpl(II HllI'l"
cJurerca ('nt'lIt li' l'hllldl,
f'on lruriurn nnlccccl{'nl('I(' III( l'
rouse sint pc deplin slIri('lcnll' pl' ll
Iru punerea t ll IIUI
l'l' a mnjoritllte Il eaZ\ II '1I01' ( '1' 11,
lullt' Joii l1lplollmc si ni lII,(, t";orIl ',1
IJltnll' u !'()rll plf>IIII(' 1I 111
LI()l1 ll1 \ ('111111'
'"
111 sa Pl'C('IZ<lm intrnopcl'ator diag-
Ilo', li r ul;
- cu orice sindrom abdomi-
11111 fle ul, dar mai ales cu sindro-
Inul de aici
It't'buic fim pentru se
pot. face confuzii regretabile cu
tll v{'!'Ne ('olici, hepatice, nefretice,
lnll>!) tinfllc, salurnine, confuzia 501-
dl nclu-sc cu o lapamlomie nejusti-
fi r II!.'\.
(' li ruptura spontani\ Il
drept al abdomenului
(' II hCllHltomul tecii
1';\"ull1cnul lo('al care
I'uptul'ii sau un inceput de
j'{'hl nw"n , sau care
boml){'u:t,i\ In perete poate fi util
[)('1111'( 1 precizarea c!iagnosticului.
])0 cii in dubiu de
(tlIIHT1os lir care se tuturor
MItUII(iilol' de suspiciune de abda-
1Ilf'll !L('u l C'hi l'urgical es lc prefera-
1111 (\ o lHplll'lLlomic cxploratorie
ullll\. tlNtt una Int'divfi,
pl('lll'ila
PII t'lluwnin lohului illfel'ol' drept;
10 a perito-
111'111111 dillfrHgmatic a nervilor
IlItt'f('()slnli duce l a contl'actul'a
p\ 'I'I'I(' 11i1 nbdominal superior, Lip-
III bolnnvi
bolllll vlilui din perfora1ia ulce-
(1)11 "1 1. To plus este pl'czenh\ hipe-
l'I' lIlill trebuie semnele
rlinice l'adiologice,
";"ollt/.io, in lipsa tl'atlllncn-
tullli r'hirlll'r,iC'al sau conservator,
V/I spre punl-
II'nlll, 1'111'(' se inslnlenz[l in medic
clllprl :l' ] h exilus,
I'1'00llosl ieul cste n
!II' PI'f'('or'ilntC'1l c1i:lt./noslkullli
IIPI'I, cI{' inHtalarea timpuric n I.l'Il-
1lllllt'lltului, Mol'tnlitntCII ('\1
nl'('jlr(' ol'fl de 1nlll'..: IC'I 'C' II diilJ.!-
IloHt\c'ului.
CIllRURGIA DE II H(;f';.\"I" 1
Tratamentul ulcel'ului perfo-
rat obiective;
- salvarea a
bolnavului;
- tJ'utal'ea (vindecarea) de-
a bolii (calitatea rezultale-
101'
In princi piu, al doilea obiec-
tiv t rebuie subordonat primului
nu trebuie acceptat un risc vital
mai mare pentru o func-
mai
Tratamentul conscr-
va t j v (metoda Hermann Taylor,
in 1945) in ;
-
gastric pe
illl.ti.Qiotice ;

-
se prin
plasarea pe cale a unei son-
de ri gide, de
in partea a stomacu-
lui , care va fi controlattL
l'adiologic. Penneabilitatea ei vn
fi din in jUIlHi-
tate de
Se VOI' administra sedative
antalgice, dar
se vor evita opiaceele,
Metoda Taylor are ca obiec-
tiv acoperirea a pedom-
ei. In general este apre-
de chirurgi.
Dezavantajele metodei (on-
stau in ;
- "[scul unor
fLbf'Cse subhepatice subfrenice;
- l'iscul diagnosticului ero-
nat. care las[\ Sti evolueze o apen.,.
c1icit<l pedol'ultl;
- 1'scul de a soroti drept
ulcere perfomte vindecate, C(1ZUI'i
('arc il - fiU avut in l'cali tate o PN-
rOI"ll\if' tr .. tat(
J))'i'l 11', pi1'll\i(') ,
, /f(l f:N'P; 11/JI)OMINj IU;
Noi foJo!-tim aceasl{1 tnetodtt
III mod in
n unele dispe-
j ,dt', dnd din cauza virstei altor
grave (cal'diopatii de-
,,,mpensate,
sau cro-
IIi, .1) tratamentul chil'lII'gical ar fi
wl'vat de un risc foarle mare.
bolnavului trebuie
j 11.1 de lin chirUl'g competent, gata
,1 El
,u!ltracturii , se ele
,1 diminuarea
dllrerii. metoda este eficace,
I,olnavul, 4- 6 ore, se
abdomenul devine suplu, du-
1 , 'I"('il la
3 zile,
""I'C se reia treptat
Din fenomenele
p"lsislil , bolnavul trebuie operat,
Tn general colaborarea bolna-
\'Iilli i este obligatorie, Bolnavii
care nu pot tolera sonda
,'l in' o smulg, nu pot beneficia de

Metoda Taylor este contrain-
'in ulcerul pepUc postopera-
Inr perfOi'at, pentru acesta poate
n localizat pe ansa a anas-
\oIllOi'ei in acest caz
IHI C'ste
Este. de asemenea, contrain-
in cazurile t ardiv
dUpi) 12 orc (in stadiu de perito-
11 II tl) , in survenite
duptl ca in
H"ocinte cu hemoragie sau Cll ste-
IlOZrl, SI1 U dOd"l se un
I1NlplHKm gastric perIm'at,
Cu deci a unor si-
tUI1\ii, ('lire in pnwtici'i sint foarte
1'[11'1'. in<!irtlm lratamentul ('hirur-
1/1('111 ]':1 nu ele ex:lremf'l Ul'-
(' II in hp11l 01'nglc, pcrmit('
II [11('/{I\ tIL'(' prNlp(' I'ntol'ie II bolllli
1N1
vu lui de 1 -2 ore (llspim\,!c. f! C'(l tll 'U,
hidruture),
'l'rfltamentlll ehll'ul'"
g i cal. E..,tc, cleei, clnr cll in mII
rea majoritale ti ('uzul'loJ' ('li <lln,(
nostic de ulcer pcdornt se vn In
ter\'eni chirurgical.
Anestezia de C's le 1 (' ,1
prin Ol'olrn
In In ('I."II'e IHa Itl/,
punem de asemenea ancHll' ....Il, tUI
poate recurge la nncstezin 101 '111 11
sau cea
Incizia: mcclinn{1 supl"lIombl
eventual prelungil fL :-l uI>
om bilical.
ExpLorat'ea inll"!lOpNiltlll'lll
cu (!(' llt'l l\ l1 \l l,
Ikhidlliui t'I' Vllnwt
pentru a face lu mlnl\, VII 1)1 "1\:11
sediul exact ni Iczi l1llll pllrtll Il
sale (dimCll!1 hlltl. 1'0111111 ,
dll l';1 11111 1
alte 10('1l!iZ!IL'i Idl 't' IOII II "
concomilenle (chiar perfol'ntll nllli
tiple simuJlane), {'antilul{'11
pectul lichidului I'cvi.lrsnl ::i pl"l'
gazelo\' intrapcl"i ionC'Il]1'
cu dcsehide n'n ]>(,1"1
toneului.
Vom fi si'l IHi tlt'II'1I 1
cu vederea o eventualtt !WIrora\1t '
a posterioAre fi stomllC'I1 1L11 , 'II
in bUl'sa otnC'ntnli\. 1111
edem al micului epiploon n(' VII
face o II rql1
posterioare, IO('lIli ... nt(l li
nu cstc
Este de n.,emen('iI, rll o
l'fl.l'isiml\, dor posibil fl , Iwrro
in pleul';) snu perlrurcl U 11111\1
ulcer esolagirm sali juxln- rul'(l1ul ,
fUrtlrcv{lrsnt tn pel'itoncu,
Trecem npoi Ifi IrcJ/ rHlll'IIIH/
cllil'lI1'fliC(j1 propdll -Z/8,
S, nu nbnndonaL {i<' IllUil ii
VI'(' IlH' ml'lod('lr ,zi'!!' tir 111(('1" 11
'"
Inte (gll'l l ros lomia prin ori fi ci ul de
Neumann) jcjuno-
1> 10111111 ,
M(' foddc folosi te i n prezent
tU' ln l(Jar t in palcntivc !ii I'llCli cnl e.
Metode- pa lcat ive:
11) sul ul'1] a
1I1 (' l'J' OIl')C prima 0"1'[1
d<l cu diver$e va!'::mte
I l'!mI('c. Primul StlC<'CS operator
<!lIpt\ slIlu ... ' lui I-Iaussncl'
( 11!114!) . Dezavant ajul metodei con-
tl'l In !Xls ibiJilateo dcs facel'ij su-
huli II:J).
Il) SILlunl ulcc-
I OUtl l' (' IL fi l'(l scpal'nte sau n
1!tlnl1lfl de fnfunc1Ut'. Metoda pre-
1!l 1!1IIl'C caloztnte
1l11 d 1. nit fel lnfulllinrea
IIl){lI!ltczc lutllcnul n locali
tlllod{'tlnlc. In evenluali-
I'IW II:' :;11 1111' [\ si umili a pel'forll\i('i lIl, 1."
HJhW ([)l1 Pil. A. Glulilltlu).
111 11 ', complementar ohliga-
lodll t re buIe sl\ Fie o gnsll' oenlcl'o-
11111 1!IIOIHO:dl (fig, 114) ,
1') HIiIIII'H (' u epiplooplaslie
(prll1 tlloblllz/U'cn upoi fi xurea
pl' II unul rl'lln j din mi
1, 11 f; " 'U Ill nrclc ('pl pl oon), J'}pip\o,
I IOp\ II"1110 ll l ....' nVlll lt:I Jlll c'ollI.()lld l\
CIIIIWI?GIA 0/: UHW:N,/,.ll
Fig. 84. SutUI'U pcrlOralici cu nfundal'e"
A. Giuliano),
rii sututii s{llll1oc!ifilG'e -calibruT
in duoden ale el'e pcrf()-
(fig. 85).
Sutura este executat"'i. cu un.
ac intesti nal curb, cu f ire neresol'-
babi1e.
Si nt descrise mai multe va-
riante tehnice de a pla<; a firul care
trebuie obtureze
ExisUi I'iscul ca firele laie
turile fl'iabi le, de aceea se recurge
la manevre complementare de aco-
perire (infundal'e n excizia
cu calozitatea adiacent<l.
al doilea strat de suturi sau e pi-
plonoplasti.e),
Metodele paleative sint indi-
cate la :
- bolnavii foarte tineri, cu
leziune calozi-
tate cu brusc.
ca pl'imu manifestare a ;
in mulle elin aceste meto-
dele pitlealive pol duce la vindeeo-
rea fi bolii. Este
vorbA in u('c.ste ca zuri de bolnavi
('a le:.- iune, tip secrctOl',
li p I'i;'ueli v, Ic:.-i uni osociate, e li ul-
('lire, dupil l'x pl'esill rcridtll fi
' I/Ud':N/,/': ,\IIJ)()/II/N 'u;
/1
\
'-
, - , "
,C " ;glo..{
, . I ,-. ,1
. '.;::."::-
: .. P's-

"\"
11:\ "
." ' ,
1 , ' ' \ ",'1:,
,1[,/ ' (/
, ' 11."llhl ll l/ ,V;I.,
( .. '" r '11': " \",(' .\...1 '>- '
C \ "i.-i:f
ff
C'
, ' {
flf.l 85. Sulurn P{'I' forH\i <.'i (' ti {'pipl !)no.
plMUC,
'"
FiI:, 86. sulurtl p<."r
A. Giuliano),
lui Bo!four "se /lase pcrfr)f(I/('
mor 8uturatc",
- bolnavi in vinA ..i, 1r1l .. 1\!.
cu stare aUcratli, 111 C'HI '!'
din cauza riscului aneslezlc'o-I'1I 1
rurgical nu vl'em prelungim
tul operator executind o
radicalii.
I n ceea ce ne IH ( ' fi M
zudl e l a care
li ativii , sut'lll'a <'u
pl{)noplastie.
Metodele radi c': ll\'
rezol vu atit a, <"L
boala;
a) primd
pentru o
a fos t execulnl ll ti I'
Keetley de Br i.'mncr n IB!JII , In-
dependent unul de
I. Iacobovici 1. pl'
baza rezultatelor excelente
nule ele Judin, au pledat inc,1 din
1933, la Congresul dl'
Chirmgie, pentru in tra-
tamentul ulcerului gastrod uodt'lli ll
perfol'n l nu au extins-o C' OI
Opt'!'H\ ie de I'utimi, ronl In
" }l OC' l! de timpul pl'c:.-en
IY'
"
.r
----_.
>.
- ,;,,,,.-.
'.
"
I
1
,
. ;Ilo I
--;",/:.!
" I t-,
dF
; '..---
/' ..
-,' II,
'-'-, .- .... - ." :- f.-
I
'1 " V::-. : .. ', "o \
" - J
'1' J\,,, _
. .., ,
0' ", ,, \ ....
"'\!"' ; , . S '.'
"')I;{,I. '\\.\ :;' >' ,;.
, ! . ,;;
I /' .:y .. :/;>;-S;-;., ,1')
I .' ,i' }, \
L __
III r .,
J ,ri;;;,
/' \ X;.
,(1"'-"
1f ,1
Y:' , \
"W' '
.
<1
. ( ___"":- t<- j
IlllJi, confort chirurgical. 1n
(lN'('nl ilc fi 7, operatie a
(lortl innL ca lel' apeuli c,1 n
Ilh'l'I'ul gWj tl'oduodenal pedonlt.
b) vngotomi a Il'Oncular{1 in-
Ml lili l de :
- cxcizia ulcerului piloro-
plusUe (fig. 88, 89, 80) ;
- sulura ulcerului cu gHs tro-

unt ropilol'eclomic cu "e-
" IIIIJ1111'on prefel'abil
fllIpil Pcnn. C'lIr'c:-;;1 cupl'i ncW n
pl(-.l 11 de excrc:l.c"l Iii ulcerul
pl'IrOl'ill.
c'l supl'usell'l'!iva
itl',CJ \11I1 de :
sutUl'n .. impbi a ukcI'111lli :
"' \1\'111-.1 ( '; 1 t'pi'pl ollopla ... l i C' ,
G' /IIJ!UI?G! 1 1)1'; UJI(.'[': NT JI
- ,
__
,/
" ""'>,-., , '", ." -' " ,,1',' :', ',- ... "' ,./ " .
1.',11 '::'l;:-> ,,//(1 .:
\ "' 1, I
. '1", '1.( , 4
1
" 1\ ' x: > ,
I '), ''W .. , . , .. ; .
I ' . . "'. .;.. e,.
i '1 .'" ",. 1 '., <'o ", ,./
".
iL " ."'.'i.lM- . "
{"" " -'7' ,I I
, ',"'. (f\ ,'.J
J ) :
Fig. 87. pentru ulcer gas-
tric (pc mica curb'Jrli) po.rforat.
Deceniul al 8-lea se c81'acteri-
prin extinderea vagotomiei,
mai ales a celei tronculare, in t ra-
tamentul ulcerului gastroduodenal
perforat .
metodelor ope-
mtorii.
- este
mai ales in si :
ulcere perforate cu lo-
calizare
de l'e-
(pl'imele 12-
18 ore) ;
n ulcel'e multiple:
de calibru
mflre, pe mi ca eur1wn"i ,
greu sulu-
rii ;
UIWEN1'I'; 1I/JJ)()MI N, lLf:


, . ' . '\d .. Ii ....

I
,Y/f/' '/ (((Il) .. ': '
)\' /' .'.". ,'11/1
, ': '- " ." ' ,':: ).;'}'t::oj;/ (-
;? i"" . ":-r("
'/ ".oi: : '.' . ./
,,'./0"': fi. ; ; ,.,/1 (/;- '[)'" "
i "."" ,Io(' v ; :" . ."'(r
'. ",/"', ,.,/ 1\ : " ,,-1"" 1
':" ; . "."" .,' .. '.','"
'>"" , ;.tt - " '.. .. ''\.
_., ..... __ .i. _ . _' __ o
(j
.,.'\\ '* " "1 '\\,' . ,

. : .. ,$"\il
,('1--
. .;. "':.Ir' '' .fI
" /' ... y
')_.
t,,:" ,(.
J .J< \' ,_ ,,... f)'
',', : r1"\".
/'-2,;; ". ,.
-"1.' I \ 4,,/ ' .... ' ...
I ,
,..L.! \) . l, f-'" YO'. "1
2_-'" . ...:..::. __
1
_----- -- I ,--
. .,. -' _\ " 'l "-
/' ."' ..... ,-,.. \ \ > "'-. \
fI :, - '\';- ". ., .,::_ ,,1 ,
' , .. ,-.\ ",1 ,1 \..., ...
.,
I ;<-.. r' . ," /i" "" 1, . ,oI "
,;y " " ((. . . .... ,,'" -
)". I( ( ' ,II XI l\:l ' \
J I L .,o, ,P, '
-r. , , .... :t.;'''' _' _
I
" ;: M', I R" -' '\ '''\oll'/ r- '
'1 \ ""'(1"" f" 1 >'
,'" ,) " 11, l' \' ,', '? ' 'oi. ))r /\,1" , t '.,. \ ' ....':
)'")" ,
;", r<:'; ,', , 1 ,' , 1 T. r"'_) " ," , .... , I
j?.t- '.p, f , ..!.J"C :..J. ) ")i " " ,-:(: .
1_(\\ ' . ,o<
FI II"
\:
,:::-..
Fig. as, Ul cer duodcnul l>crfOl-rll : (- ... ci
za ulccrului cu pii oroplll sUt:
A . Gl u li ano) ..
" 1
,
y'
'J -,
"..--.......- ,,'
" ' i l

1 "-
), \'
./
WJ. Pll oropltu;li" 1 !dll("('kc .. M 11,u!l , 1
lwntnl U!" " l' !luncl,'nul PI'I' fu!'ul

191
I'I:!
i"114 DO Vlluotolllie lrUl1l'ular,1 cxcizie-
plloll" [()I1,le Ilnlcl'iOHI',' Judd pentru lIl -
('('1' duodcnul Ix'dorul.
diagnostic dubios, in-
tl'<Joperalol' ni Iezi unii
imposibilitatea de a
o diferentia catego-
ric de neoplasm;
hemorugie asociatii

Hbsolutfl) ;
ulcerul culos pedomt,
tn in care
este posibil':\ nfunda-
t'Ca bontului c!uodenol
sau annstomoz;:i gasi ro

V Il It o lo miii va n execu-
111111 In IOlllc n (,al'C da-
dUI ,;'1 pi lStl'fll l1 intC'f(I'Halen .mat o-
1111('n II "tOl1l1lcului, 1'-1 IJulnllvi cu un
111'I ' ul ult'Cl'os eventual
!'lInii' !ii radioloJ,jil:, dm' In l'a re
\ 11'111 "li cfe(' lulirn o interventie
1'11 11' SII (llll1inucze ud-
dltrdt'[1 <led, s(\ prcviM\ posi bili-
1IIIt'II Il'ddivci.
CIIIWiUGl.' l DE UJ?Ge'NT"
VagDtomia o putem indica
in ulcerele duodenale perforate, n
:
- de recentii
(pl'imele 12- 18 ore);
- ulcere duodenale situate
prea la dreapta;
- leziune cu C'alozil<l le
care poate f i pentru a
fi de pilol'Oplas tie ;
- leziune cu calozitate
foarte mare, aspect tumoml infla-
mator, care nu poate fi
prin dar Cal'e poate li ah-
prin cu epi,plono-
plastie ;
- ulcel'e pedorale la tu-

Ulcerul peptic postopel'alor
per/orat (poate surveni
GEP mult mai rar
sau vagotomie) are t abloul
clinic bine cunoscut al ulcerului
pel'fol'at , in plus n antecedentele
bolnavului unei
pentru ulcet',
Avem la urm.'itoa-
rele de chi-

a) sut ura a perfora-
(fig, 91) ;
b) vagotomie tronculan'i cu
sutUl'a ;
c) cu
J'estabilirea
unul din procedeele clasice.
1n ceea ce d l' e n a-
j li 1, (lrgumfil nte mpo-
tdvu, noi cont de cele care
sint pentru a drena, L-am utilizat
in nwjol'itatca cowl'i lor (tirca
90%), Nu am avut neajunsuri din
C-HU:t. H unui dl'cnaj cOl'cet pl asat.
postopcrcrt01'ic, de
I'('gull' , esle la cazurile opc-
mit' in pl'illll']t' I:! OI'C, Se Vi. mcn-
IJIlGENTt: , I/)IX)MIV,I/,I:
'"

1" \'

=7fF\
1,
Fig.91. Ulcer pcplic jejunlll pcrforal, cxcizia ulccrului sulmil
paren-
timp de 72 de ore, se vor ad-
ministra antibiotice, se va relua
treptat, incepind din
ziua a 4-a a 5-a,
post operatorii
sint in general, rare clupi\
practicate pentru ul -
cel'. perforat,
se mai
- pa1'eza postopera-
torie ileusul paralitic ca o con-
fi e a pedlonitei evolutivc,
fie (j vagotomiei: gas-
trkil anlti-
lJioli<.:ele, hidri",'i.
clt'rlro\i,tjai Sin,t foarte 'utile;
- abt;;csele rcziduale in Dou-
rosll illlld, mczorc-
lin( , hepu\.lC' suu subfrcnh', Tnbloul
c,]j r1i(' odntil <,ontuml,
U I11l4nnlft
este desehidcr'cu tl r'c
najul ei ;
- oclu7.ifl postoPCI'UIOl'll'.
mai ales de tip met;;uno-inf1umutul' ,
trebuie identificatli, spre 11 nu fi
cu o pmcz.' poslopcrn
torie pretindc, de II 'l C
menea,
- fislulele; gl'UVilflt<' 1I lor
depinde de ol'iginea lor; o !l lItul'll
ti cure s-a reI/LICHI, VII
duce la un abces subfl'enk mul j ' /ll'
la a peritonitil.
Un bont duadenul sou o IIn11l1
l'epl'ezlnti\ o
mai In Ctll'O ]'('Inler'
aro du II 1nchldC!
fi stula pl'in sC(' undrm'l po
de calitHtc pr'onstr'l,
In aceste situu\1I !It' pot o1J
lIne Stlf'('('<;C pdn
'"
I/U'e ( ' li de acid lactie bine
dil'ijalu la nivelul ri stulei, prin
HllI:; pcndurea orale
lI'l IUUJ '1\]'ca une i paren-
tcmle de cel 2500- 3000 cal!
:c! '[ h. Succesele pot fi spect aculoase.
(Vezi eupitolul Fh tul el e di gestive
JlnSloperat orii.)
HeZll1late. la
Hc('olll iui trecut, u1ce-
e ra consideratii
I' cdulabillt , duci nd, el e
In deces.
Prima vindecare prin t rala-
rm' rl l ('hirurgical a unui ulcer per-
r()l ' al, in lui Mi -
I /l a ud , in a ll ul 1894 . atunci in
tu (' U<'UI nu fusese
rlld o vinclecm'c fl aces tei compl i-
1'11 \11 (Mondor).
Chiar n 1910, pl'ogr'cseJe nu
l' I'lI lr sJ)ctaculom;e ; din
'17 bolna vi pen lru ul cer
p"dOl"fll, :36 au decedat.
rn 1928, 8 sau 9 bolnavi din
1() / ' ti ulcer per[onll se vindec.
('Invel, i n 1955, la J50 uIcere
pl'lrOl' lI te operate are 30 de decese
(,' I/IIt/J Il Gt I l fJf: UUGf: r.. j' A
(20%). Dintre 101 pina la
12 ore de l a cu 9 decese
49 12 ore de la per-
cu 21 de decese.
Pentru a ilustra ati t udinea
r ezultatele noas tre, statis-
tica de ulcer gastroduode-
nal perforat pe deceniul 19G8-
H)77. 1n au fos t
tratate 555 ulcere perforate , di ntre
care 550 operate (3 cazuri refuzfl
la 2 se
metoda Taylor). statis-
tic
50,7% sint ntr e 21- 40 ani ;
94,8% sint 5,2%
femei;
tical
77,3 % s nt ulcere duode nale.
Ca ti p de s-au pr ac-
59,1 % gast rice ;
26,8% vagotomii ;
14,1 % sutul'i ale pel'fo-

MOrtalit atea operatorie a fost
de 4,6% .
D TBL tOGRM 'TE
1. AL I'; X JU 0 " t'UH.T UNf.SCU 8.,
1' ,\ CE$CU E. : Le: l'lIgotonl ies,
1,: <1, r-.l llSS01l, Paris, Ed ltl on de
I"AI'll d&nlc Ii c la IMpllbJ.lqlle 50-
dll l !slt, (l e HOIl Il1 (\ ni r, JJ lIC'; IL' C' '1 t,
11!70,
;,: , III\NCU K , t ,IANA SIIl E'l'EANU:
Stll/l i ul ('i lIr ic "i nI IJi'r/ o-
ruj/llor ulcerul ul
; /1 I IIJ 1'/1': 11 1'1 , voI.
II;':,
;1 A" ILEANA III OU-
1.1':''-;(' 11, TI <.; ANUl;i I 11I 1HU c n ,'
7' ratamentul u /cerul ui
dell al per/orat n Ser-
viciI/ irI/ de Chirurgie a l
Illi n I'. 1 "Ch i-rurgia",
,(Buc, ), 1!'l68, vaL 17, pag, 261.
4, BIDULl".8CU A. , HORJlo:A 'r., GHl -
GOH.f: p " ALBU L" MOCA NU
V " 1., DRAcAN !. :
7' r at ammttul chi ru rgi cal al
rui ui (Jlu /r/ e tluadel!ll l (F.l' l'e
rI(' lI lo ,'j, ' rr>l d ulu l C'lIirrtryil'(I ' oi
Sp l/ulul ui Nr , I ,.(' lIi-

(11 11 (', ), 1000, va l, O.
1)/11(, :ll n ,
I\ONOJ\'I O C: . M, NJ\ CCII II::HO r-. I. :
Surg ll'/Il 0 / per /orll !l:I11
ul l'l ' l' i n Ar u l/li (CllniclIl and st (l -
1I.\t h' /il Ilw.MlI fja t! on), ,.Chi r, GM-
t l'o<; n \ ," , 1!"l72, vo!. 6, pag . 224,
(l. (' ALOG Ir EHA C .. BMtZEANU 1\ ..
D, : IlOa s/ l'(l
III 1I lcerlJ ! yl lstrodlw dena! per/o-
ral. .. ChI111rgia", (13 1;C,), W68, vo1.
17, rwg, 255.
('AI.,oca mH.A C .. K L A I T'M AN 101.,
BOJ1.DOS D" J I CMAN L ,; Uul -
n' polr/o re ( hez les / emmes In
Mo:l crn Ed,
ScIHlillluCl'. St l1ltgD.l't - New
York , UII3!l , pag, 307,
Il ('ALOG HERA C,: Patolo,qia cll l-
rl! r{JIc!llil , LHografi a J. M, Timi -
1977, voI. TI , pug, 30,
u. COSl'ESeU N.: React ivitat ca para-
biot icil a st omocultri operat pell -
trU ul cer perlornt p rill n/ unda re,
terapeut ice,
(Uue,), 1%1, val. 10, pag, 392,
I(l (X) NSTANTI NF.$CU FLOREANU
LIA.NA, MIRCEA L u c rA: PI'O-
bl l! me le rezultatel e anali zei
prii! ca/ eu/nt or elect ronic 1,M, /I ,
360 (1 216 cazu ri d e 11l ccr per/o-
mt, Int ernat e fI! Spitalul d e
01,,, /(1 111 a/! u l 1970, L itogl'ufia
Bl.lC\ll'\.'li ti, png, 22!l .
11. n RJ'RI E PH, : ChirUr gie cl' u rgellcl'_
Mosson, Pari s, !!lUi, pag. '110.
I l. IJ!l AGSTEI)'I' r... R.: Fogat olny in
I li e S!l rgit'a! 'I' rf' atmellt 0/ Pell / Ie
Ul Ce r , "SllI' g, Cli :l. N. Amc!' ," ,
1[1(; 13, val. 4(i, pag, 1153.
/ :1. DU])r.,Ji;Y II, : Hamilt on
SIII'rJ f' I'Y, 1;',(1, .1, Wri gl1 t,
Hl77, C! d i(ia a 10-1\,
:!I.\Il,
H FII UCA 'I' H.. 11.ANGI\ V"
( AlW '1' , CONS'l' A NTI NOVl( ' 1
A, HM)QI 1' , K I'.L I': M EN V,'
Slliulu / dtl!' ('/ 11 1' 1/1'1/ 1../
IP,'
/J(' r/ url/l il /or {J(/II/l'fIllrr oll ,' II/l I,' Iri
CI',O/I II/' III tlrw l'/ nll,,"' J/, 11 /1,
"Chi n wgio", (11111 ,), 111110, v,,1 I' .
P:lg, 173,
15. FON'I'AI N E
DANe; G ..
Il " 1I 11': I!\"I , 0 ,
IJ I\Jl1' II (: ,: / ,'(I1/,h <l
UOI] con ti'lII C n II! m,wli'I ,' ,1,.
TI/yl ur "our "Icel'o flll "t, /) !I ' ({JII "
il a i per/arc (' 1/ p/' I'II 'II!(, ' IIhr",
.. Lyon Chil" " , 1\1(13. voI. r1H, 1'(11.1.
6S2.
113, Fo...<n' EH .1" ,J0l19 TON 1) , ,/II II11A N
G, j l- ; flwiled Conh'lI Urr /l , ., WUl 1<1
JOIlI' nnl of $UI'.I!f'IY", 1\177, '0', ,1. 1,
pag, 52:1_
17, FHU.JINA V " TONI TZA l ' (' fl/ II
conl'o mll ,'11/ ,' /11.,.1, ,, nI 1.,1
1!lr'erull,1 ,, (111
rul'sin", (Bllr, \, 1 fiiiI! .",,1 1 '.
P[w .
18, (; I UL IANO 1\ ,: Clill/ I' n 1/ /0' 1'11 11"11
ti ca quil'urgk/l , lI ' f/"ll( ,ti i I l d
l'l/rglo, F:C:1. " El Al t' II1")",
Ail'Cs, 1006, tH,
J!1. GHERASIM 1\'1 " II/Hun i ( ;II 1/,'
9081rkl1 Il lJu zh 'lI fII I"., JII
raJ/n gII sLrut/ u(I(/;' I! (I/d , ,,( ' flLr '!!1
g-11l", lum, vo!. 10, pu,:_ 1
20, HOllTOLOi.,.ml N " 1'1111(' (1 '1' 11
Vlcer ul gllstro{/ rl o!l mlil i I' ," fllllli
I NIIIIllINr l In (', ,, ,
! crillla l' ell /!' 1( ., /ut/fllI " " 111
1
111 1. '
r ea boli i UI I' ,>I'O(lIl ", ti .' ,'iI.1 p l
Lit Cl'a t urii 1I 1U' 1'1' II ,
195 1. pag, 122,
21. IACOUOVICI L "
'l' ralumc lIllIl 1I11'.' rl' l or
,k nu lc p,' r/lJ/'lltoo In : ,, 1111 1"\1'1111
celui de ni
11111 d(' CI1 I I'11 I'I(I.,", ' 1' 11 10 '111 '/ , 1111
" Madel'n'l", 1111(' 111'<"lt l. 111,1;1,
J)n g,
22. !MPI':HA'I'I L .. At.' 1'1 1:11 I 1\ , 1\1 A
HI NAC'C10 F.: 'I'/!l' 11" 11/111,' 111 " '
I'om' l l/ Cllt .'" dlw" nlW/ II I( ,' , 1'101 ,II
1'.,,'1 ro'/xI ! r oI Il u' ' l' d ' )II urui l!tl!
t l mlll (/rr ll (l k ) !JIU/, /I' 1'1111"11/11111
I
'"
IVlt/lOut "SueBCI'Y in
Il.11y", 1971, voI. 7, pag 28!},
:./:1. N. a., Li\zAR A. ,
MIESCU V.: gastro-
dUo<Jcfwle "rodll se fn timpul e.ta-
mellIl/u! harltat, "Ct,ujul Medical ",
1976, voI. 49, pali .
:'4. IONESCU AL., COn.NELEAC E.,
BUBOCI U 1. , MOJSA V., RADAU-
CflANU P., ITICOVICI M., Tl1U-
n., COJOCARU r.: Trata-
lII/mluL uiceruilli gostrodUQdenal
per/orat, Buc., 1968,
vo!. 17, p<tg. 277.
:,m. MANDACHE: FL., GrLORTEANU
M" MATE:F...scU D.:
a;tul)ra IlCnwrogi!lor gastrice ta r-
("I'jI (/Ul.N'1 lrlce r perforat 8!t!U-
/'01, ,,(' hll' lu-gin", Uuc .. 1959, voL 8,
jlllll. 235.
:!!I . MANI)AClIE FL .. VASI LIU :M.,
Al.lnAMI;:SCU N" C.:
COlii/II/tii tcr0l' cuUcf! in IIl ce nt!
OII SII'Ie duoucl!(J! per/orat,
,.( I1 ll1u'I:l o", Ihle" 1008, voI. 17,
1)1Il! , :1\1,
"' 11\ 1..1\ 10.:'1' ,1., Jo:DELMANN G.:
du trnHement des
HI(;' I/ '.' perJorc$ gostro-drwde
/!Iut .r, ft EcI. Mnsson", Paris, 1948.
M1("U 1, HEIl.-
[lAN 011., .rAIU(.AS CH., VASl-
[.J':'S(' U 1, : c.:onsl(/erCi/ ii (."!( privire
la II " /Jer/Of l liil ulceroase gastra-
lIuot/mlill /' , .. Duc., 1961,
\101. 10, png. 731.
MO Nl)On Il.: Dlalil!Qslka
- Ilbdolll!;l ll, 1::.c1. Mnsson, Put"is,
100:1, pnu. 18:1.
:II! M!! III':.';l AN 1. , MUCUTA A., BRAN
ZI': I ) 1' ., /'l"Oh/('1II1l ulC/i relor IH' r
/ mull', " CIII1"\u'/-:!n", BIlC., 1!J-t3.
voI . IXlg. 017.
:tI 1., R, MARIN
M., ('AL()(:m: lIA C'., I\TANA-
,') II ) D. , (;A$PAH N.: /';11011/1/11
1Illlurl/,, 1I hl tcrap/'utlNI
CII IIH/UU! I\ m;
Il/ cerulu! fl er/orOt , "Chlrurglu",
(Bue,), 1955, voI. 4, pag. 63.
32. 1., CALOGHERA C.,
ELIAN N., PANAITESC.U C ..
CRJ,';iAN G. : Rezultatele fndeplir.
tute ale trotamclltll1ui chirurgical
in ll/ce nll gaMrie per/arat , "Chl-
(Buc.), 1\156, voI. 5 pag.
196.
33. I. ADAM E., CALO-
GHERA C .. BUC';)A N., JICMAN
L., CUBOLTEANU FL.: GWltropi-
larc<:tomia de :rdltderot! in trata-
metlMlI ulcerulu! duooot!n.al, Sim-
pozionul cu -te-ma St omacul operat,
Sinain, 196.1, png. 21.
34. 1., CALOGHERA C.:
Rezultate tardit'e ia lineri.
pentru tI/cer oastroduodenal
perfarat.
voI. 9, pag. 37.
35. MULHOLLAND J. Ii ., ELLtSON
E. H., FRlESEN S. R.: Manage-
ment o/ l'erfol"mcd duoden(l/ ul_
cer, &1. Saundcl"S, Philadel p hi a,
1957, pag. 63.
36. NANA A .. :
chi rurgical in boala
ConsflHuirca de la Hl1-
-nc<loarn, 17-16 -aprilie 1954.
37. NANA A., ? Il RCIOIU c., P ANA C.,
DOBOCAN 1. : Unele cOn.8iderol ii
osupra peri/anitelor generalizate
prin gll3tro-
duoderlo/, (Buc.),
1963, voI. 12, pag. 333.
36. NGUYEN VAN DUC, LE VAN
TlEN : Considerat-It asupra trata-
mentulll! Ill cerclor gost r orll/oc/e-
nale pe rfara/e, "Chirurgia", (Buc.),
1962, voI. 11, 1:h1g. 27.
30. C. , M.:
Partl cu/ar/Mli I"czultaie ime_
dintI' ole vag%mlei in
de urgen/ii a u/ccrulrli duoden<l l ,
IOOfl. val. 17, pa". 1l1:!.
40. l'OnUMIIAI W 1':.. l'OP8Jo:.A C ..
NICOl,Al1 FI., PANA S.:
U HOY.N'I'J>: IIIIl)()MI NIII ,f.'
men/ul f:ldrl1rgi, al (lI p.ir/a!"(I/l llu"
1llCCTotISC gu.l/rodrwdoJ/wlc lu r f!U.
(/95/ - 1958), "ChilUIJJIIl.",
1900, voI. 9, pag. 379.
41. B.USSU '1'., BULUCEA A.: Ulcc ruf
{n
Mcdicalu",
pag. 1.
copii,
1956,
"Timi-
voI. 3,
4l1. SBURLAN L.: Asupra !indromldui
(/e Ilemorog/e cu
lI ulCe rul gastrod1w-
dlmal, (Buc.), 1961,
voI. 10, pag. 409.
43. S!:CARD L., REY A., FL.'\ -
BEAU F.: Tratamentul chlrurg! -
cal al IdcTldu i duot/enal per/arfl/ ,
.. J. voI. 113, pag. 50.
44 . SKOVGAARD S.: '. ate re!ulh 01
perJorotetL fluat/enal ulcer trea/ et!
by simple .W!lfre, "World J.
Surg.", 1!)77, val. 1, pag. 521.
4"1. S pATARU T., NICODIM 1., TELEA
GH.: o.!upra 113 ca-
zuti de ulcer )l ': "-
/orol, "Chirurgin", (Buc.), 1960,
"01. 9, pag. 523.
46. &'TOICA T.: An/rect omla a! aciatll
cu, t:agatamia n tratamentl!! ul -
ceTlIJui gastric iluodenal, Ed.
Mediclilli, 1976,
pag. 136.
47. TJncoVEAKU P. E.,: Ulcerul gas-
tric duadena/ per/arat . Stl/dln
anotomoclinie terapeutic.
de doctornt, 1979.
' OI
TON!TZA 1' ., 'fANA.')I'; V., HUli
DE;.SCU C,,: COII .dli lJ rll/1l fll lI/" U
lI/ cc rel o r f}(ls / rotlu ()(l oUIll ,' pll r/u
ro/c, "Ch!I"lH-gj n", (1II1C. ), IlHld,
\'01. 15, 597.
4D. T!!X)DOnr-:sc U M .: Chl!"ln'fj la 1/ 11
urgenta, &1. I'romct uu, JhwlI
194:1.
50. 1' UItAI 1.: U"ge tl/do medic" ('/,1111 1
gicale, ( le Stat pentru 111l'111
/11. 11,
pag. 282.
51. TURAI 1. , PAI'i\Ht\ G I 1':.: CIIIIIII
ata stomacului, 1;:<1. Ar. ,elpull>"!
R.S.n..,
52. l.. CIUIIJ':L M., OMjC' III I';
VIei 1.: Uk cruL gu"t,.ofilloll ,'nll i
per/aruL IIt;O/lr ri/, ,,(' h!rUlI(I,,",
(Duc.), voI. 1:1, pil i!, >1 :1,
53. UDUDF.C 1"1 1. : COIlII'iI)u/1I I I I (' !/U/I (1
IrM(U/lelllul ul l'l\I (t!Qr
cllJOc/(' llfr/l' l)('r/ ()T(r/I', '1'\'1/\ tii! t i,,,
toral, !\I"I I.
54. VA IL S. S.: Modl/re/lr l/ c 1I/,Oi llful ll/
ncr1'OS a! stoll!rl/:u!ul 1"' %111'11/ lu
ulcCTtll duvl/ e lwl, IIl b!. Al/III
Rom. 8ov., sc-c\ln Ml.' d kl nr\. 1\1 1' 1
55. .. . Vaga/amin fII /!'(l /UUI<' nlld
lllccrului # (Iuot/mill/, 1\
2-n Consfillllln' de Ch!I'\II 'I III' ii I'
la Brlil ln, 27- 28 lun ll' IMn.
56 : III tI'O/MIII' II/II! II I
ce ru/u! ('ol" lf.l
tuifc de Chil"lu'gle, I! l'ftlln,!lI I I
mal 1970.
DA. SORIN


ULCERUL GASTRODUODENAL PEllFOllAT
HEMORAGlC
Asocierea celor compli -
ale ulrc!'ului gastroduodellOlI,
pe raptul o f\j -
de o grovitute deoscbltll,
o 1111' 11'
ltilonrc, devin:a'i unco!"! (1(. 11\
11\l)loul ("linie cJIISif' 111 h ClllOI'l lg ll'l
.') 1 l"ltwfol'H\ici, Im' pc plnn lCrI'Ixl\!
IU'
III' unele probl eme de tac-
t Ll'fL, PI' C- , \nlra- pm;topel'3.1or.
Aso(' icl'ca hemol'agiei a
PCI fOL'u lici poaLe instala conco-
tni te nt, ne !) uc('esiv, hemoragia
fllnd suc('cdatiI la scurt interval
(p!nfl In :l s li pUirnni) de
In mod pre-
(,t'lle hcmOl'ogi a.
Si mptomatologia este rare-
ori bine contul'ut<1. mus-
('ulru'li nu este totdeauna
probabi l din ('I) U%iI efedului tam-
)X1l1 ni s ngelui ftS UPI'H su cului gas-
\J' i\' hl'i d .
1n aSOI'Lc rea
'!J IIU de s(' ud':i a h emoragiei
(' IL hemoragia poate
nil M': exlcl'iorizeze totdeauna,
fIInd l)bsCI' Vlll ,"\ cloar n timpul in-
\I 'I' wn\ lci pri n singel ui
iti ('I IVIlIlI4,' 11 sau in
It \ 1 t'll! J 1\ ,
,"ht t!'l IlC lc r :u'C pol atrage
111101 1\111 eVU('1I posibilitatea aces-
lt 'l Ilui Jil' sn t persis-
It'II \!! dUI t'l"ii, febrH
111\1'\ III\d I'on lraduri epiga'::i lrice
II I lUI ull 'cl'os in pltm"i hemoragie.
S{) II 'nclc de (.'c rlilucline snt
f iII 11I i' ule ele pneurnopel"i-
IOIII' l rllli 111 (:'i illl1cnul rudiol ogic
1)1"1' / 1'11\ 11 lu gas-
IIIt 1\ Hilli III abdomenului.
Hlul lolfl"u fl;r IlIJclominali1 pe gol se
Ir l lPllt ll' ('U lin examen de in
IOlltl' 11.1). dureroase.
j[1irll'l lrt In hemoragie sau pedon.l-
\It' II dl)vedit. indoia]i"r va-
10111/'U. 1,11 hemol"lIgid pO<.lte <lduce
II I plll s beneficiu l de a preveni
t'VI'n tl!1I 1
e ll/IW/i(;lA m; UllGJo:N'I"Jl.
Tndumentul de n
asociere de
este ulcerului, fie
printr-o fie prin
excizia lui, de vagotomie
un procedeu sau altul de drenaj
gastdc.
Vrsta naintat.:"1 starea ge-
foarte ne p oate
oblig<l la simpla excizie a ulcel"ului
de s utunl sau chiar sutUI"U
hemostatic a Sutura,
in acest caz, trebuie fie nu nu-
mai de operculme, ci de hemo-
Oricum, obliterarea cu un
simplu dop epiploic nu este satis-

Un s tudiu al nostru pe inter-
valul H153- 1965, pe un de
1885 ulcel"e gastroduodenale tra-
tate, ca s-au inregistrat
24] cazul" cu hemoragii 580 cu
din acestea, 10 cazuri
au prezentat asocierea acestol'
laI" n
statistica este de ],7%
de ulcerele perforate, 4,1 % de
ukel'ele hemoragice de 0,5%
de totalul ulcerelol" gastro-
duodenale.
S-a executat de 7 or i
eu un sing ur deces prin eviscera-
la un bolnav cavitar .
1n cazuI'i s-a practicat
s utUl' a hemostatietl a
de vindecme.
Tnh"- un singur ( '<lZ, n ('me
a precedat hemorngin,
s-a int ervenit pentru abces s ulJ....
fr enie, clar hemol"llgia persistcnt:r
ce s- a ins talat pos topcmtor il dus
la deces ul boln: lvului.
U IIt ,Jo;NTI': , IIJVI) MI Nl I LJo;
'"

1. ADAr.1 E., G., NICA c.;
hemoragici per/ora-
tiei I! llkere!c gaHtrOOllooenllk,
.. Coll gn:sul de
19137, voi. 1, png. J tU.
2. f lll lCA T. : l/cmm-agiile digestive su -
per ioar e, Eri. I.M.F. Bnrl1rc-;;ti,
1957. pnr. 158.
:1. (: HINBEnG A. A. ' 'rlw of
the opeTil /ve techniqllC in dlw-
derwl ul cer ("011J!'1f"u!<' d UlIUl
jJ erJmatio,j (Jud
" Vestnik Hil"lu'gii", 1971, voi, 11 11 ,
p;lg. 25 .
4. SBUHLAN L.: Asupra
de ("fHl co mi! c nlii /r ;> mOfllfJl .. ('11
llc,-jor(lli c i ll 1/1(',"]"111
denal, ,.Chinll"gin", 11161 , 1'01 , 1(1,
png.
APENDICITA ACUTA
Apen'didta aelJMl
O ('a-
pl"in apen-
,!j"l.' l ui Beo-cecal. Ea reprezinul
\IlHI di n cauzele cele mai frecvente
de poate
' ,vc,", o sau cronicii,
ronna determinnd
I'd mai mare de
Illinnle de .,.r.. \
Frecve nta. Apendicita 'acr.1Ui

cu cm'e se nmne,'?hf_ n
pe)"ioada de corespunzind
( ' 1\ perioada de cfezvoltm'e
II s btemului ..J
Ape:1didta acutl.\ este nti -
i) iti' mai f t la !
ciCl I' nu la orice vrstii,
pi n{1 la v rstele extreme. 0;u aec-
an am-
bele
Pa/ogcJI;u apendif'itei este do-
rn\n" lii de iur perTfoni1a
II pell dirul"rfl c:-\tc o pel"ltonihi \):,1(''':'
h'rinnli, pl"Ovo(' lIl!i de o ml t' ro-
virule nlll. , n1l<' 10
biaM! :;e . loc<llLl.eazJ , 1n pl'l II 1111
1.nd, la nivelul foli r' ulil ol" 111"1)( /"111( ,1
din sti'alul
ipoteze Ilwelln',i'j ]' :0,:
plice mecnnismul prin ( 'iIl"C ,({t'l' tlW
nU patogeni p ull"llild in !X't"{, \tltl
apendkul'<\T" : ipolJez<.l erHl oj.\<.'I,1I (1' 11
'".erogenfi) ipotet;n h(m,atol!l'lI/\
IpoCez" endogenl\ ((' nlt' lo
\1 en{I), mIIi IIlt'.'I il('
Aschoff, afirmi, (,rl germcJl II p!!
tl'uncl din lumenul apcndk('\ltl III
perete s t rblt lind infe(,tln(l 111 11
coasa. Aeeusl [1 ipotezl'i e" l<.' (tJ! IHI
(leI"81,1 ele majorilai cli 111I\ orll ol'
drept cal ea de In f l.!( '\k ,
hema to/.1enf\ pr'(>lln(l t,
cii piitnmdcrcn in in 1'1\1'1'
tele apcndkula r , I"espe( 'li v 111 tr! VI'
lui IolkuU101'limfoizi, se J" C'HIJ /,('lI /t1
pc ('a le 's<l nguin(L J\peticll('l l rr III '
putea fi in acest caz
(\ uliei IhfeC' \ii J(Cllr'l'u ll '
":xhdfr dovezi dinlr't' \'"'(
]Jr-1'I11H'nt.Hlc as upl 'l l
'IlO
Ipotezel hernn\.ogene, cel pen-
Iru unele
nu
{'tl to pt'ovocnhi de un agent cauzal
Itl!l' t'Qhlun uni c, ci de o aso-
c' lttlt\ extrem de Bacilul
('\) 11 (' s ic pl'Czent n majoritatea ca-
ZLll'lIor, All\luri de el se ntlnesc
dlploeod, <mterococi, streptococi.
l)u]Jr'I Kohn, streptococul
rnvQ]'!zcnz(i
,1111' (' OIlUlldlul Iezi unile periapen-
(1It' ulm'C, Se mal pol intilni in ell-
7.\ 11 I mal nu'c pneumococul UCi-
f' lIl , Int' In fOt 'mcle grovc o
In ('ore gel'-
111(1 .,1 III (perfl'in-
/lIHI ,f, f raa/If,'i, ramosltS,
1(1(' / 1,\1 aCf' ofJI!IW8, cLos17'idi1l1n we-
(' /chil Ci r, ), / Ti.]:'"
AHilud de C8l'e re-
rllUZ([ pcn-
{I' tl I t'nlt ZlIrc" ttpcndlcltei
(J1li'1I t'1 p'" (' lluZe r e-
i)! l' h'lltulo 0'111 1 tIIes de factori me-
c'IIII It' 1 Inultlpli c<WOro li se atribuie
['{Jhrl do 11 c!pd[mI)H procesul inf1a-
IIl\lt ( l1' 1n npctt'ldl(ijM.ne
hit! C'lII"C devin ele
\l1 tl ;U'{', fi e prin rcol h:an'!8
,. ul IlI clli sc .,.,. ipoteza lui
Ilh\\ tluroy ' Rrin ucc<\St{l'
1.11('11 vlnJl\'nMi <Iflar
iti /Ilull in lumcnul
dlt-lI! fU',
Frwtol"il pot fi,fom.:l e
<I l rl 'l'HI :, ('Qr p\ :;Ll'lHni,
",.,h'll, hl' \do,
IIIIIJ uit '
T'l ('ul\l l ('Ol' pilol' dnct.
IIPI 'Il\llr ''''ll' 1'1 iri t"on trnctille lui
I 'VII\'I"'lt:lh I'orpnl sli'/iIn il)
III ' I'/\ 'I t", IU; co-
111' 11 IlJkl1t1l{' ulnn1, flh' ,I( tenomene
IltflflllW\ otll. ". I I I
/11I(llmniA p(llnt(lQiclf , l,}d)f(' :-
IHIII 1[(' Ilr lnfcc\ll1\
tii ' II, ]l11.\('OI\lII\ SII1I ele In
Clf/J/U/W/ A DE URm;NTJl
limfatici, ea se extinde in profun-
zime in
Apendicele trece pl'intl'-o
de congestie con-
apoi, dac{l procesul
matol' apar microabcese
in peretele apendicular, care dc-
vine infiltrat, iar apendicele in in-
tregime este tumefiat (apendicita
Ambele aceste faze
evolutive (apendicita
snt I"evers ibile,
Iezi unile ur-
faza
lllicl'oabcesele pal'ietale cresc
n dimensi uni, consli-
tuie fioe o s au
se deschid n lumenul apendicul81'
a comunical'e cu cecul este
pl'OduC'ndu-se in acest
caz empiemul apendicular,
Alteori procesul inflamatol'
tromboze arteriale, si-
care m'e de drept
necroza limi-
mai 1'81' .
In focaI'ele de pi\-
trune! germeni anaerobi, care de-
.J. L
l'i' " Itll ,'0'\,.01 (" ' IlUi IWl'fo-
( II i'qp l'Ol,lI nl l\\url,
\
URC': NpJ AOJJOMINI 1U:
an 'rena (apendicita gHt1-
gl"enoasli, .. a ocul respectiv se
produce
de pel'ilonita sau
Cnd necroza este cir-
cuprinde baza apendice-
lui, se produce o spon-
a organuJui.
Leziunile apendiculare se pot
la cec, care poate avea
un aspect flegmon os, in mod ex-
gangrenos,
extinderea peri-
lonit-ei depinde de intervalul de
timp in care se produce gangrena
de genne-
nilor, de apendicelui, de
participarea la procesul de limitare
ti epiploonului a orga-
nelor inveCnate.
Cnd s-a produs
lent este mai vi-
se produce un exsudat cu
multii. care ade-
!ntre organele vecine, reali-
znd un baraj in jurul procesului
inflamator apendicular,
o peri-

O perlm'are in
nu pennite mi jloacelor de
creeze barajul de organe
l;I i se va produce o gene-

Chiar in apen-
dici tele acute apare de cele mai
ll'wlte ori in peritoneu un
la incep'.l t seros, apoi tulbure, a
('"lrui se produce de re-
gui<l spre deose-
bire de purulente, a
d u'or e"te mai
In unele de crize re-
peta ' c de chiar
numai cu de
baraj din podea epiploonului n
0]''''1100101' din jlll", 'inainte dc ; 1
ajunge apcndircle la
'0/
constituie blocul sau plnsll'onlll
apendicuJar, In primele zile alo
sale, intl'C 0 1'-
gane sint fibrinoase pol fl
crem'ea unor SUPI'U-
denudate hemol'agll.
Leziunile apendicelui blocul
sint variabile de la con-
gestiV'.1, In apendicita perfo-
Blocul ap('ndiculal' ponte ]'c-
gresa prin procesul de
disparii complet. fnsll,
el poate abceda, constituind un
nbces 8Qendiculal' (vezi in acest
sens capitolul Pedtonite locali zate),
nu este deschis chi l'ul'-
gical, abcesul apendicmlm' se [>Otlt('
deschide spontan la exterlOl', suh
de ntr- un 01')(1111
cavital" (intestin, uter, vczlClI, vu-
gin) sau, rareori, in marcll 0lwl 11li o

SimptomC/lologia f,n innufl
Apendicita ilcuti\ RO
clinic prin cri za
care cotcgo-
I'n de simptoame, locale lji genl'
ralle :
a) Simptomele lo Ca-
l e triada dUl'el'onsll II
lui Dieulafoy ;
- Durerea eur' o
trebuie cu fie 111
rrlvelu'l RlfllOl' puncte dUl'cl'O.:'l."'e !i,lI l
mai bine zis o durcroasA In
nivelul fosei iliace dreptc, Ccl mltl
caracteristic punct dureros cHlo
cel descris de Mac Burney - III
mij locul liniei spinoombilicalo
dre pte.
Dureren in (0:111
iliac{l dreaptc'i este, de ilsemcnCIl ,
un element caracteristic 01 crlz('1
elpendiculare, durerca est(l
d
i
chiar ('U oareCiJre Pl'cl>OlIN
epigastridj , apoi, dupl\ d N
\('VII ore, se fn
111 11 1':' dl'capt;l , Un cori durCI'cn
lUI
Upll1(! brww. In plinl\ Si\ni\ tatc, dlll',
114' I Cj.luhi. arc un debut i nsidi os.
IX' rundul unui dis('onfod
nul 1$1 :-.e nt'ccn lueazi\ treptat. Du-
r'{'I't'.1 " pon(l1n[\ este mai at erHwlii
In rq>tnd\citele simple mai in-
len,rl In l'elc gangrenOfil;e.
Aprl!'iwca musculani loca-
Ilml1'l lu nivelul foS i iliace ell'eple
pOli te meq.(c pinii la
I\p.\nwcl.l muscular'il poate lipsi la
tllrcpul, in acest cal. manevr a
Iiltunbt-'I'g. care ronsti'i in decom-
pIr" tunell fi peretelui abdo-
mlnnl, es te poziti va.
l lipcrestezia cutanaLt'i.,
1' /11 4' ti C printr-o
II ClI' rlhllllltle cxcesi vil a tegumente-
10l rO'lcl iliac'c drepte.
redal sau vaginal ne
vu IJ'iUPl'rt fun-
(l lIltd de SilI ' Dougl as.
11) S 1 rn p I o mei e g en c-
I' II I t' .. In l pl'ovocntc de toxiinfec-
II1I pl ('{' rd ft de In npcndice,
I': ht "t nl
WChl,i pl' e-
(' I'd \ ltH'OI ' j dut'erii ;
snu eHareea;
\11 'b\l\l' I1'lcn l lomlt ('il fenomenul
In apendidl fl c.s te cunsti -
jlll t1a, API U' llili dhll'eci
("I,.tt'II',1I \Inel de 1'e-
'i ulu 1111 Hlwc'i il! Dougllls, care pro-
fiIII (' t'dl'm !lI peretclui redfl l.
febra nu e:-;Ic pt'cn mAre,
TII fOI mcll' grllvc UrCH pinii la :19,
1"1 '1 11' 11 poute li psi la in
rOI 111"1(' hipcrtoxic-e. Ea :-;(' ilde bl'u!;('
dlltl pl'odu('c apen-
tlHU fi sluli zllrca unui ab('es
Ilpl'mlll-ulul' 1n1r- \lll O)'J.!Hl1 C'llvi tnr.
pul sul este, de obicci, n1<li
111 1 t'lf'I'ul, Illct'/.!ind in
/'U peritoneului tem pe-
\ 111111'11 ;
Icul'odl o/!\ C'ite aprollJ>C
1ntl )ldt'(I\1111L prei'C'n lft, ci
( /11/111/,/ , ) /)/,;
la l'on l l'oolele repe'ate ten-
:-; pre at; ravitrea procesului i n-
flamatOl', ln formele hi pel'toxiee,
leucocitel or poale fi nor-
mal gau cu la leucopenie ;
- viteza de sedimentare CI
hematiilor es te, de asemene<l,

febrei, a leucodto-
zei , a V.S.H. - ului h blocul apendi -
cular, traduce, de alx'c-
darea ga.
Clasificare - forme
Clasificarea apendicitelor acute se
poate face
- gravitate, respectiv gradul
de alterare al apendice-
lui extensia procesului in-
flamatOl' ;
- lopograiic a
<lpenclicelui;
- virsta sexul bolnavilor.
ClasHicarea dup:'i gradul (le
alterare al apendi celui,
respec:t iv lezi unilol".
Cu toate nu est e o reguhi
n majol'it a tea cazul'lol'
fenomenele clini ce merg paralel cu
gradul de alterare a l
organului. O clasificare Q}WC
seanul ele aspectul clini c de
stadiul anatomic evolutiv al apen-
dici tei acu le, este cea a lui
J. lacobovici .
Apendicita
clasificare poate fi :
a) sau
cnd procesul inflamator este limi -
tat numai la pere lele apendicular,
Aceast<i f ormi'\ are
subgl'upe :
_ apendidlu <leut,l simplA,
sau ('al anll <'l - mkro-
seopr' se prin pre-
unol' infilt l'ute leucocitare
hipcI'trofi a folirulilol' invada1i de
poli n\lc-le:l1'c, iar m[l ('l"Os(opi<- prin
IJUI ,I';NP: , 11ll)()MINI I U ;
cot' m :-;i hipCI'VIIS('ultld zalic, Slm-
pltl matologin este de int ensitate
mc>dic de obir-ei tipkli.
- apendicita Ilegmonoas<'l,
t-. upuratii !iau micl'ooco-
pic pri n
unor mCroabccse pal'ietale apen-
dic-ulare, re?,ultate din aglomerarea
In li mfatic.:e a leucocitelor.
In apendidta
apendicele este in volum,
t UJ'gescent friabil, mucoasa este
violacee, iar in lumenul apendicu-
Iar se poate lin lichid piostel'-
coral. pUl'oiul cal'e se
t n lumenul apendic.:ul ar nu se poate
n cec, de din cauza
unui coprolit ostial , cm-
pil' mul apendic/l/ar,
- apendicita
C::i te rezultatul progresiunii proL'e_
sului inflamatol' , care
Iromboze arteriale necroze parie-
laIc in care germeni
unael'obi.
b, n
( 'tii e pl'Ocesul supurativ a
apendi celui, cu
subgl'upe :
- apendicita cu
;
- apendi cita cu
gcnera!izat{\ cu diferitc stadii in
de aspectul l'ev,:lt'salului
gravitatea
pel'i ;

;
cu
::iemne locale n
schimb cele generale
sint fourte
grave: t ahicardie,
hipolensiune, subfebri-
litate <le,
HtUI'C gencl'i' lci alteratii,
tcnd in\ \ la ('ol nps,
1(1 1
apendidtu ('U pl'I'!nW'!l(11
cj lii pl;l'il i<'i'\ (hlo<'l11 HUU phl'l ll'tllIl ll
apendiruIHr) .
- a pendicit a ('u 1)(\r1hmWI
in doi timpi (pl'l n dl" ,
chide l'ea abcesului in tHvitlLtC'1I IW '
dtonealtl) se c.: Ul'acter!zollzl\ pl'ln
tl'-O neti"\ de apendil'll tl.
mat[( ele limiLarea simptolllltoltll ',
apoi simpt Ot11 ut oloj(kl
(leule (momentul pel'forfldl) ; dl' HI'
ori cauza Cl-oll' p ili
galivul.
In ceea ce /'/fI(' ld
apelldicul ar, acesta (':' 1 ti
de intensitate mijloC'le, DII!"I
citeva zile criza nu c.:cde,'171\, dUI' 1111'1
nu agraveaw, A 4 li, a fi -II 11,
dupa debutul bolii, pl'ln plIl]}!!I'\' ,
in fosa ilinC'i\ dl 'l'lIpl n /1
tumo]'lI h\ <1\11'1'1' 01111 11,
deli mitatfl , fixul li III ]I11J 1\tt\
zime. Restul alx.lolllcnullll c'Ih' II C'
dureros :,up l ll. Tem\>Cl'ut llt 'l l \III
i nt re 38- :)11 0(' :-;UII
brilitat e, puls corespunzHtOl' , IIn\hil
bolnavul eo.;lc ('01l'l1l ])111
Blocul apendiC'ulul' c' I' \' II II'
aproxi mativ pim\ in Zlllli it 1\ II,
apoi ind\ c-Ih' VI I
zile, CU!'e <loull cvcn lu:tlltll\1
snt posibile . .1<.:1 poatc rCj(rcs(l pll\ 11
la c.:ompleh1 SI I\I, tllll
contrtl, se transfol'llu1 intr \) ( 'Olt l(
(abecsul apt'Jl dkl l
Iar). spre {'OIC('\!tl t' !,\ ,
prin inlensif('ar('a t! 1I1\'\"
in fosa dreiLplii, fi'
brei, a puhului, il leu('ol'i lo/' t'l '11
('C tI('!\ol l'
a\)cesul s-a cons titui l. 011]),1 PI )
anatomidl a npendkl'l ul, IJI!)
eul respectiv, abecsul pot UVI'l\
difel'ite ln upendldltl
de lIu('csu l tl l' VII
dczvolt a l'el:l'ilinCIl !Oln lWlll,
VlI ILvca con Iad ('U pcI'ctei( \"11
Imita ped rCll!\1.
' 04
Ollpll lo{'n!i znn::u apendh.:elui
10(' urml\ loan:!le forlne
c lln{re ;
upendidta pelvian!"c, CU
f"lIomcne de ale organelor
d lll bnzln, Himultnd cectocolila, 00-
Htn S(tll sulpingita acut l1 ;
1,'111' , !t l. 1'0:l.I llu tl llcndlccl ui
(dllpn /1. Gerotu).
npPtldidln
CII I II pOa\l' con funda cu o
li Pi n'l I(n :
apClldiC'ila si-
111(1I('lIz(l {'o1i(n hepalicl1 sau fleg-
IIlOI I UI !,>t'dndrelic dtlcft este fomte
Iltl' ,h'I' loHI'I1 ;
tlW' lIdldln mczoccJlac,i,
dncl Iqwndit I'lc ('!-o le situat spre li -
11111 III/'dlllnl'l . l!lo('(1I format in ju-
1111 III{ <, sl e s itunt profund, sub
1I11 >! Clt, Inlc,s llnulul Dese-
ori t'VO]lJ('IIZ1'1 sull f0I11111 unei orlu-
III flll'>otlh' (h' rebni.
IIp<,ndidlll hCJ'Olun1, npcn-
tlln'll' tn 1U'(>st (' I1Z este in-
II 1111 nul' hl'nli:lI", IllFl i fl"ecvent in
l\I' rl1ll1e .. urmate de rele
"I UIWUl .. .. UI IJI; IlIiGJ;N'{' .1
{Tundc de cete ombilicale. In-
tensitatea simptomelor in apendi -
ciba cu sediu het'niar poate
s,l simule;.:e s trangularea herniaru :
- apendicita la stinga SUl-
vine foarte rar n cu o
anomalie de inversiune
a viscerelor abdominale. Aceast fl
se poate confunda cu sigmoi-
dita perisigmoidita.
considerentul de vrstii
sex, apendicitele acute pot avea
unele
a) a.p..endicita la copii
se adesea .ca o
cu convulsii, de fe-

Anamneza
aproape ntotdeauna, cu 2- 3 zile
inainte de criza de c;:i
bolnavul Il prezentat: pierderea
pofiei de mncare, de
t ranzit, - sau, mai
frecvent, di aree
Durerile abdorrJnale sint mai
difuze, regiunea apendi -
Car acteristic acestor durel"i
este intensitatea lor Co-
piii snt se zvrcolesc, flec-
coapsa pc abdomen.
O dar
esU! forma toxic,'i , cu stare
facies pamntiu,
danozu semne 10-
eale La se g<1-
o apendicit<1
Apendicita copiilor poate lua
uneori aspectul de ga<; -
LroinLestnale sau de sindrom fe-
bril I'inofaringian.
Se poate ('onfunda, de aseme-
nea, cu cu pneu-
monia dreapttl, ('u limCadenita me-
zcnteri cll, cu lnte!)li-
nnhi, cu mcckelito
Pentr u examinal c, C'opilu l
'rcbuie clezlm1cnt C'ompl et. Se pot
/IIlGJo;NP; I1/JDO/lIJNA /,};
inHltura ('U mal mult.1
fls tIcl alte afectiuni cu cllre $-fIr
putea con funda o
oreion,
herpes adenit in fosa
peritonita
la
Tratamentul cu antibiotice
starea dar
areaezavantajul se poate ajunge
in citeva zile la genera-

T. Russu pe
dreptate diagnosti cul de apen-
la copii se face cu
intirziere, astfel se procen-
luI mare de apendicite gangrenoase
perforate, care se
b) apendicita la
- simptomele sint mai
alarmante, pentru organismul
mai slab mai trziu
decit l a tineri; poate debuta cu tul-
dispeptice necaracteristice,
temperatura este
iar durelea
.., nt atenuate;
cons tant
lrebuie cu
poate
ll1.erge citeva zile cu simptomato-
logie la forme
:matomice grave, mai ales s-a
ins tituit un tratament cu antibio-
t iee, dndu-i un aspect clinic apa-
rent benign.
Apendicita la
de obicei, aspectul a
forine clinice particulare:
- forma ; manifes-
tfuile sint de oc1uzi-e, se
(u acest diagnostic se o
npendicit<:'l ;
- forma (pseuc1o-
cu
fc brfi, In constituit'eu unui
hlo(.' apenclicullll", cure se C'onfu ndii
('li o tumon'i
.In.,
c:) upcndiC'itn (I("tlU\ In r{JlIwJ
se descrie c:o o f01"l 111\ clln\{'!\ p,u
din cauza legiHurilol' (O
pot exist a intre a]JCnd l
celui CI h'ompei, intre Ilpend l
gravidit ate . Cen de-u doua
mai multe pl"oblcnw.
DUrel'ea este adesen (u
coHcile uterine, cu ull'
l' ului , da.' acestea nu sint
ele
luna fi IV-a de sHrdnfl ,
durerea apendiculari' este situnlll
mai sus. La pal parca atent ..' pc 1111
abdomen slab putem const.atl\m
a uterului :
utile snt leucocitozcl
a t emperat urii. Deci zi a opcrnlm' j()
nu este Pe de o pw'I u
r iscul de aV<!l'1 dadl Inil"
venim, pe de fi lM l>ill"LC II'I"C'\l1 d(1
nu JnlCl"v<'nhll iti
Iezi unile apendir'1l1ill"{' ('VO!tIl'/I 'i'
In primele luni ele surdnii, fll 'l,l,
apendicita se poate opern flll"li. 11 no
preocupa ele sarei n<:'l, in /.I cc'/I'I li l
avol"tul este n1t' .
In apropierea lc."menulul,
diagnosticul (U {'omrll
este difi d l tII
dubiu este mai pl'udent 5,1 opcrt illl
cu concursul sub supmvegh(>I'\'jI
obsletricianuluL
esle prC'I Wll.l\
ne inainte de tmvllllu, tII
nu-} ])ndl IIU
in plin travaliu SUlI dlll 'l l
acesta s-a exceu tll m fi i
pentru a termina tl"I\VIII1111,
apoi forcepsul in rlnlll
apendiri ta 1"X'r!
tonita apendicu lan'i.
Diagnost icul pozitiI.) {I/(Ifl
nos/le/ll Dillgnosl lt' u!
e'lte relativ n majorltaten ( 'II
zul"ilor, alteori difi C'1I In {'clc clOw\
vrs le cxtreme, in c'unml fl l1l'dnll
:-,1 II I Il'hui'ic! in fonnt'lt IO'lIc-(',
" HI
. 1111 111 {uwrmaio ilie upcn-
(11 ('(' 1 III ,
1':I Out'l' U ele diagnostic es\.e
!l1'(j il OIJ!L tic gt'lIvll, pentru eli face
IIlnll' () ben ign[1
111111 (' Il IlJ' ml\d gruvisillle.
In multe cazuri sediul upen-
tlkt1lul, vlr::. to bolnavului s impto-
IIllllolo.!lu nClipidi ne eli-
Illlnlllll {Ilte cu care se
!>1H\10 ('O/l rllndu,
la care trebuie
"I ii nu Hlndlm in vederea diagnosti-
I iliui se pot grupa
In1h'J :
ti) Afec u ..uJ. medi-
" llle .: POL determina durel'i ab-
t!1/lll lnuJu trl fosu dreapUI si-
1t1 \,! lind upcndicltu. 1n ca-
Il' lJol'lO gripa alte vil'oze,
luHt'!1 rorlllH lor ;
111 l!1't'HtC febra este de re-
I:\IIH COlII le in sen-
ulldominale nu
II IJ,l rl,I ('11 1l111f1Culal'l\, lellcocitele
In! III 1l1l1itC nonnille ::;a u
1 Ilh,,' malaria, care
1111111\' II tnHo\ ltll ele <IU1eri abdomi-
111111 ', (1111' fd,l l'{\ tii C Caractere parti-
1 111 111 (': ICll/lwlismul poliarticular
41 1 111 (U abdominale
"1lIlilolIllll ilbdominlll din cursul
pili pili ('1 n.:umatoide l-lenoch, in
II! 1", 1 1'11 " no 1I11IIi{ durerile
I \'uliluLold(' petele purpurice din
JIII"III Ut'lllllwhllor coatelo\'.
Ill' U-lcmcnea ar fi o confu-
.. II' I"\UJ' {'Lllbilll. s,l
",,'pl r,pl' IHlldtll. o tOI'H-
11,(1 1'11 01 11 '(' I'1II'C ribunct abdomi-
Ilul plll'llmOnin, bnmhopneunlo-
,tllI, plVllt'lili Pl'e-
Io t'lIl lI<:, lol' rL':->pira torii, febru
111 "11 \ 1 :111 ' {', {.'vcntulliui hcrpcs la-
111111, p" I11 IH'IWI I'udiologil' VOI' ol'i-
1'11111
'1',I'b"lt, fll\. ne gind im .';oi III
I'u .JlIllliult'lI 110('1 l'nl('l'o('olitc, rl
('III/IIIW,'/ \ II/-,'
a eu pl umb,
(,Ill'(' pot debuta eu ('oJI'i in jUI\1J-
lulcu li ilbdo111cnulul, cl ar
IH area:->ta din urmu feh:'II.
b) 1\ fer uni leu l' o 0-
g i (' e de O':i emenea le vom eli-
mina: pi.clila, pielonefl'ita, liti3,W
renalli cu Sediul dUl'erii
iradierea sa, tul burJ Ii1e de mic-


urografia de
urin[\ snt deseori caracteristice,
Cnd insu dubiu a::>uprH
diagnoslicului ntre o renJ.li\
o nu vom
intel'venim.
c) A f e c i LI nil e g e :l i-
l ale "f e m i n i ne (salping"ihi
ruptura n sarcina
ruptura unui foli cul
ovarian) ca fenomenele fiziolo-
gice mai intense (coUcile uterine
menstl'uale sali unui
avort spontan) trebuie
de apendicita Princip..lla
cale de a le in
examenul gef"lilal analiza alH{!-
a datelor comemorative.
d) Trebuie, in fine, ne g:n-
dim la a ( e c i uni a b dom i-
n ale ehi r ti .. g i c al e. Astfel,
adeni la dive:rticu1L4"1
simula o apendicili)
- diagnosticul fiind pu de
n euzUl'i intraopet"u-
tOI". D:Jrerea cu localizarea mai
mai ar pleda
pentl"u aceste dar o
poate w.'eiL
simptomatologie
Confuzia nu este grav,"!, pen\.ru cii
intelvenlia esle la fel ele nece," 1\'[1
in cliverticulita Meckel.
Dit)gnostieul va
e1illlinu, ele ilSemenea, nu tOCI!I[t
uliO\', rec'ale : tiflit<t, pc-
I'i( iflila, ncoplus111Ul de ('ce, ace,la
din Ul'mt\ poute simula un bloc'
HJX'ncli('\.llnr, Ne vom gndi lu

! \1I11{)MIN/ Il. f,'
po" lhlli l llleli ullui lllcCI' pUl'rornl III
I'jlI'r <llfui' iuf1 clI l'cvflrsutului gmj -
ll'oduo(!(' nal f,C fII ce de-a lungul
" lm\lului pal"ietoeolic drept.
In Cllzul'i rll rc va trebui
apendicita de
pCl'itonita chiar de
ol'luzia inlestinalii (vezi apendicita
III bii lrini) sau de o
\t (' lI l u,
In toate cazul"ile de dubi u,
Ill iru dac'-\ nu avem diag-
no.., ticului de im-
pOl'lant es te facem diagnostic de

nn tablou clinic ee o afC('-
\tunc la care este obli-
de unul la cal'e ope-
este
Evolupe Evo-
apenclicitei acute este impre-
Uneol'i repausul, punga
1'\1 regimul hidric pot de-
lcrrnina remisiunea fenomenelor,
atitudine de
de motive majore, ne
la o supl' flveghel'e foarte
I:t la ol"ce schimbale
ele tahlou cli nic,
[n apendicitei acute
ncopelate pot surveni n afara
perfol'at.ive cu peri-
sau
alte grave. Astfel
pot apal'e
ilbdominale: abcesele subfrenice
In aproximativ 2-3
dupu abcesul ficatului, pile-
rtebHa cu abcese miliare ale fica-
tului.
pleul'opulmonare snt ele redu-
Labile, Es te vorba de pleurezia pu-
l'ulent{1 abcesul In
nlW snt posibile, clar
nale: septicemia, septieopioemia,
tl'0111 boza venoas;l etc,
1'l'ot((mentlll, Tl'alat1len tlll
apcndieitei ut'ute este nllmlli ('h; -
ZIII
('OI1 fl lfl In OpCI'II\!it pt'I'-
('O('C, I{i s('ul tcmporizflrll ..,to IlI'('1\
mure pentru l'a dneva III ()
a::; He! dc nhipunderc, ('u IIll t 11111 1
mult el! <'1t uneori cx isli"l ncCQII
dinico-U1Htomic'll, lUI'
unei crize apcnditulnl'c
este pradi c impl'Cvi zi bi lit,
1 n ci c i lei n t c 1' -
v C n i. Vom opela imcd i{!l ('('
s-a pl'Cci7.at <li-agnostil'u! dc III)(.'n
oricOl'C ar fi timplll
cnd nceput criza oric:lI'C ar fi
stadiul h carte a aJuns bOllla. Ix'
la face
blocul ape ndio'Jlar, InesupUl'<lt ,
Cele mai bune rezultulc ::;0
pl'in n\('uti\ prec'm'c,
cnd Iezi-unu'le Inc .. l limilal(' ,
In situatiilc ('U du",:rl J! IL II'I ,
cu stare generalfl inrlut:'II\lIllI 11 111
la oameni vlrstniri, o Oi,,'crlll'O ]11'l'
preoperalodc de fl(, lIl ' ll\. du
este Se VOI' nclr,,!
nisll'a calmante, dar Heel.l sln !Hllnul
punerea diagnos tieului, nn
tibio!iee cu spectru larg, pcrfutic,
un examen gcncrul ('()
l'ed pentru fi pl'cC'iza d'i('lIrl1 ....
anestezice operatorii. BolnavlI l
nu se mai alimenteaz{1 nu Illfll
ia lichide cind s-a holtLl'i1 il1t('I'
"enra,
Anestezia ruminl' la
alegerea ehirul'gului, n (olnb", , 11' \1
cu anestezistul, de ('\1
acordul bolnavului. Se PO}ltc uU
liza anestezia localil., spinlll,.'!, pc
f;au generalu, I';st.c hilH' ('II
atunci c'1d presupunem \J :->itud\ie
anestezia :->{i ne as iglll'\'
confortul necesar pen\!'u li pulclI
explora rezolva in 11I1I1\'
('azu l, im holnavul s,1 suporte 1'11
IlIlii bine adul operatOl' evclltuld
lulJOl'o'-',
'"
1 n c I z i Il se va ud.apta la
lIpul al bolnavului.
r ,(1 persoanele obeze la
Cli o putemi cl\
t.<' vn prefera incizia Jalaguiel'
(l'OI'Cspunde cu incizia Kammcl'er
III Lenander in Gel'
IIHlIl l n).
La la persoanele
IIl nl>c, incizia Mac-Burney este de
\ e le mai multe ori
aspirarea eventualului
I (' vnrsat peritonea!, recoltare pen-
11' 11 examen bacteriologie 1es-
tll re, jzolare cu comprese a ma
d! pcd.loneale se explo-
l' (' azli apcndicele. aspectul
Sll.lI nu justifictl simptomatologifl
(' Ilnic'i'i pe care el prezentat-o bolna-
vul, avem in
('OI,Unuul'c cu pentru a
1111 (rece pe o a StI-
de('t presupusa
1n Ot'CW"\[1 IDl.
tn ('.1 l'e apcndicele este
UIOII fll x)I'(l nhi[ pl'i-n 'inci,zia
[)l II"' !l1 t l' C<'C la prelungirea indziei
MUII III Illtft Ind zic pentru
holu\lonnlocH lcziunii desroperite
( 11 11'('1' ga.; tl'()([uodenal !(>8rforat,
<'OlccistiM etc,).
I'; .. lc de .. ubliniat ctl in silua-
t lt l In ( ' fU' O Ii m g1l sit o leziune,
l"dC hinC' su scoatem apen-
IIII('\(' pcnlnl a nu del'uta alt chi-
I lI l jf (' lire in viitor al' examina bol-
nHvI ll no .. tI'U.
Dnd \. osle vorba de o apen-
dldtll llrut!1 sc vn fIIce explorarea
l)/'n1l'11 Il stabili lczional ,
apendicelui, este liber
', 1111 rl'(IIL, S(' Vii incerca cu dcliCil-
lu\t' dC'gajarea mezoapcndicelui,
1111' In ('az de exteriorizare dWcil[l,
r-l ' vn pl'oc'cdu t:1.1 supli -
IIwn!m'e pentru Il nu rupe !\pcncl i-
"(')1.' 'lUU rnczoul Tn caz de
(' /1111 11 /1(1111 m;
l
' , .
, .
.'
.,' .' , .
...
. -.
.,
. .


iti"


.
,
:'{
'-':'" ..5
"
.




Fig. 94. tegumcntuJui
a aponcvrozci oblicului mare.
Fig. 95. Di soclcrca musculaturii.
FI!:. 9tl. Ind'du
IInr;'; NTI;;
'"
gunelol' care fiU blocut fi xat
opendioole,
Oii de cltc ori eslc posibil.
bontul apendiculal' va fi lnfundul
cu un fir cil'cu1ar sau cu fire lzo-
1 R ... .. - late. bontul flpcndi culnr JlII
:;. .:' . ,1. se poate infunda (cec c!\I' lonO:-l
etc.), nu
fundarea,
Fig. 97. Ligatura mc:t.Oului apendicular.
ViI!. !l8. Ligatur la a apendicelui
InsAilarea firului pentru
fig. 99 A. Tnfundarea bontuilii
upcndk ular, in
npcndicc retl'ocecal, exterio-
1'l'.::ll"ca IlU e<;te SaU eslc
(\1 sc va proceda In apendi-
('cI' lomln Cu nccasW
OI' :I:t C se Va explora staI'C" 01'-
J4 t 'hh Ul ll l1I de 'Hll enl"
Fig. QQU. TnfundUL'('U IJ() \\t\llul
apcncll c\1lm'.
Fig, ,100, !n('jlit!('I'rfL pCI'1tonr\l1111
Dacu s-a cazut pc un ILhl 'C'1
apendicelc estc I:/I'OU de
(false membrane etc,) aspirAm pir
rolul un dr-enaj,
IlO
1;'111' . 101. Suturu
Tn ceca ce c/renajuI,
(1'01)\1[0 o atitudine elec-
Uvll : tn npcoclicitele acute nepcr-
rOl' ote cu relativ clar
(lIennJlIl este i nutil.
to genoral se poate
III (11,,(,l1l1j cind :
fi) nelul operoto!' a Iost corect
NI: o(' ut II 1 efi nu se
o (deschidere
ti c 1I0nt upcndlcull.\l', flstule etc.) ;
h) !Hl efectuat o
/'ft IIlul fi lichidullii din
p('rltoncu !;II eventual S-D
III C('finlc perltoneul cu ser riziolo-
Ul<' In care s-a solubilizat
IlnUblolicul. me-
('Sull('I' nu :<;c poate facc, de obicei,
dl' rlt tll pdmul s tadiu nI pcritoni-
(Ci ('lI I'CVl\I'Sot pcritonco} ncpu-
1 II1t' 111 ,
1'>110 impo1'l,an t de ['cumintit,
tit' H/l(1n101l('fI, coro fac
dl'('rlHJIlI h1dllipcn.s.ll.bll in
('11 111111 fa(' lod cnpublH sil
pcrlloncnlc.
II) ('tn(\ 1>CI'Sistll fOCArul dc
fi i (upcnd\cc
IH,{,I'II"' pnl) :
"/tIRUIWIA DE Unm:Nl'A
b) cInd suprimarea Sll!'-
sei de ne in'doim de etan-
inchiderii
imundare :
c) in intinse
ale seroasei peritoneale, cnd
sim sfacelate, false mem-
brane aderente abundente sau
in grave locale ale perito-
neului parietal;
d) in abcesele localizate ale
peritoneului parietal.
In general li-
chidului a fost bine rea-
este de ajuns un drenaj cu
tub de cauciuc sau de material
plastic plasat laterocolie, Acesta
va fi ct timp
se va scurta
treptat. Se va evita drenajul cu
sau cu sac Mikulitz.
De depunem antibio-
tire cu spech'u larg mare
n peritoneu le
citev-a zile pe cale
In ceea ce sulUl'a
indiferent dre-
sau nu, aceasta trebuie fie
foarte plasind doar unu1-
fire de apropiere sau chiar
plaga
Iezi uni coexis-
tente, atitudinea este
de adenopatiile mezenlerice
nu se face nici o chirur-
gicaHi (in mod in du-
biu de diagnostic se poate l-e<:Oltfi
un ganglion pentru examenul his-
topatologic) ; in caz de descopedl'c
(j unui diverticul Meckel, aces-Ia se
va rezec.u, nu este peritooih'
nu necesit.' o
enleredomie.
In ceea ce blocul
apendiculnr, acesta va fi tral (\t cu
repaus 10 pat, l'Cglm hidric :)i tn
conUnull rc l'Cghn de CVCI\-
hlHl pUIlRI\ el! in (osa ilif'efl
1I/l0ENTS AOOOMINALE
dl'OO.ptu onlibiotice. sub
\i"all.lment blocul are la
I bolnavul va fi externat
1)01 rechemat 3- 4 luni pentru
IIJ>endirectomie. din
I1 pnr semne de (durere
Ilud n vo-
lum a blocului, leuco-
I'ilo ... V.S.H. tul-
lIuril ri de tranzit, la rectal
genital se poate eventual
('npiltul inferior al blocului, care
(Osle sensibil - blo-
('ul a abcedat trebuie des-
Ihidem. (Vezi capitolul Perito-
lIi/e localiz:ate.)
postoperato1'ii.
1. Hemoragia postoperatorie
poate apare prin:
- desfacerea sau deraparea
de pe mezoapendice :
_ si ngerare din-
11'- 0 de decolare.
Se prin hemoragie
pe lubul de dren, semne de ane-
nl;e 10-
acestei simpto-
l1H1tologii ne reinterve-
rdm pentru Hemora-
HiiLe mici se cu
pcdtoneolA (a 4-0., a 5-0 zi) sau cu
abces in Douglas (o 8-a, a 10-a zi).
drenajului nu
hemostaza, dar ne s-o des-
coperim mai
2. Peritonita postoperatorie
poate surveni la un bolnav nedre-
lH, t sau la unul care a fost drenat.
Se cu
Se poaic
datora fie in continuare
li pcritonitei (chiar bolnavul
Il Cost drenat), fie desfocerii unui
\)ont apcn.dicular care Il fost suu
nu tnfundal, ori unui punct al fi -
I' ulul tn bursil cnrc II pcrforat ce
1'111. Rste de pr'Cfernt in ncca,sti\
"I
pl'CCOCC,
tem pod zarea, de verificat cu
?Ona de )'cfllcul mlrlll -
toaleta perHoncalli de
lat un drenaj corespunzlHor.
3. Ocluzia meco/to;ll!IOllla.
o
t orie.
Mai este ,,1
cu prognostic mai l'eZCI' Vflt, dll('(\
la in lo(' ul pcl'iloul-
tei generalizate culbud de
intre ansele inlestln(\lc,
cu false membrane, cu ucoHI1'i
de Vom cva('ua ('01('(' -
vom orelonul nn!-loliJ
intestinale toaleta pcl'ltOIlCII-
lui , vom depune antibiotlCQ In (I l ..
mare, dar posiblllln\('u {\{j 1\
face noi fenomene mC('Ullolnrl./llll/I '
torii
4. Abccsele Subrl 'MI<'I'. !' \l lj
hepatice, in fosa dl't'liplll, In
Douglas. (Descrierea dcbaU, .. k1 11'1
Capitol'lll Pedtoltite locallzatn,)
5. Fistule clupll HP(,11di<'lIl\

Ele pot fi :
_ purulentc (genCI'lllo pl'lli
unui in pol'O\(' 111111
n fosa ;
- de corp (Ore IWI'l'
sorbabile, tampon uilat, roproll l) ;
- stercoralc (de orlu1nll lI('
sau (Vezi in '1('111'1
Capitolul Fistllle postoJ)(!rat fll'll I
Acestea pof avea ilrepl l'fHII.O : Il
gatura arteriolei, care it'lgl\ funuul
cecului, fir perforant pl'in {'ce
de
6. Apendicita acltur ,IfI jltl
apcndiccctomie ill compLotl1 (ml('1'0
aculi1). Cauza
acestei este II,rlUIIlIII'('U
unui bont neinfundal SOli II
dlslale (v1I'lul) core 11-11 rU1"1
In I Impul npcndl<.-e<.' tolllioi II 1'1\
I
:n2
ITILIi 'fiIxol de pcl'i"taJ.'l.oul fosei iliace
TI't'bu.i.e '.lV'Ut in vedel'e
1I (,.'Cru;t;"i cventlUllitate pentru
decizia opern\.ol'ie n unui ta-
blou cUnlc ('are apendicita
I1r ulll In un bolnav apendicec-
hl llll znl .
7, Tn fine, cviscemtia. ca o
eventufllitate care
!>OlIte sUI'veni la un virstnic. larat,
(' U pcrltoniUi
Statistica lui J. Se-
tlcqllc CI1, Chatelin: perioada
I !)II 3 1 tJ53 la un total de 2413
Il PC
n
(/ldl c, 2)):] apen.dicite acute cu
II %) clecesc din care 4 reope-
lUI decedat.
DupA M. fleever colab.,
II .'}% din deceselc s urvenind
aj}cmli ecclomie bolnavii
In virs l{t ; de morlnlitatea glo_
IJ/dr'l ele I %, peste 45
C1JIIWHGM m:
ani au prezentat o mOl'talitate
de U,9%.
In ceea ce
n pedoada 1969-1978
s-au operat 4 568 apendicite acute:
- congestive 2672
(58,49%) ;
- flegmonoase 1118
(24,47%) ;
- gangrenoase 415 (9,08 %);
- gangrenoase perforate 363
(7,49%).
Din 4560 apendicite, 879
(19,24%) au fost complicate:
- cu peri loca1izat.:1l
307 (6,72%);
- cu generalizat.:'i
572 (12,52%).
Mortalitatea a fost de
0,32% (15 decese). Toate decesele
au survenit la bolnavii cu

BiBLIOGRAFIE
1. .... 111 ., DUMITRESCU I.;
A" ""dk'fu (lCufi! dupd <<ilpendi _
("'/'/ 0171 1/''', .,Chlrurgla", (Duc.),
IOU:I. voI. II , pag. Ion,
2. p " CIIAB/tu']' Il.. Ap(J/I(/i-
citI' In IA;;.)ARB; Chi rurgie d'ur-
, :('I1('C, E:C1. Masson. P-IlrIS, 1936,
POl(. !l 17,
:. { ' AI ,()(: /[ i<:nA C'., lJlHOJU 1.: A,1eII -
(//iit/l lu blliri lll , .. Mc-
dl<'nl ll ", J9{12, voI. 7, png, 78,
(.AI.(>(;m;IlA C" CJUnFl9CU C.:
A,WII(/Idln perforutll. (CF/I' j'/1 <,Ofl-
IIld.' ruf/( /lI' marf/" WI/ ('.rp" "'ml{d
('11111(' 1/ /1 Cldrurf/II'(lle). .:" ml
1/00.1'11 Mcdk,I1I\", HHI ", val. 12,
1:1
5. OALOGHERA C. Patologie chirur_
Litografia 1. M.
1977, val. II, pag. 175,
6. CAlNDEA A.: la trata_
mentul apendfdtei acnte, ,,Spltn-
lui", 1927, "1'. 3.
7. D1.'TRIE PH.: Chirurgie d'urgerwc,
Ed. Masson, P.'llis, 1976, pag. 423.
8. GEORGESCU P., POPOVICI S ..
1., GJ::ORGESCU G.,
PANTEAN F" MIHAI M.; 1'ra.
/ament!d ehinlrgi caL drena)
01 peri/onitelor 0llendlculare, Con
si deral il Jl:::Jo/Jatologlce aaupr/I
florei microbiene, .. Chirurgin".
'H157, voI. 6, pau, 236,
!l, GEIlOTA O,; 1I,)(llIdldta _ sll.l/liu
wwtom!c CIIIlIr.:, F:d. (' Ultlll', 1
'N11\!nn.11I1, 1!l2().
II I/(HIN.,.I'''
/1), C['lJLIA'NO {'linlcll II II'T/II'I'''
d (,' o Qulrll,'olcul . UrfllJnclo$ 'Hl ehi
Tllrglll , Fl:I, 'l,J, Atcnco. BucnO!l
AIJ'('fI, 1006, W,
I I ZIlURAVLEV V. A.: Compliru-
Il on" follulVn!l opera/lonJ for
(l ente IIppendlcltic in. iluure,! illlli -
vlduaJJ wllh dfJabilllY.
"JJjrurghl!a", lOI3J, voI. 2, pag. 92,
I(t MONOOR H,; Diognostic3
Abdomen, Ed. Masson, Pari s
100-'), pag, 55.
II MURE';>AN J.; Curs de chirtlrgie -
Ab<lomeTl1/1, "Litogralia 1. M, Ti -

1956, \"01. 1, pag, 332.


H r" N" MARCU
M .. CALOGHERA c.: Contr!b!Jfii
la I rat amentlll chirurglcal al /Is-
1IIIe/or stcrcomlc 'osl apendicec-
IOlllle, ,,stu d ii I. M.
pag. 262.
1'1, NORA F.: Operative .tUrgery -
"rlndplc.! and technlquea, &1.
Lea & Febig('r, Phi lildclph ia, 1!l72,
pag. 476.
Id, QUENU 1., PERROTilN J.: TraiM de
l eehnlque chiru.rgicale, ,,&1,
.'ion", Paris, 1!l55, val. VI, pag. 793.
1 1, A. : Apclldlcile n PATEL
J ., L EGi<:R L. : Palhologle chinlr-
(!ieule, &1. M'asso!), P<lris, 1071 ,
pOH, 752.
lEI IWSSU 1'., nQ.C;;IANU 1. : Erorile in
dia gnosr!c1!l IIpl'lId idtci aC1ll e lu
,IT
('Ol,1! (r"Jl tlJ' " In I rull w rlf. III III'M/"
1000 r m:ul'l OI'CI'(lrIJ) , ,,'';(\11111
oorccl l\rl -, 1. M. 'J'JmIIfOMII, 1Il0/l11,
I)og, 535,
10. T" V ..
n.A.DULESC(J '1.1 ,. M.AIlIN M. 1\ :
1I1JCndlci/u (l (; ulll IJo./lrJlClI ll k rr
lomie. "Chil'ju'uio", '003, voI. 12,
'pag. 433.
20, SDURLAN L. : U,. mlf. r Jf ,., III)iHlIIII''',
tomlllor Inrompleltl, "C' hlrul'jlltI" ,
1000, voI. 10, pali, :141.
21. SENEQlJE J ., ( :11 ,
Trait i! <I a tIl 6ropCIII!(/lI tl cI, l, ur
Ed. Masllon, Pu!'I., 1001 .
voI. II.l, pag. 389.
2Z, SIGIi:L B .. WOLJ-:lt' l' M. W.: A/' IIII"
dicHe, (ll'rr., III'W'",lIt'I!("IQ1I1I" "
.. J. Chil' ,", 1000, voi , 10. I>UU,
23. S IMIICI P.; 1;:11: 111" ,,1/ 1' 1/ (1 rld"""'<1
Int" 8ti nalil , J'JI , Mrcl kllltl,
197D. l) n,[. 207,
24. TQVAHU D., UUltIJlAN/\ M, ( '1/11
sidera/II IIsllprll -u/iC/l(lIdllll UI' IU"
dupif apendlc,ct omll l l/('om' l/"/ II,
,,5])11..1h,I", lOOG, voi, 711, IUII! , :/ 4'/
25. TURAl J.: U"yclI//JII' TII(' llko ('/III",
gica/c, &1. ciI:! Stnl ))1. l.Jll'rhllIIll
1fIn:!, 1111I(
288,
2D, TURAT 1. , CERCHEZ J'; , '!' I';('OV
T .: ('1;/'(1111 dUlltI II/!IIII
llice<:l oml(', .. Chl"lll'.IIIII", ! IW1 1, \'ul,
10, pU':':. 117,
COLECISTITELE ACUTE
Co.Jeeis tita acutii
('f ..1A.- o caracterizati! prin
,"1Clt1tt .'1 vezioolci bilirrre
'1' tiC dczvolki i n majoritatea cazu-
dlor pc sul", tl'll l litini'ic.
Datoritil ahpcdclol' Nule 1'11
nicc polimorfc, Il sub.stmtulul (11111
tornopatologic val'iil(, nil H-I I plI (lt l
elabora de- a 111'1101' o (,mII
peu!.ictl unitnril.
/l I '
(Dupti A. A.
I\IlIANOF colab.) [3[. TI'ci CHuze
stau la baza
tI('ule fi vcziculei biliare:
1) cnuze..lllecanice: calcul
Hnu calcuH care 'in mod
hrul.ol cJsti cul sau infundibulul;
2) tfill ze :
v('/ieulcl pnn reflux ascendent al
/'l utului pancreatic ;
\In
pc
IIm/atleti.
infec-
vin
sau
}""' aclorii patogenici favori-
pot fi in patru ca.te-
Horll :
1) Iilluzu facto-
1111 lavorlzant ele departe, cel mai
rl f'('" vent ;
2) diverticuloza intramu-
1' 1111'1 ;
J) vasculare: ar-
!('l1nl(', venoase sau prin compre-
"Iul\o ;
'1) neul'ogene care
pul t!OICl'mlnu o atonie
IlIIlnntnd (,) stnzti il bilei
1r1 \' (':o\(>tllli ceea ce duce la modi-
flt ;1H
I
O bilei sau la o
!lI'.lunle n s rlncterelor biliare care
fltvnrb:(,f\zll un reflux ascendent al
Po lII 11111 0 1' pnnel"ea!i c duodenal.
Fllrmc'l e oll otomo-clillice:
fH! UU\ ;
(pere_
It,\! - \ 1' /\('l lI uI" este
1l1I'/l ntll 'n wosimea sa mi cl'o-
il hI .'1 . ,) :
- cmpiemul colecistic (tmns-
rOI 11\111 1' 11 plll'ulcnltl u
VI
1
/1t ' uI IW) ;
(olt.'ClsU1.H gangl'enoasd
(Hhl>4. 'l'Ilil ( IC' rl'llnzi't fi unei
'IOIW " pC"l"otelul vcziClilat' sau CI
v""lIc' ulol !n Intl"eglme) evoluenz(,
'IPI il ru pedlonltil biHor"
(' IIIIIIIII( I/JI m; IJ/WI:1N't"
Itmltl/.l tl\ de un bloc pc-
rlcolecistl c sau spre pcrltonitil f)i -

Forme clinice particulare:
a) Formele icterice - secun-
dare, in primul rind litiazei co]c-
dociene, dar angiocolitei,
suport litlazic. sau unei oddile
scleroose, icterulul pre-
tinde, in de colecistectomie.
eXlplol'area prCQperatorle
a
C.B.P. ;
b) Q.olecistita gangrenoa.sll la
vfrstnici, cu semne locale
dar semne generale grave de to-
xemie, Diagnosticul este dificil, dar
cea mai suspiciune de colecis-
pretinde interven.

c) Colecistita emjizematoasti
de aer n vezicula bilial'i'
la examenul radiologic). Este vOrbn
de o cu anaerobi - de re-
la un diabetic. Febra, staren
semnele locale
diagnosticul. Radiologic
se de aer 1n ve-
cu eventual nivel hidra-ae-
ric. c.B.P. este (la radio-
g,'sfia de contrast)
ceea ce exclude o bilio-di-
sau anastomozJ
este de
Prognosticul este rezervat.
d) Colecistita postope-
ratorie. Ridic(, probleme de diag-
nostic pentru simptomatologi3
sa se in parte cu
postoperatorie.
Diagnosticul in cole-cislilfl
nu de dlfi-
se in primlll
rind, pe simptomatologia clinic!1.
Problema se refern In
stablllrcl.l semnelOr clinice de
ll.loomtol' ("u ajutorul clirora 5e
deosebesc fOI'mcle de
II I1W:N'I' /': J1jjD(JMlNIl/ .. f:
I P'a\IC, cu la gWlgrcnl1 HULI

In formele grave de cole-cis-
IltA
a) semnele
durere vie, cu
('{tlac ler de sfisicloarg, it':Q,-
tli nt5 tn J\JJIlk,;
" unie
b) semnele obiective:
- constituirea unui hidrops
,'c .. icular dureros;
- contracturii chiar
care nu la an-
tlspastice ;
c) generale
- ar mai mes friso-
!Iul oolemn, semn posibil de perfo-
I'n sau de mai ales
du('i'i apare un subicter;
- pulsul frecvent;
- oligurie ;
- leucocitoza foarte mare:
1!i- 20 OOO/mm
3
.
Nu se poate vorbi de dificul-
speciale de diagnostic la bol-
IIflvul in ln unele cazuri
bolnavul in este inter-
nnt cu diagnosticul
prici nuite de colecist.ita gan-
care apare
mai f recvent mai rapid dect la
perso..,\nele tinere care
prognosticul,
[Diagnosticul se
roce cu : .
- toracice :
monia pleurezia
insotItA de febra
de o muscular-Zi
dar ne va orienta pre-
semnelor respiratorii Ima-
ginen ;
- urologice;
lonefrita col1ca in
uClirfi de sIndromUl urnar, iradie-
rea durerii urografia ne VOI'
SCI,\,j pcntl'lL diognostIc ;

- ponil'u
acest diagnos tic : h'Cculul
ulceros, upi'u'uL'ca CI.lI'e I'(!pedc ,Il!
vine debutul brutJll,
Iebl'ei ;
- aW!1dicit{! Cli bcdlll
se poate confunda eu
colecistila -
este dar nu
- QapcrMtila . cm'e
trebuie In conslder(U'c,
mai ales poate compliCII o cole-
este vorba de Ionml
de colecistopancl'eotHl1.
Colecistita cfU'e trn-
aspectul empiemului snu ni
hidropsului veziculm' se pul-
ca o tn hipof'Oll-
drul drept, o vom deosebi do t li
morile din flancul drcpt ; lurnom
chist al copulul pnn(' I't'II-
sului, chiste ovnricnc (' Il /1(' (111/
nalt, prin aceea
cat'e de coledst ffi C COI'p {'Olllllii
cu ficatul pe cUI'e il urmetlz(\ III
lui lcgalc de
Complicll \i llc t'O-
lecistitei acule sint multiple
foarte gra ve,
lor utmge
asupra unol" evolll ll vu
de temut, Subliniem mai alCfl :
- : locnll7f11l',
ducind la abcese subfrcnice HUli ]11
abcese subhepa\ice, sau blo{'uJ"l
abcedate;
- fistulele
care pot duce la ileus billol' un-
giocolite
- angiocolltele, CU!'{! pot
ajunge in unele cazuri In un-
giocolita (Coroli) ;
- pancreatitu ;
- abcese alc ficutului ;
- coledocol1Unzfl :
- colcdocite sclcl'ozunlc
stenozl.lnle;
- hemobillo.
i! I U
Pcste 1/:1 (:l!i,fl%) din boln avi
r'!l e grave fiectu'c din
lIccsle ngt'eueazii tra-
tamentul chir urgical,
01101,n modalitatea operatorie
prognosticul
v!tn1.
'l'1'alament.
nOllstl'1' orice
nvlnd n vedere nu putem pre-
vcdcn ei, trebuie obligator
nu se poate n-
t otdeuunll Intr-o de chirur-
il ie, cel intr-un spital care are
1,11 de chirul'gie,
10 unei coledstite acute
tl( \ I'Idi ('l"I (lau!"1 probleme:
1. Siobilil'ca de
11'nlILmenL medical sau chirurgical;
2. Sti\ bi lil'Nl "orei c:hirur-
UI ClIl c",
care vor sta la
1)11\';11 a
101' pC' ntru tralamentul medical sau
j'Il1l 'lll 'Uirfl i ;lpoi pentru cei cu
stabilirea
1l1l )ll"Icntu l ul operator, includ certi_
ludlnOfl diflgnosticului sau incerti-
hl (llnon lui, severitatea leziunilor
III H\tol11opalologice presupuse,
pl'ocesului n primele 48 de
OI" 'il nsociel'ea altor
prcmise pennit
t rHlnmcnlului la cazul cli-
0 1(' ci nt.
Tl' fl lnmentul medical nu
pOll le fi elc principiu, El poate fi de
nC'{,l'.s ltnlc, 'in primul rnd n
IIllu l holnav vi rstnic foarte tarat,
11 dl l'ul shll'c c!lrdio!'spiratol'ic, de
pll dll, nu poate fi Dar
1,11 Ifi Il cC'.'1tn, in unei leziuni
11'(1V(Jl ',', lhlle, evidenle
IIlI vn opcra cu loat. riscurile
(' :<111 1('111 0.
1)0 1I::.i CmCnCil s e va incerca un
l1'ull11nenl f'onsc)'valiv la PCr::;OI.I-
11(' 10 rOIU' le tlnerc lu Pl'imu crizu hl
(,' I///(I}/lOI A m; IJ IWk:N'I' tI
care nu un s ubstrat li Ua;,;.it;
la c:al'e sperum o vi ndecare cu
ad integrum,
Celelalte cazuri de colecisUt;."\
acut{l, au o
sin-
gura care se C6tC
momentul operator.
Sub aspect terapeutic, cole-
cistita nu poate nu trebuic
pe plan cu apendicitfl
deci se ime-
diat (de sistemfltic.
o categorie de
coledsti le acute, este drept un pro-
cent relativ care se del.'Rt -
net pdn marea lor gravitale.
Ele Pl'etind un !ldtaillent chil'll r-
gical de
Este vorba de formele perfo-
rutive, cu cele ocluzive
(ileus biliar), colecistopancreatitele,
angiocolita
Numai la aceste fonue, ope-
(in este li-
M, Rigo colab. per(o-
se cu o
de 2,5% (0,6% la
tineri, 12, 5% la vrstnici peste
60 ani). Dar mortalitatea operato-
rie pentru -este de 9,5%, pe
cnd l a v1rslnici de 26,'2%.
Cel-e mai m'..llte colecis tite
acute, cu att mai mult cele cu
substrat litiazic, au chi-
dar nu

S-au purtat ndelun-
gate, de argumente, cu
privire la .,.,o1'a
S-au conturat opinii difel'ite
de clinice
dar de mijloacele pc
care chirurgii le-au avut l a dis-

"In rece" (planifi -
cnUl), in vogtl. (IC'um 40 de ani, IlS-

lt'l zi nu mai Intrii in Ea
NU ntunci de insuficien-
tele tehnice ilIe anesteziej rc-

Se confruntil in in
pl't!zent ati tudini:
)Jrecoce pentru care noi

hti-llge:rea fenorneneJ.or inf.lama-
tol'ii, nu mai devreme de 6
mini'.
Prima este cea care reco-
mandc:i efectuarea in pri -
mele 72 ore de la internare, deci la
:!- 5 zile de la debutul real al afec-
tiunii. Aceasta este
precoce,
Interv.alul liber de la inter-
nore, la de 1- 3 zile,
suficient pentru a determina
patologic, a stabili riscul,
II completa diagnosticul, a reface
/'i larea generalii a bolnavului deci
pentru a-l pentru interven-
Olt care trebui-e fie
(i nclusiv explorarea biliare
pI'incipale rezolvarea eventuale-
10 1' ei
Din punct de vedere anatomo-
patologic n
Iwecoce trebuie intre in mod
obligatoriu;
- colecistiia flegmonoas cu
leucocitozf\, lo_
:
- hidropsul empiemul
vezicular ;
- colecistitele acule cu apa-
subi ct-erului cele cu apari-
Oa p"obelor pancreatice pozitive.
h perioada 12-72 ore care
precr de un tratament
poate restabili
PCI'tTbRle.
Autori cu in pro-
lJlemii (Mollet -Gur, Uglov, Ke-
I11cndk, Arianoff) ajung lu concl\1-
;r, j l1 c,' rccupcrn)"ea
111
Il colccislulu! nu 1:'1
poale dec'il In f01'OIQhJ
L.'1 bolnnvii tinerl numlll
pc vezicule ctlrc nu cul ('ul l.
Ameliorrile clini('c prodllSc <Il-
tr'atamentul cu antibiot,icc In
neexist nd o CQrCS!)QII
cu le%iunile llnn10ftll)-
patologice (Cerota, Mandadw) .
Din punct de vedere 1'91111)
logic, bolnavul Il1ni UliUl '
ideea (IpropJlIle, .Il!
ct un interval mai lung ele
tept.are,
Din punct de veciel'c t ellll l!-,
autorii care au adoptal Idcl'lI
unei pre<."Occ, JIU ('UII
smtat vczloullc\
edemul ui influmn t.ol', ( It ,
spre clcoscbil' c (\ 0 tii
mai difi cil[1 duplt lin !t 1l(' I',
val de 8- 10 zile, n c; Hzul Ic:.r lulii
lor constituite. Edcmul din
2- :1 zile pragreseazu n lplu 11 ])1 1\
congestie vasculadl, faz!'\. In (' UII !
poate fi dll l;lt n
gerare care IXJatc ducc la rt'l II 1 I 1
ale biliare principale, ctnd 11\1
execulareu
Pentru bolnavii vf r stn!d, Iii
care este cunoscut ii ti \II Il
cu mlljo!"(', III
care nu prezintii !nrc deo,'1obl tt"
prcoce este de Pl 'l'fVI'lIt
bolnavi S UPOI"l Ll grOI1 l ' Olli
coleclsWtclor 1I('ule, IW
nerale d-e tempol"i:dlri ncjwl l lfl("liii
Nu factorul es te hotfll'!tOl' ,
ci factorul timp.
Obiectivu1 chil'urgical VII fi
acela de a se l'ealizl:.\ 1'111 1
gur timp o radi{'u ll\ 1,11
(colecistectomi c). '1'1'('
buie depistate COncomitent 1.0 1l!1'
Iezi unile coexistente (ale C.I.J.1' .),
Colecistostomiu va fi
{'a o modalitatc cxcepliol1ulfl Iii
bolnavii virstni('j (' u miII'! (lPt f'
: 1/1
HUII I la cure un ucl
('/lb11111icu! mui amplu ar pulca fi
foun.tl dscnnl, sau cind datoliW
locl.\lc dificile la
Nt!<' I:OrlC de bolnavi, chirurgul in-
lH)I.LI o colecist.ectomie anc-
\OIOd!i A l:U si ngerat'e
('olccistostomia va fi o
llUIllUI de necesitate, pentru
de:" 1 pn)cedeul poate fi salvator, in
urwlc cazuri nu trebuie uitfim
(' r'l ('1 nu un tratament
(h'hnlt,lv, etl de va trebui
III UluI de o noud
Tn pl'lItli e;\ care
1. 11 V(lI' Odl'<'Sli coleeislilci acule
/UIU sale pot fi astfel
/L hl h:motJzol e:
n) (olcch>lcctomia
I';:' h ' de care
('ele mni multe cazuri;
b) colecisteclomia, plus o in-
pc calea princi-
[lf.lfL (cu drelHlj exlern Kehr, cu
"11\1 (111'1\ papllosfinctel'Olomie, sau
tLllI. 1'I tomo:r1'\ ;
(') l'oledstos lomia, in

Se l'cmurct. co-
Ic'cl'- h'f'lomi('i simple cu
vI ... In: (.'11 dt mai mult
C'H / .. "\ UIX' I'!hn, cu aLU
111\ t\tj mul in conse-
dll \" Ului urCI.l (M. Rigo colab.).
In cl.inicii noastre,
( 111(13 78) lu 2675 BUnze biliare,
IIm nvul 1210 colccistitc
11('1110, Dintre ()('('ste<l, lUD (15,3%)
I\U fO'l L fOL'me l-Il'<lVe, care au ridi -
c'lLl rwohh..me dificile de tratoment
,1 L IlIlLllnl/uc !;ii au f,urnizul un nu-
Ln fLr hHl omnul de decesc,
Se lmpun'C deci n opera mal
{luvrCmo p!'ln colcch;tectomie sim-
pUL, frwln lo I'n s{, ne-
('('fi III' 1) Luellt'l\ OPCI'iltorie mal rom
plmo'.
( ' /111111//(.'/ , 1 U/((,'};N'I'.I
dinic{1 ucumuJut5
impune o concluzie pen-
tru a preveni colecistitei
acute, una din l'Cdu-
tabile ale liUazei biliare, Pom.ind
ele la faptul la majoritatea co-
lecistitelol' acute substratul este
sigur litiazic, este necesar ope-
litiazele cunoscute nainte de
oricare ar
ii virsta pacientului.
este efectiv
vir'stei avansate, il
mai marii a litiazei bi-
lial'e de a tempori-
nejustificate a formei sale
acute.
!)Fie este sau simp-
tomatic(!, litiaza este o ma-
ladie sa notu-
mUI este complic(l-
(M. Riga colah.).
rn acest sens este edifica-
toare o a lui Strohl
Difenba'll [cirtat 25], oeare au
in timp de 5 ani
lit!azei veziculare au constatat
din 100 cazuri, 16,2% fac co)c-
cistite acute, ]2,8% coledo-
3,8 % pancreatite acute, 2%
se Deci, peste ] /3 din
Iitiazele veziculare fac
foarte grave un pro-
cent insemnat de mortalitate
morbiditate postoperatol'ie.
Conduitl'i n caz de
decizie operatorie. Calea de acces
cea mai a cazului- dat
mediana - la persoanele slabe
fn caz de diagnostic inoert, la1.el'aM
la persoanele obeze sau cu unghi
cplgash'ic lourle 18rg.
Se face explorarea
fi leziunilol" veziculat'e pe-
rivczlculul"c, elibcnlt"eu vczicu.lei
de sou de organele curo
au bloCllt-o, pUllcren In n
U/I( , FN'I'J'; l/lDOIII/NItU;
G.J).P., explorarea pdn palp .Il'c ti
C.13.P. a capului pancreasului.
O (calcul
Inclavat in bazinet sau cistic) este
hi ne fie (examen
lmclel'iologic antibiograma aspi-
rai ul ui vezicular) pentru a
r1lQ,oevrele ele ectomie,
Vom trece apoi la efectuarea
("Ol t'Cjstectomiei, de cea
care riscurile unei
11/1
dindlc lil pcri('U10llllC la
ni velul in(undlbululul dt;lku-
lui, de obicei nglobate Intr ' lUI
proces de pediculitli.
Este explorat., in eontinUfll'C,
vizual palpatot', pedicolul hcpn_
t ic. La cel mai mic dubiu snu dncl\
bolnavul a avul in antecedente U1\
episod icteric, vom face colanl(low
grafi a peropel'alorie. tn CtlZ de Im-
posibilitate de a fu('(> o ('O ..
langiografie dubiul per-
vom efectua o coledocotoml('
exploralorie vel'ficl)l'c Il11lLni
w
altfel lllsfnll pf'
loc un eventual calcul, cu tonlo
sale evolutivc netn.'ilc.
Lczlunile exlslente: coledal
gangrenos, colecist Ilcgmonos blo-
cat ingropat!n potu l heptl .
tic -etc., uneorl {) xO(I LIf!-
rea unei operatii rcgll.llc. Slnhinl
In I.I cc:!le ( '[ 1 "
zuri atipic, Deschidem CVIlf'UI"lLlI
un calcul mo.re din InCul1c1lbul, ri -
fundul veziculei pentrll ('II
apoi putem diseca mai bon-
Fii!". 102. <.' O\('('!1I1I'I'tlOllllll.
:!!/1
tul vC7jculm', c(eetutlm in exLremis
In lIcoclnzn Prlbrnm etc.
Este ori ce
de comoditate pentru a
vczlculn a menaja la ma-
d mU11l pedicolul hepatic,
1n cazuri rare, di n conside-
rCr1\,o expuse mai inainte, putem
la oolecistostomie,
FIII" 1(lJ. C"l<'t'j " tmt.omi a.
es1e
pllnlr' "un drcnnj larg subhepatic.
Tngl'lj ll'ea postoperarorie se
VII \,o r(>1'1 In : cornbater'Ca in con ti-
II1IUl'O II (nnlibiotice la in-
("(;puL (' li specLru larg, apoi
nntibiogramei), mobili-
{' P " l' ('O('O, stl pr"aveghere I'espi-
ntl odc (mai nles la bolnavul n
vll"l"), (X'hili brul"e hidroelectroli-
tld\ (' U lll'rn(u'il"ea oton1,1 a diul'czci,
'Il Ipl"H v('g! 1(' 1'{>t1 clrcnnj ului.
M()I"t (l Wflten. ()pcrat'Ol'ie C!'>le
In rlllwt i(' d(' rolecis-
IIh'l !I('lII C, dt' vrsh' , ele timpul
de III debut :;;i pin;i a rost fn-
e I'NllntnL ('flzul I'hinll'gului.
' mur mGlA DE UlI Gf<:N,/, A.
Pe drept cuvfnt Nana Mit"-
cioiu ; dintre bolna-
vii nu mor de pe urma tn-
ci din cauza
lor bitiare, pe care se o
serie de pentru care
a fost (n-
prea tirziu", iar 1. Oanl-
cico conchide: " De aceea letalila-
tea a cazurilor operate tar-
div ar trebui se adauge, cel
in parte, la leta-
litatea tratamentului, conservator".
COLANGITELE
(ANGIOCOLWELE)
ACUTE
Colangik'1 (angiocolita)
este a bi-
liare, care apare ca o
a litiazei biliare, a unei an,asto-
m01. e biliodigestive sau
parenchimului hepatic,
a coledstului, fi pancreasului. rn
cazuri mre colangita poate
ii
se poate produce pe
cale sau
prin gCI'-
menii pe calea venei porte
sau arterei hepatice (stl'eptocod,
stnfi1ococi, pneumococi, bacili ti -
fiei, enter ococi, colibacili).
1n antecedentele bolnavilOl'
cu putem uneol'
boli dit-
teric, pneumonie, amig-
cJaliltl.
Peotl"U {'fi se produci!
biJ'iaJ'le, esle ne-
voie de factori sau favol'i -
zantc, de lezlll'ca mucoasei
de Cli lrc rull'llli ori suu
I IUGI.:N.,."; AuDOMINAU;
modi fi c .. ,1' chimice ale bilei. Dar
factorul cel mai im!X)rtant pent.ru
II'fmsfoli11Urea in
(:) te liUaza biliaru,
De aceea colangita
survine mai frecvent in litiaza 00-
hxlocului, in tumori ale capului
pancreasului in stenoze tumori
fi le papilei care staza
prin obstacol mecanic.
Colangita este, de re-
se ntinde
pc l ungimea biliare
,'! t!it int ru, ci t extt"ahepatice,
Anatomia Se de-
Hcrj u colangite catarale, supurate
,'i i t,Aangren{Jase,
Colangita este forma
('ca mai Mucoasa este hi-
cu celule
cpitcliale descuamate, Submu-
COMa este cu leucocite
li mfocite,
S-a emis tumefac-
a mucoasei ar putea
determina biliare
princi pale dar, mai ales, a ramifi-
intrahepatice (ideI' cata-
mi), Eppinger, a dovedit
kLerul cataral este datorat leziu-
nii celulei hepatice nu
rii canalelor biliare,
Colangita sau puru-
lcniil esle, de
liliazei i nfectate a C,B.P, sau :;; e-
tumol'ilor neoplazice ori
innamatorii ale capului pancre-
asul ui.
Mucoasa se
se ulcereadl. Bila este
Se pot fonna abcese in lrahepati ce
miliare, di:;;eminale pe lot ficatul.
Fjrolul este in volum, de
moale, iar s ub capsuhi
se observ" nodu li <It'
d jfnilc lll ,ir imi.
'"
skll 'c de mICl'oalx'<'MJ
dis pel'S'ate in tot ficatul cOMHtultt
hepatita Abceselc h\11
are pot conflu8 [n l.I(:t."Sl ('i1Z 11t '
abcese hepatice mIII'!,
Colangita gangl'cnoos({ se ('/1-
prin constiluiren <h!
puncte sau zone de In pc
r etele bili ul'e.
Procesul necroZ8nl se pOlllft
extinde la venl.l determlnl!
o Se pol.
stitui abcese intrahepatice,
niee, subhepatiee, pel'itoniw In
chistat e sau gener alizate, lichidu l
pel'itoneal avind un aspect blll n-
purulent.
1 Studiu clinic.
acute se Cfll'f1cterizeazi'i pri n lI"\
simptoame ; dw'ere, febrIL, !eli.'!',
Febra nu li psc!ite nl<"lodlltfl
Aspectul febrei es te de Sll PIII/lth
l
,
fHnd de fl'isonll c, 1111' II '
terul apare la 2- :3 zile dl l p.. 1 ('t' \/1I
El esle variabil 10 111
tensitate, in de pot'IllUllhl -
lila tea bilimc,
La examenul clini c 1()("1I1 ('un ,
unui fient IllUII',
sens ibil la presiune,
Starea generaM se altc!'(,Hl'.fl,
fiind de inteJlHit td('1I
procesului inflamatol', de J(l"avllH '
tea extinderea leziunilo!', tI ' l
coafec1:'area fkatUl-tlil :1 IritUI'
organe. Apar concomitent tulhll dl l l
digestive, 1l1'11
!"it, oligurie, hipcrbilil'ubemic. 11'11
V,S.H.
prognos Lil-lI J In
colangitel e acute ganbl"J.'enon,,>'-' Illn \
severe n ciuda
peutice pot conduce la un
lelaJ prin heplll il'll,
sept icemie, pcl'iloni hi, In'(]I'o
septi c.
ele ('Ol:rIlJ.l lll l
II C'\\\,\ (' '1 1(' I'clntiv ele shllJllIt
:!12
pe baZfl t.dadel simplomatice
IlminUte.
Trebuie ne gindim la
diagnos ticul primare
f',:n-e a generat lColangita (o afec-
o anas.
lom07.li
IiflU o cu caracter general).
Se va cont colangi-
lele secundare sint cele mai frec-
vcnte.
Diagnosticul se va
fncc cu :
- malaria care un
lip de deseori
O Rlal'c La malarie
vom depista hematozoarul pa-
in si nge;
- alte seplice supu-
de pot simula ta-
bloul colangitei, dar caracter ul {e-
bloci, ictel'ului vor orienta
c1 iugnosticul.
Tratamentul. In colangitele
fI('ule catarale simple, tratamentul
vn fi medical, anlibioterapia fiind
pc primul plan. In cazul n care
CIIIIWfW I ,t m: UI?GE/VfA
cauza a colangitei este
nu VOm intirzia sA
intervenim coledo-
eului pentru demonta rea
lmei anastomoz.e biliodigestive de-
fectuoase etc.) . In orice caz un dre_
naj coledocian eficient este de cele
mai multe ori salutar, am
asigurat vacuiLatea C.B.P. per-
meabilitatea
tratamelltul
chirurgical va fi de anli-
bioterapie de echilibmre
101. I)!'(' nuj lll cu lub !\('llr /(1 colc'chllll iui
rIllGfJNTf: A/JDOMfNM" t-:
dc
a hepatice
Ij l [cnale.
PERITQNITA BIJ.!AM.
Peritonita biliar se caracte-
prin bilei infec-
tule in cavitatea
Bila ajunge n cavitatea peti-
prin veziculei,
11 C.B.P., a biliare intrahe-
patice sau O leziune a parenchimu
M
lui hepatic (peri tonita biliarA prin
sau n unei
de bHiare ori
(peritonita

Pelitonita prin perio-
poate fi rupturii
tl'aumatice a biliare sau a fiM
('almui ori este conse-
unui proces patologic. Cel
mai frecvent colecistita
in cazurile mai
rare, neoplasmul de
Sediul cel mai frecvent al
este fundul veziculei.
Bila in peritoneu
poate fi galben-verzuie
este sau
('hia1' cu calculi. Peritoneul este
hiperemiat, cu false membrane fi-
brinopurulente.
survine, de obicei,
In virste mai inaintate. Din punct
de vedere clinic poate debuta sub
aspectul unei colici biliare sau a
unei colecistite acute.
DW'erea este violentA, cu lo-
calizare in dl'epb, cu
Jl"adierile caracteristice .din
dor treptat intii tn Iose
lI.hr.;i. apoi tn tot abdome-
nul. Pulsul temperatura la tnNl-
':;.f
put ninl nCn1cxJlflcato, Hpol 11j" ' ll\
tohlcurdin febra.
La cOMlotllm !rll f) -
bilitnte rC5Qi!:atoJiQ_u .hl po<:'ondl:u
lUI drept, Iar la pul porc Up"rHl' l.l
la inceput.- locnllzatt\,
apoi
Pe ce sc inl:llul('R111
peritoni1a, mus(' ulun' ('(1 ..
AbdomcnuJ devIne fOI, III\
metcorizat, iar tranzi tul illl C;<l l lntll
este complet oprit.
Diagnosticul nu esle
mai ales nu cxisti\ un tr('(\tll
bili al'. de obiceI. P('l'
unui uleel' duodcnal !HIII II
unei apendic1te subhcpntJ<,c.
La un litiazic In IW
vom gndi la o ('!nd ('11
lica este foarte intcn'll'l, tll\t(,t('t\
progresiv !ii /.\PIlIt' ('(mll'Ut
tura In IlHl' ltVlt
rea a unei <.'Olechllilc !I("lI ltJ
pOT1r!'cniltn l\t'u\ t"I
sau ileusul blliar.
Tratamentul . ' 1(1, ,\
neIOI' eviden te ele pollto
ne la <lll
Se Incepe Cli CVH(lI. IIt '1I
prin il l'evl\I':'IlIl. ulll l. r' !lol
explorareo lcziunilol'. Dnd't t' III!
vorba de o per/ora\lc VCi'.I('III !H't"I,
colecistedomin este tiI'
pl'Cferat cu
foarte grave, bolnavi "111'
o dlflcl1f'1 ('HI,\1 Il"
la o colecistoslomlc. AC'(ll1l1\tt
se este pO!il bll (']\1111'
prin orificiul de pcrfol'Ol'c.
unui edem vet'!.ul.
care pcdicollil hepl\l k,
C.D.P.
In caz de perfol'Ol'C R C. lI II ,
evacuarea de evcnluoll ("111
cull Il colcdocullll, se vn (n('(' ('011
troluL pnp1l rl1'('
opol un drcnoj coledocllln.
I
.
1:3"
Stnt posibile W1COri per fora-
pc (,fl nalc inh'ahepatice. E.'Cami-
cu a convexe a
f1cnlului sau a sale i nferioare,
pllTlC In mica pe
l lnde bila.
In caz c!\ prima examinare nu
1\ pus In o a
(fi Il Ot, biliarc intra sau extrahepa-
Uc.'C, nu cazul drept peri-

Il lI:un veti fi cat colangiografic
I' U nlbns tt'u de metilen posibilitatea
lLI,cl ct de mici.
1\ tunci cnd este vorba despre
(1 a biliare intra-
h('pilt!rc, tJ'cbuie absta-
('viul blli a\" subiacent,
un dt'Clwj cOledocian,
('olccistcctomia per-

Toaleta peritoneului va fi
prin aspirarea bilei re-
Vllrfl1llc (tiC va recolta pentru exa-
Jl1(\nul bnclol"lologic testare)
I lJ) flr'C'nuj Bubhcpalk va fi plasat
In hunll
I'"IostopeJ'ulor se vor adminis-
11'1\ ImUblot.icc, se va asigura o
IULI)(I hldl'nlHI'C purentel'ah'i o as-
UU'ill'icu la reluarea
IJerl/l l l ll Lism ul ui.
PfIr'HoHUa biliard
"(Iti tl esle n care
IflllJldlll'cu peL'tonealc cu
hllll produs Ml' unor
Jrzl lln i pel' foratlve pe sistemul
1,111111' ,
Vcziculu biliflr() ex-
I'IOl'ntc ('u nu per-
fCJI'H tk :-nu de continuitate
('vldc.'nl:'i .
SUl'vino mai Cl'ccvent la
\ In,tl' mui tl10intllte Iar vczicula
hlllnl'i\ poute nu fie nfe-elnlt\ SIIU
.. /\ flt' ('Oncomitcnl/\ cu oolC<'istltu
C1I1/lUl1GIA ve
neopla"mul de bilim'('
sau pancreas, pancreatita acutlt. N ,'.
emis mai multe ipotozl!
asupra originii bilei din peritoneu :
fie o perfora\ie care se in-
chide spontan n mod rapid In
n-o mai fie pl'll
("bi la transpird pe tII
treaga a vezicl/-
Iei" - Schumaker).
permeabililate palo-
logicA a peretelui vezicular ar pu-
tea fi
- printr-un proces inflarnn-
tor, urmat de mici necroze Cfll'C
o stal-e de porozitate n
peretelui veziculal' prin care fil-
bila. stare parolo-
ar putea perf6ro-
prin ;
- prin reflux pancreaticove-
zicular (Bl ad) ; pancrea-
tici in deter-
procese; o
a peretelui, care devine
poros permeabil, sub
pancreatici activi, care,
in timp, struc-
tura a bilei, care devine

Refluxul sucului pancl'eatic
n se poale produce i n
sau a
papilei.
Clinic, simptomatologia este
cu cea din

Diagnosticul exact nu esle
posibi l inainte de
exploratorie ne arahi este vOrba
de o bilinr.
'J'ra/a mcnLul .
bloului cli nic de perito-
/lcalli ne obligtl In de
nspil'lll-ea bi lci I'e-
vl'u'I'n' le tn ('{lv j'latIJn !:>CI'itlCm.call"'l,
se vu pra('tku ro]eC'Jstcdomln , him'
IIIWOl\flN.1U:
II!)('i\ vezicula biliarii nu este 10-
, 'uit:) nu leziuni
tule apat'ente. Este explo-
1"1lI"i'a coleclocuJui pentru calculi,
Instalarea unui drenaj coledocian
instituirea unei anostomoze
hiliodigestive n caz de cancer de
, ap al pancreasului.
Toaleta peritoneale
va fi In rest vor fi
'"
luate postopcruto
rii ca la peritonitu bill.ul'li prI n
mai ales instltul'CII
unui clrenaj subhepalie eficient.
Prognosticul este grav.
In caz de P.A. evident:'! se VII
pt'oceda de pancreas in func-
de leziunile anatomo-patologicl.!
pe care le (vezi capitolul
I'ancteatita
BIBLIOGRAF I E
1. ANDREOIU C., nADULESCU TR. ,
VASILESCU TR" ANDREOIU
C.C.: Consideratii generale a.su-
Vra tratamentului chirurgical In
colec!stita
1966, voI. 15, .pag. 981.
2. AlUANOFF A. A., VIELLE G. ,
ARIANQ}'!-' V" NOUZARDAN J. :
La cholecllstite aigue eSt - cUc
line urgence chi rurgicale?, "Clu-
jul Medical", 1971, voI. 50, pag. 13.
3. CALOGHERA C.: Pat ologie chirur-
LitograCia 1. M.
1977, vo1. Il !, pag. 4(1.
... CALOGHER/\. C" D.: In-
terapeutice in colc<:istita
cal cul{xuli . Ex peri enta punctul
de vedcrl) a l Cli ni ci! II Chiru,oj
calc .. Medi-
caW", 1005, voI. 10, pag. :18:1.
5. CALOGHERlA C., A.,
NLOA C. , ARDEI .. EANU V.:
L'Uius ollialTc, .. ArehiW's de
I'Union Medicale Balkuniquc",
1970, voI. 8, pag. 61 3-616.
6. CALOC.;HF . RA C., G.,
A., TF..QDOnESCU
),{ . : Con.sldera/ii cllnico
/kc asupru m!glocollldor, "TilUI-
Medic;)ll\", 1071, voI. Iti,
P:l.II. :!:l5 :H:!.
7, eAPA-rINA J., ('ZP."!'VOll.l PI'
rJwnlW w' lltil /) IJ IIII'(1 Ji1rll 1)1" '/0
,In 1",,"Il\A
biliare e:rlrohel)(1l1rn,
Buc., 11)72, voI. 21,
pag. 645.
8. DANlcrCO 1.: Iu problema (!tltu
din ii mcdica-o::hlr1/rglcalf' !n rul,.
cistita act/tII, JIUl' ,
Hl57, val. 6, pag. 531.
9. DA.NlOICO 1., DRtNZl-jU P.,
FANOVICI B., C' "
ATANAS&'iCU T.: TrotwlI/' lll ul
chirurgical al colecbtltelor uel/III
In (.""u 110 C<l:wrl (J 1)fIr(lI fT,
.. Studi i CCl'('ctl'tI"i", 1. M. 'n,.,\
1056, pag. 421.
10. DF:'fRrE PH.: C/tirul'f}le {/'UTfJI'Il("',
Ed. Masson, Paris, W7il, 1)0/:.
Il. DUDLEY Il. A. F.: /lumI/tor!
BailelJ' & Emergencv S1lrg .. rl/, ";I \'
J. Wright, Bristol, 1977, "d I I
10-a, pag. 409,
12. FlRlCA TH., MUN'TEANU V. " ,.
T!tani/cle biliare, ..
Buc., 1957, voI. 6, pag. 1l4!\.
13. rJRlCA 111., MUNTI':ANU V"
PUIU R., l LIESOU G., nO':';NNII
E.: E.rperk'ljo ClInlrll C'llIrUffJI
cale din Sllilalul de {/rflrll/II fII
tratomentul coleel-Itlt el /'Ul l',
..('h!nu'ijia", l1u(' ., 1957, voI. II,

11 (:JI 'T.IA'lO A
,,,II,II,I/!I' ..
C/lukn II j('rfl/W"I/I"/I
/lrl/"rtdu1 "U "/111 tit
:Wl
", Ia, l;;d. 81 At cnl"O, l}Ut'IlO!
Alrc., 1000, pog. 194 2:11.
IIt AL., UUHOCIU 1.. MOlSA
V .. n,ASAUCEANU P., BUl'NARU
L, 'I' ILEA G. : cliniCe
,1 Ilwo /Jelltica a.$llpra pe rll onlte
lor biliare, Duc .. 1912,
voI. 2 1, pllS. 35.
16, J UVA ItA r. : Colecl:Utele oCllle,
,,.'"ipl taluI
M
, 1959, nr. 1, p. 1.
11 J UVAllA 1. , FUX 1., ZUGRAVU D.:
la problema cOleci " l1
It'I (l Cllle. Probleme d e
mll uel/ll e rezultat e,
,,('hl"urgla", Buc., 1951, voI. G,
IUIII.
ti! ,1\iVA!!I\ 1. IlADULE$CU D.,
l 'I!I,'i{.'U A.: Pro bleme medico
1'I1I1' HI'o ica lc de patologie /le/lata
/.l l/Iorll, "Ee! . Medica lii",
I j)(j!), p. Il.
111 S. A. .. KUDLA A. 1\.,
SKV N. A .. CHUMAK D. A.,
KltQVICH V. 1. L.: Sanie aS/leCIs
0/ l u,.t/Ie(11 lactle" tlie (r'eatmenl
"1 (leut Cl Vcst"ik
1077, voI. 118. I)og. 23.
:10. I.: OJtOU:V B. A., P1KOV$KI 1). C.:
('I' I'IIIIr, probl ernJ Conccrnillg thc
I Hr"I(./ll lr('(l t fllenl of acule cllole
"II,III,'s, "lIi rliltl hia", 19G1, val. 37,
POli , 13.
21 KOIJllIAS U., i\LAN'I'ONAKIS S .,
I' AJ'AIWANCEU)U E.,
Ot\NNOU K.: Spllll!cterectomfc
OII I"IlQledoco duo<IelloJlomic dans
",,, f'ompllqld!s riCii IlIhfose$
II'.', dtl J'Unlon
("n It, lIalkun lquC''', 1973, vo!. 11,
1)(111 , 11.
Mt\,o; l .oV 1'. N., AVOCI L. V.' 'fil e
Irealtu Cll1 of (lClllt.' ('011 .
lyMI/t'.Y, " II I"\I!'J( iia", voI. :1 7,
ImI-! O.
:1:1. J\ 1l) I.IIOLLAN/J ,1. M ..
K II .. Fli lkSj';N S. IL: (.' ltrTCIII
S,II'olrell JI!(IIl (I(I('frl l ' llt, Ed .. <:;nun
l'hlln!h' lphln, W!\7, pal:. 17.
'III/ W /W IA DE /,/1
24. Mfo; rI.CADI f')ll M. ; TI'al lenullt dl'l
cholecystlte, al(lueJr !!thla&IQ!fC'
fn J.: Tralte de Ih(.' /o
Ileutl q!l c chIrurgicale, Ed.
ron, Pat'ils, 1961, voI. IV .. Pas. 31)1.
2:1. r. : de chirurgie _
Abdomenul, partea a II-a, Uto
1. M. 1955.
26. 1., ADAM E., TOMES(;U
l. : Lltiaza biliard cancerul l'''' '
mitiv al veziculei biliare, comuni
cat la .,Zilele Medicale ilIe
ciunll Banat" - Sec-
ChLrurcie, 3.VIJ I.l955.
21. 1. , N., BLAN'D1.1
R., MAR'rIN A.' Pcritonit ele bl
lIare, 1'.lti3,
vol. 8, pag. 33.
l8. M(JRE.';>AN 1., CALOGHElRA C.,
MARCU M., POP Z . . Am/ulillea
noastrli de mucoollo Prl
in tratamentul c(J! ecisti/dQr'
"Chi.rurgie", 1Juc.,
19G1, val. 10, pag. 203.
20. NANA A, M1RCIOIU C.: Coleehl /.
tele acut e, D'J.c.,
1931, voI. G, pag. 512.
30. NOREMBERG - CHlAHVIANI N.
E. : Anal/lis of .wrgical treat m,'nl
of acute colecyst ites pat/ent!, .. HI
rurghiia", 1900, voL 36, Pas. 53,
31. OL:TVI ER. CL.:
l eusps aigue" fn SICARD A.
rol ab. : Pathologi chi rurgiC'tlle,
Ed. Masson, Paris, 1971, pag. G32.
32. PA'TEL J. eL .. Lithiase rk la t'oie
bi/iair'" pri ncipale in SIOARD A. ,
MIALi\.HET J.: Pathologie c/lirur.
g/call', Ed. Masson, Paris, 1971.
:lJ. QUENU ;J., LYGUE J.. DUBo..'iT
CII . : TraiUe de technique ch/nlr.
gicale, Ed. Masson, Pmjs, 1'159.
voI. VI I, pag. 122. 1.'i8.
3". nADVU:.scU M., SE)[CATlU T.
l li' u.lII/ hlH/ll", "Spltnlul ", l'l(i2,
va l. 80, pag. ;l:I,1.
:l.'. It \OIJLI':.sC' U rl.,
r.; ('ol,' ('/Ml la /\('ul ll 1II'IItin.z!I'fI,
11/U lf,'N J'J-.' .A/II)()l\II N
,,('III I'\l r lll a", I lue. , 10711. \'01.
pnl!.2111.
:11 HUNS1;:n. C" C., M"
MII . IF:Il E'I' P.: 1.1'S c!loleCt/sl iles
(i jorme occ/uliue, A jl rol.aJ
de npu f observalio/l.s, ,. Lyon
C11\ 1" :', 1972, val. 68, pag. 42.
1/ SEICArlU 'r., GRAD1NARU V.: pe-
rllonllde biliare, Vi a ta
('n"lM, HJGO, val. 7, pag. 17.
/fI. ,90SA C. G. !i i col,'lb. : Pathogenie et
Iroltement de la cho/eClJstitc ai-
!)uc. P, l ude c!!n:que et c.rperimen-
Wl e, .. J..yon 1910, vol. GO,
pag. 95.
t'l S"I'ATATtU T., CRISTIAN V. : Con-
la tralament!(ltd
ddrurgica l al colecistilei acut e,
"" /
"VI/ I\ n MI'(llr ul ll", 1110 1, \111] ti ,
png.55\1.
'10. ,<4rANTC HEV G. : ('oil dul ll' ,'t (PI"
t/qul' <iIm" la /IIhlllJl" oU/n" ,',
"Al't'h ivCli dn l'Unlon M,11I1, ,101
Balkaniqul''', 1008, voi li, IMI! .
41. M. : Chll'ur{ll(l d ,' '"
gell/il, Pl'olllelNI", Il lU"L"'"j ll ,
19H.
42. TURAI 1.: Urgentele 1l!('{//('fl ('/d,."r
gi calc, de Sla l 1)('11 11'\1 1111-1'/'
llt''1:',
pag. 200.
43. VAYRE: P., DELi\.VIERIII: 1'11 , III!
RAN M.: E:rudc (')'ll(\rlm('utn/I!
des (\!IlItuUl() 1""
thologiques et
giqlws de.' .. ,1
Cllir.", 1001, voi. 111,1' :\1: , 11 :1
INTESTINAL OlN PEBRA TlPOII JA
a febrei
ll foidc a devenit de cind s-a
Inll'Odus vaccinarea
um putea s pune, chiar
do In int roducerea antibioterapiei.
cu care perfo-
11'IIZli in febra
\' fll' ln7.iI inh-e 2-5%. Survine mai
f, c<,vcnt la dect la copii.
se poate produce
In odcare a febrei tifoid<>,
111 pri mii in convales-
/ (' 0 \11 s ali dar cel mai
f!"('('ven t in a 3-3, a 4-a.
( 'u rit survine mai tir-
t lll, ('U lltt !iansele de vindecare
llf nL 11lni mal"i.
Drept ('auze fnvori'l!clote a le
au fos t incriminate
(";tllJnatis1ll(:lc abdominale, pr(:-
1"1' 11 \11 ilsl"'BJ"i:!.i lor in lubul di gesliv,
Ilql l11\lu !>OI11l.IVull1i, admi ni s lnu'clI
II .. dls nH" plll'gnt!vc etc.
Allatomic patologic(!. I\'!'fo
are sediul de 111 !l0l'
n ileonulul (>1 111
conseeutiv lIIwl 1'111.1'1 II
lui Payel' , dar poate li 1<1\" ,llI t lll.1,
de asemenea, pc apendl , (' ""11 IMI
un div.erticul Meckel.
La Beon (',,11' le!!"!!
li znt :1 pe marginea lib('J'lI 1"1111'
ori pe marginea 111 / ' ' I'!!
teri ce. Ea are ao.; peelul plllldlrUl"Il1 ,
cnd se p1'odu('o pe Un folir' 111 , ,,II
l a1" ebte sau Il' nli(,1l111 1d,
cncl esca!'a se produ("C pl' pl /kll\1I
lui Payel'.
De l'eguJi'I exi sUI o
(l aI" in dl'C'll 10% 11111
cHzuri giisim 11lllltipl/'
Pel"etele d l/I I II
r uj c"tt, In flwnnt, i'dl'
fL"iabil , f'oon ('tJ (X"lII"tiI1l14!
tin in('onvonlrnl pcnt.Nl \1';I,tl\ltll'lI
1\11 f'hil'\1\"gh'al.
'"
St ru/ilt clinic. Pot exista
prodl' omale, care
(meteorism
u;,: agcl'GI, elim'ei pl'ofuze,
C' lIrca zgomotelor intestinale).
In simp-
tomele sint <le genera-
li znlft. Semnul de ilebut este
l('11 in
UlrlC'c il rcpte sau In J.-urur ombilicu-
Conlractura
pl'czcn![1 in formele grave nu arc
InlC'n',ilutca din de
IItt" OnigblC.
Se olribuie o malle impor-
lIulllI pcn ll'u diflgnosticul perfOl'a-
tlt, l, a pulsul ui
fii 11 lC'mpcmlurii ce se produce la
1111 rnamOl ll dat in cursul febrei ti-
roltl(, . Apa re, deci, t ahiCardia-it
IllpolCl:mi}l. O valoare-In fel e
tl1H1 e o (l1'0 constatarea unei leueQ-
(.( Lo)'c ele [5- 20 OOO/mmc, care in-
lcucopenia ti
II ndlol', 1n plini\ a bolii,
orlC\! dUI'cI C in Iosa
(wll ... , cu
I'IIIIII{' cu poli-
11I1t'!C'O:t.i\ ('vocll eventualitatea unei
IK;I fOI' lItiL
1.11 l'."Hlllcnul l'adiologic vom
1'1\\1111 pnCjlll1Q1l,criloneul, semn
plt tll pcnll'u di agnosfic,penll'u cii
pot ('xls ln sindl'(){Hne
fOl'ulivo fl\rri pneumopedtoneu le-
HUl(' de Icziuni de ileit.l
Slngul'a diagnos-
!I('II ('onslalm'eil unei pcrito-
1111(' pl'ln la o am-
Imlllhll'l<, II bolii, deci
1,,. 1 n t l't'ven e, tns, caroderu 1
Illll( IOIl('Opl<- III lczillnilO!' este ovo-
4'/l 10!' : llf'ilid sel'opul'1I1ent in peri-
tnn('u, pel lenticulflrii a<;-
('undl sub f ulse membrane,
fJ/(j{J!lm;licltl se VII
fIIIi' (' U pNltonil <, uc'u te difui'e de
I1lIn t'lloloUil', mai olrs {' u ('Cu npen-
e Hl/tu l lQIA DI<;
doI' contexlul clinic in
care se produce spl'e
diagnosticul de
Tratamentul este chirurgi-
caL tI'ebuie practicatti
cit mai precoce de m,'-
suri energice de I'eanimare : aspi-
a nti biotel'S-
pie metode chi-
rurgicale in suturn
Cea mai
frecvent este sutura,
Se o incizie paral'cc-
sau
vedficarea perfo-
nu fie
muJiiple) se face excizie limitat[l
cu avivarea mat'ginilor apoi su-
tura cu fire separate,
In caz de multiple
sau necrozc segmentai''e putem re-
curge la a in-
testinului,
ExteriOlizarea intestinuhii n
caz de multiple pe o
ntindere mare, cu toate criticile ce
i s-au adus, este pent ru J. Dor me_
toda de In mo-
derne de anestezie reanimare
este de preferat

Indiferent de metoda Opera-
torie pe care o folosim, drcnajul
n Cosa iliuc{. este un gest
pe deplin justificat. Pentru pclito-
nita instalarea unui
sistem de pel'fuzie - a
peritoneale cu o de
anti biotice poate fi, de as eme!',ea,

ProgHostiC1l1 eBte cu at.t mai
favorabil, cu cit perlo-
survine nll'-O mai tur-
divH a bolii.
tifi(';'\ 1\ de-
ve nil o t'urabilft, ('on-
t l'al' ,1 ('CCII ('C estimn ('li un l- fcr l
rit' \f' ac in urmli, epO('fl tn {' nl 'O
r ' //n ,.JNTf: il III)(lM I.VJ1 IA:
I t di n Cebl'elc Ufolde se compl i<:uu
' II din C'IWC 60%' el'uu
II Hlt'lnle,
SlGMOIDlTE,
DIVERTlCULlTE
vorba de procese infla-
11I,lIorii acute ale segmentului sig-
tIIoldlan al oolon'lll'ui. Sigmold1tele
hll lllle, oonsidera\.e cele mai frec-
\ ('nlc, se intotdeauna pe
111 1 ('olon divcrticular, mai ales la
sint de ori mai
h 'Tvcnte la
Lcziunile infIamatorii seg-
1II" n1arc ale colonului sting snt
III il frecve nte dect leziunHe infla-
11I, ltorli ale restului colonul ui, fiind
r,I\' orizate de unor diver-
IltuU(70% din div'ertjculii colonu-
lui nu localizar,e
Di VleMreulii colici sint consti-
tll ili prin hernierea mucoasei in-
tI",li nale, n muscu-
10A"('\ apar electiv la nivelul in-
mezocolic-e a orificiilor de
sau pe margi-
'II 'U a colonului n
Itn it'nnjurilor epipl oke,
Oiverei.culii colici
anatomi c cel mai frec-
\l\' nl al sigmoiditei.
Cauzele care pot C'ontribui la
snt:
_ obstnllll'en prin
c'()J' pl etc, ;
_ inocularea prin
H<'1'Tl1Cni intesti nali patogenj ai mu-
('ollsel erodale ele corpi
_ fenomene vascw,are ce
I o tl'ombozi"l
Din punc t de vedere clini c',
lnblOl,l1 ::;igtnold itci ncule este una-
JOI! ('u uc;-clu nI unei upendlcite
1I/lI t(' cu loelllizorc s tlngi'i, De rc-
mll 11 60 inslnlCII":'\ o durere puh'r,
'"
nic(\ in fo.<;}l sll n{tlt
de t.emper allll'/1 l'idi c/lt ll , ([t' 1111>11/
leucoC'i tozil pUl'ezi\ 1 n lc's tl
La e xanHmul obl('('lIv '1\1
poate o ('ourdi\ s lUmold lllll 1l
in CUi': C!\ Up it l'II I' CU mu/ol
eulal'll nu este prca put{,l'Illt'l\
Cri za diverti cu lun' poate OVO!t UI
spre vi l1dccfll'C, Hi ill
Ct'Onicizare,
F07'me clinice evoluliu(' "
- divet'lic:ulita simpl ii . ('111 11
eare de obicei ('edC!lzi\ dllp,\
24- 48 ore dupii ('o IlU SIII' V('I1t1
1- 2 debflCluri dim'ck'{J,
- forme sevCrc ('It 1I111lIlr\"1
tare 11\ ('BI'C ('volut ln {' '' Il'
imprevizibihi ;
- forme per fclI' lIlI V\' dll 111
inceput ('are sint IIt' 1'1,11,
mai mul te 01'1 (1(' un 111 1,1, '
ele pel ' HOIH\ dI : 1 \llj
pot fi faVOrizate! dc (1 dltlll l h
cuatorl-e sau el iamii hnrlLltJl /'f\ll)
mare presiune;
- forme h cmol'lIgkr, ('li 1111 '
lene repetate in tol timpul 1'1'1:1 1,1
inflamatol'ii;
- forme pUIulcr,t(', ('U 1,11
minare de puroi IIr 111 1111( 1
prill anus;
- 101" ,e subodui'.I v<"
rn unele C,'lIzuri dupl'l ('I'I:tll ti I'
acul ,1 In p{,t'!oa(11l dtl
ameliorare aparen l,' sUI'vln mrilpll
sub fOl'lnli 41 (' :
- bloC,' Pl'I'isiWl1 oldlHII, 11',4'
cu bloeul lqwtldl (' ulHr' 1,1
('are poat e evolua dUI l'
regresiune;
- supul'lI \ie
cu toate (;emnelo dc
jOdi l1i unui ubc'(''i In rU'U1
sUngii sau 'n m!('u! hU/II!.
! \Cos t ubces, nctl'lItal.. tlndo H/\ 1411
dcsd,idfl prin fI \'Ilulii'IU'{' fn VI'l/It..."
({'('t. !lItC:-Itln vnuln "'II'
1,11'1(', (' !II'I' t' stl, hl'HI\111l
3,1CJ
do wmne proprii, CaI"l c l,eJ'i ::,t.k:e
pt'ntru fic('!l1'c tip de
Singurn fistulf\ benign" cste
{t'lI lICClut.\ care se spon-
tan, (;clclnlt(! pun probleme tera-
peutiro difici le prin infectarea
Il l'HVfl ti organelol' n care
DiOO'IO$1 ieul se
fut'c ('U :
- ancxila
- IJegmon al ligamentu-
lui 1111'/0:;
fl cblTl10n pcrinefrelic ;
auces perineoplazic ;

Q)i leiUI ;
pcl'itonilfl
odll",ie,
'j'tnI07l).(' ntlfl. Formele cu in-
{'aku'al:\ )imp1{\ benefi-
f'lIIZ{\ ele I.r,)!all1ent medical diete-
th', IIn liinrJamiltor, antispastic, re-
p!lUS, PUllU:1 ( 'li Criza ce-
clc' lI /1i In d t C\'H zile se poate face
utlUwl 1'11 explorarea bu-
tlll llli 1\ c'o!ol1ului
'1'\'1I1nrncntlll ehiruJ'gical este
, j' /{'\ 'vat fl) rmelol' gnwe,
dl' fl'nomCl1C [>el'itoneale sau de
IIJ!tQ' /ln'll g enerale,
1';xploI'HI'ca opcl'atorie va sta-
l J!lI tipul de pe ('m-e Ul'-
!l1I'ulii s () Pl':\('!iPILm.
CIIIIWUCJ IA 1)/'; U /lt;fo.'N,/, ,1
1n ('UZ de Iezi uni /jll ngrc
noase, este exereza largd
in Sftn{tlOS, chiar in lipsa unei
perfo1"a\ii diverticulare evidente.
La fel se va proceda In ca
zul leziuni10r dubioase.
In ceea ce res tabili -
rea trebuie Slt mani-
un grad de
avem cea mai ndoinl L\
asupra a in.
peritoneHle e::;ta
mai bine in acest caz
anastomoza cu un anus de prole<' -
Cnd leziunile inflamatorii snI
foarte ntinse cnd o
tonit.:>J. sau un abces pel'isigmoiclian,
pu!:em recurgem la o (!Ii!
tip Harlmann sau chim' numai la O
deasupra un
djenaj larg al n caz Cii
stw'ca bolnavului este foade gr::w:i
O antibioterapie pe ct posi -
bil O l'eanimare
va actul chirurgical se VI.1
prelungi n perioada post-ope-
ratorie,
Formele complicate de fistul"
abces pun probleme' chirurgi -
cale delicate, d3r ele nu
chil'uJ'giei de
BIIlLTOGRAF.1E
II II r.. 1 11,1,' (; . : A lI1'O/)QS du I.rait emcn/
dgrllQjr!itl'!, aiguiis, "Lyon
('Jdr." , 1971, voI. G7, pug, Of>,
'1, ,r" GILLOZ A .. OCZWAH.
(,2AK 1,:" ](AMAL H.: LeS
dOIl,s la
"J gmQ;'(l/t fl , Chir,", vol,
IlUl{. 5:101 ,
3. ,1" V1GN.A,L S., '1'OS-
Sl1' E.: L e /raitlJm,eM clt irur,flj
calc des "igmo/dUes, "Lyon Chir ",
HJ70, val. 61), p:llj:. :!1P,
G1ULIANO A .. C/iliica 11 I crupeu/.i {'(J
(fltlrurfliclt. Vrgellcills eli j'h//111"
(fia, Ed. Atl'llC(), llurnos I\irr'l,
PIlJi,

!. MI':YI;:Il, CIt..
('A I ,[n:HOLI II ., JAMAllT J "
'\1 . I' :Xl 0U It.: Le lroll emellt <:Id
,,"ylr-a/, du ,dgmoi'dlte3 diverll -
1' 14101'*,8 l'Olllpli(j!l ees - A propo,T
ci" /3/1 uu,tllrllat!01l$, "J, Chir,",
llJ111 , voI. 1[ 5, png, :!05,
",1 /
O, l.: Cur,! (/u I'/dnny' ", 1\11
dOlJ1elllll, prll' tell J, [ .. lv/III'ufll. II I
sti tut\ll lli de mo(U(.' lnh ' 1'\11'11)0111' 11,
JQ56,
7, $lCAHD A" MIALAH.ET ,1 , 111 1 Oll,h :
I'n/il%f/l,. c/t!Iu rg!cnlll. Eli , f..11l 1
son, I'nl'i s, H171, 700,
PERfORA}'IA DlVERTlCULULUr MECKEL (D.M.)
Oi vertic'ulul Meckel este re-
I" t'I. ('nl!lntul cel mai tipic al divel'-
tit u!tloJ" intestinali congenitali. El
IOf,te un voCSltigilu din cana1ruJ. om-
fllhl n1C", enteric anume
tltlll Ilca!, ("'are la nceputul
PIIlli1'Ionare intestinul primi-
I Iv mijlociu de vezicula ombilicah'i.
D.M, este intotdeauna unic
H' pc ultimul metru al
I!t'on ului, la o de 30-
UO ('m de valvula acolo
tlllde se arlel'a mezente-
I lf'rl Este de co-
ll ld\ SIHI ca un deget de
cu gaura de implantare
11\1'ijll, este irigat de vasele me-
?('nlel'ice adiacente pl'intr-un mic
rllCl.e nlcl' triunghiular. Lungimea
lui ntre 2,5 12,5 em,
!Jazn de implantare se
pC marginea a ileonului
roade rar, in apropierea
mezentel'ce, Diverticuhll Mec-
leei de mobil, dar poate
dl minc pe a
(r rnbilicului direct suu printr-un
1'(ll "(10n
Structura sa histologiei) esle
annloag cu rea a ileonllilli de la
IIrel nivel, cu mucoa!;:ei in
(':Irc putem zone cu caracl.c-
rele lTIuC'onsei gns ll"i <:e SAU
e]tIOI!cnnle.
hclcrOlOpA
eapabi111, n Ulwmile tondltJl,
pl'odudi lin SUt' cliftcstiv fourN
activ identic cu ('cI gWHI' j(', ('UI' t ) tiI
contact cu ci ti
ul ccrului pc'pilr ' ciI
vertieular.
Divcrtieuhll Mef'1I1'! 1<.) In l l l -
mai frecvenl 11\ bru'bhl l, Ip
de 1 11\ 70 dint re In(lI vhl,
poate fi sediul diferitelor pJ'O( ' I"I \)
patologice, dintre ('al'C ('chJ Itlul
frec"cn te snt : in fi le (ci 1 vOr'
ticlilitele), u!cercle, t umod!o In
plus, poate fi genernlOl' r]C\ ()(,!tl ?11
intestinale,
Divertirulilele nu o fOHrtlol
mare asem{mare cu
apendicelui. Diverli culltu t'flle J'I' ,
la\.iv mull mai {'Il npcn(l !dl ll,
iar multe cozul' ('/1 (!I VIti' .
liculite perforate in rculllut., rlll
fost ulcel'e perforrrlo 111(1 <11 ..
verticulului,
Ca n ('ilzul apenclidtl'l, eli ,
v'erticuli ta se poate d<'IIOl'tl unei lu
ziuni locale a mucoasei, pl'ln (;nI .. ' ,
rotit sau alt corp unt'!
hematogene.
divC1'lkulului 1111
bradl un cmm