Sunteți pe pagina 1din 21

7. Majoritatea fibrelor neuronului II, care asigura transmiterea durerii se proiecteaza In cadrul maduvei spinarii: A.

Controlateral, spre nivelele superioare. B. Spre coloanele Goll si Burdach. C. in coloana intemiedio-laterala. D. Tn tractui rubro-spinal. E. in tractui cortico-spinal ventral. 8. Indicati procesul patotogic care, eventual, poate conditiona aparitia sindromului talamic Dejerine-Roussy: A. Ictusul ischemic in sistemul arterei cerebrale medii B. Contuzia de trunchi cerebral. C. Tumoradefosa craniana posterioara. D. InfarctuI rn ragiunea talamica. E. Procesul demielinizant cerebro-spinal. 9. Neuronul III nociceptiv se proiecteaza pe: A. Talamusul optic. B. NucleuI caudal. C. BratuI posterior al capsulei interne. D. Corona radiata. E. Cortexul cerebral. 10. Indicati structura din cadrul sistemului limbic, considerata responsabila de componenta emotionala a durBrii; A. Complexul limbic reticulat. B. Structurile rinencefalice. C. Girus cinguli. D. Septut pelucid. E. Hipotafamusul. 11. Indicati structura cerebrala, responsabila de aparitia componentei vegetative teutonome) a raspunsului la durere: A. Girus cinguli. B. Talamusul. C. Cortexul insular. D. Eminenta cvadrigemena. E. Cortexul parietal. 12. Indicati sediul celufelor care controleaza transmiterea durerii din coarnele doreale pnn intermediul celulelor din bulbul rostro-ventral: A. Cortexul frontal. B. Hipotalamusul. C. Substanta cenusie periapeductala a mezencefalului D. Puntea Varolio. E. P.amidele. ^^

13. Ipoteza ..portu de control' a durerii apartine savantilor' A. Jenett ;j Teasdali. B. Charcotsi Marburg. C. ?arapov si Bogolepov. ' ,,.,,, .:,:',',,^;",^ @:^i'"} :';;,'@"@ ':"''"@;@ ."-^";" ;L' j^

D. Durerea poate fi masurata obiectiv. E. fn mod obligatoriu. se asociaza cu o Iraire emotionala neplacuta.

2. Nociceptorii se clasifica in: A. Termici. B. Cnimici. C. Mecanici. D. Silentiosi. E. Polimodali. 3 Indicati nucleii talamusului care primesc informatia nociceptiva: A. Anterior. B. Posterior. C. Lateral. D. Medial. E. Ventral. 4. Sindromul talamic Dejerine-Roussy se manifesta prin: A. Anosmie B. Cecitate optica. C. Vertij vestibular central. D. Dureri sponlane cu caracter arzator. E. Senzatii neplacute (dizestezii) in diverse regiuni ale corpului. 5. Cercetarile prin tomografie cu emisie de pozitroni (PET), efectuate la om. au aratat includerea in raspunsul la stimulentii nociceptivi a urmatoarelor regiuni corticale: A. Girus cinguli. B. Cortexul insular. C. Circumvolutiunea precentrala. D. Circumvolutiunea postcentrala. E. Cortexul occipital. 6. Cortexul insular este direct conectat cu: A. Nucleii mediali ai talamusului. B. Nucleii ventrali ai talamusului. C. Nucleii mediali posteriori ai talamusului. D. Cortexul insular. E. Circumvolutiunea poslcentrala. 7. Indicati afirmatiile corecte referitoare la asimbolia durerii: A. Pacientii percep stimulentii nociceplivi ca stimulenti tactili. B. Pacientii pot deosebi durerea acuta de cea surda. C. Pacientii pierd simlul de stereognozie. D. Pacienhi nu au reactii vegetative adecvate asociate cu dureri. E. Pacientn nu pot determina localizarea durerii. 8. Indicati laminele coarnelor medulare posterioare spre care sunt orientate impulsurile venite din nivelete superioare modutatoare ale dureriiA. I. B II. ________________ 19 ,|^

@lejqajao injniuaunji aie unian-iis joun eaje|nujiis '3 -pLia^uad JOIIAJBU B epajip eaje|nujiis @Q @glUEUlUJOpau BjajSILUa uip minsnujeiei \e |ejaiei-ojiU3A minapnu ejdnse eaixeioajais Bi)uaAjaiui @o @aaoeido JO[Siejedajd E eiejnpid9 is gjeaeiejiui eajeziinn @g @eleueinasueji ?3Uioe|s eejBinujils @V :njajnp B ajeinpouj ap aa^otoizy aindpuud ad aiepuo} 'njajnp e aj&ioSoiuj ap aiueaej 8|apoiauj lieaipui @z\.

@njajnp e BJE|npouj ap 81150 ad Qieziieaj aluapuaasap e|aluan|^u| '3 @ajeui injiauielp no a|ajqy uud ailua/uns a|uns|nduj| -a @joiiqluui nes joieipxa y eieod -lEjaqi[s injoieipauj ap ailoun^ u[ 'ajeo 'oiideuisisod [nie^uaiod upd ezeiiuap -IA8 as minuojnau lauejqujeuj e ?3upe|e ejeajgoul ap mjnpej6 EajequJiqos @o @uojnau injoiEujjn ajds uoxe e) ap leuoiloajip euneapioiui sisa insinduji eo euujeasul as eaaa 'ajezueiod ep inujsiusoaifli @g @aseo/uau 9|n|a3 ai|e|a|a3 ap gluapusdapui -eujouoine sieiiun ea ajE|nujiis e| gzeauoiiaeaj inuojnaN @v :nj9jnp Ejo4uo3apeiJBod-.ap!43ui''iodajK)eiaius!ue3auj lieaipui @n, @auoiouj eaisiiAipe nes )niuaujeuodiuoo ejane e pjgi 'epunpjd aizsisauE o aanpojd alajasjp a|ejqajao unpnjis joun Bajeinoiiis '3 @ejeoueisod a|aujeoo sjds - lueuids leAnpeuj a|e a|Bjeiei-osjop a|a|n3i3sej uip lode 'e|E!paLU-ojiu8A einpauj ajds saji 'mimyaumi e|E e|epnpadeuad 9|8|n[90 ajds snujejeiodiu is |eiuoi( inxayoo e| ap ssaujod ejea 'eseoAjau IBO ap LUBISIS un luadoosap 5-3 @Q @siBie inuauioua^ ezeeuoiiipuoo 93 esao 'Bjai -imsueji sp ejniaa as-npuEAiiae '..aaei" JOiiqiyui inuojnaluaiui 'omj |njiaLueip na aiejqy uud minsinduji eejEinaiqaA eunuopajd 'susiui sisa |n[nuj!is eaea -3 @|ns|nduji EJaueB EA nu ininsinduj! eajaimjsueji ep eiiqesuodsej e|nia3 jel 'joijqiqui ininuojnau eejeipxa no 'ejeuj |nji9iiieip na a|ajq!i uud eajeinaiusA gunuopajd @eamj aisa !n|n|nLUfis eaieiisusiui goea @g @siLu |ru)aujejp na 9)83 ed is IBS -ajBLu |nji9ujeip na 9|8jqi^ ie)e ezesAipE aluaujnBsT ed iB3i[de iniuiis un @V :l|eM is if3ez|9 in| e luajnp E JQJIUOO ep n^od" ezsiodi E] ajeolue^j 9139103 einieujjye lieaipui '01.

@lejqajaa inimqaunji 8|B a[ejisoj aiiumieimod -3 @min|ei&3u3!p 9ie a|epneo is a|ejp9uj aiiumBej ui giajssip alunpnjis @Q -gleionpadeuad eisnu&a eiueisqns @3 @je|nsut inxsuoo @g -leiuo^ inxapoo @v :Bjois&oe e euoiouj esieiiAipe nes iniusujeyodLuoo ejane B y^ 'epuniojd aizeisaue o aonpcud (iue| -oqofi ej) ejojgo e ?|eiuaiuuadxa eajeinrniis 'SOAJSU mfnujaisis a|unionjis liBaipuj -6

13. Efectui peptidelor opiacee poate fi invocat Tn explicable unor fenomene ce raman, deocamdata. misterioase, si anurne: A. Efectui placebo. B. Mecanismele analgezice ale acupuncturii. C. Absenia durerii rn stfirite de stres acut. D. Nasterile fara dureri observate la unele populatil aborigene din America de Sud. E. Lipsa durerilor in unele boli psihice. 14. Indicati componentele obligatorii ale fenomenului durerii: A. Emotional. B. Depresiv. C. Afectiv. D. Perceptiv. E. Cognitiv. 15. Din perspectiva temporala, se deosebesc urmatoarele tipuri de durere: A. Tranzitorie. B. Acuta. C. Cronica. D. Nociceptiva. E. Neuropatica. 16. In mod general, mecanismele durerii cronice pot fi de ordin: A. Central. B. Periferic. C. Combinat (periferic-cenlral). D. Psihogen. E. De origine necunoscuta. 17. Din punct de vedere patofiziologic, durerea poate fi clasificata Tn: A. Neurogena. B. Nevralgica. C. Nociceptiva. D. Neuropatica. E. Psinogena. 18. Ce masuri terapeutice pot fi aplicate. pentru a reduce durerea propriu-zisa la nivel local-periferic? A. Aplicarea locala a caldurii. B. Ultrasunetul. C. Stimuiarea electrica transcutanata. D. Administrarea anestezicelor si opiaceelor epidural sau subdural. E. Utilizarea medicamentelor psihotrope.

-alpeieuj o - esiuip alemue o auiABQ @6 @eluajaj is efejaasiA 'epun^ -ojd 'B|epyjadns ui BieziAlp y a^ecd @9 @inqap e| sp luni 9-e ednp gle-iapisuoo 'isaiqo aa @/ @m|nje!ajojoi3B -ulueuj '|BJiuao is oua^uad soAjau mi -nujaisis a|E aaiioqeieiusip 'aseoipaj -ui 'aoiiemneji aiiumzai ^ iod azneo @g -siezai jo|uninsai eajiiiqeisej mluad jesaoau indujii ap apuidap eiejna @g @aseouaABJiui nes ajei -nasnuiejiu! joiHpatui |nzeo ui 30| ejy 'fr @lumzai ieun eiuezajd nes inindeaul ajdsap Aiidepe siBoioiq |euujas un a}S3 @g @aiuei -jodLui ajE[nsii joiiunizai eiuasqe ui AII -daaiaou minujaisis eajeAnae e| a-iedy 'Z, @aiBze| joiuninsai e (ajejauaB -3J) ajiiiqeisaj ap epeouad aisesedaa 'I 'eoluojs eajajna @3 @BinaB eaja-ma @q

@OUOIIZUBJI eajajnG 'e :a|aj^i3 no aiajei!| lieiaosv 'E

-leuozuas-Oieujos inxayoa ui UIA a|uns -induji @)|| inuojnou na eaumxauco edna @9 @!n|nsnLue|Bi ie i|eja]B|-o^iuaA ne|3nu ui eumjjai as @g @siLueiei-ouids mi -npeji e eujaiui eaped ad gzeaniis as ''y @ajLueiEiodiq-ouids is omjei -BiooiAjaa @3!ie^aouazauj-ou!ds 'je|n3 -iiaj-ouids [npeji uud ezeainsufaA eg @@ @snujeiei 'snujeieiodiu 'ijepnpadeejed nuojnau 'snujejei 'ejei -nsiiaj eaumieujjo^ ui ezeapeiojd as ^ @aiBZ -i|eoo| nej @azn^ip niezuas ezeajauaQ @\, 'apidej oseojajnp s|siuaja^v 'e 'aiU9| oseojajnp a]aiuaja^v 'q

:aiua| joi83 e 16 apidej aseojajnp joiaiuaiaje a|i]g]audojd ileposv "Z -aumsajd ap is isiluje) jo|!lua|nujiis eaj -ELuns uip gunzaj ejajnp ap eliezuss @\/ @njluaa ajds eoypads e3|eo na IEI -08UOO aisa 3i)pads lueinujus ejeaaij -e -luajnp-ie larnaads uoidaoaj eisixa nN @s @a|3id ui aAipuiisip unpmis aje eaja-mo -i. -(Aejj UOA) nleiioypsds euoal @e :njajnp S[njoa] e| ajeolue^aj opajoa ainieLuj^B iia6a|v ' l. -(japiaqsplog) nigiiAisuaiui euoel @q

VIdWIS 3113130SV @III

4. Asociati cifreie cu literele: a. Durerea nocicepliva. b. Durerea neuropatica. c. Durerea psihogena. 1. Este aspra, chinuitoare. 2. Deseori, pacientui are senzafia de arsura. 3. Uneori se amplifica paroxistic. 4. Asocierea alodiniei. hiperalgiei si hiperpaliel esle un lucru obisnuit. 5. Este acuta. 6. Este tranzitorie. 7. Este bine localizata, cu exceptia durerii viscerale si referite. 8. Apare m absenta oricarei ieziuni organice. 9. In mare masura, depinde de particularilalile personahtatii pacientului. 10. Poate fi o manifestare a unei tulburari afective (de exemplu, depresia mascata). 11. Poale avea un anumit sens psihologic Tn sistemui de semnificatii simbolice individuale. IV. RELATIE CAUZA-EFECT

Raspunsunie se vor nota cu: A - daca ambele afirmatii sunt adevarate si exista o relatie cauza-efect Tntre ele; B - daca ambele afirmatii sunt adevarale si nu exista o relape cauza-efect Tntre ele; C - daca prima afirmatie este adevarata, iar cea de a doua este falsa: D - daca prima afirmatie este falsa, iar cea de a doua este adevarata: E - daca ambele afirmatii sunt false.

1. De la celulele cornului medular posterior incepe neuronul II, care are conexiuni cu celuiele cornuiui lateral si ale celui anterior, asigurand la nivel spinal reflexele somatice si vegetative asociale cu fenomenul algic. 2. Se considera ca cortexul insular integreaza componentele senzoriale, afective si cognitive ale durerii, iar cortexul cerebral modifica prin caile sale descendente perceptia dureroasa.

@lE'd'0'a'V9-OE'd'3-91 @OE'd'u'Ol'6'8'3 'OE-6Z'd'3'd'0'Z@OE @d '3 '^1 @6; @d @t '@ '; @ l @q @6Z @d @a '3 @g @V 9' L7. 'd '0 -91 @z'9's-e @ei a @3 @a @v @s@/z'd'crgi @*@ 8Z @ll '3 'V @@@@9Z ''1 'a @M '8Z-2Z @Ii'G'0'B'V @@@9Z'<l'3'El @63''l'6'Z'r3 @9Z-ZZ d'3'a @a'V @Z@9;'d'3-ei @e'9'S'e'q @^@d'3'Q-l@9;'ll'3-ll 't'';'E @9Z'tl'3 @a'V @O'SS'd'3-Ol '@ 9Z @I '3 'Q '0 @6@t; @d @3 @6 @9;'d'3'g'V9'K'll'a'9 @tZ'll'E'S'l'q @9;'d'a'B'Z@K'd'V^ 9'S'fr'E @9Z'd'o'a'v'9@CZ'll'3-9 S @tZ'd'B'VS@EZ'd'3-9 @K @d '3 @a @f@@2 d '3 @fr '@;'ll'f'2 @q @t'Z'd'a'3'E'Ze'll'VE @SZ'tl 'B '; @E ' I @e @@Z @d @3 @a '0 'V s@Z; @d 'B @; @t'Z'd'v'l I @;Z'll'3'3'B'V'l@ZZ'd'v-1. @AI @III @II@I

lansMfidsyu