Relatia dintre filosofie si arta

Faptul ca ntre filosofie si arta exista o strnsa legatura este de netagaduit, iar acest lucru nu se datoreaza numai faptului ca att filosofia, ct si arta sunt parti esentiale ale spiritului uman, ca ambele contureaza omul scotndu-l din animalitate, ci mai ales ca prin filosofie si arta, omul ncearca nu numai sa cunoasca lumea ci si sa creeze o lume, sa devina demiurg al acestei lumi, o lume de care este n continuu nemultumit si asupra careia si exercita necontenit efortul creator, ncercnd sa o aduca la stadiul de perfectiune. Faptul ca ambele discipline tind catre un ideal, nu nseamna ca ele (filosofia si arta) sunt preocupate doar de ceea ce ar trebui sa fe, de lumea virtuala pe care ncearca sa o aduca n concret, de fapt att filosofia ct si arta ncearca sa constientizeze ceea ce este si ceea ce ar trebui sa fie, n efortul de a stabili un echilibru ntre existenta concreta si existenta de ordin idestic, pe care omul ncearca sa o creeze dintr-o nevoie interioara de a da un sens lumii si existentei sale. Daca filosofia a aparut din nevoia omului de a ntelege, arta a aparut din nevoia omului de a exprima ceea ce ntelege ( sau, nu ntelege) si ceea ce simte, astfel cele doua discipline sunt complementare, sunt n strnsa legatura nfluientndu-se reciproc. Filosofia fiind o disciplina de maxima generaltate, una din trasaturile sale fundamentale fiind de a exprima judecati de valoare, judecati de ordin axiologic, si asuma rolul de a exprima judecati de ordin etic si estetic asupra tuturor lucrurilor sau faptelor, deci si asupra artei. Astfel filosofia ncearca sa si asume rolul de judecator al artei, prin judecatile sale de valoare ncercnd sa impuna niste reguli si norme de care arta ar trebui sa tina cont. Dar cum omul nu este doar o fiinta care sa exprime judecati de valoare si care se supune acestora ci si o fiinta care se revolta mpotriva tuturor constrngerior, prin arta, omul, nceraca sa se defineasca pe sine ca fiinta libera , care si exprima gndurile , sentimentele si aspiratiile fara sa tina cont de judecatile de ordin estetic si etic existente, intrnd deseori n conflict cu judecatile de valoare impuse de filosofie, dorind sa si impuna modul de exprimare ntr-o arie n care sa se sustraga judecatii filosofice, si reprosndu-i acesteia ca ncerca sa introduca judecati rationale ntr-o sfera n care domina irationalul. Binenteles ca filosofia, fiind prin trasaturile sale o disciplina iscoditoare, cauta intotdeauna sa cerceteze si sa exprime judecati asupra tuturor lucrurilor, iar arta nu poate scapa de sub lupa sa iscoditoare si de sub ochiul sau necrutator. Cnd spunem ca arta nu tine cont de judecatile de valoare de ordin estetic, nu sustinem ca arta se sustrage normelor estetice ci doar ca aceasta (arta) ncerca sa impuna noi norme si moduri de interpretare valorica, ca doreste sa gaseasca noi moduri de exprimare artistica. Astfel, arta se aseamana cu filosofia, doar ca daca aceasta din urma cauta sa gaseasca noi moduri de interpretare si ntelegere,

arta cauta noi moduri de exprimare, fiind n permaneta nemultumita de modurile de exprimare existente. Astfel cele doua discipline (arta si filosofia) vizeaza originalitatea, ncercnd sa sparga barierele oricare constrngeri si urmarind ntotdeauna libertatea de exprimare a spiritului uman. Arta fiind un mod de exprimare a spiritualitatii si constiintei umane nu poate fi separata de filosofie, fiind puternic influientata de modul de gndire. Daca filosofia ncearca sa explice tot ceea ce se prezinta constiintei umane, arta este preocupata de modul de exprimare, procesnd mai mult intuitiv dect rational. Bibliografie: regielive.ro Froicu Eliza