Sunteți pe pagina 1din 6

TR 1 Miez E25 ferita 3C90 Primar 96 spire Cupru Email 0,2 mm Secundar 14 spire Cupru Email 0,6 mm Bias

14 spire Cupru Email 0,2 mm Intrefier 0,4 mm TR 2 Miez E25 ferita 3C90 4 X 40 spire Cupru Email 0,4 mm Fara intrefier TR3 Miez R20x12x6 ferita 3C90 62 spire 0,2mm CuEm TR4 Miez E55 ferita 3C90 2 perechi Primar 20 spire, banda cupru 32 X 0.15mm X 1 bucata Secundar 6 spire, banda cupru 32 X 0.15mm X 3 bucati izolate intre ele Fara intrefier TR5 Identic cu TR4 Releu 1 Bobina 12V CC Contacte minim 16A/250V CA Bobina L2 Miez = E65 ferita 3C90 10 spire 80 fire X 0,65mm CuEm Intrefier 7 mm

Tin sa precizez ca fisierul postat mai inainte difera putin de cel realizat practic. Astfel, in schema initiala circuitul antisticking era gresit, incat atunci cand nu aveam tensiune pe iesire functiona oscilatorul iar cand aveam tensiune nu functiona, adica era total pe dos. Am rezolvat cu strapuri. Circuitul de reglaj al curentului de iesire actiona pe pinul 3 al integratului, dar am modificat si acum actioneaza pe pinul 2. Pozitia semireglabililor pentru curentul de iesire era obturata de mufele pentru potentiometru si leduri. Leam mutat si acum nu mai este problema. In timpul testelor am constatat necesitatea unor condensatori de decuplare, neprevazuti in schema, pe care iam montat pe partea cu lipituri. Am corectat si acest lucru in cablajul postat mai inainte. Alta diferenta este pe una din ramurile de forta ce merg la primarul trafului, unde prevazusem un al doilea punct de legare a trafului, pentru egalizarea, cat de cat, a lungimii traseelor de forta. N-a mai fost nevoie de ea. Deasemenea, in nemernicia mea, am inversat pinii releului de soft start. Este si asta modificata. Toate modificarile realizate practic, sunt operate si pe schema si (sper sa nu fi uitat ceva) pe cablajul postat.

SUIRAM Salut,da am folosit diode transil 1,5KE12CA care sunt bidirectionale,diodele HFA15TB60 le-am folosit cite 2 in paralel fiindca de astea am avut in acel moment si pe urma le-am schimbat cu HFA25.Rezisentele de 40/20w si condensator de4,7nF/1000v am folosit.In driver este 200/2w iar cele 2 rezistente de 47/5w se alimenteaza ventilatoarele de racire cu o turatie mai mica iar cind creste temperatura tranzistorul(senzor temperatura)KT814 comanda LM358 care deschide KT837 si creste turatia ventilatoarelor.La fel se intimpla si cind senzorul cu termobimetal isi face traba.Ai inceput constructia sau nu? CIB2 ..nickrvl, te rog frumos, pune spatii intre cifre si ohmi ca am cautat 5 min rezistenta de 40Ohmi (am vazut 400 ohmi ) Si apropos de rezistentele de la ventilatoare, este posibil ca acea valoare de 47 ohmi sa trebuiasca modificata in functie de ventilatorul (ventilatoarele) folosit. Tatonezi cu diferite valori (39 - 56 ohmi) pana obtii turatia minima ce o doresti. O sa vezi ca unele ventilatoare nu pornesc de la tensiuni mai mici de 8V. Am aplicat si eu metoda la noul invertor si pentru un ventilator de 120mm la 12V si 170 mA, 50 ohmi e varianta cea mai buna. In legatura cu diodele transil din poarta IGBT-urilor, vezi care este valoarea maxima a tensiunii de poarta a IGBT-urilor ce le folosesti si alege diodele cu cativa volti mai putin (2-3). Deasemenea, in loc de IRG4PC50U ca finali, foloseste IRG4PC50W, le gasesti in formula IRG4PC50WPBF. Acestea sunt realizate in tehnologie WARP si au timpi de comutatie mai mici, reducandu-se astfel pierderile si disipatia termica. Sa eviti IGBT-urile de tip IRG ce au D in cod (IRG4PC50WDPBF), acestea au dioda in antiparalel si nu prea sunt recomandate in topologia forward in care este construit acest invertor. Si ca sa nu patesti cum am patit eu, dubleaza terminalul cu un fir de cupru de 1mm grosime sau matiseaza fir de cupru din cablu de retea denudat si cositoreste-l pe toata lungimea terminalului. Latimea traseului de pe cablaj, unde vine lipit terminalul sa fie destul de lata si incarcata bine cu cositor pentru a prelua caldura produsa in terminal. Din cauza asta mie mi s-au ars doua perechi de finali in invertorul prezentat in acest topic, s-au topit firele de legatura dintre pastila de siliciu si terminale, explodand efectiv finalii . Sunt destul de scumpi si m-ar fi mustrat constiita daca ai fi patit si tu la

fel si nu ti-as fi spus. P.S. Daca ai nevoie de ajutor lasa mesaj pe PM sa-ti dau ID-ul de mess. Sau poti posta aici, ca mai au si altii nevoie de ajutor. Prevad o explozie a numarului de useri ce vor dori sa construiasca un "aparat de sudura electronic" .Despre optocupluri, (cred ca astea te-au cam speriat), eu am folosit PC817, pe care le gasesti in orice surse in comutatie. Asa ca mai gindestete cu pleznitul din cauza ca se incind, oricum o sa incerc si eu sa constat daca intradevar pleznesc si din cauza asta. Daca tu ai folosit IRG4PC50W sau BUP314 sigur ca s-au facut scrum, o stiu ca si eu am incercat inlocuitori cindva dar m-am lecuit, daca vrei rezultate bune in categoria IRG4pc cautai pe cei ultra fast sau Hi.Speed. Daca vrei rezultate cu adevarat bune foloseste ceva de genul SGW30N60HS Tranzistor: IGBT; 600V; 30A; 250W; TO247AC | INFO Producator: INFINEON TECHNOLOGIES Simbol original: SGW30N60HS

Ordinea este urmatoarea: 1. Primar 2. Bias, adica infasurarea ce merge prin otocuplor la pinul de comanda al TOP-ului 3. Secundar Se vor izola infasurarile intre ele, insistand mai mult pe izolatia secundarului fata de celelalte. Deasemenea se va pune izolatie intre straturile aceleiasi infasurari. Se mai poate bobina si in urmatorul fel:

1. Jumatate din primar 2. Bias 3. Secundar 4. Cealalta jumatate din primar Aceeasi remarca privitor la izolatie. In acea schema de care vorbesti este prevazut un intrefier de 0,4mm. In AN18 de la Power Integrations gasiti tehnica de realizare a trafului. La un miez E25 eu am bobinat pentru primar 96 spire, secundarul si biasul cate 14, intrefier parca tot 0,4 mm si functioneaza destul de bine. In notele de aplicatii se spune ca pentru miezuri sunt indicate cele inalte, formate din doua E-uri de la perechile E+I. Cu acestea scade valoarea pierderilor din inductanta (leakage inductance, sper ca am tradus corect),ceea ce micsoreaza valoarea tensiunii reflectata in primar (VOR) si reduce stresul asupra integratului si a diodelor din circuitul clamp. cipriyan123 piese Eventual poti mari un pic frecventa de lucru si vezi cum se manifesta.Daca functioneaza la tensiune mai mare atunci cauza e trafo final. Eu n-am avut ocazia sa probez aparatul la tensiuni mai mici deci nici nu pot sa spun cum se comporta.Singura verificare care am facuto (foarte empirica)a fost sa masor tensiunea de pe dioda zener din grila igbturilor(cu ei scosi din montaj si fara aplica tensiunea de 320V) care trebuie sa fie de 5,1-5,3V si nu trebuie sa se schimbe sau sa scada la zero in nici intr-o pozitie al potentiomertrului de reglaj al amperajului.Cei care au mai construit acest aparat au recomandat aceasta verificare celor care nu poseda osciloscop afirmand ca daca tensiunea este corecta ,sunt sanse bune ca etajul de comanda sa functioneze corect. E o masura de siguranta sau o "autiverificare", mai ales in lipsa unui osciloscop, chiar si cu acesta semnalul se verifica pina la grila/poarta tranzistor-ilor/igbt-urilor adica comanda acestora insa partea de forta cum o verifici? Mai sint metode, cu becul inseriat de exemplu insa nu e 100% sigura, insa macar cu un transformator de curent alternativ de aproximativ 80V sau mai bine unu cu tensiune reglabila chiar si in trepte toata treaba e mult mai sigura, astfel ai si separatie galvanica si astfel "simti" efectiv raspunsul termic al componentelor si il si poti masura in liniste, cu sarcina, fara sarcina.... Daca totul e in regula la aproximativ 80V treci la o tensiune mai mare si tot asa, oricum cu metoda asta nu am dat gres nici o data si o prefer in continuare decit sa stau cu degetele incrucisate atunci cind il bag in priza (vorbesc de invertoarele de sudura), bubuie sau nu bubuie, pentru ca am gresit ceva la reparatie/constructie.... De fapt nu am pus IRF120, am pus IRF 124, cand am fost la Ade.. pe Grivita, am intrebat de 120 si mi s-a raspuns ca au, dar ca nu se gasesc decat in capsula SMT. Am luat, le-am folosit iar mai tarziu cand mi-am cumparat o lupa am vazut ca sunt 124. Codul corect este de fapt IRFU 120 sau IRFD 120. Merge si IRF 540, 640, etc. Diodele 60APU04 tot de acolo. De cate ori am intrebat au avut pe stoc. Dar gasesti diode bune si la Ciprian123. Nu pot spune ca l-am testat in adevaratul sens al cuvantului, dar am sudat cordoane cu 2,5 cu potentiometrul cam la 2/3 si curentul era cam mare. Cu 2 mm merge pana la jumatate. Probabil merge si cu 3,25 dar nu am avut la indemana, iar unde l-am folosit trebuiau electrozi subtiri, 2 si 2,5.

Nu numai ca poti, dar asta este procedura. Osciloscopul este obligatoriu pentru cele ce urmeaza. Realizezi toate modulele (sursa auxiliara de 14V, comanda, etc) si le reglezi pe fiecare in parte.

Partea de comanda se regleaza prima (exceptand sursa auxiliara ce este un montaj de sine statator, indiferent de amplasarea sau nu pe placa de forta) si se urmareste obtinerea impulsurilor dreptunghiulare cat mai aproape de forma teoretica, cu spike-uri cat mai mici si rampe cat mai abrupte la iesirea trafului de comanda, dupa care se conecteaza IGBT-urile si driverele aferente fara a alimenta partea de forta cu 300V. Apoi se cauta sa se obtina aceleasi impulsuri perfecte pe grilele finalilor. Se alimenteaza partea de forta cu tensiune mica (24-48V alternativ pe intrarea de 220V) cu un bec inseriat cu finalii (pe firul de +, in colectorul IGBTului aferent, intre acesta si condensatorii de filtraj) si se vizualizeaza semnalul pe traf. Se mareste tensiunea de alimentare la vreo 80-100V si se repeta operatia. Se aplica o rezistenta de sarcina care ar putea fi chiar si un bec de far auto cu filamentele inseriate sau rezistente de resou si se vizualizeaza semnalele in primar, secundar si la iesire. Daca totul este in regula, becul din colector va lumina slab. Abia acum se poate alimenta cu 220V si se repeta ultima operatie. Daca este nevoie se mai ajusteaza valorile rezistentelor sau condensatoarele din snuber pentru un minim al spike-urilor. Cu rez. de sarcina becul va lumina cam la jumatate sau mai mult, dar nu la intensitate maxima. Se repeta iarasi masuratorile si daca totul este in regula se scoate becul si se verifica cu diferite valori ale rezistentei de sarcina, de la mare la mic si se vizualizeaza permanent semnalele pe finali si din primar, secundar si iesire. Un punct care este omis este vizualizarea semnalelor pe diodele finale. Acolo apar varfuri de tensiune periculoase pentru diode si se pot diminua din valorile grupului R-C montate in paralel pe ele. Cand totul este OK se poate aprinde arcul cu electrod de 2 si mai departe cu dimensiuni mai mari. Ar fi bine sa prevezi in cablaj o punte pentru becul de reglaj ce va fi suntata ulterior cu cositor sau chiar conductor. Pe masura ce vei avansa cu lucrarea vei mai primi sfaturi, atat de la subsemnatul cat si de la alti useri mai bine pregatiti. L.E. Am reparat un invertor Telwin Technology 200 a carui organizare pe module mi-a placut enorm. Are 2 placi de baza, una pentru partea primara a montajului, pana la conexiunile primarului trafului final, ce include modulul de comanda, realizat pe placuta separata montata cu picioruse pe placa de baza, sursa auxiliara, alimentarea de forta si finalii cu driverele aferente, diodele de intoarcere si snuberele, radiatoarele finalilor si traful de curent. Celalalt modul cuprinde traful final, redresarea de forta cu radiatorul si snuberele aferente, bobina de iesire si conectorii Texas. Prima placa este montata orizontal in partea de sus a carcasei cu componentele spre capacul superior si radiatoarele cu finalii in jos pe cealalalta fata iar cea de a doua placa montata in partea de jos cu radiatorul, traful si bobina de iesire in sus iar intre ele, pe capacul spate este ventilatorul. Aceste doua placi impreuna cu lateralele carcasei si grila de pe capacul fata formeaza un tunel de racire foarte eficient. Finalii montati pe radiatoare separate fara a se folosi foita de mica ci doar pasta termoconductoare. Succes si spor la treaba!