Sunteți pe pagina 1din 11

Principiile de baza ale alimentatiei sanatoase la copil si adolescent

Data: 17 Sep 2008 Autor: AnideScoala.ro 1. Caracteristici n alimentaia copilului a. Nevoile nutriionale ale copiilor difer n funcie de vrst. b. Un copil crete n salturi, ceea ce se reflect prin nevoi energetice diferite. c. Aportul alimentar este adecvat dac asigur o cretere statural i ponderal normal, evideniat prin compararea parametrilor creterii cu curbele standard. 2. Principii n alimentaia copilului Alimentaia sntoas pentru copilul mai mare de 24 de luni implic respectarea unor principii de baza i anume: a. Asigurarea unei diversiti alimentare, ceea ce nseamn consumul pe parcursul unei zile, de alimente din toate grupele i subgrupele alimentare. b. Asigurarea unei proporionaliti ntre grupele i subgrupele alimentare, adic un aport mai mare de fructe, legume, cereale integrale, lapte i produse lactate, comparativ cu alimentele cu un coninut crescut de grsimi i adaos de zahr. c. Consumul moderat al unor produse alimentare, adic alegerea unor alimente cu un aport sczut de grsimi saturate (unt, untur, carne gras) i de zahr adugat. 3. Reguli generale privind alimentaia copiilor in cree, uniti de nvmnt sau alte tipuri de colectiviti (1) Conducerile creelor, unitilor de nvmnt sau ale oricror alte tipuri de colectiviti de copii i tineri vor asigura o alimentaie colectiv adaptat vrstei i strii de sntate, specificului activitii i anotimpului. (2) Meniurile vor asigura un aport caloric i nutritiv n conformitate cu recomandrile cuprinse n anexele nr. 3 i nr. 4, proporional cu timpul petrecut de copil n colectivitate. De exemplu, pentru un program colar de 6 ore, se recomand o gustare care sa asigure 10% din raia energetic zilnic. (3) n alctuirea meniului unui copil peste 2 ani se va utiliza piramida alimentar, cuprins n anexa nr. 5 a. Piramida alimentara este alctuit din grupe de alimente cu o repartiie a cantitii recomandate a fi consumate sub denumirea de porie nutritiv. b. O porie nutritiv este recomandarea cantitativ a unui aliment exprimat n grame sau

folosind ca unitate de msur ceaca. c. n cadrul piramidei alimentare, numrul de porii nutritive dintr-o anumit grup se stabilete n funcie de necesarul de calorii al copilului, care la rndul sau depinde de vrst, sex, dezvoltarea corporal i gradul de activitate. (4) Se va evita asocierea alimentelor din aceeai grup la felurile de mncare servite. (ex. La micul dejun nu se va servi ceai cu pine cu gem, ci cu preparate din carne sau cu derivate lactate; n schimb se poate folosi lapte cu pine cu gem sau cu biscuii; la masa de prnz nu se vor servi felul 1 i felul 2 preponderente cu glucide cereale, ca de exemplu, sup cu glute i friptur cu garnitur din paste finoase, ci din legume). (5) Se vor evita la cin mncrurile care solicit un efort digestiv puternic sau care au efect excitant ori a cror combinaie produce efecte digestive nefavorabile (ex. Iahnie de fasole cu iaurt sau cu compot). (6) Mncrurile gen tocturi sunt acceptate numai dac sunt prelucrate termic prin fierbere sau la cuptor. Oule se recomand a fi servite ca omlet la cuptor i nu ca ochiuri romneti sau prjite. (7) Meniul va fi mbogit cu vitamine i sruri minerale prin folosire de salate din cruditi i adugare de legume-frunze n supe i ciorbe. (8) Se interzice folosirea cremelor cu ou i fric, a maionezelor, indiferent de anotimp (4) Alimentaia copilului precolar trebuie s respecte urmtoarele reguli: a.Alimentaia trebuie s cuprind o varietate larg de alimente din grupele de baz: pine, cereale, orez i paste finoase, vegetale, fructe, lapte, brnz i iaurt, carne, pui, pete i ou. b.Masa trebuie s se serveasc nainte de a-i fi foarte foame copilului, de a fi obosit sau iritat. c.Trebuie s se ofere cteva variante de alimente la alegere i cel puin un aliment favorit. d.Pentru asigurarea raiei zilnice de nutrieni, mesele principale vor fi completate cu gustri formate din cereale cu lapte, sandviuri, fructe, sucuri de fructe, iaurt simplu sau iaurt cu fructe, brnz cu coninut sczut de sare i grsimi. e.Alimentele din meniu pot s aib consisten i culori diferite, n vederea stimulrii poftei de mncare. f.Cantitate de mncare trebuie s fie adecvat vrstei copilului; o modalitate practic de stabilire a cantitii de mncare la copilul mic, n lipsa tabelelor i a graficelor, este de a-i servi o lingur din fiecare grup alimentar pentru fiecare an de vrst al copilului.

g.Masa trebuie s se ncheie cnd copilul s-a sturat, devine nelinitit sau nu manifest interes. (5) Alimentaia copilului colar trebuie s respecte cu precdere urmtoarele reguli: a. s asigure un necesar de calorii si micronutrieni conform vrstei si ritmului de cretere b. s asigure un aport corespunztor de proteine /zi, prin consum de carne, ou, produse lactate, dar i din surse vegetale incluznd fasolea, lintea, produse din soia, c. s asigure un aport de fier de 8 15 mg de fier /zi, prin consum de carne de vac, pasre i porc, legumele inclusiv fasole i alune cerealele integrale sau fortifiate, vegetale cu frunze verzi d. Gustarea sa fie format din fructe, lapte i produse lactate cu un coninut sczut de grsime, e. S asigure o hidratare corespunztoare vrstei. Acest material a fost preluat de pe site-ul Ministerului Sanatatii Alimentatia copilului mare Alimentatia copilului scolar se aseamana cu a adultului intrucat copilul pana la varsta de 12 ani are un ritm de crestere lent, nevoile sale energetice si nutritive sunt destinate cu precadere pentru activitatea fizica, intelectuala si maturare sexuala. Necesarul energetic este de 50-60 kcal/kgcorp/zi, din care 55% este acoperit de glucide, 30% de lipide si 15% de proteine. Necesarul de lichide este de 60 ml/kgcorp/zi. Necesarul de glucide este de 8 g/kgcorp/zi, provenind din: paine, orez, paste fainoase, cartofi, legume, fructe, produse de patiserie si zaharoase. Alimentatia trebuie sa contina si fibre alimentare, existente in paine integrala, legume, unele fructe, care combat obezitatea si constipatia, generata de sedentarism. Necesarul de lipide este de 1,5-2 g/kgcorp/zi, cu un raport egal intre grasimi de origine vegetala si cele de origine animala. Grasimile sunt acoperite prin ulei, smantana, unt, margarina, carne, lapte, galbenus de ou. Necesarul de proteine este de 2 g/kgcorp/zi si va fi asigurat de alimente de origine animala in proportie de 50-60 %. Proteinele vor fi reprezentate prin: lapte 400 ml pe zi (in care intra si iaurtul), carne 100-150 g pe zi, un ou intreg la 1-2 zile si proteine vegetale.

Scolarul va primi 3 mese principale si 1-2 gustari pe zi. Micul dejun va avea caracter de masa principala, inaintea programului scolar. Gustarea va fi consumata la scoala, va fi pregtita de acasa, in felul acesta parintii putand avea un control asupra calitatii alimentatiei. Nu este recomandabil sa se lase copilului libertate in acest sens, deoarece el prefera alimente ca: napolitane, pufuleti, grisine, sticksuri sau sucuri carbogazoase, care pot dezechilibra alimentatia. Masa de pranz va consta din trei feluri, din care nu trebuie sa lipseasca cruditatile (salate, fructe). Cina consta din doua feluri (o mancare si un desert), care se vor consuma cu cel putin o ora inainte de culcare. Alimentatia copilului scolar trebuie supravegheata de parinti. In absenta parintilor de acasa, unii copii sunt tentati sa omita unele mese, sau sa guste ceva in fuga, nu isi incalzesc mancarea si isi astampara foamea cu o gustare sau cu alimente cu o slaba valoare nutritiva. Alimentatia adolescentului. Intrucat in perioada prepubertara are loc o accelerare a ritmului de crestere a organis-mului, aceasta are nevoi energetice crescute in special in proteine, minerale (calciu, fosfor), oligoelemente (fier, zinc), precum si de vitamine (vitaminele A si E). Cresterea masei musculare si practicarea sporturilor maresc nevoile energetice. Baietii necesita o alimentatie mai sporita. Nevoile de proteine, minerale si oligoelemente mai sus mentionate se maresc pentru a putea asigura cresterea musculaturii, dezvoltarea oaselor si a organelor sexuale. Si in aceasta perioada sunt necesare 3 mese principale si 1-2 gustari pe zi. Alimentatia este practic ca la adult. REGIM ALIMENTAR PENTRU UN COPIL DE 7 ANI, GREUTATEA 22 KG Masa Mic dejun Gustare la scoala Alimente 200 ml lapte de vaca 50 g paine integrala 25 g dulceata sau miere de albine 50 g paine 20 g sunca presata sau salam 100 g carne de vaca 200 g legume si zarzavaturi 100 g cartofi 100 g paine integrala 20 ml ulei vegetal 100 g compot cu 5% zahar + 15% fructe 200 g iaurt 100 g paine 2 oua 100 g fructe Calorii 300 140

Pranz

700

Cina

560

Total = 1700 REGIM ALIMENTAR PENTRU UN COPIL DE 12 ANI, GREUTATEA 36 KG Masa Mic dejun Gustare la scoala Alimente 200 ml lapte de vaca 50 g paine integrala 25 g dulceata sau miere de albine 50 g paine 20 g sunca presata sau salam 30 g rahat 100 g carne de vaca sau porc 200 g legume si zarzavaturi 100 g cartofi 100 g paine 20 ml ulei vegetal 100 g compot sau fructe crude 200 g iaurt 100 g paine 2 oua 100 g fructe Calorii 300

240

Pranz

700

Cina

560

Alimentaia copilului, incepnd cu vrsta de 3 ani, are un rol coplesitor asupra dezvoltrii lui. Mai mult, influeneaz si rezultatele pe care le obine in primii ani de scoal Alimentaia copilului, incepnd cu vrsta de 3 ani, are un rol coplesitor asupra dezvoltrii lui. Mai mult, influeneaz si rezultatele pe care le obine in primii ani de scoal La vrsta de 3 ani, un copil ar trebui s mnnce ct mai sntos, in principal multe legume si fructe. Din pcate, nu se intmpl intotdeauna asa. Unii prinii sunt mult prea ocupai ca s le pregteasc masa acas si le cumpr in grab mncare preparat din oras. Alii cedeaz foarte usor la insistenele copilului care vrea hamburgeri si alte preparate asemntoare. Fiindc micuii care le-au gustat o dat au fost incntai de aromele lor (deloc sntoase, dar imbietoare) si recurg la tot felul de tertipuri pentru ca prinii s le satisfac dorina. Pot chiar s refuze orice fel de mncare, iar prinii, in disperare de cauz, le cumpr ce doresc ei. Exist si o a treia categorie de prini care pur si simplu nu au resursele necesare pentru a-si hrni sntos copiii, acesta fiind motivul real al alimentaiei lor proaste. Din pcate ins, aceast alimentaie necorespunztoare isi pune amprenta asupra dezvoltrii lor cognitive, fizice si comportamentale ca si asupra sntii lor pe termen lung. Si, asa cum au demonstrat recent cercettorii britanici, are influene negative si asupra rezultatelor lor scolare de peste civa ani. Comportamentul alimentar Cercettori ai Institutului pentru Educaie din cadrul Universitii din Londra au studiat pentru prima dat efectele pe care alimentaia prescolarilor le are asupra rezultatelor pe care micuii le obin in primii ani de scoal. A fost monitorizat comportamentul alimentar a circa 14.000 de copii nscui intre anii 1991 si 1992. Astfel, ei au ajuns la concluzia c micuii care la vrsta de 3 ani mnnc alimente inalt procesate (bogate in grsimi sau in zahr, cum sunt mezelurile, hamburgerii, snacksurile, dulciurile sau buturile carbogazoase) au rezultate slabe la invtur in ciclul primar. Totodat, ei susin c 25 la sut din copiii cu o astfel de alimentaie au cu 10 procente mai puine sanse de a atinge nivelul de performan scolar de care sunt capabili dect micuii care mnnc sntos. Ce influeneaz rezultatele scolare?

Dar rezultatele slabe la invtur din ciclul gimnazial sunt cauzate de rezultatele proaste din ciclul primar. Pentru c, dac micuul nu a asimilat noiunile din ciclul primar, nu poate s le ineleag pe cele mai avansate din ciclul gimnazial. Acest fapt indic existena unei perioade de dezvoltare in care copiii sunt foarte susceptibili impactului cognitiv pe termen lung cauzat de nutriia necorespunztoare. Un impact deosebit de puternic il are concepia mamei despre ce inseamn o alimentaie sntoas, atitudinea ei fa de educaie si comportamentul alimentar al prinilor. Asta inseamn c dac micuul isi vede prinii mncnd acas, de exemplu, numai sandvisuri si cartofi prjii cu friptur, atunci va fi greu de convins c el trebuie s mnnce sup, salat de legume si peste. Astfel, cercettorii afirm c, in ansamblu, deficienele nutriionale anterioare intrrii la scoal au un impact negativ asupra rezultatelor din timpul scolii. De asemenea, poate fi fcut o asociere intre consumul excesiv al produselor bogate in zahr si problemele comportamentale, precum hiperactivitatea care poate interfera cu atenia in timpul orelor.

. Principii in alimentatia copilului

Alimentatia sanatoasa pentru copilul mai mare de 24 de luni implica respectarea unor principii de baza si anume: a. Asigurarea unei diversitati alimentare, ceea ce inseamna consumul pe parcursul unei zile, de alimente din toate grupele si subgrupele alimentare. b. Asigurarea unei proportionalitati intre grupele si subgrupele alimentare, adica un aport mai mare de fructe, legume, cereale integrale, lapte si produse lactate, comparativ cu alimentele cu un continut crescut de grasimi si adaos de zahar. c. Consumul moderat al unor produse alimentare, adica alegerea unor alimente cu un aport scazut de grasimi saturate (unt, untura, carne grasa) si de zahar adaugat.
3. Reguli generale privind alimentatia copiilor in crese, unitati de invatamant sau alte tipuri de colectivitati

(1) Conducerile creselor, unitatilor de invatamant sau ale oricaror alte tipuri de colectivitati de copii si tineri vor asigura o alimentatie colectiva adaptata varstei si starii de sanatate, specificului activitatii si anotimpului. (2) Meniurile vor asigura un aport caloric si nutritiv in conformitate cu recomandarile cuprinse in anexele nr. 3 si nr. 4, proportional cu timpul petrecut de copil in colectivitate. De exemplu, pentru un program scolar de 6 ore, se recomanda o gustare care sa asigure 10% din ratia energetica zilnica. (3) In alcatuirea meniului unui copil peste 2 ani se va utiliza piramida alimentara, cuprinsa in anexa nr. 5 a. Piramida alimentara este alcatuita din grupe de alimente cu o repartitie a cantitatii recomandate a fi consumate sub denumirea de portie nutritiva. b. O portie nutritiva este recomandarea cantitativa a unui aliment exprimata in grame sau folosind ca unitate de masura ceasca.

c. in cadrul piramidei alimentare, numarul de portii nutritive dintr-o anumita grupa se stabileste in functie de necesarul de calorii al copilului, care la randul sau depinde de varsta, sex, dezvoltarea corporala si gradul de activitate. (4) Se va evita asocierea alimentelor din aceeasi grupa la felurile de mancare servite. (ex. La micul dejun nu se va servi ceai cu paine cu gem, ci cu preparate din carne sau cu derivate lactate; in schimb se poate folosi lapte cu paine cu gem sau cu biscuiti; la masa de pranz nu se vor servi felul 1 si felul 2 preponderente cu glucide - cereale, ca de exemplu, supa cu galuste si friptura cu garnitura din paste fainoase, ci din legume). (5) Se vor evita la cina mancarurile care solicita un efort digestiv puternic sau care au efect excitant ori a caror combinatie produce efecte digestive nefavorabile (ex. Iahnie de fasole cu iaurt sau cu compot). (6) Mancarurile gen tocaturi sunt acceptate numai daca sunt prelucrate termic prin fierbere sau la cuptor. Ouale se recomanda a fi servite ca omleta la cuptor si nu ca ochiuri romanesti sau prajite. (7) Meniul va fi imbogatit cu vitamine si saruri minerale prin folosire de salate din cruditati si adaugare de legume-frunze in supe si ciorbe. (8) Se interzice folosirea cremelor cu oua si frisca, a maionezelor, indiferent de anotimp
4. Alimentatia copilului prescolar trebuie sa respecte urmatoarele reguli:

a. Alimentatia trebuie sa cuprinda o varietate larga de alimente din grupele de baza: paine, cereale, orez si paste fainoase, vegetale, fructe, lapte, branza si iaurt, peste si oua. b. Masa trebuie sa se serveasca inainte de a-i fi foarte foame copilului, de a fi obosit sau iritat. c. Trebuie sa se ofere cateva variante de alimente la alegere si cel putin un aliment favorit. d. Pentru asigurarea ratiei zilnice de nutrienti, mesele principale vor fi completate cu gustari formate din cereale cu lapte, sandvisuri, fructe, sucuri de fructe, iaurt simplu sau iaurt cu fructe, branza cu continut scazut de sare si grasimi. e. Alimentele din meniu pot sa aiba consistenta si culori diferite, in vederea stimularii poftei de mancare. f. Cantitate de mancare trebuie sa fie adecvata varstei copilului; o modalitate practica de stabilire a cantitatii de mancare la copilul mic, in lipsa tabelelor si a graficelor, este de a-i servi o lingura din fiecare grup alimentar pentru fiecare an de varsta al copilului.

g. Masa trebuie sa se incheie cand copilul s-a saturat, devine nelinistit sau nu manifesta interes.
5. Alimentatia copilului scolar trebuie sa respecte cu precadere urmatoarele reguli:

a. sa asigure un necesar de calorii si micronutrienti conform varstei si ritmului de crestere b. sa asigure un aport corespunzator de proteine /zi, prin consum de carne, oua, produse lactate, dar si din surse vegetale incluzand fasolea, lintea, produse din soia, c. sa asigure un aport de fier de 8 - 15 mg de fier /zi, prin consum de carne de vaca, pasare si porc, legumele - inclusiv fasole si alune - cerealele integrale sau fortifiate, vegetale cu frunze verzi d. Gustarea sa fie formata din fructe, lapte si produse lactate cu un continut scazut de grasime, e. Sa asigure o hidratare corespunzatoare varstei. Material preluat de pe site-ul Ministerului Sanatatii si completat

ORDIN Nr. 1563 din 12 septembrie 2008


pentru aprobarea Listei alimentelor nerecomandate precolarilor i colarilor i a principiilor care stau la baza unei alimentaii sntoase pentru copii i adolesceni EMITENT: MINISTERUL SNTII PUBLICE PUBLICAT N: MONITORUL OFICIAL NR. 651 din 15 septembrie 2008 Vznd Referatul de aprobare al Autoritii de Sntate Public i al Inspeciei Sanitare de Stat din cadrul Ministerului Sntii Publice nr. E.N. 9.562 din 12 septembrie 2008, avnd n vedere prevederile art. 9 din Legea nr. 123/2008 pentru o alimentaie sntoas n unitile de nvmnt preuniversitar, n temeiul Hotrrii Guvernului nr. 862/2006 privind organizarea i funcionarea Ministerului Sntii Publice, cu modificrile i completrile ulterioare, ministrul sntii publice emite urmtorul ordin: ART. 1 (1) Se aprob Lista alimentelor nerecomandate precolarilor i colarilor, prevzut n anexa nr. 1, care face parte integrant din prezentul ordin. (2) n incinta unitilor de nvmnt este interzis comercializarea produselor care se ncadreaz n criteriile i limitele prevzute n lista din anexa nr. 1.

ART. 2 Se aprob principiile care stau la baza unei alimentaii sntoase pentru copii i adolesceni, prevzute n anexa nr. 2, care face parte integrant din prezentul ordin. ART. 3 Se aprob necesarul zilnic de calorii, substane nutritive i elemente minerale pentru copii i adolesceni, prevzute n anexa nr. 3, care face parte integrant din prezentul ordin. ART. 4 Se aprob echivalenele alimentare, necesarul estimativ zilnic al diferitelor grupe de alimente pentru alctuirea dietei la copii i adolesceni, datele orientative privind valoarea caloric a alimentelor i caracteristicile nutriionale ale grupelor alimentare utilizate pentru alctuirea meniurilor la copii i adolesceni (cantiti comerciale bruto), prevzute n anexa nr. 4, care face parte integrant din prezentul ordin. ART. 5 Se aprob piramida alimentar pentru nutriia copiilor i adolescenilor, n funcie de necesarul caloric, grupele de alimente i grupa de vrst, prevzut n anexa nr. 5, care face parte integrant din prezentul ordin.

ART.6 Pentru ducerea la ndeplinire a art. 10 din Legea nr. 123/2008 pentru o alimentaie sntoas n unitile de nvmnt preuniversitar, se vor respecta prevederile Ordinului ministrului sntii nr. 1.955/1995 pentru aprobarea Normelor de igien privind unitile pentru ocrotirea, educarea i instruirea copiilor i tinerilor, cu modificrile ulterioare, precum i dispoziiile prezentului ordin. ART. 7 Operatorii economici care distribuie i/sau comercializeaz alimente n incinta unitilor de nvmnt trebuie s fac dovada compoziiei alimentelor prin etichet, specificaii de la productor sau buletine de analiz. ART. 8 Structurile din cadrul Ministerului Sntii Publice, autoritile de sntate public judeene i a municipiului Bucureti i inspeciile sanitare de stat judeene i a municipiului Bucureti vor duce la ndeplinire prevederile prezentului ordin i vor controla respectarea lor. ART. 9 Prezentul ordin se public n Monitorul Oficial al Romniei, Partea I.

Ministrul sntii publice, Gheorghe Eugen Nicolescu Bucureti, 12 septembrie 2008. Nr. 1.563.
Invata sa diversifici gradat masa bebelusului tau, sa eviti, pe cat posibil, dulciurile, chips-urile si bauturile acidulate si vei avea un copil sanatos. Laptele de mama este tot ce poate fi mai bun pentru puiul tau, in primul an de viata. Pana cand copilul face sase luni, organismul mamei va stii sa sintetizeze laptele cu compozitia cea mai buna, dar asta numai daca proaspata mamica are un regim alimentar echilibrat, mananca suficienta carne si multe legume. Astfel, se evita anemia, afectiune care afecteaza foarte multi copii mici. In plus, mama trebuie sa consume suficiente lichide, fructe, care contin vitamine, absolut necesare pentru bebe. In situatia in care laptele mamei este insuficient sau daca aceasta nu poate alapta deloc, alimentatia copilului trebuie suplimentata cu lapte praf (Nan, Milumil, Bebelact sunt cateva dintre variante). Schimbarile de alimentatie impuse de varsta Pe masura ce copilul creste, cantitatea de alimente de care organismul lui are nevoie va fi mai mare. Dupa un an, cantitatea de lapte recomandata este de 500 de ml/zi, iar laptele praf se poate inlocui cu lapte UHT de vaca sau lapte praf pentru varsta a treia. Intre unul si trei ani, copiii au nevoie de 40 g de proteine pe zi (carne 200 g, branza, ou), legume, fructe, cereale, iaurturi, in aceleasi cantitati, zilnic. Dupa trei ani, proteinele in alimentatie ar trebui sa ajunga la 50 60 g/zi. Un scolar ar trebui sa manance 70 g de proteine zilnic, la 10 - 12 ani, 80 g/zi, iar dupa 14 - 15 ani, 100 g de proteine. Fetitele mananca, de regula, mai putin decat baietii cu circa 10 g. La 100 g de proteine, jumatate ar trebui fie reprezentate de aportul din carne, restul trebuie sa vina din lactate si oua, in timp ce proteinele vegetale nu sunt substantiale in cazul copiilor. In ceea ce priveste tipul de carne, medicii o recomanda pe cea de vaca, slaba (la 143 g de carne, 20 g sunt proteine) si pe cea de pui (la 140 g de carne, 20 g de proteine). Alte variante pentru a diversifica mesele o reprezinta sunca presata, sunca de Praga, pestele (morun, nisetru, platica, pastrav etc.). Sunt nutritionisti care te sfatuiesc, insa, sa eviti branza topita, pentru ca impiedica asborbtia adecvata a calciului in oase. Diversificarea alimentatiei dupa sase luni Dupa varsta de sase luni, incepe diversificarea alimentatiei pentru copilul alaptat la san. Pentru ceilalti copii, diversificarea incepe de la patru luni. Proteine animale (carne), Mai intai, copiii au nevoie, zilnic, de 14 - 15 g de proteine, care se gasesc in circa 30 g carne. Dupa sase luni, se ajunge la 50 g de carne de pui. Galbenusul de ou ajuta la multe afectiuni, inclusiv la prevenirea rahitismului si se da, pana la un an, de trei ori pe saptamana, dupa care se poate da si albusul. Legumele si fructele sunt, de asemenea, foarte importante. Zilnic, un copil are nevoie de cel putin o masa de fructe, adica in jur de 200 g fructe pe zi (mere, banane, suc de citrice, ananas, mango, caise, pere). Pana la varsta de un an, se vor evita capsunile, zmeura, kiwi, fructele de padure, care sunt alergizante. Da-i micutului tau si iaurt (zilnic) si cereale (incepi cu 20 g/zi).

Supele de legume sunt foarte importante pentru sugarul caruia i se diversifica alimentatia: recomandarea specialistilor este ca la 200 g de supa sa pui 60 g de legume. Iaurturile trebuie sa fie proaspete, fara conservanti, cat mai naturale, fara adaosuri de fructe sau arome de fructe. Poti adauga fructe proaspete in iaurt. Pentru ca se digera foarte usor, este mai bine ca iaurtul sa nu fie combinat cu nimic (paine sau verdeturi) si sa fie baut inainte de masa sau dimineata, pe stomacul gol. Nu uita micul dejun! Inainte de a ajunge sa manance gustarea, copiii trebuie, insa, sa ia micul dejun. Micutii se concentreaza mult mai bine daca mananca dimineata. Nu e nevoie sa manance oua si carnati zilnic. Foarte bune sunt si cerealele cu lapte. Alege cerealele care nu contin zahar, iar daca copilul doreste, ii poti amesteca mai multe tipuri in acelasi castron, recomanda nutritionistul. Sandvisurile. Foloseste paine neagra daca copilul o suporta sau paine intermediara ori graham. Umple sandvisurile cu branza, carne, unt, adauga si morcovi, rosii, salata. Fructele. Parintii preocupati sa-si creasca copiii sanatosi trebuie sa ia in calcul si gustarea pe care copilul o serveste cand este la scoala. Fructele nu trebuie sa lipseasca din ghiozdanul copilului. Merele, bananele si strugurii sunt doar cateva dintre fructele pe care micutul le poate lua la scoala. Mai putine dulciuri si chips-uri. Prajiturile si chips-urile sunt bogate in grasimi si zahar. Snacks-urile nu au nici o valoare nutritiva. Toate astea nu inseamna ca nu le poti oferi copiilor din cand in cand, cu conditia sa manance si restul pachetelului. Produsele lactate sunt extrem de importante. Surse excelente de calciu sunt iaurtul, branza, laptele. si sucurile care contin calciu sunt bune, daca laptele nu este disponibil.