TUDOR VLADIMIRESCU DOMNIILE PAMANTENE REGULAMENTELE ORGANICE Romania moderna a inceput sa se contureze in perioada cuprinsa intre Razboiul pentru

independenta Greciei din 1821 si Revolutia de la 1848. Moldova si Tara Romaneasca au facut pasi catre unire si independenta prin eforturile depuse de o noua elita formata din boieri si burghezie si prin interventia marilor puteri. Schimbarile in domeniul institutiilor au condus la o administratie guvernata de ordine, la inovatii in cadrul adunarilor reprezentative, simuland totodata formarea de grupari politice, care erau separate atat din punct de vedere ideologic cat si al statutului social. Insasi societatea a devenit cosmopolita si mai complexa odata cu cresterea oraselor ca numar si ca marime si cu accelerarea diferentelor si mobilitatii sociale sub influenta prefacerii modeleleor economice si culturale. Economia s-a caracterizat prin cresterea productiei industriale si agricole, dar structuri rezistente la innoire au continuat sa se perpetueze. La baza schimbarilor economico-sociale au stat contractele largite cu Occidentul, Toate lanturile vietii publice si particulare ale elitei si a celor care aspirau sa se faca parte din ea purtau pecetea Europei. Elementele definitorii ale Romaniei moderne au prins contur in perioada dintre Revolutia de la 1848 si Constitutia din 1866. Profitand de ambitiile rivale ale marilor puteri, conducatorii politici romani au infaptuit Unirea Principatelor, consfintind totodata independenta acestora. Aceste obiective au fost atinse in maniera prefigurata de generatia anterioara- prin garantii internationale colective si nu prin protectia unei singure puteri. Pe plan intern, instiutiile politice au urmat modelul european, iar gandirea politica a atins noi culmi de complexitate in confruntarile dintre liberali si conservatori. Divergentele de idei au avut tot mai mult ca subiect Europa. Pentru liberali, aceasta constituia o sursa de inspiratie, iar pentru conservatori, un motiv de ingrijorare, pe masura ce ambele partide se lansau in dezbateri aprinse asupra identitatii nationale si a cailor de dezvoltare. In sfera vietii publice si a celei particulare, rolul statului a crescut continuu, doarece ministerele si aparatul de stat si-au asumat intreaga raspundere pentru problemele invatamantului, preluand, de asemenea, prerogativele civile exercitate vreme indelungata de Biserica Ortodoxa si devenind promotoare active ale dezvoltarii economice. In primavara lui 1821, Tara Romaneasca a fost teatrul unei complexe miscari sociale si nationale. O ampla rascoala, preponderent taraneasca, isbucnita in Oltenia, a aprins aproape intreg principatul. Cauzele acesteia au fost generate, pe de o parte, de obligatiile tot mai mari in munca ale taranilor si, pe de alta parte de abuzurile fiscale si obligatiile administrative savarsite de autoritatile locale, pe alt plan, o parte din boieri cautau sa puna capat suzeraneitatii otomane, iar altii urmarea sa-i alunge pe fanarioti din tara. Actiunile lor au fost expresia fatisa a inaltului patriotism si a puternicei constiinte nationale manifestate deja in programele teoretice elaborate de boierii reformatori. Revendicarile economico-sociale ale taranilor s-au impletit cu aspiratiile politice ale boierilor in cadrul miscarii conduse de Tudor Vladimirescu, una dintre figurile de seama din zorii istoriei moderne a Romaniei.