UNIVERSITATEA SPIRU HARET FACULTATEA DE MANAGEMENT FINANCIAR-CONTABIL CONSTANTA MATERIA: ECONOMETRIE SI PROGNOZ ANUL 2 ZI, FR, ID SPECIALIZAREA: MANAGEMENT

EXAMINATOR: LECT.UNIV.DR. NEGURIT OCTAV SUBIECTE 1. Modelul instrument de baz al econometriei. La nivel econometric, un model reprezint o prezentare simplificat si formalizat a unui fenomen sub forma unor ecuatii n care variabilele sunt mrimi economice. Modelul este un instrument util pentru un specialist n economie, prin care acesta emite ipoteze de lucru si relatii cantitative ntre variabilele economice. Prin tehnica de modelare se asigur o sistematizare a cunostintelor si o utilizare eficient a datelor ce rezult n urma procesului de observare. Modelul reprezint o form abstract de percepere a realittii, ce are la baz concepte specifice logicii si matematicii. Modelarea asigur o bun sistematizare a cunostintelor si o folosire eficient a datelor statistice. In procesul de analiz a unui fenomen, se distinge ntre starea real a unui fenomen si starea perceput a acestuia. Pentru fiecare model se pune problema de a stabili mrimea nivelului global al modelului. Modelele conceptuale se realizeaz pe baza datelor statistice. Modelul este o procedur sau o persoan sau un obiect care poate fi utilizat ca orientare pentru reproducere sau imitaie. Modelarea n practica managerial este activitatea de studiere a fenomenelor economice inaccesibile cercetrii directe, cu ajutorul unui model Majoritatea previziunilor tiinifice se construiesc cu ajutorul modelelor: cercetarea statistic analiza previziunea propriu-zis. Modelele se prezint astfel: grafice diagrame tabele funcii matematice software pentru simulare pe calculator. Cnd se utilizeaz funcii matematice, analiza se axeaz pe ajustarea parametrilor funciei i se determin deviaiile - erorile sau reziduurile - adic diferenele dintre datele observate i datele previzionate din model. Conceperea unui model econometric,incepe prin alcatuirea unei banci de date care este de fapt un ansamblu de serii statistice necesare. cadrul contabil lista comportamentelor ce trebuie modelate 2. Prezentai modelele de tip determinist de prelucrare a datelor. Modelele de tip determinist de prelucrare a datelor, au principala caracteristic abordarea determinist a relatiei cauzale dintre evenimente. Conform regulilor lui Bacon si Mill, un eveniment A este cauza evenimentului B, dac evenimentul B are loc dup evenimentul A, iar lipsa acestuia din urm determin si lipsa lui B.

Modelele tip determinist se utilizeaza curent in practica economica la analiza pe factori a variatiei - in timp si/sau spatiu - a fenomenelor economice.

 consumul specific productivitatea muncii eficienta fondurilor fixe daca inzestrarea tehnica a muncii , atunci: reflecta dependenta determinista dintre efectul economic si factorii utilizati pentru o unitate. In cazul unui ansamblu de unitati se insumeaza pentru numarul de unitati In final se obtine modelul determinist

Modelul tip determinist reprezinta suportul teoretic al aplicarii metodei indicilor teritoriali sau dinamici 3. Descriei principalele aspect ale modelelor statistice probabilistice. Modelele statistice probabilistice pornesc de la faptul c orice raport de cauzalitate dintre evenimente este caracterizat de o anumit probabilitate. n general, n economie, nici o succesiune de evenimente nu este repetabil la acelasi nivel de manifestare, de aceea modelele probabilistice sunt mult mai potrivite pentru modelarea fenomenelor din economie. Modele probabilistice Metoda verosimilitatii maxime Daca pentru un sir de variabile aleatoare dependente de parametrii se alterneaza mai multe perchi de valori pentru acestia, se va obtine o serie estimata care satisface conditiile ca: eroarea sa fie intamplatoare, sa aiba o valaore medie nula, sa aiba o variatie constanta, inclusiv conditia distributiei normale. Metoda bayesiana Postulatul bayesian-probabilitati apriorice ale unei multimi de ipoteze,respectiv determinarea densitatii de probabilitate Metoda bayesiana de estimare - procedeul bayesian de estimare considera cunoscute unele informatii privind parametrii care urmeaza a fi estimati, determinarea estimatorului care are valoarea minimizata pentru orice selectie - metoda poate fi aplicata pentru a estima parametrii formei reduse a unui sistem de ecuatii simultane cu conditia ca distributia sa poata fi aproximata. 4. Evideniai importana modelrii n cadrul proceselor economice. Econometria este neleas ca fiind o disciplina ce are drept componente elemente din statistica, matematica si economie. Econometria are ca obiectul de studiu economia sub aspect cantitativ,deci se ocupa cu masurarea obiectelor economice avand echivalente analoge modele economico-matematice. Mihail Manoilescu prin cursurile sale facea referire la necesitatea traducerii fenomenelor economice in limbaj matematic. Nicholas Georgescu-Roegen (Nicolae Georgescu-Roegen), nascut la Constanta in 1906, elev al academicianului Octav Onicescu, colaborator al lui Schumpeter la Harvard releva importanta contributiei analistului, fara a neglija importanta facliei algebrei.

Modelul economic, reproducand in mod simbolic teoria economica a obiectului investigat, prin transformarea sa in model econometric, devine obiect supus cercetarii, experimentarii, verificarii de la care se obtin informatii noi privind comportamentul fenomenului economic. Modelarile econometrice au astfel o finalitate practica,operationala si devin instrumente de control si dirijare, de simulare si de previziune a fenomenelor economice. 5. Care sunt tipurile de modele statistice utilizate n prelucrarea seriilor de date ? tipurile de modele sunt: modele de tip determinist de prelucrare a datelor modele statistice probabilistice. 6. Care sunt aspectele avute n vedere de instrumentele econometrice ? testarea unor ipoteze statistice formulate asupra unor aspect specific fenomenului studiat. Econometria i permite economistului infirmarea sau confirmarea unor teorii. Efectuarea de priviziuni pentru un anumit orizont de timp. Institutiile publice sau firmele folosesc modelele econometrice estimate pentru anticiparea si eventual aplicarea unor corectii evolutiilor viitoare ale unui fenomen economic. Identificarea unor trsturi caracteristice ale fenomenului studiat. Primul pas ce trebuie fcut n acest caz priveste alegerea unei anumite teorii economice ce va sta la baza cercetrii acestui fenomen. 7. Prezentai ipotezele de lucru definite n cadrul teoriei keynesiene. JM Keynes este cunoscut si prin preocuprile sale privind studierea riscului si incertitudinii in economie Tratatul sau de teoria probabilitatilor a adus contributii in domeniul econometriei,dar a formulat si critici,astfel: datele statistice sunt in general neomogene specificarea modelelor este indoielnica multi-coliniaritatea evolutiilor din economie afecteaza dramatic estimatorii stationaritatea parametrilor este un simplu deziderat unele variabile sunt de natura calitativa,dificil de cuantificat In teoria keynesian clasic sunt definite patru ipoteze de lucru: ntre consum si venit exist o dependent semnificativ investitiile private sunt determinate de nivelul ratei dobnzii din economie exist un nivel autonom al investitiilor publice din economie produsul intern brut este suma a patru elemente: consumul privat investitiile brute si private consumul guvernamental exportul net. 8. Descriei aspectele generale ale seriilor de date utilizate n econometrie. Seriile statistice sunt siruri de date grupate dupa unul din criteriile generale cunoscute in statistica: gruparea in timp, in spatiu si calitativa. Ele se prezinta sub forma de doua siruri de variabile paralele un sir caracterizeaza variatia colectivitatii dupa caracteristica xi data celalalt sir reprezinta frecventa ni , adica numarul de unitati. Fiecare frecventa legata de varianta respectiva a caracteristicii reprezinta un termen al seriei statistice. Seriile de date prezint evolutia unui fenomen economic sau social n timp sau spatiu. 9. Care sunt condiiile pentru realizarea comparabilitii seriilor de date n timp ? trebuie s se asigure o serie de conditii pentru realizarea unei comparabilitti a seriilor de date n timp,astfel: asigurarea aceleiasi metode de calcul al indicatorilor exprimarea valorilor seriilor de date n preturi comparabile

 eliminarea valorilor nepotrivite din cadrul serilor. 10. Care sunt categoriile de serii de date folosite pentru estimarea parametrilor ? n construirea unei baze de date avem mai multe categorii de serii de date folosite pentru estimarea parametrilor: serii de timp seriile de timp avnd continut economic, n raport cu frecventa, sunt anuale, semestriale, trimestriale, lunare, sptmnale si zilnice. serii de date la nivelul unittilor statistice serii de date de tip panel. seriile de date de tip panel, in care fiecare valoare este localizat prin doi indici, unul pentru precizarea dimensiunii temporale, iar altul pentru identificarea unittii statistice. 11. Descriei seriile de timp utilizate n econometrie. Seriile de timp avnd continut economic, n raport cu frecventa, sunt anuale, semestriale, trimestriale, lunare, sptmnale si zilnice. n functie de frecventa datelor, de lungimea seriei de date si de modelul econometric folosit, se poate studia componenta ciclic, de lung durat sau sezonalitatea. Seriile de timp sunt compuse din 3 elemente: trendul - evolutia pe termen lung a variatiei studiate variatiile ciclice - miscari periodice componenta ciclica componenta sezoniera reziduu - componeta reziduala aleatoare,denumita eroare. O serie de timp reprezint o secven de valori nregistrate de o variabil aleatoare specific ntr-o anumit perioad de timp. Principalele caracteristici ale seriilor de timp, care trebuie avute n vedere n analiza econometric a datelor sunt: Frecvena seriei de timp - reprezint periodicitatea cu care este observat variabila. Funcie de specificul seriei de timp, frecvena poate fi: - zilnic - preurilor activelor financiare cursurile aciunilor, ratele de dobnd cursul de schimb, - lunar - rata inflaiei, salariul mediu pe economie, rata omajului - trimestrial - produsul intern brut - anual. Populaie versus eantion. Populaia reprezint totalitatea observaiilor unei variabile. Eantionul reprezint un subset de observaii al variabilei aleatoare. Momentele seriei de timp - primele patru momente ale unei serii de timp sunt: Media, calculat ca suma observaiilor mprit la numrul de observaii. Deviaia standard a seriei, care reprezint o msur a dispersiei observaiilor. Coeficientul de asimetrie care reprezint o msur a asimetriei distribuiei fa de media sa. Kurtotica care msoar nlimea distribuiei seriei. - pentru o distribuie normal , kurtotica are valoarea 3. - dac distribuia are kurtotica mai mare dect 3, aceasta se numete leptocurtotic (i are o nlime mai mare dect o distribuie normal) - n cazul n care kurtotica are o valoare mai mic dect 3,distribuia se numete platycurtotic (i are o nlime mai mic comparativ cu o distribuie normal). - n general seriile de date financiare au o distribuie leptokurtotic.

o caracteristic a acestei distribuii este faptul c probabilitatea apariiei de evenimente extreme este mai mare n cazul distribuiei leptokurtotice dect n cazul distribuiei normale. Staionaritatea seriei de timp - condiii ce trebuie ndeplinite pentru ca o serie de timp s fie staionar sunt: media seriei de timp s fie constant, adica observaiile s fluctueze n jurul mediei. variana seriei s fie constant. - din punct de vedere economic, o serie este staionar dac un oc asupra seriei este temporar - se absoarbe n timp - i nu permanent. - serii staionare: rata de cretere a PIB real, rata inflaiei - cu excepia perioadelor de hiperinflaie. - serii nestaionare: cursul de schimb nominal,indicele preturilor de consum, nivelul PIB real. n cazul n care seria nu este staionar, prin difereniere, se obine o serie staionar. - ordinul de integrare a seriei reprezint numrul de diferenieri succesive necesare pentru obinerea unei serii staionare (sau numrul de rdcini unitare al seriei). - n economie, cele mai ntlnite serii nestaionare sunt integrale de ordinul I (necesit o singur difereniere, au o rdcin unitar). de asemenea, exist serii de timp trend-staionare: - serii de timp care pot fi fcute staionare prin eliminarea (scderea) trendului deterministic al seriei. Sezonalitatea seriei de timp - seriile de timp cu frecven lunar sau trimestrial prezint adesea evoluii care au o anumit ciclicitate. de exemplu activitatea economic se ncetinete n lunile de iarn, preurile cresc mai mult n lunile reci dect n perioada de var. n analiza econometric, pentru a elimina aceste evoluii sezoniere i a evidenia doar impactul pe care l are o anumit variabil asupra alteia, seriile de timp sunt ajustate sezonier. 12. Seriile de date la nivelul unitilor statistice importan. n cazul seriilor de date la nivelul unittilor statistice, fiecare valoare reprezint valoarea unei caracteristici la nivelul unei unitti statistice elementare. 13. Prezentai modul de utilizare a seriilor de date de tip panel. n cazul seriilor de date de tip panel, fiecare valoare este localizat prin doi indici, unul pentru precizarea dimensiunii temporale, iar altul pentru identificarea unittii statistice. Seria de date se reprezint sub forma unei matrice cu N linii si t coloane. Pe fiecare linie sunt regsite valorile caracteristicii la nivelul unui an pentru ansamblul unittilor statistice, iar pe fiecare coloan seria de date la nivelul unei unitti statistice pentru ntregul orizont de timp. Modelele cu date panel constau n estimarea de ecuaii de regresie n care sunt folosite serii care sunt n acelai timp att serii de timp ct i date cros-secionale. De exemplu, dac dispunem de serii de timp pentru evoluia pe o anumit perioad a aciunilor mai multor companii i dorim s determinm cum influeneaz anumite variabile macroeconomice randamentul acelor aciuni, o soluie este utilizarea de modele cu date panel. Astfel, cu ajutorul acestui tip de modele poate fi determinat un singur coeficient care s exprime impactul unei variabile macroeconomice asupra randamentului unui grup de companii. Modelele cu date panel permit: Rezumarea printr-un singur coeficient al impactului unei variabile asupra unui grup de serii de timp variabile dependente -grup de companii, de ri. -

 Estimarea de coeficieni specifici - constant sau coeficieni ai variabilelor independente - pentru fiecare serie de timp considerat ca variabil dependent efecte fixe. Gruparea variabilelor dependente n categorii i estimarea impactului categoriei din care face parte variabila dependent asupra evoluiei acesteia. 14. Enumerai indicatorii utilizai pentru seriile cu o singur dimensiune. Pentru depistarea unor caracteristici ale seriilor, se calculeaz o serie de indicatori pentru o serie cu o singur dimensiune: indicatori descriptivi pentru caracterizarea valorilor extreme, minim si maxim indicatori pentru caracterizarea tendintei centrale a unei serii de distributie: media, mediana, modulul si cuartilele. indicatori pentru caracterizarea gradului de dispersare a seriei. indicatori pentru caracterizarea formei distributiei. indicatori pentru caracterizarea asimetriei reprezentarea grafic a seriei de distrbutie, prin intermediul histogramei sau poligonului frecventelor. 15. Descriei indicatorii pentru caracterizarea tendinei centrale a unei serii. Indicatori pentru caracterizarea tendintei centrale a unei serii de distributie: media ; ; ; mediana (Me)este valoarea centrala a unei serii statistice dupa ce membrii acestei serii au fost aranjati in ordine crescatoare sau descrescatoare.termen central intr-o serie cu numar de termeni impar si media termenilor centrali intr-o serie cu numar de termeni par. Astel,in seria: a b c d e f g Me= d ; in seria: m n o p q r Me = (o+p)/2. modul (Mo) este valoarea caracteristicii cea mai frecvent observata intr-o distributie,adica valoarea frecventei dominante unde D1 este diferenta intre frecventa intervalului modal si frecventa intervalului anterior,iar D2 este diferenta intre frecventa intervalului modal si frecventa intervalului urmator. cuartile (quartile) sunt in numar de trei si impart colectivitatea in 4 parti egale. ; ; Acesti indicatori sintetici permit compararea seriilor de distributie n raport cu tendintele medii, fr a lua n considerare faptul c valorile medii sunt rezultatul agregrii unor valori individuale, ce se abat ntr-o msur mai mare sau mai mic de la valoarea tendintei centrale. Din acest motiv, se calculeaz indicatorii gradului de dispersare. abaterea medie liniara - medie aritmetica simpla sau ponderata a abaterilor termenilor seriei de la media lor luate in valoare absoluta

dispersia este o medie aritmetica simpla sau ponderata a patratelor abaterilor termenilor seriei de la media lor. abaterea medie patratica este radacina patrata din dispersie,media patratica simpla sau ponderata a abaterilor valorilor seriei fata de media lor. 16. Prezentai indicatorii pentru caracterizarea gradului de dispersie a seriei. n caracterizarea seriilor va trebui s se tin seama, pe lng comportamentul tendintei centrale, si de alte caracteristici. Astfel, se au n vedere:

 s se specifice n ce msur valorile din cadrul seriei de date sunt grupate n jurul valorii centrale. n ce msur frecventele seriei de distributie variaz de la o grup de valori la alta. De aceea se vor calcula o serie de indicatori prin care se va urmri n principal s se rspund la o serie de ntrebri: n ce msur valorile din cadrul seriei sunt dispersate n jurul valorii ce caracterizeaz tendinta seriei de distributie dac media arimetic este o valoare reprezentativ pentru seria de distributie dac exist o dominant a valorilor mici sau mari n cadrul seriei de distributie dac exist o tendint de concentrare a valorilor n cadrul anumitor grupe. 17. Prezentai indicatorii folosii pentru caracterizarea formei distribuiei. Pentru a completa analiza unei serii de distributie, sunt folositi indicatori pentru caracterizarea asimetriei. n acest sens, se recurge la reprezentarea grafic a seriei de distributie, prin intermediul histogramei sau poligonului frecventelor. Dac ntr-o serie exist un numr mare de valori individuale, atunci poligonul frecevntelor aproximeaz graficul densittii unei functii de repartitie. Pentru seria de distributie, se calculeaz un ansamblu de indicatori de analiz a sensului si intensittii asimetriei seriei de distributie. Dac metoda grafic se poate utiliza si n cazul variabilelor calitative, indicatorii de asimetrie sunt calculati pentru caracteristicile numerice. Acesti indicatori sunt utilizati pentru verificarea caracterului normal al distributiei seriei de valori. 18. Prognoza caracteristic de baz a procesului managerial. Prognoza reprezint o afirmatie probabilistic asupra viitorului, cu un grad ridicat de certitudine. Conform definiiei date de Comisia economic a ONU pentru Europa, prognoza este: evaluarea probabil stabilit n mod tiinific a evoluiei cantitative i calitative a unui anumit domeniu ntr-un interval de timp reprezint rezultatul unor cercetri care urmresc s stabileasc evoluiile i strile posibile i probabilitile asociate acestora ntr-un viitor stabilit, care constituie orizontul de prognoz. Gradul de incertitudine a prognozelor este mai ridicat sau mai sczut n funcie de orizontul de prognoz i de aria de cuprindere a subiectelor abordate. O prognoz este o afirmaie probabilist asupra viitorului cu un grad de certitudine relativ ridicat. Prognozele sunt o modalitate de prefigurare a viitorului. Este cunoscut faptul c prognozele au o contribuie decisiv n procesul stabilirii strategiilor pe termen lung. Acest lucru se datoreaz faptului c, la elaborarea unei strategii, trebuie explorat viitorul. Acest fapt devine tot mai important datorit faptului c ritmul dezvoltrii este tot mai accelerat, progresul tehnic avnd un rol esenial. Formularea strategiei unei firme trebuie precedat de elaborarea de prognoze cu orizonturi de timp ct mai indeprtate. Pentru a putea anticipa modificrile ce survin n timp i a contracara eventualele ocuri generate de schimbrile aprute odat cu trecerea timpului, n elaborarea strategiei sunt eseniale utilizarea de tehnici previzionale. Prognozele sunt formulate ca rezultat al cercetrilor complexe prin care se estimeaz strile probabile ale domeniului studiat. Pe baza prognozelor se formuleaz alternative strategice pentru evoluia i modul de operare al firmelor.

 Dup cum este cunoscut, procesul elaborrii i implementrii strategiei se afl sub influena unei diversiti de factori poteniali de risc, generai de complexitatea mediului economic, de concurena acerb, de evoluia ultrarapid a tehnologiilor. Pe baza prognozelor pot fi anticipate riscurile operaiunilor ce se doresc ntreprinse, precum i aspectele critice ce pot aprea. Prognozele contribuie la mbogirea informaiilor despre mediul exterior i, deci, la diminuarea incertitudinilor. O prognoz ct mai corect reprezint un instrument valoros n evaluarea i minimizarea riscurilor. Pe aceast baz, ansele ca o strategie s fie bine formulat i s duc la realizarea obiectivelor propuse sunt substanial amplificate. 19. Evideniai principalele aspecte ale funciei de prognoz n cadrul managementului. Prognoza studiaz sistematic viitorul considerat cmp de aciune i anticipeaz evoluia probabil a proceselor i fenomenelor, pornind de la realizrile perioadei precedente, de la tendinele conturate i considernd,cu un anumit prag de incertitudine, modificrile previzibil a avea loc. Prognoza nu ofer certitudini, ci soluii, opiuni asupra viitorului. Orizontul de prognoz este apropiat sau ndeprtat - sub 1 an, 3-5 ani, 10 ani, peste 15 ani. Obiectivele prognozei sunt : s ilustreze tendinele dezvoltrii fenomenelor i proceselor n condiii istorice date s aprecieze probabilitatea n funcie de factorii condiionali s identifice alternativele de dezvoltare n perspectiv i s evidenieze varianta optim s ofere opiuni pentru intervenie i corecie a abaterilor de la traiectoriile anticipate, considerate dorite. La elaborarea prognozelor trebuie avute n vedere urmtoarele cerine: formularea unor ipoteze realiste de dezvoltare,derivate din diferenierea elementelor de baz pe care s-au cldit ipotezele respective; efectuarea analizei fenomenelor i proceselor care vizeaz prognoza, n vederea prospectrii trecutului i identificrii cauzelor generatoare de schimbri luarea n considerare a progresului tehnic i a impactului acestuia asupra evoluiei fenomenelor i proceselor prognozate realizarea unui echilibru dinamic ntre obiectivele firmei i nivelul resurselor materiale i umane necesare pentru realizarea acestora proiecia fenomenelor i proceselor s fie global,complex i unilateral, considernd implicaiile economice, sociale, tehnologice, organizatorice,ecologice i cele legate de aria de rspndire naional, zonal i local. n activitatea de elaborare a prognozelor o importan deosebit au informaiile utilizate. Informatiile trebuie s fie corecte, concludente i complete pentru a permite obinerea de rezultate satisfctoare. O problem important, este cea a fiabilitii prognozei. Astfel, numai n msura n care prognozele sunt confirmate n timp, ele pot contribui la formularea strategiilor pe termen lung. Elaborarea prognozelor este o art, depinznd de competena, experiena i talentul cercettorului. n cadrul procesului de elaborare a prognozelor se utilizeaz o serie de principii: Principiul continuitii, care consider existena unei corespondene, de la o perioad la alta, adic sa nu existe discrepane mari ntre intervale de timp consecutive. Principiul extrapolrii proceselor, care consider viitorul ca o prelungire a trecutului Principiul observrii condiiilor existente, bazat pe faptul c viitorul ncepe de azi. Acest principiu semnific faptul c prezentul poate furniza date pentru cunoaterea fenomenelor din viitor. Rezultatele obinute trebuie supuse unei analize economice multilaterale, pentru o corect interpretare a fenomenelor i proceselor.

20. Funcia de organizare definiie, importan. Functia de organizare const n sistematizarea unei activitti sau unui domeniu de activitate pentru a obtine un randament maxim. Acest lucru presupune alegerea elementelor component ale viitoarei activitti si dispunerea lor ntr-un sistem, asigurnd structura, coerenta si functionalitatea la niveluri optime. n acest fel, functia de organizare se afl la impact cu functia de previziune, pentru c ambele se refer la modul cum trebuie realizat o actiune viitoare. 21. Prezentai importana funciei de control-evaluare. Functia de control-evaluare const n evaluarea rezultatelor obtinute si compararea lor cu obiectivele si standardele stabilite initial, adoptndu-se msuri n vederea eliminrii perturbrilor constatate si nfptuirii unor eventuale dezvoltri si perfectionri. Controlul se realizeaz att prin observarea direct a fenomenului, ct si cu ajutorul sistemului informational utilizat. 22. Importana prognozei n managementul firmei. n procesul managementului strategic este important nelegerea limitrilor prognozelor, precum i limitarea ateptrilor la nite posibiliti realiste, astfel nct performanele viitoare s devin posibile. n aceste condiii,rolul prognozelor n elaborarea strategiilor este foarte important. n procesul formulrii strategiilor, managerii s-au confruntat cu necesitatea prognozrii unor elemente necunoscute: structura i mrimea pieei poteniale posibile schimbri rapide ale mediului noile tehnologii competitorii produsele preurile vnzrile i profiturile investiiile oferta. Pentru a prezice toate aceste elemente necunoscute,managerii pot folosi o gam larg de tehnici de prognoz. Rezultatele acestor prognoze pot fi folosite pentru a lua decizii n domeniile funcionale ale firmei: marketing planificarea produciei organizare investiii planificarea produselor bugetare. Domeniul crucial de utilizare a prognozelor l constituie managementul strategic. Prognozarea poate avea loc la diferite nivele,ncepnd cu prognoza produselor, a liniilor de produse, a firmelor, continund la nivel de domeniu economic,economie naional. De asemenea, prognozele pot acoperi diferite orizonturi de timp. Cu ct orizontul de timp este mai mare,cu att imprecizia prognozei este mai mare. n funcie de deprtarea n timp, prognozele pot fi pe termen scurt, mediu sau lung. Pentru fiecare dintre acestea,unele tehnici de prognozare sunt mai potrivite dect altele. Exist multe metode de extrapolare i n literatura de specialitate se ntlnesc multe clasificri ale acestor metode. Dintre aceste clasificri, cea mai folositoare pare cea a lui David M. Georgoff i Robert G. Murdick.

Conform acestei clasificri, metodele de prognoz se mpart n patru mari categorii i anume: Metode bazate pe gndire (n sensul gndirii intuitive) Metode bazate pe numrare Metodele seriilor de timp Metode asociative sau cauzale. Fiecare dintre acestea are puncte forte i puncte slabe. Este important ca acestea s fie cunoscute pentru a putea adapta fiecrei situaii modelul potrivit. Pe lng obinerea efectiv a prognozelor, utilizarea tehnicilor de prognoz prezint i un alt avantaj. Acestea faciliteaz managerului o mai bun nelegere, att a comportamentului competiiei, ct i a propriei firme - cheia succesului oricrei strategii. n final, trebuie subliniat faptul c prognozele nu furnizeaz toate elementele necesare formulrii strategiei. Uneori, prin elementele noi cu care intervin, prognozele pot chiar contribui la ngreunarea procesului elaborrii strategiei. totui, prognozarea aduce managerului capacitatea de a privi mai clar problemele, de a anticipa tendine ale evoluiei i, n final, de a micora riscul de a grei i, deci, de a elabora strategii aductoare de succes. 23. Care sunt principalele instrumente de prognoz utilizate n activitatea manageriala ? Una din cele mai utilizate tipologii utilizate n practica economic introduce trei dimensiuni ale cercetrii viitorului, fiecare cu cte dou variante. Prima optiune este cea ntre: tratarea explorativ si tratarea normativ a viitorului. tratarea explorativ presupune tratarea viitorului n cadrul evolutiei, pe baza datelor din trecut si prezent, care evidentiaz tendinte. tratarea normativ presupune studiul viitorului ca solutie a problemelor prezentului si nu ca o extensie a lui, bazat pe obiective. A doua optiune este cea dintre: tratarea sintetic si tratarea morfologic a viitorului. tratarea sintetic implic studierea viitorului pornind de la ntreg la prti. tratarea morfologic implic studierea viitorului pornind de la ntreg spre viziunea ntregului. Ultima optiune implic alegerea dintre: tratarea intuitiv si tratarea teoretic. tratarea intuitiv nseamn a lucra cu idei intuitive,empirice. tratarea teoretic implic a lucra cu concepte si modele abstracte, teoretice si cu tehnici adecvate. O grupare general poate fi realizat dup criteriul matematizrii: Metode statistico-matematice - cuprind diferite procedee si tehnici preluate din matematic si statistic, dar se axeaz si pe tehnica echilibrului, pe impacturi si pe ritmuri de dezvoltare. Aceste metode sunt grupate n metode de extrapolare si metode incompatibile cu extraploarea. Metode de extrapolare: metode pe baza datelor statistice cu caracter static sau pe baza datelor statistice cu caracter dinamic metoda centrelor de greutate metoda corelatiei metode calitative. Metode incompatibile cu extrapolarea: metoda balantelor metoda simulrii numerice metoda de dinamic industrial de tip Forrester metoda impactului ncrucisat metoda lanturilor Marcov metoda simulrii de tip jocuri de ntreprindere

 Metode nematematice - se bazeaz pe experiente si expertize trecute, pe scenarii, pe impacturi si ritmuri de dezvoltare. metoda scenariilor metoda sondajelor metoda anchetelor metoda dezbaterilor euristice metoda comparatiilor. O alt abordare economic implic urmtoarea clasificare a metodelor: Metode fundamentale: analiza si sinteza sistemic. Metode de estimare a trendului: extrapolarea si intrapolarea. Modelarea stohastic: mediile mobile. Modele econometrice. Metode de previziune tehnologic: curbe de crestere, anchetele, scenariile, comparatiile,analogia, sondajele. Analiza multicriterial: comparatiile perechi, functiile multiobiectiv. Metode instrumentale: normarea, balantele. Analiza input-output: balanta legturilor dintre ramuri. 24. Previziunea definiie, importan. Previziunea studiaz sistematic viitorul considerat cmp de actiune si anticipeaz evolutia prealabil a proceselor si fenomenelor, pornind de la realizrile perioadei precedente, de la tendintele conturate si considernd, cu un anumit grad de incertitudine, modificrile previzibile a avea loc. Astfel, previziunea nu ofer certitudini, ci solutii si optiuni asupra viitorului. Conform teoriei economice, previziunea reprezint evaluarea probabil stabilit n mod stiintific a evolutiei cantitative si calitative a unui anumit domeniu ntr-un interval de timp. De asemenea, previziunea este rezultatul unor cercetri care urmresc s stabileasc evolutiile si strile posibile si probabilittile asociate acestora ntr-un viitor stabilit, care constituie orizontul de previziune 25. Descriei nivelele de complexitate la care se elaboreaz previziunea. Previziunea se elaboreaz la diferite nivele de complexitate, astfel: la nivel mondial: prognoze macromondiale, pe grupe de ri, pe zone geografice, pe zone economice la nivelul economiei naionale: macroprognoze economico-sociale la nivelul ramurilor sau domeniilor de activitate economico-social la nivel teritorial: zone, regiuni, judee, localiti sau alte spaii la nivelul agentului economic sau instituiei publice: microprognoze. 26. Prezentai care sunt obiectivele previziunii n activitatea managerial. Obiectivele previziunii sunt urmtoarele: s ilustreze tendintele dezvoltrii fenomenelor si proceselor n conditii istorice date s aprecieze probabilitatea n functie de factorii conditionali s identifice alternativele de dezvoltare n perspectiv si s evidentieze varianta optim s ofere optiuni pentru interventie si corectie a abaterilor de la traiectoriile anticipate, considerate dorite. 27. Definii activitatea de programare desfsurat n cadrul procesului managerial. Programarea reprezint anticiparea actiunilor viitoare pe secvente, n timp si spatiu, avnd durata si resursele posibile n scopul realizrii unui obiectiv. Instrumentul utilizat n programare este programul. Programarea este procesul de balansare si integrare a resurselor din cadru diverselor programe, conform priorittilor, si include: evaluarea alternativelor estimarea costurilor planul de actiune.

28. Prezentai categoriile de programe utilizate. Programele sunt grupate pe categorii, astfel: programe strategice pe termen lung, cu obiective de interes national programe macroeconomice, cu obiective corelate pe principalele probleme ale dezvoltrii economico-sociale nationale programe sectoriale, pe domenii de activitate, ramuri si subramuri programe teritoriale, regionale, avnd ca obiectiv valorificarea resurselor umane si materiale zonale programe de coordonare operativ, la nivel microeconomic, care detaliaz obiectivele strategice ale agentului economic pe perioade de timp si responsabilitti sau executanti. 29. Descriei importana procesului de planificare n activitatea unei organizaii. Planificarea este procesul de determinare a cerintelor organizatiei si de alocare a resurselor. Planificarea este o afirmatie asupra viitorului apropiat sau mediu cu un grad de ncredere, apropiat de previziune. Planificarea poate fi definit ca fiind procesul de stabilire a obiectivelor i de formulare, evaluare i selecie a politicilor,strategiilor, tacticilor i aciunilor cerute pentru a se realiza obiectivele. Procesul de planificare acoper att planificarea tactic pe termen scurt sau bugetarea, ct i elaborarea strategiilor i politicilor pe termen lung i mediu. Prin urmare, n cadrul orizontului de timp,nivelurile de planificare sunt: Planificarea strategic, pe orizontul de timp de peste 5 ani,n care se rspunde la ntrebrile: n ce afacere/industrie s fie firma? Cum va fi ea finanat? Cum va fi ea structurat? Cum vor fi alocate resursele? Planificarea tactic, pe orizontul de timp mediu, ntre 1-5 ani, n care se rspunde la ntrebrile: Ce produse/servicii trebuie s se elimine sau s se adauge? Ce capital de investiii/dezinvestiii este necesar pentru a realiza planul strategic? Care este modelul de preuri cel mai potrivit? Ce faciliti, sisteme sau metode noi sunt necesare pentru a realiza planul strategic? Planificarea operaional, pe orizontul de timp scurt, ntre 1-12 luni, n care se rspunde la ntrebrile: Care este cea mai bun producie, marketing etc. pentru a realiza obiectivele? Ce materiale, faciliti sunt necesare? Ce metode de organizare a operaiilor sunt necesare? Planificarea operaiilor i tranzaciilor, pe orizontul de timp foarte scurt, n cadrul unei luni sau aproape de prezent, n care se rspunde la ntrebarea: Ce operaii trebuie realizate cu facilitile existente pentru a realiza cerinele specificate n perioada imediat urmtoare? 30. Evideniai principalele caracteristici ale planului. Instrumentul de previziune este planul. Planul reprezint un sistem de orientri sau alternative decizionale prin care se stabilesc niveluri, ritmuri si proportii ale dezvoltrii viitoare a firmei pe baza studierii cerintelor si resurselor disponibile, n scopul realizrii unei activitti n conditii eficiente si eficace. Planul reprezint un tablou de bord pentru managerul organizatiei. 31. Bugetarea definiie, caracteristici. Bugetarea este procesul de aprobare a alocrilor de resurse strict necesare, prin transpunerea n practic a planificrii si programrii cerintelor anuale de finantare Caracteristicile bugetrii sunt asemntoare cu cele ale planificrii, dar se axeaz pe dimensionarea resurselor financiare, n general restrictive.

Planificarea tactic pe termen scurt sau bugetarea este procesul de pregtire detaliat pe termen scurt, de regul un an, a funciilor i activitilor pe departamente n cadrul firmei, astfel nct s se poat pune n practic planul firmei pe termen lung. n general, planurile se realizeaz utiliznd uniti fizice, ca de exemplu numrul de produse fabricate, numrul de ore lucrate,cantitatea de materiale consumate. Cnd acestea sunt exprimate valoric, planurile devin bugete. Procesul de bugetare presupune proiectarea bugetului pe fiecare activitate a firmei, pe fiecare departament sau funcie, astfel conducnd la coordonarea, stabilirea autoritii i responsabilitilor, comunicarea, motivarea i controlul ntregii firme, precum i la evaluarea performanelor ei. Bugetarea este prin urmare o funcie a managementului i nu aparine contabililor. Managerii de la toate nivelurile particip la construirea bugetelor i toate activitile sunt corelate ntre ele prin intermediul bugetului. Bugetul poate fi considerat un instrument de combinare a previziunilor subsistemelor n cadrul metodei interpretrii sistemice. Bugetul este un plan exprimat valoric, pregtit i aprobat naintea unei perioade de timp definite i ilustreaz veniturile care trebuie generate sau obinute i cheltuielile care trebuie s fie fcute n aceeai perioad de timp, ca i capitolul necesar realizrii obiectivelor. Bugetul poate fi considerat, pe scurt, un plan pentru viitor, o situaie a resurselor, o agend practic de operare. Bugetul este important pentru management deoarece: stabilete clar obiectivele care trebuie realizate definete activitile care trebuie derulate pentru a se atinge obiectivele stabilete care sunt resursele necesare pentru a realiza obiectivele stabilete relaia dintre activiti i obiectivele strategice pe termen lung ale firmei. Tehnicile utilizate n bugetare sunt cele specifice previzionrii. Bugetul constituie un instrument de control managerial dnd feed-back despre performanele ndeplinirii planului, prin compararea rezultatelor activitilor curente cu cele previzionate n planuri i genernd msuri corective. 32. Influena prognozelor asupra evenimentelor economice. Formularea strategiei unei firme trebuie precedat de elaborarea de prognoze cu orizonturi de timp ct mai ndeprtate. Pe baza prognozelor se formuleaz alternative strategice pentru evoluia i modul de operare al firmelor. Pe baza prognozelor pot fi anticipate riscurile operaiunilor ce se doresc ntreprinse, precum i aspectele critice ce pot aprea. Prognozele contribuie la mbogirea informaiilor despre mediul exterior i, deci, la diminuarea incertitudinilor. O prognoz ct mai corect reprezint un instrument valoros n evaluarea i minimizarea riscurilor. Pe aceast baz, ansele ca o strategie s fie bine formulat i s duc la realizarea obiectivelor propuse sunt substanial amplificate. Rezultatele acestor prognoze pot fi folosite pentru a lua decizii n domeniile funcionale ale firmei ca: marketing, planificarea produciei, organizare, investiii, planificarea produselor bugetare. Domeniul crucial de utilizare a prognozelor l constituie managementul strategic. 33. Care sunt termenii de deducere a viitorului, dup gradul de certitudine al acestora ? Termenii viitorului utilizati n literatura de specialitate sunt: prognoze, previziuni, planuri, programe, perspectiva, prospectiva, predictia, prefigurarea, prezicerea, conjunctura, viziunea, anticipatia. Dup gradul de certitudine a deducerii viitorului, putem deosebi: Conjunctura : constructia intelectual a unor fapte posibile.

 Planificarea : o afirmatie asupra viitorului apropiat sau mediu cu un grad de ncredere, apropiat de previziune Predictia : actiunea de a prevesti, de a anunta aparitia unor evenimente, n viitor, cu certitudine Previziunea : posibilitatea de a prefigura evenimentele viitoare, pe baza analizei fenomenelor cunoscute sau prezente. Prognoza : o afirmatie probabilistic asupra viitorului, cu un grad ridicat de certitudine 34. Prognozele definiii, circumstane de desfurare. Previziunile ( prognozele ) reprezint estimri ale nivelurilor variabilelor de productie, de personal, de resurse financiare, de marketing, n perioadele viitoare. Previziunile ( prognozele ) sunt ncercri de prevedere a viitorului variabilelor firmei, pe baza examinrii trecutului acestora. Circumstantele n care se realizeaz previziunile (prognozele) difer foarte mult, fiind determinate de: context orizontul de timp avut n vedere disponibilitatea datelor istorice factorii de influent considerati nivelul de influent considerat gradul de precizie dorit intervalul de timp valoarea si utilitatea activittii desfsurate. In economia de piata, prognoza trebuie sa contribuie la informarea si orientarea agentilor economici asupra tendintelor manifestate pe plan national si international, astfel incat acestia sa-si fundamenteze planurile si deciziile in cunostinta de cauza. In acest context rezulta ca prognozele, prin clarificarile pe care le aduc la orizontul lor de timp, trebuie sa contribuie la diminuarea incertitudinii referitoare la perspectiva dezvoltarii fiecarui agent economic si, evident, a riscului acestora. Cresterea complexitatii vietii economico-sociale a condus la accelerarea si diversificarea preocuparilor pentru identificarea trasaturilor societatii viitorului. Astazi, obiectivele activitatii economice previzionale trebuie sa concorde cu obiectivele dezvoltarii durabile, respectiv, previziunile trebuie sa abordeze, in toata complexitatea ei, triada economic-social-ecologic. In documentele Conferintei de la Rio de Janeiro din iunie 1992 se considera ca obiectivele generale ale previziunilor pentru fiecare sistem mentionat mai sus trebuie sa fie: pentru sistemul economic: - maximizarea cantitatii de bunuri si servicii produse la nivelul tehnosferei; - maximizarea eficientei utilizarii resurselor; - adaptarea tehnologiilor la fluxurile de resurse si reprocesarea produselor deseu. pentru sistemul social: - alocarea echitabila a bunurilor si serviciilor intre partenerii contractului social, la nivel local, national si global; - antrenarea adecvata a tuturor membrilor societatii la procesul socio-economic; - mentinerea diversitatii culturale, ca suport al posibilitatii de adaptare a sociosferei la modificarea conditiilor geosocioeconomice. pentru sistemul ecologic: - mentinerea biodiversitatii, ca suport al posibilitatilor de adaptare a biosferei la modificarea conditiilor geoclimaterice; - respectarea mecanismelor de autoreglare si a duratelor ciclurilor naturale, la nivelul biosferei. Trebuie mentionat faptul ca, pentru armonizarea obiectivelor specifice fiecarui sistem, la nivel general, exista si o serie de obiective de coordonare.

 impletirea tot mai armonioasa a obiectivelor celor trei sisteme in activitatea de prognoza economica este obligatorie pentru definirea principiilor rationalitatii si eficientei in epoca actuala si in perspectiva. in contextul conturat mai sus este evident ca orice prognoza la nivel macroeconomic va trebui sa contina un sistem de obiective, in care obiectivul economic cost-eficienta nu va putea fi atins fara respectarea obiectivelor celorlalte sisteme. Rolul prognozelor in economia de piata va fi unul in crestere, avand in vedere, pe de o parte, diversificarea intereselor agentilor economici si dorinta acestora de realizare a obiectivelor individuale (cresterea profitului) si, pe de alta parte, necesitatea asigurarii coerentei si continuitatii dezvoltarii, in concordanta cu interesul national si cu obiectivele sistemelor social si ecologic. Cu ajutorul prognozelor se va urmari identificarea unor puncte critice care pot sa apara in evolutia viitoare, atat in plan economic (epuizarea unor resurse), cat si social (efectele cresterii demografice) si ecologic (efectele cresterii temperaturii, rezervele de apa potabila). Avand in vedere rolul esential al prognozelor de a servi cerintelor de elaborare si fundamentare a strategiilor si politicilor economico-sociale, acestea trebuie sa evidentieze situatia si tendintele de evolutie pe plan intern si international, sa prevada masurile pentru functionarea corespunzatoare a sistemului economic national, autoreglarea acestuia in cazul aparitiei unor disfunctii. In lucrarile de prognoza la nivel macroeconomic se impune integrarea unui sistem de protectie impotriva riscurilor posibile, constand in mijloace materiale si banesti de interventie, in special in domeniul social. 35. Enumerai elementele luate n considerare la elaborarea unei prognoze. Previziunile (prognozele) se elaboreaz n conformitate cu modul de realizare a cercetrilor, investigatiilor si culegerii datelor, lund n considerare urmtoarele elemente: orizontul previziunii natura informatiilor utilizate gradul de ncredere atribuit rezultatelor cercetrii. 36. Care este orizontul de timp n care se elaboreaz o prognoz ? Orizontul de timp poate avea diferite forme, respectiv perioad, moment, segment de timp. Acesta poate fi: scurt (ce se refer la o perioad de pn la 1 an) mediu (ce se refer la o perioad de 1-5 ani) lung (ce vizeaz o perioad viitoare de peste 5 ani). Orizontul previziunii exprim dimensiunile perioadei viitoare, calculate pornind de la nivelul prezentului. Pot aprea si situatii particulare, n care orizontul de timp reprezint nu numai cadrul de referint al investigatiilor, ci chiar obiect al acestora. 37. Prezentai natura informaiilor utilizate n cadrul procesului de prognoz. Elaborarea unei previziuni (prognoze) corecte este conditionat de: volumul si calitatea informatiilor disponibile metodele si tehnicile utilizrii acestora sursa informatiilor si expertiza factorilor umani. De cele mai multe ori va fi necesar luarea n considerare si a altor elemente: contextul n care se manifest fenomenele respective relatiile de cauzalitate, n raport cu alte fenomene 38. Evideniai gradul de ncredere atribuit rezultatelor cercetrii prognozei. Indiferent de numrul variantelor n care este stabilit, previziunea ia forma unui interval de ncredere ntre dou limite: inferioar si superioar. Mrimea intervalului de ncredere urmeaz s fie stabilit n functie de destinatia rezultatelor obtinute, de orizontul previziunii si de natura fenonemului cercetat.

La rndul su, orizontul de previziune va influenta spatiul de ncredere al previziunii. n anumite conditii date privind orizontul si natura investigatiilor, intervalul de ncredere va depinde, n mare msur, de natura fenomenului studiat, de particularittile miscrii acestuia. Intervalul dintre cele dou limite, exprimat n cifre relative fat de centrul intervalului, va fi mult mai restrns n cazul unui fenomen cu o evolutie lin, n comparatie cu un alt fenomen, a crui evolutie este marcat de puternice oscilatii. 39. Descriei importana opiunii fundamentale n cadrul teoriei prognozei. Optiunea fundamental se prezint sub forma alegerii ntre elementele logice, care stau la baza cercetrii previziunii, si elementele dirijabile. Optiunea fundamental nu este utilizat n practic n stare pur, ci se combin cele dou tipuri de elemente. previziunea productivittii muncii se consider legitatea prin care o crestere a productivittii se obtine prin reducerea numrului de salariati, dar elementele dirijabile tin cont de un prag minim, care uneori poate fi impus de prevederile contractului colectiv de munc. 40. Care sunt prioritile urmrite n cadrul ordinii prioritare ? Ordinea prioritar este dedicat celor trei factori principali determinanti care fac obiectul cercetrilor previziunii: economic tehnologic social. Totusi, dup Summitul de la Rio de Janeiro din 1992, cnd s-au pus bazele conceptului de dezvoltare durabil, cei trei factori, la care se adaug si factorul de mediu ambiant, sunt considerati ca un tot unitar. Se are n vedere o crestere economic continu prin implementarea celor mai eficiente tehnologii. 41. Descriei orientrile economice din cadrul opiunii fundamentale. Optiunea fundamental distinge dou orientri: directia explorativ, orientat ctre posibilitti, si directia normativ, orientat ctre nevoi. Directia explorativ este caracterizat prin dou tendinte, tehnocratic si umanist Directia normativ este caracterizat prin tendinta institutional si cea critic. 42. Descriei curentele economice impuse n cadrul ordinii prioritare. Ordinea prioritar apartine de trei scoli principale: american, european si japonez. Scoala american trateaz pasiv problemele sociale si acord prioritate previziunii economice si tehnologice. Scoala european acord prioritate omului si problemelor sociale. Scoala japonez adapteaz omul la tehnologie, dar individualizeaz potentialul tehnologic pentru a da posibilitatea participrii la procesele sociale fiecrui individ. 43. Care sunt cile prin care poate fi realizat activitatea de prognoz ? Activitatea de previziune poate fi realizat pe dou ci: intuitiv, pe baza perceptiei decidentilor, empiric, care s nu ia n considerare conditiile obiective si subiective n care se desfsoar fenomenul sau procesul de previzionat, ci experiente din trecut; stiintific, prin utilizarea unor metode si tehnici logice si exacte, ct mai adecvate scopului, fenomenului sau procesului de previzionat. 44. Metoda de prognozare definiie, importan. Prin metod se ntelege un mod sistematic de cercetare, de cunoastere, de transformare a fenomenelor sau a realittii obiective, prin utilizarea unui procedeu sau a unui ansamblu de procedee numit metodologie. Dintre metodele cele mai utilizate n practica managerial, mai ales n cea de luare a deciziilor, putem aminti metoda aditiv, metoda utilittii globale, metoda Electre, metoda sperantei matematice. Prin metod de previzionare se ntelege o modalitate, un procedeu sau un ansamblu de

procedee, cu ajutprul cruia se ralizeaz cercetarea, analiza, cunoasterea si descrierea realittii obiective n scopul anticiprii, initierii si organizrii unei actiuni viitoare Totalitatea metodelor utilizate n activitatea de previziune formeaz metodologia de previziune. Metoda de previzionare are un caracter activ, flexibil, dnd posibilitatea alternativelor practice viitoare. 45. Descriei tehnicile utilizate n activitatea de prognoz. Tehnicile reprezint procedee, mijloace, instrumente utilizate n activitatea de cercetare si cunoastere si n practic. Dintre tehnicile utilizate mai des n management, avem: tehnica pesimist, tehnica optimist, tehnica proportionalittii, tehnica arborelui de decizie. Tehnicile cantitative folosite in lucrarile previzionale se prezinta sub forma de functii,relatii de definitie, relatii econometrice, trenduri, coeficienti de elasticitate, relatii de echilibru, tehnici de estimare sau ajustare. Ele sunt legate organic de metodele de previziune, conditionand insesi structurile si modalitatile de aplicare ale acestora. Ansamblul metodelor si tehnicilor folosite in scop previzional integrate intr-o conceptie unitara constituie metodologia previzionala Cerintele metodologiei previzionale: cunoasterea temeinica a realitatii folosirea unei game largi de metode folosirea metodelor si tehnicilor economico-matematice adaptarea continua a metodologiei previzionale cerintelor managementului si pietii imbinarea tratarii cantitative a proceselor economice cu judecati de valoare de ordin calitativ 46. Evideniai importana utilizrii modelului n prognoz. Modelul este o procedur, o persoan sau un obiect, care poate fi utilizat ca orientare pentru imitatie. Modelarea n practica managerial este activitatea de studiere a fenomenelor economice inaccesibile studierii directe, cu ajutorul unui model. Metodologia de previzionare presupune utilizarea unui sistem informational care s asigure informatiile necesare, suficiente, capabile s constituie baza pentru anticipri, dar si utilizarea metodelor economico-matematice de cercetare, pe lng experienta practic. Prima directie de utilizare a modelelor este analiza masurilor de politica economica, variatiilor mediului economic trecute sau prezente. A doua directie vizeaza efectuarea de previziuni Modelele trebuie sa fie facute sa functioneze pentru perioade viitoare plecand de la informatii prezente cunoscute, in urmatoarele etape: Formularea de ipoteze asupra evolutiei viitoare a variabilelor exogene ale modelului Examinarea functionarii ecuatiilor in perioadele recente Prelungirea sau anularea ecarturilor dintre evolutia observata si cea simulata pe baza ecuatiilor modelului Daca o ecuatie reproduce gresit trecutul apropiat, ea trebuie sa fie reestimata sau sa fie fundamental modificata. Erorile de previzionare sunt: erorile previzionistului asupra variabilelor exogene erori datorate modelului Proiectia variabilelor de ecart joaca un rol important in previziunile econometrice Previzionistul va fi stimulat sa corecteze valorile simulate in acelasi sens cu valoarea observata, chiar daca nu are un fundament teroretic pentru aceasta Valorile viitoare ale constantelor ecuatiilor (variabilele-ecart) vor fi luate fara multe informatii asupra bazei verosimilitatii globale a previziunii.

Responsabilitatea erorilor este a utilizatorului modelului, economistul avand posibilitatea de a modifica rezultatele pe baza intuitiei sale, ceea ce indica faptul ca o previziune nu rezulta niciodata din functionarea unui model. Modelul permite coerenta economica si contabila, furnizeaza directia de evolutie, releva problemele esentiale, dar nu inlocuieste expertiza economistului profesionist. 47. Prezentai cele trei dimensiuni ale cercetrii viitorului utilizate n practica economica. Una din cele mai utilizate tipologii utilizate n practica economic introduce trei dimensiuni ale cercetrii viitorului, fiecare cu cte dou variante. Prima optiune este cea ntre tratarea explorativ si tratarea normativ a viitorului. Tratarea explorativ presupune tratarea viitorului n cadrul evolutiei, pe baza datelor din trecut si prezent, care evidentiaz tendinte. Tratarea normativ presupune studiul viitorului ca solutie a problemelor prezentului si nu ca o extensie a lui, bazat pe obiective. A doua optiune este cea dintre tratarea sintetic si tratarea morfologic a viitorului. Tratarea sintetic implic studierea viitorului pornind de la ntreg la prti. Tratarea morfologic implic studierea viitorului pornind de la ntreg spre viziunea ntregului. Ultima optiune implic alegerea dintre tratarea intuitiv si tratarea teoretic. Tratarea intuitiv nseamn a lucra cu idei intuitive, empirice. Tratarea teoretic implic a lucra cu concepte si modele abstracte, teoretice si cu tehnici adecvate. Viziunea sistemic n studiul viitorului este fundamental pentru asigurarea coerentei previziunilor. Metodologia de previzionare cuprinde un set de metode care pot fi grupate n functie de domeniul de aplicare n mai multe moduri. O grupare general poate fi realizat dup criteriul matematizrii, astfel: metode statistico-matematice metode nematematice. 48.Descriei modul de grupare a metodelor de prognoz, dup criteriul matematizrii n cadrul metodelor statistico-matematice. Metodele statistico-matematice cuprind diferite procedee si tehnici preluate din matematic si statistic, dar se axeaz si pe tehnica echilibrului, pe impacturi si pe ritmuri de dezvoltare. Aceste metode sunt grupate n metode de extrapolare si metode incompatibile cu extraploarea. Metode de extrapolare: metode pe baza datelor statistice cu caracter static
media (metode deterministe)

Media este una dintre cele mai uzuale metode statistice. Se utilizeaz relaia: unde: n = numrul de perioade aferente datelor istorice t = perioada de timp Yt = observaiile n timpul t F(t+1) = previziunea pentru timpul t+1 Media simpl presupune o evoluie n viitor constant i se ateapt ca eroarea s fie mic. - abaterea medie ptratic (metode probabiliste) - metoda expandrii mediei: metoda trunchierii i metoda rotunjirii (metode fuzzy), amplitudinea metode pe baza datelor statistice cu caracter dinamic - metoda conservrii unui invariant - metoda mediilor mobile

metoda centrelor de greutate - rigide i cu tolerane metoda corelatiei

corelaia linear corelaia nelinear corelaia simpl corelaia multipl autocorelaia metoda poligoanelor metoda ELECTRE

metode calitative. Metode incompatibile cu extrapolarea: metoda balantelor

-

care urmeaz principiul Necesar = Disponibil. de tip JOC de tip MONTE CARLO simulare hibrid

metoda simulrii numerice

C1

metoda de dinamic industrial de tip Forrester - Metoda se bazeaz pe elemente de dinamic industrial introduse de J.Forester (1960) ca o tehnic de simulare cu increment (coeficient) constant. - Practic, se ataeaz un model dinamic sistemului economic de previzionat firma, care reflect att componentele sistemului, ct i comportamentul acestora. Variabilele utilizate sunt: variabile de nivel, care reprezint resursele strategice ale firmei: materiale i imateriale, care se msoar prin tehnici cantitative i calitative; variabile de ritm, care reprezint viteza sau cadena de desfurare a proceselor economice din cadrul firmei; variabile auxiliare sau parametri, care reprezint perturbaiile din exterior i care influeneaz procesele din cadrul firmei. - Cele trei tipuri de variabile i legturile dintre acestea se transpun grafic utiliznd simboluri. - In funcie de expunerea grafic se construiesc ecuaii,corespunztor celor trei tipuri de variabile: ecuaii de nivel, ecuaii de ritm i ecuaii auxiliare i se calculeaz variabilele n previziune. metoda impactului ncrucisat metoda lanturilor Marcov - Metoda se bazeaz pe teoria lanurilor MARKOV, n care se pornete de la evaluarea cotei de pia a firmelor productoare i consumatoare. Se utilizeaz notaiile: productorii cu P1, P2,Pj..Pn consumatorii cu C1, C2,CiCm Nij fluxul produselor, unde I = 1.m i j= 1n CTi cererea solvabil de produse a consumatorului Ci Qj volumul livrrilor productorului Pj Q cantitatea total de produse livrate de productori i egal cu cererea solvabil a consumatorilor - Se obine un tabel, n care, unitatea de msur poate fi: fizic, convenional, valoric. Tabelul lanurilor Markov P1 P2 Pn Total consum solvabil N11 N12 N1n CT1

N21 N22 N2n CT2 Nm1 Nm2 Nmn CTm Qn Q - Din acest tabel matricial, rezult relaiile: Q = Q1 + Q2 +Qn = CT1+ CT2+ ..CTm Pj = Qj/Q cota de pia a productorului j aij = Nij/CTi probabilitatea ca un consumator Ci s achiziioneze produse de la furnizorul Pj , unde: m i aij nj ... 1 , 1 1 = = = qi= CTi/Q ponderea cererii qi a consumatorului I n totalul cererii solvabile Q CPi = CTi + CNi, cererea total a consumatorului, compus din cererea solvabil CT i cererea nesatisfcut CN OPj = OFj + QNj = Qj +Sj + QNj, oferta total a productorului OF, compus din oferta efectiv (cantitatea vndut) Q i oferta pe stoc S (cantitatea nevndut) i capacitatea nefolosit QN Cota de pia se consider o probabilitate pj ca un consumator s achiziioneze produse de la firma j. Rezult matricea: Nij = aij Cij Din aceast matrice rezult un sistem de n ecuaii cu n necunoscute i determinant nul. Cunoscndu-se probabilitile se obin cotele de pia ale productorilor. metoda simulrii de tip Jocuri de ntreprindere. 49. Care sunt metodele nematematice utilizate n cadrul activitii de prognoz ? Metodele nematematice se bazeaz pe experiente si expertize trecute, pe scenarii, pe impacturi si ritmuri de dezvoltare. n acest cadru sunt incluse: metoda scenariilor metoda sondajelor metoda anchetelor metoda dezbaterilor euristice metoda comparatiilor. 50. Prezentai clasificrile de metode de prognoz utilizate n alte abordri economice. O alt abordare economic implic urmtoarea clasificare a metodelor: Metode fundamentale: analiza si sinteza sistemic. Metode de estimare a trendului: extrapolarea si interpolarea. Modelarea stohastic: mediile mobile. Modele econometrice. Metode de previziune tehnologic: curbe de crestere, anchetele, scenariile, comparatiile,analogia, sondajele. Analiza multicriterial: comparatiile perechi, functiile multiobiectiv. Metode instrumentale: normarea, balantele. Analiza input-output: balanta legturilor dintre ramuri. Literatura de specialitate din domeniul managementului simplific utilizarea metodelor n activitatea previzional. Mai des ntlnit este gruparea: - Metode i tehnici cantitative de previziune; - Metode i tehnici calitative de previziune; - Metode i tehnici semicalitative de previziune. Metodele i tehnici cantitative sunt preferate i au rezultate mai bune n cazul n care exist date cu privire la trecut i relaia dintre variabile se ateapt s rmn

C2 Cm Total

neschimbat n viitor. Prezumia cu privire la relaia dintre variabile este marcat de instabilitatea crescnd a mediului i, drept urmare, aceste tehnici au o precizie mai redus, dei beneficiaz de avantajele creterii puterii de procesare datorate computerelor. Dintre metodele cantitative, mai uzuale sunt: - metoda mediilor mobile - baza pentru utilizarea mediilor mobile este
observarea datelor Y din ultima perioad sau ultimele perioade de timp n din trecut i ignorarea datelor istorice. Dac o nou observaie apare, cea mai veche este ignorat. Previziunea prin metoda mediilor mobile se realizeaz utiliznd relaia:

funcia exponenial (sau functia putere) Funcia exponenial uniform simpl Aceast metod presupune, fie deinerea unor date privind evoluia anterioar a fenomenului, pe baza creia se realizeaz previziunea, de tipul: F(t+1, t) = Y(t), fie, o previziune anterioar brut, naiv de tipul: F(t, t-1) = Y(t), fie ambele i atunci se realizeaz un mixaj de tipul: sau F(t+1,t) = F(t,t-1) + (Y(t)) - F(t,t-1) adic previziunea iniial plus multiplicat cu eroarea din previziunea iniial. Metoda se mai numete exponeniala constant simpl i se utilizeaz de regul pentru previziunea cantitilor care sunt mai mult sau mai puin staionare, cum ar fi cererea pe pia pentru produse standard sau stocurile de produse. Problemele pe care le ridic aceast metod sunt: alegerea constantei i alegerea previziunii iniiale, naive F(1,0), motiv pentru care metoda poate fi considerat a fi cu doi parametrii, respectiv i F(1,0). Metoda se bazeaz pe ideea c, cu ct datele sunt mai vechi, cu att devin mai puin importante i trebuie s li se acorde o pondere mai mic. Funcia exponenial pentru serii sezoniere Cea mai mare problem a seriilor sezoniere este uniformizarea acestora. Una dintre metodele renumite utilizate n previziuni este metoda lui Winter (1960). Metoda const n aplicarea urmtoarei formule: Previziunea (de timp) = (nivelul datelor observate + panta x timpul) x factorul sezonier (de timp). Trebuie s se cunoasc lungimea sezonalitii L care este un numr de perioade n ciclu. De exemplu, dac ciclul este lunar, ntr-un an sunt L=12 perioade. Aceste perioade se actualizeaz prin uniformizare. analiza regresiei Regresia simpl (funcia liniar) Cnd se stabilete o relaie cauzal ntre variabile, datele observate urmeaz o funcie liniar, de tipul: y= a + bx unde : y= variabila dependent

x= variabil independent a, b= coeficieni sau parametrii funciei Regresia multipl Regresia multipl implic mai mult de o variabil independent. Dac previziunea sau variabila dependent Y depinde de 3 variabile independente, forma funciei de regresie multipl va fi: Y= a + bX1 + cX2 + dX3 + unde, a, b, c, d coeficienii funciei liniare. = termenul reziduu, care include efectul net al altor factori X1, X2, X3 variabilele independente. n previziunea deciziilor manageriale: - programarea liniar
Metoda Simplex -Aceast metod presupune o rezolvare aritmetic iterativ i poate fi utilizat n probleme cu orice numr de necunoscute i restricii (zeci, sute). n cazul unui numr mare de variabile i restricii, se utilizeaz softuri speciale pe calculator. Metoda presupune: exprimarea problemei n forma standardizat Funcia obiectiv: max (X1 + X2 + X3) Restricii: X1 + X2 + X3 A X1 + X3 B X1 + X3 C X2 D X1, X2, X3 0 Metoda ilustreaz i gradul de utilizare a resurselor. Dac o resurs este utilizat n ntregime, resursa de rezerv s este zero, iar dac exist rezerve, s ia o valoare. Construirea tabelului Simplex Variabile Produse Variabile de Solutia rezerva cantitativa X1 X2 X3 s1 s2 s3 s4 s1 A s2 B X1 C X2 D Z Dupa un numar de iteratii se obtine un alt tabel Deoarece restrictiile prevad se cauta prin iteratii ca sa se obtina valori negative Deci, se obtine: s1,s2,s3,s4 care iau niste valori. interpretarea soluiilor. Prin urmare,previziunea de plan optima este de a se produce in cantitatile obtinute si cu restrictiile impuse.

- tehnic ateptrii - curba de nvare Metodele i tehnici calitative sunt utilizabile cnd nu sunt disponibile date din trecut i cnd relaiile dintre variabile sunt de ateptat s se modifice n viitor. Aceste tehnici necesit un timp mai ndelungat de procesare a datelor i sunt mai scumpe dect tehnicile cantitative.

Dintre metodele calitative, cele mai utilizate sunt: metoda scenariilor, metoda anchete iterative sau Delphi, metoda discuiilor de grup sau Brainstorming, metoda minilor experte sau Old hands,metoda listelor verificatoare sau Check lists. Metodele i tehnici semicantitative sunt utilizate atunci cnd exist date disponibile din trecut, dar se ateapt ca relaiile dintre variabile s se modifice semnificativ n viitor. Dintre metodele semicantitative, exemplificm: indicatorii,sondajele, modele de penetrare a pieei, extrapolarea i altele. Gruparea metodelor de previziune, propus aici i utilizat n continuare, se bazeaz pe mersul firesc al activitii n practic, de la simplu la complex, de la sintetic la analitic, de la calitativ la cantitativ, incluzndu-le i pe cele semi-cantitative. Metodele prezentate urmresc metodele/etapele care sunt urmai n activitatea de previziune a firmei: anticiparea strategic cercetarea, culegerea datelor i documentarea previziunea calitativ previziunea preliminar (semicantitativ) previziunea complex (cantitativ) msurarea acurateei sau a gradului de ncredere a previziunii combinarea previziunilor monitorizarea i actualizarea previziunilor raportul de previziune Majoritatea metodelor enunate sunt utilizate att la nivel macroeconomic, ct i la nivel microeconomic, n previziunea activitii firmei ca funcie a managementului acesteia. n condiiile n care n literatura de specialitate se prezint un amplu sistem metodologic, cuprinznd o mare varietate de metode i tehnici previzionale, metodele abordate, au n vedere criteriul practicii manageriale. 51. Oportunitatea definiie, tehnici utilizate. Oportunitatea este o sans de a se realiza ceva la momentul potrivit, adecvat situatiei, reprezint un cadru favorabil actiunilor si este invers riscului. Practic, tehnicile utilizate pentru plasarea unei valori unui set de oprtunitti sunt similare celor aplicate unui portofoliu care permite jonglarea cu riscurile. n previziunea oportunittilor se utilizeaz un esantion atasnd o probabilitate fiecrei variabile pentru a se anticipa rezultatele. Subliniem faptul c nu se poate previziona nici o oportunitate dac nu se atribuie nici o probabilitate. Previziunea oportunittilor ncepe cu ntocmirea unei liste de oportunitti. 52. Care sunt paii de urmat n evidenierea competenelor de baz ale firmei sau a unei activiti? Managementul strategic implic evidentierea competentelor de baz ale firmei sau ale unui sector / activitate. Astfel, pasii de urmat sunt: Pasul 1. Evidentierea acitivittilor care urmeaz sa dispar, cnd si de ce. Pasul 2. Evidentierea activittilor care se pot dezvolta n viitor prin utilizarea resurselor existente sau prin modificarea acestora ntr-o manier rezonabil. Pasul 3. Evidentierea ideilor care promoveaz noi directii de dezvoltare a firmei. Pasul 4. Organizarea ideilor n tabele, care s cuprind cel putin urmtoarele elemente: activitatea, beneficiul ce poate fi obtinut, coturile, probabilitatea de aparitie sau de schimbare, timpul, motivatia. Pasul 5. Datele din tabele se organizeaz prin comparatie pe o scal, astfel c decizia s poat fi facilitat. 53. Evideniai importana evalurii riscului n activitatea de prognoz.

Riscul asociat cu hazardul sau cu ntmplarea este tehnic definit ca un produs ntre amplitudinea hazardului si probabilitatea de aparitie. Acesta este costul de diminuare a riscului. Cnd exist mai multe posibilitti sau sanse, vorbim de valoarea asteptat a costurilor riscului. Amplitudinea riscului i probabilitatea de apariie sunt elemente ale riscului supuse subiectivitii umane, deoarece oamenii fac erori n percepia asupra riscului i aceasta depinde de importana general care se acord diferitelor tipuri de riscuri. Tendina este de a se supraestima importana riscurilor rare, dar neplcute, avnd consecine defavorabile i s se subestimeze sau chiar s se ignore cele comune, cunoscute, chiar dac riscul indus este mult mai mare pentru activiti. 54. Amplitudinea riscului element de estimare a riscului n prognoz. Riscul care nu implic costuri nu este un risc, deoarece magnitudinea hazardului se estimeaz prin referire la costuri. Inginerii proiectanti de produse de lung folosint studiaz fiabilitatea si disponibilitatea acestor produse, apelnd la studii de specialitate bazate pe statistic. n acest fel, se cuantific defectiunea sau deteriorarea, care este analizat n contextul beneficiarilor de produs sau serviciu. O estimare orict de brut a riscului permite gruparea riscurilor dup important. 55. Descriei modalitile de determinarea probabilitilor de apariie a riscurilor n prognoz. Probabilitatea de aparitie se consider ca fiind un esantion de evenimente posibile. Eroarea de a nu include evenimente invalideaz ntreaga operatie. De aceea, este important de a se estima limite ale amplitudinii. ntr-o judecat de acest fel, n practic se ntlnesc arborele defectiunilor si arborele evenimentelor. Diagramele de tip arbore fac posibil trasarea posibilelor evenimente si s se ataseze probabilitti fiecrui nod al arborelui, astfel c probabilittile compuse pot fi determinate prin multiplicare. Dificultatea este de a include toate probabilittile, dar aceste analize se efectueaz de regul de specialisti n domeniul studiat. n general, se utilizeaz metode statistice, dar n domeniile mult studiate, n baza experimentelor dovedite, s-au construit tabele mult mai usor de utilizat. Cnd informatiile sunt insuficiente, se utilizeaz mai mult tehnicile subiective (metoda scenariilor, opinii, experti). n managementul riscului, n aplicarea riscului n previziune sau n planificare se utilizeaz ntregul set de optiuni si alternative pentru eliminarea sau pentru controlul hazardului. 56. Definii conceptual de strategie a firmei. Conceptul de strategie a firmei este, conform teoriei economice, determinarea pe termen lung a scopurilor si obiectivelor unei ntreprinderi, adoptarea cursurilor de actiune si alocarea resurselor necesare pentru realizarea obiectivelor. Conceptul de strategie a firmei se leag de numele lui Peter Drucker (1954), dar o definiie mai clar este dat de Alfred Chandler (1962) ca fiind determinarea pe termen lung a scopurilor i obiectivelor unei ntreprinderi, adoptarea cursurilor de aciune i alocarea resurselor necesare pentru realizarea obiectivelor. Printre primii care au punctat importanta deosebita a strategiei pentru firme si au indicat continutul sau, a fost renumitul profesor american Peter Drucker. In 1954, acesta releva ca strategia unei organizatii raspunde la doua intrebari: in ce consta afacerea? care ar trebui sa fie obiectul de activitate al firmei? Prin strategie se desemneaza ansamblul obiectivelor majore ale organizatiei pe termen lung, principalele modalitati de realizare, impreuna cu resursele alocate, in vederea obtinerii avantajului competitive potrivit misiunii organizatiei.

Din aceasta definitie rezulta trasaturile sale definitorii, obligatorii de realizat: Intotdeauna strategia are in vedere, in mod explicit si implicit, realizarea unor scopuri bine precizate, specificate sub forma de misiune si obiective. Obiectivele reprezinta fundamental motivational si actional al strategiei, calitatea lor fiind determinata pentru performantele viitoare ale organizatiei. Strategia vizeaza perioade viitoare din viata firmei, cel mai adesea 3-5 ani. De aici, si gradul ridicat de risc si incerititudine ce-i este asociat, cu toata gama consecintelor in procesul operationalizarii. Sfera de cuprindere a strategiei este organizatia in ansamblul sau, si cateodata parti importante ale acestora. Continutul strategiei se rezuma la elementele esentiale, concentrandu-se asupra evolutiilor majore ale firmei, indiferent ca acestea reprezinta sau nu schimbari fata de perioada anterioara. Prin strategie se prevad mutatii tehnologice, comerciale, financiare, manageriale etc, de natura sa asigure supravietuirea si dezvoltarea firmei. Strategia se bazeaza pe abordarea corelativa a organizatiei si mediului in care isi desfasoara activitatea. Prevederile strategiei au in vedere, realizarea unei interfete cat mai eficace intre firma si mediu, reflecta in performantele organizatiei. Strategia reflecta, intr-o anumita masura, interesele cel putin ale unei parti a stakeholderilor. Continutul strategiei exprima interesele proprietarului, managerilor, salariatilor, clientilor sau furnizorilor. Cu cat aceasta reflectare este mai cuprinzatoare si mai puternica, cu atat sansele de operationalizare cu succes ale strategiei sunt mai mari. Prin strategie, se are in vedere prefigurarea unui comportament competitive pentru organizatie, pe termen lung, tinand cont atat de cultura firmei, cat si de evolutiile contextuale. O strategie performanta proiecteaza un anumit comportament, care reflecta cultura organizationala intr-o abordare ameliorative. Obtinerea unei sinergii cat mai mari constituie intotdeauna scopul demersului de elaborare a strategiei. Expresia sa economica o constituie generarea unei valorii adaugate cat mai substantiale, recunoscuta prin cumparare de catre clientii firmei. Prin modul cum este conceputa strategia este necesar sa aiba in vedere si sa favorizeze desfasurarea unui intens proces de invatare organizationala. Invatarea organizationala are in vedere aspect esential in planul implementarii strategiei capacitatea organizatiei de a sesiza schimbarilein mediul in care opereaza si de a raspunde lor. La baza abordarii strategiei se afla principiul echifinalitatii. Potrivit acestuia exista mai multe modalitati sau combinatii de resurse si actiuni, prin care se poate asigura atingerea unui anumit obiectiv. Strategia este un rezultat al negocierii explicite sau implicite a stakeholderilor. Se recomanda o negociere distributiva, bazata pe descoperirea de multidimensiuni, care sa nu fie complet opuse. Ca urmare, se abandoneaza negocierea de tip castig pierdere, generatoare de conflicte latente sau deschise si se trece la negocierea de tip castig castig, in care ambele parti implicate castiga cate ceva. In firmele contemporane, chiar si in cele de mici dimensiuni, strategia are un caracter formalizat, imbracand forma unui plan. Acesta este un business plan, mai ales in intreprinderile mici.

In marile corporatii, strategiile au forma unor planuri sau programe pe termen lung, ale caror componente, proceduri si mecanisme de elaborare si implementare sunt bine precizate. Obtinerea avantajului competitiv, referitor la costul sau calitatea produsului, constituie scopul principal al elaborarii strategiei si criteriul cel mai important de evaluare a calitatii sale. Strategia se operationalizeaza prin decizii strategice, care prezinta urmatoarele caracteristici: se refera la activitatile organizatiei implica armonizarea activitatilor organizatiei cu mediul are in vedere sincronizarea activitatilor organizatiei cu potentialul resurselor implica alocari si realocari majore de resurse afecteaza deciziile operationale, intrucat genereaza un lant de decizii de importanta mai redusa si de activitati operationale, privind utilizarea resurselor sunt influentate nu numai de elementele contextuale si resursele disponibile, dar si de valorile si asteptarile persoanelor care detin puterea in cadrul organizatiei. Cunoasterea acestor caracteristici este deosebit de utila atat in procesul de formulare al strategiei, cat si in cel de aplicare a sa. 57. Enumerai elementele cuprinse n strategiile elaborate de firme. n principal, orice organizatie se conduce dup o strategie, care cuprinde cel putin urmtoarele elemente: misiunea Misiunea este expresia general a ratiunii de a exista o firm n mediul de afaceri. viziunea Viziunea se refer la tinta la care se doreste s se ajung. obiectivele si valorile Obiectivele reprezint stri viitoare care sustin misiunea si viziunea firmei si care creeaz elemente de stabilitate, valorile. resursele si capabilittile structuri si sisteme optiunile strategice politicile Politicile sunt directii de actiune, linii directoare n proceduri si reguli. planul si programul de actiune care sunt n permanent adaptare cu mediul de afaceri. Planurile sunt alternativele strategice de aplicare, Programele nftiseaz succesiunea actiunilor pentru realizarea obiectivelor. Schendel si Hofer in lucrarea lor Strategy Formulation. Analitical Concepts delimiteaza patru componente ale oricarei strategii: domeniul abordat - interactiunile prezente si viitoare ale organizatiei cu mediul desfasurarea resurselor - nivelul si structurile resurselor organizatiei si perfectionarile abilitatilor ce contribuie la realizarea obiectivelor si scopurilor. avantajul competitiv - pozitia unica pe care o organizatie o dezvolta, in raport cu concurentii sai prin structurile evolutiei resurselor si/sau deciziile privind domeniul abordat sinergia - efectele sintetice ce se asteapta, ca urmare a implementarii deciziilor si utilizarii resurselor organizatiei. Componentele majore ale strategiei organizationale sunt: misiunea firmei reprezinta o enuntare cuprinzatoare a scopurilor fundamentale si conceptiei privind evolutia si desfasurarea activitatilor firmei, prin care se diferentiaza de intreprinderile similare si din care decurge sfera sau domeniul de activitate si piata deservita.

 obiectivele fundamentale desemneaza acele obiective ce au in vedere orizonturi indelungate, de regula, 3-5 ani si care se refera la ansamblul activitatilor firmei sau la componentele majore ale acesteia. Obiectivele constituie prima comonenta operationala a strategiei care se formuleaza, pornind de la misiune prin prisma rezultatelor analizei firmei si mediului, in interactiunea lor. Din punct de vedere al continutului, obiectivele fundamentale se divid in doua categorii: economice si sociale. Obiectivele economice sintetizeaza si cunatifica scopurile avute in vedere, pe termen lung de proprietar, managementul superior si alte categorii de stakeholderi majori. Cele mai frecvente obiective economice se refera la: - castigul pe actiune - valoarea actiunii - coeficientul de eficienta a capitalului - profitul - rata profitului - cifra de afaceri - cota parte din piata - productivitatea muncii - calitatea produselor si serviciilor. Obiectivele sociale sunt mai putin frecvente in strategiile firmelor, desi au avut o tendinta de crestere rapida in ultimul deceniu. Aceste obiective se pot referi la: - controlul poluarii - cooperarea cu autoritatile - salarizarea si conditiile de munca ale salariatilor - satisfacerea clientilor prin calitatea - durabilitatea - flexibilitatea si pretul produselor si serviciilor oferite - permanentizarea furnizorilor in schimbul oferirii de produse de calitate, la preturi acceptabile si termenele convenite. In functie de modul de exprimare, obiectivele sunt impartite in cuantificabile si necuantificabile. optiunile strategice se refera la abordarile majore, cu implicatii asupra continutului unei parti apreciabile dintre activitatile firmei, pe baza carora se stabileste cum este posibila si rationala indeplinirea obiectivelor strategice. Dintre abordarile sau modalitatile strategice: privatizarea retehnologizarea reproiectarea sistemului de management diversificarea productiei asimilarea de noi produse patrunderea pe noi piete formarea unei societati mixte cu un partener strain specializarea in productie profilarea si reprofilarea firmei combinarea productiei modernizarea organizarii informatizarea activitatilor. resursele sunt prevazute sub forma: fonduri circulante (asigura resursele necesare desfasurarii activitatii curente) fonduri pentru investitii (se asigura suportul financiar, necesar operationalizarii optiunilor strategice).

 termenele strategice delimiteaza perioada de operationalizare a strategiei, precizand momentul declansarii si finalizarii optiunilor strategice majore. avantajul competitiv se delimiteaza realizarea, de catre o firma a unor produse sau servicii superioare dintr-un punct de vedere semnificativ pentru consumatori, comparative cu ofertele de articole similare ale majoritatii concurentilor. Pentru a fi viabil, avantajul competitiv este necesar sa fie durabil, sa poata fi sustinut o perioada indelungata. Noile tehnologii informatice favorizeaza dezvoltarea, in cadrul firmelor, a activitatilor generatoare de valoare adaugata ridicata, cum sunt cele de obtinere a produselor si serviciilor informational intensive. Competitia dintre firme se deplaseaza tot mai pregnant catre zonele de actiune vizand: generarea si promovarea inovatiei ritmul asimilarii celor mai recente achizitii ale stiintei si tehnologiei de varf accesul firmelor la cele mai noi si relevante informatii de natura tehnico economica si comerciala promovarea, in exterior, unei imagini publice cat mai credibile crearea de aliante strategice inter firme, pentru dezvoltarea si gestionarea interactive a unor componente si capabilitati competitive. Supravegherea sistematica, de catre firme, a mediului: are un caracter de continuitate vizeaza constituirea unei perceptii bine structurate asupra mediului permite abordari prospective asupra unor probleme de fond ale managementului organizatiilor respective. 58. Care este rolul prognozei n procesul de desfurare a managementului strategic. La baza tuturor deciziilor strategice st previziunea care ia n considerare riscurile si oportunittile posibile. Avnd stabilite optiunile strategice si ierarhizarea lor dup important, previziunea poate trece la planificare, stabilind actiuni care s reduc sau s creasc probabilitatea de aparitie a profitului sau riscului sau, n general, a activittilor. Dac orizontul de timp este rezonabil, exist resurse si conditii de mediu pentru realizarea actiunilor planificate, atunci previziunea devine realitate. Procesul conducerii oricrei activiti nu poate fi conceput fr anticiparea viitorului, fr considerarea metodelor i tehnicilor de previziune. Activitile reprezint procesele specializate prin care se operaionalizeaz concepia funciilor. Activitatea de previziune strbate ntreaga activitate managerial: la nivel superior (consiliul de administraie, manager sau director general) la nivel mediu (directori executivi, conductori de centre de cost/profit/performan) la nivel inferior (efi de echipe de lucru). Previziunea constituie fundamentul aciunilor strategice n: managementul n marketing managementul resurselor umane managementul resurselor materiale i financiare managementul total al calitii managementul investiiilor. Aici se construiesc previziuni n ceea ce privete: nivelul i sursele de finanare a investiiilor gama produselor sau serviciilor numrul i calitatea forei de munc procesele tehnologice evoluia segmentului de pia 59. Prezentai importana misiunii, viziunii i a obiectivelor n cadrul procesului de prognoz. Misiunea este expresia general a ratiunii de a exista o firm n mediul de afaceri.

Viziunea se refer la tinta la care se doreste s se ajung. Obiectivele reprezint stri viitoare care sustin misiunea si viziunea firmei si care creeaz elemente de stabilitate, valorile. 60. Care sunt opiunile incluse n cadrul deciziei strategice ? Deciziea strategica include optiuni, cum sunt: diversificarea ofertei integrare tehnologic alocarea resurselor ntre diferitele activitti noi achizitii aliante strategice fuziuni. 61. Care sunt cile prin care managementul unei firme i permite s obin profit ? Pornind de la scopul fundamental al unei firme de a obtine profit, sau cu alte cuvinte de a obtine venituri care s acopere capitalul investit, managementul poate s urmeze una dintre cele dou ci: s localizeze firma ntr-o industrie s-si construiasc o pozitie avantajoas fat de concurent. 62. Prezentai care sunt condiiile n care prognoza poate trece la planificare. Avnd stabilite optiunile strategice si ierarhizarea lor dup important, previziunea poate trece la planificare, stabilind actiuni care s reduc sau s creasc probabilitatea de aparitie a profitului sau riscului sau, n general, a activittilor. Dac orizontul de timp este rezonabil, exist resurse si conditii de mediu pentru realizarea actiunilor planificate, atunci previziunea devine realitate. 63. Descriei mediul intern n care opereaz o firm. Mediul intern este alctuit din resurse, facilitti, sisteme, oameni si care mpreun formeaz sau determin capabilittile strategice ale firmei. Un management eficace controleaz mediul intern. 64. Prezentai componena mediului extern apropiat n care i desfsoar activitatea o firm. Mediul extern apropiat, care include clientii, furnizorii si concurentii, nu poate fi controlat, dar, prin activittile de marketing anticipate, poate fi influentat. 65. Care sunt factorii inclui n cadrul mediului extern ndeprtat ? Mediul extern ndeprtat include factori sociali, tehnologici, economici, de mediu ambiant si politici. Acesti factori nu numai c nu pot fi controlati, dar nici influentati, astfel c managerii sunt pusi n situatia de a-i ntelege si a-i anticipa pentru a se adapta acestora n sens pozitiv. Acest aspect reprezint cheia strategiei firmei. 66. Influena mediului extern asupra planurilor strategice ale firmelor. n functie de acesti factori externi, apropiati sau ndeprtati, firma si schimb strategiile, se schimb pe ea nssi, cu scopul de a se adapta presiunilor externe. Astfel, tendinta de scdere continu a ratei dobnzii creeaz un sentiment de sigurant managerilor, care pot dezvolta strategii de investitii finantate prin credite bancare. Planurile strategice ale firmelor se bazeaz pe tendinta de stabilitate si continuitate n mediul extern. Dar, mediul extern s-a dovedit a nu fi stabil, astfel c previziunile realizate pe baza extrapolrii datelor trecute si prezente pot fi eronate. Schimbrile din mediul extern pot fi att oportunitti, ct si amenintri pentru toate firmele. 67. Posibiliti de anticipare utilizate n planurile strategice ale firmelor. Managerii nu pot anticipa viitorul, dar toate planurile strategice se bazeaz pe presupuneri si previziuni, care pot fi explicite, rationale sau implicite, ca rezultat al actiunilor proactive. Pentru a obtine succes, firmele trebuie s anticipeze schimbrile posibile si s fie

oricnd gata s fac fat oportunittilor ntr-o manier proactiv si nu reactiv. 68. Evideniai importana activitii de documentare n procesul de prognoz. Informatiile si datele necesare previziunii sunt rareori gsite n crti sau reviste de specialitate si de aceea, activitatea de previziune ncepe prin realizarea de cercetri, documentare si culegere de date. Practica a demonstrat c aceast etap a previziunii este cea mai dificil de realizat si foarte laborioas. 69. Prezentai modalitile de documentare pentru acumularea informaiilor necesare n prognoz. De obicei se ncepe cu documentarea, prin acumularea de cunostinte si informatii generale, din biblioteci, internet si publicatii oficiale guvernamentale. Sursele pentru documentarea pot fi: crti si reviste de specialitate, Anuarul statistic, Topul firmelor, Colectia de legi, strategii de ramur. Aceste surse pun la dispozitie cifre sau previziuni similare cu domeniul studiat si ofer un cadru general ce permite apropierea de subiect. Revistele de specialitate pot da informatii descriptive privind domeniul de interes si astfel cadrul general se restrnge, iar bibliografiile indicate n crti sau serviciile de internet (pentru studii on-line) nlocuiesc cataloage cu date precise relativ la subiectul de interes. Problema este cea pecuniar, deoarece multe dintre referinte nu sunt accesibile tuturor si pentru a avea acces cercettorul trebuie s fie membru al unei organizatii profesionale de profil sau membru al unui club, iar cele mai importante surse electronice on-line se pot obtine contra unor sume relativ importante. Aici este necesar a sublinia necesitatea indicrii surselor de obtinere a informatiilor, astfel c acele informatii obtinute din conversatii, mijloace auto etc. nu sunt recomandate. ntruct previziunile bune implic ntelegerea si cunoasterea bun a domeniului sau fenomenului de interes, documentarea este urmtoarea etap a previziunii. Este necesar s se cunoasc particularittile domeniului, s se diferentieze cercetrile obtinute de realitatea obiectiv a domeniului si a fenemenelor specifice de previzionat, s se nsuseasc bine tehnicile, metodele si modele de previziune din punct de vedere teoretic, pentru a discerne asupra acelora care sunt potrivite domeniului studiat. 70. Culegerea datelor etap esenial n activitatea de prognoz. Culegerea datelor att pentru conturarea clar a domeniului studiat si a fenomenelor de previzionat, ct si pentru acumularea de informatii, cifre, previziuni similare este o alt etap a acestei activitti. Datele sunt trecute pe fise sau sunt procesate electronic si stocate n fisiere, indicndu-se sursa, perioada la care se refer si observatiile cercettorului. 71. Care sunt categoriile de date care se culeg n prognoza activitii unei firme ? n previziunea activittii unei firme si n special n previziunea strategiei manageriale, datele care se culeg se pot grupa n urmtoarele categorii: date din istoricul firmei sau istoricul unor firme similare date privind evolutia sectorului de activitate sau industriei din care face parte firma, incluznd ct mai multe informatii posibile despre concurent date privind politicile macroeconomice pe perioada de previziune, ct mai exact posibil. 72. Enumerai principalele metode calitative utilizate n prognoz. Principalele metode calitative sunt: metoda analizei i sintezei metoda interpretrii sistemice metoda marilor tururi metoda minilor mature metoda Delphi metoda Brainstorming

 metoda listelor verificatoare metoda analogiilor metoda scenariilor metoda arborilor de pertinen. Aceste metode au n comun urmtoarele: se bazeaz pe cercetare ampl i pe culegerea unei cantiti mari de date; datele culese se analizeaz i se selecteaz, ceea ce este relevant conform scopului previziunii; variabilele calitative se evalueaz prin metoda scorurilor sau o metod similar. 73. Prezentai n ce const etapa analizei fenomenelor sau proceselor economice. Etapa analizei fenomenelor sau proceselor economice const n: observarea fenomenelor sau proceselor decompunerea acestora n prti componente si studierea separat a fiecrei prti evaluarea actiunii fiecrui factor care influenteaz prtile componente ale fenomenelor sau proceselor determinarea sistemului de legturi cauzale care exist ntre acesti factori gruparea fenomenelor sau proceselor ce actioneaz ntr-un anumit domeniu sau la nivelul economiei nationale comparatia cu fenomene sau procese similare ilustrarea concluziilor analizei. n previziunea activitii unei firme, scanarea, analiza i interpretarea mediului extern i intern al firmei reprezint aciuni fundamentale. 74. Care sunt cele mai utilizate tehnici i metode pentru analiza mediului intern i extern al unei firme ? Literatura de specialitate pune la dispoziia managerilor o ntreag suit de tehnici i metode de analiz a mediului extern (apropiat sau ndeprtat) i a celui intern. Dintre cele mai utilizate metode i tehnici: pentru mediul intern: analiza diagnostic i analiza SWOT pentru mediul extern: analiza STEP i analiza Celor 5 fore a lui Porter 75. Care sunt domeniile cuprinse n cadrul analizei diagnostic ? Analiza diagnostic, ca un instrument de analiz a fenomenelor sau proceselor economice dintr-o firm sau oricare organizaie,urmrete determinarea strii generale a organizaiei (firmei), lund n considerare mediul dinamic n care aceasta i desfoar activitatea. Analiz diagnostic cuprinde rezultatul investigaiilor pe urmtoarele domenii: Juridic - investigarea aspectelor legale ale organizatiei Comercial - investigarea aspectelor comerciale Tehnic - tehnologic productie/servicii Resurse umane si management - investigarea aspectelor legate de modul de organizare a activitatii, managementul si resursele umane Financiar-Contabil - studiul static, dinamic si comparativ, analiza patrimoniului si a rezultatelor prin prisma echilibrului financiar, lichiditatii, solvabilitatii, eficientei prin studiul indicatorilor economico-financiari 76. Prezentai coninutul domeniului juridic al analizei diagnostic al unei firme. drept comercial (acte de nfiinare a firmei, contracte comerciale) drept fiscal (nregistrare fiscal) drept de proprietate (titluri de proprietate, concesionare, contracte de nchiriere, contracte de leasing) drept social (contract colectiv de munc, contracte individuale de munc) gajuri i ipoteci (meniuni n cartea funciar) asigurri (contracte de asigurri) protecia mediului (avize de mediu) litigii (procese pe rol, executri silite)

77. Descriei coninutul domeniului comercial al analizei diagnostic. analiza pieei i concurenei (structura pieei, cota de pia, concureni, avantaje, dezavantaje); analiza produselor i/sau serviciilor (paleta de oferte, calitate,volum vnzri); analiza marketingului cei 7 P - pre, produs, promovare,poziie n lanul de distribuie, performanele personalului,premizele fizice i profilul sau eficiena activitii. 78. Care sunt metodele de analiz utilizate n cadrul domeniului tehnic i tehnologic ? investigarea aspectelor legate - de infrastructura ntreprinderii i a modului de utilizare a acesteia, i cuprinde: analiza infrastructurii (componena patrimonial, amplasamente); analiza proceselor de producie / servicii (tipuri de tehnologii i procese tehnologice); analiza sistemului de management a calitii (de asigurare a calitii); analiza logisticii (aprovizionare, depozitare, transport). 79. Evideniai principalel tehnici cuprinse n domeniul de resurse umane i management. investigarea modului de organizare a activitii, a managementului i a utilizrii resurselor umane, i cuprinde: analiza structurii organizaionale (organigrama); analiza managementului (tipuri i stiluri de conducere,componena i calitatea echipei manageriale); analiza resurselor umane (structura, calificarea, metode de selecie, promovare, motivare, instruire etc.); analiza relaiilor organizaiei i a celor din interiorul organizaiei. 80. Descriei obiectivele domeniului financiar-contabil de analiz a prognozei. Are n vedere: studiul static, dinamic i comparativ al activitii desfurate analiza patrimoniului i a rezultatelor prin prisma echilibrului financiar, al lichiditii, solvabilitii i a eficienei economico financiare analiza a indicatorilor economico-financiari,care de regul se calculeaz i se interpreteaz de ctre cercettorul n previziune. 81. Evideniai importana analizei Swot n completarea analizei diagnostic. Dintre instrumentele utilizate n completarea analizei diagnostic, cea mai utilizat este Analiza SWOT (streghts, weaknesses,opportunities, threaters = puncte tari, puncte slabe, oportuniti i ameninri sau riscuri). Aceast analiz se realizeaz de regul pentru fiecare tip de diagnostic. Analiza SWOT caracterizeaz un domeniu de activitate, o organizaie, o industrie prin evaluarea calitativ a principalelor caracteristici care confer avantaj competitiv. ntruct orice organizaie i desfoar activitatea ntr-un anumit mediu, care influeneaz organizaia prin modificrile inerente i continue care au loc, analiza mediului (att la nivel micro, ct i la nivel macro) ofer informaii privind oportunitile i ameninrile factorilor de mediu. 82. Prezentai elementele component ale macromediului i micromediului n procesul de analiz a mediului. Micromediul (sau mediul apropiat) cuprinde componentele de mediu extern cu care organizaia intr n relaii directe pentru atingerea obiectivelor sale: clieni, concureni, furnizori, bnci,organisme publice i pe care organizaia prin managementul su l poate influena. Macromediul (sau mediul ndeprtat) se constituie ca o surs de factori de influen de ordin general, pe care organizaia i influeneaz n mod nesemnificativ i, de regul, nu i poate influena: ecologici,demografici, politici, tehnologici, macroeconomici. Dintre instrumentele mai des utilizate n analiza mediului extern sunt : modelul STEEP - sistemul de factori sociali - factori tehnologici

- factori economici - factori de mediu ambiant environment - factori politici modelul celor 5 fore al lui Porter (1980): - ameninarea noilor venii - ameninarea produselor de substituie - puterea de negociere a furnizorilor - puterea de negociere a cumprtorilor - nivelul rivalitii (competiiei). 83. Descriei etapa sintezei i importana acesteia n procesul de prognoz. Etapa sintezei const n recompunerea ntregului din elementele analizate, n generalizarea aspectelor particulare, analitice, simple, n aspecte agregate, complexe. Etapa se ncheie cu concluziile analizei. Exemplu: Se previzioneaz bugetul unei firmei de producie jaluzele pentru ferestre. Se analizeaz resursele financiare i consumul acestora n producie, marketing, cercetare-dezvoltare, administraie etc., se construiesc bugete pentru fiecare activitate, previzionndu-se veniturile i cheltuielile pentru perioada de previziune. La nivelul firmei aceste bugete se agreg n bugetul general al organizaiei 84. Care sunt principiile de analiz utilizate n cadrul metodei interpretrii sistemice ? Aceast metod are la baz ideea de sistem, de prezentare ordonat a unei mulimi de elemente interconectate, avnd o anumit funcionalitate. Un sistem este compus din subsisteme, ntre care exist relaii de intercondiionare, de la parte la ntreg i invers. Metoda are la baz analiza sistemelor complexe. Principiile analizei i caracteristicile care difereniaz acest tip de analiz de metodologiile clasice sunt: Tendina integratoare a analizei sistemelor complexe. Aceasta nseamn un imens bagaj de cunotine al cercettorului, alctuit din tehnici i metode diverse, implicnd deci munca n echip, care se aplic n funcie de condiiile concrete ale problemei. Orientarea spre problemele cheie ale organizaiilor. Principiul de baz este privirea spre viitor, abordarea aspectelor strategice. Caracterul de permanen a analizei. Aceasta presupune considerarea variabilitii, a flexibilitii i dinamicii organizaiilor,care trebuie analizate permanent.Sponsorul analizei sistemelor complexe, cel care iniiaz i coordoneaz activitatea, trebuie s provin din interiorul organizaiei,chiar dac se apeleaz la consultani din afar. Explicaia este ct se poate de simpl, una din funciile managementului fiind coordonarea. Practicarea cu suplee a analizei sistemelor complexe. Aceasta se refer la ieirea din practicile rigide, a procedurilor stricte i abordarea elastic a tuturor problemelor. Adoptarea unei organizri deschise, participative. Personalul trebuie implicat i orice idee, obsevaie sau opinie se va lua n considerare, chiar dac nu este vorba de analiti profesioniti. Viziunea sistemic. Aa cum am artat mai sus, organizaia,firma sau orice alt instituie, este considerat un sistem complex, care poate fi divizat conceptual n subsisteme componente,corespunztor funciilor organizaiei, sau grupate n: subsistem direct productiv subsistem informaional-decizional subsistem al relaiilor. Prioritatea obiectivelor. n managementul strategic toate activitile sunt orientate spre ndeplinirea obiectivelor strategice.Abordarea n profunzime a mecanismelor decizionale i ca urmare utilizarea metodelor tiinifice, cum sunt: teoria deciziei, metode de simulare, dinamica industrial, cercetri operaionale etc.

 Optimizarea proceselor decizionale prin utilizarea nemijlocit a tehnicii moderne de calcul i stocare a informaiei (reele de calculatoare electronice). 85. Metoda Brainstorming definiie, mod de realizare. Metoda Brainstorming sau metoda dezbaterilor euristice a fost elaborat de Osborn A. F. (1939) i este o metod de gndire colectiv pentru a se gsi soluii de perspectiv la probleme ce apar n activitatea curent. Aceast metod const n organizarea unor echipe de lucru alctuite din experi din diferite domenii de activitate care sunt solicitai s-i pun n valoare ideile, experienele i cunotinele asociate rezolvrii aceleai probleme, privit din mai multe puncte de vedere. Grupurile de lucru sunt conduse de un preedinte sau de un moderator, care are menirea de a stimula creativitatea membrilor grupului, de a crea o atmosfer deschis, lipsit de inhibiii i care colecteaz ideile ce pot oferi o soluie sau soluii la problema discutat. Ca i n cazul metodei Delphi, discuiile se organizeaz n mai multe runde, urmrindu-se ca ideile s se concentreze, din aproape n aproape, pe obiectivul stabilit. Spre deosebire de metoda Dephi,aceast metod nu presupune iteraiile i obligativitatea timpului de reflecie, dar este dinamic, prolific, antreneaz discuiile. 86. Descriei paii care trebuie parcuri n cadrul metodei analogiilor. Aceast metod se bazeaz pe studiul proceselor sau fenomenelor economice similare care au avut loc ntr-o perioad anterioar, ntr-o amploare diferit, ntr-o societate diferit, n condiiile unei tehnologii diferite, dar care are trsturi comune eseniale cu procesul sau fenomenul economic de previzionat. Metoda presupune parcurgerea urmtorilor pai: culegerea informaiilor despre situaii similare identificarea diferenelor cuantificarea diferenelor previziunea pe baza situaiilor similare corecia previziunilor n funcie de diferenele cuantificate. 87. Prezentai importana metodei scenariilor n procesul de prognoz. Metoda const n observarea prezentului i stabilirea mai multor alternative n care procesele sau fenomenele economice pot evolua n viitor. Aceste variante sau alternative de evoluie poart denumirea de scenariu. n esen, sunt identificate cile posibile pentru viitor att n variante pesimiste, ct i n variante optimiste, i se consider factorii perturbatori i de risc ce pot apare i care pot influena previziunile. Metoda implic munca n echip i nu necesit consultani externi. Cu ct scenariile sunt mai simple, cu att pot fi mai eficace n previziuni. Procesul de realizare a scenariilor implic parcurgerea a trei etape i mai muli pai de lucru: Pasul 1 Analiza mediului: Pasul 2 Identificarea grupelor de vectori ai schimbrii ce vor interveni n viitor. Pasul 3. Selectarea vectorilor i proiectarea contextului. Pasul 4. Identificarea scenariilor Pasul 5. Elaborarea scenariilor Pasul 6. Identificarea elementelor cheie . Formularea strategiei Scenariile identific forele care acioneaz asupra activitii firmei pe termen lung, de aceea n ultima etap acestea se pun de acord cu resursele interne ale firmei. De aici se construiesc planuri i programe, un exemplu fiind planul de marketing. 88. Descriei primii trei pai ce trebuie parcuri n cadrul metodei analogiilor. culegerea informaiilor despre situaii similare identificarea diferenelor cuantificarea diferenelor 89. Descriei paii 4-6 din cadrul metodei scenariilor i modul de finalizare a acesteia. Procesul de realizare a scenariilor implic parcurgerea a trei etape i mai muli pai de lucru:

Pasul 1 Analiza mediului: scanarea mediului prin utilizarea tehnicilor prezentate anterior: analiza STEEP, listele verificatoare etc. Pasul 2 Identificarea grupelor de vectori ai schimbrii ce vor interveni n viitor. Pasul 3. Selectarea vectorilor i proiectarea contextului. Ideea este de a selecta din mnunchiul de vectori pe cei care sunt mai importani din punct de vedere strategic i s se exploreze consecinele acestora asupra firmei. Pentru selectarea vectorilor, sau cu alte cuvinte a factorilor de influen, se utilizeaz dou tehnici: regula 20:80 (20% din vectori se iau n considerare i 80% se ignor) i matricea importanei i a incertitudinii Pasul 4. Identificarea scenariilor Pe baza vectorilor selectai i a contextului proiectat se identific scenarii, care reprezint rspunsul organizaiei la aciunea viitoare a vectorilor. Caracteristicile care stau la baza identificrii i selectrii scenariilor sunt: numrul scenariilor identificate nu este limitat; se recomand s se evite scenarii pur optimiste sau pur pesimiste; s fie stimulative i provocatoare; s fie elastice i plauzibile; s ntruneasc perspectivele din mai multe puncte de vedere, echilibrnd aspectele favorabile cu cele defavorabile. Selecia nu se realizeaz pe baze probabilistice, deoarece nu sunt previziuni, ci pe baze convenionale, astfel nct s aib credibilitate,s evite ridicolul i s evite extremele, Pasul 5. Elaborarea scenariilor Scenariile se scriu n forma cea mai adecvat situaiei, n aa fel nct s exprime interesele i nevoile, neexistnd un format standard. De regul, scenariile se prezint sub forma descriptiv, ca un text scris, bazat pe variabile calitative. Condiia este ca scenariile s aib un titlu. n unele organizaii, se utilizeaz forma convenional de raport. Pasul 6. Identificarea elementelor cheie . n aceast etap se examineaz scenariile pentru a determina evenimentele critice, punctele cheie sau punctele de schimbare a direciei. Se aleg acele evenimente care vor avea un impact semnificativ pe termen lung asupra firmei, cele cu un potenial mare de a determina crize. Punctele cheie reprezint momente de luare a deciziilor manageriale, care vor schimba cursul evenimentelor. Formularea strategiei Scenariile identific forele care acioneaz asupra activitii firmei pe termen lung, de aceea n ultima etap acestea se pun de acord cu resursele interne ale firmei. De aici se construiesc planuri i programe, un exemplu fiind planul de marketing. 90. Care sunt scenariile de dezvoltare i variantele acestora, evideniate n teoria economic ? Exista dou scenarii de dezvoltare opuse, fiecare dintre acestea n 2 variante, astfel: scenariul neomnalthusian, cu variantele: optimist si moderat sau pesimist prevztor, care are la baz teoria lui Malthus conform creia populatia globului va creste mai repede dect oferta de alimente si va duce la foamete. scenariul cresterii si tehnologiei, cu variantele: optimist prevztor si entuziast, n care se consider c dezvoltarea tehnologiei ne va permite acoperirea nevoilor si controlarea ritmului de crestere a populatiei, astfel nct trile vor fi mprtite n: economii superindustriale, postindustriale si apropiate economic. 91. Metoda arborilor de pertinen definiie, mod de realizare.

Ca i metoda scenariilor, aceast metod se bazeaz pe elaborarea alternativelor, variantelor sau posibilitilor care conduc la previziunea proceselor sau fenomenelor, atunci cnd obiectivele sunt dinainte fixate. Metoda se realizeaz pe baza teoriei arborilor de decizie i se mai numete metoda arborilor de posibiliti (relevance tree). Analiza se realizeaz pe dou ci: arbori orizontali, cnd se previzioneaz modificri structurale, ndeosebi datorate transferurilor tehnologice orizontale (modelul Swanger); arbori verticali, cnd se previzioneaz modificri n sistem pe diferite nivele, funcie de gradul de detaliere. Arborele cu 4 nivele este cel mai des utilizat, n care: nivelul 0 : obiectivul principal; nivelul 1 : obiective secundare; nivelul 2 : mijloace de realizare; nivelul 3 : resurse. obiectiv principal (0) obiective secundare (1) mijloace de realizare (2) resurse (3) Metoda presupune parcurgerea urmtorilor pai: stabilirea necesitilor viitoare; determinarea obiectivelor viitoare; elaborarea variantelor sau posibilitilor viitoare; evaluarea posibilitilor; determinarea variantei optime de previziune. Evaluarea i determinarea variantei optime se realizeaz prin tehnica coeficienilor de importan sau metoda scorurilor. Punctajul sau scorul se determin cu relaia:

92. Monitorizarea prognozelor importan, modaliti de realizare. Previziunile implic utilizarea tehnicilor, metodelor si modelelor adecvate datelor culese, informatiilor adiacente, restrictiilor utilizate si prezumtiilor elaborate, ntruct acestea permit predictia comportamentului unui fenomen sau proces economic. Predictia poate fi simpl ca o descriere narativ, sau poate fi un model fizic, cum sunt aparatele de simulare utilizate n industria aeronautic. Majoritatea previziunilor sunt construite avnd la baz modele. Modelele pot fi exprimate sub form de grafice, diagrame sau tabele, sau pot fi codificate pentru simulri pe calculat

Odat realizate, previziunile se analizeaz si se evidentiaz diferentele constatate, care sunt stocate pentru a se utiliza n previziuni ulterioare n scopul evitrii repetrii unor abateri neconventionale. Evaluarea previziunilor const n msurarea si compararea datelor previzionate cu cele actuale, reale. n esent, se procedeaz la urmrirea sistematic a desfsurrii activittii economice anticipate printr-un sistem de control si analiz. Controlul, analiza si msurarea previziunilor se realizeaz prin: observare nemijlocit a fenomenelor si proceselor economice utilizarea sistemului informational (financiar, contabil si statistic) sondaje si simulri. Compararea se realizeaz fie prin msurarea realittii n valori relative, fie n valori absolute, fie prin indicatori sintetici. Sistemul de indicatori cuprinde att indicatori la nivel miroeconomic firma, ct si la nivel macroeconomic economia national sau ramura de activitate industria. Indicatorii sintetici reflect obiectivele politicilor economice, att la nivel macro, ct si al nivel microeconomic. 93. Descriei principalii indicatori macroeconomici utilizai n procesul de monitorizare a prognozelor. La nivelul economiei nationale, sistemul de indicatori cuprinde, n general, urmtorii indicatori sintetici: produsul national brut produsul national net produsul intern brut valoarea adugat resursele totale destinatii totale. Produsul national brut (PNB): PNB = pi * qi, unde pi = pretul mrfii, qi = cantitatea de marf, N = numrul de mrfuri. ntruct productia si preturile se modific n timp, se msoar separat cantitatea fizic a productiei totale si nivelul general al preturilor. PNB = VNC + R + SN + SBC, unde VNC = venitul national creat, R = amortizarea, SN = valoarea serviciilor nemateriale, SBC = soldul balantei comerciale. Produsul national net (PNN): PNN = PNB + R Produsul intern brut (PIB) poate fi calculat: la pretul pietei: PIBpp = PNB - SBC la costul factorilor:PIBcf = PNB SBC (Ii+Sv), unde: Ii = impozite indirecte, Sv = subventii. Valoarea adugat (VA) se calculeaz dup forumla: VA = VNC + R (venitul national creat + amortizarea) Resursele totale (RT): RT = PI + R + VNC + SN + IMP + LS, unde: PI = productia intermediar (sonsum intermediar),VNC = venit national creat, SN = valoarea serviciilor nemateriale, IMP = importul, LS investitii de capital strin. PI = M R, unde M = cheltuieli materiale de productie, R = amortizarea. Destinatii totale (DT): DT = C + FBCF + (DS + R) + EXP + PI + SN, unde: C = consumul, FBCF = investitia brut (formarea brut a capitalului fix), DS = crestere de stocuri si rezerve, R = amortizare, EXP = export, PI = productia intermediar (consumul intermediar), SN = valoarea serviciilor materiale 94. Enumerai i descriei indicatorii micoeconomici de monitorizare a prognozelor unei firme. Principalii indicatori la nivelul ntreprinderii sunt: cifra de afaceri, valoarea adugat, venitul

global si profitul (beneficiul net). Cifra de afaceri reprezint totalitatea veniturilor realizate ntr-o perioad de timp din vnzarea produselor, serviciilor realizate. Valoarea adugat reprezint rezultatul utilizrii factorilor de productie (munc si capital) si reprezint aportul propriu adugat la bunurile consumate. Venitul global reprezint diferenta ntre veniturile totale si costurile totale. Profitul (beneficiul net) reflect partea din venit rmas la dispozitia ntreprinderii dup scderea taxelor si impozitelor legale. 95.Prezentai importana actualizrii n procesul de prognoz. Actualizarea previziunilor const n reevaluarea si rectificarea datelor prin utilizarea analizei de sensibilitate, n care diferite variabile de intrare si modific valoarea n functie de noile informatii obtinute sau noi variabile luate n considerare, n functie de variatia mediului. 96. Care sunt factorii pe baza crora se realizeaz actualizarea prognozelor ? Realitatea din economie este influentat de factori complecsi care se caracterizeaz prin variabilitate si care conduc la necesitatea previziunilor flexibile. Dintre acesti factori: modificri ale cererii si ofertei pe piat modificri ale strcuturii firmei modificri ale structurii industriei si a dinamicii unor sectoare ale economiei descoperirea si utilizarea pe plan national sau mondial a noi resurse materiale sau energetice restrictii privind protectia mediului nconjurtor descoperiri stiintifice si introducerea de noi tehnologii, echipamente modificri n structura fortei de munc si n dinamica populatiei ocupate dinamica cursului de schimb valutar si a ratei dobnzilor bancare. 97. Descriei modul de realizare a reevalurii prognozelor. Reevaluarea previziunilor va utiliza tehnica recalculrii n functie de rata inflatiei sau de evolutia preturilor pe piat. Analiza de sensibilitate permite evidentierea iesirilor (variabilelor previzionate) n functie de flexibilitatea variabilelor de intrare. Simularea si tehnica scenariilor nsoteste aceast analiz si permite o actualizare rapid a previziunilor adaptate la modificrile induse de strategia firmei. 98. Evideniai importana raportului de prognoz n management. n general, foarte putine persoane se specializeaz n previziuni economice, majoritatea, ndeosebi managerii de nivel nalt sau mediu fiind utilizatori ai previziunilor pregtite de altii. Este important ca utilizatorii de previziuni s le nteleag, s le analizeze critic, pentru a fi mbunttite si adaptate scopului. Analiza critic nu depseaste o pagin si va contine: punctele tari ale previziunii punctele slabe ale previziunii opinii pentru mbunttirea previziunii. 99. Enumerai i descriei principalele aspecte privind analiza raportului de prognoz. Raportul de previziune va fi analizat critic urmrind cteva aspecte: prezentarea,continutul tehnic si calitatea general a raportului. Prezentarea: Se va urmri coerenta general a raportului, modul clar de exprimare, utilizarea diagramelor potrivite, a tabelelor si a referintelor. Continutul tehnic Se va urmri corectitudinea si modul de exprimare pentru a fi nteles, precum si nftisarea clar a restrictiilor si supozitiilor care conduc la limite n previziune Calitatea general a raportului Se va analiza dac previziunile realizate conving si dac sunt elemente care pot fi mbunttite. 100. Descriei seciunile cuprinse n cadrul raportului de prognoz.

Raportul de previziune va cuprinde n principal urmtoarele sectiuni sau capitole: Rezumatul. Se prezint pe scurt scopul, mijloacele principale de previziune utilizate si concluziile la rezultatele obtinute. Introducerea si prezentarea situatiei. Se prezint starea de fapt prezent si trecut cu influentele asupra viitorului si obiectivele previziunii. Sursele de date si datele sub forma seriilor de timp, dac exist. Va fi nevoie de utilizarea celor mai bune surse, nu a surselor perfecte, care nu conduc la mbunttirea semnificativ a previziunilor, dar consum mult timp. Toti utilizatorii devin suspiciosi cnd se utlizeaz date generale, dar pot fi convinsi indicnd sursa datelor si ntelesul acestora. Metodele de culegere a datelor de previziune utilizate. Este important a se relata metodele de msurare utilizate si nregistrarea evenimentelor speciale si a altor informatii colaterale care pot influenta previziunile. Modele utilizate si analiza relevantei utilizrii acestora cu teste de validare. Nu se utilizeaz de regul metode complicate, ntruct se cere abordarea modelelor cu mai multe variabile, care complic munca, dar pot fi utilizate calculatoarele si atunci modelarea se simplific. Modelele cu cte dou variabile sunt suficiente pentru previziuni normale. Modele aplicate si previziunile obtinute. n aplicarea efectiv a modelelor de previziune este necesar a se sublinia restrictiile avute n vedere si supozitiile, ntruct datele sunt ntotdeauna limitate. Concluzii si evaluare. Concluziile prezint analiza sau interpretarea rezultatelor previziunilor si evaluarea riscului de previziune. Componenta echipei de previziune (dac previziunile se realizeaz de o echipa). Practica demonstreaz c utilizarea tehnicilor, metodelor si modelelor simple si clasice de previziune, fat de cele noi, sofisticate, conduce la obtinerea unor previziuni bune si utile managerilor. vdiancu@gmail.com Bibliografie: LECT.UNIV.DR. NEGURIT OCTAV Econometrie i prognoz. Lect. univ. dr. Roxana TEFNESCU - Managementul strategic al firmei i impactul prognozelor Economia - 2/2003 Prof.univ.dr.Elena Doval, Previziunea economic n managementul firmei - Bucureti, Editura Fundaiei Romnia de Mine, 2003 Prof.univ.dr.Alexandru TASNADI - Econometrie,2005 Prof.univ.dr.Eugen PECICAN, Prof.univ.dr.Ovidiu TANASOIU, Lect.univ.drd.Andreea Iluzia IACOB - Modele econometrice,2012 Prof.univ.dr. Valentin NICOLAE (coordonator), Prof.univ.dr. Dumitrache CARACOtA, Prof.univ.dr. Daniela Luminita CONSTANTIN, Prof.univ.dr. Cornelia PARLOG, Conf.univ.dr. Ilie GRADINARU, Lect.univ.dr. Vasilica SLAVESCU, Lect.univ.dr. Valerian TOBULTOC - Previziune macroeconomica- 2012