Sunteți pe pagina 1din 13

42 PORTRETE LECÞIA 7

PORTRETE

I. VOCABULAR
○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○

a vrea ajutor blond câþi, câte


a avea nevoie de... an brunet
atenþie cuminte
ban dulce
bere gras
ciocolatã înalt
faþã larg
îngheþatã lung
leu mare
ochi mic
pãr nou
pâine vechi
verde

II. GRAMATICÃ
○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○

Genul ºi numãrul adjectivelor


Adjectivele cu 3 terminaþii
Adjectivele cu 2 terminaþii
Prezentul verbului a vrea
Numeralele cardinale (1–19)

III. ○ ○ INTENÞII COMUNICATIVE


○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○

Cum spunem cã avem nevoie d


dee ceva

IV. ○ ○ TEXT-SINTEZÃ
○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○

Limba – mijloc de integrare socialã


LECÞIA 7 PORTRETE 43

I. VOCABULAR
○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○

Încercãm
1. Gãsiþi cuvintele din vocabular care denumesc: produse alimentare, pãrþi ale corpului omenesc,
unitãþi monetare

2. Grupaþi cuvintele din vocabular în urmãtoarele clase:


cuvinte care denumesc însuºiri ale oamenilor
cuvinte care denumesc însuºiri ale lucrurilor
3. Priviþi persoanele ºi lucrurile din imagini ºi spuneþi cum sunt ele.

Modificãm

4. Formaþi pluralul cuvintelor ce urmeazã folosind numeralele un – doi, o – douã:


an, ban, ochi, faþã, ciocolatã, îngheþatã, pâine, leu.
5. Treceþi la plural cuvintele din propoziþiile de mai jos.

Model: Elevul este harnic. Elevii sunt harnici

Pâinea este bunã. Casa este modernã. Oraºul este frumos.


Copilul este deºtept. Bunicul este sãnãtos. Creionul este albastru.
Dicþionar de contexte minime

ochi albaºtri o cãmaºã


pãr bogat o carte de istorie
a avea o faþã frumoasã a vrea o revistã nouã
talent un apartament cu mobilã
o profesie bunã

Alcãtuim

6. Alcãtuiþi propoziþii.
bãiat în clasã
costum în dulap
acum revistã a fi sub masã
elev la tablã
sportivi pe stadion

Limba – mijloc de integrare socialã


44 PORTRETE LECÞIA 7

II. ○ ○GRAMATICÃ
○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○

Observãm

– Iatã un apartament. – Ce este acolo?


– Apartamentul este mic
mic? – Acolo este o casã.
– Da, apartamentul este mic
mic. – Casa este micã
micã?
– ªi camerele sunt mici
mici? – Da, casa este micã
micã.
– Da, ºi camerele sunt mici
mici.

Adjectivele cu 3 terminaþii
Singular Plural
masculin – -i mic mici
feminin -ã -i micã mici

Acordul adjectivului cu substantivul determinat

Singular Plural
masculin copac mic copaci micii
neutru creion mic creioane micii
feminin ã
fatã micã fete micii

7. Alcãtuiþi îmbinãri folosind cuvintele de mai jos.

Model: Magazin magazin mic – magazine mici


Bucãtãrie bucãtãrie micã – bucãtãrii mici

Birou, casã, oglindã, fereastrã, bancã, cretã, apartament, baie, dulap

Model: Cursant cursant nou – cursanþi noi


Clãdire clãdire nouã – clãdiri noi

Carte, apartament, dicþionar, fotoliu, cãmaºã

Observãm

– Iatã un apartament. – Ce este acolo?


– Apartamentul este mare
mare? – Acolo este o casã.
– Da, apartamentul este mare
mare. – Casa este mare
mare?
– Da, casa este mare
Adjectivele cu 2 terminaþii

Singular Plural mare mari


masculin -e -e mare mari
feminin -i -i

Limba – mijloc de integrare socialã


LECÞIA 7 PORTRETE 45

Acordul adjectivului cu substantivul determinat.

Singular Plural
masculin bãiat mare bãieþi mari
neutru oraº mare oraºe mari
feminin casã mare case mari

8. Alcãtuiþi îmbinãri folosind cuvintele de mai jos la singular ºi la plural.

Model: Actor actor mare – actori mari


Oglindã oglindã mare – oglinzi mari

Birou, dulap, bãiat, fatã, þarã, clãdire, camerã, salon, uºã, fiu, familie.

Model: Perete perete verde – pereþi verzi


Tablã tablã verde – table verzi
vechi vechi
Carte, oraº, cãmaºã, pulover, rochie, creion.
veche vechi
Model: Bloc bloc vechi – blocuri vechi
Canapea canapea veche – canapele vechi

Palton, masã, frigider, revistã, bloc, bluzã, pulover, carte

9. Citiþi dialogurile. Alcãtuiþi dialoguri similare.


– Iatã un salon. – Acesta este bunicul tãu?
– Salonul este mare? – Da, acesta este bunicul meu.
– Da, salonul este mare. – El este bãtrân?
– Da, el este bãtrân.
– Ce este acesta? – Aici este casa ta?
– Acesta este un scaun. – Da, aici este casa mea.
– Scaunul este vechi? – Casa ta este înaltã?
– Nu, scaunul este nou. – Da, casa mea este înaltã.
10. Alcãtuiþi dialoguri.

Model: – Eu am un frate. Dar tu?


– ªi eu am frate.

Eu am o sorã. Dar tu? Eu am copii. Dar tu? Noi avem manual de istorie. Dar dvs.? Noi
avem un frigider nou. Dar el? Ei au astãzi examen. Dar dvs.? Ea are o oglindã frumoasã. Dar
tu? Ei au creioane. Dar ele?

Model: – Andrei, Radu are frate?


– Da, are.
– Dar Mihai?
– Mihai n-are frate.

– Tu ai apartament? … – Dar ei? … – El are bunici? … – Dar ea? … – Tu ai adresa mea? …


– Dar numãrul meu de telefon? … – Fratele tãu are maºinã? … – Dar fratele lui? … – El are
familie? … – Dar ea? … – Dvs. aveþi bani? … – Dar ei? … – El are cãciulã? … – Dar tu? …

Limba – mijloc de integrare socialã


46 PORTRETE LECÞIA 7

11. Citiþi dialogurile ºi reproduceþi-le.


– Tu ai sorã? – Ce profesie ai?
– Da, eu am o sorã. – Sunt medic.
– Ea este micã? – Dar ce este soþia ta de profesie?
– Da, ea este micã. – Ea este profesoarã.
– Ea are o rochie albastrã?
– Nu, ea are o rochie verde.

12. Rãspundeþi la întrebãri folosind antonimele.

Model: – Victor este gras?


– Nu, Victor este slab.

Revistele acestea sunt noi? Familia lor este mare? Prietenul tãu este înalt? Casa voastrã
este veche? Bunicul tãu este bolnav? Acesta este un apartament mic? Acestea sunt niºte
fete scunde? El are un coleg înalt? Ei au copii mari?

Observãm

– Cine vrea bere? – Ce vrea copilul? – Vreþi vin?


– Eu vreau bere. – Copilul vrea acasã. – Nu vrem vin, vrem suc.
– Ce vrea el? – Ce rochie vreþi
vreþi? – Dar voi ce vreþi
vreþi?
– El vrea o pâine. – Vreau o rochie verde
verde. – Noi vrem apã mineralã.
Prezentul verbului a vrea

eu vreau noi vrem eu vreau o carte noi vrem o bere


tu vrei voi vreþi tu vrei un caiet voi vreþi ciocolatã
el vrea ei vor el, ea vrea o îngheþatã ei, ele vor ceai

13. Completaþi propoziþiile.


Eu vreau …, iar tu vrei … El vrea …, iar ea vrea …
Ei vor …, iar ele vor … Noi vrem …, iar ei vor …
Numeralele cardinale
a 1–10 b 11–19
1 – unu, una 6 – ºase 11 – unsprezece 15 – cincisprezece
2 – doi, douã 7 – ºapte 12 – doisprezece, 16 – ºaisprezece
3 – trei 8 – opt douãsprezece 17 – ºaptesprezece
4 – patru 9 – nouã 13 – treisprezece 18 – optsprezece
5 – cinci 10 – zece 14 – paisprezece 19 – nouãsprezece

Pronumele câþi? câte?

masculin câþi Câþi bãieþi sunt aici?


feminin câte Câte fete sunt acolo?

Limba – mijloc de integrare socialã


LECÞIA 7 PORTRETE 47

14. Priviþi imaginile ºi rãspundeþi la întrebãri.

Câþi pantofi sunt aici? Câte cãrþi sunt pe masã?


15. Rãspundeþi la întrebãri folosind numeralele de la 1 la 10.

Model: – Câþi ziariºti sunt în redacþie? (trei)


– În redacþie sunt trei ziariºti.

Câþi profesori sunt în clasã? (doi) Câte dicþionare sunt în dulap? (ºase) Câte fotolii sunt în
camerã? (trei) Câþi sportivi sunt pe stadion? (zece) Câte scaune sunt în bucãtãrie? (patru)
Câte mese sunt în salã? Câte reviste are Radu? (patru) Câþi ani are copilul lor? (ºapte)
Câþi ani are fratele lui? (nouã) Câte creioane are elevul? (opt) Câte pixuri vrei? (trei) Câþi
copii aveþi? (patru) Câte ciocolate vrea ea? (trei) Câte ziare vrei? (douã)

III.○ ○INTENÞII COMUNICATIVE


○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○

Cum spunem cã avem nevoie de ceva


Eu am nevoie de caiete. Noi avem nevoie de reviste.
Tu ai nevoie de cãrþi. Voi aveþi nevoie de gazete.
El, ea are nevoie de bani. Ei, ele au nevoie de mobilã.
16. Daþi rãspunsuri negative la întrebãrile de mai jos.

Model: – Ai nevoie de cãrþi?


– Nu, eu nu am nevoie de cãrþi.

Ai nevoie de frigider? Aveþi nevoie de tablouri? Au ei nevoie de ingineri? Au ele nevoie


de manuale? Au ele nevoie de jurist?
17. Rãspundeþi la întrebãri.

Model: – Cine are nevoie de ajutor?


– Noi avem nevoie de ajutor
ajutor..
Cine are nevoie de manuale? Cine are nevoie de cretã? Cine are nevoie de radierã? Cine
are nevoie de atenþie? Cine are nevoie de stilou? Cine are nevoie de medic?
Model: – De ce ai nevoie?
– Am nevoie de creioane.

De ce au ei nevoie? De ce aveþi nevoie? De ce are el nevoie? De ce are ea nevoie?

18. Alcãtuiþi dialoguri similare folosind cuvintele din dreapta.


– De ce are el nevoie? bani, ajutor
– Are nevoie de dicþionar. pâine, bere
– ªi tu ai nevoie de dicþionar? cãmaºã, pantaloni
– Nu, eu nu am nevoie de dicþionar. reviste, ziare
– Eu am nevoie de manual.

Limba – mijloc de integrare socialã


48 PORTRETE LECÞIA 7

IV. ○ ○SINTEZÃ
○ ○ ○ ○ ○ ○ ○

Portret de bãrbat, portret de femeie


Acesta este colegul meu. Numele lui este Victor Dumbravã. El este inginer. El este înalt ºi
slab. Are ochi negri ºi pãr blond. El are familie. Familia lui nu este mare.
Aici este casa lui. Este o casã mare ºi frumoasã. Lângã casã este un garaj. În garaj este o
maºinã nouã. Aceasta este maºina lui.
Acolo este firma lui. Este o firmã bogatã, cu un capital mare. Firma lui are mulþi clienþi.
Iatã ºi soþia lui. Ea este înaltã ºi frumoasã: are nas mic, ochi mari, pãrul negru ºi faþa albã. Ea
este o femeie harnicã. Ea este profesoarã.
Aceºtia sunt copiii lor: Radu ºi Mihaela. Radu are zece ani, iar Mihaela opt ani. Ei sunt elevi.
Ei sunt copii cuminþi. Lângã casã este ºcoala lor. Lângã ºcoalã este un stadion.
Acum pãrinþii sunt la serviciu, iar copiii lor la ºcoalã.
19. Daþi rãspunsuri scurte la întrebãrile de mai jos.

Model: – Victor este inginer? – Da.


– Victor este medic? – Nu.

Victor este profesor? Victor este scund ºi gras? Victor are ochi albaºtri?
Victor are pãr blond? Firma lui este o firmã sãracã, cu un capital mic? Lângã
casã este un parc? În garaj este o maºinã veche? Soþia lui este înaltã ºi
frumoasã? Soþia lui este o femeie harnicã? Soþia lui este bibliotecarã?
Copiii lor sunt studenþi? Acum copiii lor sunt la teatru?
20. Ascultaþi întrebãrile ºi daþi rãspunsuri în scris.
Ce este Victor? Cum este Victor? Unde este firma lui? Cum este firma lui? Ce este lângã
casã? Cum este soþia lui? Câþi copii are Victor? Ce sunt copiii lui? Câþi ani au copiii lor?
Unde sunt pãrinþii? Unde sunt acum copiii lor?

21. Citiþi textul. Alcãtuiþi texte similare în care sã vorbiþi despre unul dintre colegii dumneavoastrã.
Victor are o sorã. Numele ei este Maria. Ea este studentã la universitate. Ea are dicþionare ºi
manuale de limba românã.
Radu nu are sorã, el are un frate. Numele lui este Nicolae. Nicolae nu este student la universitate,
el este sportiv. El nu are manuale ºi dicþionare.
Învãþãm un proverb

N-aduce anul ce aduce ceasul.

Generalizãm

Modele comunicative Modele gramaticale


Am nevoie de ajutorul tãu. Aceasta este o familie mare.
Avem nevoie de un specialist bun. Am o casã mare.
Ei au nevoie de atenþia noastrã. Vreau o carte nouã.
El nu are nevoie de ajutor. Câþi copii sunt aici?
De ce are el nevoie? Câþi ani are el?
Aveþi nevoie de manuale noi? Câte reviste vreþi?

Limba – mijloc de integrare socialã


LECÞIA 8 LA STUDII 49

LA STUDII

I. VOCABULAR
○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○

a asculta absolvent licenþã azi, astãzi


a explica biologie liceu fix
a întârzia catedrã materie mult
a întreba chimie orar puþin
a învãþa colegiu orã spaþios
a repeta examen secþie superior
a rezolva exerciþiu sesiune
a sta facultate sfert cu
frecvenþã specialitate fãrã
gimnaziu studii sau
instituþie universitate
învãþãmânt ziaristicã
jumãtate
juridic

II. ○ ○ GRAMATICÃ
○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○

Prezentul indicativ al verbelor de conjugarea I fãrã sufix

III. ○ ○ INTENÞII COMUNICATIVE


○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○

Cum precizãm timpul

IV. ○ ○ TEXT-SINTEZÃ
○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○

Limba – mijloc de integrare socialã


50 LA STUDII LECÞIA 8

I. VOCABULAR
○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○

Încercãm

a învãþa a explica a asculta


1. Împãrþiþi substantivele din vocabular conform modelului:
Masculin Feminin Neutru
Un absolvent – doi absolvenþi O orã – douã ore Un examen – douã examene

O or
orãã = lecþie
Dicþionar de contexte minime O or
orãã = 60 min

Învãþãmânt mediu, învãþãmânt superior, ºcoalã primarã, ºcoalã medie,


facultate modernã, facultate de ziaristicã, salã mare, salã micã, salã
spaþioasã
tema cu 10 minute ora
a asculta lecþia a întârzia la ore a întreba tema
materia mult lecþia
radioul puþin
o melodie

Modificãm

2. Urmaþi modelul:

Aici este un profesor


profesor,, acolo sunt niºte profesori.

student ————————-
absolvent ————————-
medic ————————-
frate ————————-

I atã un profesor
profesor.. Profesorul este la tablã.
Iatã niºte profesori. Profesorii sunt în sala de curs.

student ________ ________ —————-


absolvent ________ ________ —————-
medic ________ ________ —————-
frate ________ ________ —————-

Limba – mijloc de integrare socialã


LECÞIA 8 LA STUDII 51

Aceasta este o universitate. Universitatea este veche.


Acestea sunt niºte universitãþi. Universitãþile sunt vechi.

facultate ____________ ___________ ___________


salã ____________ ___________ ___________
lecþie ____________ ___________ ___________
birou ____________ ___________ ___________

Alcãtuim

3. Alcãtuiþi propoziþii.

Clãdire înalt
Profesor frumos
ªcoalã a fi bãtrân
Student mare
Þarã harnic
Elev deºtept

4. Lucraþi în perechi:
Cine sunteþi dumneavoastrã? Cine este colegul dumneavoastrã? Ce studii are? Are el
familie? Cum este familia lui? Câþi fraþi are? Câte surori are? Unde este apartamentul
lui? Unde sunteþi? Câþi studenþi sunt în grupã?
5. Povestiþi despre colegul dumneavoastrã.

II. ○ ○GRAMATICÃ
○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○

Observãm

– Ce instituþie de învãþãmânt este aceasta?


– Aceasta este o universitate.
– Cine învaþã la universitate?
– La universitate învaþã studenþi.
– Ce explicã profesorii la lecþii?
– Profesorii explicã materia.

Modul indicativ. Timpul prezent. Verbele de conjugarea I

Eu rezolv ascult explic întreb învãþ


Terminaþiile Tu rezolvi asculþi explici întrebi înveþi
El, ea rezolvã ascultã explicã întreabã învaþã
– -ãm Noi rezolvãm ascultãm explicãm întrebãm învãþãm
-i -aþi Voi rezolvaþi ascultaþi explicaþi întrebaþi învãþaþi
-ã -ã Ei, ele rezolvã ascultã explicã întreabã învaþã

Limba – mijloc de integrare socialã


52 LA STUDII LECÞIA 8

Aplicãm

6. Urmaþi modelul:

Eu ascult lecþia. ªi tu asculþi lecþia.

Noi ascultãm lecþia. ªi voi ________ lecþia.


Ea ascultã radioul. ªi ele ________ radioul.
Tu asculþi muzicã. ªi ei _________ muzicã.
El ascultã dialogul. ªi noi ________ dialogul.

Eu repet tema. Voi repetaþi lecþia.

Tu nu _________ tema. Noi nu _________ lecþia.


El repetã cuvintele. Ei nu _________ cuvintele.
7. Alcãtuiþi dialoguri similare.
Model:
– Tu înveþi la universitate?
– Da, eu învãþ la universitate. liceu, colegiu
– Dar ea unde învaþã? gimnaziu, facultate
– Ea învaþã la ºcoalã.

8. Citiþi ºi reproduceþi dialogurile. Curs, cursuri = lecþie, or


orãã
– Profesorul de chimie întreabã mult?
– Nu, dumnealui întreabã puþin.
– Dar profesoara de biologie?
– Dumneaei întreabã mult.
– În ce salã de curs avem ore?
– În sala micã. Noi astãzi avem 3 cursuri. E mult sau puþin?
– E puþin. Noi avem 4 cursuri astãzi.
Verbele a sta ºi a întârzia la prezent
A sta A întârzia
Eu stau Eu întârzii
Tu stai Tu întârzii
El, ea stã El, ea întârzie
Noi stãm Noi întârziem
Voi staþi Voi întârziaþi
Ei, ele stau Ei, ele întârzie
9. Completaþi.
Eu stau la masã. Noi nu _________ la masã.
Noi stãm în salon. Voi nu _________ în salon.
El stã cu mama. Ea nu _________ cu mama.
10. Reproduceþi dialogul.
– Maria stã aproape? – Ea este aici?
– Nu, Maria stã departe. – Nu, ea nu este aici.

Limba – mijloc de integrare socialã


LECÞIA 8 LA STUDII 53

11. Alcãtuiþi îmbinãri:


carte, lecþie, profesor, studentã, salã. (frumos, bun, tânãr, mare, mic, vechi, nou, tânãr, elegant,
deºtept, harnic, blond, înalt, bãtrân, brunet).
12. Alcãtuiþi 5 propoziþii cu îmbinãrile obþinute la exerciþiul precedent.

III.○ ○INTENÞII COMUNICATIVE


○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○

Cum precizãm timpul


Structuri
Când nu ºtim cât e ceasul, întrebãm: Ce orã e? sau Cât e ceasul?
Este ora nouã fix. Este ora douãsprezece fix. Este ora optsprezece fix. E ora nouã ºi
jumãtate. E ora douãsprezece ºi un sfert. E ora optsprezece fãrã un sfert. Este ora nouã ºi
cinci minute. E ora opt ºi douãzeci de minute. E ora opt fãrã zece minute.
Când precizãm timpul zilei, folosim cuvintele:
astãzi, azi, acum, dupã cursuri, dupã masã.

Utilizãm

13. Spuneþi ce orã e.

IV. ○ ○SINTEZÃ
○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○

La studii
Universitatea este o instituþie de învãþãmânt superior. Ea are multe facultãþi ºi specialitãþi:
biologie, chimie, ziaristicã etc. La Universitate învaþã mulþi studenþi. Ei au cursuri dupã orar.
Astãzi studenþii sunt într-o salã spaþioasã. Ei stau la mese. Profesorul întreabã cine întârzie. El
explicã lecþia, iar studenþii ascultã. Dupã ore studenþii sunt la bibliotecã. Ei repetã materia.
Sesiunea e aproape. Studenþii au puþin timp.

14. Rãspundeþi la întrebãri:


– Ce este universitatea? – Unde stau studenþii?
– Ce este ºcoala? – Ce întreabã profesorul?
– Cine învaþã la universitate? – Ce explicã profesorul?
– Cine învaþã la ºcoalã? – Cine repetã materia?
– Unde sunt studenþii?

Vorbim

15. Întâlniþi doi tineri. Faceþi cunoºtinþã. Aflaþi cât mai mult posibil despre ei.

Limba – mijloc de integrare socialã


54 LA STUDII LECÞIA 8

Învãþãm un proverb

Ai carte, ai parte.

Generalizãm

Modele comunicative Modele gramaticale


Ce orã e? Eu ascult lecþia.
Cât e ceasul? Tu întrebi ceva.
Este ora douãsprezece ºi un sfert. El întârzie la lecþie.
Este ora nouã ºi jumãtate. Noi învãþãm la universitate.
Este ora opt fãrã zece minute. Voi repetaþi materia.
Azi avem ore de limba românã. Ei stau aproape.
Dimineaþa repet lecþia.
Dupã cursuri stau la bibliotecã.

Limba – mijloc de integrare socialã