Sunteți pe pagina 1din 15

LECÞIA 11 LA MUNTE 69

LA MUNTE

I. VOCABULAR
○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○

a apãrea aer munte adânc repede


a aranja agenþie nor balnear
a bea apã obosealã curat
a cãdea autocar pat fermecãtor
a dispãrea camerã plimbare strãin
a încãpea cazare portbagaj
a înregistra cãlãtorie recepþie
a mânca cheie soare
a pleca copac somn
când?
a putea limbã staþiune
de ce?
a rezerva loc traseu
a tãcea lunã valizã
a urca masã vârf
a vedea

II. ○ ○ GRAMATICÃ
○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○

Prezentul indicativ al verbelor de conjugarea a II-a


Construcþiile: a putea + infinitiv; se poate + infinitiv

III. ○ ○ INTENÞII COMUNICATIVE


○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○

Cum descriem o acþiune

IV. ○ ○ TEXT-SINTEZÃ
○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○

Limba – mijloc de integrare socialã


70 LA MUNTE LECÞIA 11

I. VOCABULAR
○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○

Încercãm

1. Formulaþi întrebãri la propoziþiile de mai jos.

La munte aerul este curat. Peisajul este fermecãtor.


Soarele este frumos. Traseul este lung. Somnul este
adânc. Turiºtii pleacã la plimbare. Noi urcãm în vârf de
munte.

2. Citiþi dialogurile pe roluri.


a b
– Cine pleacã la munte? – Mama lui Dan vrea o camerã cu 3 paturi?
– Familia Ionescu pleacã la munte. – Da, mama lui Dan vrea o camerã cu 3 paturi.
– Cine rezervã bilete? – Mama lui Radu rezervã o camerã cu 2 paturi?
– Tata rezervã bilete. – Nu, mama lui Radu vrea o camerã cu 4 paturi.
– Unde rezervã tatãl lui Dan bilete de cãlãtorie? – Unde rezervã ei camere?
– La agenþia de turism. – Ei rezervã camere la recepþie.
– Cine rezervã locuri la hotel?
– Mama rezervã locuri la hotel.

3. Restabiliþi replicile.
? Unde pleacã familia Ionescu?
Cumpãrãtorul intrã în magazin.
? De ce au ei nevoie?
El ia douã cutii de bomboane.
? Iau ºi ciocolatã?
O cutie de bomboane costã 30 de lei.
? Preferã marfã scumpã?
Da, cumpãrãtorul are nevoie
de multe produse. Preþul este convenabil pentru ei?

4. Continuaþi dialogurile.
– Unde urcã Dan? – Mama lui Dan urcã în autobuz. – Unde pleacã autocarul?
– Dan urcã în autocar. – Ce are în mânã mama lui Dan? – Autocarul pleacã la o staþiune
– Ce are Dan în mânã? – Are în mânã o valizã ºi o hainã. în munþi.
– Dan are în mânã o valizã. – – Unde plecaþi dvs.?
– Unde urcã mama lui Dan? –

Limba – mijloc de integrare socialã


LECÞIA 11 LA MUNTE 71

Modificãm

5 . Urmaþi modelul
modelul..
Model: aer aerul; munte muntele; masã masa;
plimbare plimbarea; cheie cheia.

pat, somn, an, ban, fecior, ajutor, bunic, fular, bloc;


perete, frate, pãrinte, prenume, nume, soare;
recepþie, femeie, lecþie, rochie, soþie, chimie, agenþie, baie;
bancã, valizã, salã, apã, cadã, casã, cãciulã, faþã, ºedinþã, uzinã, sorã;
clãdire, angajare, organizare, concediere.

Alcãtuim

Dicþionar de contexte minime

aer curat apã a mânca fructe a rezerva bilete


staþiune balnearã bere mult o camerã
peisaj fermecãtor a bea vin puþin
cazare ºi masã suc

6. Alcãtuiþi propoziþii.

Model: Funcþionara înregistreazã actele în anticamerã.

Ion a nota hainele în agendã


Eu a completa bomboane în birou
Noi a aranja formularul în cutii
Tu a lua orarul în valizã

II. ○ ○GRAMATICÃ
○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○

Observãm

– Ce vezi tu?
– Eu vãd niºte munþi.
– ªi ei vãd munþii?
– Nu, ei nu vãd munþii, ei vãd niºte copaci.
– Dar ce vedeþi voi?
– Noi vedem un autocar.
– Ce vãd turiºtii?
– Turiºtii vãd un peisaj de munte.

Limba – mijloc de integrare socialã


72 LA MUNTE LECÞIA 11

Prezentul indicativ al verbelor de conjugarea a II-a


A vedea (ã/e) A apãrea (ã/a)

– - em eu vãd noi vedem eu apar noi apãrem


-i - eþi tu vezi voi vedeþi tu apari voi apãreþi
-e – el, ea vede ei, ele vãd el, ea apare ei, ele apar

Aplicãm
7. Citiþi dialogurile:
a
– De unde apare soarele? De unde?
– Soarele apare de dupã nori.
– De unde apare luna?
De dupã
– Luna apare de dupã nori.
– De unde apar soarele ºi luna?
– Soarele ºi luna apar de dupã nori.

A dispãrea (ã/a)

eu dispar noi dispãrem


tu dispari voi dispãreþi
el, ea dispare ei, ele dispar
b
– Unde dispare soarele?
– Soarele dispare dupã nori.
– Unde dispare luna?
– Luna dispare dupã nori.
– Unde dispar soarele ºi luna?
– Soarele ºi luna dispar dupã nori.
A bea
eu beau noi bem
tu bei voi beþi
el, ea bea ei, ele beau

c d
– Eu beau apã mineralã. Tu ce bei? – Noi bem lapte. Voi ce beþi?
– ªi eu beau apã mineralã. – ªi noi bem lapte.
– Dar el ce bea? – Dar ei ce beau?
– ªi el bea apã mineralã. – Ei beau bere.

A cãdea (a/ã; d/z) A tãcea a/ã; c/œ

eu cad noi cãdem eu tac noi tãcem


tu cazi voi cãdeþi tu taci voi tãceþi
el, ea cade ei, ele cad el, ea tace ei, ele tac

Limba – mijloc de integrare socialã


LECÞIA 11 LA MUNTE 73

8. Puneþi verbele la forma cerutã de context.

Model: Eu (a bea) apã Eu beau apã

Valiza (a cãdea) din mânã. Soarele (a dispãrea) dupã nori. Noi (a bea) apã mineralã. Voi (a
bea) apã. Turiºtii (a bea) bere. Luna (a apãrea) de dupã nori. Tu (a bea) bere. Haina (a
încãpea) în valizã. Eu (a vedea) un hotel. Ei (a vedea) un autocar. Noi (a vedea) luna. Voi
(a vedea) soarele. Tu (a vedea) turiºtii.
9. Completaþi propoziþiile.

Model: Eu beau (ce? ) Eu beau lapte.

Eu vãd _____. Copilul bea_______. Noi bem _______. Voi beþi _______.
Turiºtii vãd ______. Noi vedem ______. Voi vedeþi _____. Tu vezi _____.
Observaþi ºi reþineþi:

lapte
apã mineralã un peisaj
A bea limonadã un autocar
ceai A vedea un copac
cafea un munte
bere un restaurant

în valizã
A încãpea (unde?) în autocar
în în dulap
din
dupã din mânã
de dupã A cãdea (de unde?) din portbagaj
din pat

de dupã nori
A apãrea (de unde?) de dupã hotel
de dupã copaci

dupã nori
A dispãrea (unde?) dupã hotel
dupã copaci
10. Alcãtuiþi propoziþii cu îmbinãrile de mai sus.
Construcþia a putea + infinitivul verbului

eu pot textul eu pot


tu poþi actele tu
el, ea poate documentele un document
examina (ce?) el, ea
noi putem tabloul semna (ce?) un contract
noi
voi puteþi manualul un act
voi
ei, ele pot situaþia ei, ele

Limba – mijloc de integrare socialã


74 LA MUNTE LECÞIA 11

eu pot
tu
el, ea la uzinã
noi lucra (unde? la ce?) la birou
voi la calculator
ei, ele

11. Citiþi ºi completaþi dialogurile.


a
– Eu pot examina textul. Dar tu poþi examina textul?
– Da, eu pot examina textul.
– Nu, eu nu________________________________

b
– Dana poate studia limbi strãine?
– Da, ea poate studia limbi strãine. Ce limbã studiazã ea?
– ________________________________________

c
– Voi puteþi semna un contract de angajare la serviciu?
– Da, noi putem semna un contract de angajare la
serviciu.
– Nu, noi nu putem semna contractul acesta.
– De ce?
– ________________________________________

d
– Colegii tãi pot desena un peisaj?
– Da, _________________________
– Nu, _________________________
12. Rãspundeþi la întrebãri.
1) un document
Ce putem semna? 2) __________________
3) __________________

1) dupã masã
Când puteþi organiza o conferinþã? 2) __________________
3) __________________

1) atent
Cum poþi examina un text 2) __________________
Se poate+verb
3) __________________
Nu se poate+verb
13. Alcãtuiþi dialoguri similare.
a b
– Fiþi amabilã, se poate intra aici? – Se poate desena pe tabla aceasta?
– Da, se poate. – Da, se poate.
– Nu, nu se poate. – Nu,____________

Limba – mijloc de integrare socialã


LECÞIA 11 LA MUNTE 75

III.○ ○INTENÞII COMUNICATIVE


○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○

Cum descriem o acþiune


Structuri

Cum? repede încet bine rãu atent

Cât? mult puþin

Utilizãm
14. Rãspundeþi la întrebãri.
Cum urcã turiºtii în munþi? repede / încet
Cum ascultã cursanþii? atent
Cum vede Dan? bine
Cum lucreazã colegul? repede / încet; bine /rãu.
15. Formulaþi întrebãri pentru fiecare propoziþie.
Autocarul urcã încet în munþi. Turiºtii vãd bine munþii. La munte copiii mãnâncã bine. Ei
beau mult lapte. Turiºtii beau puþinã apã. Soarele dispare încet dupã nori.

IV. ○ ○ SINTEZÃ
○ ○ ○ ○ ○ ○ ○

La munte
Familia Ionescu pleacã la munte. Mama aranjeazã hainele în valizã. Tata dã un telefon la agenþia
de turism ºi rezervã bilete de cãlãtorie. Mama rezervã locuri la hotel. Ei pleacã la o staþiune balnearã.
Acolo sunt ape minerale.
La munte este frumos. Dimineaþa soarele apare de dupã un vârf de munte. Autocarul urcã în
serpentinã. Peisajul este fermecãtor. Iatã staþiunea. Aici este un hotel ºi un restaurant. Dan ia cheia de
la recepþie.
Dupã cazare familia Ionescu ia masa. Apoi ei stau la aer curat. Dupã o plimbare lungã ei cad de
obosealã. La aer curat somnul este adânc.

16. Rãspundeþi la întrebãri.


Unde pleacã familia Ionescu?
Ce aranjeazã mama în valizã?
Unde aranjeazã mama hainele?
Ce rezervã tata?
Ce este la staþiunea balnearã?
Cum este la munte?
De unde apare soarele?
Cum este peisajul?
Ce este la staþiune?
Ce ia Dan de la recepþie?
Unde stau ei dupã masã?
Cum este aerul la munte?
Cum este somnul la aer curat?

Limba – mijloc de integrare socialã


76 LA MUNTE LECÞIA 11

17. Priviþi imaginea ºi descrieþi peisajul.

Situaþii de comunicare
Tatãl lui Dan dã un telefon la agenþia de turism. Întrebaþi ce rezervã el.
Învãþãm un proverb

Minte sãnãtoasã în corp sãnãtos.

Generalizãm

Modele comunicative Modele gramaticale


Dan urcã repede. Beau apã mineralã.
El vede bine. El vede un peisaj.
Ea deseneazã atent. Valiza încape în portbagaj.
Bunicul mãnâncã încet. Soarele dispare dupã nori.
Pot rezerva un loc la hotel.
Putem semna contractul.
Nu pot lucra la calculator.
– Se poate intra?
– Da, se poate.
– Nu, nu se poate.

Limba – mijloc de integrare socialã


LECÞIA 12 LA TEATRU 77

LA TEATRU

I. VOCABULAR
○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○

a aduce amator acela, aceea astã searã


a ajunge decor fiecare devreme
a aplauda informaþie interesant înainte
a cere lucru înapoi
a cunoaºte prieten pe jos
a duce pânã la seara
propunere
a face cu ce târziu
spectacol
a începe spectator ziua
a înþelege
a merge
a rãmâne
a rãspunde
a scrie
a spune
a trece

II. ○ ○ GRAMATICÃ
○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○

Prezentul indicativ al verbelor de conjugarea a III-a

III. ○ ○ INTENÞII COMUNICATIVE


○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○

Cum indicãm timpul unei acþiuni

IV. ○ ○ TEXT-SINTEZÃ
○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○

Limba – mijloc de integrare socialã


78 LA TEATRU LECÞIA 12

I. VOCABULAR
○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○

Încercãm

1. Scrieþi cuvintele în caiet. Gãsiþi în dicþionar traducerea lor.

2. Gãsiþi în prima coloanã cuvintele care numesc:


acþiuni legate de miºcarea în spaþiu; acþiuni legate de vorbire ºi de scriere; acþiuni
intelectuale.
3. Gãsiþi în prima coloanã antonimele cuvintelor: a sta, a întreba.

4. Citiþi cuvintele din coloana a patra ºi gãsiþi douã perechi de antonime.

5. Citiþi cuvintele din coloana a doua ºi grupaþi-le în urmãtoarele clase:


cuvinte care denumesc însuºiri ale oamenilor; cuvinte care denumesc însuºiri ale lucrurilor.

Modificãm

6. Puneþi la plural cuvintele din urmãtoarele îmbinãri.


decor frumos, propunere interesantã, lucru necesar, cãlãtorie lungã.

Alcãtuim

7. Gãsiþi în prima coloanã cuvintele care se pot îmbina cu cuvintele:


acasã, repede, încet.
8. Alcãtuiþi îmbinãri folosind cuvintele:
a face, interesant, propunere, a ajunge, târziu, acasã, a începe, lucru, devreme.

Dicþionar de contexte minime

acasã acasã
a rãmâne în oraº a ajunge la Chiºinãu
la bibliotecã devreme
la prieteni târziu

un bilet lecþia
a cere informaþii a înþelege o problemã
ajutor muzica
rãspuns totul

Limba – mijloc de integrare socialã


LECÞIA 12 LA TEATRU 79

II. ○ ○ GRAMATICÃ
○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○

Observãm
– Eu merg cu troleibuzul. ªi tu mergi cu troleibuzul?
– ªi eu merg cu troleibuzul.
– Dar ei cu ce merg
merg?
– Ei merg cu maºina.
– Eu ajung acasã ziua. Dar tu când ajungi acasã?
– Ajung acasã seara.
– Dar el când ajunge acasã?
– El ajunge acasã dimineaþa.

Prezentul indicativ al verbelor de conjugarea a III-a


Terminaþiile a face a ajunge a începe a merge a spune a rãmâne
– eu fac ajung încep merg spun rãmân
-i tu faci ajungi începi mergi spui rãmâi
-e el, ea face ajunge începe merge spune rãmâne
-em noi facem ajungem începem mergem spunem rãmânem
-eþi voi faceþi ajungeþi începeþi mergeþi spuneþi rãmâneþi
– ei, ele fac ajung încep merg spun rãmân

Observaþi care sunt terminaþiile verbelor de conjugarea a III-a la indicativ prezent.


Care forme ale verbelor de conjugarea a III-a coincid?

Aplicãm

9. Alegeþi forma potrivitã.


Dimineaþa eu (merg, merge) la serviciu. Pe stradã (trec,
trece) maºini ºi troleibuze. Eu (ajung, ajungem) acasã târziu.
Autobuzul nu (ajunge, ajung) pânã la staþie. Trenul (trece,
trec) prin Kiev. Eu nu (înþeleg, înþelege) tema. Nu (înþeleg,
înþelege) ce spui. El (cere, cerem) o carte. Iatã ce (cer,
cerem) ei. El (cere, cereþi) biletele. Vara nu (rãmânem,
rãmân) în oraº.

10. Alcãtuiþi propoziþii.

Model: A merge – eu, la serviciu; A rãmâne – el, acasã.


Eu merg la serviciu, iar el rãmâne acasã.
A merge – noi, înainte A merge – ei, înapoi
A merge – noi, la serviciu A merge – ei, la plimbare
A aduce – voi, cãrþi A aduce – ei, ciocolatã
A face – tu, o uºã A face – el, o fereastrã
iar
A cere – eu, un dicþionar A cere – tu, un manual
A trece – eu, pe lângã ºcoalã A trece – voi, pe lângã bibliotecã
A merge – ceasul meu, înainte A rãmâne – ceasul lui, cu cinci minute
A întreba – noi A rãspunde – ei

Limba – mijloc de integrare socialã


80 LA TEATRU LECÞIA 12

11. Rãspundeþi la întrebãri.

Model 1: – Mergi la universitate? – Da, merg la universitate.

Voi mergeþi la teatru? Ei merg la poºtã? Ele merg în fiecare zi la ºcoalã? Voi mergeþi în
fiecare dimineaþã la stadion? Ei merg în fiecare searã la concert? El merge în fiecare zi la
bibliotecã? Ei merg în fiecare searã în parc? Voi cunoaºteþi istoria?

Model 2: – Fiecare merge ziua la serviciu?


– Nu fiecare merge ziua la serviciu.

Fiecare merge seara acasã pe jos? Fiecare face propuneri interesante? Fiecare ajunge târziu
acasã? Fiecare începe devreme lucrul? Fiecare face dimineaþa gimnasticã? Fiecare cunoaºte
bine oraºul?

12. Daþi rãspunsuri negative la întrebãri.

Model: – Cunoºti adresa lui? – Nu, nu cunosc adresa lui.

Înþelegi ce spune profesorul? Voi faceþi tot ce spun pãrinþii? El cere cartea înapoi? Voi
rãmâneþi acasã? Ei merg seara la concert? Cunoºti oraºul acesta?
13. Rãspundeþi la întrebãri.
Când începe spectacolul? seara
Când pleacã ei în excursie? dimineaþa
Când face ea cumpãrãturi? ziua
Când ajungeþi la Kiev? devreme
Când începe concertul? seara
Când ajungi acasã? la ora ºapte
Câte limbi cunoºti? douã
Unde merge autobuzul acesta? la Iaºi
Cine aduce apã? ei
Cum este propunerea lui? interesantã
14. Alcãtuiþi dialoguri similare folosind cuvintele de mai jos.

– Cine merge acasã? T u mergi acasã?


Tu
Model: – Da, eu merg acasã.
– Dar Victor merge ºi el acasã?
– Nu, Victor nu merge acasã. El merge la facultate.

la ºcoalã, în parc, la teatru, la circ, la librãrie, la piaþã


15. Citiþi dialogurile. Alcãtuiþi dialoguri similare folosind cuvintele din dreapta.
a
– Unde mergi? la circ
– Merg cu prietenii la film. la spectacol
– Dar ei? la plimbare
– Ei merg la muzeu.
– Dar voi unde mergeþi?
– Noi mergem la concert.

Limba – mijloc de integrare socialã


LECÞIA 12 LA TEATRU 81

b
– Ce faci astãzi? la ºcoalã
– Dimineaþa merg la universitate. pe la rude
– Seara nu mergi la plimbare? la film
– Nu, seara rãmân acasã. la prietenul meu

16. Priviþi persoanele ºi lucrurile reprezentate în imaginile de mai jos ºi spuneþi ce fac ele.

17. Citiþi îmbinãrile în care se foloseºte verbul a scrie. Rãspundeþi la întrebãri.

un exerciþiu – Ce scrie elevul?


o dictare – Cu ce scrie studentul?
a scrie cu creionul – În ce scrie el?
cu cretã – Pe ce scrie ea? Verbul a scrie
Verbul
în caiet – În ce limbã scrie el?

18. Restabiliþi replicile din dialogurile de mai jos. eu scriu noi scriem
tu scrii voi scrieþi
– …? – …? el,ea scrie ei, ele scriu
– Radu scrie la tablã. – Elevii scriu o dictare.
– …? – …?
– El scrie un exerciþiu. – Ei scriu dictarea în caiete.

Pronumele acela, aceea

singular plural masculin feminim neutru


masculin acela aceia bãiatul acela fata aceea trenul acela
feminin aceea acelea bãieþii aceia fetele acelea trenurile acelea

Limba – mijloc de integrare socialã


82 LA TEATRU LECÞIA 12

19. Alcãtuiþi îmbinãri cu pronumele acela, aceea.

Model: Bãrbat bãrbatul acela; FFemeie


emeie femeia aceea

Spectacolul. Propunerea. Cutia. Hotelul. Traseul. Cumpãrãtorul. Cãlãtoria. Casa.


Vagonul. Exerciþiul. Caietul. Satul.
Cãmãºile. Bãrbaþii. Sportivii. Teatrele. Magazinele. Mesele. Cursanþii. Revistele.
Ferestrele. Dulapurile. Lecþiile.

20. Rãspundeþi la întrebãri.


Care este fratele tãu: acesta sau acela? Care este cartea ta: aceasta sau aceea? Care sunt
prietenii tãi: aceºtia sau aceia? Acesta este ºeful vostru sau acela? Aceasta este profesoara lor
sau aceea? Acesta este calculatorul tãu sau acela?

III.○ ○INTENÞII COMUNICATIVE


○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○

Cum indicãm timpul unei acþiuni

ziua în fiecare zi în fiecare an


Când? dimineaþa în fiecare dimineaþã în fiecare lunã
seara în fiecare searã

21. Rãspundeþi la întrebãri folosind de fiecare datã cuvintele din coloanele de mai sus.
Când eºti la serviciu? Când bei ceai? Când mergeþi la film? Când duci bãiatul la ºcoalã?
Când pleci la facultate?

22. Citiþi dialogurile.


– Seara eºti acasã? – El întârzie în fiecare zi?
– Da, sunt acasã în fiecare searã. – Da, el întârzie aproape în fiecare zi.

– Aveþi matematica în fiecare zi? – Ascultaþi muzicã în fiecare searã?


– Nu, nu avem matematica în fiecare zi. – Da, noi ascultãm muzicã în fiecare searã.

IV. ○ ○ SINTEZÃ
○ ○ ○ ○ ○ ○ ○

Prietenii merg la teatru


Radu ºi Mihai sunt mari amatori de teatru. Astãzi, dupã serviciu, ei merg la teatru. În seara asta
la Teatrul Naþional este un spectacol de Ion Luca Caragiale. Ei iau troleibuzul numãrul 10 din staþia
Casa Radio ºi merg opt staþii pânã la bulevardul ªtefan cel Mare.
Când ajung la teatru, ei întreabã domniºoara de la casa de bilete:
– Domniºoarã, aveþi bilete la spectacolul de astã searã?
– Da, avem.
– Aveþi ºi locuri la parter?
– Pentru astã searã avem locuri numai la balcon.
Prietenii iau douã bilete ºi cer un program. Ei trec pe la garderobã ºi intrã în sala de spectacole.
Aici sunt mulþi spectatori. Ei urcã la balcon, unde sunt locurile lor. Din program aflã ce actori
sunt în spectacolul acesta. În rolul principal este un actor talentat.

Limba – mijloc de integrare socialã


LECÞIA 12 LA TEATRU 83

E ora ºapte ºi cinci minute. Peste zece minute începe spectacolul. Este un spectacol interesant
cu un decor original. În antract, bãieþii merg la bufet unde iau un ceai cu biscuiþi.
Când cade cortina, spectatorii aplaudã. Dupã spectacol bãieþii merg împreunã pe jos spre
casã. Seara târziu prietenii ajung acasã.

în seara asta – сегодня вечером seara târziu – поздно вечером


în rolul principal – в главной роли cortina cade – занавес опускается
23. Gãsiþi în text rãspunsul la urmãtoarele întrebãri.
Unde merg prietenii dupã serviciu?
Ce spectacol este la teatru în seara asta?
Ce troleibuz iau bãieþii din staþia Casa Radio?
Câte staþii merg bãieþii pânã la bulevardul ªtefan cel
Mare?
Ce aflã bãieþii din program?
Cine este în rolul principal în spectacolul acesta?
Când începe spectacolul? Ce fac bãieþii în antract?
Când ajung prietenii acasã?
24. Întrebaþi-l pe colegul dumneavoastrã:
când este acasã; dacã merge în fiecare zi la serviciu;
când merge la serviciu; dacã trece în fiecare zi pe la pãrinþi;
când ajunge acasã; dacã înþelege ce spuneþi dumneavoastrã.
dacã merge în fiecare an la mare;
Joc de rol
Discutaþi cu persoana de la ghiºeu despre procurarea unui bilet.
Învãþãm un proverb

Orice lucru este bun la timpul sãu.

Generalizãm
Modele gramaticale
Modele comunicative – Când începe spectacolul?
Ziua sunt la serviciu. – Spectacolul începe la ora 8.
În fiecare searã fac o plimbare. – Când sunteþi acasã?
În fiecare an merg la mare. – Sunt acasã seara.
Dimineaþa fac gimnasticã. Eu pot scrie dictarea aceasta.
Seara ascult muzicã. Ce putem face?

Limba – mijloc de integrare socialã