REFERAT

PE TEMA:

EVOLUTIA ISTORICA A FINANTELOR PUBLICE IN REPUBLICA MOLDOVA

Finantele publice constituie o componenta importanta a vietii social-economice a fiecarei tari, iar impactul lor asupra economiei nationale are conotatii att n dimensiunile si distribuirile Produsului Intern Brut (P.I.B.), ct si n modul concret de realizare a acestui proces. Comuna primitiva:nu a cunoscut statul.In aceasta oranduire diferitele functii publice(organizarea muncii in comun,aplanarea conflictelor,supravegherea respectarii obiceiurilor)erau indeplinite de oameni alesi de intregul popor.Cu timpul insa,diviziunea sociala a muncii a condus la cresterea productivitatii muncii,la sporirea productiei si la dezvoltarea schimbului,si-a facut aparitia proprietatea privata,a crescut inegalitatea de avere iar societatea s-a scindat in clase antagoniste.O data cu impartirea societatii in clase antagoniste a aparut necesitatea aparitiei unei institutii care sa protejeze proprietatea privata,sa ocroteasca interesele unei anumite categorii de persoane,aceasta institutie care era STATUL si-a facut aparitia. ---------Cuvntul finante provine de la latinescul finare, care nseamna, n sens general, a termina, a ncheia si n sens restrns, a aranja o afacere, a termina un diferend prin mijlocirea banului, o actiune judecatoreasca sau o hotarre a justitiei n legatura cu o plata de bani. n secolele al XIII lea si al XIV lea s-au folosit expresiile finantio, financias si financia pecuniria, cu sensul de plata n bani. n secolul al XV-lea, n Franta, se foloseau expresiile hommes de finances si financiers pentru denumirea arendasilor de impozite si a persoanelor care ncasau impozitele regelui, finance pentru suma de bani, venit al statului, financies pentru denumirea ntregului patrimoniu al statului. n Germania, n secolele al XV lea al XVII lea, se utilizau termenii finanz, care desemna plata n bani si finanzer, care desemna pe camatar. n tara noastra, nca din secolul al XIX lea, s-a folosit notiunea de fisc, care denumea organul financiar care ncasa impozitele, taxele, amenzile, etc.

Pe treptele dezvoltarii social-economice finantele s-au manifestat ca relatii sociale de natura economica aparute in procesul repartitiei venitului national in stransa legatura cu functiile si sarcinile statului astfel: In comuna primitiva - Statul nu se formase iar finantele publice erau indeplinite de personae alese de intreaga comunitate prin vot; - Functiile de conducere erau onorifice; - Nu existau metode de constrangere sociale. Sclavagismul - Predomina economia naturala inchisa(bunuri); - Functiile de conducere erau onorifice; - Cheltuielile statului sunt acoperite prin prestatii in munca sau in natura la care rau obligate supusii statului;

- Odata cu dezvoltarea economiei de schimb si aparitiei banilor statul isi va acoperi cheltuielile sale prin impozite si imprumuturi. Feudalismul - Relatia marfa-bani nu erau bine dezvoltate prin urmare cheltuielile statului sunt acoperite prin prestatii in munca sau in natura, precum venituri domeniale si drepturi regaliene. Capitalismul - Cheltuielile statului sunt acoperite doar pe seama resurselor banesti; incepand cu aceasta perioada statul va indeplini doua functii: a) Functia interna de mentinere a ordinii interne si de asigurare a functionarii institutelor statului; b) Functia externa de aparare a tarii, asigurare a independentei si suveranitatii, intretinere si dezvoltare a relatiilor diplomatice cu alte state. Pentru formarea fondurilor necesare statului contribuie ata persoanele care isi desfasoara sctivitatea in sfera productiei materiale cat si personae care isi desfasoara activitati de productie nemateriale cu o parte din veniturile lor realizate in procesul distribuirii si/sau redistribuirii venitului national.

----Pe parcursul tuturor orinduielilor social economice ,finantele s-au manifestat ca relatii sociale de natura economica,aparuta in procesul repartitiei produsului intern brut si a venitului national,in strinsa legatura cu indeplinirea functiilor statului.In tot acest timp finantele au imbracat forma baneasca,indeplinind un anumit rol,mai mult sau mai putin important,in functie de conditiile economice,politice si sociale. Statul,ca institutie de suprastructura a folosit de-a lungul timpului,diverse categorii financiare(impozitele,cheltuielile publice,imprumuturile publice)in scopul intaririi si dezvoltarii bazei economice a orinduirii respective. Faptul ca finantele au aparut pe o anumita treapta a societatii si ca a evoluat continuu ii dovedeste caracterul istoric al acestora.

----Principalele izvoare de venituri ale comunei romane erau reprezentate de veniturile din domeniul public, impozite locale i mprumuturi. De asemenea, la dispoziia comunei se percepeau taxe pentru ntreinerea apeductelor, pentru folosirea pieelor, amenzi i alte venituri extraordinare. n sfera cheltuielilor localitilor din perioada roman se ncadrau plile pentru realizarea unor lucrri publice, pentru construirea unor edificii publice i plata unor funcionari publici. Cenzorul reprezint un demnitar public roman care avea misiunea s realizeze recensmntul i s stabileasc impozitele pentru o perioad de timp. Cerinele crescnde ale statului au determinat, la un moment dat, preluarea unor venituri la nivelul statului i diminuarea veniturilor colectivitilor locale. Dup formarea principatelor Moldovei i Munteniei,(1859) judeele, inuturile, oraele i satele au fost organizate dup anumite reguli, iar activitatea administrativ la nivel local includea ntreinerea drumurilor, ngrijirea

izlazurilor i a pdurilor comunale i alte servicii. Comuna reprezint o grupare a populaiei de pe un anumit teritoriu care are vechi tradiii n ara noastr, n primele aezri rurale sub forma satelor. n perioada respectiv existau sate (domneti) pe care domnii puneau stpnire i reprezentau o parte a patrimoniului domnesc, sate boiereti pe care domnii le druiau boierilor, sate mnstireti formate prin druirea lor de ctre domn mnstirilor i sate libere4. n Moldova, inuturile erau administrate de un prclab care exercita autoritatea administrativ, judectoreasc i militar. n Muntenia judeele erau sub administrarea unui jude care i avea originea n judectorii care au existat n Dacia dup colonizarea roman. Pe lng inuturi, n Moldova se constituiau ocoale, formate din mai multe sate grupate n jurul unui trg, iar n Muntenia satele se grupau n cadrul unei uniti administrativ teritoriale cu denumirea de plas. Judeele n Muntenia, inuturile n Moldova i comitatele n Transilvania au constituit forme ale organizrii administrativ teritoriale ce grupau populaia de pe un anumit teritoriu i necesitau mobilizarea unor resurse bneti n vederea acoperirii cheltuielilor organelor de conducere i pentru realizarea unor atribuii ce le reveneau pe plan social i cultural. Pn la Regulamentele Organice, n rile Romne cerinele generale nu erau delimitate de cerinele locale iar finanele locale erau incluse n cadrul finanelor generale. ---Regulamentele Organice fiind primele reglementri de natur administrativ din Muntenia (1 iulie 1831) i Moldova (1 ianuarie 1832) prevedeau modul de administrare al localitilor i descentralizare a unor aciuni la nivel local. Prin Regulamentele Organice s-au menionat principiile organizrii finanelor locale n Moldova i Muntenia. Capitolul III pentru Moldova i capitolul IV pentru Muntenia din Regulamentele Organice cuprindeau norme de organizare a finanelor locale, prin delimitarea perceperii unor adiionale la impozitele directe ale statului i a unor accize asupra tutunului i buturilor. ---Dup prevederile Regulamentelor Organice, finanele locale s-au format pe baza unui sistem fiscal n corelaie cu sistemul fiscal al statului, respectiv a unor adiionale la veniturile directe ale statului. ---In Tara Romaneasca si Moldova pana in anul 1830 principalele venituri ale statului erau;a)darile de repartitie care constau in general din bir platit in mod esalonat intr-un anumit nr de rate;b)darile de cotitate compuse din:dijmaritul de stup,vamile si amenzile. Adevarata reforma financiara s-a realizat in Tara Romaneasca prin regulamentul organic.acesta cuprindea reforma financiara care se refera la desfiintarea unor dari,crearea de noi venituri,instituirea unei ordini,perceperea veniturilor si efectuarea cheltuielilor prin introducerea unor norme de drept bugetar.in perioada domniei lui Cuza au fost puse bazele unei organizatii financiare si s-a unificat legislatia financiara a celor 2 state. Principalele surse de venituri ale statului erau:I)impozitele ca principala sursa de venituri a statului,utilizate pt indeplinirea functiei sale economice,financiare si politico-sociale;II)taxele:destinate sa acopere cheltuielile determinate de efectuarea serviciilor sociale,spre deosebire de impozite care erau destinate acoperirii cheltuielilor generale ale statului;III)activitatea productive:ce se efectua pe domeniile statului;IV)monopolurile(asupra tutunului,bauturilor,etc),V)mijloace deghizate de realizare a veniturilor:devalorizarea monetara,reevaluarea stocurilor bancii nationale,emisiuni de bonuri pt lichidarea datoriilor;VI)succesiuni si donatii.

Constitutia din 1866 instituie pt prima data notiunea de buget.Exercitiul bugetar era egal cu anul financiar,de 12 luni;incepea la 1 apr si se incheia la 31 martie.Proiectul bugetului se elabora de ministrul finantelor in conditiile asigurarii unui echilibru intre veniturile si cheltuielile publice Procedura de elaborare a proiectului de buget se desfasura astfel:ministerul sau administratia publica,inainte de a-si elabora proiectul definitive de buget,avea obligatia de a comunica ministerului de finante,pana cel tarziu la 1 dec propunerea pt bugetul anului viitor.Ministerul finantelor analiza aceasta propunere in consiliul tehnicobugetar,iar apoi comunica hotararea luata catre ministrii sau administratiile publice.Pe baza proiectului de buget ale ministerului dupa echilibrarea si definitivarea lui ministerul de finante incluzand si bugetul sau elabora proiectul bugetului general al statului supus aprobarii Guvernului si adunarii deputatilor.Prin legea din 24 ian 1864 a fost infiintata curtea de conturi a Romaniei care era competenta sa cerceteze si sa stabileasca continutul veniturilor tezaurului,casieriile generale de judet,contributiile indirecte precum sis a incheie socotelile cheltuielilor facute de toti agentii fiscali.Razboiul din 1916-1918 a ocazionat mari cheltuieli publice,a provocat distrugeri ale economiei si a determinat cresterea considerabila a datoriilor publice.In aceste conditii dreptul financiar si finantele publice s-au orientat in 3 directii principale:a)unificarea sistemului fiscal;b)reforma fiscala radicala;c)masuri pt echilibrarea bugetului public. Prima masura fiscala a constituit-o reforma din 1921 care avea la baza o ide progresista-impozitul cedular completat cu unul pe venitul global progresiv;ex:impozitul pe venitul provenit din ocupatii necomerciale;asupra pensiilor,rentelor viagere.O noura reforma fiscala a fost efectuata in 1923 care urma sa consolideze unificarea sistemului fiscal roman(impozitul pe venit glob. Aparatul fiscal a fost organizat astfel: a)constatarea si asezarea impozitelor b)administrarea,incasarea si plata impozitelor Principalele impozite directe erau: -impozitul pe venitul din proprietati agricole -din cladiri -din comert si industrie -impozitul pe salariu Impozitele indirecte erau: -impozitul pe lux si cifra de afacerilor -taxele de consumatie -impozitele si taxele de timbru -taxele vamale de import-export -taxele pe bauturile spirtoase

----Dup Unirea rilor Romne, finanele locale s-au bazat pe zecimile

adiionale la unele impozite directe ale statului i din aceast cauz au determinate niste nedreptati n suportarea impozitelor i grevarea celor mai sraci. Legea comunal din anul 18648 a reglementat modul de organizare a judeelor, comunelor rurale i urbane, a eliminat deosebirile dintre satele i oraele libere i cele supuse, a prevzut organizarea judeelor, oraelor i comunelor, n calitate de persoane juridice, dreptul de a forma i administra patrimoniul propriu, de a elabora i adopta bugetul propriu, Dup prevederile Legii comunale din 1864 cheltuielile cu caracter obligatoriu cuprindeau: ntreinerea localului primriei; abonamente, recensmntul populaiei, registrele strii civile, plata salariilor primarului, perceptorului, plata personalului poliiei, cheltuieli pentru instrucie public, cheltuieli pentru instituii de asisten social, iluminat, pavat strzi, grdini publice, pli pentru datorii locale.Totodata s-a lrgit baza impunerii directe prin eliminarea unor privilegii, capitaia a fost nlocuit cu o contribuie personal, a fost introdus impozitul funciar de 4% asupra proprietarilor de terenuri. Comunele erau autorizate s stabileasc impozite sau contribuii prin decizia consiliului comunal adoptat cu majoritatea membrilor, cu aprobarea Ministerului de Interne. ---n anul 1933 s-a adoptat Legea pentru organizarea finanelor locale (nr.88/1933) pentru a preciza cheltuielile ce se efectuau prin bugetele judeelor, municipiilor, oraelor i comunelor i veniturile pentru acoperirea aciunilor nscrise n bugetele locale11. Dac din punct de vedere al mrimii cheltuielile din bugetele locale n perioada 1924-1928 au sporit de peste patru ori, pe planul destinaiei n anul 1930 cheltuielile pentru administraie deineau 30,76%, drumuri 16,45%, aciuni social culturale 13,11%, ntreprinderi 15,65%, diverse 10,60%, fond de credite 2,81%, cheltuieli extraordinare 10,63%. ----Evoluia organizrii finanelor locale n perioada interbelic scoate n eviden pe de o parte competenele colectivitilor locale de a acoperi cerinele publice i resursele financiare necorespunztoare, precum i necesitatea mbuntirii repartiiei cheltuielilor ntre stat i judee i commune

-----Pe baza prevederilor legii nr.3/1949 asupra ntocmirii, executrii i ncheierii bugetului de stat, bugetele locale au fost nglobate n bugetul general al statului. Includerea bugetelor locale n bugetul general al statului s-a justificat prin aplicarea principiului centralismului democratic la baza organizrii statului. Veniturile bugetelor locale erau formate din venituri proprii, venituri atribuite i venituri de regularizare. Veniturile proprii proveneau din cotele parte ale beneficiilor ntreprinderilor i organizaiilor economice locale, prisosuri de mijloace circulante i de resurse pentru investiii, impozite i taxe locale pltite de ntreprinderi i populaie. Veniturile atribuite erau reprezentate de impozite generale de stat ce se ncasau n bugetele locale. Veniturile de regularizare erau destinate echilibrrii bugetelor locale fiind formate din cote defalcate din impozite pe veniturile populaiei, impozit pe spectacole i alte venituri. Cheltuielile din bugetele locale erau destinate finanrii economiei locale, aciunilor social culturale, sntate, prevederi sociale, gospodrie comunal.

Dupa 1990 au fost intocmite deasemenea un sir de legi privind finanele publice, resursele financiare publice care au dus la constituirea i gestionarea printr-un sistem unitar de bugete i anume: bugetul de stat, bugetul asigurrilor sociale de stat, bugetele locale, bugetele fondurilor speciale, bugetul trezoreriei statului, bugetele altor instituii publice cu caracter autonom.

Finanele publice locale

(1) Finanele publice locale fac parte integrant din sistemul finanelor publice naionale i includ: 1) bugetele raioanelor, constituite din: a) bugetul raional, care reprezint totalitatea veniturilor i cheltuielilor necesare exercitrii funciilor ce snt n competena raionului conform legislaiei i a funciilor suplimentare delegate de Guvern; b) bugetele locale - bugetele satelor (comunelor), oraelor (municipiilor) din componena raionului; 2) bugetul unitii teritoriale autonome cu statut juridic special, constituit din: a) bugetul central al unitii teritoriale autonome cu statut juridic special, care reprezint totalitatea veniturilor i cheltuielilor necesare exercitrii funciilor ce snt n competena unitii teritoriale autonome cu statut juridic special conform le gislaiei i a funciilor suplimentare delegate de Guvern; b) bugetele locale - bugetele satelor (comunelor), oraelor (municipiilor) din componena unitii autonome cu statut juridic special; 3) bugetul municipiului Bli, constituit din: a) bugetul municipal, care reprezint totalitatea veniturilor i cheltuielilor necesare exercitrii funciilor ce snt n competena municipiului conform legislaiei i a funciilor suplimentare delegate de Guvern; b) bugetele locale - bugetele satelor (comunelor) din componena municipiului Bli; 4) bugetul municipiului Chiinu, constituit din: a) bugetul municipal, care reprezint totalitatea veniturilor i cheltuielilor necesare exercitrii funciilor ce snt n competena municipiului conform legislaiei i a funciilor suplimentare delegate de Guvern; b) bugetele locale - bugetele satelor (comunelor) i ale oraelor din componena municipiului Chiinu.

Situaia Finanelor publice locale:

Componenta cea mai important al finanelor publice locale este considerat, pe bun dreptate, bugetul local, care este elaborat, adoptat i realizat de administraia public local. Funciile pe care le ndeplinesc bugetele locale sunt enorm de importante n viaa economic, social i politic a oricrei comuniti. O condiie special la formarea bugetelor locale ine de faptul c ele nu pot fi aprobate cu deficit bugetar anual, spre deosebire de bugetul de stat. Sursele de venituri ale bugetelor locale, dup cum bine se tie, sunt: impozitele i taxele locale prevzute de Codul fiscal i Legea privind impozitele i taxele locale, defalcrile din impozitele fiscale generale de stat, transferurile de la bugetele de stat, veniturile ncasate din mijloacele speciale ale instituiilor bugetare, ncasrile din vnzarea bunurilor patrimoniale ct i alte ncasri prevzute de lege. Bugetele locale, dup cum se tie, sunt constituite din venituri proprii i venituri regulatorii.

Veniturile proprii sunt de fapt resursele care aparin cu desvrire comunitii i completeaz direct bugetul local, fr a fi trecute prin bugetul de stat. Veniturile proprii sunt constituite att n baza impozitelor i taxelor locale, ct i n baza defalcrilor din impozite fiscale generale de stat acordate administraiilor locale n cote fixe, reglementate prin lege. Veniturile regulatorii sunt resursele financiare pe care le obin administraiile locale, de la administraiile centrale, suplimentar la resursele proprii. n aa mod, prin intervenia respectiv, statul regleaz bugetele locale, asigurnd echilibrul ntre veniturile i cheltuielile bugetelor locale.

Tendinele care se contureaz la moment n domeniul finanelor publice locale imprim o stare de incertitudine privind politica bugetar-fiscal. Scoatem n eviden o serie de momente, care n opinia noastr, influeneaz negativ consolidarea autonomiei financiare: -Lipsa unui mecanism care ar stimula la nivel local extinderea i consolidarea bazei de impozitare a comunitii -Modificrile unor articole din Legea privind finanele publice locale submineaz direct autonomia local -Taxele locale, au o nsemntate nesemnificativ, n totalul general de venituri -Lipsa prghiilor eficiente de colectare a impozitelor i taxelor locale - Lipsa unui mecanism clar privind lichidarea datoriilor istorice ale bugetelor unitilor administrativ-teritoriale Finantele publice sint utilizate in scopul realizariii unei dezvoltari economice si sociale pe cit posibil intrun cadru echilibrat.