Sunteți pe pagina 1din 11

Subiectul II 1. Exobaza Doua linii teoretice, una Ant. ce uneste tuberculii articulari ai temporalilor si una Post.

ce uneste varful mastoidelor si o imparte in 3 zone : - zona anterioara acoperita de viscerocraniu : - gaura incisiva (a. Palatina mare, ram. Nerv. Nazopalatin) - orificiul palatin mare (vena palatina sup. Si n. Palatin mare) - 2 orificii palatine mici (a. Palatina mica si n. Palatin mic) - gaura rupta, canalul carotic (a. Carotida int. + plexul carotic intern) - hiatus pt. Nervul pietros mic - meatus acustic intern (n. VII, VII bis, VIII, a. labirintica) - gaura mastoidiana (vena emisara), gaura jugulara (sin. Pietros inf.m n. XI, X, XI, a. Meningee post.) - canal condilar, canalul hipoglosului, gaura occipitala mare - zona mijlocie, intre cele 2 linii conventionale formata din: - linia mediana (mg. Osului vomer care desparte coanele nazale) - partile laterale (orificiul acustic ext., procesul stiloidian, fata inf. a stancii) - zona posterioara formata din: - pe linia mediana gaura occipitala - pe partile laterale condilii occipitalului 2. Palatul Dur Reprezinta simultan podeaua foselor nazale si tavanul cavitatii bucale. Alcatuit din procesele palatine ale maxilarului iar in 1.3 post. din lamele orizontale ale oaselor palatine Partea postero-lat. a palatului dur prezinta Gaura Palatina Mare (ant. de el manunchiul vasculo-nervos palatin mare spre palatul moale) si Gaura Palatina Mica ; artera palatina mare care merge spre ant. Partea Ant. prezinta Gaura Incisiva cu Canalul Incisiv. Pe marginea palatului arcada alveolo-dentara sup. La limita dintre cele 2 parti ale palatului dur procesele pterigoide care tin de osul sfenoid, alcatuite din 2 lame (lat. si med.) iar intre ele se afla fosa pterigoida cu originea muschiului pterigoidian medial. 3. Endobaza Fosa Anterioara Asamblarea frontalului, etmoidului, sfenoid, occipital si oasele temporale. Planseul cavitatii craniene. Fosa Anterioara etmoid, frontal si sfenoid. Lama ciuruita a etmoidului sutura fronto etmoidala, post. lamele orbitale ale frontalului + mg. post. lama. orizontala etmoid + aripi mici sfenoid + mg. ant. fata sup. a sfenoidului = sutura fronto sfenoidala + sfeno etmoidala

Lama orbitala a frontalului cu imprimarea circumvolutiunilor cerebrale ale fetei bazale a lobului frontal. Post sutura sfeno-frontala. De o parte si de alta a Crista Gali sant pt. Bulbii si tractul olfactiv. De-a lungul suturii fronto-etmoidale foramina etmoidala ale conductelor fronto-etmoidale. Conduct ant. art. Etmoidala ant. + ram. Nazala din n. Oftalmic. Conduct post. art. Etmoidala post + n. etmoidal post. 4. Endobaza Fosa Mijlocie Corpul sfenoidului + aripa mare a sfenoidului si scuama temporalului (fata cerebrala si ant.) Elementele legate prin sutura sfenoscuamoasa si sfenopietroasa. Median prezina saua turceasca. In centrul seii fosa hipofizei, separata de santul chiasmatic prin tuberculul seii. Saua prezinta proc. Clinoide medii. Fata lat. a sfenoid. santul carotic (art. Carotida int.). Intre aripa mare si mica a sfenoidului este fisura orbitala sup. pe une dtrec nv. III, IV, VI, nv. Oftalmic din V si vene oftalmice. Gaura rotunda (nv. Maxilar), gaura inconstanta (vesale), gaura ovala (nv. Mandibular, a. meningee accesorie si pietros mic uneori), gaura spinoasa (a. Meningee medie si ram. Meningeala a nv. Mandibular), gaura rupta. Antero-lat. de eminenta arcuata este tavanul casutei timpanului. Mg. sup. a stancii temp. prezinta santul sin. Pietros sup. 5. Endobaza Fosa Posterioara Occipitalul + fata post. a stancilor, partea corespunzatoare mastoidei si o parte din unghiul mastoidian al parietalului. Podeaua acestei fose e centrata de gaura occipitala mare. Inaintea gaurii este bara osoasa cu fata ei superioara clivus si se continua cu fata post. a dorsum-ului sellae. De fiecare parte a clivus se observa fisura pietrooccipitala cu santul sinusului pietros inf.(nv. IX, X, XI). Prin segmentul post-lat. al gaurii jug. trece sinusul sigmoid. Deasupra gaurii jugulare este porul acustic intern continuat cu meatul acustic intern. Posterior de orificiul canalului facial este aria vestibulara superioara (nv. Vestibular) La limita fetei post. a stancii pe fata endocraniana a proc. Mastoid este un sant adanc S- santul sinusului sigmoid. Post. si lat. de gaura occipitala si post. si medial de santurile sinusurilor sigmoide podeaua fosei e concava sia daptata emisferelor cerebeloase. Cele 2 concavitati simetrice sunt separate de creasta occipitala interna. 7. Mandibula Singurul os mobil al craniului este un os median si nepereche. Prezinta un corp si 2 ramuri. Corpul in forma de potcoava este alcatuit din 2 portiuni sudate, baza mandibulei si portiunea alveolara. Portiunea alveolara prezinta alveolele dentare ce adapostesc radacinile dintilor de pe arcada inf. Ramurile sunt 2 lame patrulatere indreptate oblic in sus si inapoi, formand cu corpul un unghi de 120 grade la adult. Anterior proces coronoid, unghiul mandibulei, gaura mentala, corpul mand., protuberanta mentala, ramura, tuberozitatea maseterica, lingula, capul mand.,

Linia milohioidiana (m. Milohioidian), foseta glandei sublinguale si submandibulare, Foseta pterigoidiana (m. Pterigoidian), linia nucala sup. ajunge la baza mastoidei. Nervul alveolar inf. (trigemen V) intra prin gaura mandibulara spre canalul mandibular (divide in nervul incisiv si mental la gaura mentala) Nv. VII bis trigonul Berg infraincizural. Trigonul retromolar Coche intre creasta temp. si creasta proc. Coronoid se delimiteaza - Foseta Fisher 8. Fosa Infratemporala Perete lateral fata mediala a zigomaticului si ramura mandibulei Perete anterior fata posterioara a corpului maxilei Peretele medial lama laterala a procesului pterigoidian + tuberozitatea maxilei Peretele superior fata infratemporala a aripilor mari sfenoidale 9. Fosa Pterigopalatina Baza fata maxilara a aripilor mari sfenoidale + fata inf. a corpului sfenoidului Varful process pterigoid + tuberozitatea maxilei Perete anterior tuberozitatea maxilei Perete posterior procesul pterigoidian Perete medial lama perpendiculara a palatinului 10. Cavitatea Nazala Pereti Ososi Primul segment al cailor respiratorii; partea ant. e numita vestibul (externa) si cea interna osoasa la nivelul viscerocraniului intre orbite. Cavitatea mediana e impartita de septul nazal in 2 jumatati simetrice. Septul nazal osos se continua cu cartilajul septului. Delimitarea orificiilor - sup. corpul sfenoidului, medial mg. post. a vomerului, lat. lama mediala a proc. Pterigoid, inf. Mg. post. a lamei orizontale a palatinului. Septul nazal osos sup. lama etmoidului, inf. Vomerul (aripa vomerului se articuleaza cu concha sphenoidala). Tavanul e format din oasele nazale, spina nazala a frontalului, lama ciuruita a etmoidului (nv. Olfactivi) si fata ant. si inf. a sfenoidului. Podeaua - palatul dur Perete lateral proc. Frontal al maxilarului, osul lacrimal si labirintul etmoidal. Inf fata nazala a maxilarului, lama perpen. a palatinului si lama mediala a proc. Pterigoid. Cornet nazal suprem (sinus sfenoidal), cornet sup., cornet mijlociu pe lungimea labirintului etmoidal (inferior de el este meatul nazal mijlociu), cornet inferior se articuleaza cu fata nazala a maxilarului la nivelul unei creste. 11. Cavitatea Nazala Sinusuri Paranazale Cav. Naz. Comunica cu cavitati pneumatice. Sinus Frontal in grosimea frontalului, separate de un sept osos care nu e neaparat median, se poate prelungi mult posterior. Peretele ant. corespunde radacinii nasului si

cel post. il separa de polul frontal al emisferelor cerebrale. Se deschide in meatul mijlociu prin intermediul cel. Etmoidale. Sinus Maxilar din grosimea corpului maxilarului, cel mai mare. Perete sup. podeaua orbitei, cel median il desparte de cavitatea nazala si e format d emaxilar, palatin si cornet nazal inf. Pe peretele medial deschiderea sinusului in meatul mijlociu. Perete lat. fosta infratemporala. Perete ant. regiunea infraorbitala. Sinus Sfenoidal in corpul sfenoidului ; un sept osos al separa in cavitati. Tavan tubercul seaua turceasca si fosa hipofizei, lat santul carotic. Perete anterior deschidere la recesul sfenoetmoidal. Labirintul Etmoidal toate cel. Etmoidale ; intre cavitatea nazala si peretele medial al orbitei. Lame orbitale ale frontalului, lacrimal ant, maxilar inf, sfenoid post,. 14. Muschii Mimicii Caractere Generale Asezati subcutanat, au un capat fix inserat pe oasele fetei si unul mobil inserat prin lame tendinoase in stratul profund al dermului.Tegumentul actioneaza ca principal agent antagonist ai contractiei musculare. Au volum si forat mica, fiind turtiti subtiri si slab delimitati. Se grupeaza in jurul orificilor orbitare, nazale, bucal, auditiv fiind constrictori sau dilatatori ai acestora. Inervatia lor provine din N. Facial. Origine embriologica arcul II branhial (stratul profund=fibre transversale mm. Profunzi, stilohioidian, pantece post. digastric ; stratul superficial) Rol in elasticitate, prohentiunea alimentelor, masticatie, deglutitie, fonatie. M. Epicranian = occipitofrontal + temporoparietal ; Auricular Ant/Sup/Post ; Orbicular al ochiului, Sprancenos, Coborator al Sprancenei, Nazal, Orbicularul Gurii, Buccinator, Ridicator al Buzei Sup si aripii nasului, Ridicator al unghiului gurii, Zigomatic mic/mare, Coborator al Unghi.Gura/Buzei Inf., Mental. 15. Muschiul Maseter Format dintr-o parte superficiala si una profunda. Superficiala are origine mg. inf. arcadei zigomatice. Profunda mg. inf. + fata mediala a arcadei zigomatice pe fata ei post. Ele se unesc = tuberozitatea transversala a fetei, ramurile nv. Facial si prelungirea ant. a gl. Parotide. Intre formatiuni si muschi = fascia maseterina (acopera m. ; se prinde pe arcada zigomatica, mg.inf. mandibula si mg.post. a ramurii mandibulei). Prin incizura mandibulei manunchiul vasculonervos maseterin, m. Temporal, m. Buccinator. Inervat de nv. Maseterin, ramura a mandibularului. Contractie suprasuficienta 27 Kg 16. Muschiul Pterigoidian Medial

Origine : fosa pterigoidiana + proc. Piramidal al os. Palatin, iar insertia pe fata mediala a ramurii si unghiului mandibulei. Intre cei 2 pterigoidieni lig. Sfenomandibular, a. Maxilara, nn. Lingual si alveolar inf. Intre pterigoidian si faringe a. Carotida int. si ext, vena jugulara int, simpaticul cervical si ultmele 4 perechi de nervi. Inervatia = nv. Pterigoidianului medial, ramura a n. Mandibular. Contractia ridica mandibula cu o forta 10 Kg. 17. Muschiul Pterigoidian Lateral Origine Lama lat. a proc. Pterigoid, pe fosa si creasta infratemporala a sfenoidului si insertia pe capsula si discul articulatieitemporomandibulare si pe fata mediala a condilului mandibulei. E acoperit de ramura mandibulei, m. Maseter si tendonul m. Temporal. A maxilara trece fie pe fata superficiala fie profunda a muschiului. Nu are structura penata, e un m. Cu fibre paralele. Inervat de n. Pterigoidian lateral. Propulsia si tragerea in jos a mandibulei ; forta 16 Kg 18. Muschiul Temporal Origine pe fosa/linia.fascia temporala si fata mediala a arcadei zigomatice, iar insertia pe proc. Coronoid si pe ramura mandibulei.Superficial de el sub tegument- nv. Auriculotemporal, ram. din facial. Inf acoperit de maseter. Fascia temporala acopera m servindu-i ca origine superior. Inervat de nn. Temporali profunzi din n. Mandibular. Forta de contractie sporita datorita structuri bipenate fibre retro orbitale. Contractia m. In totalitate ridica si trag post, mand. Cu o forta de cca. 26 Kg. Forta creste cu cat arcadele dentare sunt mai apropiate. Cel mai puternic ridicator al mandibulei. 19. Muschiul Sternocleidomastoidian Muschi craniomotor si inspirator accesor, pe partea laterala a gatului, cu 2 origini distincte (manubriu sternal tendon puternic ; clavicular). Intre clavicula si cele 2 parti al m. fosa supraclaviculara mica. E invelit de o teaca fibroasa si superficial/superior e acoperit de tesut subcutanat si piele iar inferior de m. Platysma= intre cei 2 m. Se gaseste majoritatea ram. subcutanate ale plexului cervical si vena jugulara ext. Vascularizat a. Suprascapulara, tiroidiana sup, occipitala si ram. inconstante din aa.tiroidiana inf. si articulara post. Inervatia n. Accesor ram. 1-3 si de plexul cervical. Inferior reg.SCM (la baza gatului) acopera art. Sternoclaviculara si originea mm. Sternohioidian si sternotiroidian.Planul nervos n. Frenic, ansa subclaviculara si n. Vag si posterior de acesta, a.subclavie si carotida comuna. Partea mijlocie a SCM raport strans cu manunchiul vasculonervos al gatului, radacinile ansei cervicale si ramurile ei si tendonul m. Omohioidian (profund Trunchiul simpatic).

In trigonul carotic raporturi cu vena jugulara int. si n. hipoglos. Raportul cu a. carotida comuna da atributul de m. Satelit. Superior acopera m. Ridicator al scapulei si splenius al capului. Mg. anterioara delimiteaza reg. parotideomaseterina. Mg. post. delimiteaza cu m. trapez + clavicula, regiunea laterala a gatului. 20. Muschii Scaleni In numar de 2, situati in planul profound al regiunii lat. a gatului, unde formeaza o masa musculara piramidala intre cooloana cervicala si coastele 1 si 2. Traversata de a. Subclavie si trunchiurile plexului brahial. Insertia superioara a fiecarui m. Se face prin mai multe tendoane continuate cu fascicule multiple unindu-se intr-un corp unic triunghiular. Scalen Anterior- insertie sup. pe tuberculii ant. ai proc. Transverse C3 si C6 ; insertia inf. pe tuberculul m. Scalen anterior pe fata sup. a coastei I (reper pt. a . subclavie) Scalen Mijlociu are 6-7 tendoane (1 tubercul ant. Proc. Trans. C2; 4 pe tuberculii ant. si mg. lat. a proc. Trans. C3-C6 ; 1 pe mg.ant.proc.trans. C7 ; 1 pe atlas cand exista) Inferior s einsera pe coasta 1, inapoia santului a. subclavii. Scalen Posterior superior pe tuberculii post. ai proc. Trans. C5-C7; inferior pe coasta 2 posterior de tuberozitatea m. serratus ant. Scalen minim cand exista apartine aparatului suspensor al pleurei. Tendoanele scalenilor sunt in raport ant. cu plexul cervical, manunchiul vasculonervos al gatului si cu SCM. Vascularizatia a. Cervicala ascendenta si transversa a gatului. Inervatia colateralele directe din ramurile anterioare ale nn. Cervicali C4- C8 si a primului toracic. 21. Muschii Suprahioidieni In regiunea anterioara a gatului, apartin functional aparatului hioidian si masticator. Muschiul Digastric format din 2 pantece reunite printr-un tendon; intins d ela procesul mastoidian la corpul mandibulei. Pantecele post. cu origine pe incizura mastoidiana. Pantecele ant. se insera in fosa digastrica a mandibulei. Muschiul Stilohioidian subtire, fuziform, ant + medial de pantecele post. al digastricului. Origine pe fata lat. a proc. Stiloid, inferior se insera pe fata lat. a cornului mare si a corpului osului hioid. Muschiul Milohioidian lat de forma patrulatera, intre hioid si corpul mandibulei si impreuna cu cel opus participa la fomarea planseului gurii. Insertia superioara pe linia milohioidiana a mandibulei (fibre luni/mijloci/scurte) Muschiul Geniohioidian scurt, ingust si turtit este superior de muschiul milohioidian. Origine pe spina mentala si se indreapta inf. si post. spre corpul osului hioid pe care se insera.

Pantecele posterior al digastricului si stilohioidianului au raporturi comune, raport apropiat cu vena jugulara interna si n. Hipoglos si accesor Inervatia pantecelui post. al digastr. Si m. Stilohioidian derivati de mezodermul arcului II branhial nv. Facial (vasc.- a auriculara post. si occipitala). Pantecele ant. si m. Milohioidian din primul arc branhial ramura mandib. a n. Trigemen prin n. Milohioidian. Muschiul geniohioidian derivat din somitele cervicale inervat de plexul cervical prin n. Hipoglos.(restul a. Sublinguala, milohioidiana si faciala) 22. Muschii Imfrahioidieni Apartin partii inftahioidiene a reg. Ant. a gatului si functional aparatului hioidian. Invelii de lama pretraheala a fasciei cervicale, care le formeaza fascii, ei sunt dispusi in 2 planuri inaintea viscerelor gatului. Muschiul Sternohioidian alungit si subtire ; ca o lama intinsa de la stern la osul hioid. Originea fata post. a manubriului sternal si a articulatiei sternocostale si pe extremitatea sternala a claviculei. Insertie pe mg. inf. a corpului hioidului. Muschiul Omohioidian muschi digastric, format din 2 pantece fusiforme, subtiri, reunite printr-un tendon. Pantece inf originepe mg.sup. a scapulei si pe lig.trans. al scapulei. Pantecele sup. urca vertical spre osul hioid si se insera pe mg. lui inf, lateral de sternohioidian. Muschiul Sternotiroidian aspect d elama musculara care al acopera. Origine pe fata post. a manubriului sternal si a primului cartilaj costal. Insertie pe linia oblica si tuberculii de pe fata laterala a lamei cartilajului tiroid. Muschiul Tirohioidian continua m. Sternotiroidian considerat ca segmentul lui superior. Scurt, subtire, forma patrulatera cu origine pe linia oblica si tuberculii de pe fata lat. a lamei cartilajului tiroid. Insertia pe mg. inf. a corpului si cornul mare al osului hioid. Vascularizatia ramuri din a. Tiroidiana inf. si sup. Inervatia plexul cervical prin intermediul ansei cervicale (tiroidianul ramura a n. Hipoglos dar cu origine tot in plex) M.Ridicator al glandei tiroide (pe osul hioid) el lipseste deseori ! 23. Fascia Cervicala Lama Superficiala Fascia derivata din tesutul conjunctiv al gatului si diferentiata in 3 lame si 1 teaca vasculara. Situata sub tegument si m. Platysma in planul SCM si al trapezilor. Formata din 2 jumatati simetrice care post. se fixeaza pe coloana cervicala si apara ca un invelis fibros ce inconjoara gatul. Insertia sup. linia nucala sup, fata lat. si mg. ant. a proc. Mastoidian, arcul zigomatic, fascia maseterina, unghiul si mg. inf. a corpului mandibulei. Insertia inf pe mm.trapez si latisimus dorsi, prelungindu-se cu fascia acestuia.

Spre mg. ant. a SCM si in dreptul m. trapez se dedubleaza (la fiecare m. o data) formand o teaca. Foita superficiala a tecii este mai groasa. Formatiuni vasculonervoase in raport cu lama : ram. subcutan. Ale plexului cervical, vena jugulara ext ; anterior venele jugulare ant., ramificatii ale n. Transvers al gatului si ale ramurii cervicale a n. Facial. Fata profunda a lamei adera de mg. inf. a osului hioid si de cornul mare. In regiunea laterala a gatului acopera muschii regiunii, n. Accesor, trunchiurile plexului brahial, vasele suprascapulare si transverse a gatului. 24. Fascia Cervicala Lama Pretraheala Rezistenta cu aspect fibros, intre hioid si orificiul sup. al toracelui, si in sens transversal intre mm. Omohioidieni. Situata in planul mm. Infrahioidieni carora le formeaza fascii, ea se fixeaza superior pe fata post. si mg. inf. ale corpului hioidului. Inferior pe mg.sup. ale oaselor scapulare, pe clavicule si incizura sternala. Lateral lama se opreste la mm. Omohioidieni pe care ai inveleste. Anterior lama pretraheala vine in raport cu lama superficiala, si in regiunea SCM cu foita profunda a tecii muschiului. Posterior lama acopera laringele, traheea, lobii glandei tiroide si manunchiul vasculonervos al gatului si in trigonul omoclavicular mm. Scaleni, vasele subclaviculare si trunchiurile plexului braxial. 25. Fascia Cervicala Lama Preveretebrala Inaintea mm. Prevertebrali, a coloanei cervicale si a primelor 3 vertebre toracice si, posterior de viscerele gatului. Formatiune fibroasa, prinsa sup. pe baza craniului si inferior se continua cu tesutul conjunctiv al mediastinului sup. Lateral se fixeza pe tuberculii ant. al proc. Trans. Cervicale. Intre lama prevertebrala si viscerele gatului (faringe, esofag) este spatiul retrovisceral ; lateral de acesta inaintea lamei se gasesc formatiunile vasculare si nervoase latero-faringiene, iar in trigonul carotic si regiunea SCM manunchiul vasculonervos al gatului. Teaca vasculara invelisul conjunctivofibros al manunchiului vasculonervos al gatului, dependent de fascia cervicala intinsa inspre baza craniului si mediastin. 26. Artera Carotida Comuna Cele 2 art.carotide comune (stg./dr.) au ca limita superioara planul care trece prin mg. sup. a cartilajului tiroid, si origini diferite. ACCDr.- are origine impreuna cu a. Subclavie dr. In trunchiul brahiocefalic, deci pe toata lungimea sa se afla in dreptul regiunii gatului. ACCStg. origine separat din arcul aortei, din pt. cel mai inalt al acesteia, la stg. De trunchiul brahiocefalic. Traciect torace (mediastinul mediu impreuna cu cordul) pana la marginea sup. a cartilajului tiroid si identic cu cea dreapta in zona gatului. Vena brahiocefalica stg. o incruciseaza ant.(intre ele-ram. cardiace cervicale sup.din n. vag) La dr. Raport cu trunchiul brahiocefalic. Post trahea, esofagul, vv tiroidiene

inferioare. In unghiul dintre trahee si esofag n. Laringeu recurent stg (ram.vag). La stg. raport cu plamanul stg, si sub pleura parietala raport cu n. Frenic stg si n. Vag post. In regiunea gatului ACC au traiect paralel, intre articulatia sternoclaviculara si marginea sup. a cartilajului tiroid ; au raporturi asemanatoare trec in reg. Ant. a gatului in trigonul carotic. Ele sunt invelite intr-o teaca de tesut conj. Dependenta de fascia gatului, teaca carotica La baza gatului trece prin partea inf. a regiunii SCM. In traiectul ascendent e incrucisata de m. Omohioidian si intra in trigonul carotic. Lateral de ACC este v.jugulara int., iar post. in unghiul diedru dintre ele n. Vag. Medial traheea, laringele, esofagul, faringele, iar in portiunea terminala pe m. constrictor inf. al faringelui. Posterior in raport cu planul osos al proc. Trans. Ale vertebrelor cervicale (C4-C6). Palpare clinic: tuberculul ant. Al procesului transvers al C6 numit tuberculul carotic. ACC + n. vag + v. jugulara = manunchiul vasculonervos al gatului. Se bifurca in AC ext. sssi int. la mg. sup. a cartilajului tiroid. 28. Artera Carotida Externa Incepe la nivelul planului care trece prin mg. sup. a cartilajului tiroid (C3-C4) si se termina la nivelul colului mandibulei unde se imparte in ramuri teminale (a temporala superficiala ce continua traciectul carotidei si a maxilara). Initial ea este in trigonul carotic iar dupa ce incruciseaza pe fata mediala pantecele post. al digastricului, intra in trigonul submandibular. In partea sup. a acestuia intra in grosimea glandei parotide. Raporturi - Posterior lantul simpatic cervical, planul osteomuscular format de proc. Trans. Cervicale si mm. Prevertebrali. - Medial m. Constrictor mij. al faringelui. Intre artera si cei 2 musci trece a. Faringiana ascendenta si n. Laringeu sup. - Lateral in raport cu AC interna, iar prin intermediul ei cu v. Jugulara interna. In trigonul carotic ea este situata superficial. - Anterior n. Hipoglos, v. Linguala, vv.. tiroidiene sup. V. faciala. E acoperita de piele, m. Platisma, lama superficiala a fasciei cervicale si de vagina carotica. Deasupra digastricului ea devine AC profunda ; trece intre stilohioidian (lat), stiloglos si stilofaringian. Planul superficial este nervos ram. n. Facial si auriculotemporal. Planul mijlociu este venos v jugulara ext. Ramuri ACExt. a tiroidiana sup, faringiana ascendenta, linguala, faciala, occipitala, auriculara post, si 2 ram. terminale : a temporala superficiala si a maxilara. 29. Artera Tiroidiana Superioara

Origine fata ant. a arterei carotide ext, superior de bifurcatia carotidei comune. Initial se afla sub mg.ant. a m SCM, apoi in trigonul carotic si este acoperita de vena omonima lama superficiala a fasciei cervicale, m platysma si piele. Da ramurile : Ramura infrahioidiana -(vas de calibru mic din convexitatea a. Tiroidiene superioare) Ramura SCM-na incruciseaza ant. a carotida comuna si v jugulara Ramura laringiana sup din convexitatea a. Tiroidiene sup Ramura cricotiroidiana de sub laringiana sup, din a tiroidiana sup Ramura anterioara se anastomozeaza cu cea de partea opusa Ramura posterioara se anastomozeaza cu ram. similara di a. Tiroidiana inf. 30. Artera Linguala Ia nastere de pe fat ant. a a. Carotide ext. Uneori origine comuna cu a a. Faciale. Superficial in trigonul carotic si are raporturi mediale cu m. constrictor sup al faringelui si n. laringeu sup. Artera vine in raport cu m. stilohioidian si pantecele post. al digastricului. In traiectul spre vf. Limbii intra sub m.hioglos si se continua cu ramura terminala a. Profunda a limbii. Este in raport medial cu m.genioglos si lateral cu m.milohioidian si apoi cu m.longitudinal inferior al limbii. Da ramuri pt. musculatura si mucoasa linguala situata ant. de santul terminal.Da ramurile : Ramura suprahioidiana - ,mica, trece ant. de m hipoglos Artera sublinguala medial de glanda sublingoala pe care o si iriga + m.suprahioidieni, mucoasa planseului bucal si mucoasa gingivala Ramuri dorsale linguale subtiri ; vascularizeaza mucoasa radacinii limbii, tonsila palatina, epiglota si arcul palatoglos. 31. Artera Faciala Ia nastere in trigonul carotic de pe fata ant. a carotidei externe. Raport medial cu m.constrictor mijlociu al faringelui si lateral cu n.hipoglos, m.stilohioidian, si cu pantecele post.al digastricului. Ea intra in trigonul submandibular, ocolind glanda submandibulara pe care lasa si un sant, iese pe fata lat. a corpului mandibulei, la mg. ant. a m. Maseter si se termina prin a. Angulara. Raport cu vena faciala, situata post. la fata ; la mg.inf. a corpului mandibulei ea ocoleste fata mediala a glandei submandibulare, pe cand vena coboara pe fata ei laterala si se varsa in v.jugulara int. Da ramurile : Artera palatina ascendenta pe peretele lat. al faringelui intre mm. Stiloglos si stilofaringian. Ramura tonsilara di a.palatina ascendenta pe peretele lat. al faringelui si strabatand m.constrictor al faringelui se distribuie tonsilei palatine si mucoasei limbii. Artera submentala din a.faciala si da 5-6 ramuri paralele Ramuri glandulare din a.faciala Artera labiala inf. din a. faciala si trece pe sub m.depresor anguli Artera labiala sup.- intra in grosimea buzei sup; da ramuri pt. mucoasa, muschii si tegumentul buzei sup, pt. septul si aripa nasului.

Artera angulara ramura terminala a a.faciale.

32. Artera Maxilara O ramura de bifurcatie terminala a carotidei ext. Ia nastere in grosimea glandei parotide, post. de colul mandibulei. Se intinde din partea post. a colului mandibulei pana in fosa pterigopalatina, pe o lungime de aprox. 4-5cm, cu un traiect sinuos. Muschi satelit pterigoidian lateral. Raport superior cu n. Auriculotemporal. Strabate spatiu cuprins intre colul mandibulei - lateral, lig.sfenomandibular medial = butoniera retrocondiliana a lui Juvara. De la colul mand. Si pana in fosa pterigopalat. Traiectul poate avea 2 variante : superficial sau profund. In fosa pterigopal. Are raport cu tuberozitatea maxil, gg.pterigopalatin si n.maxilar. Ea da 14 ramuri colaterale si o ramura terminala: A.Auriculara profunda pleaca din maxilara in grosimea glandei parotide (vascular.conductului auditiv ext si fetei ext. a timpanului) A.Timpanica ant. in grosimea glandei parotide A.Alveolara inf din a maxilara; da ram.milohioidiana A.Meningee medie ramura ascendenta a maxilarei intre pterigoid.medial si lig.sfenomandibular. Da ramurile pietroasa (traiect intracranian), timpanica sup, ram.anastomotica cu a.lacrimala, artera meningee medie (dura mater si oasele calvariei) A.Maseterica din maxilara imediat dupa a.alveolara AA.Temporale profunde ramuri emise pe fata lat. a m. Pterigoidian lat. din a maxil. RR.Pterigoidiene (4-6) pot lua nastere de pe tot traiectul a.maxilare A.Bucala e insotita de n.bucal, ramura a mandibularului.

S-ar putea să vă placă și