Sunteți pe pagina 1din 12

230 UN SFAT PENTRU AFACERI LECÞIA 31

UN SFAT PENTRU AFACERI

I. VOCABULAR
○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○

a asigura afecþiune alarmat iarãºi


a avertiza chin complicat
a calma fire emotiv
a complica gândire emoþionant
a discuta iertare emoþionat
a se emoþiona neplãcere liniºtit
a ezita persoanã nerãbdãtor
a ierta rãbdare pozitiv
a liniºti rezultat
a sfãtui sfat
soartã

II. ○ ○ GRAMATICÃ
○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○

Pronumele personale în acuzativ ºi dativ cu verbe


la imperfect

III. ○ ○ INTENÞII COMUNICATIVE


○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○

Cum liniºtim pe cineva care are emoþii

IV. ○ ○ TEXT-SINTEZÃ
○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○

Limba – mijloc de integrare socialã


LECÞIA 31 UN SFAT PENTRU AFACERI 231

I. VOCABULAR
○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○

Încercãm

1. Completaþi folosind cuvintele de mai jos.


a asigura (ce?)... a avertiza (când?)... a calma (pe cine?) ... a menþine (cum?) ... a sfãtui (de
ce?)...a discuta (cu cine?) ...
cu prietenul, mereu, de bine, liniºtea, pe mama, cu forþa
2. Formaþi îmbinãri posibile.
Fire liniºtititã calmã
Gândire negativã pozitivã
Soartã grea bunã
Sfat prietenesc bun
Persoanã emoþionatã nerãbdãtoare
3. Formulaþi întrebãri.
Din cauzã cã ne emoþionãm, greºim. Din cauzã cã ezitãm, nu facem lucrul la timp.
Din cauzã cã greºim, pierdem mult timp. Din cauzã cã nu lucrãm, avem neplãceri.
Din cauzã cã nu aveþi rãbdare, nu puteþi reuºi în afaceri.
Din cauzã cã sunteþi nerãbdãtori, nu înþelegeþi corect situaþia.
4. Alcãtuiþi îmbinãri ºi propoziþii.

a complica (ce?) relaþiile a calma (pe cine?) pe mama a avertiza (pe cine?) pe copil
viaþa pe pãrinþii noºtri pe prietenii tãi

Dicþionar de contexte minime

fire emotivã a avea emoþii


gândire pozitivã a menþine liniºtea
soartã fericitã a discuta o problemã
sfat prietenesc a complica lucrurile
om nerãbdãtor a fi emoþionat
a vorbi emoþionant
a vorbi calm

Modificãm

5. Deschideþi parantezele.
Eu (a pãstra, prezent) liniºtea în familia noastrã.
El (a ierta, perfectul compus) greºelile prietenului sãu.
Noi (a se emoþiona, imperfect) mult la examene.
Voi (a ezita, prezent) de fiecare datã când faceþi ceva.

6 . Alcãtuiþi dialoguri în baza imaginilor


imaginilor..

Limba – mijloc de integrare socialã


232 UN SFAT PENTRU AFACERI LECÞIA 31

II. ○ ○GRAMATICÃ
○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○

Observãm

– Ieri priveam spectacolul ºi îl întrebam pe colegul meu cine sunt actorii aceºtia foarte talentaþi.
El nu ºtia. Tu nu-i cunoºti?
– Când lucram la teatru, îi cunoºteam bine pe toþi. O vedeam des pe actriþa Nelly Cozaru, îl
salutam în fiecare zi pe actorul Petru Vutcarãu.
– Dar pe cine îl apreciai cel mai mult?
– Îi apreciam pe toþi. Le spuneam în fiecare zi cât de mult îi admir.

Pronumele personale în acuzativ cu verbe la imperfect

mã (pe mine) ne (pe noi)


El te cautã (pe tine) El vã cautã (pe voi)
îl (pe el) îi (pe ei)
o (pe ea) le (pe ele)

7. Puneþi în locul punctelor pronumele personale în acuzativ


acuzativ..
Tu ... convingeai repede. El ... cãuta la serviciu. Voi ... înþelegeaþi bine. Ele ... aºteptau la staþie.
Eu ... întâlneam la magazin. Noi ... invitam la masã.

8. Puneþi verbele la imperfect.


Maria(tu, a convinge) cã are dreptate. Pãrinþii (noi, a ierta) ca întotdeauna. Sora (tu, a ajuta)
cu plãcere în gospodãrie. Nepoþii nerãbdãtori (tu, a cãuta) în toatã ziua. Fratele (voi, a invita)
des la masã. Eu (voi, a aºtepta) în fiecare zi la facultate. Prietenele (voi, a anunþa) despre
examen.

9. Puneþi verbele la forma negativã.


Eu îl gãseam acolo. El vã anunþa la timp. Noi o cãutam aici. Ea ne aprecia mult. Ei le ajutau
deseori. Tu îi chemai în excursie. Eu vã invitam la teatru. Voi o întrebaþi despre cãlãtoria în
Franþa. Ei vã aºteptau la garã.

10. Continuaþi dupã model.

Model: Noi îl cãutam la facultate, iar ele nu-l cãutau.

Tu îl invitai ………….., iar ea nu ……..


Voi îi aºteptaþi ………...., iar noi nu ……
Eu vã chemam …………., iar ei nu ………..
Noi vã înþelegeam ………, iar ele nu ……….
Eu îi întrebam …………..., iar ea nu …………
Tu îi convingeai ……….., iar el nu …………

Limba – mijloc de integrare socialã


LECÞIA 31 UN SFAT PENTRU AFACERI 233

11. Puneþi verbele la imperfect.


Eu o (a întreba) de sãnãtate. Ti îl (a convinge) sã inveþe. El mã (a vedea) des la ore. Voi le (a privi)
des cu admiraþie. Ea vã (a chema) afarã. Noi îi (a obliga) sã cânte. Ei mã (a întâmpina) la staþie. Ele
ne (a acuza) mereu. Tu o (a certa) uneori. Ea îl (a invita) în ospeþie. Noi le (a lua) în excursie.

12. Deschideþi parantezele.

Model: El ... (a convinge) pe fratele meu.


El îl convingea pe fratele meu.

Mama ... (a certa) uneori pe fiu. Soþia ... (a aºtepta) mult pe soþul ei. Profesorul ... (a provoca)
des pe studenþi. Prietenul ... (a vedea) pe Andrei la staþie. Elevii ... (a felicita) cu plãcere pe
profesor. ªeful ... (a invita) pe lucrãtorii sãi la o cafea.
13. Înlocuiþi cuvintele din paranteze prin formele neaccentuate ale pronumelor personale.

Model: ... invit (pe sora mea) la teatru. O invit la teatru.

... aºtept (pe fratele meu) acasã. ... conduc (pe prietenul tãu) la staþie. ... invit (pe prietenii mei)
la circ. ... admir (pe sora ei). ... vãd (pe colegii lui).
Pronumele personale în dativ cu verbe la imperfect
îmi mie ne nouã
El îþi spunea þie El vã spunea vouã
îi lui le lor

14. Puneþi verbele la imperfect.


Tu îmi (a aminti) de ea. Ea îþi (a reproºa) minciuna. Eu vã (a comunica) ºtirea. El ne (a aduce)
ciocolatã. Noi le (a vinde) marfa. Voi ne (a cere) bani. Ei îþi (a dãrui) flori. Ele îi (a spune)
poveºti.
15. Alcãtuiþi propoziþii.
Eu îmi a darui bijuterii Noi ne a transmite o informaþie
Tu îþi a arãta casa Voi vã a încredinþa un secret
El a comunica rezultatul Ei a o oferi cadouri
îi le
Ea a prezenta colegul Ele a rãspunde la întrebãri
16. Puneþi în locul punctelor pronumele personal în dativ
dativ..
Eu ... fãceam mult bine. Tu ... explicai tema. El ... desena o floare. Ea ... semna contractul. Noi...
rezervam un loc. Voi ... cumpãraþi o carte. Ei ... recomandau spectacolul acesta. Ele ... aduceau
mâncare. El ... construia o casã. Ea ... expedia scrisori.
17. Alcãtuiþi propoziþii punând verbele date la imperfect cu pronume personale în dativ
dativ..
a reproºa greºeala, a deschide uºa, a indica un tratament, a dori sãnãtate, a Lor le spuneam
pregãti cina, a datora bani, a rãspunde la scrisoare, a cântãri marfa, a restitui
Le spuneam
banii, a dãrui flori, a ceda locul.
Ei îi spuneam
18. Deschideþi parantezele. Îi spuneam

Model: Tata (a arãta, lor) tabloul. Tata le arãta tabloul.


Tata

Limba – mijloc de integrare socialã


234 UN SFAT PENTRU AFACERI LECÞIA 31

Prietenul (a aduce, mie) un cadou frumos. Soþia (a pregãti, lui) o supã delicioasã. Profesorul (a
demonstra, nouã) cum lucreazã calculatorul. Aneta (a spune, lor) noutatea. Nepotul (a expedia,
ei) o felicitare frumoasã. ªeful (a rãspunde, vouã) foarte supãrat.
19. Completaþi cu pronumele personale în acuzativ sau în dativ
dativ.. Alcãtuiþi întrebãri.
Tu ..... ascultai atent (pe cine?) Tu ... spuneai poezia (cui?)
Ea ... explica bine (cui?) El ... ajuta în gospodãrie (pe cine?)
Noi ... întrebam des (pe cine?) Ei ... învãþau sã conducã (pe cine?)
Voi ... sfãtuiaþi binevoitor (pe cine?) Eu ... concediam (pe cine?)
El ... certa supãrat (pe cine?) Noi ... aduceam mere (cui?)
Ele ... rãspundeau (cui?) Voi ... vedeaþi la circ (pe cine?)
20. Rãspundeþi la întrebãri.

Model: Ce fãceam? A spune (ei, o noutate)


Îi spuneam ei o noutate.

Ce fãceau? a cânta (nouã o melodie)


Ce fãcea? a spune (mie o istorie)
Ce fãceaþi? a rãspunde (lor la întrebare)
Ce fãceam? a povesti (vouã un roman)

III.○ ○INTENÞII COMUNICATIVE


○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○

Cum liniºtim pe cineva care are emoþii


Structuri

Fii mai calm. Totul e bine. Fii pe pace.


Nu te neliniºti. Nu este nimic grav.

Utilizãm

21. Citiþi ºi reproduceþi dialogul.


– Am întârziat la ºedinþã !
– Fii mai calm! ªedinþa nu a început la timp.
– Da, dar am fost deja avertizat de ºef!
– Nu te neliniºti, cã ºi ºeful a întârziat!
– Nu se poate !
– Ba da, aºa cã totul va fi bine!
– Sunt bucuros! Nu voi avea neplãceri.
22. Alcãtuiþi dialoguri utilizând structurile de mai sus.

23. Formulaþi (lucrând în grup) câteva sfaturi (3–4) pentru a reuºi:


(lucrând
în afaceri în sport
Te sfãtuiesc sã ... E bine sã ...
Îþi propun sã ... Învaþã sã ...
Trebuie sã ... Nu este rãu sã …
Nu trebuie sã … În fiecare zi nu uita sã …

Limba – mijloc de integrare socialã


LECÞIA 31 UN SFAT PENTRU AFACERI 235

IV. ○ ○ SINTEZÃ
○ ○ ○ ○ ○ ○ ○

Reuºita mea în afaceri


Când discutam despre afaceri, priveam într-un punct pe fruntea partenerului. Îmi menþineam
privirea pe punctul acela ºi cream o atmosferã serioasã, iar partenerul îºi dãdea seama cã afacerea
mã intereseazã. Aveam o regulã: sã privesc numai în ochii partenerului. Doar aºa îi demonstram
partenerului cã sunt calm ºi aveam controlul asupra discuþiei. Amândoi ne bucuram de succes.
Am recomandat regula aceasta ºi colegilor. Rezultatul a fost neaºteptat: succesul în afaceri depinde
de respectarea unor reguli elementare.
24
24.. Alegeþi regula de care depinde succesul în afaceri.
a avertiza des partenerul;
a discuta calm cu partenerul;
a avea multã rãbdare în discuþie;
a fi alarmat ºi emoþionat;
a privi partenerul în faþã;
a rãspunde la toate întrebãrile partenerului.
25. Descrieþi imaginile folosind cuvintele date.

îl convingeam
îi arãtam
nu îi ascultam
mã certa

Învãþãm un proverb

Cine aleargã dupã doi iepuri, nu prinde nici unul.

Generalizãm

Modele comunicative Modele gramaticale


Nu te neliniºti! El a venit la timp. Ei mã întrebau de unde vin.
Totul e bine. Fratele ne ajuta mult în lucru.
Fii mai calm! ªedinþa nu a început. Deseori sora te cãuta la facultate.
Nu este nimic grav. Fetele le expediau câte douã
Fii pe pace, Andrei ºtie sã facã lucrul scrisori în fiecare sãptãmânã.
acesta. Uneori prietenul îmi reproºa cã
nu spun adevãrul.

Limba – mijloc de integrare socialã


236 CUM VA FI VREMEA LECÞIA 32

CUM VA FI VREMEA

I. VOCABULAR
○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○

a se abate aºteptare mulþumit desearã


a ateriza avion personal mâine
a comenta cursã rapid poimâine
a da dovadã de gara auto
a decola hârtie probabil cã
a se manifesta îndoialã
e posibil sã lume peste
a preciza plecare
a se rãtãci vamã

II. ○ ○ GRAMATICÃ
○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○

Viitorul I

III. ○ ○ INTENÞII COMUNICATIVE


○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○

Cum spunem despre o acþiune care va avea loc în viitor


Cum spunem despre o acþiune probabilã

IV. ○ ○ TEXT-SINTEZÃ
○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○

Limba – mijloc de integrare socialã


LECÞIA 32 CUM VA FI VREMEA 237

I. VOCABULARUL
○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○

Încercãm

1. Formaþi îmbinãri ºi alcãtuiþi propoziþii.


a preciza ora ora de plecare
a ateriza pe aeroport sala de bagaje
a se abate de la temã birou de aºteptare
a da dovadã de eroism

2. Alcãtuiþi întrebãri ºi rrãspundeþi.


ãspundeþi.
Când (a decola) avionul? ... Când (a ateriza) avionul? ... Voi (a preciza) ce? ... Dvs. (a comenta)
ce? ... Ei (a ajuta) pe cine? ... El (a se manifesta) cum? ...
3. Lucraþi în perechi. Scrieþi 5 cuvinte învãþate la lecþia precedentã ºi 5 cuvinte învãþate la lecþia
de azi. V erificaþi-vã reciproc.
Verificaþi-vã
Dicþionar de contexte minime

A se abate de la regulã salã de aºteptare


a da dovadã de rãbdare birou de bagaje
a comenta un eveniment gara auto
a se manifesta ca un bun tren rapid
specialist tren personal

Modificãm

4. Formaþi cuvinte noi dupã formula verb + re.

Model: a comenta – comentare

a decola – ................... a preciza – ...................


a ateriza – ................... a se abate – ...................

II. ○ ○GRAMATICÃ
○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○

Observãm

– Ce vei face mâine?


– Mâine voi merge la plajã.
– Pe mâine au transmis vreme rece.
– Mâine va fi rece?
– Nu sunt sigurã, dar aºa am auzit.
– Dar tu când vei fi liberã?
– Dupã ce voi termina referatul.
– Poate mergi cu noi?
– Poate voi merge sâmbãtã, dacã va fi cald.

Limba – mijloc de integrare socialã


238 CUM VA FI VREMEA LECÞIA 32

Viitorul I
Afirmativ Negativ
eu voi nu voi
tu vei nu vei
el, ea va + infinitiv nu va + infinitiv
noi vom nu vom
voi veþi nu veþi
ei, ele v o r nu vor

a discuta a studia a aduce a citi a spune


eu voi discuta voi studia voi aduce voi citi voi spune
tu vei discuta vei studia vei aduce vei citi vei spune
el, ea va discuta va studia va aduce va citi nu va spune
noi vom discuta vom studia vom aduce vom citi vom spune
voi veþi discuta veþi studia veþi aduce veþi citi veþi spune
ei, ele vor discuta vor studia vor aduce vor citi vor spune

Aplicãm

5. Puneþi verbele la viitor


viitor..
Noi (a ajunge) la aeroport peste 2 ore. (a lua) bilete de la casã. Acolo (a aºtepta) 30 de minute,
apoi (a urca) în avion. (a prezenta) biletele ºi paºapoartele. (a lua loc) în salon ºi avionul (a
decola) la ora 16.00. Avionul (a ateriza) pe aeroportul din Paris la ora 19.00.
6. Citiþi ºi continuaþi textul în lanþ.
Dacã voi avea bani, voi merge la mare. Dacã vei fi mulþumit, vei fi liniºtit.
Dacã vei merge la mare, vei fi mulþumit. Dacã vei fi liniºtit, vei fi sãnãtos.
.................................................................. .......................................................
7. Dialogaþi.
– Veþi preciz
preciza ceva?
– Da, vreau sã precizez ora de plecare a trenului.
– Unde mergeþi?
– Merg la biroul de informaþii.

– Ce veþi face vara?


– Vom pleca la mare, dacã va fi timp bun. Dar voi ce
veþi face
face?
– Noi nu vom pleca la mare. Cred cã vom merge la
munte.
8. Continuaþi dialogul.
– Vara aceasta vom merge la Marea Neagrã.
– Acolo va fi multã lume. Sã fiþi atenþi sã nu se rãtãceascã copilul.
– Vom fi foarte atenþi, ºi apoi copilul nostru e deja bãiat mare.
– Când veþi pleca?
– …………………….
9. Gãsiþi ºi alte rrãspunsuri
ãspunsuri la întrebãrile din dialoguri.

10. Alcãtuiþi un dialog asemãnãtor utilizând verbele din vocabular la viitor


viitor..

Limba – mijloc de integrare socialã


LECÞIA 32 CUM VA FI VREMEA 239

11. Puneþi verbele din paranteze la viitorviitor..


Dacã (a câºtiga) la loterie, (a cãlãtori) în jurul lumii ºi (a vedea) multe monumente de artã. Sper
cã (a fi) mulþumit de cãlãtorie. Dacã (a ploua) ºi (a fi) frig, nu (a merge) la mare. Iar dacã (a fi)
cald ºi bine, noi (a pleca) la odihnã la Constanþa cu toatã familia. Credem cã vara aceasta (a nu)
fi rece ºi (a nu ploua)... Ieri am ascultat prognoza meteo ºi am aflat cã timpul (a fi) frumos, de
aceea (a merge) la mare.
12. Rãspundeþi la întrebãri.
ce? .................... unde? ....................
Veþi câºtiga cât? .................... cu cine? ....................
Veþi cãlãtori
la ce? .................... cu ce? ....................
când? ....................
Observãm
Verbul a vrea la prezent Verbul a cumpãra la viitor
Eu vreau ciocolatã. Eu voi cumpãra ciocolatã.
Tu vrei apã mineralã. Tu vei cumpãra apã mineralã.
Ea vrea suc. Ea va cumpãra suc.
Noi vrem liniºte. Vom face mâncare.
Dvs. vreþi bere. Veþi cãuta bere.
Ei vor o maºinã nouã. Ei vor cumpãra o maºinã.
13. Completaþi.

Model: Ei vor casã. Ei vor cumpãra o casã

Eu vreau o maºinã. Ele vor blãnuri. Ei vor calculator. Ele vor televizor. El vrea ceas. Ea vrea lapte.
Ele vor cafea. Tu vrei lapte. Noi vrem îngheþatã.
14. Transformaþi propoziþiile.
Transformaþi

Model: Eu voi preciza planul. Eu voi putea preciza planul.


Eu voi putea sã precizez planul.

El va comenta cazul. Eu voi examina datele. Voi veþi expedia scrisorile mâine. Ele vor învãþa
limba românã. Tu vei gãsi resursele necesare pentru proiect. Voi veþi parcurge distanþa aceasta în
trei ore. Copilul va adormi repede.
Situaþii de comunicare
15. Spuneþi ce veþi face dacã:
Aþi câºtigat la loterie 12 mii de lei. Unde veþi merge? Cu ce veþi cãlãtori? Cu cine veþi pleca?
Motivaþi-vã opþiunea.
Aveþi program liber pentru desearã?
Vã sunã colegul ºi vã spune cã trebuie sã veniþi urgent la
serviciu, deºi aveþi liber.
Poimâine trebuie sã plecaþi la mare. Aþi promis copiilor cã
veþi merge la Constanþa, dar nu aþi ridicat salariul ºi nu aveþi
bani.
16. Lucraþi în grup.
Alcãtuiþi întrebãri în baza imaginii.
Rãspundeþi la întrebãrile colegilor.
Alcãtuiþi un text în baza imaginii.

Limba – mijloc de integrare socialã


240 CUM VA FI VREMEA LECÞIA 32

III.○ ○INTENÞII COMUNICATIVE


○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○

Cum spunem despre o acþiune care va avea loc în viitor


Mâine va fi......................
Ce va fi mâine? Poimâine va avea loc..........
Ce va avea loc poimâine? Sãptãmâna viitoare va avea loc.......
Ce va fi peste un an? La anul viitor va fi....................
Ce va fi peste douã zile? Peste un an va fi..................
Peste douã zile va fi .............

Cum spunem despre o acþiune probabilã

E posibil sã aibã loc ceva? E posibil sã .................


E posibil sã fie ceva. E posibil cã.....................
Probabil cã.......................
17. Selectaþi verbele la viitor
viitor..
– ªtii cum va fi vremea mâine?
– Mâine va fi o zi caldã cu soare.
– Atunci vom putea merge cu toþii la mare.
– Sigur, vom putea merge la mare.
– Vei merge mâine la piaþã sã cumperi produse pentru cãlãtorie?
– De ce? Nu vom gãsi acolo?
– E posibil cã nu vom avea timp sã mergem pe la magazine.

– Eºti sigur cã va veni autobuzul?


– Da, autobuzul va fi aici exact la timp.
– Dar eºti sigur cã vom ajunge la timp?
– Da, totul va fi bine ºi veþi ajunge la timp la mare.
18. Alcãtuiþi propoziþii.
a întârzia la tren (noi)
a avea oaspeþi (voi) a avea îndoeli (tu)
E posibil sã a se întâlni cu colegul (eu) E posibil cã a se rãtãci (ele)
a discuta cu ºeful (ei) a se bucura de succes (el)

19. Spuneþi cum va fi timpul mâine în baza prognozei meteo.

IV. ○ ○ SINTEZÃ
○ ○ ○ ○ ○ ○ ○

În vacanþã
E varã. E cald ºi e bine. Am promis copiilor încã din iarnã cã vara aceasta vom pleca la odihnã
la mare, la Constanþa. Mai sunt câteva zile pânã la concediu. Ana ºi Daniel mereu întreabã când
mergem.
Îmi amintesc cã atunci când eram copil, ne duceam cu pãrinþii pe malul mãrii. Ne jucam mult
în apã, de aceea mama ne certa. Ne plãcea foarte mult aceasta perioadã de vacanþã.
Împreunã cu soþia am mers la agenþia de voiaj sã cumpãrãm bilete ºi sã hotãrâm cu ce vom
pleca. La agenþie ne-au întrebat unde dorim sã mergem la odihnã. Sigur cã am cumpãrat bilete
de cãlãtorie la Constanþa, pentru cã acolo e cel mai bine. Dupã aceasta am mers la piaþã ºi am
fãcut cumpãrãturile necesare. Vom pleca poimâine. Plecarea este la ora 6.30, cu trenul rapid
Chiºinãu – Constanþa.

Limba – mijloc de integrare socialã


LECÞIA 32 CUM VA FI VREMEA 241

20. Selectaþi din text:


verbele la imperfect verbele la perfectul compus verbele la viitor
21. Gãsiþi în context echivalentul expresiei a-ºi aduce aminte
22. Gãsiþi în text rrãspunsurile
ãspunsurile la întrebãrile de mai jos.
Ce anotimp este?
Ce au promis pãrinþii copiilor?
Unde vor pleca ei la odihnã?
Ce îºi aminteºte tata?
Unde s-au dus pãrinþii Anei ºi ai lui Daniel? Ce vor ei sã
cumpere?
Când vor pleca ei?
La ce orã este plecarea?
Cu ce vor pleca ei la odihnã?
Învãþãm un proverb

Ziua bunã se cunoaºte de dimineaþã.

Generalizare

Modele comunicative Modele gramaticale


Noi credem cã nu va ploua ºi nu va fi Eu voi comenta punctul meu de
frig. vedere.
Mâine va fi o zi caldã ºi cu soare. Tu vei da dovadã de multã înþelegere.
Vara aceasta vom merge la Constanþa. El va veni mâine.
Poimâine va avea loc o ºedinþã. Noi vom merge la mare.
Sãptãmâna viitoare vom pleca la odihnã. Voi veþi fi specialiºti buni.
Peste cinci luni vom termina cursurile. Ei nu vor avea îndoeli.

Limba – mijloc de integrare socialã