Dr.ing. Liviu Prun!

Prelegerea 9:
Metoda mobilului. Exemplu: intersec"ia dintre o prisma si o piramida
1
PRELEGEREA 9

CUPRINS
1. Determinarea vrfurilor poligonului (poligoanelor) de
intersec!ie.......................................................................................................................... 2
1.1 Determinarea planelor auxiliare utile ................................................... 2
1.2 Determinarea vrfurilor poligonului de intersec!ie........................ 3
2. Determinarea laturilor poligonului de intersec!ie prin
Metoda Mobilului...................................................................................................... 4
3. Determinarea vizibilit"!ii pe planul orizontal de
proiec!ie.............................................................................................................................. 5
4. Determinarea vizibilit"!ii pe planul vertical de
proiec!ie.............................................................................................................................. 7


























Dr.ing. Liviu Prun!
Prelegerea 9:
Metoda mobilului. Exemplu: intersec"ia dintre o prisma si o piramida
2
1. Determinarea vrfurilor poligonului (poligoanelor) de
intersec!ie

Pentru exemplificarea Metodei prin Vrfuri vom rezolva, pas cu pas, cazul intersec"iei dintre o
prism! #i o piramid!.

A#adar, fie punctele: S($$0, 85, 85), A(70, $0, 0), B(50, 70, 0), C($0, 20, 0), E($$0, $0, 0),
F($40, 45, 0) G($00, 40, 0) G
$
(45, 85, 84). Se cere s! se determine poligonul (poligoanele) de
intersec"ie care rezult! prin intersectarea piramidei SABC(sabc, s'a'b'c') cu prisma care are ca baz!
triunghiul EFG(efg, e'f'g') #i direc"ia muchiilor dat! de dreapta care trece prin punctele G(g, g') #i
G
$
(g
$
, g'
$
).


1.1 Determinarea planelor auxiliare utile

nti se traseaz! proiec"iilor punctelor date n enun"ul problemei, (fig.1.1).

Apoi, prin vrful S(s, s') al piramidei se traseaz! dreapta D( ' d , d ), (fig.1.2). Fie punctul H(h, h')
urma orizontal! a acestei drepte. Prin acest punct #i prin muchiile prismei (piramidei) vom trasa
plane auxiliare.

Daca am trasa un plan auxiliar prin punctul H(h, h') #i prin muchia ce trece prin E(e, e'), constat!m
c! urma acestui plan nu intersecteaz! baza celuilalt poliedru. A#adar, renun"!m la acest plan
deoarece nu ne este de folos.

ncerc!m s! tras!m prin H(h, h') #i muchia ) ' a ' s , sa ( SA un alt plan. Constat!m c! de aceast! dat!
urma planului intersecteaz! baza celuilalt poliedru n punctele $($, $') #i 2(2, 2'). Pentru
simplificare nu reprezent!m proiec"iile verticale 1' #i 2'. Not!m acest plan cu [P
$
] #i urma sa cu
h 1
P .

Planul care trece prin H(h, h') #i muchia ) ' c ' s , sc ( SC intersecteaz! baza celuilalt poliedru n
punctele 3(3, 3') #i 4(4, 4') (proiec"iile 3' #i 4' nu au mai fost reprezentate). Re"inem #i acest plan
#i l not!m cu [P
2
] iar urma sa pe planul orizontal de proiec"ie o not!m cu
h 2
P .

Tras!m un alt plan prin punctul H(h, h') #i muchia ce trece prin punctul G(g, g'). Acest plan
intersecteaz! baza celuilalt poliedru n punctele 5(5, 5') #i 6(6, 6'). Re"inem acest plan sub
denumirea de [P
3
], iar urma sa se va numi
h 3
P .

Planul care trece prin punctul H(h, h') #i muchia ce trece prin punctul F(f, f') intersecteaz! baza
celuilalt poliedru n punctele 7(7, 7') #i 8(8, 8'). Re"inem acest planul sub numele de [P
4
] iar urma
sa sub numele de
h 4
P .

Observ!m c! planul care trece prin H(h, h') #i muchia ) ' b ' s , sb ( SB nu intersecteaz! baza celuilalt
poliedru #i renun"!m la acest plan.
Dr.ing. Liviu Prun!
Prelegerea 9:
Metoda mobilului. Exemplu: intersec"ia dintre o prisma si o piramida
3

A#adar, avem patru plane auxiliare utile : [P
$
], [P
2
], [P
3
] #i [P
4
].

Dintre planele utile, planele limit! sunt : [P
$
] #i [P
4
].

Constat!m c! intersec"ia este de genul rupere (vezi Prelegerea 8, figura 2.$). A#adar avem un
singur poligon de intersec"ie.


1.2 Determinarea vrfurilor poligonului de intersec!ie

Primul plan auxiliar, [P
$
] a fost trasat prin muchia ) ' a ' s , sa ( SA . Aceast! muchie intersecteaz!
prisma n dou! puncte, A
$
(a
$
, a'
$
) #i A
2
(a
2
, a'
2
). Pentru a determina aceste puncte proced!m astfel:
! !! ! Prin proiec"ia 1 tras!m o paralel! la proiec"iile orizontale ale muchiilor prismei. La
intersec"ia acesteia cu muchia ) ' a ' s , sa ( SA rezult! proiec"ia a
1
a punctului A
$
(a
$
, a'
$
).
! !! ! Prin linie de ordine rezult! #i proiec"ia a'
1
.
! !! ! Prin proiec"ia 2 tras!m o paralel! la proiec"iile orizontale ale muchiilor prismei. La
intersec"ia acesteia cu muchia ) ' a ' s , sa ( SA rezult! proiec"ia a
2
a punctului A
2
(a
2
, a'
2
).
! !! ! Prin linie de ordine rezult! #i proiec"ia a'
2
.

Al doilea plan auxiliar, [P
2
] a fost trasat prin muchia ) ' c ' s , sc ( SC . Aceast! muchie intersecteaz!
prisma n dou! puncte, C
3
(c
3
, c'
3
) #i C
4
(c
4
, c'
4
). Pentru a determina aceste puncte proced!m astfel:
! !! ! Prin proiec"ia 3 tras!m o paralel! la proiec"iile orizontale ale muchiilor prismei. La
intersec"ia acesteia cu muchia ) ' c ' s , sc ( SC rezult! proiec"ia C
3
a punctului C
3
(c
3
, c'
3
).
! !! ! Prin linie de ordine rezult! #i proiec"ia c'
3
.
! !! ! Prin proiec"ia 4 tras!m o paralel! la proiec"iile orizontale ale muchiilor prismei. La
intersec"ia acesteia cu muchia ) ' c ' s , sc ( SC rezult! proiec"ia c
4
a punctului C
4
(c
4
, c'
4
).
! !! ! Prin linie de ordine rezult! #i proiec"ia c'
4
.

Al treilea plan auxiliar, [P
3
] a fost trasat prin muchia care trece prin punctul G(g, g'). Aceast!
muchie intersecteaz! piramida n dou! puncte, G
5
(g
5
, g'
5
) #i G
6
(g
6
, g'
6
). Pentru a determina aceste
puncte proced!m astfel:
! !! ! Prin s #i 5 tras!m un segment de dreapt!. La intersec"ia acestuia cu muchia ce trece prin
punctul G(g, g') rezult! proiec"ia g
5
a punctului G
5
(g
5
, g'
5
).
! !! ! Prin linie de ordine rezult! #i proiec"ia g'
5
.
! !! ! Prin s #i 6 tras!m un segment de dreapt!. La intersec"ia acestuia cu muchia ce trece prin
punctul G(g, g') rezult! proiec"ia g
6
a punctului G
6
(g
6
, g'
6
).
! !! ! Prin linie de ordine rezult! #i proiec"ia g'
6
.

n sfr#it, planul auxiliar [P
4
] a fost trasat prin muchia care trece prin punctul F(f, f'). Aceast!
muchie intersecteaz! piramida n dou! puncte, F
7
(f
7
, f'
7
) #i F
8
(f
8
, f'
8
). Pentru a determina aceste
puncte proced!m astfel:
! !! ! Prin s #i 7 tras!m un segment de dreapt!. La intersec"ia acestuia cu muchia ce trece prin
punctul F(f, f') rezult! proiec"ia f
7
a punctului F
7
(f
7
, f'
7
).
! !! ! Prin linie de ordine rezult! #i proiec"ia f'
7
.
Dr.ing. Liviu Prun!
Prelegerea 9:
Metoda mobilului. Exemplu: intersec"ia dintre o prisma si o piramida
4
! !! ! Prin s #i 8 tras!m un segment de dreapt!. La intersec"ia acestuia cu muchia ce trece prin
punctul F(f, f') rezult! proiec"ia f
8
a punctului F
8
(f
8
, f'
8
).
! !! ! Prin linie de ordine rezult! #i proiec"ia f'
8
.

A#adar, poligonul de intersec"ie are 8 vrfuri: A
$
(a
$
, a'
$
), A
2
(a
2
, a'
2
), C
3
(c
3
, c'
3
), C
4
(c
4
, c'
4
), G
5
(g
5
,
g'
5
), G
6
(g
6
, g'
6
), F
7
(f
7
, f'
7
) #i F
8
(f
8
, f'
8
).

Dar, care este ordinea n care trebuie s! unim aceste vrfuri?

Pentru a rezolva #i aceast! problem! vom folosi Metoda Mobilului.


2. Determinarea laturilor poligonului de intersec!ie prin
Metoda Mobilului

Se presupune c! exist! un punct mobil care se poate deplasa n lungul laturilor poligonului de
intersec"ie. Acest punct se proiecteaz! simultan pe bazele celor dou! poliedre. Noi vom urm!ri ce
se ntmpl! cu aceste proiec"ii.

Suprafe"ele care apar"in bazelor celor dou! poliedre #i care nu sunt cuprinse ntre planele auxiliare
se ha#ureaz!. Proiec"iile punctului mobil nu au voie s! p!trund! n zona ha#urat!, (fig.2.1).

n exemplu nostru exist! dou! suprafe"e ha#urate: e12 #i b78.

Punctele care contribuie la stabilirea suprafe"elor ha#urate #i care n acela#i timp apar"in unei
muchii a bazei se numesc puncte de ntoarcere.

n exemplu nostru avem urm!toarele puncte de ntoarcere: 1, 2, 7 #i 8.

Pentru u#urin"a calculului se construie#te un tabel n care sunt nscrise, pe primul rnd, punctele de
pe baza unui poliedru (n exemplul nostru sunt punctele de pe baza prismei), pe al doilea rnd,
punctele de pe baza celui de al doilea poliedru (la noi sunt punctele de pe baza piramidei) #i pe un
al treilea rnd se nscrie rezultatul intersec"iei.

A#adar, s! presupunem c! mobilul se afl! n punctul A
$
(a
$
, a'
$
). Atunci, una din proiec"ii se afl! n 1
#i cealalt! n a. n tabel vom completa, pe rndurile corespunz!toare 1 #i, respectiv, a.

"Mi#c!m" proiec"ia care se afl! n 1 c!tre 3. Cealalt! proiec"ie se "mi#c!" #i ea c!tre 5 sau c!tre c.
S! presupunem c! porne#te c!tre 5. Cnd prima proiec"ie ajunge n 3 cea dea doua ajunge ntr-un
punct care nu a fost denumit. n table scriem: 3 #i " - ".

Prima proiec"ie ajunge ntr-un punct care nu a fost denumit iar cea de a doua n 5. n tabel trecem
" " #i 5.

Cnd prima proiec"ie ajunge n f cea de a doua ajunge n 7. n tabel trecem f #i 7.

Dr.ing. Liviu Prun!
Prelegerea 9:
Metoda mobilului. Exemplu: intersec"ia dintre o prisma si o piramida
5
Dep!#im cu prima proiec"ie punctul f, iar cu cea de a doua ne ntoarcem (punctul 7 este punct de
ntoarcere).

A#adar, cu prima proiec"ie ajungem n g iar cu a doua n 5. n tabel trecem g #i 5.

Cnd prima proiec"ie ajunge n 4 cea de a doua ajunge ntr-un punct care nu a fost denumit. n
tabel trecem 4 #i " ".

Cnd prima proiec"ie ajunge n 2, cea de a doua ajunge n a. n tabel trecem 2 #i a.

Punctul 2 este punct de ntoarcere. A#adar, prima proiec"ie se "ntoarce" c!tre 4 iar cea de a doua
#i continu! drumul c!tre c.

Deci, prima proiec"ie ajunge n 4 iar a doua n c. n tabel trecem 4 #i c.

Prima proiec"ie ajunge n g iar cea de a doua n 6. n tabel trecem g #i 6.

Prima proiec"ie ajunge n f iar cea de a doua n 8. n tabel trecem f #i 8.

Punctul 8 este punct de ntoarcere pentru cea de a doua proiec"ie.

Prima proiec"ie ajunge ntr-un punct care nu a fost denumit iar cea de a doua n 6. n tabel trecem
" " #i 6.

Prima proiec"ie ajunge n 3 iar cea de a doua n c. n tabel trecem 3 #i c.

Prima proiec"ie ajunge n 1 iar cea de a doua n a. n tabel trecem 1 #i a.

Observ!m c! att prima proiec"ie ct #i cea de a doua au ajuns n punctele din care au plecat. Asta
nseamn! c! am "nchis" poligonul de intersec"ie.

n tabel complet!m cel de al treilea rnd: a
1
, - , f
7
, g
5
, - , - , a
2
, c
4
, g
6
, f
8
, - , c
3
, a
1
.

A#adar, laturile poligonului de intersec"ie sunt:
a
1
f
7
, f
7
g
5
, g
5
a
2
, a
2
c
4
, c
4
g
6
, g
6
f
8
, f
8
c
3
#i c
3
a
1
.

R!mne s! stabilim care laturi #i care muchii sunt vizibile pe planele de proiec"ie.


3. Determinarea vizibilit"!ii pe planul orizontal de
proiec!ie

nti stabilim vizibilitate laturilor poligonului de intersec"ie pe planul orizontal de proiec"ie #i apoi
stabilim vizibilitatea muchiilor celor dou! poliedre.

Dr.ing. Liviu Prun!
Prelegerea 9:
Metoda mobilului. Exemplu: intersec"ia dintre o prisma si o piramida
6
Vom folosi n continuare tabelul nceput mai nainte. ns!, n locul numelui punctului vom plasa un
cerc. Laturile vizibile le vom trasa cu linie continu! groas! iar cele invizibile cu linie sub"ire
ntrerupt!.

n proiec"ie orizontal! proiec"ia ef este vizibil! n timp ce proiec"iile fg #i ge nu sunt vizibile, ele
fiind acoperite de corpul prismei, (fig.2.3).

Tot n proiec"ie orizontal! proiec"ia ab nu este vizibil! fiindc! este acoperit! de corpul piramidei n
timp ce proiec"iile bc #i ca sunt vizibile.

A#adar, de la 1 la 3 tras!m linie continu! groas!. La fel proced!m #i de la 3 la f.

De la f la g tras!m linie sub"ire ntrerupt!. La fel proced!m de la g la 4, de la 4 la 2, de la 2 la 4,
de la 4 la g #i de la g la f.

De la f la 3 #i de la 3 la 1 tras!m linie continu! groas!.

Pe cea de a doua baz! de la a la 5 tras!m linie sub"ire ntrerupt!. Proced!m la fel de la 5 la 7, de
la 7 la 5 #i de la 5 la a.

Apoi, tot ce urmeaz! este vizibil deci, tras!m linie continu! groas!.

Acum s! analiz!m #i ceea ce rezult!. Pentru ca o latur! a poligonului de intersec"ie s! fie vizibil!
trebuie ca att o baz! ct #i cealalt! s! fie vizibil!.

A#adar, n proiec"ie orizontal! avem vizibilitate doar de la f
8
la c
3
#i de la c
3
la a
1
.

Apoi, n epur!, tras!m cu linie continu! groas! laturile , f
8
c
3
#i c
3
a
1
iar restul laturilor le tras!m
cu linie sub"ire ntrerupt!.

Tot n epur! s! analiz!m #i vizibilitatea muchiilor celor dou! poliedre, (fig.3.1). Analiz!m, pe rnd
fiecare muchie. Vom analiza muchia ) ' a ' s , sa ( SA fiindc! prin ea trece planul auxiliar [P
$
], apoi
muchia ) ' c ' s , sc ( SC fiindc! prin ea trece planul [P
2
] #.a.m.d.

S! analiz!m muchia ) ' a ' s , sa ( SA . Proiec"ia a este vizibil! n timp ce proiec"ia a
2
este invizibil!.
Asta nseamn! c! de la a pn! la proiec"ia muchiei ce trece prin e muchia analizat! este vizibil!.
Apoi, muchia ) ' a ' s , sa ( SA p!trunde n prism!, deci de la a
2
la a
1
va fi invizibil!. Cum att a
1
ct #i
s sunt proiec"ii vizibile, nseamn! c! ntre aceste dou! proiec"ii muchia ) ' a ' s , sa ( SA este vizibil!.

n ceea ce prive#te muchia ) ' c ' s , sc ( SC putem spune ca de la c la muchia ce trece prin e este
vizibil! (c
4
nu este vizibil). De la c
4
la c
3
muchia ) ' c ' s , sc ( SC tot invizibil! este (str!bate corpul
prismei). De la c
3
la s este vizibil! (att c
3
ct #i s sunt vizibile).

Muchia ce trece prin e este vizibil! n totalitate.

Muchia ce trece prin g este invizibil! n totalitate (este acoperit! de corpul prismei).
Dr.ing. Liviu Prun!
Prelegerea 9:
Metoda mobilului. Exemplu: intersec"ia dintre o prisma si o piramida
7
Muchia ce trece prin f este vizibil! pn! la muchia ) ' a ' s , sa ( SA apoi devine invizibil! (f
7
nu este
vizibil). Apoi aceast! muchie str!bate piramid! #i deci nu se vede. Dup! f
8
care este vizibil, muchia
devine vizibil!.

A r!mas de analizat muchia ) ' b ' s , sb ( SB . Se observ!m c! b este acoperit de corpul prismei.
A#adar aceast! muchie va fi vizibil! abia dup! ce va dep!#i corpul prismei.


4. Determinarea vizibilit"!ii pe planul vertical de proiec!ie

n tabel complet!m cercurile necesare pentru stabilirea vizibilit!"ii n planul vertical de proiec"ie,
(fig.4.1).

n proiec"ie vertical! ' g ' f este o latura vizibil!, n timp ce laturile ' e ' g #i ' f ' e sunt invizibile.

Pentru cea de a doua baz! putem spune c! laturile ab #i bc sunt vizibile n timp ce latura canu
se vede.

A#adar linie groas! avem ntre f #i g #i ntre g #i f.

Pentru cea de a doua baz! totul se vede cu urm!toarele dou! excep"ii: de la a la c #i de la c la a.

Analiznd rezultatul intersec"iei rezult! c! doar laturile f
7
g
5
#i g
6
f
8
sunt vizibile.

Tras!m n epur! aceste dou! laturi cu linie continu! groas!, iar restul laturilor poligonului de
intersec"ie le tras!m cu linie sub"ire ntrerupt!.

n sfr#it, s! analiz!m vizibilitatea muchiilor n proiec"ie vertical!, (fig.4.2).

n ceea ce prive#te muchia ) ' a ' s , sa ( SA putem spune c! este vizibil! de la a' la muchia ce trece
prin g' (a'
2
nu este vizibil). Apoi muchia str!bate corpul prismei #i deci nu este vizibil!. Cum a'
$
nu-
i vizibil rezult! c! muchia de vedea abia dup! ce trece de muchia ce porne#te din f'.

Cum c'
4
#i c'
3
nu sunt vizibile rezult! c! muchia ) ' c ' s , sc ( SC este complet acoperit! de corpul
prismei.

Muchia ) ' b ' s , sb ( SB este vizibil! n totalitate. Ea nu intersecteaz! prisma, iar punctul B(b, b') are
dep!rtarea cea mai mare n raport cu restul punctelor.

n ceea ce prive#te muchia care trece prin g' putem spune c! nu este vizibil! doar ntre g'
5
#i g'
6
.
Asta deoarece g' este vizibil la fel ca #i g'
5
#i g'
6
.

Cum f', f'
7
#i f'
8
sunt vizibile rezult! c! muchia care trece prin f nu este vizibil! doar ntre f'
7
#i f'
8
.

Muchia ce trece prin e este acoperit! de corpul prismei, deci ea nu este vizibil! n totalitate.
Dr.ing. Liviu Prun!
Prelegerea 9:
Metoda mobilului. Exemplu: intersec"ia dintre o prisma si o piramida
8




Dr.ing. Liviu Prun!
Prelegerea 9:
Metoda mobilului. Exemplu: intersec"ia dintre o prisma si o piramida
9





Dr.ing. Liviu Prun!
Prelegerea 9:
Metoda mobilului. Exemplu: intersec"ia dintre o prisma si o piramida
10





Dr.ing. Liviu Prun!
Prelegerea 9:
Metoda mobilului. Exemplu: intersec"ia dintre o prisma si o piramida
11




Dr.ing. Liviu Prun!
Prelegerea 9:
Metoda mobilului. Exemplu: intersec"ia dintre o prisma si o piramida
12





Dr.ing. Liviu Prun!
Prelegerea 9:
Metoda mobilului. Exemplu: intersec"ia dintre o prisma si o piramida
13