Sunteți pe pagina 1din 16

,*#

.;F. 'iJ l:li

i *

-I *
I I I
g

l--Af,

rg
I I
I
N

I v
&

(c,

8 g:

Ghid
ft;'.'" "

cilitorie
prin

SI$UFO

adolescenfi

czu

613.96

152

Dragd cititorule,
Lumea ta

DESCRIEREA CIPA CAMEREI

NATIONA.T A

Galina Legco,Victoria Ciubotaru Ghid pentru o cilitorie siguri prin adolscen$ /

auL: Galim Le$o,Victoria

SRL20l0.-28o.

coaut.: Lumini{a SuveicS, Angela Parii, Gabriela Popemo [et al.].

Ch.:

Aut sunt indicali pe vs. f. de tL


tsBN 978-9975-77- | 50-4.

186900

s,

Autori:
l. Dr. Galina Legco, obstetrician-ginecolog qef Centrul de Sinitate prietenos Tinerilor (CSPT),,Neovit:" 2. Dr. Victoria Ciubo6ru, obstetrician-ginecolog Centrul Nalional de Sinitate a Reproducerii 9i Genetici Medicali (CNSRGM)

te simli ca un extraterestru, care nu se mai recunoa$te atat in interior, cat la exterior. Schimblrile survenite, sunt, in mare parte. din categoria celor, despre care, in urmi cu caliva ani, {i se spunea: ,,vom vorbi despre aceasta cdnd vei crette mare". Ai crescut, dar cei din preajmi nu se prea inghesuie la uga ta si-qi vorbeascd... Poate din cauzi,ci ar putea si te perceapl $i ei ca pe un extraterestru gi nu gtiu in ce ,,limbi" si-1i vorbeasci, poate ci gi lor nu le-a vorbit nimeni la timpul respectiv... $i ce-ti rimane lie de ficut? Si explorezi de unul singun sau impreuni cu prietenii, acest univers necunoscut adolescenla. Cu prietenii, desigur, e mai ugor si mai amuzant si cilitoregti, iar ,,limbajul" prieteniei, poate siJ transforme ti pe un extraterestru in cea mai apropiati fiinp. lar daci mai ai parte gi de un prieten, care a cilltorit prin universul adolescenlei ti cunoatte drumul, gi mai ai la dispozi{ie ni$e informafii sau ghiduri de cildtorie, atunci ai tansa si nu-!i scape si vizitezi cele mai frumoase locuri din univers 9i, in acelaqi timp, si evili grelelile, pentru a nu
sA

Daci gii in mini acest pliant, probabil ci egti in perioada pubeftifii. interioari ti aspectul tiu se schimbi atit de intens,incat ai putea

ti

Coautori:
l. Dn Luminita Suveici, doctor in medicini, catedra Medicini de Familie, USMF "Nicolae Testemipnu" 2. Dr.Angela Parii, obstetrician-ginecolog, Centrul Naflonal de Sinitate a

Reprcducerii gi Genetici Medicali 3. Gabriela Popenco, psiholog Centrul de siniate mentali ,,Somato" 4. Dr. Dumitru Rubanovici, dermato-venerolog CSPT ,,Novia" 5. Larisa Chirev, psiholog CSPT ,,NmvKa"
6. Natalia Gandrabuq psiholog-eduetor", CSPT ,,Novia" 7. Anastasia Doroftei, asistent social, CSPT ,,Nmvia" 8. Nicoleta Panla consulant independem in comuni@ Ghidul o firsrpublicot an srijinul finoncior ol 4rezartmgri IJNICEFit Rrptffrco Mddon. VEiunile foptele expuBin pubkorje nu reffd4n,/orc\gpito {xddd o I,N!CEF.

poate confrunta cu multe pericole in drumul siu, insi atunci cind, de la bun inceput, el cunoatte care ar fi ele, le poate ocoli sau depiEi cu cele mai mici pierderi.Astfel,in acest mic ghid, ne-am propus si abordim doar unele din multitudinea de probleme gi situafi care ar putea si-1i puni in pericol cilitoria prin universul adolescenjei, oferindu-{ rispuns la intrebirile: daci tot ceea ce ti se intampli e normal; cum si-1i imbunitilegti aspectul firl a-!i prejudicia sinitatea; cum si-li manifegti sexualitatea, evitAnd o sarcini nedoriti;i infecliile cu transmitere sexuali; cum si fii ,,tare" gi popular firi droguri gi cum si triiegti firi violen$. Acest ghid ili mai oferi ceva foarte important datele de

cidea pradd deznidejdii. lji propunem si prive;ti acest pliant ca pe un mic ghid de cilitorie prin universul adolescenjei. El te indeamni si explorezi cu curai profunzimile fiingei proprii ti lumea din jur; evitAnd riscurile. Evident, un cilitor se

contact ale serviciilor de sinitate pri-

unicef @
Fditum tinpoSmfia PRAG3 Chgindu, st:. Pevilnni 91 Tel.237956
@ PRAG-3, O{SRG^t CSPT -Neovito" 20 | 0.

etenoase tinerilor,
unde ai putea gisi rispunsuri la intre-

bdrile care

te fri-

mAnti, inqelegere 9i suPort in cazul unor probleme cu care te confrunli.

Lumea ta interioari
Te-ai certat cu toati lumea? fi s-a spus ci nu mai e;ti acea persoani care ai fost altidati? Ai contat pe sprilinul gi implegerea celor dragi, dar ai primit reproguri? Consideri ci nimeni nu te ingelege ;i nu te iubegtel Agadar, parcurgi gi tu perioada adolescenlei, prin care a trecut toati lumea la vremea ei. Chiar daci pirinlii di afirmi ci ei au fost altfel, chiar daci tu crezi ci atunci erau alte timpuri, trlirile tale sunt identice cu triirile lor, cdnd erau de vdrsta ta. $i triirile copiilor tii vor fi la fel cu cele pe care
le ai tu.

Docd insd rdspunsurile cdgdtate te determind


- si te izolezi de cei din lur; - si-1i fie frici si iei unele decizii; - si-{ fie dificil si comunici cu oamenii sau, din contra, si ai nevoie permanenti de atenlia altora gi si suferi atunci cind n-o primegti; - si-$ fie frici de situalii noi, deoarece consideri ci nu egti in stare
le faci fap; - si nu fii in stare sd-1i

si

stipinegti emofiile, din care cauzi deseori

nimerelti in situalii neplicute, otunci e bine sd disc4i cu cineva

Acestea sunt unele dintre triirile care te determini si te maturizezi: si inveli noi modalitili de a comunica cu cei din jur,si-$ dai seama cine egti gi cine ai vrea si devii, si-!i dezvol{ agerimea gi abilitijile ce te vor ajuta si te descurci in viagi, si faci h1i situaliilor dificile, si acorzi aten$e persoanelor dragi, sI inve{ si-1i exprimi pirerile, dorinlele, rugiminlile in aga mod incit

in care oi incredere, Pentru o fi ojutat sd depdgegti dceste situolii. Persoanele cu care pofi discuta sunt:

- pirinqii sau prietenii; - psihologul gi medicul (din cadrul instituliei in care inve$ sau de la un centru de slnitate prietenos dnerilor).

Sfaturi utile
Adolescenp este perioada unor schimbiri majore in viap fiecirei persoane.Aceste schimhiri pot fi stresante. . Petrecerea timpului liber dind preferinqi unor activitili creative care aduc bucurie, aflarea in compania prietenilor, practicarea sportului sau a altor activitili fizice pot preveni sau reduce stresul. . Si te simli uneori ingrijorat/i, trist/i, furios/oasi este normal. Comunicarea cu prietenii, cu pirinlii 9i ali adul{i de incredere te poate aluta. Ei igi oferl confort psihologic fi suport,te ajuti si vezi lucrurile altfel.

ceilal{ si le inleleagi.
Te

intebi:

E normal sd md simt ara cum md simt? De ce lumeo se comporad in felul dsta cu tine? De ce trebuie sd tolerezi oceostai otitudine? A cui Pdrere este ,noi imponontd: o to sau o celorlolyi? Core este sensul existengei tole Si ol oltorc? Moi ore rostviola? Yei fi vreodatd in store de cevo?
lgi vei rcallza weodotd visele?

Fumatul, alcoolul gi drogurile, utilizate de unii pentru a reduce stresul,

pot agrava sentimenteie de ingrijorare gi stirile depresive. in plus, aceste


substanje te pot face dependent de ele. . Eviti si acqionezi impulsiv atunci cind egti presat/i de emolii tar; - e*i supdrat/i, furios/oasi, trist/i etc. De exemplu, fiind infuriat, egti tentat si urci la volanul unei motociclete gi s[ apegi pe accelerator la maxim, ca si-!i potolegti furia.Acest lucru insi, poate pune in pericol atat via{a ta, cit gi a celor din lur. . Daci te simqi trist, neliniftit sau furios in decursul a mai multor zile gi, in special, daci aceste sentimente fti pot afecta activitilile zilnice (de exemplu, frecventarea gcolii) sau ai

Sprc ce meritdi sd ospiri?


...

Faptul

ti uneori te sperie insugi gandul cd igi Pui dserneneo intebdri? ci i1i pui astfel de intrebiri vorbegte despre gitinga ta de a cu-

noagte lumea gi pe tine insuli gi, deci ele nu pot servi drept motiv de ?ngrijorare. Ceea ce poate ingrijora sunt rispunsurile la aceste ?ntrebiri.

gdnduri care !i-ar diuna lie


sau

Modul corectin core rdspunzi lo ele te ojutd:


- se menlii relaliile cu cei din jur; - si-i inlelegi pe cei din jur gi sI acce4i drepol lor de a fi aga cum sunt; - si reugegti in activitilile in care te implici, si duci lucrul la bun sfdrgit; - si ai propriile pireri ;i si decizi anumite lucruri ce $n de tine gi viala ta, - si te descurci cu succes cu provocirile la care te supune adolescenla.

altor persoane, apeleazi

la un psiholog sau la un medic

pentru a invlp noi deprinderi de a interpreta situaliile, astfel incit emotiile negative

si fie mai putin intense.

Corpul

tiu

se

afli intno continui schimbare

in timp ce egti preocupat de lumea ta interioari gi corpul tiu intri intr-o perioadi de schimbiri fizice. Procesul trecerii de la identitatea de copil la cea de matur se numelte perioadi de pubertate. in perioada pubertari tu te maturizezi fizic gi sexual. Maturizarea sexuall gi fizici (pubertatea) este unul dintre evenimentele-cheie din via6 fiecirui om, alituri de maturizarea psihologicl gi sociall.in continuare vei gisi rispunsuri la cele mai frecvente intrebdri ce te pot interesa pe tine $i semenii tii.

(py'/rd nu^"r,

Livio, om 13 oni. Mojoritatea fetelor din closo meo ou dejo menstruogle, ior eu ?ncd nu om.Totodotd om oE servot cd unul din sdnii mei este mai more decit celdlolt. Este normol ceeo ce mi se ?ntdmpld?

specialistului: Virsta medie la care apare menstruajia (menarha),in zona geograficl a noastri, este de | 3 ani.Atingind aceasti virsti tu nu trebuie si te alarmezi, fiindci perioada in care apare menstrua{ia variazi: poate incepe la 9 ani, dar 9i la | 5 ani. Daci observi ci qi s-au mirit sAnii gi incepe si creasci plr in zona organelor genitale (pe pubis), poli fi siguri ci intr-un an sau doi vei

Qcomentariul

sexuali este mai mare la biief; la fel gi durata maturizdrii la fete este de cca 2-3 ani,in timp ce la biie$ - de cca 4-5 ani, desigur cu importante varialii de la un caz la altul; - la biiat oasele deyin puternice,in timp ce osatura fetei rimine fragili, acelagi lucru se observi in ceea ce privegte musculatura; la blie$ umerii sunt mai lagi,in timp ce la fete bazinul este mai larg gi gesutul adipos subcutanat este mai dezvoltat. To1i adolescenqii trec prin procese similare de dezvoltare, dar cu tempouri 9i aspecte diferite; nu in zadar perioada adolescenlei este una foarte extinsi: de la | 0 pini la l9 ani, pe care fiecare individ o parcurge cu viteza lui proprie!

in perioada pubertari intre sexul feminin gi cel masculin ii face pe biieli gi fete si fie atragi unul de altul. Trebuie si gtii ci: - la fete pubertatea incepe cu circa 2 ani mai devreme decit la biieqi,in medie la 9- l0 ani; - totuti, pentru a recupera din decalai, viteza de cregtere ti maturizare
apare

CALENDARUL

schimbirilor din organismul fetelor in perioada pubertari


(adolescenfei)

tu menstruatie. De asemenea, este normal ca atunci cind cresc sdnii si existe o asimetrie in dimensiunile lor. Ea este legati de ritmurile de cregtere ale sdnilor, unul cregte mai repede, iar celilalt mai incet. La sfirqitul procesului de dezvoltare, sinii se vor egala in dimensiuni.
avea $i

Vlddmedie
Finalizareal
Cregterea dimensiunilor corpului (inilf me, greutate), schimbarea aspectului

tmaximi a
calri*ahirii

doud sdbtdmAni om obseryot cd imi opor coguri pe fald osta md deronjeozd.Am impresio cd, din oceastd couzd,fetele md ignord. Ce trebuie sd foc co sd nu om coguri?

(DMd ru^"rrAndrei,om 14 oni.Acum

8-9 ani

l7-18 ani

exterior

l2-l3ani-saltul
Cregterea rapidi in ini\ime Dezvoltarea glandelor mamare (telarhe) NB! Deseori poate fi 9-10 ani

l5-16 ani

exploziv al cregterii in inilfme


/rrr R-ll aml

Cogurile care apar in perioada pubertari se numesc in limbaj medical acnee, Acneea este una dintre oroblemele foarte des intilnite la adolescenli. Ea este determinati de cregterea nivelului de hormoni sexuali masculini, care sporesc secrEia glandelor sudoripare (glande prin care se elimini sudoarea). Sfaturile din tabelul de mai jos te pot ajuta. $i reline: pentru a avea succes la fetb este important cum gindegti gi ce vorbegti, nu doar cum arali. Este important si cunogti ci distinclia dintre trisiturile fiziologice ce

QComentariul specialistului:

l4-l5ani-aspect
8-13 ani
\[ililu8ur
rt

matur. Se finalizea-

zi complet dupi
nagterea primului eanil

asimetrici
Pilozitatea pubiani
(nr

sinilor)

10,5-l I ani,de reguli, survine inmugurirea

sinilor
I l-12 ani,

rherha'l

l0-l I

ani

l4-15 ani l2-13 ani,in


medie

in madia

Menarha (aparilia primei mcn<trr retii\

9-15 ani

Semnul de Dubertate
\Pantra isau cregterea)

Tldirile, temerile

Sugestli
Aceste procese sunt fire$i qi li se intimpli tuturor in aceasti perioadi. Ele indici o stare buni de sinltate, o dezvoltare fizice normali ti, totodati, faptul cA organismul du se maturizeazi.
Este ceva normal gi nu este o patologie si existe o asimetrie in cre$terea sdnilor in perioada pubertari.

Jnii adolescenli simt dezgust faqi de aceste fire de pir ungi gi netede pe organele genitale.Aceste prime fire rilozitilii le pir, primele secrefii din organele genitale gi schimba"ea mirosului corooral sunt deseori ienante. iinii nu cresc intotdeauna simetric $i asta trezege ne-retterea sanrlor a fete inigte. Cregterea sinilor poate fi dureroasi 9i, de aceea, Je multe ori coroul ni se Dare striin si ciudat Schimbiri tranzitorii $i la biieji pot apirea unele schimbiri temporare in glan(temporare) in dele mamare (mirirea in volum, sporirea sensibilitigii). glandele mamare la Aceste schimbiri le provoaci emoiii negative biielilor.

h;i.ri

In drmen- Cregterea testiculelor poate fi asimetric| dimensiunile penisului deseori provoaci ingriioriri. siune a testiculelor si oenisului Ia biieti AParitia Primele menstruaqii pot fi foarte dureroase gi deranjante

Lretterea

menstrualiei la fete

,,vise umede' sau

polujii nocturne
beieiti

la

Ejaculirile spontane ce se produc noaptea in timpul ;omnului li visurile erotice se mai numesc,,vise umede" ;au polufi nocturne - daci adolescentul nu ttie ce se
htimnli al h^tfa.ra.lc ei acta harn:w

Schimbirile in glandele mamare la biiegi dureazi, in medie, 2 ani, dupi care dispar. Aceste schimbiri sunt mai evidente la biielii supraponderali, de aceea reducerea greutilii excesive (printr-o alimentalie ralionale, sport) poate ameliora aceste semne. Asimetria in crelterea testiculelor este fireasci. Este important si gtii ci dimensiunile penisului firi ereclie pot varia mult de la un blrbat la altul, dar in hza de erectie aceste dimensiuni nu diferi semnificativCi si-li fie mai ugor si treci peste aceste perioade este bine si gtii ce inseamni menstrua$e gi sl ai o atitudine pozitivi fali de acest proces natural. Un regim alimentar cu mai pulinl carne, cafea, ciocolati, condimente, respectat cu o slptimdni inaintea menstruatiei, te poate scuti de multe emolii neFtive. in cazul in care ai dureri menstruale oersistente adreseazi-te la medic. qceste eiacdliri (eliberarea 3permei din pepis) sunt o manifestare fireasci a rntrenirii sistemului genital masculin de a intreline pe viitor relalii sexuale.

Aparilia erecliilor
spontane la biieli

{pariiia erecliei (intirirea penisului) in mod spontan iri legituri cu excitatia sexuali, adesea in caz de efort izic (sirituri, vibrajii etc.) sau de incordare emolionali ichemat la tabli pentru rispuns etc.) este jenante pentru

Se

tate

intimpli deoarece organele genitale in perioada de cregtere au o sensibilimiriti gi pot si reaclioneze gi la stimulenli ,,asexuali" (efort fizic, emolii).
dispare.

Odati cu sfirgitul perioadei de dezvoltare sexuali, hiperreactivitatea

)iieti.
Acneea (cogurile) gi Produclia sporiti de hormoni sexuali masculini (andromirosul neplicut geni), care, in aceasti perioadi, apare atat la biieli, cit 5i la fete, duce la sporirea numirului glandelor pielii ce secretl grisimi,Aceste secrelii provoaci un miros neplicut si cauzeazi aoaritia acneei. Primele emolii Hormonii sexuali feminini ti masculini trezesc emolii sexuale sexuale care uimesc li tulburi.Adolescenlii incep si-li
dccrancra hrfaraa
ala aaafildia

Pqrtarea lenjeriei ti pantalonilor care nu sunt strApti pe corp, practicarea unui sport in mod constant, formarea deprinderilor de comunicare in public poate si redtrci anaritia erectiilor <n6nt2na lespectarea riguroase a igienei pielii (spilarea miinilor dupi fiecare viziti la fr'C, duguri de I -2 ori pe zi, folosirea loliunilor speciale pentru curelarrea plei etg.) te va face si te simli mai bine ti te vor proteia de aparilia coiurilcr. n cazuri speciale se recomandi consultarea medicului dermatolog. nformarea despre tot ceea ce line de sex li conttientizarea emo{iilor te vor ace responsabil pentru comportamentul tiu sexual. Doar fiind informat ii :ontrolindu-ti emotiile te Doti feri de situatii ienante si riscante. Este o modalitate destul de fireasci de descircare a incordirii sexuale intense din aceasti perioadi. Nu este o boali, totuqi dacl adolescentul este foarte
DreocuDat de aceasti manifestare este bine

Masturbafa

Mulf adolescenli
cu masturbatia.

au sentimen@ de vinovitie

in legituri

si consulte

un soecialist de la SSPI

CALENDARUL

schimbirilor din organismul biiefilor in perioada pubertari


(adolescenfei)

lgiena corporali
Deoarece in perioada adolescentini glandele sudoripare funqioneazd mai intens, respectarea igienei personale are un rol foarte important pentru starea de bine,

*r,*,*.***r,
CreEterea in dimensiuni a testiculelor (poate fi

'*d. i-*"**;
|

. Spilarea zilnici cu apl gi sipun men{ine pielea curati, scade pericolul apariliei cogurilor pe piele, micgoreazi transpiraqia gi mirosurile neplicute.
| 1,5-

Corpul:

0- | 3,5 ani

14,5-18 ani

l2

ani,

in medie

Pirul:
Pirul gras se recomandi a fi spilat de | -2 ori pe

Aparilia pilozititii de tip masculin (inilial pubiani, apoi axilarl, faciali gi corporali).
Se intensifi ci activitatea glandelor sudoripare fi, ca rezultat, apare sudoarea cu mirn< ncirlXcrrt Creqterea in dimensiuni a

siptiminl.
l0-15 ani l4- | 8 ani
l2- | 2,5 ani, in medie pugin de 2 ori pe zi. Strivirea cogurilor de pe fap este contraindicati, pentru a evita riscul de infectare fi aparilia acneei.

. Spilarea obligatorie cel

Fafa.

I l-14.5 ani

13.5-l7ani
|

3,5-

l4

ani,

in

Creqterea explozivi a corpului, a masei musculare,

lirgirea umerilor etc Schimblrile din laringe, ingrogarea glasului, dezvokarea "mirrrLri Lri A/em"
Schimbiri tranzitorii in glandele mamare (mirirea in
unl ra cnarimr <ancihiliririi'l

medie. Saltul exploziv in 10,5-16 ani Corpul cregte >ini la 20-25 an cretterea corPului (ll-13 cm)
|

3- | 7,5 ani

13 ani

15 ani

3,5- | 4 ani, in

medie Dureazi, in

2- | 2,5 ani
|

13,5-l4ani
3- | 3,5 ani,

nedie,2 ani, dupi


aera /icnar

Pentru o buni igieni a cavitilii bucale este necesar si ne spilim pe dinjii de cel pulin 2 ori pe zi, iar dacl este posibil - dupi fiecare masi (dejun, prinz, cini). Daci acest lucru nu este posibil - gura se clitegte cu multi api. Spilarea miinilor cu sipun e obligatorie: . inainte de fiecare masi; . de fiecare dati duoi vizitarea toaletei. QEste importan. ." d"."ru adolescent si gtie cI periup de dinqi, pieptenele, unghiera sau forfecup pentru manichiurl, aparatul de ras, batista, prosopul, lenjeria intimi - toate sunt obiecte proprii gi nu se imprumuti!

Dintii:

Aparilia erecliei gi ejaculirii

diapazonul de la 8-9 ani la 2l de ani

in

medie, apar primele ejaculiri sau polugi

('!ise Organele genitale:


. Spilarea corecti zilnici a organelor genitale - cu api fiarti, de la pubis toarni dintr-o cani personali special destinati pentru aceasta, sau utilizind dugul. Se va evita folosirea sipunului pentru spilarea mucoasei (pielii su{iri gi sensibile) de la intrarea in vagin gi a glandului penisului, deoarece sipunul poate provoca uscarea excesivi ti diminuarea
inspre anus.Apa se

mediului fiziologic de proteqie al mucoasei, - este suficienti doar igiena cu

api fiarti.

Fii frumos -

mininci sinitos

Se va folosi pentru igiena

dug),

intr-un lighean).

intimi doar apa curgitoare (din cani gi se va evita categoric spilarea sub formi de bdi de tezut (de

sau

ex.,

. Cea mai sinitoasi este lenjeria intimi din bumbac curat.

Este obligatorie schimbarea zilnici a lenjeriei intime. defecare hartia igienici se aplici dinspre organele genitale spre anus, nu invers. Este recomandati spilarea regiunii din jurul anusului dupi fiecare defecare cu api curgitoarea gi sipun. Apa pentru igiena anusului, la fel, se indreapti de la organele genitale spre anus, gi nu invers.

QSuntVosrh.Am 14 oni.Toli bdielii r\d de mine cd nu sunt musculos.Amincercot sd md ingroy consumdnd multe dulciuri 9i, moi ales, seoro bere cu smdntfind, dor nici uno dintre oceste metode nu o ovut succes. Ce sd foc? vA RoG, AluTATt4vlA!!!

. Dupi

'q

Note speciale pentru fete


evitali folosirea absorbantelor zilnice pentru fete

iritalii locale ti intesifica procesele inflamatorii; . sutienul se scoate pe noapte. In timpul menstrelor se impune: . mirirea numirului orelor pentru somn; . evitarea situagiilor stresante;

ele pot provoca

DraglVasile, Si gtii ci mulli biieli de virsta ta sunt preocupali de acelagi lucru: cregterea in volum a musculaturii. In acest sens este preferabil si pui accent pe o alimentajie bogati in proteine (carne, pegte, lactate, leguminoase etc.) decAt pe dulciuri gi bere (care, mai degrabi, pot s[ mireasci grisimea din corp, dar nu muqchii). In alegerea corecti a alimentelor te poate aiuta gi piramida alimentalidi sinitoase. Consultaqia unui specialist nutrilionist !i-ar da mai multi informalie in acest sens.
Exercigiile fizice care contribuie cel mai mult la sporirea masei musculare sune ridicarea la bari, fitnessul, bodybuildingul, stretchingul, Pilates, ridicarea greutililor (haltere etc.), siriturile etc. NB! Adaosurile alimentare ce conlin anabolice, adesea folosite pentru cretterea musculaturii, pot duce la impotenp 9i tulburiri hormonale grave. $i inci ceva, formarea imaginii pozitive a propriului corp te va aiuta nu numai si arili cum ili doregti, dar gi si pui capit glumelor pe seama ta.

QComentariul specialistului:

vaginale, o consultagie la ginecolog v-ar ajuta si le selectali corect ti si excludegi contraindicaliile pentru utilizarea lor (infecjiile clilor genitale); nu se recomandi spiliturile intravaginale; . spdlarea organelor genitale externe se efectueaza de 3-4 ori pe zi, tampoanele sau absorbantele se schimbl nu mai rar de o dati la 4-5 ore. Daci ai inceput relafiile sexuale:

. reducerea efortului fizic: . daci ali hotirAt si vi folosili de tampoane

(Nepropot

- este binevenit dugul pini la gi dupi contactul intim; - folosirea prezervativului la fiecare contact sexual in mod corect (nu se folosegte prezervativul numai cind medicul a recomandat o alti misuri de proteqie sau cuplul igi doregte o sarcini).

Q)Sunt Sobino. Am 13 ani Si am 45 de kg. lnd$mea meo este de


1.50 m. Md simt grosd gi ur6'td. Ce pot sd mdndnc ca sd nu md ingrog moi deporte?

de dezvoltare sau ai multe intrebiri referitoare la ce fi se intimpli odati cu modificirile corpului, apeleazi la un Centru de Sinitate PrietenosTinerilor!

Daci doregti si gtii mai -uit. d.t.lii despre etapa ta

QComentariul specialistului:

tot

Dragi Sabina, In primul rdnd,tu nu etti grasi. O demonstreazi testul ,,lndicele masei corporale".Acest test este utilizat pe larg in medicini gi {i permite si afli daci ai un surplus de greutate. Pentru calcule este suficidht si cunogti care este greutatea gi inil{mea ta. Indicele tiu constituie 20,1, deci masa

corporali este in limitele normei. Este foarte important ca, odati cu alimentalia corecti, si gindegti poZitiv despre corpul

tiu

gi atunci el va

fi exact cum

iji

doregti.

Ca si-1i menlii greutatea in limitele normei 9i si previi ingrigarea mlnAnci creativ - umple-f farfuria de culori - rogu, verde, galben, portocaliu.... chiar gi albastru! Ardeii de orice culoare, cartofii, fructele, rogiile, toate sunt pline de vitamine; proteinele (carne, pegte, leguminoase etc.) alutS la intirirea musculaturii; carbohidraqii (cereale - orez, hrigci, mei, piine etc.) i{i ofere energie... Doar folosind intreaga diversitate de alimente poli fi

Cit constituie o po{ie in cadrul piramidei alimentafiei sinitoase?

sinitos/oasi
-

frumos/oasi. Riscurile olimentoliei incorecte.'


gi

dereglirile de nutrifie. Simptomele dereglirii de nutrilie sunt varivom[ greagi, anxietate (stare de singuritate, inhibare), anorexie (masa corporali prea sclzuti), obezitate (masa corporald prea miriti). - deregliri ale ciclului menstrua! sau chiar disparifia lui. - boli ale sistemului digestiv (gastrite, boala ulceroasi, pancreatite, sel.csis-tjt-c]\ serc i$ pe! prcycEa dureri in burR\ bateniri\ ceRrtiBeqii $u
ate:

O felie de oiine sau o jumitate de cani de cereale gitite (orez, oviz), sau o jumitate de cani de orez, sau o jumitate de cani paste, sau o cani. de cereale (din cele pentru
micul dejun),

firi

adaos de

zahir

diaree,grEuri,gust amar,vomi, iar uneori pot fi necesare chiar gi intervenlii chirurgicale in cazurile complicate. - diabet zaharat (dereglarea asimilirii glucidelor in organism), in cazul apariliei acestei boli persoana in cauzi, pe parcursul intregii vie1i, trebuie si lini o diete strictd gi/sau si urmeze tratamentul cu prepante speciale.

,i

po4ii.
Ce legume pui pe masi depinde de gusturile tale. ldeal ar fi si mininci cite pugin din

anemie (micgorarea globulelor rogii (hemaglobinei) in singe) ce poate reduce aprovizionarea tuturor celulelor organismului cu Or, gi, ca urmare,
-

provoaci slibirea imunitilii, simptome de boli ale pirului, pielii, stomacului gi intestinelor, predispunere la hemoragii; de anemie poate suferi gi copilul niscut de o mami anemici. - cancer, in special, al tractului digestiv etc,

esitatea zilnici de fructe este de 2-4 Din nou, varietatea de fructe este Nu curip fructele de coaii, cici in se ascunde cea mai mare cantitate de

cand. de

iaurt

sau

Piramida alimentari
Gdllml
tl duldun

cani de brinzi de vaci.

zilnici de produse lactate este de 2-3 oortii. ci cele mai bune sunt laptele qi iaurturile naturale, firi adaos de arome.

(conftitl mlcl)

concent&

sotu& 30 de grame de carne sau pege


sau

P.emrole dln come doba (de yeiedni.d olbd) (2.3 pqrl)

un sfert de cani de fasole uscati,


sau

{2-4

podl)

(an

podt)

t2-2,s

twnl

aPd

ffi

' I

un ou sau 30 de grame de nuci, alune, seminle de fl oarea-soarelui.


!2.,..

slabi gi leguminoase este de 2-3 po4ii. Produsele din carne, fasolea, pegtele gi nucile au un conlinut mare de proteine, plus fier gi aqi nutrienli.Alege carnea slabi de pui sau viti. Carnea prijiti conline multe grdsimi. Mezelurile, chiar daci par slabe, conlin conservanli gi alte subsonle artificlale, care nu sunt chiar ideale pentru adolescenli. Carnea se poate giti prin fierbere, la cuptor sau la gritar gi vei ob$ne o

,:

,':

QErt" i-po"totrtca otunci cdnd aparcveoprcbtemd legotd de olimento?ie sii consurtofi un medic,pentru o vd oferi solugii de rezolvorc.
Qnpropot Mersul pe los circa 30 de minute pe zi este un minim de exerc4iu ce, impreuni cu alimentagia rationali, 1i-ar menline greutatea normali.
Sfoturt desPre cum fi-gi oee'j o imogine pozitivd despre coryul tdu In lumea in care permanent !i se prezinti nigte standarde stricte de frumusele este destul de complicat si-ti men{i o imagine favorabild a propriului corp. Recomandirile de mai los te pot ajuta s-o faci: - E cazul si incepi si gindegti pozitiv: incearci si-qi identifici calitiqile, lisind la o parte defectele, gi exerseazi acest lucru zilnic, pini ajungi sl crezi cl intr-adevir ai aceste calite[i,tot afa cum ani de zile ai crezut cd ai numai defecte.Alcituiegte o listi a calitililor tale pozitive care nu au nimic in comun cu aspectul tiu fizic;?nconjoari-te de persoane care te suslin gi te fuc si te simli bine afa cum etti. - Nu igi face agteptiri nerealiste in ceea ce privegte forma corpului; cind treci prin fala oglinzii, nu te mai critica, mai bine privegte-te in ochi, spune-1i ci totul este in reguli cu tine, li chiar ata te vei simli! - Accepti gi di valoare propriului genotip... Ce-i asta? - tu, probabil, posezi o mullime de trisituri pe care le au gi membrii familiei tale;acceptiJe gi iubegte-le ca gi pe familia ta;

Tirtunul, alcoolul, drogurile ,resti cel mai tare din parcare" alituri de
(pMd
numescArtur gi om 14 oni.Bdiegii din closd md ocolesc deoorece ei ou inceput sd fumeze, iar eu incd nu. De citevo ori mku propus sd fumez gi chior sd miros clei.Ei sunt cei moi populori in closd gi og vreo sd ftu gi eu co ei. NU $TlU
CE SA FAC???!!!

ele???

QComentariul specialistului:

- lmprieteneqte-te cu corpul tiu! Indiferent de forma pe care o are, asumi-;i responsabilitatea gi accepti-te ata cum e;ti! lafti-te ci nu ai fost ?njelegitoare cu corpul tiu, care te ajuti si te migti, si respiri, si simf! Corpul nu te va tr;da gi i3i va acorda in continuare tot suportul de care ai nevoie. Poqi realiza orice ii dictezi minlii si facl; creeazl-1i o noui atitudine pozitivifa$ de corpul teu,ca pe un dar pe care-l faci unui prieten! - Promite-ti ci vei aqiona in sensul de a-i oferi corpului tot ceea de ce are nevoie gi, in primul rind, sinitate. incepe chiar de azi!
1
.!-

Dragi Arturi Mul{ adolescenli experimenteazi cu fumatul, alcoolul gi drogurile. Ei fac aceasta din mai multe motive: si fie in rind cu ceilalgi din gagci, si se simti qi si "aclioneze" ca maturii, si provoace maturii gi si-9i reduci stresul. Unele persoane consideri ci fumatul fi face moderni, mai maturi fi mai ,,tari". Insi, de multe ori, adolescenqii sunt foltaqi si fumeze pentru a fi ca ceilalfi, pentru a nu-'i pierde prietenii. Se gtie ci fumatul este un drog care diuneazi grav sinititii omului gi provoaci dependenli. Qinainte"de a lua o decizie ce si faci mai departe, irebuie si gtii ci doar unui om cu personalitate puternici, indiferent de varsti, ii este caracteristici capacitatea de a spune ,,nu", de a rezista tentagiei de a se alltura mul!mii. Deosebit e$ti doar atunci cAnd faci altceva decit face mulqimea...

Ce ,ti se intdmpld docd fumezi sou utilizezi ahe droguri? - Fumatul ?ngilbenepe degetele, buzele gi dinf i, induce miros urit din guri. Fumitorii, de obicei, sunt emolional mai labili 9i igi ies din fire mai repede. Cu timpul, fumatul poate provoca cancer pulmonar gi maladii cardiovasculare.
ta, gAndirea, memoria. Abuzul de alcool, intr-un timp afectarea gravi a sistemului nervos gi a ficatului.

Lista prcduselor care

- Utilizarea alcoolului, chiar gi berea,in doze mici, poate inriutigi judecafoarte scurt, provoaci

diuneazi grav sinitigii:


- chipsuri

ffiH

- biuturi dulci carboguoase


- fust food - produse ce con(in o cantitate sporiti de conseruanli (E-uri) etc.

- Utilizarea cinepei, heroinei, amfetaminelor sau a cocainei Poate cauza afectarea imediati sau in timp a creierului, ficatului, rinichilor 9i pllminilor. Injectarea drogurilor cu seringi gi ace folosite in comun sau nesterile sporegte considerabil riscul infectirii cu HIV gi hepatita B;i C. - Fumatul, alcoolul, drogurile (cinepa, heroina, amfetaminele, cocaina) provoaci dependenli. Totodati, dependenp de aceste substanle reduce considerabil capacitatea consumatorilor de droguri de a indeplini activitilile

zilnice fi conduce la conflicte cu familia, prietenii, cu cei din iur. Majoritatea persoanelor dependente de droguri devin astfel in adolescenqi. Sub influenla alcoolului sau a altor droguri poli face lucruri pe care,in mod normal, nu le-ai face, precum este conduceiea maginii f;iri a resPecta regulile de circula$e, recurgerea la violenli verbali 9i fizici, practicarea sexului neprotelat. Mul{i adolescengi decedeazi in accidente care au loc in urma conducerii unui miiloc de transport sub a4iunea acestor substanqe.
S-a demonstrat ci fumatul gi alte droguri duc la impotenli ADEVARUL ESTE CA DROGUR'LE... - nu rezolvi problemele, ci le complici; - nu te elibereazi, ci te subjugi; - creeazl dependenli gi pot afecta pe oricine; - sunt in$elitoare, pe nesimqite devin obignuin{i; - distrug individul, familia ti socieatea; - pot face din "prizonierii lor" nigte infractori. Pentru o aveo o viagd liberd de &oguri: - Rezisti presiunii altor persoane, a reclamei din mass-media de a fuma, de a consuma alcool gi alte droguri. - Discuti cu prietenii, pirinlii gi algi oameni ce iji vor binele daci cineva iqi propune si folosegti droguri. Acegtia te pot aiuta se evili utilizarea drogurilor. - Daci deja ai inceput sd fumezi, si folosegti alcool gi alte droguri, cere aiutorul prietenilor, pirinlilor gi altor persoane in care ai incredere. Ei te vor aiuta si renunli la utilizarea drogurilor. - Daci totugi folosegti alcool sau alte substanje ce pot afecta judecata gi gdndirea, cel pujin, fi aceasta cind ai in preaimi pe cineva in care ai incredere gi intr-un loc sigur. lzolindu-te de to1i, este mai riscant si suferi de supradozare, si fii victima violenlei sau a unei crime cind consumi alcool sau alte droguri. - Dacd totugi folosegti alcool sau alte substanle ce pot afecta iudecata

gi gindirea eviti conducerea unitililor de transport (bicicleti, skutter, motocicleti, magini) in sare de ebrietate sau sub influenla altor droguri. Existii olte posibilitdli de a deveni popularld in closdi sau in gogca de pdetenl fdrd a consumo t ttun sau olt tiP de drog - iatd cdtevo

sfuwi

Pent?u o

fi populorld fdrd &oguri:

. Si-fi pese mai pufin de ce cred alfii despre tine

Apropo!

mult de ceea ce cred cei din iur despre noi. Cu siguranS nu vom Putea si plicem tuturor. Oamenii au o mie de cii de a ne influenp, important este si nu ne lisim pringi in capcane. .Ai incrredere in forfele proprii - oamenii te Gd aga cum te vezi fi tu. Este important si ai o pirere buni despre tine, se te nespecli ti atunci oamenii din iurul tiu vor face la fel. . Fi-fi prieteni adevirafi - prietenii adevirali nu te vor critica gi ignora pentru ci nu egti ca ei, ci te vor aprecia gi accepta ata cum egi. . Ai curaiul si fii diferiUi de alfii - chiar daci asta ar insemna si ai altfel de interese decat majoritatea.Vei fi original/i prin felul 6u de a fi. lar daci cineva incearci si te convingi sau si te contrazici, nu ceda

ne pasi prea

. Exprimi-fi

presiunilor.

Fii sincer/i cu prietenii tii - prietenii vor aprecia sinceritatea ta. Oamenilor nu le place si fie miniili. . Fii agreabil/5, dar nu indiscrcUi. Fii politicos/oasi, dar nu exagera. Fii natural/i, orice faci forpt este artificial gi deraniant Nu ii iudeca pe al$i, nu bArfi, nu ride de a$i gi nu ii rini pe cei din iur. Nu pune intrebiri indiscrete care ar pune unele persoane din grup ?n situalii penibile. . Fii pozitivist/i - o persoani increzuti are o gandire pozitivi. Oameresping persoanele care gindesc negativ fi sunt descuralate. - apreciazi gi respecd interesele gi calidjile tale, pentru a fi"respectat de cei din iur.

pirernea spune ceea te crezi, indiferent de opinia ceimpuni lorlalqi. Fii increzut/i in ceea ce spui li nu permite altcuiva sI pirerea lui.

!i

nii

Cel mai important FIITU INSUTI!

Fn oNGtNALtil

DROGUR'!!!

Adolescen

jd frrd violenfi!
. .
.
.

QSunt Olivia gi om l5 ani. De jumdtote de on om un prieten,pe careil iubesc Borte mult gi gtru cti ti e, md iubette. Dor de Io un de timp o inceput sd md numeoscd cu oJunte urdte, s6mi verifice telefunul Si intr+ zi chiot mi4 trds o
polmd... Mai tdrziu mi-o spus cd ero nervos gi gi-o cerut scuze.,A zis moi qeto niciodotd. Ce sd foc mai deporte???

. Cuvinte urite
Porecle Glume grosolane .

Bitaie de ioc

ri

nu se vo

. Iniurituri

Jipete, urlete

QComentariul specialistului:
Dragi Olivia,
Este minunat

. lntimidiri . Insulte gi umilire


. Critici frecvente pe care si-l
. inlosiri

Ameninliri

pentru a ?ndeplini voinF cuiw

Jignire de comunicare cu oamenii draei . lmpuneri 5i siliri

. Lipsi

lmounerea unei intime impotvoinlei tale lmpunerea unei

Ghionturi
Lovirea sau Lovirea cu Aruncarea sau

rini-

relalii suuale 6ri proteclie (lTS, sarcini nedoriti)

si ai pe cinora alituri

iubegti gi

si te iubeasci cu adevirat.

Relaliile de

prietenie fericite gi sinitoase ne ajuti si ne simgim bine oriunde am fi. Insi acele relalii in care lipsegte respectul reciproc ne fac neferici$, nesiguri gi cu un

. Minciuni . Divulgrea
secretelor tale sau a informagilor impdrtante despre tine sau fumilia ta . invinuiri nefonoate

lgnorarea sau neaccePtarea

Prcvocarea durerilor in zona organelor genitale

sau a altor pi4i ale . Indifereqi hgi de corpului in timpul dorintele ti necesi- actului sexual . lmDunerea unor tilile tale

ideilor tale

.Tms de pir gi de
haine . Strangulare . Interzicerea medicamentelor

viitor insplimintitor. Din nefeiicire, mu(i oameni suntin rela1ii nesigure,in care sunt insula{ gi supugi violenjei.Aceasa se poate intimpla cu oricine - elevi, profesori, medici gi celebridli - indiferent de faptul daci e femeie sau birbat, adolescent sau adult, homoso<ual sau biso<ual. Fiecare are dreptul de a se sim{i sigur gi nespectat intr-o rela{e. i;rsi relaliile violente, cu regreq se intilnesc irecveni Sunt citeva tipuri de violen$ la care pot fi supugi adolescenfi (atit
fetele, cAt qi

. Gelozie exagerad, tinute, atribute


mai ales c6nd pe-

se-

bii4ii).

Existi violenli verball, emofonali, fizici, sexuali etc.

xuale in care nu te treci timpul cu simli confortabil sau vizitelor la . Critiarea deprin- medic familia ti prietenii . Contrcl abuziv al derilor gi experiengei . Pedeapsi prin banilor, telefonului, se)(uale izolare in locuri pottei electrcnice . Nu ia in considepericuloase . Te acuzi ci flirtezi rare preferinlele gi .Munci fizici grea sau ai o relalie confortul tiu sexual etc. . Atingeri rcmantici cu o ti pipeit alti persoani intr-un mod nepEcut

O persoanii violentd poate - un membru de familie; - un prieten;


- vecinul:

fi oricine:

- iubia sau iubitul tiu; - un profesor;

. colegul tiu;
- o persoani necunoscud etc,

Onpr"p"t
Persoana care aplici un comportament violent, de

reguli,il repeti!!!

a-l controla pe cineva nu inseamni dragoste, ci, mai degrabt

intr-o rela$e sinitoasi partenerii se respecti reciproc. A fi gelos sau dorinp de po-

sesie
ceva.

nu trebuie

li slibiciune a partenerului. Mulgi consideri ci in relaliile cu iubitul/ta si zicem "NU" sau si ne revoltim in cazul in care nu ne place
incllcate anumite liberdf,
asta inseamni

Sarcina nedoriti, mi se poate intAmpla chiar mie?


(DMd nu^"r,
LenuEo. Am 16 oni gi om inceput sd om relogii sexuole ocum 2 luni. lmi intdrzie dclul menstruol. Mi-i fricd cd o, puteo fi insdrcinotd. Nu cunosc sernnele clore ole unei sorcini.Am ouzit de lo o prietend cd poli ft insdrcinotd cAnd nu o,ore ciclul. Ce sd foc? Cui sti-i spun? Ane md poote ojuto?

insi daci acceptim un comportament care ne creeazi un disconfort


cI suntem supugi unor

sau ne sunt

abuzuri.

ResPectul reciProc

e cea moi bund cole de a ft fericit gi iubit cu adevdratl


Pentru o evitaviolenla: .Vorbegte cu pirinlii ori cu alte persoane de incredere despre ce poli face pentru a evita violenla. . Cit mai repede posibil pirisegte locul unde ai putea fi supus/i violenlei.

OC" ."

poate face in caz de aparifie

a unei sarcini nedorite?

**}

. Daci te glsegti in situafia cand te simli ameninladl, cere ajutorul celor


din lur.

. Daci cineva te fo4eazi si ai relajii sexuale, incearci si-i explici clar ci nu doregti categoric si faci acest lucru (invali si spui "NU"). Pirisegte acel loc cit de repede posibil gi cere alutor. . Uneori contadand cu unele persoane pot apirea neinlelegeri sau cer-

In primul rdnd trebuie si cunogti care sunt semnele sarcinii! Acestea pot varia de la o femeie la alta: existi cazuri in care unele femei au unele simptome, altele le au pe toate, pe cind unele nu le au pe nici unul. Uneori menstrualia nu apare ;i din alte cauze decit sarcina, cum ar fi, de exemplu, stresul... Pentru a sclpa de indoieli, este bine si-qi faci un test de sarcine.

turi,in asemenea

situagii, urmiregte si rimii calm/i gi discuti intr-o manieri nonviolenti. Cel mai bine insi este si nu provoci violenqi gi, totodati, si nu rispunzi la provoclrile violente. . Daci ai fost supus/i unui act de violenlS fizicl sau sexuali ori daci ai fost fo4atJi si faci un lucru contra voinlei tale, spune despre aceasta Prietenilor, pirin$lor sau altor persoane de incredere. Ei ar putea si-f ofere spriiinul de care ai nevoie, sI te alute si evili pe viitor asemenea situatii ti, daci este cazul, si anunli organele de drept.

simgi nesigurld gi nerespectot/d in rclogiolrcloliile tale sou dacd crezi cd nu faci fald violengei'pogi apelo lo un speciolist din codrul Centrului de Sdinditote Prietenos Tinerilor, core or Putea sd ili rdsPundd Ia intrebdrile tdre ti sti-li

Docd

te

NB!Testele de sarcini care le pogi procura din farmacii indici prezenla sarcinii,in medie, de la 2 siptimini dupi raportul sexual neprotejat, sau din primele zile de relinere a menstrualiei. Deci, nu are rost si faci un test de sarcini a doua zi dupi un raport sexual, fiindci nu va fi informativ mai bine ia contraceplia de urgenli in primele 72 ore, pentru a preveni o sarcini

ofere aiutorin mod confidenTiol

gi

grotuiC

nedoriti.
Pogi si mergi la farmacie, de unde si-1i cumperi un test pe care si-l faci acasl. Rezultatul il vei obqine rapid, degi, uneori, pot exista erori. Poqi alege si mergi la un medic, care i1i va recomanda sl faci analize de singe gi urini, pentru a confirma prezenla sarcinii, precum ;i un examen

ecografic.

Docd egti insdircinotd, existd muhe lucruri de care trebuie sd


seortto.'

lii

Atenfie
ITS - infecfii cu transmitere sexuali
Tine minte, orice situafie poate fi solufionati!
numesc O ctovion gi om I 5 oni.in urmd cu doud zile om observot nigte elimindri din cdile genitole. De osemeneo,vreau sd atenEionez cd om ovut un raport sexual neprctejat acum doud sdptdmini. Ce sd foc? Qne md poote ojuto?

. Primul este ci o sarcini nu poate fi ascunsi. . Indiferent daci decizi si pistrezi ori nu copilul, trebuie si vorbegti cu pirinqii tii. Pirinlii te pot aiuta! . DacI nu indrdznegti si vorbegti cu ei, apeleazi la o persoani adulti de incredere, care te va aiuta si iai o decizie corecti gi cire te va inso! la

un Centru de Sinitate PrietenosTinerilor sau la un Cabinet de Sinitate a Reproducerii. . Consultarea unui specialist te va aiuta si decizi care este solu{a potriviti in situafia ta - pistrarea ti cretterea copilului, pistrarea copilului gi darea lui spre adop$e, avortul. . Nu incerca si rezolvi problema de una singuri! Ce este ovort,ul? Avortul este intreruperea sarcinii prin metoda vacuum-aspiratiei sau prin metoda medicamentoasl, care trebuie realizati intotdeauna de cltre un medic specialist $i intr-o institulie medicali, pentru ci, la fel ca orice alti operalie, are riscurile sale. Dacd nu wei sd ai problema sarcinii nedorite fine rninte: . Ab{ne-te de la relalii sexuale daci nu egi sigurd ci tu gi partenerul tiu sunte! pregatiji suficient pentru a vi asuma anumite responsabilitili (abstinen$). . Daci ai inceput viala sexuali - proteieazi-te! E suficient un singur raport sexual neproteiat pentru a rlmdne insircinati, poate fi chiar gi primul

Q)fid

QComentariul specialistului:

Dragi Octavian, posibil ci ai contactat o lTS.Trebuie si te adresezi de


Fiecare dintre noi a auzit, cel pu$n,

urgenli la medicul dermatovenerolog ori medicului de familie din localitate.

o dati despre lTS.Acestea sunt inla alta

feqiile ce

transmit de la o persoani infectati sexuale (vaginal, anal, oral) neprotejate.


se

in urma contactelor

QCat""o .
.

tucruri imPortonte de yiut' Oricine poate contFacta o lTS, daci nu se proteieazA; Cele mai multe ITS nu au simptome evidente, astfel incdt o infecqie

. Folosegte prezervativul la fiecare contact sexual (prezervativele sunt distribuite gratis de Centrele de Sinitate PrietenoaseTinerilor gi Cabinetele Sinitatea Reproducerii din Centrele Medicilor de Familie). . Pentru a te proteia gi,totodati, a evita o sarcini nedoriti, ai la dispozilie o mul$me de alte metode contraceptive contemporane, cum ar fi, de exemplu, pastilele contraceptive. Pentru a selecta corect metoda potriviti, consulti ginecologul! Pini aiungi la un specialist, optiunea este prezervativul! . Daci nu ai folosit prezervativul, ia pastilele pentru contraceplia de urgenli in decurs de 72 ore dupl un raport sexual neprotejat (pentru consulta$e apeleazi la medicul ginecolog/ medicul de familie). Contraceplia de urgenli poate fi folositi doar ca exceplie, gi nu ca o metodi obignuiti de prevenire a sarcinii, cici, folositi in mod regulat, poate afecta sinitatea! Docii doreEi sd afli mai mult cum Poli sd Previi o sarcind
nePlaniftcotd sau oi dubii cd Poli fi insdrcinotd, nu attePta nici o zi! ' Apeleazi la un medic ginecolog care te poate consulta confidenlial,gratis gi anonim intr-un Centru de Slnltate PrietenosTinerilor pe care il poti accesa.

raport sexual fdri proteqie!

poate infecta organismul, se poate extinde gi duce la complicalii; . Aproape doui treimi din totalul persoanelor infectate au o virsti de pdni la 24 de ani; . Rata infectirii este in continui crestere, din cauzi ci viap sexuali inceoe la virste tot mai mici: ITS se trunsrnite prin: . Contact sexual neprotejag . Atingerea zonelor infectate; . Atingerea obiectelor infectate;

. De la mami la 6t in timpul sarcinii, nalterii 9i aliptirii (prin laptele matern se transmite


doar HIV). Cum pogi evito infectoreo cu l7S: . abstinenla (evitarea contactelor sexuale
ocazionale);

. avind un singur parcener sexual fidel


$i neinfectat;

,;:,

limitarea numirului de parteneri sexuali ocazionali;

. respectarea igienei intime; . utilizarea corecti a prezervativului;


. evitarea utilizerii in comun a seringilor. Cum ili doi seama cd etti infectot cu tTS?
Este destul de complicat

O persoani cu un sistem imunitar foarte slibit ajunge si fie bolnav de SIDA, care este ultima fazi a infecqiei HIV cind sistemul imunitar este foarte afectat de virus, iar organismul nu mai poate face fap infecfilor.
Yirusul poate pdtrundein organism prin: . orice tip de contact sexual (anal, vaginal, oral) neprotejat

si-{

dai seama daci

tu

sau partenerul

tiu sunteli infectali, pentru ci, de

multe ori, infeqiile cu transmitere sexuali decurg simptome. Din momentul infectirii cu ITS ;i peni la aparilia primelor simptome pot trece citeva zile, luni gi chiar ani. Este important si gtii cd,in aceasti perioade de timp, persoana infectati poate transmite infecqia gi altor persoane.

(6ri .

prezervativ);

firi

la fit in timpul sarcinii, nagterii gi aliptirii la sAn; contaminarea cu sAnge infectat (prin utilizarea acelor de seringi de car s-a folosit o persoani inftcad cu HIV prin instrumente dioase nesterile).

. de la mama infectati

Daci apare unul sau mai multe din semnele enumerate mai jos, adreseazi-te la medic !!!
Eliminiri (scurgeri) din
femei existi o secrelie vaginall fiziologicd,insi aceasti secrelie igi schimbi culoarea, mirosul sau cantitatea trebuie si te adresezi la medic; . Dureri in timDul urinirii: . Dureri sau mincdrimi in regiunea orificiului cu o culoare;i

0At"nfie: . Nu imprumutaf niminui lama de ras,trusa de unghii gi periup de din{i! . Petingul gi siruturile franluzegti pot prezenta un risc nu prea mare,
dar real, de infectare!

NU pofi contnacr,o HIV gi SIDA:


- in transportul public; - de la vesela din localurile de alimentagie publici; - de la minerul ugilor gi de la telefonul public; - la plall, piscine; - de la inqepituri de insecte.

. Usturimi, dureri in
timpul

neobilnuit;

li

imediat dup;

urinirii;
in timpul contactului sexual; Dureri in regiunea inferioari a abdomenului; Aparilia unor leziuni (rini la nivelul organelor externe sau in zona perianali);
. Aparilia

diferitor leziuni (rini) in regiunea organelor genitale externe;

. Umfllturi in regiunea

Probobil cd ai ouzit de virusul HIW 'HlV este un virus care ataci Ei distruge sistemul imunitar, iar organismul nu mai poate face faqi altor infeclii. Cum decurge infecTia HIW Infe4ia HIV decurge diferit de la om la om. La scurt timp dupi^infectarea cu HIV acesta se rdspAndegte foarte repede in intregul organism. In primele siptimAni, maioritatea persoanelor infectate cu acest virus nu manifesti niciun fel de simptome,insi sistemul lor imunitar continul sl slibeasci. Perioada cind nu se manifesti nici un simptom al infecgiei poate dura citeva luni sau ciliva ani. La un moment dat pot apirea anumite simptome (transpiralii puternice noaptea, diaree, semne de riceali banali etc.).

Pentru a inlitura orice indoieli pofi si consulfi un medic specialist din cadrul Serviciului dermato-venerologic sau din cadrul unui Centru de Sinitate PrietenosTinerilor.

Adrese gi telePane utile ale CSPT


l. Centrul Nafional de Siniitate a Reproducerii (cNsRGM) or Chiqiniu,
2. gl

Genetici Medicali

str. Burebista,82 , tel.: (022) 56-79-31,(022) 66-39-20 e-mail: tentrulmetodic@yahoo.com, m.reprcgenetics.md

Centrul de Sinitate PrietenosTinerilor (CSPT) ,,Neovita''


|

or. Chiginiu, str. Socoleni,

9,

tel.: (022) 40-66-34, (022) 40-66-32, (022) 46-37-28

ww.neovita.md

3.CSPT,Atis

or. B5fti, str: $tefan cel Mare,29, tel.: (023 | ) 2-91 -70, (023 e-mail: atis_balti@mail.ru

"

l)

2-82-87

4. CSPT ,,Tineri pentruTineri" Centrul raional Cimiplia, str.Alexandru cel Bun, | 35, tel.: (024 l) 2- | l - | 5
e-mail: tineri-tineri@mail.md 5.

Centruf raional Cilimpi, str.Toma Ciorbi, 35, tel.: (0244) 2-64-92


e-mail: vitalonga@mail.md

CSPT ,,Vita-Longa"

6. CSPT

Centrul Raional Hincejti, str.Mihalcea Hincu,


e-mail: cspt.hincesti@mail.ru

,,Tineretul ti S:initatea"

38,

tel.: (0268) 2- | 9-02

7. CSPT

Centrul Raional Criuleni, str.$tefan cel Mare, l, tel.: (0248) 2- I l -88


e-mail: vitamin_@mail,md

,Jitamin"

8. CSPT ,,Orhideia" Centrul Raional Leova, str. Stefan cel Mare, 63, tel.: (0263) e-mail: orhide{eova@yahbo.com 9. CSPT ,,Pro-viagii" Centrul Raional Sorbca, str. M. Kogilniceanu, e-mdl: csptsoroca@rambler.ru
1

240-lO

|,

tel.: (0230) 2-24-17

Centrul Raional Stefan-Vodi, str. Nicolae Testemipnu,l,tel.: (0242) 2-23-40


e-mail: cistiunona@tambler.ru

0. CSPT

,,lunona"

Centruf Raiqnaf Anenii Noi, sir. Uzinelor 30, tel.: (0265) 247'83, (0265) 2-25'72
|

I l. CSPT 2. CSPT

,,Sinitate viitorilor piringi" -Avaht"

Centrul Raional laloveni,

s.

Costegi, str. $tefan cel Mare,

9,

tel.: (0268) 5-30- | 6

e-mail: ong-compasiune@yahoo.com
| 3. CSPT ,,Salve" Centrul Raional Edineg str Independengei,9 l, tel.: (0246)-2-31-94 clinicasalve@mail.ru

S-ar putea să vă placă și