World Bridge Federation European Bridge League CODUL DE PRACTICA PENTRU JURIILE DE APEL Editia 1

1. Cuvant Introductiv 2. Alcatuirea Juriului de Apel Numarul optim de membrii 3. Componenta Echilibrul intre jucatorii de top si ceilalti membri Directorul de concurs interpreteaza legea, juriul o aplica Recomandarea de a fi asigurat un secretar al juriului 4. Retragerea Motive de autorecuzare pentru membrii juriului de apel 5. Functiile Juriului de Apel Consimtamantul capitanului in cazul unui apel Consimtamantul jucatorilor Atributiile si competentele juriului, procedura 6. Deciziile Juriului de Apel Votul majoritatii, cine este indreptatit sa voteze, vot aditional. 7. Apel catre Biroul Federal Reglementarile sunt obligatorii Limitarea rezonabila a subiectelor asupra carora se poate face apel. 8. Ajustarea scorurilor Preconditii pentru scorurile stabilite de arbitru Circumstante care pot afecta ajustarea scorului pentru axa prejudiciata 9. Legea 12C3 Atributii suplimentare pentru realizarea echitatii 10. Instructiuni pentru Directorul de Concurs Ajustarea scorurilor trebuie facuta in sensul restabilirii echitati Consultarea celorlalti arbitri 11. Ce urmareste Juriul de Apel Juriul porneste de la presupunerea ca aplicarea legilor este corecta, si cere sa fie convins ca nu este asa Arbitrul trebille sa informeze juriul daca exista o urma de indoiala in aplicarea regulamentului impotriva axei vinovate
CODUL DE PRACTICA PENTRU JURIILE DE APEL Elaborat si aprobat Mai 2000 Revizuit Ianuarie 2003

12. Etica 13. Informatii neautorizate Ce informatii sunt autorizate, ceea ce nu este oprit prin lege si regulamente nu autorizeaza "Stilul exclude ceea ce este obisnuit sau sistematic atunci cand se judeca reactia potrivita a partenerului 14. Folosirea informatiilor neautorizate 15. Discrepante intre explicatiile date si mainile la care se refera 16. Anunturile psihice 17. Dezvaluirea tendintelor psihice 18. Jucarea cartilor false in flanc 19, Interpretarea notiunii "special" 20. Licitatia in cazul folosirii paravanelor Rectificarea unei neregularitati, daca este posibil, fara dezvaluirea de informatii jucatorilor aflati de partea cealalta a paravanului Timing inconstant in miscarea caruciorului 21. Penalizari procedurale 22. Raportarea deciziilor Juriului de Apel 1. Cuvant Introductiv A devenit evident ca exista inconsistente in judecarea apelurilor la diferite nivele in jocul de bridge. Acest Iucru a preocupat de mai multa vreme Federatia Mondiala de Bridge si dupa eforturi sustinute si discutii serioase din partea unui numar de personalitati de top, federatia a realizat acum primul el Cod de Practica pentru Juriile de Apel. Sper ca va fi repede adoptat in intreaga lume, pentru buna desfasurare a judecarii apelurilor. Nimeni nu sugereaza ca incercarea nu va putea fi imbunatatita, dar credem ca am putea invata ceva din aceasta operatiune pentru o perioada de timp, inainte ca ea sa devina un subiect pentru o publicatie periodica. In acelasi timp, federatia transmite o invitatie tuturor si in special jucatorilor, de a comunica federatiilor opinii rezultand din experienta practica, acolo unde codul a fost adoptat si sa reprime orice tendinta de a blama juriile de apel atunci cand unii jucatori nu vor avea castig de cauza. Timpul si energia dedicate de autori acestui efort hotarat de a creste standardele activitatii juriilor de apel merita un raspuns generos din partea jucatorilor, care vor deveni foarte constienti de faptul ca marea raritate in bridge este partenerul care pierde ma multe puncte in fata juriului de apel decat a aruncat in timpul unui turneu nu prea bun.
Jose Damiani WBF Prtesident

CODUL DE PRACTICA PENTRU JURIILE DE APEL Elaborat si aprobat Mai 2000 Revizuit Ianuarie 2003

Acest Cod de Practica va permite uniformizarea deciziilor si sunt mandru de contributia adusa la elaborarea sa de catre expertii EBL. EBL a adoptat Codul de Practica pentru turneele proprii si recomanda cu caldura adoptarea sa de catre federatille nationale din Europa la toate turneele. Sper ca ficeare federatie nationala il va distribui in cat mai multe locuri posibile.
Gianarrigo Rona EBL President

Participantii la discutiile in grup de la Lausanne, din 21-23 septembrie 1999, sunt prezentati mai jos. Acest Cod Aplicati a fost rezultatul intalnirii lor.
Presedinte:

Jose Damiani
Presedintele intalnirii de lucru:

John Wignall
Participanti:

Jens Auken Ernesto dOrsi Joan Gerard Grattan Endicott Mazhar Jafri Ton Kooijman Jeffrey Polisner William Schoder Robert S. Wolff Domnul Grattan Endicott a fost in acelasi timp si secretarul grupului Nota: In absenta unor prevederi specifice care sa anunte contrariul, in turneele la care prevederile acestui Cod de Practica intra intr-un conflict de inadvertenta cu conditiile de concurs, Codul de Practica va prevala. De asemenea, in absenta oricarei parti contestante, se vor aplica instructiuniile pentru directorul de concurs. 2. Alcatuirea juriilor de apel Se considera ideal ca un juriu de apel sa nu fie compus din mai putin de trei rnembri, dar nic din mai mult de cinci. Federatia Mondiala de Bridge (WBF) recunoaste ca pot aparea circumstante in care un juriu de apel poate fi constituit individual (de un singur membru) dar considera acest lucru ca inacceptabil la nivel international si recomanda sa se evite pe cat posibil la nivel national. In privinta acestor aspecte, este de competenta federatillor nationale sa stabileasca reglementarile pe baza carora se poate decide alcatuirea juriilor de apel.

CODUL DE PRACTICA PENTRU JURIILE DE APEL Elaborat si aprobat Mai 2000 Revizuit Ianuarie 2003

3. Componenta Optica generala este aceea ca un juriu de apel va cuprinde in componenta sa o cota parte de jucatori foarte buni alaturi de alti membri considerati ca avand o larga experienta bridge-istica pentru a obtine un mod obiectiv echilibrat de luare a deciziilor asupra apelurilor supuse judecatii. Presedintele juriului trebuie sa se asigure ca jucatorii buni care fac parte din juriu au un rol determinant in problemele de judecata bridge-istica si ca ceilalti membri isi manifesta influenta in cautarea unei judecati echilibrate privind aplicarea legilor si reglementarilor de bridge in analiza faptelor, asa cum au fost ele prezentate juriului. Este de dorit ca cel putin un membru al juriulu sa cunoasca in profunzime legile jocului de bridge, dar nu este scopul membrilor si nici functiunea juriulu sa stabileasca ce lege se aplica si cum trebuie interpretata; acestea sunt probleme care sunt cerute directorului de concurs (asa cum este definit de legea 81) sau candidatului sau pentru acest scop. Juriul aplica interpretarea data legii faptelor si circumstantelor cazului. Pentru inregistrarea desfasurarii judecarii si luarii deciziilor, precum si a datelor de baza si a informatiilor relevante, WBF recomanda ca fiecare juriu de apel sa aiba un secretar al juriului sau sa numeasca in aceasta functie pe unul dintre membrii sai. 4. Retragerea Un membru al juriului care a luat cunostinta de subiectul apelului in discutie de o maniera care poate afecta participarea sa obiectiva, trebuie sa se recuze singur din juriu si este de preferat sa fie inlocuit. Intr-un turneu international un membru al juriului poate sa decida sa se autorecuze daca se simte prea implicat, daca simte ca poate sa fie partinitor, daca a discutat subiectul cu una din partile interesate sau daca a predecis rezultatul. Conationalii jucatorilor implicati vor constitui cel mult o mica minoritate a juriului. 5. Functiile Juriului de Apel Menirea juriului este sa asculte si sa emita judecati asupra unui apel intocmit in mod corespunzator asa cum stabilesc legile si regulamentele aplicabile, pornind de la decizia directorului de concurs (decizie luata personal sau de catre un asistent in numele sau). Un apel impotriva unei decizii poate fi facut numai de catre una din partile prezente la masa atunci cand decizia a fost luata. In stabilirea rezultatului apelului nu se va tine seama de interesele altor participanti. Consimtamantul oricarei persoane absente este subinteles daca se tine seama ca: (a) un apel impotriva unei decizii intr-un turneu de perechi trebuie sa aiba consimtamantul ambilor membri ai parti apelante. (b) intr-un turneu de echipe capitanul echipei poate se decida daca un apel trebuie introdus in ciuda parerilor jucatorilor sai, cand jucatorii doresc sa introduca un apel, acest lucru necesita consimtamantul capitanului pentru a putea fi facut. Un apel nu trebuie primit daca nu are consimtamantul cerut. Apelurile aflate sub incidenta Legit 93 B2 trebuie audiate de juriu, iar acesta are la dispozitie si poate sa exercite toate sau numai unele din atributiile directorului de concurs in rezolvarea lor. Apelurile legate de chestiuni privind legile si regulamentele sunt audiate de directorul de concurs; un apel
CODUL DE PRACTICA PENTRU JURIILE DE APEL Elaborat si aprobat Mai 2000 Revizuit Ianuarie 2003 4

suplimentar impotriva deciziei sale poate fi facut dupa aceea la un juriu de apel care nu are posibilitatea de a modifica decizia directorului de concurs, dar poate recomanda acestuia sa o reconsidere. Juriul poate sa recomande de asemenea directorului de concurs sa revina asupra unei penalizari disciplinare pe care acesta a aplicat-o sub incidenta Legil 91A, dar nu poate sa o modifice (atributie pe care o are referitor la penalizarile acordate dupa Legea 90). Un juriu de apel are puterea de a aplica o penalizare disciplinara daca directorul concurs nu a facut-o, in cazul in care considera ca neaplicarea penalizarii de catre directorul de concurs constitule o incalcare a legilor. WBF recomanda cea mai mare restrictie in exercitarea acestei puteri a juriului atunci cand directorul de concurs nu a facut-o si prezinta ca o posibila alternativa admonestarea, daca o larga majoritate a juriului este de parere ca aceasta masura este justificata. Datoria juriului este sa asculte afirmatiile directorului de concurs si ale jucatorilor, sa permita capitanilor sa vorbeasca dupa aceea daca doresc si sa investigheze prin intrebari orice aspecte ale subiectului in discutie pe care un membru doreste sa le clarifice. Directorui de concurs care prezinta juriului faptele si decizia sa trebuie sa fie acela care a arbitrat dona la masa. Evident, el trebuie intrerupt cat mai putin posibil, iar membrii juriului trebule sa fie foarte atenti la schimburile directe de opinii cu alte persoane prezente. Maniera deosebit de politicoasa de comportament intre membrii juriului ca si fata de cei care apar in fata lor este esentiala. Este la discretia presedintelui juriului sa ceara sa vada formularul de contestatie inainte de audiere. 6. Deciziile juriilor de apel Nici o decizie a unui juriu de apel nu este valabila daca nu este acordata, in maniera descrisa mai jos, prin votul membrilor participanti ai juriului. Un membru participant este acela care a fost prezent la dezbateri de la inceputul luarii de cuvant a directorului de concurs si pana la votul final asupra concluziei deliberarilor secrete ale juriului. Decizia directorului de concurs ramane nemodificata daca acordul de a fi schimbata nu se obtine prin votul majoritatii membrilor juriului, presedintele avand dreptul de a distribui un vot suplimentar in caz de egalitate. 7. Apel catre Biroul federal Conform legilor, este obligatoriu sa existe reglementari care sa stipuleze conditiile pentru contestatiile catre Biroul federal la deciziile juriilor de apel. Nic o contestatie catre Biroul federal nu trebuie acceptata daca etapele anterioare privind decizia directorului de concurs si apelul catre juriu nu au fost parcurse si epuizate. Biroul federal este imputernicit sa fixeze o serie de limitari ale chestiunilor care vor fi aduse la cunostinta sa, este o practica larg raspandita, impusa de WBF, ca Biroul federal sa nu aprecieze rationamentele juriului, exceptand cazul in care juriul de apel a facut un rationament care nu are nici o baza in constatarile faptelor unui caz. Subiectele discutabile privind, legile si/sau regulamentele sunt chestiuni de competenta Biroului federal. La nivel international WBF recomanda reglementarile care urmeaza sa fie instituite pentru contestatiile impotriva unei decizii a juriului de apel. Totusi, natura turneelor internationale impune ca apelurile de acest fel sa fie restrictionate, se sugereaza ca pentru a fi audiat un astfet de apel, el sa fie certificat de un membru al unui grup desemnat de experti, jucatori cu experienta si personalitati. Daca aceasta certificare este obtinuta, se recomanda ca apelul sa fie audiat in cadrul unei sedinte comune a Comitetului pentru Reguli si Regulamente si a Comitetului pentru Legi sub conducerea presedintelui
CODUL DE PRACTICA PENTRU JURIILE DE APEL Elaborat si aprobat Mai 2000 Revizuit Ianuarie 2003 5

sau a unei persoane, nominalizate pentru acest scop. Acolo unde se aplica aceasta procedura, ca si la propriile turnee, persoana individuala desemnata sa certifice justificarea apelului, este imputernicita sa respinga apelul atunci cand considera contestatia ca nepotrivita pentru a fi supusa atentiei comitetelor reunite. 8. Ajustarea scorurilor Acordarea unui scor ajustat (vezi Legea 12C2) este recomandata cand o violare a legii cauzeaza prejudiciu unei axe nevinovate (desi gradul de corectie acordata acestei axe poate fi afectat daca axa respectiva a contribuit la propriul prejudiciu printr-o actiune irationala, imprudenta sau riscanta ulterioara infractiunii). Prejudiciul exista atunci cand, ca urmare a infractiunii, o axa nevinovata obtine la masa un rezultat mai putin favorabil decat ar fi fost de asteptat in momentul anterior infractiunii. Daca axa prejudiciata si-a cauzat in totalitate sau partial propriul prejudiciu printr-o actiune irationala, imprudenta sau riscanta, ea nu va fi ajutata prin ajustare pentru acea parte a prejudiciului pe care si-a produs singura. Totusi, partii vinovate i se va acorda scorul alocat in consecinta infractiunii comise. O renonsa comisa de axa nevinovata ulterioara infractiunii va afecta propriul scor, dar in continuare scorul axei vinovate va fi ajustat ca ma sus, fara a se tine cont de renonsa. 9. Legea 12C3 Aceasta sectiune a legilor este in vigoare daca Liga Europeana de Bridge nu decide altfel. Ea se aplica in turneele WBF. Scopul acestei legi este acela de a permite unui juriu de apel sa-si formeze un punct de vedere asupra a ceea ce ar reprezenta un rezultat echitabil in scorul ajustat si sa implementeze acest rezultat daca ajunge la concluzia ca aplicarea mecanica a Legil 12C2 nu conduce la un raspuns corect pentru una sau ambele parti implicate. Ea permite juriului de apel sa devina arbitrul final in stabilirea echitatii. Este atributia directorului de concurs sa ia, dupa consultari adecvate, in problemele de apreciere, acele decizii care interpreteaza cu cea mai mare acuratete intentiile legilor. Este de dorit ca directorul de concurs sa nu ia o decizie in mod automat in favoarea axei nevinovate atunci cand nu are nici un dubiu ca rationamentul corect ii cere sa decida altfel. 10. Instructiuni pentru directorul de concurs Avand in vedere schimbarea recenta a Legii 12C3 de catre Comitetul de Legi, juriul de apel de la Campionatele Mondiale din Bermuda lanuarie 2000, a emis urmatoarea directiva catre drectorii de concurs: "In conformitate cu propriile reglementari stipulate de Legea 80G, juriul de apel cere directorului de concurs ca din proprie initiativa, sa ia o masura preliminara a pregatirii unui apel, sa se gandeasca daca o ajustare a scorului in conformitate cu prevederile Legii 12C3 este potrivita. Daca este asa, pentru indeplinirea conditiilor prezentului Cod de Practica, el este autorizat sa faca aceasta ajustare inainte de a comunica jucatorilor decizia care, conform propriului rationament, conduce la stabilirea echitatii. Un astfel de scor ajustat poate fl contestat la juriul de apel pe aceleasi baze ca orice alta contestatie a unei decizii, dar faptul ca o decizie bazata pe rationamentul directorului de concurs este luata pe baza acestor puteri sporite si dupa consultarea colegillor si a opiniei expertilor, inseamna ca
CODUL DE PRACTICA PENTRU JURIILE DE APEL Elaborat si aprobat Mai 2000 Revizuit Ianuarie 2003

juriul de apel va cere dovezi puternice care sa puna dincolo de orice indoiala rezonabila eventuala modificare a deciziei" Comitetul de Legi al WBF va reveni in viitorul apropiat, asupra chestiunilor ridicate de Legea 12C3. Intre timp, el a stabilit ca gaseste acceptabil daca orice alte autoritati de reglementare adopta aceasta metoda pentru realizarea intentillor Codului de Practica. 11. Ce urmareste juriul Este de asteptat ca fiecare juriu de apel sa plece de la prezumtia ca decizia arbitrului este corecta. Decizia este modificata numai pe baza probelor prezentate. Din acest motiv, directorul de concurs trebuie sa informeze juriul daca o decizie in favoarea axei nevinovate prezinta urme de indoiala care continua sa existe si dupa aplicarea procedurii de consultare corespunzatoare. 12. Etica Un jucator poate fi penalizat pentru o greseala de etica numai atunci cand s-a produs o incalcare a prevederilor legilor referitoare la comportamentul jucatorilor. Un jucator care s-a conformat legilor si regulamentelor nu poate fi subiectul unei sanctiuni pe aceasta tema. Aceasta nu impiedica incurajarea unui comportament bazat pe o atitudine generoasa fata de adversari, in special in schimbul de informatii in spatele paravanelor. 13. Informatii neautorizate Orice informatie folosita ca baza pentru un anunt sau joc trebuie sa fie "autorizata". Pentru ca o informatie sa fie autorizata in mod credibil, trebuie sa existe o indicatie decurgand din legi si regulamente conform careia folosirea acestei informatii este intentionata. Autorizarea nu rezulta automat in absenta unei interdictii exprese. Daca nu exista o interdictie expresa, este legal a se folosi acele informatii date jucatorilor conform procedurilor jocului, asa cum sunt descrise in legi. De asemenea, informatia este "autorizata" daca legile precizeaza ca este asa. Unui jucator i se permite sa faca si sa foloscasca rationamente despre capacitatile si tendintele adversarilor, precum si despre inclinatiile (stilul) partenerului atunci cand deciziile acestuia sunt mai degraba spontane decat usuale sau de sistem. Practicile obisnuite ale unui jucator fac parte din metoda sa si faptul ca partenerul este constient de ele constituie o informatle legala; dar o astfel de metoda constituie subiectul reglementarilor referitoare la intelegerile inte parteneri si la aducerea la cunostinta a acestora. Este usual sa se identifice cand o intamplare este atat de frecventa incat poate fi anticipata. A nu face cunoscute obiceiurile si practicile partenerului este contrar Legii 75A, iar daca este cazul unui anunt facut pe aceasta baza, acest lucru constituie o violare a Legii 40 (si in consecinta, ilegal). 14. Folosirea informatiilor neautorizate Daca un jucator foloseste intr-un mod ilegal sau nepotrivit o informatie in alegerea unui anunt sau joc ne referim, la o informatie neautorizata. O astfel de informatie poate fi obtinuta printr-o multitudine de cai. Daca ea nu vine de la partenerul jucatorului care o utilizeaza, directorul de concurs este instruit sa o trateze in conformitate cu prevederile Legilor 16B si 16C. Legea 16C se refera la informatii
CODUL DE PRACTICA PENTRU JURIILE DE APEL Elaborat si aprobat Mai 2000 Revizuit Ianuarie 2003 7

provenite din anunturi si carti retrase, acestea includ anunturi si carti retrase de catre partener. Cel mai frecvent subiect al apelurilor il reprezinta insa alte informatii primite de la partener. Este legal pentru un jucator sa-si bazeze anunturile sau jocul pe informatii provenite din anunturi sau jocuri de levata legale anterioare, din manierismele adversarilor sau din orice alte surse autorizate deja stabilite. Orice informatii primite de la partener in alt mod sunt neautorizate si este ilegal sa le folosim daca jocul ne-ar sugera acest lucru. Aici sunt incluse orce informatii care usureaza alegerea unui anunt sau joc. Exemple de actiuni ale partenerului care conduc la informatii neautorizate sunt: - o remarca sau o intrebare, - raspunsul la o intrebare, - accente sau tonuri speciale ale vocii, - atentionarea asupra fisei de conventii a adversarilor intr-un moment semnificativ, cand nu este randul lui sa liciteze sau sa joace; - examinarea fisei de conventii a adversarilor cand este mort; - o ezitare semnificativa sau o graba nejustificata cand liciteaza sau joaca o carte, - etc. Acestea nu sunt singurele cai prin care informatiile neautorizate pot fi transmise si juriile de apel vor intalni diferite mijloace de transmitere care nu sunt legale. Cand se folosesc informatii neautorizate furnizate de catre partener, este acceptat faptul ca exista patru intrebari cheie pentru juriul de apel: 1. A avut jucatorul acuzat o informatie neautorizata in consecinta unei actiuni a partenerului sau? 2. A putut informatia neautorizata sa sugereze, intr-un mod care sa poata fi demonstrat, actiunea efectuata de jucatorul care a beneficiat de ea? 3. Au existat alternative logice (sau cel putin una) pentru care jucatorul ar fi putut sa opteze in locul actiunii in discutie? (O alternativa logica este o actiune diferita care, la nivelul jucatorilor in cauza si folosind metodele axei, ar conduce la consideratii serioase conform carora este rezonabil sa gandim ca o proportie semnificativa din acesti jucatori pot sa o adopte). 4. Au fost adversarii prejudiciati ca o consecinta a actiunii jucatorului aflat in posesia unei informatii neautorizate? Prejudiciul este apreciat, in termenii scorului obtinut. Daca raspunsul la toate aceste patru intrebari este "da" se recomanda ajustarea scorului dar nu oricum. Este important sa retinem care membru al axei a beneficiat de informatia neautorizata si sa luam in considerare daca a fost urmata de un rationament. De asemenea, un jucator care, fara intentie furnizeaza o informatie neautorizata partenerului sau nu comite o infractiune referitoare la legi sau buna-cuviinta; folosirea acestei informatii constitule o incalcare a legilor. Daca se dovedeste ca este sigur faptul ca un jucator a intentionat sa actioneze de asemenea maniera incat sa transmita o informatie neautorizata partenerului, directorul de concurs trebuie sa fie consultat cu privire la prevederile Legii 73B1. Daca este dovedit ca o astfel de actiune a fost prearanjata cu partenerul, juriul va consulta directorul de concurs cu privire la Legea 73B2.
CODUL DE PRACTICA PENTRU JURIILE DE APEL Elaborat si aprobat Mai 2000 Revizuit Ianuarie 2003 8

15. Discrepante intre explicatii date si mainile la care se refera Atunci cand aceeasi explicatie a unui anunt este oferita ambilor membrii ai axei adverse, ulterior fiind confirmat faptul ca ambi membrii ai axei care a oferit explicatia sunt de acord ca acesta este sensul ei corect (si nu exista nici o contradictie cu informatiile rezultate din fisa de conventii), daca mana la care se refera explicatia este diferita de intelesul acesteia, problema trebuie incadrata sub incidenta legilor si regulamentelor privind actiunile psihice. In ipoteza in care membrii unei axe ofera explicatii diferite sau daca o prevedere contradictorie din fisa de conventii a provocat inducerea in eroare a unui adversar, poate fi aplicata o penalizare procedurala pentru violarea Legii 75. Ca discutie separata, scorul va fl ajustat daca adversarii sunt prejudiciati si este de presupus ca exista conditiile pentru aceasta ajustare. (Vezi prevederile anterioare privind ajustarea scorului si de asemenea, pe cele ulterioare referitoare la penalizarile procedurale.) 16. Anunturile psihice Definitia unui anunt psihic: o declaratie deliberata si evidenta in neconcordanta cu forta in puncte de onor sau lungimea culorii". Un anunt psihic este legal daca nu se bazeaza pe o intelegere intre parteneri. Nici o penalizare sau ajustare de scor nu poate fi acordata impotriva unei astfel de actiuni legale. O intelegere intre parteneri exista daca ea este agreeata in mod explicit in cadrul axei, alternativ, ea poate sa existe si ca o consecinta implicita a unui numar de circumstante. Pentru a presupune ca o astfel de intelegere implicita exista, trebuie stabilit ca partenerul jucatorului care a facut anuntul psihic este constient in buna masura ca, in situatia data, anuntul poate fi psihic. Ne vom situa in aceasta situatie numai daca in opinia juriului este stabilita una din urmatoarele circumstante: (a) actiuni psihice similare s-au intamplat in cadrul axei in cateva ocazi anterioare, nu cu atat de mult timp in urma incat amintirea acestor actiuni sa se stearga din mintea partenerului circumstanta pe care o putem identifica cu faptul ca o intamplare este atat de frecventa incat poate fi anticipata; (b) un anunt psihic similar recent s-a produs in cadrul axei si se considera ca amintirea lui este suficient de proaspata pentru a nu putea fl uitata; (c) anunturi psihice de diferite spete s-au intamplat in cadrul axe cu o astfel de freeventa si suficient de recent, incat partenerul este in mod clar constient asupra tendintei ca astfel de anunturi psihice sa se produca; (d) componentii axe au cunostinte comune asupra unei chestiuni semnificative exterioare care ii poate ajuta sa recunoasca un anunt psihic. Un anunt psihic considerat, pe baza circumstantelor de mai sus, ca fiind o chestiune de intelegere intre parterieri nu este permis si daca se considera potrivit, poate fi acordat un scor artificial ajustat, impreuna, cu o penalizare, procedurala pentru axa vinovata. Jucatorilor care sunt considerati ca avand orice intelegere explicita privind anunturile psihice sau o intelegere implicita privind o speta particulara de anunt psihic trebuie sa li se puna in vedere faptul ca aceasta intelegere intre parteneri cade sub incidenta Legii 40D.

CODUL DE PRACTICA PENTRU JURIILE DE APEL Elaborat si aprobat Mai 2000 Revizuit Ianuarie 2003

17. Dezvaluirea tendintelor psihice O axa nu poate sa se apere ea insasi impotriva unei acuzatii cum ca actiunea psihica este bazata pe o intelegere pretinzand ca, desi partenerul a avut cunostinta de posibilitatea unui psihic in situatia data, actiunile acestuia ulterioare psihicului au fost complet normale. Adversarii au dreptul in mod egal la o incunostintare oportuna asupra oricarei intelegeri, explicita sau implicita, deoarece ea poate sa le influenteze alegerea actiunilor ulterioare si din acest motiv intelegerea trebuie sa fie dezvaluita. 18. Jucarea cartilor false in flanc Intotdeauna, cu conditia sa fie facute dezvaluirile reale asupra sensurilor agreate si semnificatiilor cartilor jucate de jucatorii din flanc, jucarea cu intermitenta a unor carti false de catre acestia este legala. Declarantul, atunci cand se bazeaza pe interpretarea cartilor jucate, isi asuma propriul risc. (Vezi "Informatii neautorizate".) 19. Interpretarea notiunii "special" In legi, regulamente, precum si in prezentul Cod de Practica, "special" inseamna: "suplimentar la ceea ce este normal si general". 20. Licitatia in cazul folosirii paravanelor Intentia introducerii paravanelor este aceea de a reduce la minimum circumstantele in care membri unei axe isi pot transmite reciproc informatii care nu fac parte din cadrul unei actiuni legale. Jucatorilor aflati de cealalta parte a paravanului nu trebuie sa Ii se aduca la cunostinta o iregularitate daca ea este rectificata inainte de trecerea caruciorului pe sub paravan. Toate consecintele unei astfel de rectificari sunt nule, in afara de cazul in care exista posibilitatea ca adversarul de pe aceeasi parte a paravanului sa fie indus in eroare de o concIuzie trasa din intamplarea respectiva. VinovatuI poate evita o astfel de consecinta printr-o explicatie ajutatoare adecvata oferita adversarulul de pe aceeasi parte a paravanului. WBF cosidera ca este de dorit ca variatiile de tempo la returnarea caruciorului pe sub paravan sa se produca doar intamplator. Atunci cand Nord si Sud sunt jucatorii care urmeaza sa liciteze dupa primirea caruciorului, el sunt jucatorii responsabili de miscarea acestuia. Se considera ca nu pot exista implicatii daca returnarea caruciorului se face dupa 15 secunde sau mai putin. Perioada poate fi extinsa la tururile ulterioare ale unei licitatii complicate sau competitive fara generarea de implicatii in mod necesar. Se atrage atentia asupra distinctiei care trebuie facuta asupra tempoului la care ne putem astepta atunci cand jucatorii se intalnesc cu situatii complet neuzuale generate de conditii si comportari nefamiliare. Arbitrii si juriile de apel trebuie sa fie intelegatori cu jucatorul care trebuie sa se confrunte cu o astfel de situatie.

CODUL DE PRACTICA PENTRU JURIILE DE APEL Elaborat si aprobat Mai 2000 Revizuit Ianuarie 2003

10

21. Penalizari procedurale O penalizare procedurala poate fi aplicata acolo unde exista o violare a legilor sau a reglementarilor facute sub incidenta legilor. Daca un juriu de apel acorda o penalizare procedurala, el trebuie sa specifice ce lege sau reglementare a fost violata. In particular, WBF doreste sa accentueze ca un jucator care isi uita conventiile, le foloseste gresit sau nu liciteaza in conformitate cu ele, nu devine automat pasibil de penalizare. Este de presupus ca o penalizare procedurala va fi aplicata numal in circumstante agravante, cum ar fi for exemplu folosirea gresita repetata de cateva ori. Modul de reparare a prejudiciului este ajustarea scorului. 22. Raportarea deciziilor juriului de apel Inainte ca orice raport pe marginea unui apel sa fie transmis spre publicare, presedintele juriului de apel trebule sa fie multumit de relatarea satisfacatoare a dezbaterilor si deciziilor juriului. Deciziile trebuie sa faca referire la numerele Legilori si este foarte important ca directorul de concurs sau o persoana nominalizata de catre acesta sa confirme referirile la Legi.
Lausanne, 24Sep.1999

Federatia Romana de Bridge adopta standardele acestui Cod de Practica ca reglementari pentru coordonarea apelurilor la deciziile directorilor de concurs si recomanda adoptarea lor de catre toate cluburle afiliate.

CODUL DE PRACTICA PENTRU JURIILE DE APEL Elaborat si aprobat Mai 2000 Revizuit Ianuarie 2003

11