Sunteți pe pagina 1din 4

Capitolul 7 Regimul electrocinetic al cmpului electromagnetic

165

7. CMPUL ELECTRIC STAIONAR


Spre deosebire de cmpul electrostatic , nensoit de transformri de energie i nul in conductoare imobile omogene, cmpul electric staionar este nenul n medii conductoare omogene sau neomogene i stabilete densitatea de curent constant n timp, respectiv curent continuu. Cmpul electric staionar la fel ca cel electrostatic, se examineaz distinct de cmpul magnetic, dei teorema lui Ampere stabilete dependena acestora. Studiul cmpului electric staionar constituie partea din teoria cmpului electromagnetic numit electrocinetica. In acest capitol se studiaz curentul continuu n conductoare masive, acest studiu intervenind in bile electrolitice, in conductoarele masive cu seciuni diferite i conectate intre ele., sau pentru studiul nclzirii . 7.1. FORMELE PARTICULARE ALE LEGILOR CMPULUI ELECTROMAGNETIC IN REGIM ELECTROCINETIC. Relaiile fundamentale ale electrocineticii rezult din particularizarea legilor generale a i de material ale cmpului electromagnetic in urmtoarele condiii: Conductoarele sunt imobile v=0 Polarizarea conductoarelor este nul P=0 ceea ce conduce la D=oE=0, ntruct o=8,810-12, prin urmare inducia electric in interiorul conductoarelor este nul In acord cu teorema relaxaiei sarcinii electrice , densitatea de volum a sarcinii electrice in conductoare este nul , conductoarele se ncarc numai superficial Mrimile cmpului nu variaz in timp./ t=0 Relaiile cmpului ,n ipotezele enumerate sunt: - legea conduciei pentru medii conductoare liniare i neomogene , respectiv omogene J = ( E + Ei ) , J = E -legea transformrii energiei n conductoarele parcurse de curent electric de conducie , pentru medii liniare neomogene , respectiv omogene p = J E J , p j = J 2 divJ =0 , din care rezult pentru mediile -legea conservrii sarcinii electrice =0 conductoare i omogene relaia divE -legea induciei electromagnetice rotE =0 Din relaia de conservare a componentelor normale ale densitii curentului electric de conducie pe suprafeele de discontinuitate J1n=J2n., i din relaia de conservare a componentelor tangeniale ale intensitii cmpului electric E1t=E2t, se deduce urmtoarea teorem de refracie a liniilor de cmp electric, respectiv densitii de
2 j i

curent pe suprafeele de discontinuitate a dou medii conductoare tg = . 2 2 Dac mediul 2 este dielectric 2=0 ceea ce presupune J2=0 , rezult din teorema refraciei liniilor de cmp electric 1=/2, prin urmare in conductorul 1 cmpul electric i densitatea de curent sunt tangeniale . Suprafeele de separaie dintre

tg1

166

Capitolul 7 Regimul electrocinetic al cmpului electromagnetic

dielectrici i conductoare parcurse de cureni electrici, conin liniile de cmp electric i liniile densitii de curent Dac mediul 2 are o conductivitate finit i nenul , iar mediul 1 este supraconductor 1 ceea ce presupune E1=0 , rezult din teorema refraciei liniilor de cmp electric 1=0, prin urmare in conductorul 2 cmpul electric i densitatea de curent sunt normale . Pe suprafeele electrozilor supraconductori , de aducie a curentului ntr-un conductor de conductivitate finit, intensitatea cmpului electric i densitatea de curent sunt normale . Conform teoremei fundamentale orice cmp definit de o pereche de vectori (E,J) este complet definit de determinarea cmpului necesit : a) n formulare integral (global): 1) circulaia vectorului
E

n lungul oricrei curbe nchise :

Eds
Jd A

(7.1)

2) fluxul vectorului J prin orice suprafa nchis care poate fi

trasat n cmp b) n formulare diferenial (local): 1) rotorul vectorului 2) divergena vectorului


J
E

(7.2)
rot E

(7.3) n fiecare punct din domeniul V


div J

(7.4)
J (E)

Completate cu relaia de dependenta

(7.5)

Din legea induciei electromagnetice rezult c intensitatea cmpului electric staionar este gradientul cu semn schimbat al potenialului electric V , E= -gradV .iar din legea conservrii sarcinii electrice rezult ca acest potenial satisface ecuaia Laplace > V=0 (7.6) Spre deosebire de potenialul electrostatic care satisface ecuaia Laplace , n dielectrici condiiile pe frontier sunt diferite in problema electrostatic suprafaa conductorului este echipotenial i cmpul are numai component normal in problema electrocinetic suprafaa conductorului nu este echipotenial i densitatea de curent are numai component tangenial . Din acest motiv n regim electrocinetic, V se mai numete potenial electric staionar sau potenial electrocinetic .n figura 5.15 este schiat distribuia potenialului electrocinetic pentru un conductor parcurs de curent.

Capitolul 7 Regimul electrocinetic al cmpului electromagnetic

167

Fig.7.1 7.2. REZOLVAREA PROBLEMELOR DE REGIM ELECTROCINETIC In acord cu teorema fundamental a cmpului electromagnetic determinarea oricrui cmp necesit cunoaterea fluxului i a circulaiei vectorului cmp, n spe pentru cmpul electrocinetic fluxul vectorului curent electric respectiv circulaia intensitii cmpului electric. In acord cu ecuaiile de ordinul I ale cmpului electromagnetic particularizate cmpului electrocinetic cunoaterea cmpului necesit cunoaterea curentului total

JdA = i = 0 i Ed s = 0 . In cmp

electrocinetic intereseaz relaia dintre efect si cauz ce se determin intre flux pe suprafee deschise si integrala de linie definit a intensitii cmpului electric , relaie definit de legea conduciei .Analiza cmpului in conductoare filiforme se face cu ajutorul teoremelor Kirchhoff obiect al teoriei circuitelor de cc .Analiza local implic reprezentarea electrostatic a cmpului electrocinetic. n acest sens se consider un tub de cmp electrostatic n dielectricul omogen , liniar i izotrop de permitivitate constant , delimitat de dou poriuni din suprafeele a dou conductoare , crora le corespund ariile corespondente A 1 si A2. in interiorul tubului , potenialul electrostatic satisface ecuaia Laplace i pe suprafaa conductoarelor intensitatea cmpului electrostatic este normal i proporional cu densitatea superficial de sarcin En=s/ Dac aceeai configuraie geometric reprezint electrozii supraconductori de aducie a curentului n mediul conductor de conductivitate finit i nenul , potenialul electrocinetic V satisface ecuaia Laplace V=0 , pe suprafeele echipoteniale ale electrozilor densitatea de curent este normal i deci liniile de cmp din configuraia de cmp electrostatic sunt identice cu liniile de cmp electrocinetic. Se obine astfel

168

Capitolul 7 Regimul electrocinetic al cmpului electromagnetic

o reprezentare electrostatic a cmpului electrocinetic , corespondena dual intre cele dou regimuri fiind;:

Mrimi de cmp electrostatic D E


q = DdA

Mrimi de cmp electrocinetic J E


I = JdA
s

U 12 Ed s
2 1

U 12 Ed s
2 1

C=q/U12

G=I/U12

n acord cu aceast coresponden , capacitii electrice i corespunde conductana , inversa acesteia fiind rezistenta electric. Simularea numeric prin element finit permite evidenierea celor expuse , astfel pentru o bar de 1m si diametru d=0,1m din cupru ,supus unei diferene de potenial de 1V distribuia pe lungime conductorului a potenialului este liniar ( fig5.16 b)

Fig.7.2