Sunteți pe pagina 1din 4

Vulpea arctic este singurul canid care i-a

fcut (cu succes) o cas exclusiv n

cercul Arctic. Acestea se gsesc n tundrelor din zonele arctice din Eurasia, America de Nord, Islanda, Groenlanda . Cu toate acestea, n trecut ele erau rspndite pe zone mult mai ample. Urme ale existenei lor cu secole n urm au fost gsite n sudul Europei cum ar fi Frana, Marea Britanie, Germania, Polonia i Elveia. Aspect fizic Vulpile arctice sunt nite mamifere de talie mic, cu cap cu urechi extrem de mici i rotunde care limiteaz pierderile de cldur. Coada stufoas i foarte lung - reprezint jumtate din lungimea total a animalului. Tlpile picioarelor sunt acoperite n ntregime cu pr pentru a preveni degerturile. Prul lor este gros i extrem de des, fiind mai lung iarna dect vara (vara arctic). Blana este groas i are cea mai mare valoare de izolare dintre toate mamiferele. Dou tipuri de culoari sunt cunoscute la vulpea arctica: alb i culoarea albastr. n cadrul acestor culori este o gam larg de coloratie. Vulpile arctice n faza de iarn pot fi intens albe, albe cu picioare gri deschis i pe fe o dung alb pe nas; alt tip de coloraie poate fi pe corp de culoare gri deschis cu picioare gri nchis i capul gri; gri nchis peste tot, precum i orice gama de culori n ntre. Culorile lor se vor schimba pe tot parcursul anului. Pe timpul verii, vulpile albstrii devin de o culoare ciocolatie nchis n timp ce vulpile alb - gri devin de un gri f. nchis. Vulpile care triesc n partea cea mai rece a zonelor arctice, sunt albe tot timpul anului pe cnd cele care triesc mai spre interiorul continentului, mai pe coast, sunt gri - albstrui i tind s rmn astfel tot timpul anului, cu mici modificri de nuan. Culoarea albstrie reprezint doar 1% din culoarea ntregii populaii continentale (de vulpi arctice) dar sunt mult mai frecvente n Alaska de Vest i pe insule.
Hran Vulpile arctice se hrnesc cu orice le este la ndemn ntr-un asemenea climat, inclusiv cu carcasele de bizoni i foci rmase de la lupi i uri, dup ce acetia i-au luat masa. Sunt la

fel de hoae ca i suratele lor rocate pentru c ele fur hran de prin corturile din taberele umane. Dar principalul....aliment al drglaelor vulpie este un roztor - oarecele zpezilor - Lemmings -drept pentru care, cu ct numrul acestor roztoare este mai mare, cu att este mai mare i numrul vulpilor arctice. Reproducere Vulpea arctic pare s fie monogam, cu perechi ce stau mpreun o perioad semnificativ de timp. Sezonul de imperechere este de la februarie-mai. Dup o perioad de gestaie de 53 de zile, vulpea arctica d natere unui numr de pui 5-10 ntr-o vizuin subteran. Aceast vizuin subteran este extins i are multe intrari, care pot fi utilizate pentru mai multe generaii.Vulpoiul este cel care ajut la creterea tinerilor.Puii ies din groap la 3 sptmni, dar nu i vor nsoi prinii n expediii de vntoare dect abia cnd au 8 sptmni.Grupul va rmne mpreun timp de pn la 6 luni, (cu puii ). Comportament Vulpile arctice sunt probabil singurele canide care nu se tem de om. Dup cum aminteam anterior, asta s-a constatat atunci cnd au fost surprinse apropiindu-se de taberele umane pentru a fura mncare. Acest lucru este destul de neobinuit, pentru c vulpea arctica a fost persecutat la fel ca orice alt vulpe pentru blana sa. Deci, este surprinztor faptul c ei nc mai vin n contact apropiat cu astfel de oameni. Vulpea arctic poate cltori pe scar larg n ntreaga sa gam,astfel c unele au fost observate la o distan de 931 km. (chiar i 1500 km) delocul unde acestea au fost iniial prinse i etichetate. Se crede c acestea sunt, de asemenea, transportate de sloiuri de ghea n primvar. Vulpile arctice au un model distinct de micare (migrare) sezonier. Ele triesc n prile nordice n timpul primverii i verii, i se ntoarc n zonele interioare n toamn s se mperecheze i s -i creasc puii. Dimensiunea teritoriului unde se pot ntlni vulpile polare (arealul) este influenat de disponibilitatea de prad. Ameninri la adresa vulpilor polare: Bufniele de zpad (albe) i vulturul auriu, precum i urii polari, lupii polari i chiar i vulpile roii - toate aceste le vneaz pe vulpile arctice, precum i oamenii i cinii lor le ucid, de asemenea. Acestea au fost vnate intens pentru blana lor alb i groas n Islanda, i chiar au fost capturate i crescute n fermele de blan. Bolile, asemenea, le decimeaz numrul, cea mai frecvent fiind rabia . Cu toate acestea, n general, vulpea arctica nu este ameninat, i continu s prospere.

Vulpea argintie este un animal carnivor care face parte din familia canidelor, genul Canis, specia (Vulpes fulva). Aceasta specie este originara din America de Nord unde a aparut ca o mutatie spontana din vulpea rosie de padure (Vulpes vulpes). In stare salbatica este raspandita in partea de nord al Statelor Unite si in Canada, iar in restul lumii se gaseste in captivitate, in crescatorii de profil. In SUA, vulpea argintie, are doua varietati bine definite ca aspect fenotipic: varietatea standard cu blana fina si matasoasa; varietate Alaska inalta cu blana brun roscata. La Codlea sa infiintat prima ferma de crestere a vulpilor argintii in 1924, iar la Tg Mures sa facut primele populari cu vulpii argintii in 1950. Pana in 1990 au existat 18 ferme in care s-au crescut vulpile argintii in Timis, Satu Mare, Neamt, Constanta, Galati, Bucuresti. In prezent se cresc vulpi argintii la Tg. Mures si Bacau. Vulpea argintie este de talie mijlocie, cu constitutie fina spre robusta. Membrele sunt relativ lungi si fine. Capul, botul si urechile sunt ascutite, cu un profil al capului dreptunghiular, cu ochi rotunzi, situati frontal, cu irisul inchis la culoare la varietatea argintie si deschis la cea platinat Greutatea corporala la masculi este de circa 5,5-6 kg iar la femele de 4-4,5 kg. Dimorfismul sexual este putin exprimat. Lungimea corpului este de 65 cm la masculi si de 60 cm la femele. Blana este deasa, pufoasa, matasoasa si elastica

Coama este prezenta la masculi si este alcatuita din fire de spic groase si relativ lungi. Vulpile argintii sunt cu reproductie sezoniera, care debuteaza in 15-20 ianuarie si dureaza aproximativ 3 luni. Sistemul de monta este dirijat in care se face potrivirea perechilor in functie de caracterele fizice si estetice pe care le vrem. Raportul intre sexe este de un mascul la trei femele. Dupa o gestatie de 52 -54 de zile, femela naste 3-5 pui acoperiti cu par si cu ochii inchisi. La 15 zile deschid ochi si la 30 de zile trec la furajarea suplimentara cu pasta carnata, cu o granulatie mai fina decat la animalele adulte. Intarcarea se face la 45 de zile. Se cazeaza in custi de 0,80 metri cubi. Este recomandat ca intarcarea sa se faca pe grupe de frati si sexe cu o densitate de 2 pui la metru patrat. Dupa varsta de trei luni se vor caza individual pentru a evita conflictele. La 12 luni se instaleaza maturitatea sexuala, iar varsta productiva este de 5-6 ani. Sacrificarea vulpilor pentru blana se face in lunile noiembrie decembrie. La statiunea din Tg Mures exista 4 varietati: varietatea argintie (gri inchis cu nuante de bleu); varietatea platinata (gricenusiu cu nuanta albastruie); varietatea platinata aurie (roscat-aurie); varietatea rosie aurie de Tg Mures (rosie-aurie).