Tehnologia de cultivare a salatei

In camp, salata se cultiva prin rasad sau prin semanat direct. La noi in tara se cultiva pentru a asigura consumul in timpul primaverii (plantat sau semanat din toamna sau primavara cat mai timpuriu), in timpul verii (semanat sau plantat din aprilie pana in ultima decada a lunii iunie) si in timpul toamnei (semanat la sfarsitul verii) (tab. 14.3.). Tabelul 14.3 Nr. crt. Soiul Perioada de semanat 1. Polul Nord Timpurie de Mai Cora Mona Dena Dena Marula de Braila Cora 15.VIII 10.IX 15 28.II 1 15.III 15 28.II Metoda folosita pentru Perioada de

infiintarea culturii recoltat Semanat in camp 1 10.V

2. 3. 4. 5. 6. 7. 8.

Prin rasad Prin rasad Prin rasad

10 20.V 15.V 15.VI 20.V 15.VI 20.VI 20.VII 5.IX 5.X 15 30.IX 20.IX 20.X

20.III 10.IV Prin rasad 1 15.VII 15 30.VII 15 30.VII Prin rasad Semanat in camp Prin semanat

9. 10.

Mona Mona

5 25.VII 1 15.VIII

Prin rasad Semanat in camp

25.IX 25.X 1 30.X

Pentru culturile de salata care trebuie sa dea productii in timpul verii, se recomanda soiurile Cora, Dena, Mona, Marula de Braila etc., care se caracterizeaza printr-o rezistenta mare a capatanilor la trecerea in faza de tulpini florale. Bune premergatoare pentru cultura salatei sunt culturile prasitoare, care au fost ingrasate in anul culturii cu gunoi de grajd si lasa terenul curat de buruieni. Fiind o specie cu o perioada scurta de vegetatie, salata se cultiva in sistemul culturilor succesive, inainte sau dupa o cultura de baza (inaintea tomatelor, vinetelor, ardeiului gogosar, telinei sau dupa culturi timpurii de cartofi, varza, conopida, mazare, fasole, castraveti, tomate etc.). Pregatirea terenului. Pentru cultura de salata terenul trebuie sa fie bine maruntit si nivelat. Inaintea executarii lucrarilor de nivelare, se inlatura toate resturile vegetale de la cultura anterioara si se mobilizeaza solul pe o adancime de 8-10 cm, se executa nivelarea de exploatare, dupa care se face fertilizarea de baza, la 1 ha administrandu-se: 50-60 t gunoi de grajd semidescompus, 100 kg P2O5 si 75 kg K2O (sol cu fertilitate mijlocie). In paralel cu fertilizarea sau imediat dupa terminarea ei (in functie de tractoarele disponibile si agregatul folosit), se efectueaza aratura de baza la 28-32 cm adancime. Daca modelatul terenului se face toamna, pentru insamantarile sau plantarile din toamna sau primavara devreme o data cu aratura se face si maruntirea solului. Inainte de infiintarea culturilor cu 10-12 zile, se aplica erbicidarea cu Balan 6-8 l/ha in amestec cu 450 l apa, care se incorporeaza imediat in sol printr-o frezare (se mai pot folosi produsele: Kreb, 2-3 kg/ha in 300 l apa, aplicat preemergent sau postemergent, cand plantele au 2-3 frunze, sau Prefar, 8-10 l/ha in 300 l apa, aplicat odata cu pregatirea patului germinativ). Modelarea solului se face toamna pentru culturile care urmeaza sa se infiinteze primavara devreme sau cu cateva zile inaintea semanatului sau plantatului pentru culturile care urmeaza sa se infiinteze primavara mai tarziu, vara sau toamna, astfel ca solul sa fie bine maruntit si asezat.

Modelarea solului se efectueaza sub forma de straturi inaltate cu latimea de coronament de 104 cm. Salata se cultiva prin rasad sau prin semanat direct in camp. Producerea rasadurilor. Pentru cultura salatei prin rasad se foloseste un rasad viguros, in varsta de 25-30 zile, uniform dezvoltat si sanatos, eliminandu-se la plantare rasadurile alungite, bolnave sau slab dezvoltate. In acest scop rasadurile se produc prin semanare in sere inmultitor, solarii cu substratul incalzit pe cale biologica, rasadnite sau pe brazde amenajate in camp deschis, in functie de momentul semanatului si epoca de plantat (tab.14.3). Pentru producerea rasadurilor in cadrul epocilor mentionate, se seamana esalonat, in 2-3 serii, la interval de 10-15 zile, folosind 2-3 grame seminte la m2 de sera sau rasadnita. Pentru culturile timpurii se recomanda ca rasadul sa se repice in cuburi nutritive cu latura de 3 cm sau 5 cm. Rasadurile se ingrijesc in mod obisnuit. Plantarea rasadurilor in camp. In vederea plantarii, rasadurile se pregatesc in mod obisnuit, ca si rasadurile altor specii legumicole ale caror organe comestibile nu sunt fructele. Epoca de plantare variaza cu destinatia culturilor si perioada de semanat (tab. 14.3). Se planteza 4 randuri pe fiecare strat inaltat lat de 104 cm, lasandu-se intre plante pe rand distanta de 13 cm sau 18 cm (fig. 14.1). Rasadurile de salata se planteaza cu plantatorul, cand sunt nerepicate, ori cu lingura de plantat sau cu sapaliga, cand sunt produse in cuburi nutritive. Se planteaza la aceeasi adancime la care rasadul a fost in rasadnita (cu partea superioara a

cubului nutritiv la suprafata solului). Pentru a obtine productii esalonate pe o perioada cat mai indelungata se planteaza etapizat, la intervale de 10-15 zile. Semanatul. Salata se insamanteaza direct in camp, mecanizat, la aceleasi distante intre randuri ca si la plantatul rasadurilor. Adancimea de semanat este de 1 -2 cm pana la 3 cm, in functie de epoca si umiditatea solului, folosindu-se 2-2,5 kg samanta la hectar.

Epoca de semanat depinde de destinatia culturilor si zona (tab. 14.3). Si de aceasta data, in cadrul epocilor respective, se insamanteaza tot in 2-3 serii, in vederea obtinerii de productii esalonate. Lucrari de intretinere. In cazul culturilor insamantate sau plantate din toamna pentru consum primavara devreme, plantele iernand in stare de rozeta de frunze, se recomanda instalarea de parazapezi, distantate intre ele la 20-30 m, care retin zapada pe cultura, o protejeaza impotriva frigului din timpul iernii si care prin topire in primavara asigura apa necesara cresterii plantelor. Pe suprafete mici aceste culturi pot fi protejate prin acoperirea cu gunoi paios, frunze sau pleava, care primavara foarte devreme se aduna, pentru ca solul sa fie incalzit si plantele sa vegeteze normal. O lucrare speciala pentru culturile prin rasad este completarea golurilor, care se efectueaza in 2-3 zile dupa plantare, cu rasad din acelasi soi, viguros, rezervat in acest scop. In cursul perioadei de vegetatie, salata se praseste mecanizat de 2-3 ori si numai daca este cazul se praseste odata manual pe randurile de plante. In cazul culturilor semanate direct in camp, o data cu prima prasila se face si raritul, lasand plantele cele mai viguroase la distanta de 13-18 cm una de alta pe rand. In scopul asigurarii unei umiditati in sol de 70-75% din intervalul umiditatii active la adancimea de 30-40 cm, culturile de salata se iriga de 2-3 ori, cu norma de udare de 200-300 m3/ha. Prima irigare se efectueaza imediat dupa infiintarea culturii (in vederea asigurarii unei rasariri uniforme sau pentru o prindere cat mai buna a rasadurilor). A doua irigare se efectueaza cand plantele incep sa lege capatani, iar a treia in timpul cresterii acestora. Cand plantele au format o rozeta cu 8-10 frunze se aplica fertilizarea cu azotat de amoniu 200 kg/ha, deoarece azotul stimuleaza cresterea capatanilor si sporeste productia. Prevenirea si combaterea bolilor si daunatorilor se face conform datelor din tabelul 14.4. Tabelul 14.4 Bolile si daunatorii salatei Nr. Boli si daunatori crt. Prevenire si combatere

1.

Mana salatei (Bremia lactucae)Putregaiul umed al tulpinilor si frunzelor de salata (Sclerotinia sclerotiorum)

Se evita udarea excesiva a culturilor, mai ales in momentul formarii capatanilor. Se scot exemplarele bolnave si se ard. Rotatia rationala a culturilor. In spatii protejate dezinfectia solului si a constructiilor, dirijarea corecta a temperaturii si umiditatii prin ventilatie. In faza de rozeta tratamente cu Perozin 0.3% sau Dithane 0.25%. Masuri de igiena culturala. Dezinfectia amestecului nutritiv, tratatarea rasadurilor cu Orthocid sau Mycodifol 0.2%, aerisirea puternica, inlaturarea plantelor bolnave. Tratamente de combatere numai la aparitia daunatorilor cu produse pe baza de DDVP 0,1%, Decis 0.05% etc. Momeli de tipul Gastrotox, Excaratox, 15-25 kg/ha, in gramezi printre randurile de plante.

2. 3.

Rugina (Puccinia opizzi) Putregaiul rasadurilor (Phytium de baryanum). Musculita alba de sera (Trialeurodes vaporariorum) si afidele (Myzodes sp.).

4.

5. Limaxul cenusiu (Deroceras agreste)

Recoltarea. Salata se recolteaza manual prin taierea capatanilor la circa 1 cm sub colet, cand aceastea au ajuns la marimea si indesarea specifica soiului sau chiar mai devreme, cand cerintele consumatorilor sunt mari. Salata trebuie recoltata pe timp racoros dar uscat, deoarece daca frunzele sunt umede acestea se altereaza usor. Prin recoltarea manuala se consuma un volum mare de forta de munca, de aceea in vederea eliminarii acestui neajuns au fost construite masini pentru recoltarea mecanizata. Astfel, in S.U.A. se foloseste in acest scop combina (Roger Garrett), care recolteaza plantele ajunse la maturitatea de consum

prin palpare si taierea celor care au densitatea corespunzatoare. Plantele taiate sunt prinse cu ajutorul unui disc cu brate si trecute in remorca pe o banda transportoare (Stefan, 1967). Dupa recoltare se elimina frunzele necorespunzatoare (rupte, patate, uscate etc), se sorteaza conform STAS 7 217/65 si se ambaleaza in ladite una langa alta, cu tulpina in sus, pe unu doua randuri.Se transporta apoi, in timp cat mai scurt la piata, in mijloace de transport acoperite, pentru a nu-si pierde fragezimea si a fi livrata consumatorilor cat mai proaspata. In cazul in care nu se valorifica imediat pe piata se recomanda sa se pastreze in camere frigorifice la temperatura de 0-10C si la o umiditate relativa a aerului de 95 %, unde poate sta 10-12 zile. Productia medie este de 25-30 t/ha, dar aceasta poate fi depasita, ajungand pana la 35-40 t/ha.

Rosii Salata verde

a Rosia este o planta erbacee, anuala, prezenta in zonele globului cu climat temperata. Rosiile sunt una din principalele culturi din gradina de legume, atat datorita cultivarii relativ usoare cat si pentru proprietatile fructului, care e un aliment foarte valoros, ce contine insemnate cantitati de substante hranitoare. Intr-un kg de rosii se gasesc cca 30-40 gr zaharuri, 20-60 gr vitamina A, 20-60 gr vitamina C, 40-50 mg calciu, 20-30 mg fier. Rosiile(tomatele) cer multa lumina, mai ales in rasadnita si solarii. Au nevoie de multa hrana, de aceea trebuie cultivate in soluri fertile, ingrasate treptat cu ingrasaminte naturale. Rosiile se cultiva mai mult prin rasad, desi se pot cultiva cu rezultate bune si prin semanare directa in camp. Rasadul pentru culturile timpurii se produce in februarie intre 5 si 8 grame samanta la 1 mp. Salata este cunoscuta sub mai multe varietati: salata capatana, alungita, de foi si salata aurie. In cultura, mai raspandite la noi sunt soiurile: Pentru cultura timpurie: Bottner, Timpurie de Banat, Urechiusa Pentru cultura semitimpurie: De Stuttgart, Marula de Braila, Arges Pentru semanare in toamna: Polul Nord Salata se cultiva prin rasad sau prin semanare directa in gradina. Terenul trebuie lucrat si ingrasat, 20003000kg gunoi de grajd la 1000 mp, inca din toamna. Pentru cultura timpurie de primavara salata se insamanteaza in gradina intre 20 august-10 septembrie. Pentru culturile de la sfarsitul primaverii, inceputul verii, salata se seamana in februarie-martie. Pentru cultura de toamna semanarea se Semanatul se face pe straturi de 1-1,5 m pe care se cultiva 5-6 randuri de salata la

rasadnite calde, in care se seamana in luna face la inceputul lunii august.

La 2-3 saptamani de la rasarire, atunci cand apar primele frunze adevarate, rasadul se repica la distanta de 10/10 cm daca vrem sa obtinem un rasad viguros si se pot obtine prin repicarea la cuiburi sau ghivece nutritive. Pentru cultura de vara, semanatul in Cand a trecut pericolul brumelor tarzii de primavara, incepand cu mijlocul lunii aprilie si pana in luna mai, rasadurile de tomate se pot planta in gradina. Plantarea se face la 60-70 cm intre randuri pentru soiurile cu portul mai mic si la 70-80 cm intre randuri si 30-40 cm pe rand pentru soiurile mai mari. La plantare este bine sa se puna la cuib un pumn de mranita care se amesteca cu pamantul din cuib. apa la cuib sau se iriga intre randuri. Este foarte important sa retinem ca la rosii nu se stropesc direct plantele! Dupa plantare, rasadurile trebuie aracite pentru asigurarea sustinerii. Aracii de lemn de 1-1,2 m lungime se infig in pamant in dreptul fiecarei plante inspre nord . Sau se instaleaza spalieri mai grosi

20-25 cm distanta, la adancimea de 1,5-2 cm primavara si 2-3 cm toamna. La 1000 mp sunt necesare 200-300 gr samanta. Salata timpurie se protejeaza in tunele de Cultivata prin rasad, salata face capatani mai mari. Se seamana la jumatatea lui februarie, in rasadnite Cand rasadul are 5-6 frunze se face plantarea in gradina. Distanta de plantare a rasadului este de 20 cm intre randuri si 15 cm pe rand. Dupa plantare rasadurile se uda. Ingrijire Daca semanarea s-a facut din toamna este bine sa se aseze peste cultura un strat de frunze uscate, paie sau gunoi de grajd paios pentru a proteja cultura de gerurile din timpul iernii. rareste la 20 cm pe rand, se ingrasa suplimentar si se uda. Ingrasarea se face cand plantele au 8-10 frunze. Recoltarea salatei incepe in aprilie si se continua in mai si iunie, functie de tipul de cultura. La 1000 mp de cultura se pot obtine

avem spatiu suficient. Rezultate mai bune folie impotriva inghetului.

rasadnita se face la inceputul lunii martie. semicalde sau in solar.

Dupa plantare rasadul se uda cu 1-1,5 litri Cultura se praseste in primavara, se

de lemn de 70-80 cm din 2 in 2 metri pe rand, pe care se intinde sarma la 50-60 cm inaltime. In afara prasilelor repetate pentru spargerea crustei si combaterea buruienilor, se mai efectueaza urmatoarele lucrari: Legatul de arac sau de spalier lucrarea se face pe masura ce tufele se se face cu sfori, fasii de carpe sau alt material textile, imediat sub frunze, inconjurand tulpina in asa fel incat fructele sa aiba loc sa creasca. Copilitul, ruperea lastarilor crescuti sub frunzele principale, se face imediat ce acestia apar, pentru o buna dezvoltare a fructelor. Se pot lasa 12 lastari la tufa, din cei care apar in preajma primului ciorchine de fructe, pentru cresterea productiei. Udarea se face la 6-7 zile, functie de gradul de uscare al pamantului. Primavara si la inceputul verii, rosiile se uda dimineata, pentru ca pamantul sa se incalzeasca in timpul zilei, iar plantele sa nu sufere de raceala din timpul noptii. Vara, udarea se face seara si noaptea, cand solul s-a mai

20000-25000 capatani.

Marula - salata cu capatana alungita este mai rezistenta la seceta si poate fi cultivata si in timpul verii. Acest soi necesita in plus fata de alte tipuri de salata o lucrare speciala de ingrijire, si anume, cand frunzele au crescut mari si se salatei sa ramana alba si frageda, se leaga frunzele la varf cu sfoara, pentru a tine capatana stransa si a nu patrunde lumina in interior.

incarca cu rod si devin mai grele. Legarea formeaza capatana, pentru ca inima

racorit. La udare trebuie urmarit ca apa sa ajunga la radacini si nu direct pe planta, iar apa folosita sa nu fie rece, ci trebuie lasata la soare pentru a se incalzi un pic. ingrasarea pamantului se face o data la 10-15 zile de la plantarea rasadurilor, apoi la 2 saptamani. in acest scop e indicat sa se foloseasca ingrasaminte naturale, precum gunoiul animal (1 galeata gunoi se subtiaza cu 5 galeti apa), 10-15 litri la 1 mp, sau mranita, care se imprastie printre plante si se ingroapa prin prasit in sol. Carnitul este o lucrare foarte indicata, atat pentru culturile timpurii cat si pentru cele tarzii. Consta in retezarea varfului plantei la 2-3 frunze deasupra ultimului ciorchine de fructe. La tomatele timpurii se lasa 4-5 ciorchini de fructe, iar la cele tarzii 6-8 ciorchini. Prin aceasta lucrare se grabeste coacerea fructelor in cazul rosiilor timpurii, se asigura fructe mari si carnoase la cultura de vara, iar la cea tarzie se accelereaza coacerea inainte de caderea brumei. Recoltarea tomatelor se face pe masura coacerii lor, in mai multe randuri.

Spanac Varza
a Dup cum bine tim, exist mai multe Spanacul este o planta legumicola foarte valoroasa datorita continutului ridicat in substante nutritive - saruri de fier, calciu, vitamina C - precum si faptului ca se poate consuma intr-o perioada cand lipsesc alte legume. Soiuri mai raspandite: Viroflay, soi timpuriu care se recolteaza la 40-50 zile de la semanare, este mai sensibil la ger; semanat din toamna, trebuie protejat cu frunze uscate, gunoi paios sau paie; Matador este un soi mai rezistent la frig, dar se recolteaza mai tarziu; Alte soiuri: Smarald, Nores, etc. Semanatul din toamna se poate incepe pentru cea din primavara, spanacul se seamana in septembrie-octombrie. devreme, in martie - inceputul lui aprilie. feluri de varz: alb, roie, crea, de Bruxelles, etc. Ne vom ocupa n aceast ediie de tipurile de varz mai populare la noi, i anume de varza alb i cea roie. Brassica aleracea este o plant destul de rezistent la frig, suportnd n faza de rsad temperaturi de -3C, iar cnd e dezvoltat pn la -7C. Are ns nevoie de mult ap i lumin. Pe un teren bogat, arat adnc din toamn i ngrat corespunztor se obin recolte foarte bune, ne-au mrturisit specialitiicolaboratori ai publicaiei noastre. Iat, n continuare, cteva din soiurile de varz mai cunoscute la noi: Varza alb - soiuri timpurii (formeaz Dittmark este un soi foarte productiv care formeaz cpni mici, ndesate i i puin lunguiee cu greutate de 1-1,2 kg.

din august pentru productia de toamna, iar cpni la 90 -110 zile de la rsrire) -

Semanatul de primavara se face cat mai rotunde. Prima recolt face cpni mici

Se seamana la 20-25 cm intre randuri si 2-4 cm adancime. Pentru 1000 mp sunt necesare 2-2,5 kg samanta. Ca lucrari de ingrijire mentionam plivitul pe rand, 1-2 prasile, o ingrasare suplimentara (, si udarea in caz de seceta. Recoltarea se poate incepe cand plantele au 5-6 frunze de 10-12 cm si se face fie prin ruperea frunzelor de la exteriorul rozetei, fie taindu-se rozeta cu frunze de la baza. De pe 1000 mp se pot recolta 1200-2000 kg de frunze.

Dac se ntrzie recoltarea, verzele crap. Alte soiuri timpurii sunt: Timpurie de Vidra, Veta .a. Soiuri de var (recoltare la 110-130 zile) Gloria, Victoria - cpna oval, de 1,5-2 kg. Soiuri de toamn (recoltare la 145160 zile) - Varza de Buzu este un soi cu cpni mari i foarte mari (5-6 kg), ndesate i care nu crap; Licurisc - soi cu cpni rotunde, bine ndesate, de cca 3 kg, foarte pretabil la murat; Larex este alt soi productiv.

Varza roie este o varietate a verzei albe. Cpna este tare, grea, roie-violet, ceva mai mic dect cea alb. Cultivarea verzii roii n Europa s-a nceput n secolul al XVI-lea. n Moldova se cultiv n zonele suburbane i n grdinile particulare. Tehnologia creterii nu difer de cea a verzei albe. Se cultiv pe suprafee mult mai reduse dect cele ocupate de varza alb. Planta este bogat n zaharuri, sruri minerale (potasiu, magneziu, fier), conine vitaminele C (de dou ori mai mult dect varza alb), B1, B2, caroten (de dou ori mai mult dect varza alb),

fitoncide (care posed capaciti antibacteriene), pigmentul antociana, care d culoare roie cpnii. Exist date ce confirm faptul c antociana posed caliti antiradiante i influeneaz favorabil asupra vederii. Varza roie - soiuri - cap de Negru este soiul cel mai cultivat; cpna rotund de aproximativ 1 kg. Alte soiuri: De Ertfurt, Zenit, Topaz, etc. Varza de toamn i cea roie se seamn direct pe strat la mijlocul lunii mai Conform informaiilor puse la dispoziia noastr de ctre specialiti, rsadul de varz timpurie se obine n rsadnie calde din semine (7-10 gr la 1,5 mp), semnate la nceputul lunii februarie. De asemenea, varza de var se pune n rsadnie semi calde la nceputul lunii martie. Varza de toamn i cea roie se seamn direct pe strat la mijlocul lunii mai. Plantarea rsadurilor n grdin, pentru culturile timpurii se face la 50-55 zile de la rsdire, n martie sau nceputul lui aprilie. Pentru culturile de var, plantarea se face n aprilie sau nceputul lunii mai. nainte de plantare, rsadurile se fasoneaz, se scurteaz vrful rdcinilor i jumtate din lungimea frunzelor.

Distanele de plantare sunt 70-30 cm pentru varza timpurie i 70/40, 70/50 cm pentru varza de var sau toamn (inclusiv cea roie). La plantare, rsadurile se ngroap pn la prima frunz adevrat. Dup plantare se ud obligatoriu.

Varza de Bruxelles Expunere: un loc insorit Sol: bine drenat, lutos, bogat in materii organice; pH: 5.5 to 6.5 Temperatura: 15-18 grade Celsius Umiditate: udati bine, dar aveti grija ca radacinile sa nu se inece Plantare: semintele se seamana primavara, pana la mijlocul verii Spatiere: 30-45 cm, pe randuri la 60-75 cm Tip: planta rezistenta, bianuala Fertilizare: trebuie tratata cu substante fertilizatoare. Descriere Varza de bruxelles este o leguma din soiurile tarzii, care creste lent si care face parte din familia verzei. Mugurii arata ca niste verze in miniatura si se formeaza pe tulpina, langa zona in care frunzele sunt

prinse de aceasta. Daca se consuma proaspete, putin fierte, sunt o delicatesa. Ingrijire si cultivare Desi varza de Bruxelles este un ingredient de baza de sute de ani in bucataria multor zone de pe glob, ea nu este apreciata de toata lumea. Pentru cei care stramba din nas numai cand ii aud numele, o sansa de as- schimba parereea este sa o cultive chiar ei, din placere. Diferenta dintre verzele de acest tip pe care le cumparati din magazine si cele proaspete, pe care le puteti culege chiar dvs. din gradina, se observa clar in diferenta de gust. Varza de Bruxelles capata o aroma mai placuta mai ales dupa un inghet usor. Pentru cultivare, alegeti o bucata de pamant aflata in plin soare; solul trebuie sa fie usor drenabil. Pregatiti stratul inainte: sapati bine, maruntiti pamantul cu o grebla si amestecati un stat de compost de 5-10 cm. Recoltele culese toamna sunt in general mai bune din punct de vedere calitativ decat cele de vara. Data la care varza ajunge la maturitate variaza infunctie de varietate, zona in care este cultivata si de anotimp. Semintele se sadesc in rasadnite plate, cu 4-6 saptamani inainte de dta la

care doriti sa le plantati in gradina. O alta varianta este sa saditi direct in pamant semintele, cu 4 luni inainte de data la care este preconizat sa cada primul inghet. Cand le plantati in rasadnite, asezati semintele la 2,5 cm distanta. Cand plantutele mai cresc, transplantati-le in vase de 2,5-4 cm adancime. Dupa ce radacinile s-au dezvoltat suficient, transplantati verzele in gradina, la 35-60 cm distanta; se pun cate 5 seminte in cuib, la o adancime de 5 mm. Varza de Bruxelles se rareste cand plantutele au 9-12 cm inaltime, in asa fel, incat sa ramana cele mai sanatoase; distanta dintre ele trebuie sa fie de 40-60 cm. Adaugati mulci in jurul radacinilor pentru a retine umezeala in pamant pe timpul verii si pentru ca buruienile sa nu mai creasca. Cand planta atinge jumatate din inaltimea dorita, indepartati frunzele de jos, pentru a permite mugurilor de varza sa se dezvolte la maxim. Pentru a forta planta sa se maturizeze mai repede, rupeti mugurii formati pe 25 cm de tulpina; aceasta operatie forteaza planta sa isi directioneze toate resursele pe formarea unor muguri mai mari, de timpuriu.

Varza de Bruzelles se recolteaza dupa inghet, cand mugurii sunt tari, au forma compacta si culoare verde intens; trebuie sa aiba diametrul de aproximativ 2,5-4 cm. Mugurii plasati cat mai jos pe planta se maturizeaza primii. Varza ajunge la maturitate la 80-100 de zile de cand au fost plantate semintele. Se pot depozita timp de 3-5 saptamani, la 0 grade Celsius in conditii de umiditate destul de ridicate (95%). Boli si daunatori Radacina este foarte sensibila si poate putrezi repede, daca sta inpamant cu prea multa apa. Partea superioara a plantei este atrage deunatori precum fluturele de varza sau diferite tipuri de viermi, afide.

Praz Ridichi
Partea folosita Radacina, tulpina si frunzele. Si florile sunt folosite uneori in bucatarie, mai ales in salate. Familia de plante Alliaceae (familia cepei). Descrierea plantei si cultivare Prazul face parte din familia cepei, dar este mai putin iute decat ceapa sau usturoiul. Spre deosebire de ceapa si usturoi, prazul nu formeaza bulbi sau catei, dar are o tulpina comestibila, de cca. 12-25 cm lungime si 3-5 cm diametru. Prazul are frunze asemanatoare cu usturoiul. Acestea arata ca niste teci plate sau crude, taiate rondele, in salate. al plantei. Aceasta specie are doua Terenul ales trebuie sa fie adapostit si insorit pentru a se incalzi usor. Semanatul se face in luna martie, dupa ce terenul s-a zvantat, si se poate repeta la interval de 10-12 zile pentru productii esalonate. Pentru a avea o recolta de ridichi de luna mai tarziu in toamna, semanatul se poate face la sfarsitul lunii august. Se seamana in randuri distantate la 10-12 cm, la adancimea de 1,5-2 cm. Pentru 1000 mp se folosesc 0,8-1 kg samanta. Dupa rasarire, se plivesc buruienile si se raresc plantele la 5-6 cm pe rand. Daca pentru ca ridichiile sa nu se iuteasca. face o ingrasare suplimentara. Ridichiile de luna

si se consuma gatite in diverse mancaruri, primavara e secetoasa, se uda cultura Bulbul este produs in al doilea an de viata La aparitia primelor frunze adevarate se

varietati: allium ampeloprasum (usturoiul elefantului) care este cultivata pentru frunze (in Egipt si Orientul Mijlociu). Prazul poate fi crescut sau transplantat cca. 120 de zile pentru a se maturiza. In zonele nordice trebuie plantat primavara, devreme, pentru a putea fi recoltat la mijlocul verii. In zonele sudice este sadit la sfarsitul verii pentru a fi recoltat la inceputul iernii. Dupa ce planta creste indeajuns, se incepe recoltarea frunzelor. Daca se recolteaza prea multe frunze, poate fi afectata cresterea tulpinii. Descrierea condimentului Comparativ cu ceapa si usturoiul, prazul are un miros si un gust mult mai bland. Intensitatea gustului: 2 Pregatire si depozitare Selectati prazul care are cca. 2-3 cm diametru si care nu este ofilit. Varfurile trebuie sa arate proaspete si sa nu fie decolorate. Prazul rezista cateva saptamani daca este tinut la frigider (atentie, are tendinta de a se inmuia daca este ambalat prea strans).

Recoltarea se face la 4-6 saptamani de la insamantare. Daca se lasa prea mult timp, interior. Pe 1000 mp se obtin 1000-2000 kg de ridichi. de luna se pot cultiva in rasadnite calde sau in solar, semanandu-se in perioada 15 ianuarie-1 februarie. Soiurile de ridichi de luna sunt: Rosii Timpurii, Rosii cu varful alb, Saxa, Tepuse de gheata

pentru bulbi si kurrat care este cultivata ridichiile devin seci, cu goluri de aer in

cam in acelasi fel cu ceapa. Are nevoie de Pentru productii extratimpurii ridichiile

Ridichiile de iarna se seamana la inceputul toamnei, pentru a nu forma flori. Se recolteaza la 110-120 zile de la insamantare.

Prazul trebuie spalat pentru a indeparta praful si nisipul care se acumuleaza printre frunze. Frunzele de praz pot fi consumate crude (singure, sau in salate) sau gatite. Timpul de gatire va varia functie de diametrul tulpinii. Atunci cand tulpina poate fi intepata usor cu varful unui cutit, prazul este gata. Evitati sa o gatiti prea indelungat, caci se intareste.

Fasole

Gulie
a Gulia, Brassia oleracea, face parte din aceeasi familie cu varza (Cruciferae), si se cultiva pentru tulpina ingrosata care poate ajunge ca marime de la 200 g pana la 3 kg, in functie de soi si de conditiile de crestere. Originea guliei

Se seamana in primavara, mai tarziu, cand temperaturile incep sa creasca (sfarsitul lunii aprilie, inceputul lunii mai). Exista doua feluri de fasole verde: pitica si urcatoare. Fasolea pitica (oloaga) se seamana in randuri la 50 cm sau in cuiburi la 40/40 cm, cate 3-4 seminte la cuib.

Fasolea urcatoare se seamana in cuiburi la Specia salbatica Brassica rupestris creste 80/50 cm. La fiecare cuib se infige un arac de 2 m. Vara, cultura de fasole se praseste si se uda in caz de seceta. Recoltarea pastailor incepe la 15-20 zile de la inflorire. Culesul se repeta la cateva zile, pentru ca pastaile sa nu imbatraneasca pe planta si sa devina atoase. Daca se intarzie recoltarea, plantele nu mai leaga alte pastai iar productia scade. Fasolea pitica se poate semana si in iulie pentru productia de toamna. De pe 1000 mp se obtin 400-500 kg pastai. Soiuri de fasole pitica: Beste von Allen, Galbena Untoasa, Galbena de Moldova, etc. Soiuri de fasole urcatoare: Grasa de Transilvania, Pestrita de Moldova, Bogdana, Aurie de Bacau. Gulia are pretentii modeste; in conditii de seceta prelungita tulpina ingrosata devine lemnoasa. Daca din contra, se produc precipitatii abundente iar solul este unul greu care nu permite scuregera apei, tulpina se crapa intr-o prima faza, urmand la scurt timp aparitia unor infectii bacteriale sau fungice care pot compromite intreaga recolta. Lumina este un factor important in cultura plantei; desi Fasolea boabe n ara noastr suprafeele cultivate cu fasole n cultur pur a crescut mult n ultimii ani. n plus, pe suprafee ea creste si la umbra, mentinuta in aceste conditii nu va dezvolta tulpina ingrosata. Rasadul de gulie Cerinte de clima Ce soiuri de gulie sa cultivam? Dintre soiurile timpurii va recomandam Dworsky si Cupa, iar dintre soiurile tarzii Goliath albe si Goliath albastre. Soiurile timpurii sunt bune de recoltat la 70-85 zile de la rasarire, iar cele tarzii, dupa 130 de zile. spontan in zona Mediteranei, unde era cultivata inca din antichitate.

nsemnate, fasolea se cultiv i intercalat, printre porumb. Soiuri din specia de fasole comun (phaseolus perioad scurt de vegetaie (75 100 zile) i sunt cu semine albe. Dup modul de cretere a plantei, soiurile se prezint sub dou forme: - cu tulpina scund (30 40 cm) i

Rasadul de gulie se obtine in acelasi mod ca si rasadul de varza avand grija sa nu se alungeasca, deoarece planta provenita din culturile timpurii semanatul se face la iar pentru culturile tarzii semanatul se face in luna mai, pe straturi. Plantarea rasadurilor

Soiurile cultivate n ara noastr, fac parte rasad alungit nu da productii bune. Pentru vulgaris). Soiurile de fasole cultivate au o sfarsitul lui februarie, in rasadnite calde,

dreapt cunoscute i sub numele de soiuri Un rasad bun de gulie trebuie sa aiba de fasole oloag; - cu tulpin mai nalt (50 70 cm), semivolubil. Principalele caracteristici ale soiurilor de fasole sunt prezentate n tabloul: Cerine fa de clim i sol Clima varsta de 40-45 de zile in cazul soiurilor timpurii si 30-35 de zile in cazul soiurilor tarzii. Rasadurile imbatranite la care tulpina a inceput sa se ingroase nu sunt bune. Timpul de plantare este la inceputul lunii aprilie pentru guliile timpurii si luna iunie pentru guliile tarzii. Pregatirea

Fasolea este o plant iubitoare de cldur. rasadurilor se face ca si in cazul celor de Seminele germineaz la temperatura de 8 varza, iar adancimea de plantare este cea 10C, iar n timpul vegetaiei necesit o temperatur de 20 25C. Temperaturile joase ntrzie creterea i dezvoltarea, iar gerurile, chiar de 0C distrug cultura. Temperaturile prea ridicate (peste 25C) mai ales n perioada nfloririi, nu-i sunt asemenea favorabile. n ce privete umiditatea fasolea rezist relativ bine la Se aplica aceleasi lucrari de ingrijire ca si la culturile de varza, cu o singura deosebire si anume aceea ca guliile nu se musuroiesc, pentru a nu se acoperi tulpina Lucrari de ingrijire la care plantele au cerscut in rasadnita.

secet, n special n prima parte a vegetaiei. Are ns nevoie de umiditate moderat, n special de umiditate atmosferic, n timpul fecundrii florilor i a formrii boabelor. Din aceast cauz n Sudul rii, fasolea d rezultate foarte bune ct se cultiv intercalat, printre porumb. Umiditatea prea mult este ns duntoare, favornd apariia bolilor. Solurile favorabile pentru fasole sunt cele cu textur mijlocie (lutoase, lut nisipoase), fertile, cu reacie neutr (pH ul 6,5 - 7,5). Nu sunt indicate solurile: grele, reci, umede, nici cele nisipoase sau salinizate. Zonele de cultur n ara noastr fasolea gsete condiii foarte favorabile, n Cmpia de Vest i Cmpia Transilvaniei, mai ales pe vile principalelor ruri. n restul rii fasolea poate fi cultivat n condiii favorabile de cea mai mare parte a terenurilor arabile. Rotaia Fasolea este, n general, puin pretenioas fa de planta premergtoare. Cele mai bune rezultate le d ns cnd urmeaz dup culturile care prsesc terenul mai devreme i dau posibilitatea ca, prin lucrrile de pregtire, s se

ingrosata cu pamant. Recoltarea guliilor se face cand inca sunt fragede.

acumuleze ct mai mult umiditate n sol (cerealele pioase i culturile pritoare timpuri). Nu sunt indicate ca plantele premergtoare pentru fasolea culturile de leguminoase n general de floarea soarelui, rapi sau n ntruct acestea pot favoriza rspndirea unor boli comune. De asemenea, fasolea nu poate urma nici dup porumbul tratat cu erbicide triazinice. Dei fasolea merge uneori bine i dup ea nsi, pentru a se preveni rspndirea bolilor specifice, se recomand s nu revin pe acelai teren dect dup o perioad de cel puin 4 ani. Fiind n acelai timp leguminoas i pritoare i racoltndu-se destul de timpuriu, fasolea este o bun premergtoare pentru cele mai multe culturi inclusiv pentru cerealele de toamn. Fertilizarea Fasolea, ca i alte leguminoase pentru boabe, reacioneaz mai slab la aplicarea unor doze ridicate ca ngrminte. Dintre ngrmintele chimice cele cu fosfor se vor aplica toamna odat cu artura n doze de 30 60 kilograme substan activ la hectar, n funcie de rezerva de

fosfor din sol.

Modurile de cultivare a legumelor Culturile de legume timpurii si extratimpurii se pot obtine in rasadnita, in solarii de diferite tipuri si in sere-solar. Ne vom ocupa in mod deosebit de obtinerea legumelor in solarii, care sunt mai usor de amenajat si necesita mai putine investitii. Solariile sunt constructii simple, acoperite cu folie de polietilena de 0,1-0,2 mm grosime si in care se planteaza legume sau se produc rasaduri, primavara foarte devreme, in vederea obtinerii de productii extratimpurii (trufandale). Ele se monteaza cu minim 10-15 zile inainte de data plantarii, pentru ca pamantul sa se incalzeasca. Solarul simplu de tip tunel este usor de realizat. Pentru construirea acestui solar se folosesc tije de plastic flexibile sau de fier-beton de 6, lungi de 1,6-1,8 m. Tijele se asaza arcuit la distanta de 11,5 m intre ele, infigand cele 2 capete in pamant, constituind astfel scheletul solarului. Deschiderea arcului va fi de 70 cm, iar inaltimea de 40-50 cm. Pe schelet se fixeaza folia lata de 1,5 m asa fel incat sa treaca cu 15 cm peste marginile tunelului, pentru ca folia sa fie fixata prin asezarea unor brazde de pamant peste margini. La cele 2 capete ale tunelului folia se prinde in manunchi de cate 1 tarus-ancora. Intr-un astfel de solar se pot planta 2-3 randuri de rasaduri de talie mica: salata, varza, conopida, etc. Dupa ce timpul s-a incalzit, solarul se desfiinteaza, iar cultura ramane in camp deschis. Orientarea tunelului trebuie facuta astfel incat vanturile puternice sa bata in lungul acestuia.

Un alt tip de solar este solarul inalt de tip tunel. Acesta are scheletul de fier-beton de 14-18, cu deschiderea la baza de 5-7 m. Tijele din fier sunt sudate intre ele cu bare de fier, iar de o parte si de alta a coamei se intind cate 3 randuri de sarma galvanizata pentru sustinerea foliei. Fiecare picior al arcadei se introduce intr-un locas din teava fixata in beton, pentru o mai buna stabilitate. Folia de polietilena de 0,2 mm trebuie sa depaseasca marginile solarului pentru ancorare sau acoperire cu pamant pe margini. Dupa ce s-a acoperit solarul cu folie, peste acesta se intinde prin incrucisare sarma de 3 mm care se fixeaza cat mai bine si mai strans pentru a impiedica ruperea foliei de catre vant. Daca exista posibilitatea, acest tip de solar poate fi prevazut in interior cu tevi pentru incalzire (sere-solar). Cultura legumelor in solarii Cateva soiuri de legume ce se pot cultiva in solar cu rezultate foarte bune: rosii: Marita 15; Marita 25; Vidra 14; Isalnita 50; Delicates; Vemone ardei gras: Export; Urias de California; De Dunarea; Solaris vinete: Delicia; Bucurestene; Pana Corbului; Lidia; Narcisa Dupa ce s-a incalzit pamantul in solar (10-15 zile de la montare si acoperire cu folie), se ierbicideaza si se modeleaza terenul in straturi ridicate pe rand, lasand distantele specifice fiecarei culturi intre randuri. Plantarea rasadurilor in solar se face intre 20-25 martie la rosii, 5-15 aprilie la ardei, 1-15 aprilie la vinete. Trebuie ca temperatura in sol la adancimea de plantare sa nu fie mai mica de 10-12 gr C. La plantare se folosesc rasaduri viguroase, sanatoase, produse in ghivece sau cuiburi nutritive. Inainte de plantare, rasadurile se uda si se trateaza contra daunatorilor. Lucrari de intretinere in solar Dupa plantare, in locul plantelor care nu s-au prins, se planteaza alte rasaduri din acelasi soi. Se afaneaza solul prin prasile, prima oara la 10-12 zile de la plantare, apoi la 2 saptamani. Legumele se iriga functie de cultura, de obicei intre randuri, aducand apa pe santuri. Fertilizarea se face uniform, in apropierea randurilor, incorporand ingrasamantul in sol odata cu prasilele. De mare importanta este dirijarea temperaturii si umiditatii, realizata prin aerisirea solarului si irigare corecta. Aerisirea se face prin deschiderea usilor

din capete, sau prin ridicarea foliei la mijlocul solarului in zilele foarte calduroase. Daca nu se respecta aceste conditii, apar bolile la plante si cultura poate fi periclitata. Combaterea bolilor se face prin masuri de igiena a culturii (indepartarea plantelor bolnave) si tratamente fito-sanitare. Lucrari speciale: La rosii: - sustinerea plantelor pe sarme sau sfori cat mai din timp (20 zile de la plantare) - copilitul (vezi ingrijirea rosiilor) - carnitul plantei la 3-4 inflorescente pentru culturile extratimpurii si 8-10 inflorescente pentru culturile prelungite - defolierea frunzelor de la baza, imediat dupa plantare, si a celor ingalbenite La ardei: - lucrari de formare a tufei, lasand 3-4 ramificatii; lastarii de rod se lasa in exterior si se ciupesc la 1-2 flori, iar lastarii interiori si cei sterili se suprima - carnitul varfului lastarilor la 2 frunze deasupra ultimului fruct - defolierea frunzelor batrane La vinete: - ciupirea lastarilor pana la aparitia primelor flori; se lasa 1-3 copili care se carnesc dupa 2-3 fructe; daca apar mai multe flori la un loc se raresc, lasand numai una - se defoliaza frunzele de la baza si cele care umbresc florile Cultura legumelor in camp Insamantarea direct in camp se face pentru obtinerea de productii timpurii la legumele care suporta mai bine temperaturile mai scazute, ca morcovul, patrunjelul, mazarea, ceapa, salata, spanacul, etc. Unele seminte (morcov, patrunjel) rasar mai greu, la 20-25 zi Plantarea rasadurilor in camp Rasadurile trebuie sa fie viguroase, sanatoase, cu frunze de culoare verdeinchis si cu radacini puternice. Perioada de plantare este in functie de specie. La plantare, pamantul se indeasa bine in jurul radacinilor astfel incat sa nu ramana goluri in care sa patrunda aerul uscat de afara. Daca terenul nu a fost ingrasat, e bine sa se puna 300-400 gr mranita la cuib, amestecandu-se cu pamantul. De mare importanta este adancimea de plantare; daca e prea adanc, cresterea

plantelor va fi incetinita de lipsa aerului, iar daca plantarea se face prea la suprafata, rasadurile se vor usca. Udarea se face conform cerintelor culturii respective. Calendarul gradinii de legume FEBRUARIE - Se incearca semintele sanatoase punand cateva din ele sa incolteasca in muschi sau nisip umezit. - Livada doarme sub amortirea iernii; in zilele frumoase se pot curata pomii de frunzele uscate - in ele se ascund dusmani din primavara; tot in aceste zile se sapa pomii la radacina si se pune gunoi, se acopera cu pamant sapat, sau se aduna zapada la radacina lor. - si pamantul are viata lui; din cand in cand nu strica sa se puna pe el gunoi. Pe straturile de langa casa se pune gunoi de pasari, cenusa pentru ingrasarea pamantului. MARTIE - replicatul rasadurilor in cuburi sau ghivece nutritive destinate culturilor timpurii de camp (tomate, ardei, vinete) - insamantarea in rasadnite sau solarii incalzite biologic a legumelor destinate culturilor de vara (varza, tomate) - plantarea in prima jumatate a lunii in solarii sau tunele a verzei timpurii, conopidei timpurii si gulioarelor - plantatul si semanatul din timp a mazarei, verzei si conopidei timpurii, a cepei din arpagic si samanta, a usturoiului de primavara, a morcovului, patrunjelului, spanacului, ridichii de luna, etc. - in a doua jumatate a lunii se planteaza in rasadnite castravetii, ardeii - se pregatesc solariile pentru tomate, ardei, vinete - se continua protejarea verdeturilor cu polietilena si recoltarea verdeturilor produse in sistem fortat - se practica supraaltoirea pomilor (unde e cazul) dupa metoda prin despicatura, copulatie sau triangulatie - fertilizarea suplimentara cu azot - dezgropatul si demusuroitul vitei de vie - se face taierea radacinilor pornite din altoi (taierea de rodire si copcitul) - in legumicultura se continua dezinfectarea rasadnitelor, solariilor, cu formalina sau sulfat de cupru; - pomii fructiferi se pot stropi cu solutie sulfo-calcica, impotriva fainarii; peste 2 saptamani se mai face o stropire impotriva moniliei, cu o solutie pe

baza de cupru. Tot in aceasta luna putem pregati terenul pentru plantarea de noi pomi fructiferi: se sapa si se gunoieste pentru a fi reavan, apoi, spre sfarsitul lunii, se pot planta. APRILIE - pana la mijlocul lunii aprilie se mai pot planta in gradina: - radacinoasele (morcovi, patrunjel, pastarnac) in randuri, distanta de 25 cm; salata, spanacul; - se seamana soiuri de mazare tarzie, sfecla rosie si samanta de ceapa; - de la mijlocul lunii incepe: - plantatul varzoaselor, guliei si conopidei; - semanatul cartofilor preincoltiti la distanta de 70 cm intre randuri, iar pe rand, intre cuiburi, 30-40 cm, la adancimea de 10 cm; - semanatul fasolei, castravetelui, pepenelui si dovlecelului; - se mai poate semana inca sfecla rosie la 30 cm intre randuri; - plantarea telinei la distanta de 40 cm intre randuri si pe rand; - semanatul porumbului; - semanatul florilor anuale, plantatul trandafirilor, al daliilor, gladiolelor, crinilor; - la sfarsitul lunii se poate planta rasadul de rosii timpurii si ardei; - Atentie la semanat! Combinatii bune: morcovi-mazare, semanate alternativ; ceapa-morcov, semanate alternativ; ceapa-sfecla rosie-gulie; cartof timpuriu-mazare; cartof-fasole sau ridiche de luna cu fasolea. Combinatii rele: ceapa-usturoi; morcov-patrunjel; mazare-fasole; castravetecartof; - n livada se uda bine pomii fructiferi plantati in primavara si se incepe pregatirea pentru stropitul lor. MAI - incepe plantarea rasadurilor de legume. Vom planta rasadurile de ardei, rosii, castraveti, varza, gulie, conopida, broccoli, telina, ceapa (din seminte), praz, vinete; - inainte de plantarea rasadurilor este necesar sa faceti o erbicizare a solului cu urmatoarele substante: Dithane 0,5%, Captan 5%, Merpan 0,5%. De asemenea, uneltele trebuie dezinfectate cu solutie de Carbetox 0,4% sau sulfat de cupru 2-3%. - plantarea rasadurilor de varza timpurie, conopida, broccoli si castraveti se face numai pe pamant umed, la o temperatura de 7-10 grade Celsius. daca nu

a plouat, udati terenul, operatiune care se repeta si dupa plantare; - rasadurile vor avea roade dupa 50-60 de zile, timp in care trebuie sa prasiti de 2 ori si sa udati din 10 in 10 zile. Controlati mereu rasadurile pe masura ce cresc si nu ezitati sa folositi insecticide daca vor aparea paraziti: purici, fluturi, muste. IUNIE - daca nu ai reusit sa termini plantarea rasadurilor de legume in luna mai, ai timp doar la inceputul lunii iunie sa plantezi rasadurile de rosii, ardei si vinete; - pe soluri fertilizate cu ingrasamant organic planteaza conopida, varza de toamna, varza rosie, varza de Bruxelles, gulia de toamna si broccoli; - foloseste culturile succesive pe parcele eliberate dupa ceapa verde, salata, spanac, mazare si gulioare. n vederea infiintarii culturilor duble cureti terenul de resturile vegetale, sapi si nivelezi pamantul. Poti cultiva fasole, ridichi de toamna, castraveti de toamna; - este perioada pentru palisarea, copilirea si carnatirea rosiilor timpurii; - daca ai vita de vie, continua legarea lastarilor, copilitul si carnatitul (indepartarea varfurilor tuturor lastarilor mai vigurosi). Daca ai timp suficient, aranjeaza frunzele vitei in asa fel incat ciorchinii sa aiba mai multa lumina, mai mult soare. Stropeste via contra manei, fainarii si putregaiului; - intinde castravetii timpurii din sera pe sfoara. Daca frunzele nu sunt ridicate pe sfoara, castravetii nu vor avea lumina si nu se vor coace; - continua prasitul. Plivitul, raritul si irigarea zarzavaturilor si combaterea bolilor si daunatorilor la legume. IULIE - Atentie! Rosiile care incep sa se maneze pot fi salvate prin ruperea regulata a frunzelor si indepartarea fructelor stricate. AUGUST - grabeste strangerea cepei, dar inainte de depozitare pastreaz-o la soare cateva zile; - continua recoltarea castravetilor pentru muraturi; - strange rosiile pentru sucuri si bulion, dar nu uita sa continui copilitul si carnitul lor; - spre sfarsitul lunii poti incepe recoltarea cartofilor, dupa o prealabila

verificare daca s-au maturat suficient; - fasolea uscata pentru consum se aduna, se despoaie si se mai pastreaza la soare cateva zile inainte de depozitare; - pentru o productie sporita de ardei vei continua fertilizarea cu azot si potasiu; - continui recoltarea vinetelor, ardeilor, verzei de vara, pepenilor galbeni si verzi; - in livezi incepe adunarea merelor de vara (imediat dupa ce roua s-a uscat) si se continua recoltarea piersicilor si a caiselor tarzii; - incep sa se coaca strugurii timpurii, dar atentie, acestia nu se recolteaza decat daca sunt complet copti, caci altfel sunt acri; - nu uita sa semeni pe sol bine maruntit salata, pentru obtinerea rasadului de plantat la inceputul lunii octombrie; - daca vrei sa ai hrean cu radacina dreapta si groasa, indeparteaza radacinile laterale; - pe terenuri eliberate se poate semana spanac, morcov si patrunjel, pentru productia de primavara. SEPTEMBRIE - acum este momentul strangerii semintelor pentru primavara. La tomate, se aleg fructele mari, specifice soiului, sanatoase, coapte bine. Rosiile se zdrobesc bine, se pun in vase cu apa, unde se spala bine. Dupa ce s-au spalat se indeparteaza de pe seminte resturile de pulpa si se lasa apa sa se linisteasca. Semintele bune se lasa la fund, in timp ce semintele seci plutesc la suprafata. Semintele bune se spala bine si se pun la uscat, la soare. Cand s-au uscat trebuie sa aiba o culoare albicioasa-argintie. n medie la 10 kg tomate se obtin 30-50 g samanta ( in functie de soi). La ardei, pentru extragerea semintelor se taie fructul in jurul coditei, apoi se scot semintele (codita cu seminte se aseaza pe un ziar si cu mana se desprind semintele). Acestea se spala in apa, se separa semintele bune de cele seci prin punerea lor in apa si decantarea apei. Se usuca la umbra, iar semintele se rasfira intrun strat subtire (1-2 cm). Din cand in cand se rascolesc cu mana, pentru a se usca mai repede. Cand sunt uscate au o culoare galben-aurie. Se pastreaza pana in primavara in pungi de hartie. Din 15 kg ardei se pot obtine in medie 100 g samanta. La vinete, cand fructele au ajuns la maturitate, se zdrobesc, se toaca marunt, apoi pulpa se pune intr-un vas cu apa, unde se freaca bine cu mainile pentru a separa semintele de pulpa. Semintele bune sunt grele si se lasa la fundul apei, separate de cele seci, usoare, care raman la suprafata. Cele bune se spala, se usuca la umbra si apoi se pun in pungi de hartie. La

castraveti se aleg fructele mari, galbene, care au ajuns la maturitate. Se lasa la soare 6-7 zile, dupa care se extrag semintele. Se taie longitudinal fructul si cu o lingura se scot semintele, se spala si se lasa in apa. Apoi, dupa cateva ore acestea se desprind usor de mucilagiile care le inconjoara. Semintele bune raman la fundul vasului, se scurg, se usuca la soare in strat subtire de 12 cm, cat mai repede, pentru a nu se innegri. La salata, semintele ajung la maturitate la 25-30 de zile de la inflorire. Plantele se taie, se fac snop, se duc la umbra pentru uscare. Dupa o saptamana snopii se scutura bine deasupra unui ziar, se vantura si ramane samanta buna, care se pastreaza in pungi de hartie. La ceapa, semintele se recolteaza dimineata, pe roua, pentru a nu se scutura. Se taie cu tija intreaga, se fac snopi mici, se usuca la umbra, dupa care se scutura capsulele, sa iasa semintele, care sunt de culoare neagra. Se vantura semintele si se pun la uscat in strat subtire. OCTOMBRIE - se scot cartofii de toamna; - morcovii, patrunjelul, pastarnacul se scot pe timp uscat, se zvanta, se curata de frunze si se depoziteaza in pivnita; - se recolteaza ultimii ardei, care au devenit dulci si carnosi; - rosiile necoapte se pot smulge din vrejuri cu tot si se pun la adapost si intuneric, unde se coc; - se recolteaza varza si se pune la murat; - se recolteaza vinetele, ardeii, guliile, morcovii, patrunjelul, pastarnacul, telina; - se recolteaza gogonelele, care pot fi puse la murat sau pot fi depozitate in pivnita sau in incaperi mai calduroase, unde cu timpul se inrosesc si se pot consuma ca rosii coapte. Se vor depozita numai gogonelele sanatoase; pivnita inainte de depozitare trebuie aerisita, curatata si dezinfectata; - se defriseaza terenul de resturile vegetale si se pregateste terenul in vederea fertilizarii; - se sapa terenul, pe masura ce s-au recoltat ultimele legume; - Nu uita! Pentru a avea legume proaspete primavara devreme, este timpul sa le cultivam - ceapa verde (de stufat), usturoiul verde, salata, spanacul, loboda, toate acestea rezista bine la temperaturi joase: se planteaza rasadul de salata pentru primavara, cu 2-3 udari obligatoriu; se seamana morcovii, patrunjelul, mazarea, ceapa si usturoiul pentru recoltele timpurii de anul viitor; - se recolteaza merele, perele, gutuile, nucile, prunele; - se aduna porumbul care este copt;

- se mai pot aduna semintele de ceapa si loboda; - pentru protejarea pomilor tineri de inghet si de rozatoare vom pune frunze moarte in jurul lor si le vom acoperi tulpinile cu saci. NOIEMBRIE - pe masura ce gogosarii se coc, sunt culesi si pusi la borcan; - sfecla rosie mai poate fi recoltata, curatata de frunzele verzi si depozitata in pivnita; - se mai culege porumbul, se taie cocenii si se pun pe foc; - zarzavaturile vor fi recoltate dupa 1 noiembrie, dupa caderea brumei; - varza se recolteaza tot acum; - toamna se scurteaza radacinile pomilor batrani pentru a le prelungi viata. O lucrare care da bune rezultate la pomii batrani carora li s-au aplicat taieri de regenerare este si intinerirea radacinilor. Aceasta lucrare se face fie in toamna premergatoare regenerarii, fie primavara, inainte de intrarea pomilor in vegetatie, si consta in saparea unui sant circular in dreptul proiectiei coroanei pe sol, adanc de 60-80 cm si lat de 60 cm. Toate radacinile se taie cu fierastraul de pomi si se scot. Apoi santul se acopera cu pamant amestecat cu ingrasaminte. Pentru un pom se socotesc 150 kg gunoi de grajd bine putrezit, 3 kg superfosfat si 1 kg sare potasica. santul se umple pe trei sferturi, se toarna 10 caldari de urina de grajd subtiata cu apa (1 parte urina si 3-4 parti apa). Dupa udat santul se umple definitiv cu pamant. La pomii batrani se face o scurtare foarte puternica a ramurilor de schelet astfel incat jumatate din lungimea lor se taie. Trebuie insa sa respectam cateva reguli la taierea de intinerire: 1) punctul din care se face scurtarea ramurilor trebuie sa se afle deasupra unor ramuri lacome sau a unei ramuri laterale; 2) in locul unde se face taierea, ramura nu trebuie sa fie au groasa de 8-10 cm. Pentru asigurarea unei incarcaturi normale de fructe pe pom, este bine sa se faca si rarirea ramurilor de rod, stiut fiind ca distanta normala intre ele este de 1020 cm. Trebuie pastrate ramurile de rod cu pozitie laterala, acestea fiind considerate cele mai bune.

Pregatirea culturii O gradina de legume proprie va poate furniza, functie de suprafata, necesarul de legume pentru toata familia. Mai mult, surplusul poate fi valorificat, asigurandu-va astfel si o sursa suplimentara de venituri. In cazul in care dispuneti de un teren destul de mare ca suprafata, si forta de munca necesara, puteti pune bazele unei afaceri profitabile. Pregatirea culturii de legume este o etapa foarte importanta pentru obtinerea unor productii bogate si de calitate. Pregatirea trebuie sa se faca tinand cont de urmatorii factori: 1.Teren 2.Seminte 3.Ingrasaminte 1.Terenul Solul sa fie bogat in substante hranitoare, cu apa freatica la cel putin 1 m de la suprafata si ferit de inundatii. Terenul sa se gaseasca in apropierea unei surse de apa pentru udat. Locul sa fie drept sau usor inclinat spre sud pentru a iriga mai usor. Terenul ales sa fie insorit, ferit de vanturi sau furtuni puternice (marginit de o liziera de copaci). Este de preferat ca terenul sa fie usor accesibil (drumuri, sosele), pentru a usura transportul. Terenul se ara din toamna la 25-30 cm adancime. Primavara, dupa ce s-a uscat, terenul se lucreaza cu grapa pentru a nu forma crusta. Intr-o parte a gradinii se rezerva un loc pentru culturile care raman pe loc mai multi ani. Amenajarea terenului consta in executarea canalelor (santurilor ) de irigare. La impartirea terenului pe parcele se va tine cont de modul de udare al legumelor de pe parcelele respective, precum si de cerintele legumelor (lumina, adapost, etc.).

Pentru culturile timpurii se pot face straturi inaltate sau coborate de 10-20 cm si 1-1,3 m latime despartite de poteci late de 30 cm. Este recomandat sa nu se cultive aceeasi planta 2 ani la rand pe acelasi loc, deoarece productia din anul urmator va fi mai mica si mai slaba calitativ, mai ales datorita inmultirii de boli si daunatori, specifici culturii respective. De retinut ca o leguma se cultiva din nou pe acceasi parcela dupa 2-4 ani. Foarte mare importanta are fertilizarea terenului din toamna (fertilizare de baza), prin care se asigura nevoia de hrana pentru urmatoarele 2-3 culturi. Ingrasarea terenului se face odata cu aratura de toamna, imprastiind ingrasamantul cat mai uniform. Semintele Pentru obtinerea unor productii legumicole mari si de calitate este bine sa se foloseasca seminte care indeplinesc anumite conditii, si anume: Soiul legumei sa fie indicat pentru zona si solul specifice terenului ales. Perioada de vegetatie a culturii (soiuri timpurii, de vara, tarzii, etc.). Calitatea germinativa a semintelor si vechimea lor. Este bine ca semintele sa se procure de la producatori autorizati sau magazine speciale. De mare importanta este si tratarea semintelor impotriva bolilor si daunatorilor. Semintele procurate de la producatori sunt deja tratate in acest sens. Ingrasamintele Fertilizarea terenului este bine sa se faca folosind numai ingrasaminte organice, deoarece este mai sanatos si pentru Dvs., cat si pentru clientii amatori de legume proaspete, care vor aprecia acest lucru. Solul bogat in substante hranitoare va da o recolta mai mare, iar legumele vor fi mai gustoase si mai bune calitativ. De aceea gradina de legume trebuie fertilizata in fiecare an. Cel mai bun ingrasamant este gunoiul de grajd putrezit, care se aplica de regula toamna, la pregatirea terenului. In functie de posibilitati, gunoiul se da in primul rand la culturile de castraveti, vinete, varza, conopida, tomate, ardei, cartofi, dovlecei. Un alt ingrasamant organic este mranita , care se obtine in amestec din gunoi de grajd foarte bine putrezit (2-3 ani) si resturi vegetale descompuse. Aceasta se foloseste in cantitati mai mici, aplicandu-se in special la cuiburile vegetale, la plantare, insamantare sau la ingrasarea suplimentara. Compostul se prepara destul de usor, din resturi vegetale, paie, frunze uscate, buruieni smulse la plivit, cenusa, resturi alimentare. Toate acestea se asaza in gramada intr-un loc mai izolat. Coama gramezii va forma o scobitura pentru ca apa de ploaie sa se stranga si sa patrunda in interior. In lipsa ploilor gramada se va uda periodic cu apa sau cu urina de la animale.

Odata la 3 luni, gramada de compost se intoarce si se muta alaturi, straturile de sus asezandu-se la baza, iar cele de jos la coama. Dupa 2-3 ani se va obtine un ingrasamant foarte valoros d.p.d.v. nutritiv, care se foloseste la fel ca mranita. Amanunte despre folosirea ingrasamintelor pentru fiecare tip de leguma in parte puteti afla in paginile referitoare la aceste legume. Obtinerea rasadurilor Legumele ce se cultiva mai frecvent prin rasaduri sunt rosiile, vinetele si ardeii, care au cerinte mai mari in ce priveste caldura si necesita o perioada mai mare de vegetatie pana la recoltare. Prin rasaduri se cultiva si plante mai putin pretentioase, ca varza, conopida, gulia, in scopul de a obtine productii timpurii, de asemenea si prazul, ceapa de apa, telina, castravetii, si dovleceii, tot in acelasi scop. Realizarea rasadnitelor presupune urmatoarele materiale: gunoi de grajd proaspat, nefermentat; pamant de rasadnita (de "telina"); tocuri de lemn; geamuri; rogojini. Gunoiul de grajd se foloseste pentru incalzire (rasadnita calda). Cel mai bun este gunoiul proaspat de cal, care intra repede in fermentatie si da cantitatea cea mai mare de caldura. Se poate folosi si gunoi proaspat de vite, fiind indicat sa se amestece cu gunoi de cal. Avantajele folosirii gunoiului de grajd sunt mai multe, printre care costul scazut, nu necesita instalatii speciale, iar dupa ce s-a folosit poate fi intrebuintat la producerea de mranita sau ca ingrasamant suplimentar. Pamantul de rasadnita, sau de telina, cum mai este denumit, se pregateste inca din timpul verii, in felul urmator: - dintr-un loc intelenit (inierbat), pajisti, izlazuri, etc., se fac brazde groase de 10-12 cm si lungi de 20-30 cm. Acestea se asaza in gramezi, unele peste altele, cu iarba la iarba, intr-un loc umbrit, udandu-se din timp in timp pentru a putrezi mai usor. Dupa putrezire rezulta pamantul de telina care se amesteca in anumite proportii (vezi mai jos) cu mranita si nisip. In lipsa unui loc intelenit se pot taia brazde dintr-un camp de lucerna sau trifoi. Nisipul se foloseste pentru a face pamantul de rasadnita mai permeabil si mai usor. Cultura Mranita % Pamant de telina % Nisip % Rosii 50 25 25 Ardei, Vinete 40 50 10 Castraveti 40 40 20 Varza, Conopida 50 25 25

Salata verde 25 75 -Tocul de rasadnita Exista mai multe variante de rasadnite (ex.: cu 2 pante, ingropate, etc.), insa cea mai simpla este cea cu toc pe care o vom prezenta in continuare. Tocul este format dintr-o rama de lemn de 25-30 cm inaltime, 4 m lungime si 1,5 m latime, avand prinsa din metru in metru cate o stinghie pentru sprijinirea foilor de geam, cu dimensiunea de 1 pe 1,5 m. Rama se asaza pe un strat de gunoi de grajd amenajat pentru rasadnita, mai lat decat tocul, si gros de 40-70 cm. Geamurile au rol de mentinere a caldurii degajate. In interiorul tocului se mai pune un strat de gunoi de grajd proaspat, de cca 5 cm grosime, dupa care rasadnita se acopera cu foile de geam si rogojini. Dupa cateva zile, daca se constata inceperea fermentarii (apar picaturi de apa pe interiorul geamului), se asaza amestecul de pamant intr-un strat de 12-15 cm. Pamantul se grebleaza, dupa care se acopera iar rasadnita. Semanatul in rasadnita se face cand pamantul s-a incalzit, lucru ce se constata prin aparitia buruienilor. Inainte de semanat, pamantul se niveleaza cu grebla, distrugand astfel si buruienile. Semanatul in rasadnita se poate face in randuri sau prin imprastiere cat mai uniforma. Peste seminte se presara un strat de mranita gros de 1-2 cm. Se batatoreste usor pamantul si se uda cu o stropitoare cu sita fina, cu apa calduta. Rasadurile se pot planta si in ladite, in ghivece sau in paharele din plastic, in lipsa tocurilor de lemn. Pe fundul laditelor se fac cateva gaurele prin care sa se scurga excesul de apa. Se asaza un strat de nisip de 1 cm grosime, dupa care se pune amestecul de pamant. Semanatul se face in randuri, la 4-5 cm distanta. Laditele se tin intr-o incapere incalzita, iar dupa rasarire se asaza langa geam, la lumina. Cand rasadurile au atins perioada optima, se planteaza in gradina. Rasadirea in ghivece se aplica la legume care suporta greu transplantarea in gradina (ex. castraveti, dovlecei), asa fel incat acestea sa fie plantate in gradina cu pamantul din ghivece, fara a fi afectate radacinile. Se folosesc ghivece mici de pamant ars cu diametrul de 6-8 cm sau paharele de plastic gaurite la fund. Ghivecele se umplu cu pamant pana la jumatate, apoi se seamana cate 2 seminte la ghiveci prin apasare cu degetul, dupa care se uda cu apa calduta si se tin la lumina si caldura. La ghivece se mai pot produce rasaduri si de la alte legume

Rasadirea in ladite Rasadirea in ghivece Ingrijirea rasadurilor Pana la rasarire, rasadnita se tine acoperita cu geam si rogojini. Imediat ce plantele incep sa apara, se inlatura rogojinile pentru patrunderea luminii. Rasadnita se va aerisi zilnic, chiar si pe timp mai racoros, ridicand brusc geamul si lasandu-l imediat la loc. Pe masura ce timpul se incalzeste, aerisirea se va face tot mai des. Daca pamantul din rasadnita tinde sa se usuce, se uda usor cu apa calduta. Nu trebuie sa fie nici prea multa umezeala, deoarece rasadurile se alungesc prea mult, se imbolnavesc si cad. Daca se intampla acest lucru, se aeriseste bine rasadnita, iar plantele bolnave se smulg. Daca apar coropisnite, se ingroapa la 2-3 cm din loc in loc momeli. Combaterea coropisnitelor prin momeli se face dupa urmatoarea reteta: se fierb 15 minute 100 gr boabe de grau; dupa racire se amesteca cu 5 gr insecticid (Aldrin, Detox, Duplitox, Sintox, Sinoratox, etc.) si 1 gr untdelemn. Calirea rasadurilor se face cu scopul ca acestea sa se obisnuiasca cu conditiile climaterice mai aspre, la plantarea in camp. Pentru aceasta, cu 1015 zile inainte de plantare se ridica geamurile, la inceput numai ziua, apoi si noaptea. Udatul in acest timp se reduce la minim sau se suprima total. Plantarea rasadurilor se va face tinand cont de perioadele specifice fiecarei legume, tinand cont de caracteristicile culturii respective.

1.Bolile legumelor Caderea rasadului este o boala care apare in rasadnita, si ataca rasadurile de rosii, ardei, varza, conopida. Se manifesta prin aparitia unor pete brune la baza tulpinii. Planta se ofileste, cade la pamant si apoi putrezeste. Atacul se manifesta pe zone (vetre) care se pot mari si in cateva zile toate rasadurile pot fi distruse. Combatere: se smulg si se ard rasadurile bolnave depistate din timp, iar locul ramas se prafuieste cu sulf (50 gr la mp) sau se stropeste cu solutie de sulfat de cupru 2,5% (2 litri solutie la mp), ferind plantele sanatoase. Prevenire: se stropeste patul germinativ din rasadnita, dupa semanat, cu Captadin 0,3% sau Micodifol 0,2%. Pentru protejarea rasadului si impotriva altor boli, se repeta tratamentul si dupa rasarirea plantelor. Se pot folosi si alte produse recomandate de magazinele de specialitate BOLILE LA ROSII Mana se manifesta in perioadele ploioase prin aparitia unor pete apoase pe frunze si a unor pete brune pe fruct. Aceste pete se maresc, cu timpul acoperind tot fructul. Pe timp umed, atacul se dezvolta foarte repede, putand cuprinde toate rosiile, mai ales daca plantele nu sunt ridicate de la sol prin sustinere pe araci sau spalieri. Combatere: Rasadurile trebuie obtinute numai din seminte sanatoase, tratate. Samanta folosita se dezinfecteaza inainte de rasadire prin scufundare in apa incalzita la 45-50 gr C timp de 10 minute. Tratamente preventive: Turdacupral 0,5%, Dithane 0,5%, zeama bordeleza 0,75-1%, Ridomil 0,25% - Zeama bordeleza este o substanta de combatere a bolilor care se prepara foarte usor in gospodarie astfel: pentru o concentratie uzuala de 0,75-1%, la

100 litri apa se foloseste 1 kg piatra vanata (sulfat de cupru), care se neutralizeaza cu var nestins in proportie de 2:1 (0,5 kg), sau var stins (pasta) in raport de 1:1 sau 1:2; piatra vanata se dizolva in apa calda cu o zi inainte; solutiile de piatra vanata si de var se prepara separat; dupa dizolvare, solutiile se amesteca si se adauga apa pana la 100 litri solutie. Este important ca zeama bordeleza sa aiba o reactie neutra sau slab alcalina, verificand cu hartia de turnesol care trebuie sa se albastreasca. Daca nu se intampla acest lucru, se mai adauga lapte de var. Prepararea trebuie facuta numai in vase de lemn sau smaltuite, si nu in vase de metal. Solutia nu trebuie pastrata prea mult timp, cel mult de la o zi la alta. Ofilirea bacteriana (cancerul bacterian) Boala se manifesta prin rasucirea frunzelor, care se vestejesc si sunt orientate in jos. Pe fruct se observa pete albicioase cu un punct brunnegricios in mijloc. Combatere: se face prin smulgerea si arderea plantelor bolnave si distrugerea prin ardere a tuturor resturilor de plante ramase dupa recoltare. Semintele folosite se trateaza cu acid acetic 0,8% timp de 24 ore sau solutie de Ortocid 0,2% timp de 30 minute. Cultura se stropeste cu zeama bordeleza 0,75-1%, Turdacupral 0,5% sau Dithane 0,5%. Putregaiul cenusiu formeaza pe fructe un puf cenusiu prafos in locurile cu leziuni. Combaterea se face avand grija ca lucrarile de intretinere a culturii (plivit, carnit) sa nu se faca dimineata, cand plantele sunt ude; se stropeste cu Captadin 0,3%, Rovral 0,2% Alternarioza se manifesta sub forma unor pete brun-negricioase, situate concentric pe frunze si adancite pe fructe. Combatere: stropiri pe frunze cu Captadin 0,3%, Mycodifol 0,2%, Dithane 0,2%. Septorioza (patarea alba a frunzelor) Pe frunze apar pete circulare de 1-4 mm. La inceput petele sunt brune, apoi capata o culoare alb-cenusie, inconjurata pe margini de o dunga brun intunecata, in dreptul petelor observandu-se puncte negre. Atacul incepe pe frunzele de la baza. In conditii de umiditate ridicata (mai ales in solar), petele sunt foarte numeroase, putand determina uscarea partiala sau totala a frunzelor. Combaterea se face prin aplicarea a 2-3 stropiri la interval de 7-10 zile cu: Captadin 0,3%, Zineb 0,5%, Turdacupral 0,5%, zeama bordeleza 0,75-1%, Dithane 0,4%. Primul stropit se va aplica imediat dupa aparitia primelor pete. Dupa recoltare se vor strange si se vor arde toate resturile. Basicarea fructelor ataca tulpinile, frunzele si fructele. Pe fructe apar pete de

5-8 mm, negre, rugoase, mai numeroase langa codita fructului. Cu timpul se formeaza rani adancite. Combatere: zeama bordeleza 0,75%, Turdacupral 0,5%. BOLILE LA ARDEI Mozaicul se manifesta prin pete difuze in spatiile dintre nervuri. Pe fructe apar pete brune denivelate. Piticirea se manifesta prin faptul ca plantele raman mici. Pe frunze apar pete mari, concentrice, de culoare bruna. Tesutul din dreptul petelor capata o culoare albicioasa. Combatere: folosirea de rasaduri sanatoase si evitarea culturilor succesive de ardei pe acelasi loc; combaterea paduchilor de frunze (afide) care transmit virusul, cu Fernos 0,05%. Putregaiul negru Boala se manifesta prin pete adancite si negre pe fructe. Combatere: la aparitia primelor pete se stropesc plantele cu Dithane 0,2%, Captan 0,2% Antracnoza se manifesta la temperatura si umiditate ridicate, prin pete negre, adancite, pe fructe. Combatere: stropiri preventive cu Dithane 0,2% si rotatia culturii. BOLILE LA VINETE Patarea bruna a frunzelor si fructelor cu pete circulare de culoare maslinie. Frunzele sunt perforate si se vestejesc. Pe fructe boala se manifesta prin pete brune, infundate in pulpa fructului. Tesuturile atacate putrezesc. Combatere: recoltarea si arderea frunzelor si fructelor atacate. Stropiri cu Topsin 0,1% sau Derosal 0,1%. BOLILE LA VARZA Hernia radacinilor de varza este o boala care apare frecvent in terenurile umede si acide. Sunt atacate radacinile, pe care se produc umflaturi alungite de diferite marimi, ajungand si de marimea unui pumn. Radacinile atacate se innegresc si putrezesc. Plantele stagneaza in crestere, nu mai formeaza capatana, se ofilesc si mor. Combatere: folosirea de rasaduri sanatoase, si cultivarea pe acelasi teren dupa 4-5 ani. Plantele bolnave se vor smulge si se vor arde. Boala ataca si conopida. Putregaiul uscat al verzei se manifesta prin zbarcirea si putrezirea radacinii si tulpinii. Pe partile atacate apar pete ovale, usor adancite, de culoare brundeschisa. Combatere: dezinfectia semintelor cu apa calda (50 gr C) timp de 20-25

minute. Adunarea si arderea plantelor bolnave. Rotatia culturii dupa 3-4 ani. Boala ataca si conopida. BOLILE CEPEI Mana cepei este boala cea mai frecventa. Pe frunze apar pete decolorate, care se maresc treptat. Pe vreme umeda petele se acopera cu puf cenusiuviolaceu. Frunzele atacate se inmoaie, se usuca si cad, iar bulbii nu se mai formeaza. Combatere: Tratarea arpagicului inainte de plantare prin prafuire cu Cripodin 2 gr la 1 kg arpagic. Stropirea preventiva a culturii cu Zineb 0,3%, Captadin 0,3%, Turdacupral 0,5% sau zeama bordeleza 0,75-1%. Urmatoarele stropiri se fac la intervale de 7-12 zile. Pentru ca solutia sa se prinda bine de frunzele ceroase se va adauga aracet 0,3%. Arsura frunzelor se manifesta cand vremea e inchisa 10-12 zile sau mai mult, prin pete mici, albicioase. Extremitatea frunzei se usuca si se rasuceste. Combatere: se va inlatura apa care balteste, iar plantarea nu se va face in randuri prea dese si inghesuite. Se stropeste cu Dithane 0,2%, Turdacupral 0,5%. BOLILE CASTRAVETILOR, DOVLECEILOR Mana castravetilor ataca frunzele, pe care apar pete galbene, acoperite pe fata interioara cu puf cenusiu-violaceu. Petele se inmultesc, se unesc prin marire iar frunzele se usuca. Combatere: stropire cu solutii cuprice sau sistemice (Ridomil 0,15%). Fainarea pe frunze si vrejii tineri se observa pete acoperite cu un strat fainos alb. Frunzele atacate se ingalbenesc si se usuca. Combatere: la aparitia primelor pete se stropeste cu Caratan 0,1%, Rubigan 0,02-0,04%. Tratamentul se repeta de cateva ori la interval de 7-10 zile. Dupa recoltare se strang si se ard toate resturile. BOLILE FASOLEI Antracnoza fasolei: pe frunze apar pete rotunde sau alungite, alb-galbui, de-a lungul nervurilor. Tesutul din dreptul petelor se usuca, iar frunza ramane gaurita. Pe pastai apar pete rotunde brun-roscate, colorate roz in centru. La un atac puternic pastaile putrezesc. Combatere: seminte tratate si sanatoase, rotatia culturii la 3 ani, stropirea cu Dithane 0,2%, Captadin 0,3%, Derosal 0,1%. Dupa recoltare semintele se vor tine la soare 7-10 zile, cate 3-5 ore pe zi. Arsura bacteriana este produsa de o bacterie care se dezvolta la temperaturi ridicate alternate cu ploi repetate. Pe frunze apar pete brun-rosiatice

inconjurate de un cerc mai galbui, iar pe pastai pete brune. Pastaile isi pierd foarte mult din calitate. Combatere: stropirea frunzelor cu Turdacupral 0,5% in doua randuri, dupa rasarire si inainte de inflorire. Virusul mozaicului se raspandeste in culturile in care apar afidele. Frunzele capata un aspect mozaicat si se incretesc. Combatere: distrugerea afidelor prin stropiri cu Fernos 0,05%. Cultivarea de soiuri rezistente la virus. BOLILE MAZARII Mana mazarii se produce dupa o perioada mai lunga cu nopti reci si umiditate ridicata. Pe fata superioara frunzele se ingalbenesc si se brunifica, iar pe partea inferioara se formeaza un puf violaceu. Frunzele atacate se usuca iar pastaile isi modifica forma si se brunifica in locul atacat. Combatere: rotatia culturii la 3 ani, seminte sanatoase si tratate. Alte boli la mazare: antracnoza si fainarea. BOLILE SALATEI Mana salatei este favorizata de umiditate ridicata insotita de temperaturi mai scazute in timpul noptii si foarte ridicate in timpul zilei. Atacul apare pe frunze, unde pe partea superioara se produc pete decolorate iar pe partea inferioara se formeaza un puf fin alb. Combatere: evitarea udarilor pe timp racoros, stropirea cu Ridomil 0,1%. Putregaiul cenusiu apare in conditii de umiditate excesiva. La un atac puternic, toata capatana este atacata, se acopera cu un praf cenusiu si putrezeste. Combatere: udarea numai prin rigole dupa formarea capatanii, stropirea cu Rovral 0,1% de cel putin 2 ori, prima oara la o saptamana de la plantare. BOLILE CARTOFULUI Mana cartofului apare mai ales in verile ploioase si racoroase. Pe frunzele plantei apar pete galbui dupa inflorire, care apoi devin brun-negricioase. Pe fata inferioara a frunzelor, in dreptul petelor se formeaza un puf fin albicios. Pe tuberculi mana se manifesta sub forma de pete brune. Combatere: la plantare se folosesc numai tuberculi sanatosi; stropiri cu Captadin 0,3%, Zineb 0,3%, zeama bordeleza 0,75-1%, primul stropit inainte de inflorire, al doilea dupa 10 zile, al treilea dupa 2-3 saptamani. Daunatorii legumelor Coropisnita roade radacinile plantelor sau reteaza tulpina de la suprafata. Combatere: momeli toxice

Limax (melcul fara cochilie) ataca varza, morcovul, ardeii, vinetele, castravetii, salata, etc. Combatere: terenul infestat se prafuieste cu superfosfat praf, piatra vanata pisata fin, praf de var nestins, 15 gr la mp. Gargarita cepei produce pagube prin larvele sale care sapa galerii in frunzele de ceapa. Combatere: se strang si se ard resturile vegetale; la aparitia primelor gargarite, primavara devreme, se stropeste cultura cu Carbetox 0,1%, Sinoratox 0,15%, la care se adauga ca adeziv aracet 0,2%. Musculita cepei ataca ceapa si usturoiul, are 2-3 generatii pe an; prima generatie de larve ataca frunzele si bulbii mai tineri, iar generatia a doua si a treia ataca bulbii, in care sapa galerii. Frunzele se ingalbenesc si se usuca. Combatere: se strang si se ard resturile vegetale; samanta si arpagicul se trateaza inainte; la aparitia primelor larve se stropeste cultura cu Sinoratox 0,15% si Carbetox 0,1%. Molia si musca morcovului si a telinei sunt daunatori ale caror larve sapa galerii in radacini si frunze. Combatere: strangerea si arderea resturilor vegetale; tratamente la aparitia primelor larve cu Sinoratox 0,15%, Carbetox 0,1%, Basudin 0,08%. Gargarita verzei : larvele sapa galerii in tulpina si frunze. Combatere: lucrari repetate ale solului (araturi, prasit); la aparitia adultilor, inainte de a depune oua, se stropeste cu Sinoratox 0,15%, Carbetox 0,15%, Diazinon 0,15%. Buha verzei este periculoasa pentru culturile de varza; omida colorata in verde pana la brun-cenusiu, poate atinge 4-5 cm lungime; face gauri in capatana ajungand pana la cotor. Ataca si conopida. Combatere: inainte de formarea capatanii se trateaza cultura cu Carbetox 0,4%, Sinoratox 0,15%, Decis 0,04%, 0,6-0,8 litri solutie la mp. Cu 20 zile inainte de recoltare se stopeaza tratamentul. Fluturele alb al verzei este de asemenea un daunator periculos. Fluturii au corpul negru cu aripi albe cu pete negre, rotunde. Larvele (omizile) sunt galben-cenusii cu trei dungi galbene pe spate. Omizile rod frunzele de varza pana la nervura principala. Daca atacul este puternic si nu se iau masuri de

combatere, cultura poate fi distrusa. Ataca si conopida. Combaterea se face la fel ca la buha verzei. Gandacul de Colorado adult este de 8-12 mm lungime, de forma ovala, bombat pe spate; pe fiecare aripa are 5 dungi negre. Larvele rosii-caramizii se hranesc cu frunzele de cartofi, vinete, rosii, ardei. Daca nu se iau masuri de combatere tufele pot ramane fara frunze. Combatere: stropirea culturii la aparitia primelor insecte cu Decis 0,05%, Hostation 0,1%, 0,7-0,8 litri la mp. Pe suprafete mici insectele pot fi adunate cu mana inainte de a depune oua.