Sunteți pe pagina 1din 16

98 O ÎNTÂLNIRE DE AFACERI LECÞIA 15

O ÎNTÂLNIRE DE AFACERI

I. VOCABULAR
○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○

a admira a cumpãra afacere câteva


a ajuta a întâlni domeniu câþiva
a anunþa a întâmpina întâlnire orice
a aºtepta a lãuda înþelegere oricine
a cãuta a observa om pe cine
a chema a recunoaºte pe cineva
a crede a vinde
calm
important

altfel
aºa
reciproc

II. GRAMATICÃ
○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○

Pronumele personale în acuzativ cu verbe la indicativ prezent

III. INTENÞII COMUNICATIVE


○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○

Cum spunem cã cineva are sau nu are dreptate

IV. TEXT-SINTEZÃ
○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○

Limba – mijloc de integrare socialã


LECÞIA 15 O ÎNTÂLNIRE DE AFACERI 99

I. VOCABULAR
○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○

Încercãm

1. Alcãtuiþi propoziþii folosind cuvintele din dreapta.


Eu admir biletele El cautã dicþionarul
Tu observi tabloul Noi cumpãrãm casa
2. Restabiliþi propoziþiile.
eu, peisajul, admir, munþi, din. observi, cineva, pe, tu. ascultaþi, pe, dvs., ºi, oricine, orice.

Dicþionar de contexte minime

Afacere convenabilã Om de afaceri A aºtepta pe cineva


Preþ convenabil Întâlnire de afaceri A cãuta ceva

Modificãm

3. Puneþi verbele din paranteze la prezent.


Eu (a admira) tabloul de pe perete.
Tu (a observa) cartea de pe masã.
Ea (a lãuda) spectacolul de la teatrul
„M. Eminescu”.
Voi (a cãuta) un coleg de grupã.
Ei (a invita) o colegã de facultate.

Alcãtuim
4. Completaþi dialogul.
– Ce faci aici? – ªtii cã azi la teatru este un spectacol bun? – Mergi la spectacol?
– Ascult ........ – Da, ....................... – Da, ....................

II. ○ ○ GRAMATICÃ
○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○

Observãm

– Tu mã asculþi atent? – Tu ne aºtepþi acolo?


– Da, eu te ascult cu mare atenþie. – Da, eu vã aºtept acolo.
– Mã înþelegi? – Dar pe ele le aºtepþi?
– Te înþeleg. – Nu, pe ele nu le aºtept.
– Dar pe el îl înþelegi?
– Da, îl înþeleg foarte bine.

Limba – mijloc de integrare socialã


100 O ÎNTÂLNIRE DE AFACERI LECÞIA 15

Pronumele personale în acuzativ (forma neaccentuatã). Folosirea formelor neaccentuate


ale pronumelor personale în acuzativ
Cine? Pe cine?

eu mã
te
tu te
îl
el îl
El, ea o cautã
ea o
ne
noi ne

voi vã
îi
ei îi
le
ele le

Aplicãm

5. Puneþi în locul punctelor formele neaccentuate ale pronumelor personale.


ne îl
te mã o
El ... aºteaptã vã Tu ... ajuþi
îl (pe cine?) (pe cine?)
ne
o îi îi
le le

6. Alcãtuiþi întrebãri ºi rãspundeþi.


în staþie

El aºteaptã Pe cine? lângã Banca


unde?
Naþionalã
în clãdire

7. Completaþi propoziþiile cu formele pronumelor personale neaccentuate.


Eu ... vãd. Tu ... rogi. Ea ... înþelege. Noi ... aplaudãm. Voi ... auziþi. Ei ... invitã.
Prietenul ... admirã. Mama ... ajutã. Profesorul ... anunþã. Colegii noºtri ... întâmpinã.
Soþul meu ... întâmpinã în staþie.
8. Înlocuiþi substantivele cu formele pronumelor personale neaccentuate.
Model: Eu (Ana) întâlnesc lângã cafenea
Eu o întâlnesc lângã cafenea.

Noi (Ana, Vladimir) ... întâmpinãm în staþie.


El (Ana) ... ajutã la bucãtãrie.
Tu (Dan) ... chemi la masa dvs.
Ea nu (Vladimir) ... recunoaºte.
Voi (coleg) ... pregãtiþi pentru o întâlnire cu directorul.

Limba – mijloc de integrare socialã


LECÞIA 15 O ÎNTÂLNIRE DE AFACERI 101

Observãm
– Te cautã un bãrbat la telefon.
– Pe mine?
– Da, pe tine
tine.
– Pe tine te aºteaptã prietenii în staþie? – ªi pe el îl aºteaptã?
– Da, pe mine mã aºteaptã. – Da, ºi pe el îl aºteaptã.
Folosirea formelor accentuate ºi neaccentuate ale pronumelor personale în
acuzativ.

pe mine mã
pe tine te
pe el îl
pe cine ? pe ea o + verb (prezent)
pe noi ne
pe voi vã
pe ei îi
pe ele le
Aplicãm
9. Deschideþi parantezele ºi completaþi propoziþiile.

Model: El mã (a întreba) ....... unde este apartamentul nr


nr.. 74.
El mã întreabã pe mine unde este apartamentul nr nr.. 74.

Eu îl (a chema).. ...... la telefon. Tu o (a invita) .. ....... la cafenea. Ea îl (a asculta) .. .......


atent. Noi îi (a verifica) .. ...... la lecþii. Dvs. mã (a angaja) .. ....... la serviciu? Voi ne (a lua)
.. ....... la mare?
10. Urmaþi modelul.
Te cheamã Maria? Da, pe mine mã cheamã Maria.

– Te ajutã pãrinþii? Da,..............................................................


– Îl cautã colegul? Da, .............................................................
– Te crede pe cuvânt. Da,……………………………………………
– Îi anunþaþi despre examen? Da,…………………………………
– Le admirã bãieþii? Da,..............................................................
11. Alcãtuiþi întrebãri ºi rãspundeþi.
Model: Aºtepþi pe cineva? O aºtept pe prietena mea.

a aºtepta, a crede, a chema, a cãuta, a întâlni, a lãuda.


Model: Cumperi ceva? Cumpãr o pâine
pâine.

a primi, a citi, a gãsi, a auzi, a aduce, a scrie.

Model: Cum este afacerea? Afacerea este bunã.

înþelegere, întâlnire, om, propunere, informaþie.


12. Citiþi dialogul ºi subliniaþi pronumele personale.
– Bunã ziua.
– Bunã ziua.

Limba – mijloc de integrare socialã


102 O ÎNTÂLNIRE DE AFACERI LECÞIA 15

– Spuneþi, vã rog, unde este strada Ion Creangã?


– La Buiucani. Ce vã intereseazã?
– Mã intereseazã magazinul „Cristina”.
– Da, este pe strada Ion Creangã. Puteþi merge cu troleibuzul nr. 22 pânã la cinematograful
„Flacãra”. Acolo gãsiþi magazinul care vã intereseazã.

Observãm

– O cãutaþi pe Elena?
– N-o caut pe Elena, îl caut pe Dan.
– Nu este. Îl aºteptaþi?
– Nu-l aºtept
aºtept, e târziu.
Verbe la forma negativã în construcþii cu pronumele personale în acuzativ

Nu + mã = nu mã vede Nu + vã = nu vã vede
Nu + te = nu te vede Nu + ne = nu ne vede
Nu + îl = nu-l vede Nu + îi = nu-i vede
Nu + o = n-o vede Nu + le = nu le vede

Aplicãm
13. Daþi rãspunsuri negative.
Îl crezi totdeauna? Îi întâmpini pe peron? Îl lauzi pe Ion? El o recunoaºte?
Mã aºteptaþi zece minute? Le vedeþi de aici?
14. Continuaþi dialogurile.
a b
– Este cineva aici? – Aveþi nevoie de ceva? Cineva persoanã
– Da, vã ascult. Doriþi ceva? – Pot cumpãra pâine? Ceva lucru
– Am nevoie de Ana. – Da, câte pâini doriþi?
– Ea vorbeºte cu cineva la telefon. – ..................................
– Cu cine?
– ....................................
c d
– Putem lua orice carte? – Cumpãraþi orice marfã?
– Da, puteþi lua orice carte. – Nu, noi nu cumpãrãm ................................
– Din orice domeniu?
– ................................ Oricine
e f
Orice
– Oricine ºtie informaþia aceasta? – Doriþi câteva cãrþi?
– Nu, ............................................. – Da, doresc douã cãrþi.
– .................................................
g
– Unde sunt colegii voºtri? Câþiva + substantiv masculin
– Câþiva sunt la Chiºinãu, iar câþiva sunt la Bucureºti. Câteva + substantiv feminin
– Câþi sunt la Bucureºti?
– ...........................................................................

Limba – mijloc de integrare socialã


LECÞIA 15 O ÎNTÂLNIRE DE AFACERI 103

15. Citiþi dialogul pe roluri.


– Salut, Dan! – Cu o persoanã importantã.
– Salut Ana. Tu eºti? – ªi eu caut o persoanã.
– Da, eu sunt. Ce mai faci? – E o întâlnire?
– Mulþumesc, bine. – Da, am o întâlnire.
– Unde locuieºti? – O clipã... Tu ai întâlnire la ora 9.45? ªi eu am o întâlnire de
– Stau în Chiºinãu. afaceri cu o doamnã pe care nu o cunosc ºi care nu mã cunoaºte.
– ªi ce faci aici? – Cum o cheamã?
– Am o întâlnire de afaceri. – Ana Grigorescu.
– Cu cine? – Pe mine mã cheamã Ana ºi eu sunt Grigorescu. E numele meu dupã soþ.
16. Întrebaþi pe colegul / colega dvs.
Cum vã cheamã? Mã cheamã ..............................
Cum te cheamã? ..................................................
Cum îl cheamã pe soþul dvs.? Pe soþul meu îl cheamã .............
Cum o cheamã pe soþia dvs.? Pe soþia mea o cheamã .............
Cum o cheamã pe fiica dvs.? ..................................................
Cum îl cheamã pe feciorul dvs.? ..................................................
17. Citiþi textul.
Este ora 9.45. Lângã Banca Naþionalã stã un bãrbat înalt într-un costum
negru. Are în mânã ziarul “Capitala”. Priveºte la ceas. Aºteaptã pe cineva.
Spre el vine o doamnã, dar el nu o observã.
18. Continuaþi textul.

III.○ ○INTENÞII
○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ COMUNICATIVE
○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○

Cum spunem cã o persoanã are sau nu are dreptate


Structuri

Tu ai dreptate. Tu n-ai dreptate. El are dreptate? Da, el are dreptate.


El are dreptate. El n-are dreptate. Crezi ca ea are dreptate? Da, ea are dreptate.
Dvs. aveþi dreptate. Dvs. n-aveþi dreptate. Eu am dreptate când spun cã... Da, tu ai dreptate.

Nu vorbim
aici, nu
e bine.

Ai dreptate.
Mergem la
cafenea ºi
vorbim.

Utilizãm
19. Rãspundeþi la întrebãri.

ªeful întotdeauna are dreptate?


Cine are dreptate în familie: soþul sau soþia?
Cine are dreptate: profesorul sau elevul?
Limba – mijloc de integrare socialã
104 O ÎNTÂLNIRE DE AFACERI LECÞIA 15

IV. ○ ○SINTEZÃ
○ ○ ○ ○ ○ ○ ○

O întâlnire de afaceri
Ana Grigorescu este un specialist bun. Acum ea este o femeie de afaceri. Ea are o librãrie pe
strada Alba-Iulia. Ea cumpãrã cãrþi, manuale la un preþ convenabil ºi le vinde în Chiºinãu. În
librãrie sunt multe cãrþi necesare din multe domenii: istorie, economie, culturã, politicã.
Dan Vasilescu este de asemenea din Moldova, dar are o afacere în România. El lucreazã la o
firmã care vinde cãrþi. Acum el este în Chiºinãu. Este ora 9.45. El are o întâlnire cu o doamnã pe
care n-o cunoaºte. Observã cã spre el vine o doamnã. Este colega lui de ºcoalã. E Ana Grigorescu,
care vine la aceastã întâlnire de afaceri. Acum ei sunt businessmeni ºi au o afacere convenabilã.

20. Rãspundeþi la întrebãri.

Ce este Ana Grigorescu?


Unde e librãria?
Unde vinde doamna Grigorescu cãrþi?
Ce fel de cãrþi sunt în librãrie?
Cine este Dan Vasilescu?
De unde este el?
De unde este ea?
El o cunoaºte pe Ana?

21. Lucraþi în perechi.

Ce întrebãri mai puteþi formula în baza textului?

22. Discutaþi despre afacerea dvs. sau a prietenilor dvs.

Învãþãm un proverb

Învaþã în tinereþe, ca sã ºtii la bãtrâneþe.

Generalizãm

Modele comunicative Modele gramaticale


Dan are o întâlnire de afaceri. Eu îl ascult atent. Cum vã cheamã?
Aºtept pe cineva. Tu o aºtepþi? Mã cheamã Ana.
Ascult orice informaþie. Noi vã aºteptãm lângã teatru. Cum îl cheamã pe bãiatul dvs.?
Admir peisajul. El o întâlneºte lângã cafenea. Pe bãiatul meu îl cheamã Petru.
Ei sunt businessmeni ºi au o Îi anunþaþi când veniþi? Cum o cheamã pe fatã?
afacere convenabilã. Nu-l cunoaºteþi? Pe ea o cheamã Lina.
Aveþi dreptate. N-o cunoaºteþi?
Nu aveþi dreptate.
Aveþi dreptate când spuneþi cã ...

Limba – mijloc de integrare socialã


RECAPITULARE 105

RECAPITULARE (lecþiile 11–15)


Dumneavoastrã deja cunoaºteþi:

Prezentul indicativ al verbelor de conjugarea a II-a:

A apãrea A bea A cãdea A dispãrea A vedea


apar beau cad dispar vãd
apari bei cazi dispari vezi
apare bea cade dispare vede
apãrem bem cãdem dispãrem vedem
apãreþi beþi cãdeþi dispãreþi vedeþi
apar beau cad dispar vãd

Construcþiia a putea + infinitivul verbului:


eu pot cânta noi putem lucra
tu poþi vedea voi puteþi pleca
el, ea poate semna ei, ele pot examina
Prezentul indicativ al verbelor de conjugarea a III-a:

A face A ajunge A începe A merge A spune


fac ajung încep merg spun
faci ajungi începi mergi spui
face ajunge începe merge spune
facem ajungem începem mergem spunem
faceþi ajungeþi începeþi mergeþi spuneþi
fac ajung încep merg spun

Prezentul indicativ al verbelor de conjugarea a IV-a fãrã sufix:

A dormi A veni A ºti A auzi A ieºi


dorm vin ºtiu aud ies
dormi vii ºtii auzi ieºi
doarme vine ºtie aude iese
dormim venim ºtim auzim ieºim
dormiþi veniþi ºtiþi auziþi ieºiþi
dorm vin ºtiu aud ies

ªi cu sufix:

A citi A gãsi A greºi A primi A rrãsfoi


ãsfoi
citesc gãsesc greºesc primesc rãsfoiesc
citeºti gãseºti greºeºti primeºti rãsfoieºti
citeºte gãseºte greºeºte primeºte rãsfoieºte
citim gãsim greºim primim rãsfoim
citiþi gãsiþi greºiþi primiþi rãsfoiþi
citesc gãsesc greºesc primesc rãsfoiesc

Limba - mijloc de integrare socialã


106 RECAPITULARE

Pronumele demonstrative de depãrtare: acela, aceea, aceia, acelea

Numeralele cardinale 20 – 9000

Pronumele personale în acuzativ cu verbe la indicativ prezent:

Pe mine mã cheamã mama. Pe noi ne cheamã pãrinþii.


Pe tine te aºteaptã prietenii. Pe voi vã aºteaptã profesorul.
Pe el îl cheamã un coleg. Pe ei îi invitã partenerii.
Pe ea o cheamã sora. Pe ele le angajeazã directorul.

Prepoziþiile: în, din, dupã, de dupã, la, de la, lângã

Dumneavoastrã deja puteþi:

Sã descrieþi o acþiune:
Cursanþii învaþã bine. Dan lucreazã repede. Trenul merge încet. Bunicul vede bine.
Sã indicaþi timpul unei acþiuni:
Dimineaþa fac gimnasticã. Ziua sunt la serviciu. Seara merg la teatru. În fiecare zi cumpãr pâine.
În fiecare an plecãm la Paris.
Sã precizaþi vârsta cuiva:
– Câþi ani ai? – Câþi ani aveþi?
– Am 25 de ani. – Am 40 de ani.
Sã exprimaþi durata unei acþiuni:
Lucreazã mult / puþin. Citeºte toatã ziua. Ele totdeauna sunt împreunã.
Sã spuneþi dacã cineva are sau nu are dreptate:
Aveþi dreptate. Sunt de acord. N-aveþi dreptate. Cred cã greºiþi.

Dumneavoastrã deja ºtiþi 569 de cuvinte.

Limba - mijloc de integrare socialã


LECÞIA 16 CAUT UN PRIETEN 107

CAUT UN PRIETEN

I. VOCABULAR
○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○

a accepta artã adesea adevãrat


a apãra domiciliu anual fals
a aprecia drum des suficient
a certa experienþã deseori trainic
a conduce prietenie la nevoie
a considera relaþie lunar
a contrazice sentiment rar alãturi de
a convinge stimã sincer aproape de
a pãstra singur în loc de
a preþui zilnic
a stima uneori
a susþine

II. ○ ○ GRAMATICÃ
○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○

Cazul acuzativ al substantivului


Prepoziþiile care cer cazul acuzativ

III. ○ ○ INTENÞII COMUNICATIVE


○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○

Cum indicãm cu cine realizãm o acþiune


Cum exprimãm periodicitatea unei acþiuni

IV. ○ ○ TEXT-SINTEZÃ
○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○

Limba socialã
mijloc de integrare – mijloc de integrare socialã
108 CAUT UN PRIETEN LECÞIA 16

I. ○ VOCABULAR
○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○

Încercãm

1. Pronunþaþi corect cuvintele din coloana a doua. Scrieþi douã cuvinte la alegere.

2. Alegeþi adjectivele care se îmbinã cu cuvântul prieten:


sincer, comod, modern, fals, elegant, bun, harnic, punctual, mediu, vechi, mic, scund
3. Alcãtuiþi îmbinãri de cuvinte.
sentiment zilnic afacere adevãrat
eveniment convenabil ºtire întâmplãtor
vizitã frumos prieten interesant

4. Citiþi propoziþiile ºi gãsiþi rãspunsul la întrebãri.


Prietenul lui scrie, citeºte, noteazã Ce specialitate are prietenul lui?
Colegul tãu convinge, contrazice, ceartã Cum este colegul tãu?
Anatol rãsfoieºte, rezervã, primeºte Unde este Anatol?

5. Jocul didactic “Cinci cuvinte”.


Unul numãrã pânã la cinci, altul numeºte cuvintele învãþate la lecþie.
6. Alegeþi imaginile care redau noþiunea de prietenie. Alcãtuiþi câte o propoziþie.

Dicþionar de contexte minime

prieten adevãrat a apãra (a susþine) prietenul


prietenie trainicã a cãuta un prieten
relaþie frumoasã a preþui o prietenie
prieten sincer a pãstra un prieten

Modificãm

7. Alcãtuiþi propoziþii cu adjectivele de mai jos.


sincer, adevãrat, scump, punctual
8. Spuneþi cum este prietenul dvs.

Model: Prietenul meu este bun ºi sincer


sincer..

Limba – mijloc de integrare socialã


LECÞIA 16 CAUT UN PRIETEN 109

9. Alcãtuiþi îmbinãri.
sentiment fals lucru scump
relaþie frumos experienþã bogat
prietenie adevãrat informaþie lunar

Alcãtuim

10. Alcãtuiþi cât mai multe propoziþii.

aceºtia tale
meu mele
Prietenul
nostru Prietena a fi
aceasta

mea
acestea acesta

11. Formulaþi întrebãri la propoziþiile alcãtuite.

II. ○ ○ GRAMATICÃ
○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○

Observãm

– Mergi des la teatru?


– Da.
– Cu cine mergi la teatru?
– Merg la teatru cu prietenul meu Alexandru.
– Spectatorii apreciazã spectacolul
spectacolul?
– Da, spectatorii apreciazã mult spectacolul
spectacolul.
– Preferi spectacolele bune?
– Da, este o mare fericire când vezi un spectacol bun.

Cazul acuzativ al substantivului

Substantive inanimate Substantive animate


Prietenul mãnâncã (ce?) bomboane. persoane necunoscute persoane cunoscute
Colegul admirã (ce?) florile. Caut (pe cine?) un prieten. O aºteptãm (pe cine) pe mama.
Eu vãd (ce?) un munte. Vãd (pe cine?) un profesor. Îl caut (pe cine) pe prietenul meu.
El vede (ce?) niºte copaci. Aºtept (pe cine?) pe un student. Îl vãd (pe cine) pe profesorul acesta.
Întreb (pe cine?) pe colege. Le întreb (pe cine) pe colegele voastre.
nume proprii
Îl contrazic pe Radu.
O stimez pe Rodica.

Limba socialã
mijloc de integrare – mijloc de integrare socialã
110 CAUT UN PRIETEN LECÞIA 16

Aplicãm

12. Construiþi modele asemãnãtoare cu verbele a apãra, a cãuta,


a aºtepta, a întâmpina, a observa, a invita.
pe un prieten
îl vãd pe cine? pe prietenul meu
pe un prieten vechi
13. Rãspundeþi la întrebãri folosind cuvintele din paranteze.

Model: Pe cine vedeþi voi? (turiºti) – Noi vedem niºte turiºti.


Pe cine vedeþi voi? (director) – Îl vedem pe directorul nostru.

Pe cine admirã ele? (coleg) Pe cine ajutã bãiatul? (bãtrân)


Pe cine cauþi tu? (frate) Pe cine ascultã funcþionarul? (ºeful)
Pe cine conduce tata? (oaspeþi) Pe cine întreabã profesorul? (elev)

Model: Ce vedeþi voi? (oraº, lunã) – Noi vedem un oraº. Noi vedem luna.

Ce admirã ele? (soarele) Ce aratã bãiatul? (album)


Ce cauþi tu? (caiet) Ce ascultã mama? (melodie)
Ce conduce tata? (troleibuz) Ce întreabã profesorul? (temã)
14. Alcãtuiþi propoziþii asemãnãtoare.
Le admir pe studentele acestea. Îl caut pe prietenul tãu. O apreciez pe colega Tamara. Îi conving pe
____________________ ____________________ ____________________ studenþii mei.
____________________ ____________________ ____________________ ______________
15. Restabiliþi propoziþiile.
uneori, vãd, pe, îl, tãu, prietenul, librãrie, la adevãrat, un prieten, accept, numai o relaþie, este,
frumoasã, prietenia
Prepoziþiile care cer acuzativul
pe O ascult pe mama. Pe cine o asculþi?
la Mergi acasã la prietenul tãu. La cine mergi acasã?
fãrã Este greu fãrã prieteni. Fãrã cine este greu?
dupã Mama vine dupã copil. Dupã cine vine mama?
cu Ea vine acasã cu tata. Cu cine vine ea acasã?
de Am nevoie de un prieten bun. De cine ai nevoie?
16. Completaþi folosind antonimele bine / rãu, uºor / greu.
Cu prieteni este____________ Fãrã prieteni este________
Cu serviciu este____________ Fãrã serviciu este________
Cu pãrinþi este_____________ Fãrã pãrinþi este_________
Cu familie este_____________ Fãrã familie este_________
17. Alcãtuiþi propoziþii potrivind cuvintele.
Eu ascult repede poezia
Tu explici bine angajarea
Voi învãþaþi atent agenda
Ele completeazã deseori lecþia
Ei semneazã ambalajul
Ea examineazã problema

Limba – mijloc de integrare socialã


LECÞIA 16 CAUT UN PRIETEN 111

18. Completaþi propoziþiile.


Este bine_____________un prieten adevãrat.
alãturi de
El vede numele lui_____________numele tãu.
Mircea vine___________fratele sãu. aproape de
________un ziar, el ia o revistã. în loc de
Casa este_____________universitate.
_____________pãrinþi este întotdeauna bine.

III.○ ○INTENÞII COMUNICATIVE


○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○

Cum indicãm cu cine realizãm o acþiune


Structuri
Eu discut cu soþul meu.
Tu vorbeºti cu prietenul tãu.
Ele glumesc cu colegii mei.
Voi mergeþi cu profesorul vostru în excursie..
El repetã tema cu fratele sãu.
Ea dialogheazã cu sora ei.
Ei examinezã planul cu specialistul nostru.

Utilizãm
19. Alegeþi varianta potrivitã
Model: Nu discut cu......., dar discut cu.........
Nu discut cu colegul meu, dar discut cu ºeful meu.

Nu discut cu _________ profesorul fratele


Nu vorbesc cu ________ vânzãtorul prietenul
Nu glumesc cu ________ inginerul bunica
20. Alcãtuiþi dialoguri similare.
– Cum îl cheamã pe prietenul tãu?
– Pe prietenul meu îl cheamã Victor.
– Prietenul tãu este din Chiºinãu?
– Da, locuieºte la Botanica. El lucreazã la o firmã. Are o specialitate bunã.
– Ce este el?
– El este manager. Are un birou frumos.
– Cu cine merge des la serviciu prietenul tãu?
– El merge la serviciu cu soþia sa.
– Lucreazã împreunã cu ea?
– Da, lucreazã la firma “Constructorul”. Ei merg la serviciu cu automobilul.
Cum exprimãm periodicitatea unei acþiuni

Structuri

rar deseori zilnic anual


Cât de des? des uneori lunar periodic

Limba socialã
mijloc de integrare – mijloc de integrare socialã
112 CAUT UN PRIETEN LECÞIA 16

21. Subliniaþi cuvintele care exprimã periodicitatea unei acþiuni.


Eu vorbesc rar cu pãrinþii mei.
Managerul organizeazã ºedinþe lunar.
Noi scriem zilnic în agendã.
Elevii vin anual la muzeul de istorie.
Îi întâlnesc uneori pe colegii mei la teatru.
Merg des dupã cumpãrãturi la magazinul universal.
El cautã deseori la librãrie cãrþi.
22. Rãspundeþi la întrebãri.
Ce fac zilnic studenþii ºi elevii? a face lecþii
Ce fac lunar ºefii firmelor ºi redactorii-ºefi ? a scrie un raport
Ce cautã deseori conducãtorii ºi managerii? a cãuta specialiºti buni
Ce organizeazã anual actorii de teatru ºi de cinema? a organiza festivaluri

23. Formulaþi (lucrând în grup) câte 2 – 3 întrebãri la temele: La magazin; La medic; În excursie.

24. Povestiþi despre prietenul dvs.

IV. ○ ○SINTEZÃ
○ ○ ○ ○ ○ ○ ○

Îl caut pe prietenul meu


Consider cã prietenia adevãratã este o relaþie frumoasã. Apreciez mult sentimentul acesta
fermecãtor. Eu cunosc bine ce este o prietenie curatã. Colegul meu de serviciu este un asemenea
prieten. Este redactor la un ziar. Deseori am nevoie de ajutorul lui. El este un om bun la suflet.
În seara aceasta mergem cu soþia la spectacolul “Îl caut pe prietenul meu”.
Este un spectacol despre doi prieteni vechi. Prietenii sunt binevoitori, atenþi. Stima lor este
reciprocã. Fiecare îl ajutã pe prietenul sãu. Ei sunt ºi parteneri de afaceri ºi înþeleg cã au
nevoie de prietenia aceasta.
Actorii sunt talentaþi, spectatorii apreciazã mult spectacolul. Ei îi aplaudã pe actori ºi pe regizor.

25. Selectaþi din text cuvintele care aratã :


calitãþi acþiuni persoane

26. Formulaþi întrebãri la text pe baza îmbinãrilor:


relaþie frumoasã
ajutorul lui
om bun la suflet
prieteni vechi
stimã reciprocã
calitãþile lor

Limba – mijloc de integrare socialã


LECÞIA 16 CAUT UN PRIETEN 113

Situaþii de comunicare
Examinaþi imaginea.
Alegeþi o persoanã care poate fi prietenul dvs. Comentaþi.

Raportaþi fiecare desen la cuvântul prieten.

Joc de rol
Imaginaþi-vã cã aþi întâlnit un prieten vechi de ºcoalã. Improvizaþi un dialog.
Învãþãm un proverb
Prietenul adevãrat la nevoie se cunoaºte.

Generalizãm

Modele comunicative Modele gramaticale


Alãturi de un prieten bun este bine. Vãd (ce?) copacul.
Eu discut cu soþul meu. Vãd (ce?) un copac.
Ei lucreazã cu un specialist bun. Vãd (pe cine) un student.
Îl vãd (pe cine?) pe prietenul meu.
Nu discut cu tata, discut cu mama.
Deseori merg la teatru cu prietenul meu. Cu cine? Merg cu prietenul.
Vorbesc rar cu managerul. Pe cine? Întreb pe un prieten.
Vizitez anual Muzeul Naþional. Fãrã cine? Este trist fãrã prieteni.
De cine? Am nevoie de prieteni.
Conducãtorul organizeazã lunar ºedinþe
La cine? Merg la prietenul meu.
de lucru.
Despre cine? Vorbesc despre profesorul nostru.

Limba socialã
mijloc de integrare – mijloc de integrare socialã