Sunteți pe pagina 1din 42

UNIVERSITATEA VALAHIA din TRGOVITE FACULTATEA DE TIINTE ECONOMICE Specializarea MANAGEMENT

KIDCARE PICOLLINO

Denumirea proiectului, realizarea unei gradinite cu capital privat cu program prelungit KIDCARE PICOLLINO
Autor : Alexandrescu Beatrice

Trgoviste 2008/2009

Cuprins Denumirea Proiectului; 1. Identificarea nevoilor n generarea proiectului. De ce proiectul? 2. Nevoile de business. Sistemul / organizaia n care se integreaz proiectul: Viziune,

Strategie. Obiective strategice 3. Declaraia de lucru (Misiunea); 4. Planificarea proiectului. Harta proiectului. 5. Managementul proiectului. Echipa de proiect. 6. Studiul de fezabilitate/pre-fezabilitate; 7. Declaraia de scop; 8. Structura desfurat a produsului (PBS Product Breakdown Structure); 9. Productele (deliverables); 10.Structura desfurat a lucrrii (WBS Work Breakdown Structure); 11.Structura desfurat a Breakdown Structure); 12.Structura desfurat a resurselor proiectului (RBS Resources Breakdown Structure); 13.Definirea constrngerilor. Evaluarea riscurilor iniiale; 14.Structura desfurat pe activiti (reeaua) a lucrrii/proiectului (ABS Activity Breakdown Structure sau PND Project Network Diagram); 15. Estimarile de timp 16.Estimrile de cost; 17.Definirea drumului critic. Graful Gantt; 18.Proiectul de buget: a. Costul proiectului; b. Cash-flow-ul proiectului. 19. Business Plan 20.Evaluarea riscurilor; 21.Planificarea rspunsului la riscuri (rspunsul la impact); 22.Planul managementului calitii; 23.Planul de control al schimbrii; 24.Planul organizaional i documentul de acceptare a performanei; 25.Planul de procurare; 26.Planul de comunicare. organizaiei (OBS Organization

IDENTIFICAREA NEVOILLOR IN GENERAREA PROIECTULUI . 1. IDENTIFICAREA NEVOILOR IN GENERAREA PROIECTULUI DE CE PROIECTUL ? Justificarea realizarii proiectului este sustinuta la nivel local prin faptul ca Municipiul Targoviste nu are o oferta generoasa privind existenta gradinitelor particulare . La nivelul judetului in mediul rural traditia se constata ca din ce in ce mai multi parinti isi dau copiii la gradinita. In anul 2007 s-au infiintat 12 grupe noi de gradinita, numai in mediul rural, la solicitarile parintilor. Cand anul pregatitor va fi obligatoriu incepand cu 2012, cererea va creste. Foarte timid, au inceput deja sa apara in Targoviste si gradinitele particulare. In viitor se estimeaza ca cei care lucreaza in strainatate, isi vor da copiii la gradinite particulare, pentru ca isi pot permite financiar aceasta varianta. Prin prezentul proiect ini propun sa vin in sprijinul parintilor care doresc sa-si educe copilul si sa-l formeze intr-o gradinita particulara. Acest proiect isi propune urmatoarele obiective : creativitate maxima o gasca simpatica de educatoare bucatarie proprie cu retete facute de specialisti spiritul Picolino

Ce este spiritul PICCOLINO ? E mai greu de descris. E insa usor de perceput. E un amalgam de principii si sentimente care leaga personalul de copii, copiii de ceilalti copii, parintii de activitati, copiii de parinti, parintii de personal. E in buna parte daruirea educatoarelor. E tot in buna parte implicarea parintilor. E intr-o alta buna parte stilul deschis, comunicativ si transparent ce isi propune : o definirea caracterului si personalitatii copiilor; o socializarea copiilor; o stimularea si dezvoltarea la copii a capacitatii de a aplica cele insusite; o dezvoltarea indemnarii si imaginatiei copiilor;. E o armonie a tuturor acestor lucruri

Piaa
In momentul de fata piata este restransa in cea ce priveste domeniul ales pentru acest proiect, deoarece nu exista nici o gradinita particulara la nivel local, chiar si judetean; astfel detin monopolul pe aceasta piata. Gradinita se afla in orasul Targoviste si astfel ne referim la o piata locala, unde cererea este foarte mare pentru o gradinita care sa aiba mai mult incredere parintii atunci cand pleaca la serviciu.

Care este piaa

Caracteristicile cererii
- Volumul i evoluia cererii. Determinarea pietei efective Volumul utilizaatorilor de serviciu particular creste de la an la an. Asa cum arata si tabelul din ANEXA1 copii nascuti in anii 2005 -2009 sunt asa de multi incat nu au loc la gradinitele de stat. Analiza datelor statistice arata ca natalitatea a crescut considerabil in Targoviste din moment in care numai 2503 copii au locuri asigurate la gradinita si restul de 9363 stau acasa. Analizand datele din bugetele de familie demonstreaza faptul ca din ce in ce mai multa familii castiga 5 salarii de baza, astfel isi permit ce este mai bun pentru copilul/copii lor. Capacitatea pietei potentiale Piata potentiala reflecta o dimensiune ideala, neatinsa inca; termenul potentiel reflecta faptul ca exista posibilitati de dezvoltare a pietei; astfel: Potentialul de absorbtie a pietei cele 2 grupe sa aiba toate locurile ocupate, mai exact 15/grupa si posibilitatea de extindere in al 3 an. Numarul si structura nonutilizatorilor implica aflarea motivelor de neutilizare a serviciului particular a unui grup de oameni pe piata si atragerea lor spre acest serviciu. Evolutia acestei piete in alte regiuni din tara este prospera si in continuare sunt cereri catre aceasta piata; reprezentand astfel o evolutie. GENERALITI DESPRE PROIECT Denumirea proiectului este KIDCARE PICOLLINO , fiind o gradinita privata cu program prelungit Scopul Gradinitei KIDCARE PICOLLINO este acela de a fi un loc special: Unde copilul este acceptat in functie de propriile nevoi Unde copilul invata sa-i respecte pe cei din jur si sa aprecieze ce inseamna sa faci parte din comunitate Unde copilul invata despre valorile vietii Unde curiozitatea si dragostea de cunoastere a copilului sunt incurajate si dezvoltate Copiii din gradinita sunt provocati prin intermediul jocului sa participe la diferite activitati: sa participe la cercul de arta, sa sclupteze obiecte din lemn, sa faca mici experimente in domeniul stiintei. Aerul curat si exercitiile fizice sunt vitale pentru sanatatea si dezvoltarea fiecaruicopil. 2. NEVOILE DE BUSINESS. SISTEMUL / ORGANIZAIA N CARE SE INTEGREAZ PROIECTUL

Gradinita KIDCARE PICOLLINO este fundamentata in primul rand prin convingerea ca "omul poate invata sa fie om numai de la oameni", ca micutul copil are nevoie de educator, care traieste impreuna cu el, si se leaga spiritual cu fiinta copilului. Sprijinind independenta, dobandirea capacitatii de decizie si asumarea responsabilitatilor, gradinita noastra isi propune sa faciliteze constructia unei imagini de sine puternice, pozitive care sa determine increderea in fortele proprii si respectul de sine la copii.

Fia de informare a societii


motivul social : am ales acest nume KIDCARE PICOLLINO pentru ca se refera exact la gradinita pe care un parinte si-ar dori sa-si educe copilul si sa-l socializeze. localizarea : in orasul Targoviste, pe strada Campulung, nr. 59 forma juridic : SRL, neplatitoare de TVA si intra in categoria de micro intreprindere, deoarece sunt 6 angajati cu carte de munca. capitalul social i repartiia sa : 175.000 RON ( 50.000 ) ; 17.500 de parti sociale a cate 10 RON fiecare. data i locul depunerii cererii de nmatriculare la Registrul Comerului: 03.01.2009, in Targoviste la Registrul Comertului Dambovita. CEREREA PIETEI

Caracteristici ale cererii


Tipul de clientel i repartiia n % a vnzrilor pe pia Tipul de clientela este de consumatori individuali, iar numarul de clienti este de 30 de copii cu varste cuprinse intre 3-6 ani. Ei reprezentand 0.03% din numarul total de copii care nu merg la gradinita. Alte aspecte considerate importante referitor la cerere. Din cauza ca nu mai exista locuri la gradinita, si mai ales ca exista cazuri in care unele grupe de copii sunt superaglomerate, cerea este din ce in ce mai mare. Clintela gradinitei particulare este in numar mic , dar consistent, adica oferim servicii de lux, astfel clintela este una pe masura si va si una fidela.

Caracteristici ale ofertei

Generaliti Concurentii mei fiind gradinitele de stat , deoarece pe plan local nu exista nici o gradinita cu program lung si nici scurt. De aceea nu pot sa stiu de ce buget dispun si nu pot face o comparatie. Dra in schimb gradinitele cu program prelungit sunt in numar de 8 avand 2061 copii( 3-6 ani), detinand astfel o cota pe piata de 0.17%. Concureni Principalii mei concurenti nu pot oferi siguranta pe care o ofera gradinita mea, deoarece vor fi maximum 15 copii la o educatoare. Vor putae ajunge mai usor la gradinita prin transportul oferit de gradinita, si predarea in limba engleza care reprezinta principalul atuu.

ANALIZA PIETEI Cota de pia ( plan local) Rata natalitatii:

Anul 2005 2006 2007 2008 TOTAL SURSA: Sectorul de Statistica din cadrul Primariei Targoviste

Numar copii 3109 3088 2440 3229 11866

Construirea unei strategii, deci i a unei strategii bazate pe coordonatele dezvoltrii durabile include urmtoarele etape: a) decizia managerilor de vrf pentru aceast aciune i informarea ntregii uniti despre aceasta intenie. Fr o participare activ a managerilor de vrf, orice strategie este compromis. b) Un diagnostic nemilos al societii, cu toate consecinele pe care cunoaterea adevrului le presupune, att pentru manageri ct i pentru subalterni sau pentru soarta institutiei c) Stabilirea Viziunii unitii acea propoziie scurt i clar care declar rspicat inta strategiei. d) Stabilirea Misiunii deci a componentelor care condiioneaz ndeplinirea viziunii. e) Adoptarea valorilor fundamentale, a Constituiei unitii care include coordonatele etice pe care managerii neleg s le aplice, n diverse direcii de aciune, pentru punerea n practic a strategiei f) Stabilirea obiectivelor strategice i construirea politicilor necesar a fi aplicate pentru a atinge obiectivele stabilite g) Stabilirea indicatorilor cheie de performan care vor asigura controlul progresului n indeplinirea obiectivelor strategice. h) Implementarea strategiei (planuri de aciune, programe, termene, alocarea de resurse, elaborare de proceduri de raportare i monitorizare, modificri eventuale ale structurilor organizaionale, n acord cu obiectivele strategice) i) Replicarea n cascad a punctelor de mai sus la nivelele i structurile inferioare (subsisteme, departamente, uniti strategice de afaceri strategic business units). j) Monitorizare, evaluare i control, pentru a asigura ndeplinirea obiectivelor strategice pentru a le aduce corecturile impuse de evoluia societii sau de factorii externi.

Planul Strategic Misiunea Obiectivele Strategiile Planuri operationale Marketing Pozitionare pe piata Canale de distributie Promovarea Productie Planificare Prevederi legale Achizitionare teren Finanate Politica financiara Gestiunea activelor Structura capitalului

Cercetare si dezvoltare Tehnologii Previziuni

Resurse Umane Relatiile de munca Dezvoltarea manageriala Prevederi legale

Sructura firmei Grad de centralizare Bazele structurii pe deparatmente

Harta include deja unele obiective posibile. Ele nu ar trebui sa depeasc 15 -25. O asemenea harta strategic oblig managerii s ia n calcul i factorul economic, i cel de mediu, i responsabilitatea social. i, dac tot este obligat s o fac, obiectivele pe care le nscrie n aceast hart trebuie s fie consistente, s produc profit s contribuie la dezvoltarea societii. Ele nu trebuie s fie enunuri formale, fr coninut. La alegerea obiectivelor strategice, managerii in seama, conform acestei structuri, att de inteniile uor de cuantificat n moned sau % dar i de posibilitile, infrastructura proprie n stare s susin aceste intenii, i care uneori nu se pot cuantifica (de ex., nivelul de pregatire al angajailor, tradiia firmei) Direcia economic de dezvoltare a fost submprit n 3 componente: - Consolidare - Difereniere - Diversificare La analiza strategic a dezvotrii economice, managerii trebuie deci s aib n vedere att analiza critic a situaiei existente i renunarea la acele activii dovedite ineficiente, fra viitor, ct i diversificarea activitilor n ntmpinarea nevoilor reale ale clienilor. Atributul de difereniere trebuie s conving clienii c societatea are locul ei n mediul de afaceri, c ea se deosebete de competitori i c aceast difereniere este n beneficiul pieei i consumatorilor. La nivelul firmei , obiectivele strategice trebuie s in seama de cele 3 componente ale dezvotrii durabile (economic+mediu+social) dar i de cele 4 perspective care alctuiesc orizontul managerului modern: - perspectiva financiar - perspectiva pieei, a partenerilor - perspectiva proceselor interne

- perspectiva instruire dezvoltare Aceste patru perspective, inspirate din Balanced Scorecard dezvoltate de Kaplan i Norton i cele trei direcii ale dezvoltarii durabile structureaz harta strategic pentru realizarea proiectului Gradinita particulara KIDCARE PICOLLINO Un model pentru strategia de dezvoltare durabila cuprinde drept elemente esentiale: - Diagnosticul societii - Viziune - Misiune - Valori fundamentale - Obiective strategice structurate pe 4 perspective Financiar Parteneri procese interne cretere i perfecionare Includerea celor 3 direcii ale dezvoltrii durabile: Economicul Mediul Socialul Ideea de a face o gradinita particulara este un vis din copilarie, si ce este mai frumos decat sa-ti indeplinesti un astfel de vis. Din totdeanuna mi-a placut ideea de a sta cat mai mult cu copii si astfel s-a nascut acest proiect, acesta nu va fi doar o ambitie, ci un proiect pe termen lung. Obiectivele urmrite prin realizarea acestui proiect : Obiectivele mele, ca finantator al acestui proiect ,sunt in primul rand fericirea si educarea copiilor si apoi partea finaciara, cea care tine de profit. Bineinteles ca acest proiect nu este tocmai pentru cei care vor doar sa-si trimita copii la gradinita, este pentru cei care au copii capabili sa invete 2 limbi straine, care sunt sociabili si cei care sunt creativi. Acesta este scopul. Marimea proiectului . Marimea intreprinderii nu este foarte mare, ea detinand 6 angajati cu carte de munca si salariu fix , 7 profesori colaboratori. Proiectul cuprinde 2 grupe a 15 copii, unde se va percepe o taxa de 1.000 RON/ luna, astfel capitalul social in primul an este de 330000 RON. Cota de piata pe care o va detine aceasta gradinita in primul an de existenta este de 0.03%, in conditiile in care intre ani 2001-2004 s-au nascut 11866 de copii, si in gradinite sunt doar 2503; astfel restul de 9363 stau acasa, iar noi ne raportam la cei care sunt acasa Strategia pentru 10 ani privind dezvoltarea proiectului Urmare a aplicarii liniilor strategice Gradinita particulara KIDCARE PICOLLINO se va extinde in ceea ce priveste nr. de copii pe care il poate absorbii prin majorarea nr. numarului de grupe nou create , rezultatul urmarit fiind exprimat prin dezvoltarea optima a copilului. Se va pune accent pe aspectul ludic - de joaca, al activitatilor pe care copilul le va desfasura la gradinita, pe ideea de cunoastere a altor copii, de legare a prieteniilor, invatare a multor jocuri, cantecele, poezii etc 3. DECLARATIA DE LUCRU ( MISIUNEA) Misiunea proiectului Gradinita particulara KIDCARE PICOLLINO este aceea de a urmarii : satisfacerea totala a cerintelor clientilor mentinerea clientilor vechi obtinerea increderii clientilor noi mentinerea unui Sistem de Management eficient. Generic pentru definirea declaratiei de misiune , organizatia isi declara urmatoarele :

Tip de Metafore umane nevoi Fizice Trup / aciune Sociale Suflet / sentiment Mentale Minte / gnd Spirituale Spirit / cuvnt

Verb

A tri A iubi A nva A lsa o motenire (a transcede sinele, Scop, sens, semnificaie a contribui, a face ceva pentru ceilali)

Dimensiune n organizaie Economic Apartenen Provocare i cretere

Misiunea fiecarui angajat din inteprindere este definita de raspunsul la urmatoarea intrebare: Ce trebuie pentru a reusi n inta pe care i-ai propus-o? HOTRRE! Nu exist conductori nnscui. Majoritatea conductorilor buni sunt oameni obinuii care au nvat s rezolve problemele sub presiunea circumstanelor. Fiecare angajat va tine cont de : Caut s nelegi clar care este problema aparent cu care ai de a face Studiaz cu atenie toate datele problemei D-i seama care este adevarata problem Stabilete mai multe rezolvri posibile Alege-o pe cea mai bun, avnd n vedere posibilitile pe care le ai. 4. PLANIFICAREA PROIECTULUI. HARTA PROIECTULUI Geneza i motivaiile proiectului de creare a ntreprinderii Principala preocupare este de a ajuta copilul sa se construiasca pe sine la varsta prescolara cand are loc largirea raporturilor dintre copil si realitatea inconjuratoare. Se porneste de la identificarea unicitatii fiecarui copil descoperind in felul acesta valorile fiecaruia. Serviciile Descrierea precis a serviciului Gradinita KIDCARE PICOLLINO - cu predare in limba Engleza. Serviciile constau in invatarea copiilor cu varste cuprinse intre 3-6 ani. Pe acest taram al inocentei copiii se pot juca ca fiind doctori sau soferi, lorzi sau ducese, bucatari, ei pot gati si ingriji bebelusi, pot colora sau canta. Ei asculta povesti, vizioneaza teatru de papusi, gatesc supa, fac paine, construiesc case, prind frunzele de toamna care cad si descopera cum se lucreaza lemnul in cadrul atelierelor de arta si creatie. Programul lung incepe la ora 9.00 si se termina la ora 18.00 cuprinde: - mic dejun, - program educational si distractiv, - masa de pranz - program de odihna (1300 - 1500), - gustare - o limba straina/ alte activitati

Meniul este zilnic afisat in holul gradinitei. Va prezentam un exemplu de meniu pentru o zi: Mic dejun Lapte cu Nessquick (sau ceai de fructe si plante) Cascaval

Ora 09:00 Unt cu miere de albine sau dulceata Ciorba de pasare sau de vita (supe) Piure de cartofi cu piept de pui la gratar si salate de sezon Ora 12:00 Fructe Pranz Omleta cu cascaval si rosii Placinta cu branza ( prajituri de casa ) Ora 16:00 Lapte sau ceai cald Gustare Meniul este asigurat in fiecare zi de o firma de catering numit Z, din orasul Targoviste , in apropierea gradinitei, care respecta necesarul caloric adecvat varstei fiecarui copil si este vizat de medical pediatru., meniul costand 5 RON/ZI/COPIL. Care sunt utilizrile secundare ale produsului Cresterea interesului la aceasta gradinita este in primul rand predarea in limba engleza, si avem ca optionale si limba germana si chineza. In fiecare luna copii sunt dusi la teatre de copii si la gradina zoologica. Au acces nelimitat la tot ce inseamna creativitate , avand astfel o camera speciala pentru a-si dezvolta personalitatea si talentul, prin nenumarate concursuri. Pe viitor, sunt prevazute amenajarea unui spatiu inchis pentru animale domestice, unde copii trebuie sa aiba grija de ele. Transportul la gradinita se face printr-un mijloc de transport oferit in pachetul de servicii de la gradinita, avand in oras 5 statii de preluarea a copiilor , ajugand astfel in siguranta si la timp pentru o noua zi.( Anexa 2 ) Previziuni ale Cifrei de afaceri CA (mii lei) primul an al doilea an al treilea an CA primul an Mart Apri. Mai Iun Iul A ug
1

CA descompus 2009 2010 2011

Ian.

Feb

Sept.

Oct.

Noie m

Dece m

0 30.00 0 30.00 0 33.00 0 33.00 0 30.00 30.00 30.00 30.00 30.00 0 0 0 0 0 33.00 33.00 33.00 33.00 33.00 0 0 0 0 0 0 0

30.00 30.00 0 0 33.00 33.00 0 0 49.50 49.50 0 0

30.00 30.00 0 0 33.00 33.00 0 0 49.50 49.50 0 0

Observaii: In primul an ( 2009) cifra de afaceri se realizeaza din tarifele incasate pentru 2 grupe a cate 15 copii, taxa fiind de 1.000 RON/ luna. In al doilea an( 2010) cifra de afaceri din perioada ianuarie-iulie s-a realizat cu acelasi tarif pe luna, iar din luna septembrie- decembrie s-a majorat tariful lunar cu 100 RON/ copil/ luna, deoarece s-a imbunatatit pachetul de servicii oferit copiilor. In al treilea an (2011) cifra de afaceri din perioada ianuarie- iulie ramane neschimbata urmand ca din sptembrie 2011 crestem capacitatea de pregatire cu inca o grupa de 15 copii

MIJLOACELE COMERCIALE Politica de produs

Gradinita particulara ofera servicii intangibile. Serviciile noastre exista pentru ca corespund unei nevoi de care orice parinte se gandeste atunci cand vine vorba de educatia copilului. Aceste trasaturi intangibile influenteaza si imbunatatesc perceptia consumatorului asupra serviciului astfel : Gradinita are un nume puternic pe piata Este o diferenta majora intre gradinita de stat si cea privata Este adptata nevoilor consumatorilor Timpul dedicat drumului la gradinita dimineata este facilitata de catre societate Raspunde exigentelor clientilor Are o raspundere majora asupra copiilor si de aceea firma are in plan un sistem de securitate cu camere video Gradinita are o uniforma personalizata, astfel se reduce diferentierea intre clasele sociale. Politica de pret In comparatie cu alte gradinite din Bucuresti pretul nu reprezinta o bariera pentru cei care vor sa-si educe copilul intr-un mediu adecvat, cu anumite standarde si cu ceva peste. Obiectivele noastre sunt: ca tariful sa reprezinte pret si satisfactie. de supravietuire a intreprinderii de profit legate de volumul de servicii( maximizarea cotei de piata) Cel care a studiat pentru prima oara concurenta monopolistica a fost E. Chamberlin, unde afirma ca o intreprindere poate sa faca o schimbare de pret fara a avea un efect neglijabil asupra cererii, astfel incat gradinita nu va duce niciodata lipsa de clienti. Politica de comunicare Gradinita are nevoie de publicitate astfel : - La radio ( 100 RON/ luna) - Prin evenimente( la teatru, la posturi de televiziune locale emisiuni pentru copii) - Prin lucruri personalizate( uniforma, masina de transport local, pixuri, baloane) - Prin presa ( la festivitatea de deschidere a gradinitei, prin diferite evenimente facute prin cadrul gradinitei) - Prin discursuri Este foarte important ca la inceput sa faci o reclama agresiva precum: Educatia este cea mai importanta pentru piticul tau, va asteptam sa ne vizitati. Mesajul trebuie sa fie cat mai simplu, unic, si cald. MIJLOACELE DE PRODUCTIE (1) Mijloacele sub forma de imobile si terenuri Condiii de achiziie i exploatare CUMPRARE Cost n mii lei/an Imobilizri Teren (suprafata de 1000 mp x 70 RON = 70.000 RON) Amortizri anuale Cheltuieli cu chiria Primul an . Al doilea an . Al treilea an .

NCHIRIERE

CREDIT-BAIL

Cheltuieli legate de creditbail

Observatii: Inchirierea si respectiv credit-bail nu corespund planului de strategii privind dezvoltarea firmei. Strategia firmei se bazeaza pe achizitionarea de terenuri si constructia de imobile proprii. Mijloacele sub forma de material de exploatare Nu este cazul MIJLOACELE DE PRODUCTIE (2) Mijloacele sub forma de elemente necorporale Gradinita particulara are nevoie de obtinerea autorizatiei si acreditarii de la Ministerul Educatiei si Cercetarii, adica de la Agentia Romana de Asigurare A Calitatii , percepand astfel o taxa de 3004 lei (contravaluarea a 2 salarii de baza pentru functia de profesor grad didactic I si vechime peste 40 de ani), reprezentand astfel o autorizare provizorie pentru o perioada de 2 ani, in aceasta perioada facandu-se o cercetare externa a coditiilor de functionare. ( Legea 87/2006 )

Mijloacele umane Salariu brut nceputul mediu activitii actual (lunar) RON Personal productiv educatori bucatareasa 800 400 2 1 Numr Sfritul Sfritul primului celui dean al doilea an 2 1 2 1

Sfritul celui deal treilea an 3 1

ncadrare Personal comercial colaboratori - sofer - profesor germana profesor chineza profesor de dans profesor de informatica clown

500 250 250 150 150 100

1 1 1 1 1 1

1 1 1 1 1 1

1 1 1 1 1 1

1 1 1 1 1 1

asistenta medicala

400

Administraie i Conducere - director - contabil - ingrijitoare

1.500 600 400

1 1 1

1 1 1

1 1 1

1 1 2

Cheltuieli salariale anuale (n mii lei) (cheltuieli sociale incluse)

33.264,00 91.476,00 39.600,00

Alte aspecte importante educatorul trebuie sa respecte conditiile de angajare conform contractului care se incheie intre angajator si angajat, cu referire la programul de lucru ( 8 h ) si cu cunostiinte de specialitate si cu atestat in limba engleza. Produsele de alimentatie ( de 3 ori /zi) sunt achizitionate de la o firma de catering ( firma numindu-se Z) , bucatareasa avand doar obligatia de a incalzi si a pune pe masa mancarea. Colaboratorii presteaza servicii care sunt stipulate in contractele incheiate la inceputul activitatii fiecarui an.

MIJLOACELE DE PRODUCTIE (3)

Furnizorii si subcontractantii Nivelul achiziiilor RON 450 % din CA Termen de plat dupa 30 zile

Mrfuri Furnizorul 1 - LUMEA COPIILOR - jucarii pentru exterior si interior si auxiliare (TARGOVISTE) Furnizorul 2 - Kaufland - materiale consumabile ( hartie igienica, servetele, produse de curatenie, apa, sucuri, fructe, etc..) Furnizorul 3 - LUMEA COPIILOR - jucarii pentru exterior (TARGOVISTE) Total Servicii

1,5%

860

0,3%

Plata in numerar

1790

- cumparat din credit, deoarece raman in patrimoniul gradinitei

Plata in numerar

3100 Nivelul fr TVA % din CA Termen de plat

Furnizorul 1 - Firma de catering Z pentru produsele alimentare Furnizorul 2 colaboratorii Total

3000 1800 4800

10% 6% 16%

Dupa 30 de zile Plata la luna (cash)

Utilitati Furnizorul 1 - Electrica Furnizorul 2 - Distrigaz Furnizorul 3 - RAGC Furnizorul 4 - Prescom ( gunoi) Total Subcontractanii

Nivelul fr TVA 90 1000 300 100 1490

% din CA 0.003% 0.03% 0.01% 0.003% 0.05%

Termen de plat Dupa 30 de zile Dupa 30 de zile Dupa 30 de zile Dupa 30 de zile

NU ESTE CAZUL 5.MANAGEMENTUL PROIECTULUI . ECHIPA DE PROIECT

STRUCTURA DE MANAGEMENT A PROIECTULUI

Managementul societatii sub aspectul resurselor de care organizatia dispune

Managerul de proiect se defineste ca persoana care in virtutea sarcinilor responsabilitatilor si competentele atribuite postului ocupat exercita procese de management adopta decizii si initiaza actiuni ce influenteaza comportamentul decizional si actional . Managerul se caracterizezza ca fiind cel mai bun dintre egali ocupandu-se de problemele de conducere a activitatilor de conceptie , organizatorice si in general administrative . Rolul managerului :

Manager de proiect Nume : Alexandrescu Prenume: Beatrice AnaMaria Vrst: 21 ani Adres: Str. Tudor vladimirescu , nr. 46 Cod potal: 0200 Telefon: 0744.134444 Situaia familiar: cstorit

x a x Studii: x Diploma de bacalaureat x Ienachita Vacarescu


Atestat de limba engleza

celibatar

vduv

divorat

separat

Experiena profesional: Consilier de marketing la SC. ARCUL DE TRIUMF SRL., Targoviste Agent de marketing la SC. ING SRL. asigurari de sanatate si pensii private Targoviste Agent de asigurari la o firma de brokeraj SC. UBI SRL. Targoviste Alte activiti extra profesionale: Vizitez periodic centrul de copii abandonati numit Centrul de zi Danut Organizez petreceri pentru copii 6. STUDIUL DE FEZABILITATE / PRE-FEZABILITATE Progresul economic al omenirii poate fi privit ca o permanent contrapunere ntre dorinele materiale ale indivizilor sau grupurilor de interese i nivelul limitat al resurselor existente.

Condiiile existenei unei piee concureniale globalizate n corelare cu creterea economic impun luarea deciziilor optime pentru abordarea unui anumit proiect n diverse domenii de activitate. Decizia de abordare a unui proiect impune in mod obligatoriu realizarea unui studiu de fezabilitate i a unui plan de afaceri pentru proiectul respectiv. In acest scop se definesc urmtoarele elemente caracteristice: resursele se considera ca intrri n activitile generatoare de bunuri sau de servicii i pot fi structurate sub form de teren, capital, foit de munc. terenul include ca noiune sau sens economic rezultatele exploatrii de suprafa i subterane, ca daruri" ale naturii stimulate de eforturile umane, dar i suportul pe care se construiete i pe care se desfoar celelalte activiti umane. capitalul se refer la cldirile, echipamentele i materialele utilizate n procesele productive, fiind urmare a unei activiti umane anterioare: bunurile de capital nu satisfac direct nevoile umane, ci indirect, prin participarea la producerea bunurilor de consum. capitalul financiar se refer la active de tipul aciuni, titluri, depozite bancare, numerar, d in care nu se produc direct bunuri, dar care sunt foaite importante n acumularea capitalului propriu-zis. fora de munc se refer la talentele fizice i mentale ale omului, utilizate in producia de bunuri i servicii; o component important o constituie abilitatea antreprenoriala ce poate fi descris prin capacitatea de a organiza producerea de bunuri i servicii, asumarea deciziei economice, asumarea riscurilor. nnoirea cunotinelor i proceselor tehnologice (inovare). creterea economic, principala surs de satisfacere a dorinelor i necesitilor tot mai mari i sofisticate ale omenirii, poate fi asigurat pe trei ci principale, i anume: mbuntirea tehnologic, creterea acumulrii de bunuri de material, creterea foiei de munc (cantitativ i calitativ). Oricare dintre aceste direcii utilizate impun o cheltuire de resurse. Aceste direcii se suprapun sau se succed, astfel nct creterea economic trebuie, in condiiile resurselor limitate, descris, evaluat, optimizat i administrat corespunztor. Pornind de la aceste principii generale. n realizarea oricrei activiti destinate creterii economice este necesar a se realiza estimarea eficientei cheltuirii resurselor att fat de necesarul de alocat iniial, ct i comparativ cu alte activiti ce s-ar putea realiza cu aceleai resurse. La nivelul unor proiecte individualizate, alocarea resurselor, indiferent cine le deine, se face pe baza unor documentaii (prognoze, studii, evaluri, planuri) destinate convingerii deintorilor de resurse s nu le consume imediat, ci s le aloce pentru o promisiune de multiplicare ulterioar.

La elaborarea studiului de fezabilitate am plecat de la urmatoarele : Resursele alocate proiectului : Descriere um Cantitate Teren situat in mp Strada Campulung nr. 59 Capital propriu RON 1500 observatii Terenul are acces la utilitatii, apa , canalizate , iluminat , telefon , gaze, Constituit din 17500 parti sociale acate 10 RON fiecare Se refera numai la forta de munca necesara dupa deschiderea gradinitei

175. 000

Forta munca

de Nr.

Geneza i motivaiile proiectului de creare a ntreprinderii

Principala preocupare este de a ajuta copilul sa se construiasca pe sine la varsta prescolara cand are loc largirea raporturilor dintre copil si realitatea inconjuratoare. Se porneste de la identificarea unicitatii fiecarui copil descoperind in felul acesta valorile fiecaruia. Ideea de a face o gredinita particulara este un vis din copilarie, si ce este mai frumos decat sa-ti indeplinesti un astfel de vis. Din totdeanuna mi-a plcut ideea de a sta cat mai mult cu copii si astfel a nascut ideea de a face un astfel de proiect. Dar nu va fi doar o ambitie, ci un proiect pe termen lung. Care sunt obiectivele urmrite prin realizarea acestui proiect Obiectivele mele, ca finantator al acestui proiect ,este in primul rand fericirea si educarea copiilor si apoi partea finaciara, cea care tine de profit. Bineinteles ca acest proiect nu este tocmai pentru cei care vor doar sa-si trimita copii la gradinita, este pentru cei care au copii capabili sa invete 2 limbi straine, care sunt sociabili si cei care sunt creativi. Acesta este scopul.

Determinarea pietei efective


Volumul utilizaatorilor de serviciu particular creste de la an la an. Asa cum arata si tabelul din ANEXA1 copii nascuti in anii 2005 -2009 sunt asa de multi incat nu au loc la gradinitele de stat. Analiza datelor statistice arata ca natalitatea a crescut considerabil in Targoviste din moment in care numai 2503 copii au locuri asigurate la gradinita si restul de 9363 stau acasa. Analizand datele din bugetele de familie demonstreaza faptul ca din ce in ce mai multa familii castiga 5 salarii de baza, astfel isi permit ce este mai bun pentru copilul/copii lor. Tipul de clientela este de consumatori individuali, iar numarul de clienti este de 30 de copii cu varste cuprinse intre 3-6 ani. Ei reprezentand 0.03% din numarul total de copii care nu merg la gradinita. Alte aspecte considerate importante referitor la cerere. Din cauza ca nu mai exista locuri la gradinita, si mai ales ca exista cazuri in care unele grupe de copii sunt superaglomerate, cerea este din ce in ce mai mare. Clintela gradinitei particulare este in numar mic , dar consistent, adica oferim servicii de lux, astfel clintela este una pe masura si va si una fidela.

Capacitatea de absorbitie a pietei potentiale


Piata potentiala reflecta o dimensiune ideala, neatinsa inca; termenul potentiel reflecta faptul ca exista posibilitati de dezvoltare a pietei; astfel: Potentialul de absorbtie a pietei cele 2 grupe sa aiba toate locurile ocupate, mai exact 15/grupa si posibilitatea de extindere in al 3 an. Numarul si structura nonutilizatorilor implica aflarea motivelor de neutilizare a serviciului particular a unui grup de oameni pe piata si atragerea lor spre acest serviciu. Evolutia acestei piete in alte regiuni din tara este prospera si in continuare sunt cereri catre aceasta piata; reprezentand astfel o evolutie. Principalii mei concurenti nu pot oferi siguranta pe care o ofera gradinita mea, deoarece vor fi maximum 15 copii la o educatoare. Concurentii mei fiind gradinitele de stat , deoarece pe plan local nu exista nici o gradinita cu program lung si nici scurt. De aceea nu pot sa stiu de ce buget dispun si nu pot face o comparatie. Dra in schimb gradinitele cu program prelungit sunt in numar de 8 avand 2061 copii( 3-6 ani), detinand astfel o cota pe piata de 0.17%. Deasemenea copii vor putea ajunge mai usor la gradinita prin transportul oferit de gradinita, si predarea in limba engleza care reprezinta principalul atuu.

Dimensiunea Proiectului
Marimea intreprinderii nu este foarte mare, ea detinand 6 angajati cu carte de munca si salariu fix , 7 profesori colaboratori. Proiectul cuprinde 2 grupe a 15 copii, unde se va percepe o taxa de 1.000 RON/ luna, astfel capitalul social in primul an este de 330000 RON. Cota de piata pe care o va detine aceasta gradinita in primul an de existenta este de 0.03%, in conditiile in care intre ani 2001-2004 s-au nascut 11866 de copii, si in gradinite sunt doar 2503; astfel restul de 9363 stau acasa, iar noi ne raportam la cei care sunt acasa Date despre teren : Avnd in vedere realizarea unei cladirii pentru Gradinita s-a impus efectuarea unui studiu geotehnic asupra terenului achizitionat acesta are drept scop :

Cercetarea de proiectare a terenului de fundare urmrete s precizeze conform normativului privind principiile, exigenele i metodele cercetrii geotehnice, indicativ NP 074/2002, urmtoarele elemente: succesiunea straturilor geologice din amplasament care alctuiesc terenul de fundare n cuprinsul zonei active a fundaiilor; parametrii fizici (pentru identificare i caracterizare) condiiile hidrogeologice i permeabilitate a straturilor; ncadrarea amplasamentului din punct de vedere al seismicitii; adncimea maxim de nghe; posibila agresivitate chimic a terenului; ncadrarea terenurilor n categoriile prevzute n reglementrile tehnice specifice privind lucrrile de terasamente; Din analiza prezentata in studiul geotehnic se evidentiaza urmatoarele date despre teren : alte condiii speciale. Geomorfologic, partea de nord a municipiului Trgovite se dezvolt pe pe terasa joas i pe terasa inferioar de pe partea stng a rului Ialomia, n apropiere de limita cu Pintenul Mgurii Hidrografic zona studiat aparine bazinului rului Ialomia care prezint un curs aproximativ nord vest - sud est i o albie bine ncastrat n roca de baz cu cea. 4 - 5 m. Ialomia primete ca aflueni pe partea stng n zona cercetat prul Cocoil i Valea Voievozilor. Din punct de vedere geo-tectonic, zona aparine prii interne a avnt fosei carpatice, unde apar n adncime depozite ce aparin pleistocenului inferior, iar la suprafa depozite aparinnd, pleistocenului superior i holocenului superior. Pleistocenul inferior afloreaz pe ambele maluri ale rului Ialomia i este constituit din argile cenuii n alternan cu argile glbui. Pleistocenul superior formeaz terasa inferioar a rului Ialomia i este reprezentat prin depozite grosiere fluviatile acoperite de depozite argiloase i prfoase. Holocenul superior reprezint depozitele actuale ce formeaz lunca rului Ialomia i terasa joas a acestuia, Este constituit n cea mai mare parte din depozite grosiere, aluvionare reprezentate prin pietriuri, bolovniuri i nisipuri. Hidrogeologic, apele subterane sunt cantonate n depozitele de pietri cu bolovni i nisip, avnd direcia de curgere ctre SW, cu nivele hidrostatice cuprinse ntre 2.00 - 4.00 m, fa de cota terenului natural. Climatic zona se caracterizeaz prin urmtorii parametrii : temperatura medie anual a aerului + 9 - +10 C ; temperatura minim absolut a aerului - 28,3 0 C ; temperatura maxim absolut a aerului + 40, 4 C ; media anual a precipitaiilor atmosferice - 600 mm; adncimea de nghe - 0,90 m STAS 6054 / 77; Conform Cod de Proiectare Bazele Proiectrii i Alunii Asupra Construciilor NP 082- 04 Aciunea Vntului, amplasamentul studiat prezint o valoare caracteristic a presiunii de referin a vntului mediat pe 10 min. = 0.4 kPa, avnd 50 ani intervalul mediu de recuren i 2% probabilitate anual de depire. Valoarea caractristic a vitezei vntului mediat pe 1 mm 5 ia 10 m este 31 m/s avnd 50 ani interval mediu de recuren i 2% probabilitate anual de depire. Conform Cod de Proiectare CR 1-1-3 - 2005 privind Evaluarea aciunii zpezii asupra construciilor amplasamentul studiat prezint o valoare caracteristic a ncrcrii din zpad pe sol de 2.0 kN/m 2 avnd IMR = 50 ani. Din punct de vedere seismic amplasamentul se ncadreaz n zona de macroseismicitate I = 8j_ pe scara MKS unde indicele 1 corespunde unei perioade medii de revenire de 50 ani conform S.R 11.100/1 - 93. Conform reglementrii tehnice Cod de proiectare seismic - Partea I -Prevederi de proiectare pentru cldiri, indicativ P 100/ 1 - 2006 amplasamentul prezint o valoare de vrf a acceleraiei terenului ag=0.28 g, pentru cutremure cu intervalul mediu de recuren IMR= 100 ani, cu perioada de control (col) a spectrului de rspuns Tc = 0J sec.

Cercetarea terenului
Pentru stabilirea caracteristicilor geotehnice i a litologiei terenului de fundare din zona activ a viitoarelor fundaii, s-a efectuat o prospeciune geologo - geotehnic de mare detaliu, s-au consultat lucrri de specialitate i documentaii elaborate anterior n zon i au fost executate un numr de 4 (patr u) foraje geotehnice. Din forajele executate au fost recoltate 6 (ase) probe tulburate care au fost analizate n laboratorul geotehnic pentru identificare i caracterizare. Pe baza lucrrilor de prospeciune a suprafeei morfologice, se constat c terenul din amplasament se prezint plan, stabil i fr potenial de risc n ceea ce privete fenomenele de inundabilitate. In urm cu cea. 45ani n zon a functionat un atelier de confectii metalice deci nu se pune problema existentei unor de factori cu actiune distructiva asupra solului. Forajele geotehnice executate au interceptat urmtoarea stratificaie: n suprafa strat de umplutur heterogen cu grosimi de 0.50 m n F3 i 2.20 m n FI constituit din sol ngropat, resturi de crmizi, resturi menajere etc; Urmeaz n n continuare n forajele F2, F3 i F4 un complex prfos argilos de la plastic consistent la plastic vrtos cu resturi i rdcini de plante. Toate forajele au interceptat stratul de pietri cu bolovni i nisip argilos, cu ap. Stratul de pietri cu bolovni i nisip argilos nu a fost epuizat pn la adncimea final a forajelor de care este cuprins ntre 3.70 - 3.90 m. Corelarea stratificaiei ntlnit n forajele geotehnice executate s-a fcut pe dou profile geotehnice .Descrierea stratificaiei n detaliu pentru fiecare foraj n parte mpreun cu rezultatele analizelor de laborator pe 6 ( ase) probe tulburate, sunt prezentate pe profilul forajelor . Conform normativului GT 35 /2002, anexa 1, stratul de nisip prfos , se ncadreaz la terenuri dificile de fundare. Depozitul aluvionar de pietri cu bolovni i nisip argilos cu ap se ncadreaz la pmnturi cu compresibilitate redus. Conform normativului GT 35 /2002, anexa 1, tabel 1, stratul de pietri cu bolovni i nisip argilos, se ncadreaz la terenuri bune de fundare. Nivelul hidrostatic al stratului acvifer freatic se situeaz la adncimi de 2.50 m (nivel msurat n fo rajele executate.) La ncadrarea n categoria geotehnic pentru amplasamentul cercetat s -au avut n vedere urmtoarele elemente: teren bun de fundare, evaluare -2 puncte; la sparea gropilor pentru fundaii sunt necesare epuismente normale -evaluare- 3 puncte ; categoria de importan a construciei redus - evaluare- 2 puncte; din punct de vedere al vecintilor nu exist construcii sau reele ce ar putea fi . afectate, fr riscuri - evaluare- 1 punct; zona seismic ag = 0.28 g -evaluare- 2 puncte Din corelarae elementelor de mai sus terenul se situeaza in urmatoarea categoria geotehnic : 2, cu risc geotehnic moderat. Concluzii si recomandri Concluziile care se desprind pentru studiul geotehnic prezentat au rezultat n urma corelrii datelor obinute din: cartarea geologic i morfologic a terenului din zona amplasamentului; date prezente n documentaiile de specialitate elaborate anterior n zon; consultarea hrii geologice scara 1: 200.000 elaborat de Institutul Geologic al Romniei, pentru aceast zon; consultarea normativelor i standardelor n vigoare; date rezultate n urma executrii a 4 (patru) foraje geotehnice cu adncimi de 3.70 3.90 m. rezultatele analizelor de laborator, interpretate conform STAS 1243-88. Amplasamentul se ncadreaz terasei inferioare de pe partea stng a

rului ialomia, subunitate geomorfologic cu aspect tabular i nu este expus la riscuri naturale previzibile de tipul inundaiilor. Pmnturile ntlnite n forajele geotehnice executate se ncadreaz conform STAS 1243-88 dup modulul edometric de deformaie i coeficientul de compresibiitate, punctul 2.4.9., tabelul 16, astfel: complex prfos argilos, plastic consistent - plastic vrtos, pmnturi cu compresibiitate mare i tasri mari; pietri cu bolovni, nisip i ap - pmnturi cu compresibiitate redus. Nivelul hidrostatic a fost ntlnit n forajele executate pe amplasament la adncimea h = 2.50 m. Cu privire la fundarea viitoarei construcii se recomand: Lucrari de amenajare teren pentru amplasament se va face n aa fel nct s evite bltirea apei din precipitaii Stratul defundam Se exclude ca strat de fundare : stratul de umplutur neomogen care ar putea afecta viitoarele fundaii datorit tasrilor difereniale foarte mari. Complexul prfos argilos cu consisten redus prezint o heterogenitate att pe vertical ct i pe orizontal i consisten redus i nu poate constitui strat de fundare pentru viitoarea construcie, Se recomand fundarea pe stratul de : pietri cu bolovni i nisip argilos cu ap. Pentru a nltura efectele eventualelor tasri difereniale ce pot apare se recomand: centuri armate la partea superioar a fundaiilor. Spturile pentru fundaii se vor executa ntr-o perioad normal din punct de vedere a precipitaiilor. Umpluturile din jurul fundaiilor, se vor compacta cu maiul mecanic sau manual pe strate elementare de 15 - 20 cm grosime; n jurul viitorului obiectiv se vor prevedea trotuare etane, cu pant spre exterior de 5% i rostuite cu mortar de ciment sau mastic bituminos. O atenie deosebit se va acorda rostului dintre trotuar i cldire care se va etana cu mastic de bitum i se va urmrii meninerea acestei etaneiti pe toat durat de exploatare a construciilor. Conform STAS 7335 / 3 - 85 cu privire la agresivitatea terenului fa de reelele metalice ngropate se consider : agresivitate mare - argil, argil prfoas argila nisipoas agresivitate medie- praf argilos, pietri cu bolovni i nisip argilos Conform indicatorului de norme de deviz pentru terasamente Ts / 93, tabelul nr. 1 pmnturile ntlnite n forajele geotehnice executate se ncadreaz astfel: Denumirea pmnturilor 1 2 ? 4 5 Umplutur Praf argilos Argila prfoas Argila pietri cu nisip argilos i rar bolovni Poziia 57 IC 27 42 Proprieti coezive foarte coezive slab coezive mijlocii foarte coezive mijlocii Afnarea dup . executarea 24-30% 8-17% % 24-- 30 % 24-30 % 8-17 %

Date despre capital : Cladirea ce urmeaza a se construi are la baza un proiect realizat si avizat conform legislatiei in vigoare Legea 10/1995 Normativul pentru proiectarea antiseismica P100-92 STAS 10100/0-75

Regulamentul de verificare si expertizare tehnica de calitate a proiectelor , a executiei lucrarilor si a constructiilor , aprobat in HGR nr 925/20.11.1995 si a indrumatorului pentru aplicarea prevederilor Regulamentului , aprobat de MLPAT nr. 77/N/28.10.1996 Regulamentele aprobate in HGR 766/1997 Ordinul MLPAT nr 31/n/02.10.1995 Arhitectura Cldirea se realizeaz pe o structura de cadre articulate pe ambele direcii legate intre ele cu grinzi longitudinale. Pentru rigidizarea structuri se contravantuieste un cadru longitudinal la mijlocul constr uciei cu un portal cu contravantuiri in cruce, nchiderile perimetrale se vor realiza cu un parapet inalt de 0.25 m, din beton armat de 15 cm grosime protejat termic la exterior cu polistiren extrudat de 8 cm grosime in sistem Baumit. nchiderile exterioare vor fi formate din tabla* vata minerala de 10cm+tabla. In funcie de destinaia spatiilor, compartimentrile interioare vor fi executate din panouri de gips carton simplu, rezistent la umiditate sau rezistent la foc pe structura de tabla cadmiata sau d in perei portani din BCA. Finisajele la pardoseli vor fi din gresie de trafic pentru spatiile de acces, grupuri sanitare, vestiare, dusuri, birouri. Vopsitoriile la perei vor fi lavabile, iar in grupurile sanitare, vestiare se vor realiza placri cu fai anta.Tamplariile vor fi din aluminiu cu rupere de punte termica si geam termopan din sticla clara. Construcia se incadreaza in categoria "risc mijlociu" de pericol la incendiu si Gradul III de rezistenta la foc. Din punct de vedere al categoriei de importanta, construcia se incadreaza in categoria "C". Pereii exteriori sau din vecintatea unor spatii neincalzite vor fi termoizolati cu vata minerala de 10 cm grosime. Planseele la sol vor fi izolate termic (termoizolatie polistiren rigid) si izolat hidrofug pe orizontala. nclzirea imobilului se va face cu agent termic furnizat de o centrala proprie care va utiliza gaz drept combustibil. Deseurile rezultate din activitatea in construcii vor fi evacuate de ctre o unitate de servicii de salubritate. Depozitarea materialelor de construcie se va face numai in limitele terenului deinut de proprietar. Depozitarea gunoiului menajer se va face la nivelul solului intr-o incinta special amenajata (pubela). FUNDATII Sistemul de fundare este unul izolat sub stlpi, fiecare fundaie fiind realizata in sistemul de cuzinet si o treapta de beton simplu. Pe contur si sub pereii despritori se vor realiza grinzi de fundare din beton armat rezemate pe o talpa continua de beton simplu pentru susinerea nchiderilor exterioare, respectiv pereilor interiori despritori. Pardoseala din hala va fi realizata din beton armat cu ace de grosime 20cm cu adaos de ace metalice de 35kg/mc, sub care se va realiza un pat de balast compactat de 30cm, sistem care rezista pana la o ncrcare de 4tf/mp.

Structura
Stlpii de rezistenta sunt realizai din profile metalice laminate, rigidizate cu plcute metalice, fiind prevzui cu un scaun" de rezemare pentru grinda de rulare a podului rulant. La partea de sus a stlpilor se vor dispune ferme metalice cu deschidere interax de 15m, realizata din profile laminate. Perpendicular pe direcia fermelor se vor dispune in lungul cldirii pane metalice din profil laminat pentru susinerea nchiderilor de la nivelul acoperiului, la un pas de 1,5m. De asemnea in planul arpantei care va fi in doua ape" date de forma fermei metalice, se va realiza un sistem de contravantuiri din profile metalice, care vor realiza principiul de aiba rigida" la nivelul acoperiului.

Pentru dimensionarea si realizarea structurii s-au folosit urmtoarele normative: Normativ de proiectare antiseismic P100 - 2006 STAS 10100/0-95 Cod de proiectare CR -1 -3 - 2005 care are ia baza Eurocodul 1, EN 1991-1-3-2003 - pentru evaluare aciunii zpezii Cod de proiectare pentru evaluarea efectului vntului conform Eurocod 1 Conform normativelor utilizate, cldirea se ncadreaz in : Executantul lucrrii, in funcie de gradul tehnic de dotare, precum si de gradul de pregtire profesionala a personalului, va lua masuri de detaliu, privind organizarea lucrrilor de constructii-montaj, tinand seama de urmtoarele: organizarea de antier se va face numai in incinta proprie; se vor respecta prevederile din proiect, iar in cazul schimbrii de soluie, se vor elabora detalii noi, in condiiile impuse de legislaia in vigoare;se va urmri permanent respectarea geometriei in plan si p e verticala; evacuarea materialelor rezultate din lucrri se va face conform avizului obinut. INSTALAII ELECTRICE Proiectul are la baz planurile de arhitectur ale cldirii, precum i planurile i schemele furnizate de beneficiar i de celelalte specialiti de instalaii. Normativele utilizate n realizarea acestui proiect sunt, n principal: NP061-2002, NP I7-2002, 20-2000, PE 1071995, P118-1999 i NP ID 17- 2004. Gradinita va fi alimentata cu energie electrica direct din reeaua de alimentare publica sau de la un Post de Transformare(PT), ce se va proiecta ulterior, daca este necesar. Alimentarea cu energie electric a tuturor consumatorilor se va realiza prin intermediul unui tablou general notat TG si a unui tablou general de echipamente, notat TGE. TGE se va dimensiona in funcie de lista generala de echipamente tehnologice folosite si de specificaiile tehnologice ale acestora, furnizate de beneficiar. INSTALAII SANITARE Acoperiul este de tip arpant, n dou ape. Proiectul s-a ntocmit avnd la baz: planurile de arhitectur ale fiecrui nivel al cldirii, normativele, prescripiile energetice i standardele republicane i europene n vigoare (19 -98, STAS 185/1, 2, 3, 5, 6-89, N. P. 003-96, 125-72, DIN 1988, STAS 1478-90, STAS 1795-86). De la conducta de distribuie exterioar, se realizeaz alimentarea instalaiei interioare realizat n conduct din polipropilen, printr-un branament de la cota -1,20 m la cota +3,70 m, care va alimenta consumatorii de ap rece afereni cldirii, inclusiv boilerele pentru prepararea apei calde menajere ce se afl n ncperea centralei termice parter. La intrarea n Centrala Termica se dispune o staie de dedurizare a apei cu capacitatea de 1,5m3/h. Treseul continu, pe de o parte, cu reeaua de distribuie interioar a apei reci realizat din conduct PP Dn 50 fr inserie, iar pe de alt parte, pe traseul CT 260 kW - boiler cu serpentin 200 I (funcionare de iarn) sau boiler cu acumulare i arztor propiriu 115 I (funcionare de var) - reea de distribuie interioar a apei calde realizat din conduct PP Dn 50 cu inserie din fibr compozit. Conductele vor fi pozate aparent i vor sprijini pe brri console, ultimele fiind utilizate i pentru sprijinirea celorlalte tipuri de conducte (tur - retur nclzire i distribuie hidrani interiori). Canalizarea interioar a apelor uzate menajere se realizeaz folosind tubulatur din polipropilen PP -R (la interior) sau PVC-KG (n pardoseal i la exterior), conform STAS 1795-86 i N. P. 003-96. Apele uzate menajere vor fi direcionate i colectate de un sistem de epurare prin drenare, care le va deversa n condiii de calitate conform NTPA 001, sau la reeaua de canalizare existenta a oraului, daca aceasta exista. Apele pluviale sunt receptate, pe acoperi, prin intermediul jgheaburilor metalice din tabl zincat i trimise, prin burlane metalice, ctre sol, n care se vor infiltra.

Gradinita va fi alimentata cu energie electrica direct din reeaua de alimentare publica, Electrica Muntenia Sud. Datele de consum pentru acest obiectiv sunt urmtoarele: Puterea totala instalata Pi=390.8 kW, din care 70.8 kW anexe si 320 kW producie Puterea consumata pentru anexe Pc=38.S kW pentru un coeficient de consum K=0.55. Alimentarea cu ap potabil se face din reeaua Companiei Dambovita SA Targoviste. Apele uzate menajere vor fi direcionate i colectate de un sistem de epurare prin drenare, car e le va deversa n condiii de calitate conform NTPA 001, sau la reeaua de canalizare existenta a oraului, daca aceasta exista.

Apele pluviale sunt receptate, pe acoperi, prin intermediul jgheaburilor metalice din tabl zincat i trimise, prin burlane metalice, ctre sol, n care se vor infiltra. Gazele naturale se asigur din reeaua de distribuie a Companiei Distrigaz Sud cu plata in funcie de consumul propriu. g) concluziile evalurii impactului asupra mediului; Prezentul proiect presupune crearea unei noi secii si dotarea acesteia cu echipamente automatizate, specifice activitii de producie a confeciilor metalice. Gradinita KIDCARE PICOLINO susine activitile de protecie a mediului si interzice orice modalitateusceptibil a polua aerul, apa si solul deoarece protecia condiiilor de mediu existente este unul din obiectivele primare.. Amplasarea construciei si funcionarea unitilor economice se va face cu aplicarea tuturor norm ativelor in vigoare privind potectia factorilor de mediu. Toate activitile se vor desfura in incinte inchise; niciuna din ele nu va dezvolta zgomote sau vibraii sesizabile din exterior, la limita incintei. In concluzie, activitile desfurate de Gradinita KIDCARE PICOLINO in timpul implementrii proiectului si apoi in perioada de exploatare, nu au consecine negative asupra mediului, ci contribuie la meninerea unui climat sntos, fara a compromite posibilitatea generaiilor viitoare de a beneficia de aceleai condiii.

Date despre capitalul financiar : Asa cum am precizat la inceput capitatul este constituit din 17.500 de actiuni a 10 RON fiecare actiune si CREDIT ( pe 20 de ani) in valaore de 140.000RON Date despre forta de munca nceputul activitii Numr Sfritul Sfritul primului celui dean al doilea an 2 1 Sfritul celui deal treilea an 3 1

educatori bucatareasa

Personal productiv 2 2 1 1 ncadrare Personal comercialcolaboratori

sofer profesor germana profesor chineza profesor de dans profesor de informatica clown asistenta medicala

1 1 1 1 3

1 1 1 1 3

1 1 1 1 3

1 1 1 1 3

Administraie iConducere director contabil ingrijitoare 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 2

Cresterea economica

CA (mii lei)

primul an al doilea an al treilea an

CA primul an
CA descom -pus Ian. Feb Mart Apri. Mai Iun Iul Aug Sept. Oct. Noie m Dece m

2009 2010 2011


30.000 33.000 30.000 33.000 30.000 33.000 30.000 33.000 30.000 33.000 30.000 33.000 30.000 33.000

30.000

30.000

30.000

30.000

0 0

33.000 49.500

33.000 49.500

33.000 49.500

33.000 49.500

Observaii:
In primul an ( 2009) cifra de afaceri se realizeaza din tarifele incasate pentru 2 grupe a cate 15 copii, taxa fiind de 1.000 RON/ luna. In al doilea an( 2010) cifra de afaceri din perioada ianuarie-iulie s-a realizat cu acelasi tarif pe luna, iar din luna septembrie- decembrie s-a majorat tariful lunar cu 100 RON/ copil/ luna, deoarece s-a imbunatatit pachetul de servicii oferit copiilor. In al treilea an (2011) cifra de afaceri din perioada ianuarie- iulie ramane neschimbata urmand ca din sptembrie 2011 crestem capacitatea de pregatire cu inca o grupa de 15 copii ANALIZA RISCULUI Analiza riscului proiectului de investiie. Managerii se confrunt cu lipsa unor informaii precise legate de estimrile privind viitoarele vnzri, costurile i profiturile legate de produsele prin care se valorific o investiie. De aceea ei trebuie s cear s li se prezinte mai multe variante i alternative, chiar din acelea bazate pe circumstante mai puin probabile, dar totui posibile. Apar efectele unor abateri prin estimarea probabilitii de apariie al altor evenimente ce nu se aseamn nici cu evenimentul ateptat i nici cu alternativele posibile. n afar de acestea, cercetrile menionate nu zugrvesc situaia realitilor n care toate variabilele sunt supuse schimbrii simultane, n diferite ritmuri i n diferite direcii. Planificarea activitilor legate de valorificarea investiiilor proprii fac s apar n firme anumite situaii de intrri, noi domenii de aciune, cum sunt: proiecte de noi produse ; metode de producie i tehnologii noi sau ptrunderi pe o pia nou ; iniierea de fuziuni de firme; cumprarea unor licene strine ; valorificarea brevetelor cumprate pe pia intern i extern. Aceste aciuni implic nu numai cheltuieli , dar i riscuri. Riscul este un concept multidimensional , iar o definiie comun i satisfctoare pentru multe decizii manageriale care trebuie s fie luate, este stabilit cu ajutorul teoriei probabilistice. n conformitate cu aceast teorie riscul este probabilitatea de apariie a unui efect nedorit, msura riscului se va face n termenii unei probabiliti a pierderilor sau cel puin la venitul ateptat pe care vrem s-l realizm. Distribuia acestor venituri este perfect simetric n jurul profitului (venitului ateptat). Pornind de la ideea unei distribuii normale, considerm c avem nevoie de o msur a acestei distribuii probabilistice a riscului, aceast msur se reduce la calculul deviaiei standardizate. Astfel o deviaie standard mic implic o distribuie probabilistic restrns, iar n consecin alternativa este mai puin riscant. Probabilitatea realizrii unui eveniment este dat de raportul dintre numrul cazurilor favorabile i numrul cazurilor posibile. Axiomele probabilitii sunt 1. X [E,K],P(X)>0 2. p(E) = 1 3. P(X U Y) = P(X)+P(Y) ; P(X+X)=P(X)+P(X)=1 n consecin cu ct valoarea probabilitii este mai apropia de 1 cu att ansa de realizare a evenimentului aleator este mai mare. Cu ct valoarea lui este mai aproape de o ansa de realizare a evenimentului este mai mic (aproape de imposibil). 1. Se calculeaz ntr-o prim etap media distribuiei sau valoarea ateptat.

2. Se scade valoarea ateptat din fiecare posibil efect i se obin e un set de deviaii despre valoarea ateptat. 3. Se ridic la ptrat fiecare deviaie i se nmultete deviaia ptratic cu probabilitatea ntmplrii fiecrui efect relatat. Se nsumeaz aceste categorii, media aritmetic ale deviaiilor ptratice este variaia distribuiei probabilistice. 4. Se calculeaz deviaia standard. 5. Se calculeaz coeficientul de variaie al riscului. n general se identific trei posibile atitudini ce depind de risc : o dorin pentru risc ; o aversiune a riscului; o indiferen fa de risc. Un cuttor al riscului este acela care prefer riscul, dndu-i o ans ntre dou investiii mai mult sau mai puin riscante cu venituri monetare identice, cutorul de risc va seleciona investiia cea mai riscant iar cel care evit riscul va selecta cea mai puin riscant investiie. Persoana care este indiferent la risc este indiferent la orice investiie pe care o primeste. De aici apare ntrebarea: dnd dou alternative de investiie cu aceleai venituri ateptate de ce majoritatea celor care iau decizii prefer s rite mai putin? Teoria utilitilor i propune s rspund la aceast problem, n esen riscul nseamn probabilitatea (ca avnd) unui efect de a se ntoarce napoi ntr-o mai mic sau mai mare msur, dect ne ateptm. A: reducerea utilitii limit a banilor

Relaia utilitate-venit B: utilitatea limit constant a banilor C: creterea utilitii limit a banilor Dac o firm alege ntre dou metode alternative de aciune, un procedeu va rezulta la profituri ateptate mari, dar cu un risc mare, n timp ce altul va avea profituri ateptate mici, dar un risc redus. Vor fi capabile profiturile mari s diminueze riscul ridicat ? Dac da alternativa riscant este preferat primei ; dac nu procedura mai puin riscant va fi adoptat. De aici se impune o reglare a modelui firmei pentru risc. Valoarea firmei: St: venituri din vnzri ; Ct: costuri ;

Alexandrescu Beatrice Managementul proiectelor nt: profiturile ateptate n fiecare an t ; i : rata dobnzii alocate ; n : termenii de profit. Numeroase metode au dezvoltat implicaiile riscului n modelul valorii firmei. Cea mai frecvent folosit metod presupune unele modificri a ratei dobnzii alocate i aceasta fiind nlocuit de coeficienii reglrii riscului.

Curba pieei neutre sau funcia venit-risc Se constat c nivelurile cerute corespund unui nivel de risc perceput s fie asociat cu o investiie particular. n acest sens putem s modificm valoarea modelului de baz considernd pentru riscul respectiv o ajustare a ratei dobnzii i. Arborii de decizie stabilesc secvena de eveniment n problema decizional procedndu-se la examinarea ramurilor i a fiecrui punct de decizie. Gradul de detaliere al arborelui decizional depinde de numrul deciziilor succesive i de numrul de evenimente alocate . Analiza riscului prin simulare a fost folosit ca procedeu de cuantificare a incertitudinii pe care o implic rata antecalculat a recuperrii investiiei necesar la nfiinarea unei noi filiale a unei firme. Analizndu-se rentabilitatea ei, amplasamentul avut n vedere, lucru ce duce la o fundamentare mai temeinic a deciziilor privind amplasamentul respectiv. Modelarea sistemelor economice, crearea de sisteme expert este esenial pentru diagnosticarea i evaluarea riscurilor firmei. Sintetic, punctm: Perceperea realitii economice impune tot mai mult utilizarea metodelor statistice. Realitatea nconjurtoare n general, i cea economic n particular, este perceput de fiecare dintre noi din cele mai diverse puncte de vedere, informia receptat prin intermediul simturilor determinnd universul mental. Astfel, metodele statistice au ca scop s utilizeze informaiile culese n scopul obiectivizrii spaiului mental. Dac spaiul fizic este limitat la trei dimensiuni, spaiul mental are proprietatea unei dimensiuni nelimitate.

30

Alexandrescu Beatrice Managementul proiectelor

7.DECLARATIA DE SCOP

DECLARATIE DE SCOP SCOPUL PLANULUI


Gradinita KIDCARE PICOLLINO, are ca principal obiect de activitate prestarea de servicii . Gradinita particulara ofera servicii intangibile. Serviciile noastre exista pentru ca corespund unei nevoi de care orice parinte se gandeste atunci cand vine vorba de educatia copilului. Aceste trasaturi intangibile influenteaza si imbunatatesc perceptia consumatorului asupra serviciului astfel : Gradinita are un nume puternic pe piata Este o diferenta majora intre gradinita de stat si cea privata Este adptata nevoilor consumatorilor Timpul dedicat drumului la gradinita dimineata este facilitata de catre societate Raspunde exigentelor clientilor Are o raspundere majora asupra copiilor si de aceea firma are in plan un sistem de securitate cu camere video Gradinita are o uniforma personalizata, astfel se reduce diferentierea intre clasele sociale. In comparatie cu alte gradinite din Bucuresti pretul nu reprezinta o bariera pentru cei care vor sa-si educe copilul intr-un mediu adecvat, cu anumite standarde si cu ceva peste. Obiectivele noastre sunt: ca tariful sa reprezinte pret si satisfactie. De supravietuire a intreprinderii De profit Legate de volumul de servicii( maximizarea cotei de piata) Cel care a studiat pentru prima oara concurenta monopolistica a fost E. Chamberlin, unde afirma ca o intreprindere poate sa faca o schimbare de pret fara a avea un efect neglijabil asupra cererii, astfel incat gradinita nu va duce niciodata lipsa de clienti. Gradinita are nevoie de publicitate astfel : - La radio ( 100 RON/ luna) - Prin evenimente( la teatru, la posturi de televiziune locale emisiuni pentru copii) - Prin lucruri personalizate( uniforma, masina de transport local, pixuri, baloane) - Prin presa ( la festivitatea de deschidere a gradinitei, prin diferite evenimente facute prin cadrul gradinitei) - Prin discursuri Este foarte important ca la inceput sa faci o reclama agresiva precum: Educatia este cea mai importanta pentru piticul tau, va asteptam sa ne vizitati. Mesajul trebuie sa fie cat mai simplu, unic, si cald.

31

Alexandrescu Beatrice Managementul proiectelor 9. PRODUCTELE Cresterea interesului la aceasta gradinita este in primul rand predarea in limba engleza, si avem ca optionale si limba germana si chineza. In fiecare luna copii sunt dusi la teatre de copii si la gradina zoologica. Au acces nelimitat la tot ce inseamna creativitate , avand astfel o camera speciala pentru a-si dezvolta personalitatea si talentul, prin nenumarate concursuri. Pe viitor, sunt prevazute amenajarea unui spatiu inchis pentru animale domestice, unde copii trebuie sa aiba grija de ele. Transportul la gradinita se face printr-un mijloc de transport oferit in pachetul de servicii de la gradinita, avand in oras 5 statii de preluarea a copiilor , ajugand astfel in siguranta si la timp pentru o noua zi In momentul de fata piata este restransa in cea ce priveste domeniul ales pentru acest proiect, deoarece nu exista nici o gradinita particulara la nivel local, chiar si judetean; astfel detin monopolul pe aceasta piata. Gradinita se afla in orasul Targoviste si astfel ne referim la o piata locala, unde cererea este foarte mare pentru o gradinita care sa aiba mai mult incredere parintii atunci cand pleaca la serviciu.

Definirea drumului Critic . Graful Gantt Programarea i urmrirea activitilor proiectului se face cu graficele GANT de planificare a activitilor proiectului care pot fi realizate utiliznd unul din softurile de management de proiect precum Microsoft Project Management Planificarea Proiectului

32

Alexandrescu Beatrice Managementul proiectelor

33

Alexandrescu Beatrice Managementul proiectelor PROIECTUL DE BUGET (1) Demersul Cont de rezultate previzional (fr TVA) Produse Cifra de afaceri

Cheltuieli Cheltuieli de exploatare Amortizri Cheltuieli financiare (necifrabile la primul pasaj) BENEFICIU (2)

PIERDERE

Calculul necesarului de fond de rulment Stocuri medii + nivelul mediu al creditelor clieni nivelul mediu al creditelor furnizori BILAN DE PLECARE Pasiv Capital Decontri cu asociaii privind capitalul Subvenii sau prime mprumuturi pe termen mediu i lung Luna 3 + + Luna 12 credit pe termen scurt

(3)

Activ Cheltuieli Imobilizri fr TVA NFR

(4) ncasri cu TVA Pli cu TVA Ecart Cumul

PLAN DE TREZORERIE Luna Luna 1 2 +

Calculul cheltuielilor financiare

(5)

Planul financiar la sfritul primului an Resurse (durabile) Capital Decontri cu asociaii privind capitalul Capacitatea de autofinanare Subvenii sau prime mprumuturi pe termen mediu i lung

Nevoi (durabile) Cheltuieli Imobilizri fr TVA NFR Rambursarea n primul rnd a mprumuturilor la termen (6)

Verificri / Calculul punctului mort / Calculul preului de cost Primul pasaj al doilea pasaj, pasaj de control

credit pe termen lung i mediu

34

Alexandrescu Beatrice Managementul proiectelor COSTUL PROIECTULUI (1) Conturile de rezultate previzionate An 1 330000 An 2 363000 An 3 544500

Vnzri de mrfuri Producia vndut Producia stocat Subvenii din exploatare A. Produse din exploatare Achiziii (inclusiv sub-contractare) Variaia stocurilor Cheltuieli exterioare 1 - Sub total B. - Valoare adugat A - 1 2- remunerarea personalului 3- cheltuieli sociale 4- impozite, taxe i alte vrsminte C. - Excedent brut de exploatare B (2+3+4) 5- Cheltuieli cu amortizarea D. - Rezultatul exploatrii C -5 6-Produse financiare 7-cheltuieli financiare pentru datorii pe termen mediu i lung 8- cheltuieli financiare pentru datorii pe termen scurt E. - Rezultatul net nainte de impozitare 9-impozitul pe profit 10- dividende F1 Rezultatul ne-distribuit F2- Autofinanarea net

330000 14443 51362 65805 264195 88020 34020 3404 138751 5609 133142 0

363000 14443 56498 70941 292059 88020 34020 3404 166615 5609 161006 0

544500 19484 62147 81631 462869 88820 34330 4906 334810 6164 328646 0

133142 21303 0 111839 111839

161006 25761 0 135245 135245

328646 52583 0 276063 276063

35

Alexandrescu Beatrice Managementul proiectelor PROIECTUL DE BUGET Calculul necesarului de fond de rulment Ipoteze de furnizat Achiziii consumate plus sub-contractare n % din CA Termen mediu de plat al furnizorilor i subcontractanilor n numr de luni Stocuri de materii prime n numr de luni de achiziie fr TVA Stocuri de produse n curs: durata medie a ciclului de fabricaie n numr de luni Stocuri de produse finite n numr de luni de vnzare Termenul mediu de plat pentru clieni n luni Anul 1 20% 1 0 Anul 2 Anul 3 19.5% 15% 1 0 1 0

1 Calculele dvs. RESURSE Furnizori (fara TVA) Anul 1 9390

1 Anul 2 9390

1 Anul 3 9390

1. Total RESURSE UTILIZRI Stoc materiale Produse n curs Produse finite Total stocuri Clieni (cu TVA)

9390 0 0 0 0 330000

9390

9390

363000 544500

2. Total utiliti Necesarul de fond de rulment (2 1)

330000 320610

363000 544500 353610 535110

36

Alexandrescu Beatrice Managementul proiectelor PROIECTUL DE BUGET- CASH-FLOW-ul PROIECTULUI Bilanul previzional ACTIV Imobilizri nete Terenuri Construcii Instalaii Material Altele Stocuri Materii prime n curs Produse finite Realizabil i disponibil Client + efecte de primit Ali debitori Cas + Banc Total activ PASIV Fonduri proprii Capital social Provizioane Rezerve + Rezultatul raportat Autofinanarea Subvenii i ajutoare Datorii pe termen mediu i lung Datorii pe termen scurt Furnizori + Efecte de plat Stat Bnci Alte datorii pe termen scurt Bilan de plecare 70.000. 173250 .. .. .. 243250 .. .. .. 0 .. .. 175000 175000 418250 175000 .. .. .. 0 175000 0 140000 % Sfritul primului an 70.000 168919 .. .. 238919 .. .. .. 0 .. .. 189198 189198 428117 175000 .. .. 111839. 286839 0 124714 % Sfritul celui de-al doilea an 70.000 164588 .. .. .. 234588 .. .. .. 0 % Sfritul celui de-al % treilea an 70.000 160257 .. .. .. 230257 .. .. .. 0 .. .. 612282 612282 842539 175000 .. .. .. 276063 451063 0 94142

.. .. 330052 330052 564640 175000 .. .. .. 135245.... 310245 0 109428

37

Alexandrescu Beatrice Managementul proiectelor Total pasiv 315000 411553 419673 545205

PROIECTUL DE BUGET CASH-FLOW-ul PROIECTULUI Planul de trezorerie Ian. Feb. Mart. Aprilie Mai Iunie Iulie Decembrie

1. Sold la nceputul lunii ncasri cu TVA - din prestari servicii 30.000 30.000 30.000 30000 - din afara exploatrii - aport de capital mprumuturi contrac-tate pe termen mediu i lung - prime (subvenii) 2. TOTAL Pli cu TVA 17874 - din exploatare - plata mrfurilor, aprovizionare, materii prime, furnituri, ap, energie etc - alte cheltuieli externe - impozite, taxe i vrsminte asimilate cheltuieli cu personalul - impozitul pe profit, TVA vrsat - cheltuieli financiare - din afara exploatrii rambursarea mprumu-turilor la termen - investiii n imobilizri 3. TOTAL 17874 4. Sold 1 al lunii = 2 3 12126 5. Sold la sfritul lunii 42126 = 1+ 4 15937 15937 15937

30000 30000 162000

15937 15937 79685

15937 14063 44063

15937 14063 44063

15937 14063 44063

15937 15937 79685 14063 14063 82315 44063 44063 244315

38

Alexandrescu Beatrice Managementul proiectelor

PROIECTUL DE BUGET - PLAN DE FINANTARE Planul de finanare pe 3 ani Nevoi (durabile) Cheltuieli Investiii HT - cumprarea unui teren - investiii imobiliare - amenajri - material - altele Necesarul de fond de rulment Anul 1 218161 70000 173250 10000 5000 Anul 2 227755 Anul 3 268437

- constituire 320610 - cretere Rambursarea mprumuturilor pe termen mediu i lung Total nevoi Resurse (durabile) Capitaluri proprii Capacitatea de autofinanare Ajutoare i subvenii Credite pe termen mediu i lung Total resurse Ecartul anual = Nevoi/Resurse 792021

353610

535110

581365

808547

175000 140000 315000 2.51 T. V.A.

175000

175000

175000 3.32

175000 4.62

! Nu este cazul deorece suntem declarati neplatitori de TVA in primul an Mecanism TVA colectat din vnzri De fiecare dat cnd ntreprinderea factureaz o vnzare de bunuri sau servicii ea trebuie s menioneze o sum la care adaug TVA TVA colectat este datorat: - odat cu livrarea mrfii dac este vorba de produse;

39

Alexandrescu Beatrice Managementul proiectelor odat cu ncasarea preului dac este vorba de prestarea unui serviciu. TVA recuperabil ntreprinderea i pltete ea nii, furnizorii TTC TVA de plat (TVA exigibil) TVA de plat = TVA colectat TVA recuperabil Declaraia si plata TVA Contribuabilii supui regimului normal: depun lunar declaraia de TVA (formularul tipizat) i achit n acelai timp taxa exigibil. Dac avei o CA mai mare de 100.000 EURO pe an depunei declaraia lunar, i mai mic pe trimestru. RENTABILITATE Rentabilitate Primul an 0.44 0.36 0.76 Anul al doilea 0.48 0.38 0.92 Al treilea an 0.60 0.52 1.88

Rentabilitate din exploatare Rentabilitate comercial Rentabilitatea capitalurilor Calculul punctului mort

Primul an Punctul mort CA critic / CA prevzut

Anul al doilea

Al treilea an

NU ESTE CAZUL DEOARECE COSIDERAM CA CALCULELE AU FOST CORECTE SI NU AVEM NICI CE ADAUGA La sfritul acestei etape, ai realizat prima abordare a studiului financiar. Cifrele au fost menionate i poate ai fost determinat s precizai, sau s reconsiderai anumite elemente ale proiectului. Rmne de reluat tot studiul financiar incluznd noile date pe care le -ai calculat. Construcia final a contului de rezultate va ine cont mai ales de cheltuielile financiare pe termen scurt i pe termen mediu i lung. Luarea n considerare a acestor cheltuieli financiare va modifica rezultatul de exploatare. Construcia final a planului de finanare: integrarea cheltuielilor financiare suplimentare va diminua beneficiul de exploatare, chiar l va suprima la fel ca i capacitatea de autofinanare. Trebuie deci s inei cont de aceste lucruri n

40

Alexandrescu Beatrice Managementul proiectelor planul de finanare recalculnd autofinanarea i s o prevedei la valoarea just. n acest caz ajungei la un plan de finanare corectat. Construcia bilanului previzionat la sfritul primului an. Ai reconstituit toate operaiunile financiare cerute de crearea ntreprinderii i funcionarea activitii. Putei realiza o fotografie a ntreprinderii aa cum va fi ea la sfritul primului an. Administrator, Alexandrescu Beatrice

Anexa 3 CONTRIBUTIE CAS angajat CAS angajator Carti de munca Contrib. Concedii boala Fond garantare salarii Fond accidente Fond sanatate asigurat Fond sanatate asigurator Fond somaj Fond somaj Impozit pe venit TOTAL GENERAL Din care contributiile se impart astfel pe luna: ANEXA 4 BANII DIN CONT SI CASA CAPITALUL SOCIAL CREDIT ( pe 20 de ani) Din care s-au cheltuit la inceput cu: Cumparare de teren, prin contract de vanzare-cumparare, pe strada Campulung, oras Targoviste, pe numele societatii KIDCARE PICOLLINO, a 1000 mp 2 avand costul total de 20.000( 70.000 RON) 175000 RON ( 50.000) 140000 RON ( 40.000) 33% plateste angajatul 30% plateste angajatorul VALORILE % 9.5 19.5 0.25 0.85 0.25 1.074 6.5 6 1 2 16 63

41

Alexandrescu Beatrice Managementul proiectelor Constructia cladirii de 198 mp2 utili, costand metrul patrat 250 TOTAL 49500 ( 173250 RON)

42