16 NOI SUNTEM ÎMPREUNÃ LECÞIA 3

NOI SUNTEM ÎMPREUNÃ

I. VOCABULAR
○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○

bancã lecþie împreunã acesta

burete manual de aceasta
caiet masã pe cine
carte perete lângã ce
clãdire pix
creion radierã
cretã salã
curs scaun
cursant stilou
dicþionar tablã
fereastrã tablou
floare uºã

II. ○ ○ GRAMATICÃ
○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○

Pronumele demonstrativ
Pronumele interogativ

III. ○ ○ INTENÞII COMUNICATIVE

○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○

Cum indicãm o persoanã sau un lucru

Cum identificãm o persoanã sau un lucru

IV. ○ ○ TEXT-SINTEZÃ
○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○

Limba – mijloc de integrare socialã

 LECÞIA 3 NOI SUNTEM ÎMPREUNÃ 17

I. VOCABULAR
○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○

Încercãm

1. Pronunþaþi corect cuvintele: carte, burete, floare, aceasta, fereastrã.

2. Priviþi imaginile. Numiþi fiecare lucru.

3. Lucraþi în perechi. Scrieþi 5 cuvinte învãþate la lecþia precedentã ºi 5 cuvinte învãþate la lecþia
de astãzi. Verificaþi-vã reciproc.

Alcãtuim

4. Alcãtuiþi enunþuri dupã modelul: Aici este un caiet, acolo este un dicþionar.
5. Daþi rãspunsuri afirmative ºi negative la întrebãri.
Aici este o carte? Acolo este un cursant? Aici este un manual? Acolo este o radierã?
Aici este un scaun? Acolo este un stilou? Aici este cretã?
Dicþionar de contexte minime

Eu sunt cursant. Noi suntem împreunã. lângã

Eu sunt la lecþie. Voi sunteþi lângã profesor.
El este la tablã. Pe masã e o floare.
Tu eºti la uºã.

II. ○ ○GRAMATICÃ
○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○

Observãm
– Bunã dimineaþa, Milena. Cine este acesta
acesta?
– Bunã dimineaþa, George. Acesta este un domn. El este Armen.
– Ce este acesta
acesta?
– Acesta este un perete.
– Dar aceasta
aceasta?
– Aceasta e o masã.
– Ce este pe masã?
– Pe masã sunt un creion ºi un pix.
– Dar ce este pe bancã?
– Pe bancã sunt o carte ºi o floare.
– Dar ce este pe perete?
– Pe perete este un tablou.

Limba – mijloc de integrare socialã

18 NOI SUNTEM ÎMPREUNÃ LECÞIA 3

Pronumele demonstrativ la singular

masculin / neutru feminin
acesta aceasta
Pronumele interogative cine? ce?
cine? ce?
Cine este acesta? Ce este acesta?
Aplicãm Cine este aceasta? Ce este aceasta?

Aplicãm

6. Folosiþi formele pronumelui demonstrativ.

Acesta este un stilou
Aceasta este o masã
Model: Acesta este un stilou. Aceasta este o carte.

___________________un perete. ___________________o masã.

___________________o lecþie. ___________________un burete.
___________________un manual. _________________o salã de curs.
___________________o fereastrã.
7. Alegeþi cuvântul potrivit.
Acesta este __________ o masã. un creion. Aceasta este _________ o floare. un scaun.
Acesta e ______________ o radierã. un tablou. Aceasta e ___________ un pix. o tablã.
Acesta-i ___________ o fereastrã. un caiet. Aceasta-i ___________ un creion. o bancã.
8. Completaþi propoziþiile cu cuvântul potrivit.
Stilou temã text tablã radierã caiet
Acesta este un __________________. Aceasta este o _________________. Aici este un
___________________. Acolo este o ___________________. Pe bancã este o________________.
Pe masã este un ________________.
9. Urmaþi modelul: Acesta-i un stilou, iar aceasta e o floare.
Acesta-i un scaun, iar ___________________. Acesta-i un cursant, iar ___________________.
Acesta-i un domn, iar___________________. Acesta-i un creion, iar___________________.
Acesta-i un pix, iar___________________.

III.○ ○INTENÞII COMUNICATIVE

○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○

Cum identificãm o persoanã sau un lucru.

Structuri
Acesta este un student.
Aceasta este o studentã.
Cum indicãm un lucru
Acesta este un creion.
Aceasta este o carte.
Cine este acesta? Cine e aceasta?
Acesta este un cursant. Aceasta e o cursantã.
Ce-i acesta? Ce e aceasta?
Acesta-i un tablou. Aceasta e o cretã.

Limba – mijloc de integrare socialã

 LECÞIA 3 NOI SUNTEM ÎMPREUNÃ 19

Utilizãm

– Cine este acesta? – Acesta este Ion?

– Acesta este Ion. – Da, acesta este Ion. E inginer.
– Ce este Ion? – Dar aceasta?
– Ion e contabil. – Aceasta este Maria. Ea e juristã.

– Ce este acesta? – Dar aceasta?

– Acesta este un dicþionar. – Aceasta este o carte.

Alcãtuim
10. Lucraþi în grup. Prezentaþi colegul dvs.

IV. ○ ○SINTEZÃ
○ ○ ○ ○ ○ ○ ○

Noi suntem împreunã

Suntem împreunã la lecþie. Aceasta este o salã de curs. Aici este un profesor ºi acolo este un cursant.
Acesta este un profesor, iar acesta-i un cursant. Cine este aceasta? Aceasta este Elena. Ea este la lecþie.
Ce este acesta? Acesta este un tablou. Acesta este un perete? Nu, acesta este un burete. Este
pe masã. Aceasta este o masã. Lângã masã este un scaun. Aceasta e o tablã. Iar aceasta-i o carte.
Ce este lângã fereastrã? O bancã. Ce este pe bancã? Pe bancã sunt: un caiet, un creion, un
dicþionar, un manual, un stilou.
11. Rãspundeþi la întrebãri.
Aceasta este o salã de curs? Aici este un profesor?
Acolo este un cursant? Acesta este un perete?
Ce este lângã masã? Ce este lângã fereastrã?
Ce este pe bancã?
12. Formulaþi întrebãri pentru urmãtoarele rãspunsuri:
Aceasta este o salã de curs. Acesta este un dicþionar.
Aici este un profesor. Nu, aceasta este o masã.
Acolo este un cursant. Da, acesta este un manual.
Situaþii de comunicare
Sunteþi într-o salã de curs. Indicaþi persoanele ºi obiectele din salã.
Învãþãm un proverb
Unde-s doi puterea creºte.

Generalizãm

Modele comunicative Modele gramaticale

Acesta este un cursant. Cine este acesta?
Acesta e un student. Acesta este un student.
Acesta-i un inginer. Cine este aceasta?
Aceasta-i o floare. Aceasta este o cursantã.
Acesta este un dicþionar. Ce este acesta?
Aceasta este o carte. Ce este aceasta?
Aceasta e o bancã.

Limba – mijloc de integrare socialã

20 SUNT ACASÃ LECÞIA 4

SUNT ACASÃ

I. VOCABULAR
○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○

antreu dulap acasã dupã

apartament fotoliu acum sub
baie frigider aproape pentru
bloc mobilã departe
bucãtãrie noptierã
cadã oglindã
casã podea
camerã raft dumneaei
canapea revistã dumnealor
chiuvetã robinet dumnealui
covor salon
cuier tavan
dormitor ziar

II. GRAMATICÃ
○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○

Pluralul substantivelor
substantivelor.. Articolul nehotãrât la plural
Pronumele de politeþe. Pronumele demonstrativ la plural

III. ○ ○ INTENÞII COMUNICATIVE

○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○

Cum ne adresãm respectuos unei persoane

Cum vorbim cu respect despre o persoanã

IV. ○ ○ TEXT-SINTEZÃ
○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○

Limba – mijloc de integrare socialã

 LECÞIA 4 SUNT ACASÃ 21

I. VOCABULAR
○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○

Încercãm

1. Priviþi imaginile. Numiþi fiecare obiect în parte.

......................... ............................... ................. .................................

2. Grupaþi cuvintele ce denumesc obiectele din:
antreu camera de baie bucãtãrie dormitor
3. Restabiliþi propoziþiile.
a b
sunt în
acum este

acasã un fotoliu
eu camerã

Dicþionar de contexte minime

a fi departe camerã de baie

a fi aproape mobilã de bucãtãrie
a fi acasã

Modificãm

4. Priviþi imaginile ºi rãspundeþi la întrebãri.

Ce e acesta?
Acesta e —————————————-
Ce e în salon?
În salon sunt ———————————————

Ce e acesta?
Acesta e ——————————————
Ce e în dormitor?
În dormitor sunt————————————————
5. Alcãtuiþi întrebãri ºi rãspundeþi.

Model: Eºti lângã fereastrã? Da, sunt lângã fereastrã.

Tu eºti în ...................? ..................................................

Voi sunteþi la ....................? ..................................................
El este lângã ...................? ..................................................

Limba – mijloc de integrare socialã

22 SUNT ACASÃ LECÞIA 4

6. Completaþi.

Model: Acesta este un creion. Aceasta este o carte.

.........este un salon. .........este o oglindã. .........e un cuier. ..........e o noptierã.

Model: El este aici? Nu, el este acolo.

........... este aproape? Nu, ............. ............este departe? Nu, ............

........... este acasã? Nu, .................. ............este acolo? Nu, .................

Model: Acesta-i un cuier

cuier,, iar aceasta-i o oglindã.

Acesta-i un dormitor, iar. ................ Acesta-i un fotoliu, iar ..........................

Acesta-i un birou, iar ................ Acesta-i un ziar, iar ..............................

II. ○ ○GRAMATICÃ
○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○

Observãm

– Este aici o salã de curs? – Ce este în salã ?

– Da, este o salã de curs. – Aici sunt o masã, un scaun, dar acolo sunt
– În salã sunt cursanþi
cursanþi? niºte mese ºi niºte scaune
scaune.
– Da, în salã sunt niºte cursanþi – Ce este pe masã ?
– În salã este un cursant? – Pe masã sunt dicþionare, manuale, pixuri, stilouri
stilouri.
– Nu, în salã sunt niºte cursanþi
cursanþi.
– În salã este o grupã?
– Nu, în salã sunt niºte grupe de cursanþi
cursanþi.
Substantivul. Formarea pluralului

Singular Plural Exemple

– -i profesor – profesori
masculin -u -i ministru – miniºtri
-e -i pãrinte – pãrinþi
- ã - e casã – case
feminin - ã - i bancã – bãnci
- e - i clãdire – clãdiri
- a - le cafea – cafele
– - uri pix – pixuri
– -e oraº – oraºe
neutru -u - uri tablou – tablouri
-u -i fotoliu – fotolii
-u -e teatru – teatre

Limba – mijloc de integrare socialã

 LECÞIA 4 SUNT ACASÃ 23

Pluralul substantivelor
substantivelor.. Terminaþiile de plural.
Terminaþiile
Notã:
m asculin feminin neutru
-i -e - uri
-i -e
- le -i

Alternanþe Exemple Alternanþe Exemple

vocalice consonantice
a–ã salã – sãli c + i =ci medic – medici
a–e masã – mese d + i = zi oglindã – oglinzi
ea – e fereastrã – ferestre t + i = þi cursant – cursanþi
oa – o ºcoalã – ºcoli st + i = ºti jurist – juriºti

Aplicãm

7. Formaþi pluralul.
În salã sunt ................................(român, rus, englez, ucrainean, gãgãuz).
Ei sunt .......................................(medic, ziarist, artist, jurist, contabil).
În apartament sunt ...........................(floare, tablou, dulap).
În camerã sunt .............................................(scaun, noptierã, oglindã).
Pe masã sunt ......................................(revistã, ziar, pix, creion, dicþionar).

Articolul nehotãrât Pronumele demonstrativ la plural

singular plural singular plural

masculin un niºte masculin acesta aceºtia
feminin o niºte feminin aceasta acestea
neutru un niºte neutru acesta acestea

8. Urmaþi modelul.

Model: Acesta este un bãrbat. Aceºtia sunt niºte bãrbaþi.

Acesta este un domn. Aceºtia sunt ....................

Aceasta este o chiuvetã.
Aceasta este o fotografie.
Aceasta este o carte.
Acesta este un frigider.
Acesta este un stilou.
Acestea sunt ....................
Acestea sunt ....................
Acestea sunt.....................
Acestea sunt......................
Acestea sunt.....................

9. Citiþi ºi selectaþi substantivele la plural.

– Aici este o clãdire? – În apartament este o camerã?
– Nu, aici sunt niºte clãdiri. – Nu, în apartament sunt douã
– În clãdire sunt apartamente? camere.
– Da, în clãdire sunt apartamente.

Limba – mijloc de integrare socialã

24 SUNT ACASÃ LECÞIA 4

– Ce-i acesta?
– Acesta-i un dormitor.
– Ce este în dormitor?
– În dormitor sunt: douã canapele, un dulap ºi douã scaune.
– Ce este în salon?
– În salon sunt: douã fotolii ºi un birou.
– Ce sunt acestea?
– Acestea sunt rafturi de cãrþi.
– Ce este pe birou?
– Pe birou sunt niºte ziare ºi reviste.
– Acolo este un televizor , iar aici e un aparat de radio.
– Ce este în baie?
– În baie sunt o chiuvetã, o oglindã ºi o cadã.
Pronumele de politeþe
dumneata tu dumnealui el
dumneavoastrã tu dumneaei ea
voi dumnealor ei, ele

10. Alcãtuiþi propoziþii.

Model: Dumneata eºti inginer

inginer..

Dumneata sportiv, cursant, rus, gãgãuz

Dumnealui ucrainean, gãgãuzã, rusoaicã, româncã
Dumneaei a fi ucraineancã, moldoveancã,
Dumnealor
Dumneavoastrã

III.○ ○INTENÞII COMUNICATIVE

○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○

Cum ne adresãm respectuos unei persoane

Structuri
Cine eºti dumneata
dumneata? Dumneavoastrã sunteþi funcþionar?
Dumneata eºti medic? Cine sunteþi dumneavoastrã
dumneavoastrã?

Utilizãm
– Tu eºti ziarist? – Dar dumneata eºti economist?
– Da, eu sunt ziarist. – Da, eu sunt economist.

Alcãtuim
11. Alcãtuiþi un dialog similar.
Cum vorbim cu respect despre o persoanã
Structuri
Cine este dumnealui
dumnealui? Dumnealui este economist?
Cine este dumneaei
dumneaei? Dumnealor sunt medici?
Dumneaei este educatoare? Cine sunt dumnealor
dumnealor?

Limba – mijloc de integrare socialã

 LECÞIA 4 SUNT ACASÃ 25

Utilizãm

– Dumneavoastrã sunteþi profesori? – Dumnealor sunt arhitecþi?

– Da, noi suntem profesori. – Nu, dumnealor sunt juriºti.
– Dumneavoastrã sunteþi arhitect? – Dar dumnealui este jurist?
– Da, eu sunt arhitect. – Da, dumnealui este jurist.
12. Alcãtuiþi dialoguri similare.

IV. ○ ○SINTEZÃ
○ ○ ○ ○ ○ ○ ○

Acasã
Sunt acasã. În apartament sunt: un antreu, o bucãtãrie, un dormitor,
un salon ºi o baie. În antreu este un cuier. Lângã cuier este o oglindã.
Pe noptierã este un telefon. În bucãtãrie sunt o masã, niºte scaune, un
frigider, o chiuvetã ºi mobilã de bucãtãrie. În dormitor sunt un dulap
ºi niºte noptiere. Pe noptiere sunt niºte reviste ºi niºte ziare. Pe perete
este un tablou. În salon sunt o canapea, niºte fotolii, o masã ºi niºte
scaune. În baie sunt o cadã, o chiuvetã, o oglindã.
13. Gãsiþi rãspunsurile în text.
Ce este în apartament? Ce este pe noptierã?
Ce este în antreu? Ce este pe perete?
Ce este lângã oglindã? Ce este în salon?
Ce este în bucãtãrie? Ce este în baie?
Ce este în dormitor?
14. Amplasaþi lucrurile în apartament: noptierã, canapea, chiuvetã, oglindã, dulap, cadã, fotoliu,
frigider.

antreu dormitor
salon
camerã
de baie În apartament sunt... bucãtãrie

Joc de rol
Dvs. sunteþi în vizitã. Sanda vã aratã apartamentul.
Învãþãm un proverb
Acasã este ca în rai.

Generalizãm

Modele comunicative Modele gramaticale

Dumnealui este în apartament. Aceºtia sunt niºte profesori.
Dumneaei este manager. Acestea sunt niºte doamne.
Dumnealor sunt medici. Aici este un fotoliu.
Dumneavoastrã sunteþi funcþionar? Acolo sunt niºte fotolii.
Cine eºti dumneata? Acolo este o canapea.
Cine sunteþi Dumneavoastrã? Aici sunt niºte canapele.

Limba – mijloc de integrare socialã