Sunteți pe pagina 1din 16

26 ÎMBRÃCÃMINTEA LECÞIA 5

ÎMBRÃCÃMINTEA

I. VOCABULAR
○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○

bluzã alb cum


cãmaºã albastru unde
cãciulã bun de asemenea
cravatã comod iatã
fular elegant
fustã frumos
impermeabil galben
îmbrãcãminte modern
mãnuºã negru
palton rãu
pantaloni scurt
pulover
rochie
tricou

II. ○ ○ GRAMATICÃ
○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○

Articolul hotãrât
Adjectivele cu 4 forme

III. ○ ○ INTENÞII COMUNICATIVE


○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○

Cum descriem un lucru. Cum caracterizãm o persoanã


Cum întrebãm unde este un lucru sau o persoanã
Cum spunem unde este un lucru sau o persoanã

IV. ○ ○ TEXT-SINTEZÃ
○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○

Limba – mijloc de integrare socialã


LECÞIA 5 ÎMBRÃCÃMINTEA 27

I. VOCABULAR
○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○

Încercãm

1. Clasificaþi cuvintele din prima coloanã dupã terminaþie: în consoanã,


-u, -ã, -e.
2. Puneþi aceste cuvinte la plural. Model: un fular – douã fulare.
3. Grupaþi cuvintele ce denumesc îmbrãcãmintea pentru bãrbaþi, pentru femei, pentru bãrbaþi ºi pentru
femei.

4. Formaþi pluralul cuvintelor.

Model: Aici este un perete, acolo sunt doi pereþi.


m . un – doi
Preºedinte, inginer, medic, ministru; f. o – douã
Cãmaºã, cravatã, fustã, masã;
n . un – douã
Fular, palton, pulover, dulap, salon.
5. Puneþi în locul punctelor articolul nehotãrât.
Pe perete este … tablou. Lângã fereastrã este … pat. În baie este … cadã. În bucãtãrie
este … frigider. Pe fotoliu este … bluzã. Pe scaun este … tricou. Pe birou sunt … cãrþi. În
dormitor este … dulap.

Alcãtuim

6. Completaþi propoziþiile.
Aceºtia sunt niºte… inginer, profesor, economist, cursant, medic, arhitect
Aceºtia sunt niºte… domn, pasager, român, rus, ucrainean, francez
Acestea sunt niºte… birou, dulap, curs, tricou
Acestea sunt niºte… oraº, magazin, creion, etaj, fular, impermeabil, palton
Acestea sunt niºte… doamnã, domniºoarã, româncã, rusoaicã, ucraineancã, franþuzoaicã
Acestea sunt niºte… casã, bluzã, cravatã, tablã,

Limba – mijloc de integrare socialã


28 ÎMBRÃCÃMINTEA LECÞIA 5

Acestea sunt niºte… þarã, cãmaºã, cãciulã, mãnuºã


Acestea sunt niºte… femeie, bucãtãrie, rochie
7. Rãspundeþi la întrebãri folosind cuvinte din dreapta.
Cine este acesta? Victor Ce este acesta? palton
Cine este aceasta? Maria Ce este aceasta? rochie
Cine sunt aceºtia? Ion, Maria Ce sunt aceºtia? pantaloni
Cine sunt acestea? Elena, Ana Ce sunt acestea? mãnuºi

Dicþionar de contexte minime

fular alb bãiat frumos


tricou albastru cursant bun
impermeabil modern domn elegant
pulover negru oraº modern
palton scurt fotoliu comod

II. ○ ○GRAMATICÃ
○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○

Observãm

– Ce este acesta? – Ce sunt aceºtia?


– Acesta este un costum. – Aceºtia sunt niºte pantaloni.
– Cum este costumul
costumul? – Cum sunt pantalonii
pantalonii?
– Costumul este comod. – Pantalonii nu sunt comozi.
– Ce este aceasta? – Ce sunt acestea?
– Aceasta este o cãmaºã. – Acestea sunt niºte bluze.
– Cum este cãmaºa
cãmaºa? – Cum sunt bluzele
bluzele?
– Cãmaºa de asemenea este comodã. – Bluzele sunt comode.
Formele articolului hotãrât
hotãrât

Singular Plural
masculin -l ((-le
-le
-le)) -i
feminin -a -le

Îmbinarea articolului cu substantivul


Singular Plural
masculin consoanã+u+ l bãiat-u-l -i+ i bãieþi-i
-u + l tigru-l tigri-i
-e + le frate-le fraþi-i
neutru consoanã +u + l creion-u-l -e + le creioane-le
-u + l teatru-l teatre-le
birou-l -uri + le birouri-le
fotoliu-l -i + le fotolii-le
feminin -ã a fatã fat-a -e + le fete-le
-e + a floare-a -i + le flori-le
-a + u + a cafea u -a -le + le cafele - le
-e a lecþie lecþi-a -i + le lecþii - le

Limba – mijloc de integrare socialã


LECÞIA 5 ÎMBRÃCÃMINTEA 29

Aplicãm

8. Alcãtuiþi îmbinãri folosind cuvintele de mai jos.

Model:
Bãiat Bãiatul acesta. Bãieþi Bãieþii aceºtia.
Scaun Scaunul acesta. Scaune Scaunele acestea.
Carte Cartea aceasta. Cãrþi Cãrþile acestea.

Bãrbat. Bãiat. Inginer. Englez. Domn. Contabil. American. Jurist.


Apartament. Dulap. Fular. Palton. Pulover. Caiet. Creion. Manual. Teatru. Frigider. Dicþionar.
Birou. Tricou.
Bancã. Casã. Revistã. Cãmaºã. Mãnuºã. Rochie. Cãciulã. Bucãtãrie. Bluzã. Camerã. Fereastrã.
Adjectivele cu 4 forme de tipul bun

Singular Plural
masculin – -i
feminin -ã -e

Acordul adjectivului cu substantivul determinat


bun buni
Singular Plural bunã bune
masculin bãiat bun bãieþi bunii
neutru scaun bun scaune bunee
feminin ã
fatã bunã fete bunee

9. Alcãtuiþi îmbinãri de cuvinte.

Model: F rumos bãiat frumos – bãieþi frumoºi


casã frumoasã – case frumoase

Bun – contabil, jurist, profesor, dicþionar, manual, palton, clãdire, cãmaºã, îmbrãcãminte, rochie;
Alb – frigider, perete, ziar, cãmaºã, cretã, rochie, tavan;
Galben – creion, fular, uºã, masã, cãmaºã, rochie, canapea;
Modern – sat, teatru, palton, clãdire.
Adjectivele cu 4 forme de tipul negru

Singular Plural
negru negri
masculin -u -i
feminin -ã -e neagr
neagrãã negre

Acordul adjectivului cu substantivul determinat

Singular Plural
masculin u
perete negru pereþi negrii
neutru u
creion negru creioane negree
feminin mãnuºã neagrãã mãnuºe negree

Limba – mijloc de integrare socialã


30 ÎMBRÃCÃMINTEA LECÞIA 5

10. Alcãtuiþi îmbinãri de cuvinte.

Model: Negru pix negru – pixuri negre

Negru – palton, pulover, impermeabil, stilou, hainã, bluzã, tablã, uºã.


11. Completaþi propoziþiile.

Model: Iatã o cãmaºã. … este albã. Iatã o cãmaºã.


Cãmaºa este albã.

Iatã un palton. … este elegant. Iatã un salon. … este modern. Iatã o cravatã. … este
albastrã. Iatã o rochie. … este galbenã. Iatã niºte pantaloni. … sunt scurþi. Iatã niºte
reviste. … sunt frumoase. Aici este o tablã. … este neagrã. Pe masã este o carte. … este
albastrã.
12. Restabiliþi întrebãrile din dialogurile de mai jos.
__________________? __________________?
– Fusta este elegantã. – Haina este bunã.
__________________? __________________?
– Pantalonii sunt negri. – Rochia este frumoasã.
__________________?
– Costumul este albastru.
13. Alegeþi forma potrivitã.
Fusta este (galben, galbenã). Fustele sunt (galbeni, galbene).
Tricoul este (albastru, albastrã). Tricourile sunt (albastre, albaºtri).
Mãnuºa este (alb, albã). Mãnuºile sunt (negri, negre).
Bluza este (frumos, frumoasã). Bluzele sunt (frumoºi, frumoase).
14. Formulaþi întrebãri pentru rãspunsurile date:

Model: Cãmaºa este în baie. Unde este cãmaºa?

Paltonul este în cuier. ___________________________________________?


Impermeabilul este în dulap. ______________________________________?
Pantalonii sunt pe fotoliu. ________________________________________?
Hainele sunt elegante. ___________________________________________?
Îmbrãcãmintea este comodã. ______________________________________?
15. Completaþi propoziþiile.

Model: Cãmaºa este albã. Cãmãºile sunt albe.

Cravata este frumoasã. Cravatele sunt … Haina este comodã. Hainele sunt … Fata este
elegantã. Fetele sunt … Tu eºti modern. Voi sunteþi … Paltonul este negru. Paltoanele sunt …
Fularul este scurt. Fularele sunt …

Model: Cãmãºile sunt albe. Cãmaºa este albã


albã..

Bluzele sunt comode. Bluza este … Puloverele sunt albastre. Puloverul este …
Costumele sunt galbene. Costumul este … Rochiile sunt scurte. Rochia este … Ei sunt
buni. El este …

Limba – mijloc de integrare socialã


LECÞIA 5 ÎMBRÃCÃMINTEA 31

16. Urmaþi modelul:

Model: … este frumos. Fularul este frumos.

… este albã. … este alb.


… sunt negre. … sunt frumoºi.
… este bunã. … este scurt.
… este elegantã. … este rea.
… sunt elegante. … sunt rele.
17. Numiþi îmbrãcãmintea. Spuneþi cum este ea.

18. Citiþi dialogurile.


– Cine este acesta? – Unde este Mihai? – Ce este în dulap?
– Acesta este Mihai. – Mihai este în camerã. – În dulap sunt haine.
– Cine este aceasta? – Unde este Maria? – Cum este paltonul?
– Aceasta este Maria. – Maria este în stradã. – Paltonul este negru.
– Cum sunt mãnuºile?
– Mãnuºile de asemenea sunt negre.
19. Rãspundeþi la întrebãri.
Cine este acesta? Unde este dulapul? Unde este Mihai? Mihai este în baie? Ce este
în dulap? Paltonul este alb? Cum este rochia? Cum sunt pantalonii?

III.○ ○INTENÞII COMUNICATIVE


○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○

Cum descriem un lucru


Cravata este albastrã. Pantalonii sunt scurþi.
Fularul este frumos. Creioanele sunt negre.
Cum caracterizãm o persoanã
Ion este bun. Maria este elegantã.
Cum întrebãm unde este un lucru sau o persoanã
Unde este mama? Unde este dulapul?
Unde este Mihai? Unde sunt pantalonii?
Cum spunem unde este un lucru sau o persoanã
în baie în dulap în Chiºinãu
Ion este la bucãtãrie Impermeabilul este pe scaun Elena este aproape
la jurist aici, acolo departe

Limba – mijloc de integrare socialã


32 ÎMBRÃCÃMINTEA LECÞIA 5

Utilizãm

20. Rãspundeþi la întrebãri.

Model: – Mihai este aici?


– Da, Mihai este aici.
– Nu, Mihai nu este aici, este acolo
acolo..

– Maria este acolo? – Mihai este inginer?


– În camerã este un dulap? – Mãnuºile sunt negre?
– Cravata este albastrã? – Ion este aproape?
– Pantalonii sunt negri?
21. Rãspundeþi la întrebãrile de mai jos.
Unde este colegul? Cum este paltonul dvs.? Costumul este comod? Mãnuºile sunt albe?
Ce este în dulap? Cine este lângã dulap?

22. Descrieþi hainele dvs. ºi ale colegilor.

IV. ○ ○SINTEZÃ
○ ○ ○ ○ ○ ○ ○

Îmbrãcãmintea
Iatã un dulap. Ce este în dulap? În dulap este îmbrãcãminte. Este îmbrãcãminte pentru
bãrbaþi ºi îmbrãcãminte pentru femei.
Cãmaºa, pantalonii, cravata sunt pentru bãrbaþi. Bluza, rochia, fusta sunt pentru femei.
Cãciula, paltonul, impermeabilul, puloverul ºi fularul sunt ºi pentru bãrbaþi ºi pentru femei.
Sunt pantaloni ºi pentru femei. Ei sunt negri, albi, albaºtri. Îmbrãcãmintea din dulap este
modernã. Ea e comodã.
În apartament este un dulap. Dulapul este lângã perete. În antreu este un cuier. În cuier
sunt un palton, un impermeabil ºi o cãciulã. În salon este o masã. Lângã masã sunt niºte
scaune. Pe un scaun este un pulover. Sub pulover este o cravatã.

Învãþãm un proverb

Frumuseþea va salva lumea.

Modele comunicative Modele gramaticale


Generalizãm
Unde este Mihai? Fularul este frumos.
Unde este dulapul? Ion este bun.
Unde sunt pantalonii? Maria este elegantã.
Bãiatul este aici. Cãmãºile sunt albe.
Fata este acolo. Stiloul este negru.
Cartea este pe masã. Cravata este neagrã.
Cum este îmbrãcãmintea?

Limba – mijloc de integrare socialã


RECAPITULARE 33

RECAPITULARE (lecþiile 1–5)


Dumneavoastrã deja cunoaºteþi:

Substantivele în limba românã sunt de trei genuri:

Masculin (consoanã, -u, -e) Feminin (-ã, -e, - ea) Neutru (consoanã, -u)
bãiat fatã magazin
domn doamnã oraº
medic uºã teatru
ministru floare birou
preºedinte cafea

Substantivele au douã numere: singular ºi plural. Terminaþiile de plural ale substantivelor sunt:

Masculin (-i) Feminin (-e, -i, -le) Neutru (-e, -uri, -i)
bãieþi fete magazine
domni doamne oraºe
medici uºi teatre
preºedinþi flori birouri
cafele fotolii

Substantivele pot avea articol nehotãrât:

un bãiat niºte bãieþi


o fatã niºte fete
un tablou niºte tablouri

ªi articol hotãrât:

bãiatul, preºedintele bãieþii


fata fetele
tabloul tablourile

Pronumele personale: eu, tu, el, ea, noi, voi, ei, ele.
Pronumele demonstrativ de apropiere:

acesta aceºtia
aceasta acestea

Pronumele interogative: cine, ce.


Pronumele de politeþe: dumneavoastrã, dumneata, dumnealui, dumneaei, dumnealor.

Limba – mijloc de integrare socialã


34 RECAPITULARE

Adjectivele cu patru terminaþii: bun, buni; bunã, bune.

bãiat bun bãieþi buni


fatã bunã fete bune

Formele verbului a fi:

eu sunt noi suntem


tu eºti voi sunteþi
el,ea este, e, -i ei, ele sunt

Dumneavoastrã deja puteþi:

Sã salutaþi pe cineva:
Bunã ziua!
Salut!

Sã spuneþi ce sunteþi:
Sunt rus. Sunt arhitect.
Sã indicaþi o persoanã sau un lucru:
Acesta este...
Aceºtia sunt...
Aceasta este...
Acestea sunt...
Sã vã adresaþi respectuos unei persoane:
Dumneavoastrã
Dumneata
Sã vorbiþi cu respect despre o persoanã sau despre mai multe persoane:
Dumnealui
Dumneaei
Dumnealor
Sã întrebaþi ºi sã rãspundeþi unde este o persoanã sau un lucru:
Unde este Mihai? Mihai este la teatru.
Unde este cartea de fizicã? Cartea de fizicã este pe masã.

Dumneavoastrã deja ºtiþi 150 de cuvinte

Limba – mijloc de integrare socialã


LECÞIA 6 ÎN FAMILIE 35

ÎN FAMILIE

I. VOCABULAR
○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○

bunic nepot bãtrân bine


bunicã noroc bogat
copil nume bolnav
a avea
elev pãrinte deºtept
familie prenume harnic
fecior rudã sãnãtos
fiicã sorã sãrac
fiu soþ scund
frate soþie slab
mamã tanti tânãr
mãtuºã tatã
membru unchi

II. ○ ○ GRAMATICÃ
○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○

Prezentul verbului a avea


Adjectivul pronominal posesiv

III. ○ ○ INTENÞII COMUNICATIVE


○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○

Cum indicãm posesorul unui lucru

IV. ○ ○ TEXT-SINTEZÃ
○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○

Limba – mijloc de integrare socialã


36 ÎN FAMILIE LECÞIA 6

I. VOCABULAR
○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○

Încercãm

1. Puneþi substantivele la forma hotãrâtã ºi alcãtuiþi propoziþii.


Model: fra-te/fra-te-le Fratele este economist
economist..

nume, pãrinte, prenume, burete, perete


2. Grupaþi cuvintele din vocabular.
Model: mamã/tatã……….

3. Alegeþi substantivele care se terminã în -ã. Alcãtuiþi propoziþii cu


forma lor de plural.

4. Adãugaþi articolul hotãrât. Formaþi pluralul.


sorã, mãtuºã, fiicã, bunicã

5. Terminaþi propoziþiile.

Model: Mama este scundã, dar frumoasã.

Tata este scund, dar…………. Fratele este tânãr, dar……….. Soþia este bunã, dar…………
6. Lucraþi în perechi. Unul scrie ºapte substantive, altul ºapte adjective. Faceþi schimb de fiºe ºi scrieþi
îmbinãri de cuvinte.Verificaþi-vã reciproc.
7. Examinaþi imaginea ºi spuneþi.
cine este redat în imagine;
care este prenumele persoanelor;
cum este fiecare.
Dicþionar de contexte minime

copil deºtept a fi sãnãtos


pãrinte sãnãtos a fi tânãr
familie bogatã a avea fraþi (surori)
fiu harnic a avea familie
fiicã harnicã a avea un nume
a avea noroc

Modificãm

8. Alcãtuiþi îmbinãri.

Model: fiu deºtept, fiicã deºteaptã, copii deºtepþi, doamne deºtepte

tânãr, bãtrân, sãnãtos, harnic

Limba – mijloc de integrare socialã


LECÞIA 6 ÎN FAMILIE 37

9. Îmbinaþi cuvintele date cu douã adjective potrivite.


soþ ……........ inginer… …
unchi……....... contabil… …
sorã…….... profesor… …
10. Alcãtuiþi propoziþii cu adjectivele sãrac / bogat.

11. Alcãtuiþi îmbinãri cu:


un cuvânt nou ºi unul cunoscut; cu douã cuvinte noi învãþate azi.

12. Includeþi îmbinãrile obþinute în propoziþii.

13. Alcãtuiþi un dialog în baza textului.

În familie
Eu sunt acasã. Pãrinþii sunt sãnãtoºi. Soþia este contabilã, fiul este elev. Fiica este o domniºoarã
modernã. Suntem împreunã ºi este bine.

II. ○ ○GRAMATICÃ
○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○

Observãm

– Elena, tu ai fraþi?
– Da, eu am un frate.
– Care este prenumele lui
lui?
– Prenumele lui este Cristea.
– Fratele tãu este inginer?
– Nu, fratele meu este economist.
– Pãrinþii voºtri sunt bãtrâni?
– Nu, pãrinþii noºtri nu sunt bãtrâni. Ei sunt tineri.
Prezentul verbului a avea
avea.. Forma afirmativã

eu am noi avem Eu am o sorã. Noi avem rude.


tu ai voi aveþi Tu ai un frate. Voi aveþi bunici.
el, ea are ei, ele au El, ea are un unchi. Ei, ele au nepoþi.

Prezentul verbului a avea


avea.. Forma negativã

eu n-am noi n-avem


Eu nu am familie. Noi nu avem pãrinþi. Eu n-am familie. Noi n-avem pãrinþi.
tu n-ai voi n-aveþi
Tu nu ai feciori. Voi nu aveþi surori. Tu n-ai feciori. Voi n-aveþi surori.
el, ea n-are ei, ele n-au
El, ea nu are mãtuºã. Ei, ele nu au fraþi. El, ea n-are mãtuºã. Ei, ele n-au fraþi.

Aplicãm

14. Rãspundeþi la întrebãri.


Ce aveþi în dormitor? Ce au ei în antreu? Ce are ea în bucãtãrie? Ce ai tu în salon? Ce
avem noi în casã? Ce au ele pe masã?

Limba – mijloc de integrare socialã


38 ÎN FAMILIE LECÞIA 6

15. Completaþi.

Model: Noi avem manuale, iar ei nu au manuale.

Eu am un frate, iar el ........................................... Tu ai mamã, iar eu ............................


El are o sorã, iar noi .............................. Ea are bunicã, iar voi ............................ Voi aveþi
rude, iar noi ............................. Ei au un nepot, iar ele ......................................

16. Alcãtuiþi întrebãri ºi rãspundeþi.

Model: – Dumneavoastrã aveþi fraþi?


– Da, eu am un frate.
– Nu, eu n-am fraþi.
tu surori
voi parinþi
dumneata a avea bunic
dumnealui bunicã
dumnealor rude
dumneavoastrã
17. Completaþi.
Eu am ……………… Fratele este………..El are ………….
18. Formulaþi întrebãri cu ajutorul urmãtoarelor cuvinte.

Model: Radu are pãrinþi?

mãtuºã, copil, fiicã, nepot, unchi, bunicã

Adjectivul pronominal posesiv

(bãiatul) (bãieþii) (sora) (surorile)


meu mei mea mele
tãu tãi ta tale
sãu sãi sa sale
(lui, ei) (lui, ei) (lui, ei) (lui,ei)
nostru noºtri noastrã noastre
vostru voºtri voastrã voastre
lor lor lor lor

19. Completaþi.
Familia mea este……….. Familia noastrã este……... Fratele lui este…………. Fraþii tãi
sunt…………… Sora ta este……………… Surorile noastre sunt……… Unchiul meu
este…… Unchiul vostru este…….
20. Folosiþi forme potrivite de adjective pronominale.
Bunicul…….este deºtept. Bunica……. este bãtrânã. Fiica ……… este elevã. Feciorul
….. este ziarist. Profesia…….este bunã.
21. Scrieþi adjectivele pronominale posesive.
Eu am un frate. Fratele ...... este student. Tu ai o sorã. Sora........ este medic. El are bunici.
Bunicii ..... sunt pensionari. Ea are o prietenã. Prietena...... este frumoasã. Noi avem

Limba – mijloc de integrare socialã


LECÞIA 6 ÎN FAMILIE 39

televizor. Televizorul ........ este nou. Voi aveþi manuale. Manualele


........ sunt bune. Ei au fiice. Fiicele........ sunt domniºoare. Ele au
pãrinþi. Pãrinþii .......sunt bãtrâni.
22. Alcãtuiþi propoziþii cu urmãtoarele îmbinãri.
mãtuºa mea, fratele lui, pãrinþii noºtri, apartamentul vostru, dormitorul
ei, tatãl meu, bunica noastrã, unchiul tãu, bãiatul lor, profesorul ei,
manualul sãu, cartea sa, cartea voastrã, haina ta, blocul nostru

23. Alcãtuþi dialoguri similare.


– Ce este tatãl tãu? frate
– Tatãl meu este medic. sorã
– Dar ce este mama ta? unchi
– Mama mea este profesoarã. matuºã

III.○ ○INTENÞII COMUNICATIVE


○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○

Cum indicãm posesorul unui lucru

Structuri
meu nostru caietul meu, caietul nostru
tãu vostru caietul tãu, caietul vostru
sãu (lui, ei) lor caietul sãu (lui, ei), caietul lor

mea noastrã cartea mea, cartea noastrã


ta voastrã cartea ta, cartea voastrã
sa (lui, ei) lor cartea sa (lui, ei), cartea lor
mei noºtri pantalonii mei, pantalonii noºtri
tãi voºtri pantalonii tãi, pantalonii voºtri
sãi (lui, ei) lor pantalonii sãi (lui, ei), pantalonii lor

mele noastre creioanele mele, creioanele noastre


tale voastre creioanele tale, creioanele voastre
sale (lui, ei) lor creioanele sale (lui, ei), creioanele lor

Utilizãm

24. Completaþi indicând posesorul.


Antreul ........................ este frumos. Casa ..................... este departe. Dulapul ...................
este bun. Paltonul ....................... este negru. Rochia .................. este scurtã. Cravata
........... este albastrã. Fotoliile .............. sunt comode. Canapelele ..................... sunt albe.
25. Citiþi dialogul. Alcãtuiþi dialoguri similare.
– El are familie?
– Da, el are familie.
– Fiul lui este jurist?
– Nu, fiul lui nu este jurist.
– Dar are o profesie bunã?
– Da, este bunã.

Limba – mijloc de integrare socialã


40 ÎN FAMILIE LECÞIA 6

– Ce este el?
– El este medic.
– Are soþie?
– Da, soþia lui este jurist.
26. Alcãtuiþi un dialog utilizând cuvinte care exprimã posesia.

27. Citiþi textul ºi notaþi:


O familie. Membrii ei Rudele
................................ ................................
................................ ................................
................................ ................................

Sunt Victor. Am o familie mare. Pãrinþii mei nu sunt bãtrâni. Soþia mea este inginer. Fiul nostru
Dorin este student, fiica noastrã Aneta este economistã. Aneta are soþ. Ei au un bãiat. Bãiatul lor
este sãnãtos. Bunica lui este aici. Avem o familie bunã. Am ºi rude: unchiul Andrei, mãtuºa Ecaterina.
28. Formulaþi (lucrând în grup) câteva întrebãri referitor la:
profesie, familie, apartament

IV. ○ ○SINTEZÃ
○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○

Familia noastrã
Aceasta este familia noastrã. Eu am pãrinþi, un frate, surori ºi bunici. Pãrinþii mei sunt medici,
fratele meu este student. Surorile mele sunt la colegiu. Bunicii noºtri sunt bãtrâni, dar sãnãtoºi.
Bunicul este scund. Tatãl meu este tânãr.
Unchiul Dan are un nepot manager, un nepot jurist, iar doi sunt profesori.
Avem o familie mare ºi rude cu prenumele Dan, Daniela, Dorin, Dana, Dumitru.
Apartamentul nostru este bun. Avem trei camere ºi bucãtãrie. Blocul nostru este lângã circ.
29. Selectaþi din text cuvintele care aratã:
persoane acþiuni obiecte
30. Rãspundeþi la întrebãri:
Cum este familia dvs.? Cum sunt bunicii tãi?
Ce sunt pãrinþii tãi? Cum este tatãl tãu?
Dar fratele tãu ce este? Ce au rudele dvs.?
Unde sunt surorile tale? Cum este apartamentul tãu?

31. Povestiþi despre familia Dvs.

Situaþii de comunicare
Vorbiþi despre fiecare persoanã din imagine.

Limba – mijloc de integrare socialã


LECÞIA 6 ÎN FAMILIE 41

32. Vorbiþi despre aceastã familie.

Bunicul Dan Bunica Maria

tata mama unchiul Sandu mãtuºa Diana

eu sora Cristina soþia Olga


fratele Mihai

nepotul Nicu nepoata Mihaela


Joc de rol

“Formaþi” o familie: mama, tata, fiica, fiul, bunica. Discutaþi despre un nepot (nepoatã).
Învãþãm un proverb
Ai casã, ai masã.

Generalizãm

Modele comunicative Modele gramaticale


Apartamentul meu este bun. Eu am un frate economist.
Familia mea este sãnãtoasã. Tu ai o fiicã deºteaptã.
Fratele ei este economist. El, ea are pãrinþi sãnãtoºi.
Sora ta este jurist? Noi avem rude în Chiºinãu.
Cum este mãtuºa ta? Voi aveþi fraþi studenþi.
Unchiul tãu este bãtrân? Ei, ele au un unchi bãtrân.
Mobila ei este modernã. Ea nu are bunicã.
Apartamentul nostru este bun. Ele n-au dicþionarul acesta.
Fotoliile voastre sunt în antreu. Acum n-ai lecþii.

Limba – mijloc de integrare socialã