Anexa 2 - Studiu de Prefezabilitate-Corectat

Programul Operaional Regional 2007-2013 Axa prioritar 5 Dezvoltarea durabil i promovarea turismului Domeniul major de intervenie 5.
.3 Promovarea potenialului turistic i crearea infrastructurii necesare, n scopul creterii atractivitii Romniei ca destinaie turistic Operaiunea Crearea Centrelor Naionale de Informare i Promovare Turistic (CNIPT) i dotarea acestora
Anexa 2 STUDIU DE PREFEZABILITATE
CENTRUL NATIONAL DE INFORMARE SI PROMOVARE TURISTICA
2011
Programul Operaional Regional 2007-2013 Axa prioritar 5 Dezvoltarea durabil i promovarea turismului Domeniul major de intervenie 5.3 Promovarea potenialului turistic i crearea infrastructurii necesare, n scopul creterii atractivitii Romniei ca destinaie turistic Operaiunea Crearea Centrelor Naionale de Informare i Promovare Turistic (CNIPT) i dotarea acestora
COLECTIV DE ELABORARE: Sef proiect conf. dr. arh. Vasile Meita
Proiectat lect. Dr. arh. Marius Voica Proiectanti de specialitate: Instalatii sanitare: ing. Valentina Stan Instalatii termice: ing. Valentina Stan Instalatii electrice : ing. Marian Ivascu Devize : ec. Marin Miu
PROIECT TIP CENTRUL NATIONAL DE INFORMARE PROMOVARE TURISTICA STUDIU DE PREFEZABILITATE CENTRUL NATIONAL DE INFORMARE PROMOVARE TURISTICA
(1)DESCRIERE GENERALA: 1.Denumirea investitiei: CENTRUL NATIONAL DE INFORMARE PROMOVARE TURISTICA 2.Amplasament: MUNICIPII, ORASE SI COMUNE DIN ROMANIA
3.Titularul investitiei: MINISTERUL DEZVOLTARII REGIONALE SI TURISMULUI 4.Beneficiarul investitiei: CONSILII LOCALE 5.Elaboratorul studiului: INCD URBAN -INCERC SUCURSALA URBAN PROIECT BUCURESTI (2)INFORMATII GENERALE PRIVIND PROIECTUL 2.1Situatia existenta In prezent accesarea informatiilor privind date de interes general referitoare la Romania prin intermediul unor centre de informare si promovare turistica este aproape imposibila datorita inexistentei sau existentei sporadice a unor astfel de centre. In aceeasi situatie se afla si tour-operatorii straini care pentru a-si crea propriile programe turistice cu destinatia Romania au nevoie ca aceste informatii sa fie disponibile. Ca urmare s-a constatat un nivel redus de promovare si dezvoltare a centrelor de informare turistica si a serviciilor conexe acestui domeniu de activitate -Regiunile turistice nu dispun de o retea corespunzatoare de centre multifunctionale specializate in turism. *Obiectivul si cerintele actuale si de nivel Romania dispune din plin de zone turistice, traditii culturale si resurse naturale. Pentru accelerarea procesului de dezvoltare a sectorului turistic romanesc se impune crearea unei retele nationale de centre de informare si promovare turistica care sa ofere servicii utile si materiale promotionale in toate zonele turistice. 2.2.Descrierea investitiei a)Concluziile studiului de prefezabilitate sau ale planului detaliat de investitii pe termen lung, privind situatia actuala necesitatea si oportunitatea promovarii investitiei precum si scenariul tehnico-economic selectat *Promovarea turismului ofera noi oportunitati si alternative pentru dezvoltarea a
numeroase regiuni din Romania. Crearea unei retele nationale de centre de informare si promovare turistica poate oferi cadrul logistic necesar in vederea facilitarii schimbului de informatii in sectorul turistic intre institutii si centrele de informare in zonele turistice. Intreoducerea serviciilor moderne de informatii si dezvoltarea unui sistem de informare turistica va crea conditii mai bune pentru stocarea informatiilor si va permite schimbul de date privind activitatea turistica pentru turistii autohtoni si straini. Acest sistem poate fi interconectat cu alte sisteme de informare: rezervare on-line, programme de conferinte si evenimente culturale. Obiectiv specific: promovarea potentialului turistic romanesc prin imbunatatirea, imaginii de tara cu scopul de a promova Romania in strainatate si de a creste atractivitatea sa, precum si instituirea unui sistem integrat a ofertei turistice romanesti. Contributia la prioritatile CNSR Cresterea competivitatii economiei nationale romanesti pe termen lung. *Dezvoltarea si eficientizarea capitalului uman din Romania Durata de realizare: 2007-2013 Teme prioritare: Cod Tema Prioritara Turism 57 *Asistenta pentru imbunatatirea serviciilor turistice Forma de finantare:Cod Forma de finantare 01 Finantare nerambursabila. Dimensiune teritoriala: Cod tip teritoriu 01 Urban Functionare incrucisata FEDR/FSE Contributie comunitara 85%; contributie publica nationala 15% 2.3.Date tehnice ale investitiei a)Zona si amplasamentul Centrele nationale de informare si promovare turistica se vor a se realiza la nivelul intregii tari in functie de importanta turistica a localitatilor. Aceste centre trebuie amplasate in centrele localitatilor, terenul trebuie sa fie stabil si sa nu prezinte risc de inundatii. b)Statutul juridic al terenului care urmeaza sa fie ocupat Terenul pe care urmeaza sa se construiasca centrul, va apartine domeniului public sau privat al statului sau al unitatii administrativ teritoriale. c)Studii de teren La executarea in teren a proiectului tip, sunt necesare urmatoarele studii: -studiu topografic elaborat in sistem STEREO 70 -studiu geotehnic pentru stabilirea caracteristicilor geofizice ale terenului din amplasament necesare pentru stabilirea solutiei tehnice adaptate pentru proiectarea infrastructurii. d)Caracteristicile principale ale constructiilor din cadrul obiectivului de investitie Terenul va fi amplasat in zona stabila si neinundabila cu incadrare in prevederile PUG. Obiectivul propus are in plan forma circulara si se va amplasa pe o platforma de beton si va avea ca si regim de inaltime parter. *Caracteristici tehnice:
Sc=Sd= 60,00 mp Sutila = 51,50 mp Inaltimea la coama: + 7,40 m Inaltimea la cornisa: + 4,15 m Inaltimea libera: 3,00 m respectiv 2,50 m in anexe *Constructia propusa cuprinde: spatiu standuri Su= 10,0 mp spatiu informare Su= 33,50 mp vestiare depozitare Su= 5,50 mp grup sanitar Su= 3,50 m *Sistem constructiv: platforma beton inchideri perimetrale: pereti tristrat pe stalpi lemn compartimentari intrioare: pereti gipscarton dublu placati plafon panouri gipscarton tamplarie lemn stratificat cu geam termopan usi profile lemn stratificat cu geam termopan sarpanta lemn invelitoare tigla bituminoasa pardoseli granit si gresie antiderapanta in anexe zugraveli lavabile interior si exterior Instalatii interioare f)Situatia existenta a utilitatilor si analiza de consum Instalatii electrice: iluminat si prize, instalatie protectie (priza de pamant) Instalatii sanitare grup sanitar: obiecte sanitare, conducte si legaturi din polipropilena cu insertie de aluminiu Instalatii de incalzire: corpuri de incalzire tip panou, conducte si legaturi polipropilena cu insertie de aluminiu sursa de incalzire proprie: micronectrala electrica de perete, Qct= 8 kw aparate aer conditionat 12000 BTU -2 buc *Situatia utilitatilor si analiza de consum: Obiectivul se va racorda la LEA existenta in zona, la reteaua de apa si canalizare a localitatii (acolo unde exista sau cu sursa proprie si bazin ecologic) *Necesar utilitati: putere instalata: 9 kw debit apa rece: 0,06 mc/zi debit ape uzate: 0,048 mc/zi energie termica: 8 kw/h *Solutii alternative de producere a energiei necesare functionarii obiectivului: S-au prevazut 8 module fotovoltaice montaj pe acoperis cu Lxl: 2,88 x 0,385 m; S= 1,11 mp; iradiere 500 kw/h cu invertor si accesorii electrice si de montaj. Aceste panouri fotovoltaice transforma energia solara in energie electrica. Toate materialele prevazute poarta marca CS sau CE. Obiectivul are un impact nesemnificativ asupra mediului.
2.4.Durata de realizare a investitiei Durata de realizare a investitiei este 6 luni. INTOCMIT URBAN -INCERC SUCURSALA URBAN -PROIECT BUCURESTI
CENTRU NATIONAL DE INFORMARE TURISTICA MEMORIU TEHNIC DE ARHITECTURA
REGIMUL TEHNIC Centrele nationale de informare si promovare turistica se vor a se realiza la nivelul intregii tari in functie de importanta turistica a localitatilor. Aceste centre trebuie amplasate in centrele localitatilor, terenul trebuie sa fie stabil si sa nu prezinte risc de inundatii. Constructiile vor fi orientate de preferabil cu fatada principala inspre sud dar prioritar este ca aceasta fatada sa fie orientate catre artera principala de circulatie. In cazul in care amplasamentul se afla pe limita dintre o zona pietonala si una carosabila orientarea cladirii va fi catre zona pietonala urmarindu-se mai degraba accesibilitatea ei si nu vizibilitatea . Regimul de inaltime va fi parter.
SITUATIE PROPUSA Dimensiuni constructiei propuse: Suprafata amprentei constructiei la sol: Suprafata utila a constructiei: H max cornisa H max coama Zonificare functionala propusa PARTER-ul (cota 0.00m), va cuprinde:

Raza 4,40 m 60,00 mp 51,50mp 4,15m 7,40m
spatiu standuri Su= 10,0 mp spatiu informare Su= 33,50 mp vestiare depozitare Su= 5,50 mp grup sanitar Su= 2,50 m
DATE GENERALE ALE CONSTRUCTIEI Sistemul Constructiv Structura va fi realizata din stalpi de lemn si va fi amplasata pe o platforma de beton. Inchiderile exterioare propuse vor fi realizate din panouri tristrat. Sarpanta va avea o structura de lemn iar pentru invelitoare se va folosi tigla bituminoasa.
Finisaje exterioare La exterior, cladirea va prezenta doua tipuri de finisari: panouri tristrat vopsite cu vopsea lavabila de exterior si imbracate in lemn. Finisajele exterioare vor fi montate pe un strat suport specific fiecarei tehnologii in parte. Astfel lemnul se vor monta uscat, pe un rastel de montanti si sine metalice, la o distanta de 1cm de panoul tristrat permitand ventilarea fatadei. Pe fatade se vor prevedea montarea unor tamplarii din lemn stratificat cu rupere a puntii termice cu geam termopan cu sticla clara. Finisaje si compartimentari interioare Corespunzator confortului dorit, compartimentrile interioare vor fi din pereti din placi de gipscarton cu o grosime totala de 12,5 cm. Finisajele pentru pereti vor fi vopsitorii lavabile rezistente la spalari multiple, n culorile alese de beneficiari, dar si tencuieli decorative de tip stucco pe anumite suprafete. De asemenea vor fi realizate placari partiale cu placi ceramice si/sau sticla la pereti pentru grupuri sanitare si bai. Finisajele la pardoseli vor fi realizate din placaje cu placi ceramice si parchet lamelar in spatiile principale. Plafonul va fi realizat din gipscarton iar pe acesta se vor aplica cu vopsitorii lavabile.
SURSE DE POLUANTI I PROTECTIA FACTORILOR DE MEDIU Protectia calitatii apelor Alimentarea cu apa rece se face conform STAS 1478/91 i Normativ I.9/1994. Canalizarea Apele uzate vor fi deversate in reteaua urbana de canalizare sau in cazul in care aceasta nu exista intr-un bazin ecologic.Apele uzate menajere ndeplinesc conditiile impuse de Normativ NTPA 002/97. Protectia mpotriva zgomotului si a vibratiilor Nu se produc zgomote si nici vibratii peste limitele admise de normativele in vigoare. Protectia mpotriva radiatiilor Nu se folosesc substante toxice sau radioactive n activitatea desfasurata n imobil. Protectia solului si a subsolului
Solul si subsolul vor fi protejate conform proiectului de structura. Protectia ecosistemelor terestre si acvatice Avand n vedere faptul ca investitia are functiune de centru de informare turistica, nu se pune problema protejarii ecosistemelor, neproducndu-se noxe care sa necesite o protectie speciala.
Gospodarirea deseurilor Deeurile menajere rezultate din activitatea zilnica in imobil se vor depozita in saci de gunoi aflate in spatiul pentru gunoi cu acces din strada, care vor fi ridicate, conform contractului, de catre o unitate de salubritate urbana. Gospodarirea substantelor toxice si periculoase Nu se folosesc in activitatea desfasurata in cladire substante toxice sau periculoase. Lucrari de reconstructie ecologica Nu se prevad, in cadrul prezentului proiect, lucrari de reconstructie ecologica. Prevederi pentru monitorizarea mediului Nu se prevad, n cadrul prezentului proiect, astfel de lucrari. MASURI DE APARARE ANTIAERIANA Nu a a fost necesara proiectarea unui adapost de protectie civila in conformitate cu prevederile HG nr. 560/15 iunie 2005.
INSTALATII UTILITARE AFERENTE CONSTRUCTIILOR Constructia va dispune de racorduri la retelele edilitare existente n zona. Instalatii electrice Constructia va fi alimentata cu energie electrica 220 V / 380 V, pentru iluminat i consumatori casnici i de forta. Instalatia, cat si toate accesoriile necesare vor respecta prevederile Normativului I7/98 privind proiectarea si executarea instalatiilor electrice, asigurandu-se si protectiile necesare, prize cu nul de protectie, centura de impamantare si instalatii de paratraznet. Instalatii sanitare Pentru satisfacerea cerintelor de igiena si confort, constructia va fi alimentata cu apa din reteaua urbana sau in cazul in care aceasta un exista din sursa proprie.
Proiectarea si realizarea Normativului I9/94.
instalatiilor
sanitare
va
respecta
prevederile
Instalatii termice Solutia de alimentare cu energie termica este cea a unei centrale termice murale amplasata in spatiu pentru centrala termica. Centrala ce va asigura incalzirea si prepararea apei calde menajere va respecta prevederile Normativului I13.
INTOCMIT
Proiect: Centru naional de informare turistic MEMORIU TEHNIC DE REZISTEN Lucrarea conine proiectul pentru o construcie cu destinaie de centru naional de informare turistic. AMPLASAMENT Construcia se va amplasa pe unul dintre terenurile puse la dispoziie de ctre fiecare localitate interesat. Terenul trebuie s fie stabil i s nu prezinte risc de inundaii. Terenul de amplasare este bine s aib legtur direct cu mijloacele de transport n comun, ctre o zon central sau ctre ora .Terenul pe care se va amplasa centrul naional de informare turistic trebuie s aiba o suprafa cuprinsa intre minim 200 mp si maxim 715 mp. ncrcrile climatice pentru calculul construciei se vor lua astfel: zona climatic pentru vnt se va lua, n funcie de amplasament, conform NP-082-04 (CR 1-14-2011) zona climatic pentru zpad se va lua, n funcie de amplasament, conform CR 1-1-3-2005 zona de intensitate seismic se stabilete n conformitate cu cerinele codului P 100/1-2006 Cod de proiectare seismic Partea I prevederi de proiectare pentru cldiri. Clasa de importan normal III conform Cod P100-1/2006. REGLEMENTRI I NORME APLICABILE LA PROIECTAREA STRUCTURAL Pentru dimensionarea structurii de rezisten a diferitelor tipuri de elemente structurale prezentate n cadrul construciei s-au respectat recomandrile din normele tehnice specificate n continuare: CR 1-1-3-2005 Cod de proiectare. Evaluarea aciunii zpezii asupra construciilor; CR 0-2005 Cod de proiectare. Bazele proiectrii structurilor n construcii; NP-082-04 (CR-1-1-4-2011) Cod de proiectare. Bazele proiectrii i aciuni asupra construciilor. Aciunea vntului; P 100-1/2006 Cod de proiectare seismic Partea I prevederi de proiectare pentru cldiri;
NP 112-2004 Normativ privind proiectarea i execuia lucrrilor de fundaii directe la construcii; NE 012-1999 Cod de proiectare i executarea elementelor din beton armat i beton prefabricat.
STRUCTURA DE REZISTEN: Structura de rezisten cerut prin tema de proiect este: structura lemn inchisa cu geamuri termopan. Fundaia se va proiecta n conformitate cu cerinele impuse pentru terenul de fundare, rezultate n urma realizrii studiului geotehnic, pe amplasamentul dat. Proiectarea de infrastructur nu face obiectul prezentei documentaii. Pereii exteriori sunt realizai din geamuri termopan si panouri tristrat. nvelitoarea se va realiza cu panouri termoizolatoare de acoperi, dimensionate n funcie de aciunile corespunztoare zonei climatice a amplasamentului. Sistemul termoizolator din polistiren se protejeaz cu tencuial armat cu plas fibr de sticl, peste care se aplic stratul suport pentru finisaje, n funcie de tipul ales. Plafoanele se vor realiza din gipscarton pe schelet metalic fixat de structura de rezisten a acoperiului. Pereii interiori de compartimentare se vor realiza din gipscarton cu grosime 12,5 cm. Regimul de nlime este: parter. Proiectul de rezisten se va verifica la cerina Af i A1. FAZELE DE LUCRU DETERMINANTE Conform Legii nr. 10/1995 Inspectoratul n Nr. Faza supus examinrii Proiectant Beneficiar Construcii crt. al.................. 1. Trasarea construciei i X X stabilirea reperelor locale 2. Verificare cot i natura XX X terenului de fundare 3. Verificare armare elemente de fundare i pozare olci X X metalice pentru stlpii structurali 4. Verificare structura de X X rezisten metalic 5. Verificare pozare panouri de X X nchidere perei i acoperi este obligatoriu prezena inginerului geotehnician ce a ntocmit studiul geotehnic. Convocarea la fazele determinante se va face de ctre reprezentantul tehnic al beneficiarului.
X
INTOCMIT,
CAIET DE SARCINI STRUCTURA DE REZISTENTA CAPITOLUL NR. 1 GENERALITATI -SUMARPROGRAMUL DE EXECUTIE MODIFICARI IN PROIECT BORNE SI COTE DE NIVEL IMPREJMUIREA SANTIERULUI TRASAREA LUCRARILOR MOSTRE DE MATERIALE RETEAUA DE UTILITATI PUBLICE CURATENIA SANTIERULUI MATERIALE REZULTATE DIN EXCAVATII SI DEMOLARI VERIFICARILE PROIECTANTULUI SI ALE INVESTITORULUI FOTOGRAFIEREA LUCRARILOR
1. PROGRAMUL DE EXECUTIE Lucrarile se vor executa in conformitate cu graficul aprobat de investitor, grafic care face parte integranta din contractul de executie. Graficul se completeaza de fiecare ofertant si se preda odata cu ofertele. Graficul ofertantului acceptat de investitor ramane una din piesele de baza a contractului de executie. 2. MODIFICARI IN PROIECT 2.1. Orice modificare de proiect se va face in conformitate cu prevederile din Conditiile speciale de executie, anexa la contract. 2.2 Daca investitorul solicita lucrari ca nu sunt prevazute in contract, antreprenorul le va executa pentru o plata suplimentara, stabilind dinainte costurile. 3. BORNE SI COTE DE NIVEL 3.1. Investitorul va preda prin proiectant, pe baza de proces-verbal, amplasamentul bornei de nivel si valoarea acesteia. 3.2. In cazul in care se constata pe parcursul executiei nepotriviri, antreprenorul are obligatia sa verifice si sa faca cunoscut in scris investitorului, erorile constatate. 4. IMPREJMUIREA SANTIERULUI 4.1. Conform planului de organizare de santier, pentru care se obtine autorizatie de constructie, investitorul va pune la dispozitia antreprenorului, suprafata de teren prevazuta, libera de orice sarcina. 4.2. Antreprenorul are obligatia de a-l imprejmui provizoriu, pe durata executiei santierului, cu scopul de a impiedica accesul publicului, circulatia autovehiculelor sau vagabomdajul animalelor. Se prefera panourilor pline inscriptionate cu antetul firmei. 4.3. Imprejmuirea va avea de regula o singura poarta de acces in locul asigurarii unui control eficient. In scopuri bine justificate se admit si doua intrari. 4.4. Antreprenorul este obligat sa amenajeze parapeti in jurul santierelor deschise si sa construiasca podete provizorii acolo unde sunt intrerupte caile de acces. 4.5. In cazul in care antreprenorul are nevoie de spatiu suplimentar de depozitare, va intreprinde demersuri proprii, de comun acord cu investitorul, care va suporta toate cheltuielile si taxele necesare pentru folosirea temporara a terenurilor. 4.6. La terminarea lucrarilor, terenurile folosite provizoriu pentru organizare de santier se vor preda curate si in starea in care au fost luate in primire. 5. TRASAREA LUCRARILOR 5.1. Investitorul are obligatia de a materializa pe santier, prin grija proiectantului, axele principale ale bazei de trasare a obiectivelor.
5.2. Trasarea se materializeaza intr-un proces-verbal care va fi semnat de cei trei si se va include in cartea constructiei. 5.3. Orice modificare survenita in plan de trasare se materializeaza pe planuri si in teren cu acceptul investitorului si a proiectantului. 6. MOSTRE DE MATERIALE 6.1. Materialele trebuie sa fie de calitatea prescrisa in documentatie si in conformitate cu prevederile din actele normative, urmand sa fie supuse la diverse probe la solicitarea investitorului sau a proiectantului. 6.2. Testarile sau probele solicitate de investitor sau proiectant cuprinse in documentatie se suporta de investitor. 6.3. In cazurile in care loturile de materiale (otel beton, ciment, agregate, elemente prefabricate, etc.) nu indeplinesc conditiile de calitate si prevazute de actele normative, se interzice utilizarea lor. Conform prevederilor Legii nr. 8/1977 (art. 9 alin. 2), furnizorii sunt obligati ca in termen de 15 zile de la primirea comunicarii antreprenorilor, sa inlocuiasca elementele necorespunzatoare. 7. RETEAUA DE UTILITATI PUBLICE 7.1. Avizele de principiu pentru racordarea de utilitati si pozitionarea punctului de racordare cad in sarcina proiectantului. 7.2. Obtinerea avizului necesar executiei de la organele in drept (politie, primarie, beneficiar), cade in sarcina investitorului si antreprenorului. 7.3. Costul intreruperii functionarii diferitelor utilitati (apa, termoficare, energie electrica) se suporta de catre investitor. 8. CLADIRI PROVIZORII DE SANTIER 8.1. Organizarea de santier se va materializa conform planului de organizare pentru care s-a obtinut autorizatie de constructie. 8.2. Antreprenorul va supune spre verificare si aprobare, proiectantului si investitorului, detaliile de executie pentru depozite, magazii, dormitoare, etc. inainte de atacarea lor. 8.3. Intretinerea acestor cladiri se va face pe cheltuiala exclusiva a antreprenorului. 9. CURATIREA SANTIERULUI 9.1. Pe toata durata santierului, incinta acestuia cat si constructiile aferente vor fi tinute in mod permanent in stare de ordine si curatenie.
9.2. Antreprenorul este obligat sa respecte toate reglementarile organelor sanitare, ale politiei, ale mediului si ale municipalitatii, in scopul asigurarii ordinei si curateniei pe inteaga durata a executiei. 10. MATERIALE REZULTATE DIN DEMOLARI SI EXCAVATII 10.1. Materialele neutilizabile rezultate din demolari si excavatii vor fi transportate in locurile indicate prin procesele verbale incheiate de antreprenor cu municipalitate. 10.2. Se interzice instrainarea materialelor refolosibile rezultate din demolari. Acestea se vor preda pe baza de acte investitorului sau se vor reintroduce in executie. 11. VERIFICARILE PROIECTANTULUI SI ALE INVESTITORULUI 11.1. Antreprenorul este obligat sa asigure accesul si toate celelalte facilitati pentru investitor sau proiectant atunci cand acestia solicita sa inspecteze santierul. 11.2. Orice notificare se considera ca fiind facuta numai in momentul in care reprezentantul investitorului sau al proiectantului depune o nota scrisa la responsabilul tehnic al santierului, care este obligat sa semneze de primirea ei. 11.3. Antreprenorul va trebui ca inainte de atacarea lucrarilor, sa numeasca responsabil tehnic, care trebuie sa fie atestat tehnico-profesional si care sa verifice lucrarile din partea antreprenorului. 12. FOTOGRAFIEREA LUCRARILOR 12.1. Prin grija antreprenorului, periodic se vor face fotografii ale diverselor stadii fizice, care vor fi puse la dispozitia investitorului, in doua exemplare, din care unul pentru cartea constructiei. 12.2. La cererea investitorului sau a proiectantului, antreprenorul va face si fotografii ale diverselor elemente sau etape ale lucrarii.
CAPITOLUL NR. 2 TERASAMENTE
SAPATURA UMPLUTURI 1. SAPATURA Toate sapaturile vor fi executate cat mai aproape de dimensiunile si forma exacta a obiectelor, astfel incat, dupa aceea, sa necesite un minimum de volum de umplutura. Sapaturile pentru lucrarile de constructii pot fi: 1.1. - sapatura la taluz vertical, fara sprijiniri, in cazul sapaturilor de mica adancime, cand terenul are o coeziune convenabila. 1.2. - sapaturi cu pereti verticali nesprijiniti. Acestea se executa deasupra nivelului apelor subterane in conditiunile C 169 88 paragrafele: 4.16, 4.17 si 4.18, gradul de coeziune fiind indicat de studiul geotehnic (Bulet. Constr. nr. 5/1988). 1.3. Se mentioneaza in mod special urmatoarele: a. - La sapaturile executate pe terenurile in panta, este interzis a se crea depozite de pamant in amonte sau in aval de acestea, deoarece se pot declansa fenomene de alunecari. Depozitele de pamant, care vor servi ulterior la umpluturi, se vor amenaja in afara zonei de amplasare a constructiei, in apropiere de aceasta, la distanta medie de pana la 1 km. b. - Daca nivelul cotei de fundare a fost, din eroare, sapat mai adanc de cat este necesar, adancimea suplimentara va fi umpluta cu beton simplu clasa Bc 3,5 (marca B 50) pe cheltuiala antreprenorului. c. - Profilul longitudinal si transversal al transeelor este cel dat in proiect, prin care se precizeaza si tehnologia de executie.Lungimea unui tronson de sapatura pentru conductele de alimentare cu apa sau canalizare nu va depasi 200 m, fara permisiunea prealabila scrisa a investitorului si a consultatului. Pamantul rezultat din sapaturi se va de pozita pe o singura parte a transeii la distanta minima de 50 cm de marginea transeii. Terenul vegetal, va fi depozitat separat de restul pamantului excavat, fiind interzisa folosirea lui la umpluturi. Terenul vegetal, se va folosi numai pentru acoperirea umpluturilor.
d. - Procentul de sapaturi manuale la executarea excavatiilor, pentru constructii, in afara de conducte, exceptand cazurile de terenuri stancoase, se va stabili de la caz la caz cu investitorul, dar nu mai mare de 10% din intregul volum. Exceptie fac cazurile de gropi pentru fundatii individuale, cu suprafata in plan pana la 2,0 x 2,0 m, unde sapaturile manuale nu vor depasi 50% din volumul total. e. - La transeile pentru pozarea conductelor, ultimul strat de 25 cm, deasupra cotei de pozare, va fi executat numai manual, inainte de pozarea tuburilor, chiar si in cazul sapaturii mecanizate. f. - Atacarea sapaturilor se va face numai dupa realizarea de catre investitor a planului de retele si instalatii subterane din zona amprizei sapaturilor. Orice stricaciuni cauzate instalatiilor subterane din ampriza sapaturilor vor fi remediate si platite integral de catre antreprenor. 2. UMPLUTURI Diferenta intre volumul total al excavatiei pentru un obiect si volumul exterior al acestuia, considerat pana la nivelul terenului, se va umple cu materialul rezultat din sapatura, in cazul in care acesta este corespunzator, conform prevederilor proiectului. 2.1. Nu se accepta umpluturi executate cu: pamantul cu umflari si contractii mari; maluri si argile noi; materiale cu continut de teren vegetal sau substante organice; materiale eterogene rezultate din demolari, cu resturi de lemn; materiale cu bulgari, etc. 2.2. Umpluturile la transeile in care sunt pozate conductele se vor executa in doua etape: prima etapa dupa lansarea si pozarea conductei; a doua etapa dupa proba de presiune. Controlul adancimii si pantelor transeii prevazute in proiect, se va face obligatoriu cu porti de vizare si cruci, tolerantele fiind de maxim + 3 cm. 2.3. Umplerea transeii dupa lansarea si pozarea conductei se va face in straturi succesive de pamant de cate 20 cm grosime, compactate cu maiul de mana, pe inaltimea totala de 50 cm peste creasta tubului. In materialul de umplutura nu se admit bolovani cu dimensiuni peste 50 mm. Pe restul transeii umpluturile se vor efectua cu materialul provenit din sapaturi, prin impingerea pamantului cu buldozerul si compactare mecanica pana la nivelul stratului vegetal. Stratul vegetal, se va asterne prin impingere cu buldozerul, fara compactare, astfel incat dupa tasare sa se ajunga la nivelul terenului natural. Conducta va fi acoperita cu pamant, lasand libere, pana la efectuarea probei de presiune, imbinarile executate in transee, astfel incat sa se evite punerea in stare de flotabilitate a conductei. 2.4. Dupa proba de presiune pe tronsoane a conductei, transeia se va umple complet cu pamant, lasandu-se libere imbinarile intre tronsoane, care se vor umple dupa proba generala.
2.5. Suprafata terenului, pe o zona afectata de transeia conductei, trebuie sa fie refacuta in mod indentic cu destinatia initiala (teren agricol, drumuri, trotuare, etc.) 2.6. Transeile pentru subtraversarile de drumuri vor fi umplute in conformitate cu detaliile proiectului de subtraversare. Idem in ceeace privesc subtraversarile de CF. 2.7. Umpluturile pentru constructiile civile si industriale se vor executa in conformitate cu prevederile C 169 88 cap. 5. paragrafele 5.1. - 5.17 "Normativ privind executarea lucrarilor de terasamente, pentru realizarea fundatiilor constructiilor civile si industriale (Bulet. Constr. nr. 5/1988). Gradul de compactare al umpluturilor va fi conform prevederilor C 56 85 caietulII cap. 1 paragrafele 1.1. - 1.7. inclusiv prevederile proiectului. 2.8. Antreprenorul este obligat sa organizeze pe santier un laborator, echipat si incadrat cu personal instruit, cu atestare de calificare, pentru a indeplini toate testele necesare, pentru controlul dupa instructiunile actelor normative in vigoare si ale consultantului, emitand buletine de analiza pe tot parcursul executarii umpluturilor. Copiile buletinelor, certificate de laborator, vor fi remise consultantului. Umpluturile care nu indeplinesc gradul de compactare cerut vor fi inlocuite sau recompactate. Pentru orice testare a umpluturii, constructorul este responsabil si va excava in consecinta lungimea tasata pana la adancimea determinata de proiectant si va reface umplutura in straturi conform cerintelor actelor normative. 2.9. Toate stricaciunile cauzate cablurilor, retelelor de cabluri, tevi etc. Sau note de plata care ar putea fi adresate pentru pierderi de electricitate, apa, etc. din cauza oricaror tasari ale umpluturilor, vor cadea in seama antreprenorului care va plati toate cheltuielile sau notele de plata in legatura cu aceste pagube.
CAPITOLUL NR. 3 BETON SI BETON ARMAT -SUMAR-
GENERALITATI STABILIREA RETETEI MATERIALE PENTRU BETOANE 3.1. Ciment

Agregate Apa Aditivi Preparare beton Transport beton
4. OTELUL PENTRU ARMATURI 5. COFRAJELE SI SUSTINERILE LOR 6. TURNAREA BETONULUI 6.1. Montarea armaturilor 6.2. Turnarea betonului 6.3. Tratarea betonului dupa turnare 6.4. Decofrarea si descintrarea 6.5. Verificarea calitatii betonului
BETON, BETON ARMAT SI BETON PRECOMPRIMAT 1. GENERALITATI 1.1. Calitatea materialelor si nivelul de executie va fi in conformitate cu: STAS 10107/0-90 NE 012-99 (Bulet. Constr. 12/1978) C 56-85 caietul V cap. 1,2 si 3 (Bulet. Constr. 1 2/1986) precum si a standardelor si normativelor care prevad, in legatura conexa, conditii de realizare a unei calitati conforme cu aceste acte normative.
1.2. Toate materialele care intra in componenta betonului trebuie sa corespunda exigentelor cerute de actele normative precizate in prezentul caiet de sarcini, nefiind admisa nici o derogare fara aprobare scrisa a consultantului. 1.3. Actele care certifica calitatea materialelor si care urmeaza sa intre in alcatuirea betonului trebuie sa fie prezentate, in prealabil, consultantului. 1.4. Antreprenorul este obligat sa platesca confectionarea, transportul si probele de laborator pentru verificarea calitatii mostrelor. 1.5. Pe durata lucrarilor antreprenorul este obligat sa ia probe de mortar, sa le supuna incercarilor la laboratorul de specialitate, pe cheltuiala proprie si sa remita in scris, consultantului rezultatul acestor probe. 2. STABILIREA RETETEI 2.1. Clasa betonului, definit conform STAS 10107/0-90 art. 2.1.1.1. se stabileste prin proiect, pentru fiecare element de constructie. 2.2. Clasele minime de betoane pentru elementele de constructii sunt precizate in STAS 10107/0-90 art. 2.1.1.3. - tabelul 2, cu exceptiile care sunt prevazute in acelasi articol. 2.3. Pentru stabilirea retetelor de beton, pentru fiecare clasa prevazuta in proiect, antreprenorul are obligatia de a face incercari preliminare in vederea reducerii la minimum a dozajelor de ciment, tinand seama de calitatea solicitata pentru buna functionare in timp a obiectului in cauza. Rezultatul final al acestor incercari preliminare va fi remis in scris consultantului in vederea aprobarii lui, inainte de a se trece la confectionarea betonului pe santier. 2.4. In cazul betonului armat, dozajul de ciment nu va fi mai mic de 250 kg/mc. 2.5. Nu se admite modificarea retetelor de beton aprobate pe parcursul executiei lucrarii. 2.6. La betoanele prescrise cu grad de impermeabilitate, nu se admite ca raportul A/C sa depaseasca valorile:

0,6 pentru gradul de permeabilitate P410; 0,55 pentru P410 in cazul betoanelor simple expuse la agresivitate intensa; 0,50 pentru gradul de impermeabilitate P810; 0,45 pentru gradul de impermeabilitate P1210.
3. MATERIALE PENTRU BETOANE 3.1. Cimenturi Cimentul este componentul principal al betonului. Sortimentele uzuale de ciment, in functie de domeniul si de conditiunile de utilizare, sunt prevazute in normativul NE 012 Anexa I.1. Folosirea cimenturilor se va face dupa cum urmeaza: 3.1.1. Nu se poate inlocui tipul de ciment prevazut in proiect, fara acordul scris al consultantului. 3.1.2. Conditiunile de livrare, transport, depozitare si control al calitatii cimentului sunt prevazute de NE 012-99 la art. 4.1.3., 4.1.4. si 4.1.5. Anexa VI. 1 art. A1 si B1 ca si in STAS 227-86. 3.1.3. Se mentioneaza ca pentru evitarea dificultatilor de aprovizionare, dar numai atunci cand este posibil se va folosi cimentul Pa 35, numai cu avizul scris al consultantului. 3.1.4. Cimentul ramas la depozit, timp mai indelungat de 60 zile, nu va putea fi folosit la lucrari de beton si beton armat decat numai dupa verificarea starii de conservare, in stricta conformitate cu NE 012 99/ ANEXA VI. 1 art. B1. 3.1.5. Sortimentul de cimenturi, caracterizarea acestora, domeniul si conditiile de utilizare ale acestora sunt precizate in Ne 012 99 ANEXA I.2. 3.1.6. Livrarea, depozitarea si controlul calitatii cimentului se va realiza conform prevederilor: NE 012 99 art. 4.1.3. - Livrare si transport NE 012 99 art. 4.1.4. - Depoziotare NE 012 99 Anexa VI.1/A.1. - Verificarea calitatii la aprovizionare. Anexa VI.1/B.1. - Verificarea calitatii inainte de utilizare. Metodele de verificare sunt reglementate de STAS 227/1 6 86 si NE 012 Anexa VI.1. 3.2. Agregate La prepararea betonului cu densitatea aparente cuprinsa intre 2201 si 250 kg/mc se folosesc agregate grele provenind din sfaramarea naturala sau concasarea rocilor. Conditiile de folosire ale agregatelor pentru confectionarea betonului sunt precizate de: a. Conditiile tehnice ale agregatelor, precizate in STAS 1667-76 (NE 012 99 art. 4.2.1., 4.2.2. si Anexa I.4. - pct. 3.7.);
b. Modalitatea de depozitare conform NE 012 99 art. 4.5.2. si Anexa VI.1 art. B2; c. Controlul calitatii agregatelor, la aprovizionarea (conf. NE 012 99 anexa VI.1. pct. A2) si inainte de utilizare (conf. Anexa VI.1 pct. B2); d. Nu este admis derogarea de la prevederile precizate la punctele a, b si c; e. Odata ce a fost aprobata de consultant sursa de aprovizionare cu agregate, schimbarea ei pe parcurs nu este admisa decat cu avizul scris al acestuia; f. Umiditatea agregatelor va fi determinata zilnic, pentru a se corecta in functie de aceasta factorul apa ciment. Controlul calitatii agregatelor este prezentata in Ne 012 99 la pct. 17.2.1.1. si in Anexa VI.1., iar metodele de verificare sunt reglementate in STAS 4606/80. 3.3. Apa Apa utilizata la confectionarea betonului poate fi de provenienta: reteaua publica de apa potabila; alte surse, cand apa trebuie sa indeplineasca conditiunile din STAS 790-84. Daca pe parcursul executiei se constata ca apa provenita din reteaua publica isi schimba culoarea sau gustul, se va sista prepararea betonului si se va verifica operativ calitatea apei, care trebuie sa fie conform cu STAS 790-84. 3.4. Aditivi a. Aditivii sunt substante care adaugate la prepararea betonului au drept scop imbunatatirea calitatii acestuia pentru lucrabilitate, impermeabilitate, rezistente superioare, intarzierea sau accelerarea procesului de intarire, imbunatatire gradului de gelivitate, etc. b. Folosirea aditivilor si dozajul acestora sunt prevazute in proiect, in functie de caracteristica constructiva si functionala o obiectului si de tehnologice de turnare a acestuia. c. In cazul de folosire concomitenta a doi aditivi sunt obligatorii incercari preliminare si avizul unui laborator de specialitate. d. Principalele grupe (clase) de aditivi care se intalnesc in practica curenta a betoanelor sunt diferite in functie de efectul principal pe care aditivul il are asupra proprietatii betonului. Aceste grupe de baza sunt: aditivi reducatori de apa; aditivi intens reducatori de apa; aditivi plastifianti; aditivi superplastifianti; aditivi acceleratori de priza; aditivi intarzietori de priza; aditivi acceleratori de intarire; aditivi antrenatori de aer; aditivi anti inghet;
aditivi impermeabilizatori; aditivi inhibatori de coroziune. Efectul aditivilor asupra proprietatilor betonului este in realitate un efect complex pe langa efectul principal existand si unul sau mai multe efecte secundare mai mult sau mai putin pronuntate. Efectele principale si secundare ale aditivilor curent utilizati precum si influenta acestora asupra caracteristicilor betonului in stare proaspata si intarita sunt prezentate in NE 012 99 tabelul 4.1. cu recomandarile din Anexa I.3 si Anexa I.4 pct. 3.2.2.

3.5. Prepararea betonului 3.5.1. Betonul se va prepara de regula in statii centralizate, cu personal calificat ale carui sarcini sunt precizate in NE 012 99 anexa I.6. 3.5.2. Betonul se caracterizeaza prin: clasa betonului, conform NE 012 99 tabel 7.2.1.; lucrabilitate, conform NE 012 99 tabel 7.1.1. - 7.1.4.; tipul de ciment, conform NE 012 99 anexa I.1; marimea agregatelor conform NE 012 99 anexa I.4.; gradul de impermeabilitate conform NE 012 99 tabel 7.2.2.; gradul de gelivitate conform NE 012 99 tabel 7.2.3.; clasa de expunere conform NE 012 99 tabel 5.1. Caracteristica betonului se precizeaza prin proiect. 3.5.3. Reteta betonului se precizeaza prin incercari preliminare, in functie de caracteristicile cerute prin proiect, astfel incat sa se obtina cu un consum cat mai mic de ciment. Rezultatele incercarilor preliminare, atestate de un laborator de specialitate autorizat, vor fi supus aprobarii proiectantului. 3.5.4. Statia de betoane va livra beton de calitate precizata in reteta aprobata de proiectant avand obligatia de a determina zilnic gradul de umiditate al agregatelor in vederea corectarii factorului apa- ciment.Aceasta corectie este singura admisa a se aduce retetei de beton fara aprobarea consultantului. 3.5.5. Controlul calitatii betonului preparat se va face prin prelevare de probe in conditiunile NE 012 99 Anexa VI.3. Transporturile si incercarea probelor la laborator se fac pe cheltuiala antreprenorului. 3.6. Transportul betonului Betonul gata preparat, trebuie sa evite in modul cel mai riguros urmatoarele situatii: pierderea laptelui de ciment; evaporarea sau aportul suplimentar de apa datorita intemperiilor; inceputul de priza, datorita timpului prea indelungat de transport; segregarea. Din aceste motive se vor respecta prevederile art. 12.1.1 12.1.4. si tabelul 12.1. din Ne 012 99. 4. OTELUL PENTRU ARMATURI
4.1. Otelul trebuie sa indeplineasca conditiunile tehnice prevazute in STAS 438/1 89 pentru oteluri in profil neted OB 37 si profilate PC 52, Pc 60 respectiv 438/2-91 si 438/3,4 98 pentru sarme trase si plase sudate pentru beton armat. Domeniile de utilizare ale acestor tipuri de armaturi sunt precizate in STAS 10107/0 90. 4.2. Tipurile de otel beton sunt precizate in NE 012 99 pct. 10.1. 4.3. Folosirea altor tipuri de oteluri nu este posibila decat cu aprobarea proiectantului care se face pe baza certificatului de calitate emis de producator. In lipsa certificatului, utilizarea otelului respectiv se va face pe baza incercarilor de laborator, pentru verificarea caracteristicilor mecanice prin incercarea la tractiune si de sudabilitate. 4.4. Fasonarea armaturilor se va face conform proiectului si normativului NE 012 99 art. 10.5.1. - 10.5.6 precum si anexa II.1. 5. COFRAJELE SI SUSTINERILE LOR 5.1. Cofrajele si sustinerile lor trebuie sa asigure forma, dimensiunile si gradul de finisare al constructiei conform proiectului. Calitatile pe care trebuie sa le indeplineasca cofrajele sunt precizate in NE 012 99 (art. 11.1.1. - 11.1.12 si anexa III.1.). 5.2. Montarea cofrajelor se va face astfel incat sa se asigure forma si dimensiunile constructiei, sa fie rigide si foarte bine sprijinite pe elementele de sustinere, care se reazema pe teren, astfel incat, pe timpul turnarii betonului, sa nu se produca deformari laterale sau tasari pe verticala, situatii care nu sunt admise. 5.3. Verificarea calitativa a lucrarilor de cofraje si de sprijinire este precizata in normativul C 56 85 Caietul VII cap. 1 art. 1.1., 2.1., 2.2., 3 si cap.2 art. 1.1. - 3.6. act normativ a carui respectare este obligatorie, precum si in NE 012 99 cap. 17 Controlul calitatii lucrarilor. 5.4. Nerespectarea celor de mai sus de catre antreprenor poate conduce la deformari ale cofrajelor in timpul turnarii, lucru care va fi remediat in maxim 1 ora de la aparitie prin inlaturarea sarjeide beton respective, recofrarea si asigurarea corespunzatoare. Aceste remedieri se vor suporta pe cheltuiala ntreprenorului. 6. TURNAREA BETONULUI Cuprinde urmatoarele activitati: 6.1. Montarea armaturilor; 6.2. Turnarea betonului; 6.3. Tratarea betonului dupa turnare; 6.4. Decofrarea si descitrarea; 6.5. Verificarea calitatii betonului.
6.1. Montarea armaturilor Montarea armaturilor in cofraje incepe numai dupa: a. receptionarea calitativa a cofrajelor si a sprijinirilor acestora; b. corespondenta cu proiectul a ansamblului de cofraje care urmeaza sa participe la procesul de betonare, inclusiv pozitia golurilor; c. aprobarea de catre consultant a fisei tehnologice de betonare. 6.1.1. Armaturi din otel moale a. Montarea armaturilor din otel moale va respecta prevederile proiectului si normativul NE 012 99 anexa II.1. b. Se precizeaza ca inadirea barelor de armatura trebuie sa respecte prevederile STAS 10107/0-90/6.3. c. Inlocuirea armaturilor prevazute in proiect se face numai cu aprobarea consultantului in conditiunile NE 012 99 art. 10.11.1. d. Tolerantele admise la fasonare si montarea armaturilor sunt cele prevazute in NE 012 99 anexa II.2. e. Concomitent sau dupa terminarea montarii armaturilor in cofraje, se pozeaza si se fixeaza cofrajele golurilor si piesele metalice de incastrare prin aftuire de armaturi. 6.2. Turnarea betonului 6.2.1. Turnarea betonului la constructiile de beton, beton armat si beton precomprimat se va face, in mod obligatoriu, in conformitate cu fisa tehnologica, intocmita in prealabil de antreprenor si aprobata de consultat. 6.2.2. Fisa tehnologica de turnare va tine seama de regulile generale de betonare precizate in NE 012 99 (art. 12.3.1. - 12.3.3.), de respectarea carora va depinde aprobarea consultantului, mentionata mai sus. 6.2.3. Betonarea diferitelor elemente si parti de constructie se va face dupa cum urmeaza: a. Fundatiile, elementele verticale, grinzile si placile, cadrele si elementele masive vor respecta NE 012 99 anexa IV.1. b. Nu se admit rosturi de turnare in afara acelora care sunt prevazute in proiect si in fisa tehnologica, aprobata de consultant (Rostul de turnare se creeaza la intreruperea procesului de betonare de cel putin 1 ora). In acest context se precizeaza ca timpul de incepere a prizei va fi precizat, in reteta betonului, atunci cand se fac incercarile preliminare. c. La recipientii care inmagazineaza lichide, rosturile de turnare vor fi prevazute prin proiect si echipate cu profile de etansare metalice sau Pvc. Nu se admit alte rosturi de turnare.
d. In mod obligatoriu, turnarea betonului se va face in straturi orizontale, de cel mult 50 cm grosime, in cazul vibrarii cu previbratorul. e. Compactarea betonului prin vibrare va respecta prevederile NE 012 99 art. 12.4.1., C 21 85 art. 6.1. - 6.5. dandu-se o deosebita atentie la zona profilelor de etansare si zona pieselor de ancoraj, in scopul obtinerii unui corect grad de umplere si de compactare. f. Zonele in care se constata ca betonul este segregat sau in care cofrajele au cedat, vezi punctul 5.4. se vor inlatura imediat inainte de intarirea betonului, aceste zone urmand a fi refacute complet, in mod corect, atat in ce priveste armatura cat si betonul. In cazul ca obiectul in cauza este recipient care inmagazineaza apa, zonele de contact afectate de refacere se vor marca cu vopsea rosie, atat la interior cat si la exterior, pentru a se verifica in mod special la proba de etanseitate. Cheltuielile aferente inlocuirii betonului si a armaturii, ca si acelea privind restabilirea etanseitatii privesc integral pe antreprenor. 6.3. Tratarea betonului dupa turnare Este obligatorie tratarea betonului dupa turnare, conform Ne 012 99 (art. 15.1. 15.4.). 6.4. Decofrarea si descintrarea Decofrarea se va face conform prevederilor NE 012 99 (art. 14.1. - 14.5.). La receptia lucrarilor de beton, dupa decofrare, se vor respecta prevederile normativului C 56 85 (art. 2.7.) cu precizarile din anexa III.1. Din normativul NE 012 99, cu privire la tolerantele si la efectele admise. 6.5. Verificarea calitatii betonului a. Controlul calitatii betonului la locul de punere in opera se va realiza conform normativului NE 012 99 (Anexa VI.2 si VI.3.), probele trimise la laborator conform Anexei X.6. Laborator care va emite un buletin unic, in baza caruia se va putea face aprecierea calitatii betonului pus in lucrare, conform prevederilor normativului C 56 85 (Caietul V art. 2.11 2.15). b. Probele mentionate mai sus vor fi confectionate, prelevate, pastrate, notate si incercate conform prevederilor STAS 1275 88. c. Defectele admisibile privind aspectul si integritatea elementelor turnate din beton si beton armat sunt aratate in NE 012 99 (Anexa III.2.). d. Nu sunt admise defectele care afecteaza rezistenta elementelor din beton precomprimat sau care afecteaza etanseitatea recipientilor care inmagazineaza lichide (beton segregat sau necomprimat). Aceste defecte se inlatura inca din timpul procesului de betonare. Daca inlaturarea defectelor nu este posibila, atunci toate cheltuielile necesarepentru refacerea structurii de rezistenta sau a etanseitatii, ca si a acelora precizate la aliniatul precedent, privesc in mod exclusiv pe antreprenor (vezi si paragraf 6.2. - aliniatul f.).
e. Nu este admisa acoperirea elementelor structurii cu alte lucrari (ziduri, tencuieli, protectii, finisaje etc.) fara receptie calitativa a acestuia de catre investitor si consultant, cu care prilej se va incheia un proces verbal de lucrari care devin ascunse. MASURI DE PROTECTIA MUNCII A. Masuri cu caracter general Instruirea personalului tehnic in vederea insusirii proiectului de organizare al lucrarii si regulilor tehnologice respective. Marcarea (ingradirea) zonelor in care se executa lucrarile de montaj. Prevederea de platforme sau schele pentru lucrarile de montaj ce se executa la inaltimi mai mari de 1,50 m. In zona in care se ridica si pe directia de deplasare a sarinii, este interzis accesul oricarui muncitor. Lucrarile de montaj in apropierea liniilor electrice se vor executa numai dupa aplicarea masurilor de tehnica securitatii (de exemplu verificarea legarii la pamant a utilajului, folosirea de limitatoare de rotire, scoaterea de sub tensiune a liniei electrice). Daca vremea este nefavorabila (lapovita, polei, vant mai puternic de 11 m/s) lucrarile de ridicare la inaltime, in aer liber, vor fi oprite. Macaragiul este obligat sa opreasca orice miscare a macaralei la semnalul de oprire dat de muncitor. B. Masuri de securitate prin instruirea muncitorilor Muncitorii admisi la lucrarile de montaj trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii: - sa aiba varsta de 18 ani impliniti; sa fie apti din punct de vedere medical pentru lucrul la inaltime; sa cunoasca bine normele de tehnica securitatii muncii, cat si cele specifice locului de munca. Conducerea santierului va asigura echipament de protectie prevazut in instructiunile de aplicare a normativului republican, aprobat de Ministerul Muncii cu nr. 9/1972. Conducerea santierului este obligata sa verifice cunostintele de NTSM ale personalului tehnico-ingineresc in subordine si sanu admita in posturile de conducere a proceselor tehnologice persoane care nu si-au insusit temeinic aceste norme. C. Masuri de securitate la exploatarea utilajelor si dispozitivelor de manipulare Utilajele necesare montajului vor fi instalate conform proiectului de organizare sau a fisei tehnologice. Utilajele mobile vor fi amplasate pe terenuri care sa asigure stabilitatea. Macaralele vor fi riguros verificate si nu vor functiona decat daca dispozitivele de siguranta sunt in perfecta stare de functionare si indeplinesc conditiile tehnice cerute de normele ISCIR.

Elementele ce urmeaza a fi ridicate trebuie sa aiba greutatea cunoscuta. Toate utilajele actionate electric vor fi legate la o priza de punere la pamant sau la instalatia de nul industrial; interventiile la utilajele electrice se fac de electricieni autorizati. D. Masuri de securitate la folosirea dispozitivelor de prindere Dispozitivele de prindere trebuie sa fie verificate inainte de folosire. De asemenea, vor fi incercate la o sarcina de doua ori mai mare decat sarcina maxima de lucru cel putin o data la 6 luni. In timpul lucrului dispozitivele si cablurile de prindere trebuie sa fie controlate de responsabilul ISCIR din intreprindere, acesta interzicand folosirea celor uzate sau defecte. Se vor folosi numai ochiuri si carlige forjate purtand marca intreprinderii furnizoare autorizata de ISCIR E. Masuri de securitate pentru lucrarile la inaltime La lucrarile ce se executa la inaltime (turnare beton, sudura, monolitizari, izolatii etc.), muncitorii vor purta obligatoriu centura de siguranta fixata de un element rezistent al constructiei. La locurile cu pericol de cadere in gol se vor prevedea balustrade de protectie cu parapet de 1 m inaltime.
F. Masuri de securitate la lucrarile de depozitare Depozitarea elementelor prefabricate se face respectandu-se in principal urmatoarele: stivuirea elementelor trebuie astfel facuta incat sa nu permita rasturnarea sau alunecarea acestora;

stivele vor avea o forma regulata, asezandu-se sipci de lemn intre elemente; inaltimea maxima a stivelor va fi de 2 m. G. Masuri de securitate la lucrarile de agatare, ridicare si deplasare a elementelor prefabricate Se verifica urechile de prindere inaintea ridicarii elementului. Se varifica prinderea elementului prin ridicarea limitata de circa 10-20 cm; in cazul in care prinderea este corespunzatoare, se continua ridicarea. Se vor utiliza toate urechile sau dispozitivele de prindere ale elementelor prefabricate. Inaintea ridicarii elementelor prefabricate, acestea se vor curata de pamant, apa, zapada, etc. Elementele de constructii se ghideaza cu ajutorul franghiilor in timpul ridicarii. Muncitorii care participa la montajul elementelor trebuie sa cunoasca bine ordinea de montare a acestoran si modul de semnalizare pentru miscarile macaralei. Dirijarea macaragiului se face de o singura persoana.
Se interzice ridicarea in pachet a elementelor daca dispozitivul de prindere nu este echipat astfel ca sa se evite posibilitatea de alunecare a unui element din pachet. Se interzice intreruperea lucrului cu elementul agatat in carligul macaralei, iar in cazul in care macaraua se defecteaza, se ingradeste locul periculos si se pun placarde avertizoare. Ridicarea prefabricatelor se face lent, evitandu-se smuciturile si loviturile. H. Masuri de securitate la lucrarile de montaj Desfacerea elementelor prefabricate din carligul macaralei se face numai dupa ce acestea au fost fixate provizorie si sudate. Este indicat ca in locurile unde se executa sudura sa se prevada recipienticu nisip pentru stngerea particulelor incandescente. Lucrarile de sudare a armaturilor si de monolitizare a nodurilor se fac de pe platforme de lucru prevazute cu parapeti de protectie. Muncitorii care lucreaza la inaltime vor purta obligatoriu centura de siguranta ancorata de puncte sigure ale constructiei.
CAPITOLUL NR. 4
ALTE LUCRARI DE CONSTRUCTII -SUMAR-
1. CARAMIZI PENTRU CONSTRUCTII DIN ARGILA ARSA 2. POZAREA BLOCURILOR SI A CARAMIZILOR 3. LUCRARI DE IZOLATII 4. MORTARE 5. TENCUIELI INTERIOARE SI EXTERIOARE 6. COFRAJE SI SUSTINERI 7. ZUGARVELI SI VOPSITORII 8. INCASTRAREA CONFECTIILOR METALICE 9. PLACAREA CU FAIANTA SI GRESIE 10.PARDOSELI
11.GEAMURI 12.LUCRARI DE TINICHIGERIE 13.TAMPLARIE SI DULGHERIE 14.FERONERII 15.SCARI CU FINISAJE OBISNUITE 16.BALUSTRADE, GRILE SI ALTE CONFECTII METALICE SIMILARE
1. CARAMIZI PENTRU CONSTRUCTII DIN ARGILA ARSA Caramizile pline sau cu goluri vor avea forma de paralelipiped dreptunghic, cu muchii dreptesi fete plane, avand dimensiunile si calitatea precizate de actele normative, dupa cum urmeaza: caramizi pline presate conform STAS 457-C6; caramizi si blocuri ceramice, cu goluri verticale, conform STAS 5105/1.2-C6; caramizi si blocuri ceramice, cu goluri orizontale, conform STAS 8560-86; alte tipuri de caramizi si blocuri ceramice pentru care exista agrementele tehnice necesare De asemenea, calitatea caramizilor mai este reglementata si de STAS 456-73. 2. POZAREA BLOCURILOR SI A CARAMIZILOR Pozarea in structura a blocurilor si a caramizilor se va face conform prevederilor STAS 10109/1-82. Conditiunile de calitate ale mortarelor folosite vor fi conform STAS 1030-85. Calitatea materialelor folosite la executarea zidariilor se stabileste prin proiect. Se precizeaza ca toate rosturile intre blocurile de beton sau de caramizi vor fi bine umplute cu mortar si vor fi de grosime egala cu 12 mm pentru cele orizontale si de 10 mm pentru cele veriticale. Abaterile admise la grosimea rosturilor sunt reglementate de prevederile STAS 10109/1-1982 punct 8.1. - tabel 21. Este obligatorie teserea zidariei, astfel incat rosturile verticale (transversale si longitudinale) sa fie decalate de la un rand la celalalt atat in camp si la colturi, ramificatii sau intersectii, conform prevederilor STAS 10103/1-1982 punctul 6.1.2. Este obligatorie teserea zidariei la colturi, ramificatii si intersectii in toate situatiile in care aceasta nu este rigidizata cu samburi din beton armat. Abaterile limita admise fata de prevederile proiectului in ceea ce priveste dimensiunile zidariei sunt reglementate in STAS 10109/1-82 tabel 21. Este obligatorie umezirea prealabila a blocurilor si a caramizilor care urmeaza sa fie puse in opera. Rosturile de pe fata a peretilor vor fi curatate de mortar pe adancimea de 10 15 mm inainte de a face priza, pentru a se asigura o buna aderenta a tencuielii.Intreaga fata vazuta a zidurilor va fi curatata de mortarul care s-a lipit in procesul de executare al acestora. Se interzice: folosirea blocurilor si caramizilor cu suprafete acoperite de praf, noroi,
impuritati sau gheata; folosirea blocurilor si a caramizilor cu mai multe de 15% sparturi, stirbituri sau colturi rupte.
Peretii despartitori, executati din zidarie, se vor fixa la partea inferioara de pardoseala de beton, iar la partea superioara prin impanarea cu mortarde ciment fata de planseul superior. Imbinarea peretilor despartitori cu pereti structurali se va face conform prevederilor normativului P2 85 paragraf 8.5. publicat in Buletinul Constructiilor nr.11/1985. Executarea zidariilor se va face tinand seama de prevederilor normativului C 56 85, publicat in Buletinul Constructiilor nr. 1-2/1986 Caietul VIII, prevederi care fac parte integranta din prezentul caiet de sarcini. 3. LUCRARI DE IZOLATII Lucrarile de izolatii incluse in acest capitol se refera la: izolatii termice la acoperis, pereti si radiere; hidroizolatii la terase si acoperisuri; hidroizolatii la constructii supraterane si subterane impotriva umiditatii pamantului sau impotriva apelor freatice. 3.1. Prevederi generale Executarea lucrarilor de izolatii, mentionate mai sus se vor face cu respectarea obligatorie a urmatoarelor masuri: materialele introduse in lucrare vor corespunde calitativ prevederilor proiectului si ale actelor normative precizate in documentatie, atestate de certificate livrate de producator; nu se admit inlocuiri de materiale fata de prevederile proiectului decat numai cu acordul scris al investitorului; nu se admite pozarea materialelor de izolatii decat numai dupa receptia suportului pe care se aplica din punct de vedere calitativ, in conformitate cu prevederile normativului C 56 85 caietul XIV, cu care prilej se va incheia proces verbal de lucrari care devin ascunse; nu se admite pozarea in lucrare a materialelor care au fost deteriorate din cauza manipularilor sau a depozitarii necorespunzatoare. 3.2. Materialele calitatea materialelor pentru izolatii termice este reglementata de urmatoarele acte normative: - STAS 8036/81 - beton celular autoclazivat STAS 7343/80 - agregate minerale usoare granulit C 107/82 - normativ pentru proiectarea si executarea lucrarilor de izolatii termice la cladiri Buletinul Constructiilor nr. 1/1983 si nr. 3/1986. calitatea materialelor pentru hidroizolatii este reglementata prin urmatoarele acte normative: STAS 2355/2/87 - hidroizolatii din materiale bituminoase la elemente de constructie;
STAS 2355/3/87 - hidroizolatii din materiale bituminoase la terase si acoperisuri; C 112/86 - normativ pentru proiectarea si executarea hidroizolatiilor din materiale bituminoase la lucrari de constructii Cap. 2 paragrafe 2.1.1. - 2.1.3. materiale Buletinul Constructiilor nr. 9/1987. 3.3. Executia izolatiilor 3.3.1. Izolatii termice Izolatiile termice se vor executa in conformitate cu prevederile proiectului precum si inconcordanta cu urmatoarele acte normative: C 107/82 - normativ pentru proiectarea si executia lucrarilor de izolatii termice. 3.3.2. Hidroizolatii Aceste lucrari se vor executa conform prevederilor proiectului si in concordanta cu urmatoarele normative: - C 112/86 - normativ pentru proiectarea si executarea hidroizolatiilor din materialele bituminoase la lucrari de constructii Cap. 3 la terase si acoperisuri Cap. 4 la constructii subterane, paragrafe 4.1., 4.2., 4.3., 4.4., 4.6., 4.7., 4.8. Bulet. Costr. nr. 9/1986 3.4. Receptia lucrarilor de izolatii Se va face in conditiile prescrise in normativul C 56-85 (caietul XIV Izolatii cap. 1., 2., 3., 4.) cu care prilej se precizeaza ca lucrarile necorespunzatoare urmeaza sa fie refacute pe cheltuiala integrala a antreprenorului.
4. MORTARE 4.1. Mortarul pentru zidarii si tencuieli, in afara de acela folosit la zidaria din beton celular autoclavizat se prepara conform instructiunilor tehnice C 17-82, publicat in Bulet. Constr. nr. 1/1983 si 4/1985. Calitatea, compozitia, prepararea si transportul mortarelor sunt prevazute in zctul normativ mentionat mai sus. Este strict obligatorie respectarea prevederilor proiectului corelata cu conditiunile precizate in normativul C 17-82. 4.2. Nisipul care se foloseste la mortare va avea urmatoarea granulozitate, raportata la 1 mc de mortar: - nisip 0 1 mm 0,08 mc - nisip 0 3 mm 0,12 mc - nisip 0 7 mm 0,96 mc Conditiunile tehnice pe care trebuie sa le indeplineasca agregatele sunt aratate in STAS 1667-76. Nu este admisa depozitarea nisipului pentru tencuieli direct pe pamant sau pe platforme balastate. 4.3. Apa utilizata la prepararea mortarelor trebuie sa provina fie din reteaua publica, fie din alte surse, in care caz trebuie sa indeplineasca conditiile tehnice prevazute in STAS 790 84.
4.4. Cimentul Cimentul care se foloseste pentru mortare este indicat in normativul NE 012-99 anexa I 1, normativ publicat in Buletinul Constructiilor nr. 8 9/1999. Se mentioneaza ca pentru a evita dificultati de aprovizionare si depozitare atunci cand este posibil se va folosi cimentul Pa 35, in care caz se vor reduce dozajele de ciment cu 5%. Conditiunile de livrare, transport, depozitare si control al calitatii cimentului sunt precizate in normativul NE 012 99 anexa IV.I pct. A1,B1. 4.5. Calitatea executarii tencuielilor este precizata in normativul C 56 85 caietul XX paragrafele 6.1. - 6.19 si anexa IX.1. (referitoare la abaterile admise la receptia cantitativa a tencuielilor). 5. TENCUIELI INTERIOARE SI EXTERIOARE 5.1. Dupa natura suprafetei pe care se aplica, tipurile de tencuieli sunt: tencuieli obtinute pe suprafete de caramida, care se executa obisnuit in doua strataturi (grund si strat vizibil); tencuieli pe suprafetele elementelor din beton si beton armat, care se executa din sprit, grund si strat vizibil; tencuieli pe suprafete acoperite cu rabit, se executa in 3 straturi (smir, grund si strat vizibil). 5.2. Tencuielile obisnuite prevazute in proiect se impart in: tencuieli driscuite, la care mortarul pentru stratul vizibil este preparat cu nisip fin (tinci); tencuieli sclivisite, la care stratul vizibil se executa din pasta de ipsos sau var cu adaos de ipsos. 5.3. Pentru executarea unor tencuieli de calitate se va executa in prealabil un control al suprafetelor ce urmeaza a se tencui. La inceperea tencuielilor trebuie sa fie terminate toate lucrarile a caror executie ulterioara le pot deteriora. Suprafetele pe care se aplica tencuielile trebuie sa fie curate si plane. 5.4. Toate materialele si semifabricatele se introduc in lucrare numai dupa verificarea calitatii acestora. Pe parcursul executiei lucrarilor se va urmari respectarea tehnologiei de executie a acestora. Suprafetele tencuielilor decorative trebuie sa nu prezinte neuniformitati de culoare sau zgarieturi; profilurile exterioare trebuie executate corect. Verificarea tencuielilor se efectueaza ianintea zugravirii sau vopsirii. 6. COFRAJE SI SUSTINERI Cofrajele si sustinerile acestora trebuie sa fie astfel alcatuite incat trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii obligatorii: sa asigure obtinerea formei, dimensiunile si gradul de finisare al elementelor ce urmeaza a fi executate, cu respectarea tolerantelor admisibile precizate in anexa III.1 normativ NE 012 99; sa fie etanse ca sa nu piarda laptele de ciment; sa fie stabile si rezistente sub actiunea incarcarilor care apar in procesul
de executie. Problema cofrajelor si a sprijinirilor este reglementata de normativele: NE 012 99 cap.11 C 56/85 caiet VII, cap. 1, paragraf 2.1. si 2.2, 3.4.5. cap. 2 paragraf 1.1., 1.2., 2.1., 3.1. - 3.6. 7. ZUGRAVELI VOPSITORII Zugravelile si vopsitoriile sunt lucrari destinate sa ramana vizibile, motiv pentru care calitatea lor poate fi verificata oricand, chiar dupa terminarea intregului obiect. Executarea acestor lucrari trebuie sa se faca in conformitate cu prevederile normativului C 3 76 publicat in Buletinul Constructiilor nr. 5/1976 iar verificarea calitatii si receptia lucrarilor conform normativului C 56 - 85, caietul XI cap. 1.1.2, 3.1. - 3.6. aceste prevederi fiind obligatorii. Se atrage atentia ca aceste lucrari nu se vor executa decat numai daca au fost realizate si receptionate lucrarile destinate a le proteja (invelitori, streasina, geamuri, etc.) sau a caror executie ulterioara ar putea provoca deteriorarea lor (conducte pentru instalatii, tamplarii, etc.). 8. INCASTRAREA CONFECTIILOR METALICE Toate piesele metalice de incastrare in structura de beton, care se inglobeaza inca de la turnarea acesteia, vor fi pozate in cofraje la pozitia aratata in proiect si fixate astfel incat sa nu se deplaseaze in timpul procesului de betonare. Daca pentru incastrarea pieselor metalice s-au lasat goluri de montaj in structura de beton sau de beton armat, la incastrarea ulterioara a acestor piese se va acorda o deosebita grija pentru corecta lor pozitionare. Incastrarea se va face cu mortar de ciment, a carui marca va fi precizata prin proiect. Matarea mortarului de incastrare trebuie astfel realizata incat sa nu permita scurgerea de apa intre confectia metalica si mortar sau intre mortar si stuctura inconjuratoare din beton sau beton armat. De asemenea se vor face probele prealabile de culoare, in scopul de a nu se crea o diferenta contrastanta intre strctura si materialul de incastrare. Inainte de turnarea betonului se vor verifica de catre antreprenor toate masurile luate pentru fixarea pieselor metalice pe timpul turnarii nefiind permise deplasari ale acestora fata de pozitiile stabilite in proiect. Orice deplasare datorita neasigurarii pierderilor va fi remediata imediat de catre antreprenor, pe cheltuielile acestuia. 9. PLACARI CU FAIANTA SI GRESIE Placile nu vor fi mai subtiri de 6 mm la faianta si 8 mm la gresie. Colturile si muchiile vor fi executate cu placi de faianta speciale. Stratul suport pe care se aplica placajul trebuie sa fie alcatuit dintr-o tencuiala in grosime de 20 mm, tencuiala avand o compozitie (la greutate) de 1 parte ciment si 3
parti nisip. Suprafata stratului suport va fi zgariata cu un pieptene metalic, inainte de intarirea mortarului pentru a furniza o buna aderenta. Inainte de aplicarea placajului stratul suport va fi bine curatat de praf si de partile netede si bine inbibat cu apa. Placile vor fi pozate cu rosturi mici, cu adezivul preparat dupa instructiunea producatorului, pentru a forma o suprafata riguros neteda si plana. Placajul de faianta va fi rostuit cu ciment alb dupa punerea in opera. In final, placajul va fi spalat si curatat. Calitatea placajelor executate, atat la interior cat si la exterior, precum si receptia acestora este reglementata in normativul C 56 85 Caietul X paragrafele 1, 2, 3, 4 si 5, prevederile respective fiind obligatorii. 10. PARDOSELI Prevederile acestui capitol se refera la urmatoarele tipuri de pardoseli specifice constructiilor: 10.1 Pardoseli cu imbracaminti din piatra artificiala nearsa In aceasta categorie sunt incluse: pardoseli din mozaic turnat; pardoseli din placi de gresie ceramica. Pardoselile din piatra artificiala sunt de exterior si interior si se monteaza pe un suport de mortar de poza de 3 4 cm grosime. Standardele de referinta privesc meterialele folosite si sunt STAS-uri pentru mortare, ciment, nisip. Materialele si produsele puse in opera sunt: mortarul de poza si placajele din piatra artificiala. Placajele vor avea dimensiunile din proiect si se vor livra, depozita si manipula in conditii corespunzatoare. Executia lucrarilor incepe cu lucrarile pregatitoare. Stratul suport se realizeaza dintr-o sapca de mortar, pe care se pozeaza imediat placile de piatra artificiala si se izoleaza in afara circulatiei 24 de ore. Rosturile se umplu cu lapte de ciment sau chituri. Plintele se monteaza dupa executarea pardoselii, direct pe perete. Abaterile de planeitate admise sunt de 1 mm/1m. Actele normative care reglementeaza calitatea materialelor si executia acestui tip de pardoseli sunt urmatoarele: - STAS 2560/1/83 Pardoseli din piatra artificiala nearsa. Conditii de calitate. - STAS 2560/3/84 Pardoseli din piatra artificiala arsa si nearsa. Reguli si metode de verificare. - C 35/82 Normativ pentru executarea pardoselilor; - C 56/85 Normativ pentru verificarea si receptia lucrarilor de constructii caietul XII, cap. 1, 2, 3 paragraf 3.3. si 3.4. 10.2. Pardoseli din parchet
Conditiile de calitate a materialului, al executiei ca si cele referitoare la receptia lucrarilor sunt aratate in urmatoarele acte normative: C 35/82 Normativul pentru executarea pardoselilor C 56/85 Normativ pentru verificarea si receptia lucrarilor de constructii caiet XII, cap. 1, 2, 3 paragraf 3.2. Se atrage atentia ca orice tip de lucrare de pardoseala va fi atacata in mod obligatoriu, numai dupa verificarea si receptionarea suportului in conditiunile actelor normatve aratate mai sus, de catre cel care executa pardoseala din placi de piatra compozita lipita cu adezivul special. Este de asemenea obligatoriu ca pardoselile sa fie racordate cu peretii prin pervaz sau plinte. Derogarea de la aceasta conditie o poate da numai beneficiarul lucrarii. 11.GEAMURI Calitatea materialelor si montarea geamurilor este reglementata de urmatoarele acte normative: STAS 853/80 - Geamuri trase - Geamuri termopan C 47/86 - Instructiuni tehnice pentru folosirea si montarea geamurilor (Buletinul Constructiilor nr. 5/1986) C 56/85 - Normativ pentru verificarea calitatii si receptia lucrarilor de constructii caiet XVI, cap. 1.2. (prevederi generale) si cap 3 (prevederi specifice) Se insista asupra urmatoarelor prevederi: verificarea materialelor aduse pe santier se va face de catre conducatorul tehnic al lucrarii, sub aspectul dimensiunilor si calitatii materialelor prevazute in documentatia de executie; materialele vor fi puse in lucrare numai daca sunt insotite de certificate de calitate, iar materialele corespund calitativ; nu se admite sa se puna in lucrare geamuri sparte, fisurate sau zgariate. 12. LUCRARI DE TINICHIGERIE Evacuarea apelor de ploaie de pe acoperisurile constructiilor se face fie prin guri de evacuare (gargue) fie printr-un sistem de jgheaburi si burlane. Modalitatea de scurgere a apelor de ploaie se stabileste prin proiect. In cazul gurilor de scurgere, materialul hidroizolant de pe acoperis sau terasa, la intersectia cu aceste guri va fi introdus in interiorul acestora, in concordanta cu detalierea in proiect. In cazul evacuarii apelor prin jgheaburi si burlane, realizarea acestora din tabla zincata, se va face in conformitate cu urmatoarele acte normative: STAS 2389/77 - Jgheaburi si burlane; STAS 2274/88 - Lucrari de tinichigerie la constructii civile si industriale Conditii tehnice de calitate. 13. TAMPLARIE SI DULGHERIE
Prezentul capitol se refera la verificarea calitatii, punerea in opera si receptia lucrarilor de tamplarie si dulgherie, pentru usi si ferestre din lemn, PVC, aluminiu si metal. Actele normative care stabilesc caracteristicile si calitatea acestora sunt urmatoarele: STAS 466/86 - Usi din lemn pentru constructii civile; STAS 799/80 - Ferestre si usi din lemn. Conditii generale de calitate; STAS 5353/80 - Ferestre si usi de balcon si usi interioare din lemn pentru constructii civile. Formate si alcatuiri. C 199/79 - Instructiuni tehnice privind manipularea, depozitarea, transportul si montarea in constructii a tamplariei din lemn (Buletinul Constructiilor nr. 1/1978). Se insista asupra urmatoarelor aspecte: Tamplaria, gata confectionata, la sosirea pe santier va fi verificata de antreprenor daca are certificat de calitate emis de producator, daca corespunde cu prevederile din proiect si cu prevederile de produs si daca poseda toate accesoriile de prindere, manevra, etc. Materialele utilizate pentru tamplariile din aluminiu si cele din PVC vor avea obligatoriu agremente tehnice. Nu se admit inlocuiri fata de prevederile proiectului decat cu avizul scris al investitorului. Receptia pe parcurs si finala se va face de catre investitor cu respectarea obligatorie a prevederilor C 56/85 caietul XV, cap. 2 (prevederi generale), cap. 3 (prevederi specifice), paragraf 3.1., 3.2., 3.3., 3.6. si 3.7. (Buletinul Constructiilor nr. 1 2/1986). 14. FERONERII Antreprenorul va furniza si monta toate feroneriile necesare la usi, ferestre, chepenguri, precum si alte asemenea obiecte. Toate feroneriile vor fi de buna calitate, robust concepute si durabile in timp, acestea urmand sa fie obtinute de la un producator calificat in asemenea produse. Metalele din care sunt alcatuite feroneriile trebuie sa fie casabile. 15. SCARI CU FINISAJE OBISNUITE Prezentul capitol cuprinde specificatiile tehnice privind realizarea scarilor din beton sclivisite, mozaicate si din dale prefabricate. 15.1. Materialele si produsele care intra in componenta lucrarii, trebuie sa corespunda conditilor conditiile prevazute in standardele si normativele in vigoare si sa fie manipulate si depozitate cu atentie. 15.2. Executia elementelor scarilor se va face numai dupa terminarea lucrarilor prevazute ca suport: treptele de beton brut executate incorporat cu rampa de rezistenta a scarii.
Executarea imbracamintii scarilor se va incepe numai dupa verificarea suportului (planeitate, orizontalitate si dimensiuni) si corectarea neregularitatilor si se va face conform tehnologiei standard pentru fiecare tip in parte. Conditii de calitate pe care trebuie sa le indeplineasca acest tip de scari privesc corespondenta executiei ca forma, dimensiuni si mod de finisare cu prevederile normativelor in vigoare si ale proiectului. Standardele de referinta sunt cele privitoare la materialele si produsele din componenta elementelor de constructie. 16. BALUSTRADE, GRILE SI ALTE CONFECTII METALICE SIMILARE Standardele de referinta sunt cele referitoare la meterialele folosite: tipul de otel indicat prin proiect, suruburi, electrozi de sudura, hartie de slefuit, chituri si vopsele. Confectiile metalice se livreaza de producator in ansamble sau subansamble conform proiectului si se depoziteaza in soproane. Conditiile tehnice de calitate sunt cele prevazute in Normativul pentru calitatea lucrarilor de constructii, indicativ C 56 75, cap. 15, pct. 2 si cap. 3. Montajul confectiilor metalice cuprinde urmatoarele operatiuni: trasarea punctelor de prindere pe elementele constructiei, verificarea cotelor de montaj, montarea pieselor de fixare pe elementele de constructii, montarea provizorie a ansamblelor sau subansamblelor respective si verificarea concordantei intre produsul finisat si locul de fixare, dupa care se trece la montajul definitiv si finisarea prin vopsire. Lista principalelor materiale de constructie necesare pentru executie CENTRUL NATIONAL DE INFORMARE SI PROMOVARE TURISTICA Nr. crt. 1 2 3 4 5 6 7 8 9 Balast Nisip Beton B200 Beton B300 Otel beton Ciment Mortar Euroglet Polifix Denumire produs U/P mc mc mc mc kg kg mc kg kg kg Cantitate 63 4 91 2,50 2200 631 1,70 236 383 200
10 Bitum
11 Polistiren celular expandat de 5 cm grosime 12 Vopsea lavabila 13 Vopsea alba de ulei 14 Saltele din vata minerala 15 Placi din gipscarton albe 16 Placi OSB tip PFL de 9 mm 17 Pereti din gipscarton 12,5 cm rezistenti la umezeala 18 Tavan rigips tip RBI 19 Placi din granit 20 Faianta 21 Placi gresie 22 Ferestre din lemn stratificat cu geam termopan 23 Usi din lemn 24 Usa din aluminiu in 2 canate cu geam termopan 25 Dulapi de fag 26 Dulapi de rasinoase 27 Lemn ecarisat de stejar 28 Lemn rotund de constructii 29 Rigle fag 30 Scanduri rasinoase 31 Sipci rasinoase 32 Tabla striata de 5 mm 33 Invelitoare Tegola Top Single traditional rosu
mc kg kg mp mp mp mp mp mp mp mp mp mp mp mc mc mc mc mc mc mc kg mp
8,50 80 13 53 258 380 133 65 45 21 10 32 5,20 6,60 1,242 0,032 1 2,92 3,044 4,868 1,98 480 180
Intocmit,
MEMORIU TEHNIC INSTALATII SANITARE
Obiectul lucrarii Prezenta lucrare are ca scop realizarea instalatiilor sanitare interioare aferente pentru CENTRUL NATIONAL DE INFORMARE SI PROMOVARE TURISTICA. Documentatia de baza La intocmirea documentatiei s-au respectat: -SR EN 14688:2007 Obiecte sanitare, lavoare, conditii de functionare si metode de incercare -Normativ pentru proiectarea si executarea instalatiilor sanitare I9 -P118 -Norme tehnice pentru proiectarea si realizarea constructiilor privind protectia la foc -I12 -Normativ pentru efectuarea incercarilor de presiune la conductele de alimentare cu apa -C56 -Normativ pentru verificarea calitatii si receptia lucrarilor de constructii si instalatii -NP 0003/96 -Normativ pentru proiectarea si executarea instalatiilor tehnicosanitare cu tevi PP -Norme generale de protectia muncii 1996 -Norme specifice de securitatea muncii pentru lucrarile de instalatii tehnico sanitare si incalzire 1996 -Tuburi PP-R -Datele culese din teren -Tema program Solutia propusa Prezenta documentatie cuprinde instalatiile sanitare interioare la grupul sanitar. Sursa de apa si canalizarea apelor menajere se vor stabili functie de amplasament. In situatia in care exista in zona retea de alimentare cu apa se va racorda la retea. Pe bransament se va executa un camin in care se vor amplasa armaturi de inchidere si apometru. In situatia in care nu exista retea de alimentare cu apa se va realiza sursa proprie (fantana echipata cu pompa submersibila si hidrofor). Pe bransament se va monta sistem de dezinfectie cu ultraviolete. Instalatii sanitare interioare Obiectivul este prevazut cu o cabina wc care poate fi folosita si de persoanele cu dezabilitati. Obiectivul se va dota cu: -1 vas wc cu rezervor pe vas -1 lavoar portelan sanitar Instalatia sanitara cuprinde: -distributia
-legaturi la obiectele sanitare -armaturi de inchidere Conductele de apa se vor realiza din tub polipropilena PP-R montate aparent. Sustinerea conductelor se va realiza cu bratari de diametre corespunzatoare pentru PP-R. Imbinarea conductelor se va face cu fitinguri din polipropilena PP-R. Canalizarea va fi din conducte de polipropilena PP montat ingropat in pardoseala. Instalatii de stingere cu apa a incendiilor Conform NP 086 - 05 cladirea nu se prevede cu hidranti interiori sau exteriori (Sc <600 mp; nr. Nivele <4) de incendiu. Canalizare Evacuarea apelor uzate rezultate se face la reteaua de canalizare in situatia cand exista retea sau la bazin vidanjabil POLSTIF cand nu exista retea. Conducta va fi din PVC SN4 200, montata ingropat, pe strat de nisip sub adancimea de inghet. Distributia de apa in interior va fi din polipropilena PP-R. Robinetii simplu serviciu prevazuti la obiectele sanitare, vor fi de tipul cu sertar si mufa de anduranta mare. Pentru golirea instalatiei s-a prevazut un robinet de golire cu descarcare la sifonul de pardoseala. Evacuarea apelor uzate de la obiectele sanitare se face prin conducta de polipropilena ignifuga cu DN 40-50 75 si 110 mm. Alimentare cu apa Alimentarea cu apa se realizeaza prin bransament la conducta existenta in incinta. Se va monta un camin tip WATER KIT complet echipat pentru masurarea consumului de apa in situatia cand exista retea sau de la sursa proprie. Conductele vor fi din polietilena de inalta densitate, montate ingropat, pe strat de nisip, sub adancimea de inghet. Probe si incercari Se vor executa probe si verificari pe timpul executiei si la terminarea lucrarilor conform I9/2002 art. 13 astfel: -pentru conductele de apa: incercarea de etanseitate la presiune la rece 1,5 ori presiunea de regim -incercarea de functionare Incercarea de etanseitate la presiune se va efectua inainte de montarea armaturilor la obiectele sanitare si va fi de minimum 20 de minute. Incercarea de functionare se va face dupa montarea armaturilor. Inainte de darea in folosinta se va face spalarea instalatiei. Canalizarea interioara va fi supusa urmatoarelor incercari: incercarea de etanseitate incercarea de functionare Incercarea de etanseitate se va efectua prin verificarea etanseitatii pe traseul conductei si la punctul de racord si se va face inainte de mascarea lor. La verificarea de functionare se vor verifica pantele conductelor, starea pieselor de sustinere. Executarea instalatiilor sanitare se va face cu respectarea prevederilor Normativului I9/2002.
Receptia lucrarilor se va face in conformitate cu I9/2002; Legea 10/1995 si C56/93. Instructiuni de exploatare Exploatarea instalatiilor sanitare se va face conform prescriptiilor Normativului pentru exploatarea instalatiilor sanitare I9/1-1994. Exploatarea instalatiilor incepe dupa receptia lucrarilor de constructii si instalatii aferente acestora cand investitorul certifica realizarea de catre constructor a lucrarilor in conformitate cu prevederile contractuale si cu cerintele documentelor oficiale care certifica faptul ca instalatia poate fi data in folosinta. Se recomanda cuplarea cuplarea activitatii de intretinere si exploatare a instalatiilor sanitare cu a altor tipuri de instalatii existente in cladire, cu care, in multe cazuri, se conditioneaza. Masuri de protectia muncii La stabilirea solutiilor de proiectare, in conformitate cu Normele generale de protectia si igiena muncii - 1996 si Regulamentul privind protectia si igiena muncii in constructii MLPAT 1993, s-au avut in vedere: -asigurarea conditiilor de igiena prin instalatii sanitare; -asigurarea calitatii minime a apei, prin racordarea la surse corespunzatoare si prin alegerea componentelor corespunzatoare ale sistemelor de conducte; -respectarea conditiilor pe care trebuie sa le indeplineasca apele uzate pentru a fi deversate in retelele de canalizare, impuse de normativul NTPA 002/1997. Pentru perioada de executie a lucrarilor se vor lua masuri de protectie a muncii specificate in Normele specifice de securitate a muncii pentru lucrari de instalatii tehnico-sanitare si de incalzire - 1995. Aplicarea masurilor care rezulta din acest regulament constituie obligatia si raspunderea executantului. Masuri de prevenirea si stingerea incendiilor Pentru perioada de executie, masurile specifice P.S.I vor fi stabilite de catre unitatea de executie, cu respectarea celor prevazute in C 300/94 Normativ de prevenirea si stingerea incendiilor pe durata executarii lucrarilor de constructii si instalatii aferente acestora.
CAIET DE SARCINI INSTALATII SANITARE INTERIOARE I. GENERALITATI In acest capitol sunt tratate lucrile specifice pentru realizarea instalatiilor sanitare interioare la grupul sanitar. II. STANDARDE SI NORMATIVE DE REFERINTA -SR EN 997:2004/A1:2007 -Vase wc si vase wc cu rezervor alaturat cu sifon integrat -SR EN 198:2008 -Obiecte sanitare. Cerinte si metode de incercare. -SR EN 14688:2007 -Obiecte sanitare. Lavoare. Conditii de functionare si metode de incercare -SR EN 15069:2008 -Robinete de racordare de securitate pentru aparatele pentru utilizare casnica care utilizeaza combustibili gazosi si alimentare prin racorduri metodice ondulate. -NP0003/96 -Normativ pentru proiectarea si executarea instalatiilor sanitare cu teava din PP -I9 -Normativ pentru proiectarea si executarea instalatiilor sanitare -Tuburi PEID UNI7611-PE80 si PP-R III. MOSTRE SI TESTRI Materialele, agregatele si aparatele utilizate la executarea instalatiilor sanitare vor avea caracteristicile si tolerantele prevzute n standardele de stat sau n normele de fabricatie ale unitilor productoare. Ele vor fi insoite de certificatul de calitate al furnizorului. nainte de comandarea i livrarea materialelor pe antier se vor pune la dispoziia beneficiarului urmatoarele mostre de materiale: - un sifon de pardoseala din PVC; - un dispozitiv de sustinere a conductelor; In urma aprobrii mostrelor de ctre consultant se vor aproviziona toate elementele de instalaii sanitare, necesare construciei. IV. PRODUSE SI MATERIALE FOLOSITE Materiale Pentru conductele de apa rece se vor folosi tevi din polietilena de inalta densitate -PEHD si polietilena PP-R. Materialele i aparatele utilizate la executarea instalaiilor sanitare vor avea caracteristicile si toleranele prevzute n standardele sau normele de fabricaie ale unitilor productoare. Obiectele sanitare: lavoar din portelan sanitar, closet din portelan sanitar cu rezervor pe vas. Conductele de canalizare menajer se vor utiliza din polipropilen. Pentru instalatiile sanitare ce functioneaz la presiune pn la 6 bari se recomand utilizarea robinetelor de trecere cu ventil si mufe fr descrcare ( 1/2" 1"). Conducta de alimentare cu apa rece se va monta ingropat in pardoseala. S-a prevazut un distribuitor -colector montat in caseta cu 3 circuite.
Conducta de apa calda va fi din PP-R si se va monta apometru pe suporti montati in pardoseala. Materiale folosite: - eav PP-R 20 - tevi din polipropilen PP 50-110 - sifon de pardoseal 50 mm din P.P. - closet din portelan sanitar cu rezervor pe vas - lavoar din porelan - sifon pentru lavoar - baterie lavoar - robinet de trecere STAS 6480/73 - distribuitor -colector montat in caseta cu 3 circuite - materiale mrunte: urub cap hexagonal, piuli, aib, oxigen. - dibluri de lemn, carton ondulat. V. LIVRARE, DEPOZITARE SI MANIPULARE Pentru executarea lucrrilor se vor utiliza numai materiale i obiecte sanitare ce corespund tehnic si calitativ, prevederilor proiectului. Inaintea punerii n oper toate materialele i obiectele sanitare se vor supune unui control cu ochiul liber, pentru a constata dac nu au suferit degradri de natur sa le compromit tehnic si calitativ (deformri sau blocri la aparataje, starea filetelor, a flanselor, functionarea armturilor) se vor remedia defeciunile respective sau se vor nlocui aparatele i materialele ce nu pot fi aduse n stare corespunztoare prin remediere. Pstrarea materialelor de instalatii sanitare se face n magazii sau spaii de depozitare organizate n acest scop n conditii care sa asigure buna lor conservare si securitate deplin. Materialele ce pot fi deteriorate de intemperii sau de aciunea direct a soarelui (tevi, PP, materiale de izolatii, obiecte sanitare din fonta) se depoziteaz sub oproane. Materialele (armturi, obiecte anitare ceramice, aparate de msur etc), se pstreaz n magazii nchise. Manipularea materialelor se va face cu respectarea normelor de tehnica securitii muncii n aa fel nct s nu se deterioreze. Se va da o atentie deosebit materialelor casante sau uor deformabile (armaturi, obiecte sanitare, prefabricate de instalaii). VI. EXECUTIA LUCRARILOR Lucrrile de instalaii sanitare vor ncepe dup terminarea lucrrilor de rezisten. Conductele se vor monta dup ce s-a fcut trasarea lor. La trasare se vor respecta cu strictee pantele prevzute n proiect, astfel ca s fie asigurat aerisirea i golirea complet a conductelor. Pe traseul conductelor se va evita formarea sacilor sau pungilor de aer sau de ap n caz de golire. Acolo unde nu este posibil evitarea sacilor, se va prevedea un robinet de golire. Montarea tuburilor si a pieselor pentru scurgere se face cu mufe contra sensului de curgere a apei. Se admite inversarea dispunerii mufelor numai pe coloanele sau legaturi de ventilatie. Toate armturile vor fi montate n poziia nchis. Imbinarea conductelor se va fece cu fitinguri speciale din PE. Fixarea obiectelor sanitare pe elementele de construcii se face direct prin uruburi, fie indirect prin intermediul consolelor sau a altor dispozitive de sustinere. In punctele de contact ale legturilor de ap i de scurgere ale obiectelor sanitare cu pereii se
recomand s se monteze rozete metalice nichelate sau cromate, in cazurile unde se cer conditii de estetica deosebita. Armturile de perete ale obiectelor sanitare se vor aplica la faa finit a peretelui. In scopul de a se evita deteriorarea obiectelor sanitare pe timpul executarii lucrarilor de finisaje la constructie, obiectele sanitare vor fi protejate obligatoriu pn la terminarea lucrrilor mentionate. VII. VERIFICAREA SI RECEPTIA INSTALATIILOR SANITARE Instalatia de ap rece de consum va fi supusa la urmtoarele ncercri: - ncercarea etaneitii la presiune; - ncercarea de funcionare; - incercarea de rezistenta. Incercarea de etaneitate la presiune se va efectua nainte de montarea armturilor de serviciu i aparatelor,pozitiile acestora fiind branate. Presiunea pentru ncercarea de etaneitate la rece ca si pentru incercarea de etanseitate si rezistenta la cald va fi egal cu 1,5 presiunea de regim, dar nu mai mic de 6 bari. Instalatiile se vor tine sub presiune 20 minute, timp n care nu se admite nici o scdere a presiunii. Presiunea se va citi pe un manometru montat pe pompe ce se va amplasa n punctul cel mai de jos al instalatiilor. Incercarea de functionare a instalaiilor se va efectua verificndu-se dac toate punctele de consum asigur debitul prevzut n proiect. Verificarea se va face prin deschiderea numrului de robinete prevazut n proiect. Verificarea se va face prin deschiderea numrului de robinete de consum corespunztoare simultaneitii i debitului de calcul. Precizarea robinetelor ce vor fi deschise se va face de ctre proiectant. Temperatura apei la punctele de consum trebuie sa corespunda prevederilor din proiect. Incercarea de functionare a instalatiilor se va efectua avnd aparatele i instalaiile aferente (statii de ridicare a presiunii, aparate de preparare a apei calde, etc.) in functie, conform proiectului. Instalatiile de canalizare interioar vor fi supuse urmtoarelor ncercri: - ncercarea de etaneitate; - ncercarea de funcionare Incercarea de etaneitate se va face controlnd traseele conductelor i punctele de mbinare. Punctele de mbinare, ce se nchid cu elementele de mascare, vor fi ncercate pe parcursul lucrrii, nainte de nchiderea lor, ncheindu-se procese verbale de lucrri ascunse. In timpul ncercrii de etaneitate, instaliile se umplu cu ap aa dup cum urmeaz: - instalatia de canalizare menajer pn la nivelul de refulare prin obiectele sanitare sau sifoanele de evacuare a apelor. Incercarea de funcionare se va face prin punerea n functiune a obiectelor sanitare n msura s realizeze debitul de calcul al instalaiei,obiecte ce vor fi desemnate de ctre proiectant. Cu prilejul ncercrii de functionare, se vor controla i pantele, piesele de curire, sustinerile etc. Receptia lucrrilor de instalaii sanitare se efectueaz n confomritate cu prescripiile privind verificarea calitii i recepiei lucrrilor i anume: - Normativul pentru verificarea calitii lucrrilor de constructii i instalaii aferente, indicativ C 56. - Instructiuni tehnice pentru efectuarea ncercrilor hidraulice i pneumatice la recipiente, indicativ I 25.
- In vederea receptiei se va urmri dac executarea lucrrilor s-a fcut n conformitate cu documentaia tehnico-economic i cu prescriptiile tehnice n vigoare, cu privire la executarea lucrrilor i anume: - echiparea cu obiecte sanitare, aparate, si agregate corespunztoare. - respectarea traseelor conductelor - folosirea materialelor prevzute - functionarea normal a obiectelor sanitare, a armturilor la parametrii prevzuti. - rigiditatea fixrii n elementele de constructie a conductelor. - modul de dispunere a armturilor io accesibilitatea acestora. - aplicarea n executie a msurilor prevzute n proiect pentru diminuarea zgomotului. - calitatea vopsitoriilor. - aspectul estetic general al montrii instalatiilor. - In vederea diminuarii posibilitatilor de coroziune si a prelngirii duratei de functionare a instalatiilor se va face obligatoriu rodajul la temperatura de regim de 45 c, dupa darea in folosinta a instalatiilor si receptionarea lucrarilor. Pentru lucrrile ascunse se vor respecta prescriptiile privind modul de verificare a calitii i efectuarea receptiei lucrrilor ascunse, la executarea constructiilor i instalatiilor aferente.
INTOCMIT, VERIFICAT,
URBAN -INCERC SUC URBAN- PROIECT BUCURESTI CENTRUL NATIONAL DE INFORMARE SI PROMOVARE TURISTIC
PROIECT TIP
Lista principalelor materiale de constructie necesare pentru executie CENTRUL NATIONAL DE INFORMARE SI PROMOVARE TURISTICA Nr. crt. 1 2 3 4 5 6 Denumire produs Lavoar din portelan sanitar Baterie monobloc pentru lavoar Etajera Oglinda geam tras slefuit Port hartie Port prosop U/P buc buc buc buc buc buc Cantitate 1 1 1 1 1 1
7 8 9
Vas closet Sifon polipropilena de pardoseala 50 mm Teava PVC
buc buc ml ml ml ml buc buc buc
1 2 10 10 50 12 7 29 1
10 Teava polipropilena 40-110 mm 11 Teava PP-R/Al Dn 25 mm 12 Teava PP-R verde Dn 20-25 mm 13 Radiatoare din otel 14 Robineti 2'' 15 Camin vizitare tip din PVC
Intocmit,
MEMORIU TEHNIC Instalatii de incalzire
Prezenta documentatie cuprinde instalatiile termice interioare pentru CENTRUL NATIONAL DE INFORMARE SI PROMOVARE TURISTICA. Documentatia s-a intocmit conform: Normativ pentru proiectarea si executarea instalatiilor de incalzire centrala I13. SR 1907/1/97; 1907/2/97 Prescriptii de calcul Legea 10 Legea privind durabilitatea sigurantei in exploatare, functionalitatii si calitatii constructiilor. SR EN 442-2:2002 Radiatoare si convectoare. Partea 2. Metode de incarcare si evaluare. Carte tehnica radiatoare din otel; Prospecte, instructiuni de utilizare pentru materiale furnizori Carte tehnica conducte pentru instalatii termo-sanitare polipropilena PP-R/Al P118 si OMI 84/2001 privind protectia la foc C 56 Normativ pentru verificarea calitatii lucrarilor Solutia proiectata: Alimentarea cu caldura se va realizeaza cu microcentrala electrica proprie care prepara agent termic pentru incalzire in conditii nominale de calcul (te= - 15C) apa calda 90/70C, capacitate C.T. Q= 8 KW si preparare apa calda de consum.
Putere absorbita tr.I -2,6 kw; tr. II -5,3 kw; tr. III -8 kw Tensiune 230 V cu vas de expansiune inchis V=6 l, sectiune conductor 3x6mm Dimensiuni: 660 x 380 x 175 mm montaj pe perete. Necesarul de caldura pentru incalzire calculat conform SR 1907/1 si 1907/2/97 este Qi= 6 KW. Instalatia interioara de incalzire consta din: -corpuri de incalzire si legaturi -coloane si distributie Corpurile de incalzire prevazute sunt radiatoare din otel de inalta calitate, h= 600 mm si h= 300 mm. Corpurile de incalzire se vor monta pe cit posibil in axul ferestrelor, sub acestea, la 100 mm distanta de pardoseala finita si 33 mm fata de perete. Radiatoarele se vor fixa pe pardoseala. Fiecare corp de incalzire va fi prevazut cu robinet reglaj pe tur si respectiv retur. Legaturile la radiator si coloane s-au prevazut din teava PP-R/Al si se vor monta aparent fixate cu bratari in perete. Distributia este inferioara si se va monta ingropat in pardoselii si va fi din teava polipropilena cu insertie de aluminiu. Instalatia este bitubulara si circulatie prin pompare. S-a prevazut distribuitor -colector cu 6 circuite montat in caseta. Pe fiecare circuit sunt prevazute robinete de inchidere. Evacuarea aerului din instalatie se face prin dezaeratoare manuale de radiator. Golirea se face la sifonul de pardoseala din grupul sanitar. Dupa executarea instalatiei aceasta se supune probelor de presiune: -la rece -la cald -proba de eficacitate Inainte de proba de presiune la rece instalatia se spala cu apa potabila pina cind apa golita nu mai contine impuritati. Proba de presiune la rece se face la o presiune de 1,5 ori mai mare decat presiunea de regim, dar nu mai mica de 5 bar. Masurarea presiunii de proba se face dupa cel putin 3 ore, citire la interval de 10 minute. Durata probei este de 3 ore. Dupa proba la rece instalatia se goleste obligatoriu. Se supun probei la cald instalatiile care au fost supuse probei la rece. O data cu proba la cald se va efectua reglajul instalatiei. Se verifica imbinarile corpurilor de incalzire si armaturile, preluarea dilatatiilor si daca se asigura o buna aerisire a instalatiei. Dupa racirea instalatiei la temperatura mediului inconjurator se repeta incalzirea. Daca instalatia nu prezinta neetanseitati sau incalziri neuniforme si functioneaza in conditii normale se trece la probe de eficacitate. Rezultatele probei de eficacitate vor fi considerate satisfacatoare daca temperatura aerului interior corespunde celor prevazute in proiect cu o abatere de maxim 1C. La trecerea conductelor prin pereti si plansee se vor monta conducte de protectie. Toate elementele de sustinere (radiatoare, conducte) vor fi grunduite cu grund de minium de plumb si vopsi cu vopsea de ulei gata preparata.
Orice schimbare de solutie fara consultarea proiectantului transfera raspunderea functionarii instalatiei in sarcina beneficiarului. Instructiuni de exploatare Exploatarea instalatiilor de incalzire se va face conform prescriptiilor Normativului pentru exploatarea instalatiilor de incalzire I13. Exploatarea instalatiilor incepe dupa receptia lucrarilor de constructii si instalatii aferente acestora, cand investitorul certifica realizarea de catre constructor a lucrarilor, in conformitate cu prevederile contractuale si cu cerintele documentelor oficiale, care certifica faptul ca instalatia poate fi data in folosinta. Exploatarea instalatiilor de incalzire trebuie sa se faca incat sa mentina pe intreaga durata de utilizare a acestora urmatoarele cerinte de calitate care au caracter de obligativitate: rezistenta si stabilitate; siguranta in exploatare; siguranta la foc; igiena, sanatatea oamenilor si protectia mediului; izolatia termica, hidrofuga si economia de energie; protectia impotriva zgomotului. La exploatarea instalatiilor de incalzire se vor respecta, pe langa indicatiile din instructiunile de exploatare si prevederile incluse in Anexa 12 (din I9/1 97), precum si fisele tehnice ale aparatelor, echipamentelor si materialelor date de fabricant. Din exploatarea unei instalatii de incalzire se inteleg urmatoarele operatii: Controlul si verificarea instalatiei pentru asigurarea functionarii in regim normal care au caracter permanent; Revizia instalatiei care se face periodic; Reparatiile curente se fac la unele elemente ale instalatiei, in baza constatarilor facute la revizii sau preventiv; Reparatii capitale se fac cu scopul inlocuirii unor elemente din instalatie, in vederea asigurarii functionarii la parametrii proiectati sau superiori acestora (modernizari): Reparatii accidentale sunt determinate de aparitia neasteptata a unor defectiuni. Se recomanda cuplarea activitatii de intretinere si exploatare a instalatiilor de incalzire cu a altor tipuri de instalatii existente in cladire, cu care, in multe cazuri, se conditioneaza. Masuri de protectia muncii Pe perioada de executie a lucrarilor se vor lua masuri de protectie a muncii specificate in Normele specifice de securitate a muncii pentru lucrari de instalatii tehnico-sanitare si de incalzire 1996. Aplicarea masurilor care rezulta din acest regulament, constituie obligatia si raspunderea executantului. Masuri de prevenirea si stingerea incendiilor Pentru perioada de executie, masurile specifice PSI vor fi stabilite de catre unitatea de executie, cu respectarea celor prevazute in C 300 Normativ de prevenirea si stingerea incendiilor pe durata executarii lucrarilor de constructii si instalatii aferente acestora si Normativ P118/99 privind protectia la foc. Receptia lucrarilor Pentru receptia lucrarilor de instalatii de incalzire se vor respecta:
C56 Normativul pentru verificarea calitatii lucrarilor de constructii si instalatii aferente; I13 Normativ privind proiectarea si executarea instalatiilor de incalzire; Legea calitatii constructiilor 10/92. Regulamentul de receptie a lucrarilor de constructii si instalatii aferente -278. Rezultatele probelor, verificarilor se finalizeaza prin intocmirea de procese verbale. Procesele verbale sunt inregistrate cronologic in registrul de procese verbale pentru verificarea calitatii lucrarilor. La receptia preliminara se efectueaza verificari scriptice pe baza documentatiilor mentionate mai sus sau direct si se emite proces verbal de receptie preliminara conform cerintelor C 56 si Regulamentului de receptie a lucrarilor de constructii si instalatii aferente acestora nr. 273, cap. 1. La receptia finala se emite procesul verbal de receptie finala conform Regulamentului de receptie a lucrarilor de constructii si instalatii aferente acestora nr. 273, cap. III. Toate probele enumerate in procesele verbale raman la beneficiar pentru cartea tehnica a constructiei. Verificarea calitatii si receptiei lucrarilor se face de catre conducatorul tehnic al lucrarii (executant) si diriginte (beneficiar) care intocmesc procese verbale corespunzatoare care se inscriu in registrul de procese verbale pe parcursul executiei lucrarilor. Registrele de procese verbale vor fi vizate de catre reprezentantul autorizat al executantului, beneficiarului, al forurilor tutelare si proiectant. Data si inceperea probelor sunt anuntate de beneficiar (investitor) la I.C.T. Responsabilitatile vor fi conform cu cerintele Legii nr. 10 privind calitatea in constructii.
INTOCMIT, URBAN -INCERC SUC URBAN- PROIECT BUCURESTI CENTRUL NATIONAL DE INFORMARE SI PROMOVARE TURISTICA PROIECT TIP
URBAN -INCERC SUC URBAN- PROIECT BUCURESTI CENTRUL NATIONAL DE INFORMARE SI PROMOVARE TURISTICA
PROIECT TIP
CAIET DE SARCINI PRIVIND EXECUTIA INSTALATII TERMICE INTERIOARE Generalitati
Prezentul caiet de sarcini stabileste conditiile tehnice de executie si control pentru instalatii termice interioare. In executie se vor respecta prevederile : Normativului pentru proiectare si executarea instalatiilor de incalzire centrala I13 -2000. C 56 -Normativ pentru verificarea calitatii lucrarilor. Legea 10 -Legea privind durabilitatea sigurantei in exploatare, functionalitatii si calitatii constructiilor. I 9 -Normativ privind proiectarea si executarea instalatiilor sanitare. SR EN 442-2:2002 Radiatoare si convectoare. Partea 2. Metode de incercare si evaluare. HG 775; Ordonanta 60 -Masuri de prevenire si stingere a incendiilor. Carte tehnica radiatoare din otel. Carte tehnica conducte cupru. Materiale folosite -corpuri de incalzire din otel, h = 600 mm in anexe si h= 300 in spatii informare temperatura maxima a agentului termic 120C, presiune maxima de lucru 10 bar, presiune de proba 13 bari. Radiatorul este echipat cu sistem de prindere, robinet de aerisire, dop , conform prescriptii producator -robinet dublu reglaj montat pe tur - pe conducta PP-R -robinet dublu reglaj montat pe retur - pe conducta PP-R -teava PP-R 20 -robinet trecere '' -distribuitor -colector mantat in caseta cu 6 circuite -materiale diverse Mostre si testari Materialele folosite vor avea caracteristicile si tolerantele prevazute de standardele de stat sau in prescriptiile tehnice ale producatorilor si vor satisface conditiile tehnice cerute de proiect. Vor purta marcajul CS sau CE. Ele vor fi insotite de: -certificatul de calitate al furnizorului, care sa confirme realizarea de catre produsul respectiv a caracteristicilor tehnice prevazute in proiect -fise tehnice si specificatii, durata de viata in exploatare in care se mentin caracteristicle initiale -instructiuni de montare, probare, intretinere si exploatare -certificate de atestare a calitatii (agremente tehnice MLPAT) Corpurile de incalzire trebuie sa aiba certificarea caracteristicilor termice si hidraulice, inclusiv curba de variatie a cedarii caldurii. Armaturile vor fi insotite de certificarea variatiei caracteristicilor de debit si presiune in functie de gradul de inchidere. Se recomanda robinetele care rezista la minim 30.000 cicluri. Inainte de punerea in opera materialele se vor verifica cu ochiul liber daca nu prezinta fisuri sau denivelari care pot fi din fabricatie, manipulare sau transport. Depozitarea si manipularea
Pastrarea materialelor pentru inst. se vor face in depozitele de materiale ale santierului, cu respectarea prescriptiilor in vigoare privind prevenirea incendiilor. Materialele de instalatii asupra carora conditiile atmosferice nu au practic influenta nefavorabila pe durata depozitarii se vor depozita in aer liber, in stive sau rastele,pe platformele betonate sau balastate, special amenajate, cu respectarea normelor de tehnica securitatii muncii. - materialele ce pot fi deteriorate de agentii chimici (radiatoare, armaturi) - materialele ce se deteriorizeaza la umidiate sau radiatie solara (armaturi fine, fitinguri, armaturi de masura si control) se vor pastra in magazii inchise. Manipularea materialelor se va face cu respectarea normelor de tehnica securitatii muncii si in asa fel incat a nu se deteriorizeze. Se va da o atentie deosebita materialelor casante sau usor deformabile (radiatoare). Executarea lucrarilor FAZA I Montarea coloanelor, distributiei, legaturilor si corpurilor de incalzire daca: - sunt asigurate conditii de curatire si grunduire centralizata a tuturor elementelor metalice(elemente de sustinere, armaturi). - formatia de lucru este dotata cu sculele necesare. Montare distributie Distributia se va monta ingropat in pardoseala cu panta pentru golirea instalatiei. Panta normala va fi de 3. Imbinarea conductelor din PP-R se va face cu fitinguri din PP-R. Alimentarea corpurilor de incalzire se face din distribuitor -colector si sunt prevazuti pe fiecare circuit, robinet cu sfera. Golirea se face la sifonul de pardoseala. Montarea corpurilor de incalzire Inainte de montare radiatoarele vor fi supuse la: - proba la rece - proba la presiune Montarea se face pe suporti montati in pardoseala, sustinatoarele vor fi fixate astfel incat corpul de incalzire sa fie paralel cu fetele finite ale elementelor de constructie cu respectarea urmatoarelor distante: - 33 mm (pentru temperaturi pana la 95 0C) fata de perete - 100 mm fata de pardoseala Distantele intre corpurile de incalzire si elementele inst. electrice vor fi cele stabilite prin Normativul pentru proiectarea si executarea instalatiei electrice la consumatori cu tensiuni pana la 1000 V I7. Corpurile de incalzire se vor racorda prin imbinari demontabile. Pana la montarea armaturilor si legaturilor toate corpurile de incalzire vor fi prevazute cu capace sau dopuri. Pozitionarea armaturilor se va face astfel incat sa permita manevrarea deplasarea partilor mobile si demontarea partiala sau totala in vederea reparatiilor si intretinerii. FAZA II - Efectuarea probei la rece a instalatiei de incalzire interioara. Inainte de efectuarea probei la rece, instalatiile vor fi spalate cu apa potabila. Introducerea apei in instalatie se face pe una din conductele racorduri, iarevacuarea apei prin cealalta prin stuturi anume prevazute. Spalarea consta in umplerea si
mentinerea sub jet continuu la presiunea retelei de alimentare pana cand apa evacuata numai contine impuritati vizibile (nisip, namol). Operatia se va relua dupa inversarea sensului de circulatie a apei. Golirea se face cu citeza mare de scurgere prin deschiderea completa a robinetelor de golire de pe racordul instalatiei. Proba la rece se executa inainte de vopsirea si izolarea conductelor inainte de mascare asigurandu-se ca pe toata durata probei instalatia sa fie usor accesibila. Presiunea de proba va fi pentru instalatiile montate aparent si constructii cu finisaje uzuale cu 50% mai mare decat presiunea maxima de regim, dar nu mai mica de 5 at timp de 6 ore. Verificarea instalatiei la rece poate fi: inceputa imediat dupa umplere si punere sub presiune prin controlul etanseitatii imbinarilor. La imbinarile prin sudura verificarea se face prin ciocanire,iar restul imbinarilor prin examinare cu ochiul liber. Rezultatele probei se vor considera corespunzatoare daca pe toata durata probei manometrul nu a indicat variatii de presiune si daca la instlatie nu se constata fisuri, crapaturi pierderi de apa la imbinari. In cazul constatarii unor pierderi de presiune sau la aparitia defectiunilor enumerate se va proceda la remedierea acestora si repetarea probei. Dupa efectuarea probei la rece se goleste obligatoriu instalatia. FAZA III - Efectuarea operatiunilor de protectie anticoroziva. Se admite inceperea operatiunilor dupa ce s-au verificat urmatoarele: - daca s-au respectat traseele, s-au montat corpurile de incalzire si armaturilor conform proiectului. - racordurile sunt fixate pe perete. - corpurile de incalzire sunt montate in conformitate cu I 13 pct. 16.2016.27, tab. 22.1. si 22.2. - conductele, corpurile de incalzire sunt curatate de mortar si grunduite. - daca la efectuarea probei de presiune la rece nu s-au constatat defectiuni sau au fost remediate. Suportii dupa grunduire cu grund de minium de plumb se vor vopsi. FAZA IV - Efectuarea probei la cald si a probei de eficiacitate. Proba la cald are drept scop verificarea etanseitatii, a modului de comportare la dilatare-contractare si a circulatiei agentului termic -la temperatura cea mai inalta de functionare a instalatiei. Proba la cald se efectueaza la instalatia de incalzire totala si cu conditia ca sursa de caldura sa asigure agentul termic necesar. Se vor supune la proba instalatiile care au fost supuse probei la rece. Odata cu proba la cald se va efectua reglajul instalatiei . Se va verifica daca toate elementele corpurilor de incalzire s-au incalzit la aceeasi temperatura si daca temperatura corpurilor de incalzire nu prezinta diferente sensibile. In timpul probelor se vor verifica imbinarile corpurilor de incalzire si armaturile; se vor verifica daca dilatarile au fost preluate in bune conditii, daca punctele fixe nu au deplasari. Se va verifica daca se asigura o buna aerisire a instalatiei.
Dupa racirea instalatiei la temperatura mediului inconjurator se va repeta incalzirea. Daca instalatia nu prezinta neetanseitati sau incalziri neuniforme si functioneaza in conditii normale proba se considera corespunzator. Proba de eficacitate se face la toata instalatia de incalzire, prin masuratori efectuate in incaperi prin sondaj. Se va masura temperatura in interior cu termometrul (prin alegere in minim cinci incaperi) intr-un punct situat la cel putin 2 m de peretele exterior cel mai dezavantajos si la 0,75 m de pardoseala, dar in afara zonei de radiatie directa a corpurilor de incalzire. Rezultatele probei de eficiacitate vor fi considerate satisfacatoare daca temperaturile aerului interior corespund celor prevazute in proiect, cu o abatere de max. 1 0C. Rezultatele se vor trece intr-un formular tipizat cod 9 14 304. Probele se efectueaza in prezenta constructorului, beneficiarului si proiectantului si se consemneaza in proces-verbal.
INTOCMIT,
VERIFICAT, URBAN -INCERC SUC URBAN- PROIECT BUCURESTI CENTRUL NATIONAL DE INFORMARE SI PROMOVARE TURISTICA PROIECT TIP
PROGRAM privind controlul calitatii lucrarilor de instalatii CENTRUL NATIONAL DE INFORMARE SI PROMOVARE TURISTICA
Nr . crt .
Operatia ce se verifica sau se receptioneaza calitativ si pentru care se intocmesc documente scrise
0 1.
1.
1. 2.
3.
1 INSTALATII TERMICE Proba etanseitate a instalatiei (conducte, armaturi, utilaje) faza determinanta INSTALATII SANITARE INTERIOARE Proba generala a instalatiei cu obiecte sanitare (echipamente tehnologice) montate. Se atesta calitatea functionala a instalatiei. INSTALATII ELECTRICE Verificarea realizarii prizei de pamant artificiale inainte de astuparea santurilor Verificarea realizarii si functionarii instalatiei de legare la pamant si de protectie contra trasnetului Verificarea rezistentei de dispersie a prizei de pamant in punctele de masura indicate in proiect
Documentul scris care se incheie: P.V.L.A. Proces-verbal de lucrari ascunse P.V.R.-Proces verbal de receptie calitativa P.V. -Procesverbal 2 P.V.
Cine intocmeste I.S.C Inspectoratul de stat in Constructii I Investitor P Proiectant B Beneficiar E Executant 3 E+B+P+I I.S.C
Nr. si data actului incheiat
P.V
I/B+E
P.V. De lucrari ascunse P.V.
I+E I+E
P.V. Cu buletin PRAM
I+E
NOTA: 1.Trecerea la executie se va face numai dupa insusirea si semnarea de catre executant si investitor (utilizator) a programului. 2.Coloana 4 se completeaza la incheierea actului prevazut in coloana 2. 3.Executantul va anunta in scris ceilalti factori interesati sa participe cu minimum 10 zile inaintea datei la care urmeaza sa se faca verificarea.
4.La receptia obiectivului, un exemplar din prezentul program se anexeaza la CARTEA CONSTRUCTIEI. PROIECTANT, EXECUTANT, BENEFICIAR,
PROIECT TIP
Lista principalelor materiale de constructie necesare pentru executie CENTRUL NATIONAL DE INFORMARE SI PROMOVARE TURISTICA Nr. crt. 1 2 3 Denumire produs Radiatoare din otel Robineti 2'' Camin vizitare tip din PVC U/P buc buc buc Cantitate 7 29 1
Intocmit,
MEMORIU TEHNIC INSTALATII ELECTRICE I. GENERALITATI 1.1 Obiectul proiectului Prezenta documentatie trateaza urmtoarele categorii de instalatii electrice: -alimentarea cu energie electrica -instalatii electrice de iluminat si prize
-instalatii electrice de racorduri monofazice -instalatii electrice de protectie 1.2 Baza de proiectare La elaborarea prezentei parti de documentatie ,s-au avut in vedere urmtoarele : -I 7 / 02 Normativ privind proiectarea si executarea instalatiilor electrice la consumatori,cu tensiuni pana la 1000 V -STAS 12604 / 4 Protectia impotriva electrocutarilor prin atingere indirecta.Instalatii electrie fixe -STAS 12604 / 5 Protectia impotriva electrocutarilor prin atingere indirecta.Instalatii elctrice fixe.Prescriptii de proiectare si executie. -STAS 6646 / 1 Iluminat artificial.Conditii generale pentru cladiri industriale si civile -PE 116 Normativ pentru ncercri si masuratori la echipamente electrice -PE 119 / 90 Norme de protectia muncii pentru activitati in instalatii electrice II. SOLUTII PROIECTATE 2.1Alimentarea cu energie electrica Tabloul electric TE va avea amplasamentul conform plansei E1 si va fi alimentat cu energie electrica din reteaua furnizorului,conform avizului tehnic de racordare. 2.2 Instalatii electrice de iluminat si prize Conceptul de iluminat asigura satisfacerea urmatoarelor cerinte : -aport optim de iluminat prin practicarea unor deschideri perimetrale majore ; -utilizarea unor surse luminoase cu performante ridicate ; -distributia controlata aluminantelor in campul vizual (prin sistem de dispersie si dirijare a fluxului luminos) -dimensionarea iluminatului general, conform NP061/2000, care impune niveluri de iluminare optima, de confort . Circuitul de iluminat se va realiza cu conductoare din cupru FY 1,5 mmp,protejate in tub de protectie IPEY pozat ingropat in tencuiala.Corpurile de iluminat vor fi de tip fluorescent,cu reflector oglindat in spatiile pentru informare si standuri si etanse in rest ; acestea vor fi comandate local de la intrerupatoare sau comutatoare ST,pozate ingropat in tencuiala. Circuitul de prize se va realiza cu conductoare din cupru FY 2,5 mmp,protejate in tub de protectie IPEY,pozat ingropat in tencuiala.Prizele vor fi cu contact de protectie si se vor poza la hp=0,4 m. . 2.3.Instalatii electrice pentru racorduri monofazice Pentru alimentarea cu energie electrica a centralei termice si a aparatelor locale de aer conditionat,s-au prevazut circuite individuale,care se vor realiza cu conductoare din cupru FY,pozate in tub de protectie IPEY,pozat ingropat.Prizele pentru racordarea acestora, vor fi cu contact de protectie si se vor poza la hp-1,50m,respectiv 2,50 m.
2.4. Instalatii electrice de protectie Instalatia prevazuta va asigura protectia contra socurilor electrice si contra incendiilor. Protectia contra socurilor electrice se va face prin legarea la nul si protectia diferentiala. Protectia prin legare la nulul de protectie se foloseste ca masura principala de protectie,in cazul cand echipamentele cu carcase metalice pot capata in caz defect al izolatei,potentialul unei faze de lucru. Reteaua va fi legata la pamant in apropierea sursei de alimentare (BMPT-blocul de masura si protectie, trifazat). Pentru diminuarea riscului de incendiu este prevazuta protectie diferentiala de medie sensibilitate,(ID = 300 mA) la blocul de masura si protectie,montat de furnizorul de energie electrica. In spatiul unde se va monta centrala termica,se va realiza o legatura de egalizare a potentialelor la care se vor lega urmtoarele elemente: -conducta principala de protectie PE -conductele de apa -coloanele de incalzire -elementele metalice ale constructiei Priza de pamant se va realiza cu electrozi Ol-Zn 21/2 si L = 3 m/buc, legati intre ei cu banda Ol-Zn 40x4mm, va avea o rezistenta de dispersie de maxim 4 ohmi si va fi verificata periodic.
NTOCMIT, ing. Ivacu Marian electrician autorizat legitimatie ANRE 15110 / 2009
CAIET DE SARCINI INSTALAII ELECTRICE
1.GENERALITI Prezenta parte a caietului de sarcini stabilete condiiile tehnice de execuie, calitate i control pentru instalaiile electrice aferente lucrarii CENTRUL NATIONAL DE INFORMARE SI PROMOVARE TURISTICA. 2.ACTE NORMATIVE PRIVIND EXECUIA I VERIFICAREA INSTALAIILOR ELECTRICE I 7/02 - Normativ pentru proiectarea i executarea instalaiilor electrice cu tensiuni pn la 1000 V I 20/00 - Normativ privind protecia construciilor mpotriva trsnetulu P 118/99 - Normativ de siguran la foc a construciilor NP 061/02 - Normativ privind folosirea raional la iluminatul artificial i n utilizri
casnice STAS 12604/5 - Protecia mpotriva electrocutrilor.Instalaii electrice fixe. Prescripii de proiectare, execuie, verificare STAS 6990 - Tuburi pentru instalaii electrice din policlorur de vinil neplastifiat STAS 6865 - Conducte cu izolaie de PVC pentru instalaii electrice fixe STAS 8275 - Protecia mpotriva electrocutrilor. Terminologie. PE 119/90 - Norme de protecia muncii pentru activiti n instalaii electrice C 56/85 - Normativ privind verificarea calitii lucrrilor de construcii i instalaii aferente STAS 12993/11 - Simboluri grafice pentru scheme. Scheme i planuri de instalaii, arhitectur i topografie.
3.MATERIALE FOLOSITE Materialele, aparatele, echipamentele ale cror caracteristici nu corespund cu cele din proiect sau care reprezint defecte de calitate (izolaii rupte, perei de tub cu fisuri, carcase sparte), vor fi respinse i nu se vor introduce n lucrrile respective. Pstrarea materialelor pentru instalaii se va face n magaziile nchise ale antierului, cu respectarea prescripiilor n vigoare privind prevenirea incendiilor. Manipularea materialelor se va face cu respectarea normelor de tehnica securitii muncii i n aa fel s nu se deterioreze. Tuburile de protecie se depoziteaz numai n poziii orizontale, pe suprafee drepte i netede, la o distan de minim 2 m de orice surs de cldur. 4.TEHNOLOGIA DE EXECUIE nceperea execuiei va fi precedat de ntocmirea unui proces verbal ncheiat ntre constructor i electrician. Este strict interzis a se executa de ctre instalatori strpungeri sau goluri, prin spargerea sau tierea elementelor care fac parte din structura de rezisten a construciei. n cazul n care din diferite motive este necesar ca instalatorul s execute totui astfel de lucrri, (deoarece golurile prevzute n proiect nu au fost lsate sau au fost amplasate necorespunztor), se admite efectuarea lor, numai pe baza unui aviz scris de la proiectantul structurii de rezisten, nsoit dup caz de documentaie de execuie. Executarea lucrrilor va fi supravegheat direct de conductorul tehnic al lucrrilor de construcii sau de instalaii. 4.1.Se vor verifica sculele, dispozitivele i echipamentele de protecie. 4.2.Trasarea instalaiei. Traseele circuitelor electrice vor fi numai n linie dreapt, orizontal sau vertical, paralele cu liniile arhitectonice principale ale ncperilor. Se interzice traseul oblic sau erpuit. La trasarea instalaiei se va ine cont de urmtoarele: -lungimea traseului s fie ct mai scurt posibil -s fie respectate distanele minime fa de conductele altor instalaii conform tabelului 3.1. din I 7/02; -conductele electrice se vor amplasa la o distan de cca. 300 mm de plafon, iar pe vertical conductele se monteaz paralel cu liniile golurilor pentru ui i la o distan de 100-150 mm de acestea;
-ntreruptoarele i comutatoarele se amplaseaz la 1500 mm fa de pardoseal i numai n partea dinspre care se deschide ua; -prizele se amplaseaz la 40 cm -ntreruptoarele i comutatoarele se vor monta pe conductorul de faz. 4.3.Montarea tuburilor Se vor respecta urmtoarele faze: -verificarea i ndreptarea tuburilor -verificarea diametrelor -prepararea mortarului de ipsos -montarea dozelor -montarea tuburilor Curbele tuburilor se execut astfel nct raza lor de curbur s fie de minim 5 ori diametrul exterior al tuburilor la instalaiile aparente. Este interzis mufarea tuburilor n locurile de trecere prin perei i planee. -montarea capacelor dozelor. 4.4.Montarea conductoarelor n tuburi La montarea conductoarelor n tuburi se vor respecta urmtoarele faze: -scoaterea hrtiei din doze i ajustarea tuburilor -introducerea srmei de oel n tuburi -derularea conductorilor i tierea lor -deizolarea la capete pe o lungime de 4-6 cm i prinderea de ochiul panglicii -suflarea cu talc n tuburi n timpul uscrii tencuielii, capacele dozelor vor fi scoase. 4.5.Legturile electrice Legarea conductelor izolate ntre ele se face n cutii de legtur sau doze avnd dimensiuni corespunztoare diametrului tubului. -conductoarele de cupru prin rsucire i cositorire sau cleme corespunztoare seciunii conductoarelor, pe care se leag -legturile realizate n doze se izoleaz cu band izolatoare sau tub vernis astfel nct s se asigure acelai nivel de izolare ca i izolaia conductoarelor -legturile conductoarelor de protecie se execut n condiiile prevzute de STAS 12604/4,5 -nu se admite ntreruperea conductorului de protecie 4.6.Montarea tablourilor electrice -se vor monta n ni astfel nct ua s fie la faa zidriei -nlimea de montare va fi hp = 1,20 m 4.7.Montarea corpurilor de iluminat -lmpile de orice tip se alimenteaz numai ntre faz i nul i nu se vor suspenda de conductoarele care l alimenteaz -la corpurile de iluminat pentru lmpi cu incandescen, borna din interior se leag la conductorul de faz 4.8.Realizarea instalaiei de protecie Instalaia se va executa cu nulul de protecie la care se leag borna de nul de protecie a prizelor, corpurile de iluminat cu carcas metalic. 4.9.Verificarea preliminar a instalaiei electrice 4.10.Verificarea definitiv 5.VERIFICRI I PROBE NECESARE
Pe timpul executrii lucrrilor, trebuie ntocmite urmtoarele documente: proces-verbal de predare-primire front lucru proces-verbal de trasare a lucrrilor documente de atestare a calitii materialelor puse n oper documente de atestare a calitii confeciilor executate n ateliere proprii proces-verbal de atestare a calitii lucrrilor ce devin ascunse proces-verbal de msurare a instalaiei de mpmntare la montare 5.1.Verificri pe parcursul lucrrilor Toate aparatele i echipamentele vor fi verificate scriptic, vizual i dup caz prin msurtori de sondaj cu ocazia prelurii din magazie sau depozit i vor fi controlate separat pentru a corespunde caracteristicilor prevzute n proiect i calitii funcionale garantat de fabrica furnizoare. 5.1.1.Verificarea scriptic va consta n confruntarea datelor i caracteristicilor de calitate de tip dimensional, electrice etc. menionate n certificatele de calitate, buletinele de omologare, buletinele de prob, etichetele i plcuele care nsoesc materialele, aparatele i utilajele cu acelea prevzute n proiectul respectiv. 5.1.2.Verificarea vizual se face examinnd materialele, aparatele pentru a constata starea lor. 5.1.3.Dac la verificarea prin msurtori de sondaje a dimensiunilor materialelor se constat neconcordana ntre datele nscrise n actele ce nsoesc materialele i cele constatate pe teren, vor fi efectuate verificri pe un numr de tipodimensiuni, ce va fi apreciat de maistru. La conductele cu izolaie se va verifica continuitatea electric pe fiecare colac nainte de montare , cu inductorul (ohmetrul). Dac acul indicator al aparatului arat rezistena nul, conducta prezint continuitate electric. Aparatele de conectare, protecie corpurile de iluminat, tablourile electrice, etc. vor fi verificate la locul de montare. Dup verificarea continuitii electrice pe fiecare faz se vor verifica i eventualele scurtcircuite ntre faze. 5.2.Verificri pe faze de lucrri 5.2.1.Calitatea circuitelor electrice se va verifica dup ce conductele electrice au fost trase n tuburi sau montate pe perei, nainte de acoperirea lor (cu mortar, past de ciment, rabit, etc.) Toate capacele dozelor, garniturile dozelor, curbele, mufele vor fi bine fixate la locul lor. 5.2.3.La legturile electrice ale conductelor instalaiei electrice se va verifica vizual prin sondaj, la cel puin 15% din numrul total. 5.2.4.Se va msura rezistena de izolaie ntre conducte i ntre conducte i pmnt, dup ce circuitul a fost deconectat de la sursa de alimeentare i nu trebuie s fie mai mic dect valoarea admisibil de 500.000 ohmi. 5.2.5.Instalaia de protecie prin legare la pmnt sau la nul va fi verificat pe msura executrii ei astfel: -dup montarea prizei de pmnt artificiale se va verifica rezistena de dispersie obinut.Dac nu are valoarea dorit , ea va fi completat cu electrozi pn la obinerea valorii prevzute n proiect -se instaleaz conductorul principal de protecie i se verific continuitatea lui electric
-se leag la conductorul principal de protecie elementele metalice ale instalaiei electrice respectndu-se prevederile din proeict i se verific continuitatea electric a fiecrei legturi Instalaia de protecie prin legare la pmnt va asigura valori ale tensiunilor de atingere i de pas sub limitele admise i timpii de deconectare permii. 5.2.6.Instalaia de paratrsnet va fi verificat n mod similar ca aceea de protecie contra tensiunilor periculoase, de preferin pe msura executrii lor n ordinea urmtoare: -se verific continuitatea electric a prizei de pmnt i apoi se msoar rezistena de dispersie, dac este necesar, priza va fi completat cu electrozi pn la obinerea valorii de 1 ohm; -dup montarea tijei si a conductoarelor de captare, a conductoarelor de coborre, se verific pe rnd continuitatea electric a fiecrei pri de instalaie; -se execut legarea conductelor de captare, cu acelea de coborre i se verific continuitatea electric a ansamblului. 5.2.7.La verificarea instalrii tablourilor electrice, echipamentelor, etc. se vor controla vizual i prin msurtoare, dup caz, cel puin urmtoarele: -modul i calitatea fixrii lor pe supori; -nlimea de montaj admis conform prescripiilor tehnice n vigoare; -distanele admise pn la elementele de pe traseu i elementele construciei; -existena tuturor aparatelor de pornire, reglaj protecie, etc. prvzute n proiect; -modul i calitatea execuiei legturilor. 5.2.8.Se va verifica funcionarea corect a corpurilor de iluminat. Dac se constat n timpul funcionrii iluminatului fluorescent , plpiri suprtoare (efect stroboscopic), se vor lua msuri pentru nlturarea fenomenului (corectri n modul de alimentare). Se va verifica la instalaia de iluminat, existena tuturor elementelor de protecie ale corpurilor de iluminat (glob sticl precum i a culorilor surselor la lmpile fluorescente) prevzute n proiect. Prin sondaj la 2-3% din corpurile fluorescentese va verifica existena condensatoarelor pentru mbuntirea factorului de putere. 6.MSURI SPECIFICE DE PROTECIA MUNCII Pentru prevenitrea accidentelor de munc la execuia instalaiilor electrice se vor respecta urmtoarele prescripii: -Legea nr. 90/96 a proteciei muncii; -PE 119/90 - Norme de protecia muncii pentru activiti n instalaii electrice; La execuia instalaiilor electrice se vor folosi urmtoarele categorii de mijloace de protecie: -mijloace de protecie electroizolante; -mijloace de protecie cu rolul de a verifica existena sau lipsa tensiunii; -mijloace de protecie cu rolul de asigurare a personalului contra apariiei accidentale a tensiunii la locul de munc; -mijloace de protecie cu rol de avertizare vizual cu caracter de interdicie; -mijloace de protecie contra aciunii arcului electric, trumatismelor i a aciunii agenilor chimici.
Intocmit, ing. IVASCU MARIAN Electrician autorizat Legitimatie ANRE15110 / 2009
PROIECT TIP
Lista principalelor materiale de constructie necesare pentru executie CENTRUL NATIONAL DE INFORMARE SI PROMOVARE TURISTICA Nr. crt. 1 2 3 4 5 Denumire produs Tablou electric Conductori electrici 1 x 1,5 1 x 10 mm Tub izolant tip IPE 13-32 mm Corpuri de iluminat Prize U/P buc ml ml buc buc Cantitate 1 341 173 14 6
Intocmit,
PARTEA DESENATA : A1. PLAN PARTER A2. PLAN ACOPERIS A3. FATADA PRINCIPALA A4. FATADA LATERALA EST A5. FATADA LATERALA VEST A6. FATADA POSTERIOARA A7. SECTIUNE A8. PERSPECTIVE A9. LOGO VOLUMETRIC ROMNIA A10. ELEMENTE DE IDENTITATE VIZUAL

Anexa 2 - Studiu de Prefezabilitate-Corectat

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Anexa 2 - Studiu de Prefezabilitate-Corectat

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Programul Operaional Regional 2007-2013 Axa prioritar 5 Dezvoltarea durabil i promovarea turismului Domeniul major de intervenie 5.

Anexa 2 STUDIU DE PREFEZABILITATE

CENTRUL NATIONAL DE INFORMARE SI PROMOVARE TURISTICA

Anexa 2 STUDIU DE PREFEZABILITATE

COLECTIV DE ELABORARE: Sef proiect conf. dr. arh. Vasile Meita

Anexa 2 STUDIU DE PREFEZABILITATE

Anexa 2 STUDIU DE PREFEZABILITATE

Anexa 2 STUDIU DE PREFEZABILITATE

Anexa 2 STUDIU DE PREFEZABILITATE

Anexa 2 STUDIU DE PREFEZABILITATE

CENTRU NATIONAL DE INFORMARE TURISTICA MEMORIU TEHNIC DE ARHITECTURA

Raza 4,40 m 60,00 mp 51,50mp 4,15m 7,40m

Anexa 2 STUDIU DE PREFEZABILITATE

Anexa 2 STUDIU DE PREFEZABILITATE

Anexa 2 STUDIU DE PREFEZABILITATE

Proiectarea si realizarea Normativului I9/94.

Anexa 2 STUDIU DE PREFEZABILITATE

Anexa 2 STUDIU DE PREFEZABILITATE

Anexa 2 STUDIU DE PREFEZABILITATE

Anexa 2 STUDIU DE PREFEZABILITATE

Anexa 2 STUDIU DE PREFEZABILITATE

Anexa 2 STUDIU DE PREFEZABILITATE

Anexa 2 STUDIU DE PREFEZABILITATE

CAPITOLUL NR. 2 TERASAMENTE

Anexa 2 STUDIU DE PREFEZABILITATE

Anexa 2 STUDIU DE PREFEZABILITATE

Anexa 2 STUDIU DE PREFEZABILITATE

CAPITOLUL NR. 3 BETON SI BETON ARMAT -SUMAR-

GENERALITATI STABILIREA RETETEI MATERIALE PENTRU BETOANE 3.1. Ciment

Agregate Apa Aditivi Preparare beton Transport beton

Anexa 2 STUDIU DE PREFEZABILITATE

Anexa 2 STUDIU DE PREFEZABILITATE

Anexa 2 STUDIU DE PREFEZABILITATE

Anexa 2 STUDIU DE PREFEZABILITATE

Anexa 2 STUDIU DE PREFEZABILITATE

Anexa 2 STUDIU DE PREFEZABILITATE

Anexa 2 STUDIU DE PREFEZABILITATE

Anexa 2 STUDIU DE PREFEZABILITATE

Anexa 2 STUDIU DE PREFEZABILITATE

Anexa 2 STUDIU DE PREFEZABILITATE

ALTE LUCRARI DE CONSTRUCTII -SUMAR-

Anexa 2 STUDIU DE PREFEZABILITATE

Anexa 2 STUDIU DE PREFEZABILITATE

Anexa 2 STUDIU DE PREFEZABILITATE

Anexa 2 STUDIU DE PREFEZABILITATE

Anexa 2 STUDIU DE PREFEZABILITATE

Anexa 2 STUDIU DE PREFEZABILITATE

Anexa 2 STUDIU DE PREFEZABILITATE

Anexa 2 STUDIU DE PREFEZABILITATE

Anexa 2 STUDIU DE PREFEZABILITATE

Anexa 2 STUDIU DE PREFEZABILITATE

Anexa 2 STUDIU DE PREFEZABILITATE

Anexa 2 STUDIU DE PREFEZABILITATE

MEMORIU TEHNIC INSTALATII SANITARE

Anexa 2 STUDIU DE PREFEZABILITATE

Anexa 2 STUDIU DE PREFEZABILITATE

Anexa 2 STUDIU DE PREFEZABILITATE

Anexa 2 STUDIU DE PREFEZABILITATE

Anexa 2 STUDIU DE PREFEZABILITATE

Anexa 2 STUDIU DE PREFEZABILITATE

Anexa 2 STUDIU DE PREFEZABILITATE

Vas closet Sifon polipropilena de pardoseala 50 mm Teava PVC

buc buc ml ml ml ml buc buc buc