Sunteți pe pagina 1din 0

Dr.ing. Liviu Prun!

Prelegerea 3:
Planul; Determinarea planului din diferite condi"ii; Pozi"ii remarcabile ale planului
1
PRELEGEREA 3

CUPRINS
1. Planul........................................................................................................................ 2
1.1 Defini!ie, reprezentare.................................................................................... 2
1.2 Urmele planului ................................................................................................. 2
2. Determinarea planului din diferite condi!ii........................... 3
2.1 Determinarea planului cu ajutorul a dou" drepte concurente .. 3
2.2 Determinarea planului cu ajutorul a dou" drepte paralele ........ 4
2.3 Determinarea planului cu ajutorul a trei puncte necoliniare .... 4
2.4 Determinarea planului cu ajutorul unei drepte #i a unui punct
exterior ei .......................................................................................................................... 4
3. Pozi!ii remarcabile ale planului........................................................ 5
3.1 Plane paralele cu unul din planele de proiec!ie................................ 5
3.2 Plane perpendiculare pe unul din planele de proiec!ie................. 6




INDEX

plan ce trece prin OX .................................. 8
plan de capat.............................................. 7
plan de front............................................... 5
plan de nivel ............................................... 5
plan de pozi"ie general!. ............................. 5
plan de profil .............................................. 6
plan paralel cu OX.......................................7
plan perpendicular pe [L] ............................7
plan vertical ................................................6
plane proiectante ........................................6
urma planului ..............................................2









Dr.ing. Liviu Prun!
Prelegerea 3:
Planul; Determinarea planului din diferite condi"ii; Pozi"ii remarcabile ale planului
2
1. Planul

1.1 Defini!ie, reprezentare

Planul se define#te astfel:

o suprafa"! nelimitat! pe care poate
fi a#ezat! o dreapt! n orice direc"ie.

Planul poate fi determinat din
urm!toarele condi"ii:
! !! ! trei puncte necoliniare;
! !! ! o dreapt! #i un punct
exterior ei;
! !! ! dou! drepte paralele;
! !! ! dou! drepte concurente.








1.2 Urmele planului

Prin urm! a planului n"elegem
dreapta care rezult! prin
intersectarea planului dat [P] cu
unul din planele de proiec"ie
(fig.1.1). Conven"ional urma
vertical! se noteaz! cu indice v
de exemplu
V
P , urma orizontal!
cu indice h de exemplu
h
P #i, n
sfr#it, urma lateral! cu indice l
de exemplu
l
P . Urmele planului se
intersecteaz! pe axele OX, OY #i
OZ n puncte care se noteaz!, tot
conven"ional, cu P
x
, P
y
#i P
z
.


O dreapt! ) ' d , d ( D , este inculs! ntr-un plan [P], dac! urmele acesteia sunt situate pe urmele de
acela#i nume ale planului (fig.1.2). Dac! V(v, v) #i H(h, h) sunt urmele dreptei sus amintite atunci
se poate scrie:
Figura 1.1 Urmele planului
Figura 1.2 Punctul A(a, a') !i
dreapta ) d' , d ( D apar"in
planului [P]
Dr.ing. Liviu Prun!
Prelegerea 3:
Planul; Determinarea planului din diferite condi"ii; Pozi"ii remarcabile ale planului
3
] P [ ) d' , d ( D
P ) ' h , h ( H P ) ' v , v ( V
h v




Un punct A(a, a) apar"ine unui plan [P], dac! el apar"ine unei drepte ) ' d , d ( D care, la rndul, ei
este inclus! n planul [P]. n acest caz se poate scrie :

] P [ ) ' a , a ( A
) d' , d ( D ) ' a , a ( A
' d ' a d a
] P [ ) d' , d ( D
P ) ' h , h ( H P ) ' v , v ( V
h v



2. Determinarea planului din diferite condi!ii

2.1 Determinarea planului cu ajutorul a dou" drepte
concurente

S! se g!seasc! planul [P] cu ajutorul dreptelor concurente ) ' d , d ( D #i ) ' d , d ( D
1 1
1
(fig.2.1).

Proiec"iile urmelor verticale ale dreptelor date, v #i v
"
, determin! o dreapt! care, este tocmai
urma vertical! a planului -
V
P , n timp ce, proiec"iile urmelor orizontale, h #i h
"
, determin! o alt!
Figura 2.1 Determinarea planului cu ajutorul a dou# drepte concurente
Dr.ing. Liviu Prun!
Prelegerea 3:
Planul; Determinarea planului din diferite condi"ii; Pozi"ii remarcabile ale planului
4
dreapt! care este urma orizontal! a planului -
h
P . Aceste dou! drepte sunt concurente ntr-un
punct pe axa OX - P
x
.

2.2 Determinarea planului cu ajutorul a dou" drepte
paralele
















Se determin! urmele acestor drepte V(v, v), H(h, h) #i respectiv, V
$
(v
$
, v
$
), H
$
(h
$
, h
$
). Unind
proiec"iile de acelea#i nume (v cu v
"
#i h cu h
"
), ob"inem urmele planului
h
P #i
V
P .

2.3 Determinarea planului cu ajutorul a trei puncte
necoliniare

Fiind date punctele necoliniare A(a, a), B(b, b) #i C(c, c) s! se g!seasc! planul [P] determinat de
acestea.

Se construiesc, cu ajutorul celor trei puncte, dou! drepte concurente sau dou! drepte paralele #i
problema se reduce la unul din cazurile prezentate n paragraful 2.$ sau paragraful 2.2.


2.4 Determinarea planului cu ajutorul unei drepte #i a
unui punct exterior ei

S! se g!seasc! planul [P] determinat de dreapta ) ' d , d ( D #i de punctul A(a, a) exterior ei.

Se traseaz! o alt! dreapt! - ) ' d , d ( D
1 1
1
care trece prin punctul A(a, a) #i care este concurent!
sau paralel! cu dreapta dat!. %i n acest caz problema se reduce la unul din cazurile prezentate n
paragraful 2.$ sau paragraful 2.2.
Figura 2.2 Determinarea planului cu ajutorul a dou# drepte paralele
Dr.ing. Liviu Prun!
Prelegerea 3:
Planul; Determinarea planului din diferite condi"ii; Pozi"ii remarcabile ale planului
5
3. Pozi!ii remarcabile ale planului

Un plan care ocup! o pozi"ie oarecare n raport cu planele de proiec"ie se nume#te plan de pozi#ie
general!.

A#a cum am v!zut #i n cazul dreptei, un plan poate ocupa pozi"ii particulare n raport cu sistemul
de proiec"ie dat de planele [H], [V] #i [L]. Utilizarea frecvent! a acestora n practic!, datorit!
propriet!"ilor lor, ne face s! prezent!m separat aceste plane.
n raport cu sistemul de proiec"ie cunoscut un plan [P] poate fi:
! !! ! Paralel cu unul din planele de proiec"ie.
! !! ! Perpendicular pe unul din planele de proiec"ie.

3.1 Plane paralele cu unul din planele de proiec!ie

Plan de nivel (paralel cu planul orizontal de proiec"ie [H]); se define#te ca fiind locul geometric al
punctelor care au aceea#i cot! (fig.3.1).

Propriet!"i:

! !! ! planul de nivel are doar urm! vertical!
v 1
H care
este paralel! cu axa de proiec"ie OX;

! !! ! orice element geometric, con"inut ntr-un plan de
nivel, se proiecteaz! n adev!rat! m!rime #i form! pe
planul orizontal de proiec"ie [H] #i degenerat ntr-o
dreapt! pe planul vertical de proiec"ie [V], dreapt! ce se
confund! cu urma planului de nivel
v 1
H .




Plan de front (paralel cu planul vertical de proiec"ie [V]); se define#te ca fiind locul geometric al
punctelor care au aceea#i dep!rtare (fig.3.2).

Propriet!"i:

! !! ! el are doar urm! orizontal!
h
F care este paralel!
cu axa de proiec"ie OX;

! !! ! orice element geometric, con"inut ntr-un plan de
front, se proiecteaz! n adev!rat! m!rime #i form! pe
planul vertical de proiec"ie [V] #i degenerat ntr-o
dreapt! pe planul orizontal de proiec"ie [H], dreapt! ce
se confund! cu urma planului de front
h
F .
Figura 3.2 Plan de front
Figura 3.1 Plan de nivel
Dr.ing. Liviu Prun!
Prelegerea 3:
Planul; Determinarea planului din diferite condi"ii; Pozi"ii remarcabile ale planului
6
Plan de profil (paralel cu planul lateral de proiec"ie [L]); se define#te ca fiind locul geometric al
punctelor care au aceea#i abscis! (fig.3.3).

Propriet!"i:

! !! ! Acesta are att urm! vertical!
V
P ct #i
urm! orizontal! -
h
P care, sunt perpendiculare
pe axa de proiec"ie OX;

! !! ! orice element geometric, con"inut ntr-un
plan de profil, se proiecteaz! n adev!rat!
m!rime #i form! pe planul lateral de proiec"ie
[L]. Proiec"iile verticale #i orizontale ale aceluia#i
element geometric degenereaz! n dou! drepte
care se confund!, una cu urma vertical! a
planului -
V
P , #i cealalt! cu urma orizontal!
h
P .




3.2 Plane perpendiculare pe unul din planele de proiec!ie

Acestea mai sunt cunoscute #i sub denumirea de plane proiectante.


Plan vertical (perpendicular pe planul orizontal de proiec"ie [H]).

Propriet!"i:

! !! ! urma sa vertical!
V
P (fig.3.4) este perpendicular!
pe axa de proiec"ie OX;
! !! ! urma orizontal!
h
P face un unghi oarecare cu
aceast! ax!. Unghiul se proiecteaz!, pe planul de
proiec"ie [H], n adev!rat! m!rime;
! !! ! orice element geometric situat ntr-un plan vertical
se proiecteaz! deformat pe planul vertical de proiec"ie
[V] #i degenerat ntr-o dreapt! pe planul orizontal de
proiec"ie [H], dreapt! ce coincide cu urma orizontal! a
planului proiectant
h
P .






Figura 3.3 Plan de profil
Figura 3.4 Plan vertical
Dr.ing. Liviu Prun!
Prelegerea 3:
Planul; Determinarea planului din diferite condi"ii; Pozi"ii remarcabile ale planului
7
Plan de cap!t (perpendicular pe planul vertical de proiec"ie [V]).

Propriet!"i:

! !! ! urma sa orizontal!
h
P , (fig.3.5), este
perpendicular! pe axa de proiec"ie OX;
! !! ! urma vertical! face un unghi cu axa sus
men"ionat!. Unghiul se proiecteaz! n adev!rat!
m!rime pe planul vertical de proiec"ie [V];
! !! ! orice element geometric con"inut ntr-un plan de
cap!t se proiecteaz! deformat pe planul orizontal de
proiec"ie [H] #i, degenerat ntr-o dreapt! pe planul
vertical de proiec"ie [V], dreapt! ce coincide cu urma
vertical! a planului de cap!t
V
P .




Planele perpendiculare pe planul lateral de proiec#ie [L] pot fi:
! !! ! Paralel cu axa de proiec"ie OX.
! !! ! Plan care trece prin axa de proiec"ie OX.


Plan paralel cu axa de proiec#ie OX este planul ale c!rui urme,
h
P #i
V
P , sunt paralele cu
axa OX , (fig.3.6).

Propriet!"i:

! !! ! urma lateral!
l
P face unghiurile #i cu
planele de proiec"ie [H] #i [V], unghiuri care se
proiecteaz! n adev!rat! m!rime pe planul lateral
de proiec"ie [L];

! !! ! elementele geometrice con"inute ntr-un plan
paralel cu axa OX se proiecteaz! deformat att
pe planul orizontal de proiec"ie [H] ct #i pe planul
vertical de proiec"ie [V]. n ceea ce prive#te
proiec"ia lateral! putem spune c! aceasta este
degenerat! ntr-o dreapt! care coincide cu urma
lateral! a planului
l
P .






Figura 3.5 Plan de cap#t
Figura 3.6 Plan paralel cu axa
de proiec"ie OX
Dr.ing. Liviu Prun!
Prelegerea 3:
Planul; Determinarea planului din diferite condi"ii; Pozi"ii remarcabile ale planului
8

Plan ce trece prin axa OX este planul ale c!rui urme, orizontal! #i vertical!, se suprapun ntre
ele #i, tot odat!, coincid cu axa de proiec"ie OX (fig.3.7).

Propriet!"i:

! !! ! urma lateral! porne#te din O #i trece prin a,
formnd unghiurile #i cu axa OX, unghiuri
care se proiecteaz! n adev!rat! m!rime pe
planul lateral de proiec"ie [L]. Unghiurile #i
sunt unghiurile pe care planul n discu"ie le face
cu planele vertical #i orizontal de proiec"ie;

! !! ! elementele geometrice con"inute ntr-un
astfel de plan se proiecteaz! deformat pe planele
orizontal #i vertical de proiec"ie #i degenerat ntr-
o dreapt! pe planul lateral de proiec"ie, dreapt!
ce coincide cu urma lateral!
l
P .





Figura 3.7 Plan ce trece prin axa
de proiec"ie OX

S-ar putea să vă placă și