Sunteți pe pagina 1din 13

242 GENERAÞIA DE IERI, GENERAÞIA DE AZI LECÞIA 33

33

GENERAÞIA DE IERI, GENERAÞIA DE AZI

I. VOCABULAR
○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○

a (se) compara bicicletã argumentat


a contacta buzunar ascultãtor
a corecta educaþie corect
a se deosebi explicaþie liber
a educa generaþie
a exista hotãrâre
acelaºi
a influenþa obligaþie
aceeaºi
a interzice politeþe
a se iubi respect
a se îndoi sinceritate aproximativ
a se întrece cam
a preveni

II. ○ ○ GRAMATICÃ
○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○

Viitorul I al verbelor pronominale


Adjectivul ºi pron umele demonstrativ de identitate
pronumele

III. ○ ○ INTENÞII COMUNICATIVE


○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○

Cum ne exprimãm îndoiala

IV. ○ ○ TEXT-SINTEZÃ
○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○

Limba – mijloc de integrare socialã


LECÞIA 33 GENERAÞIA DE IERI, GENERAÞIA DE AZI 243

I. VOCABULAR
○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○

Încercãm
1. Alcãtuiþi îmbinãri de cuvinte.
a se bucura de succes obligaþie vechi
a se îndoi de respect respect reciproc
a se deosebi de pãrinþi hotãrâre bun
bicicletã de serviciu
2. Alegeþi cuvântul potrivit.
Noi .......................... de copiii noºtri. a) a influenþa; b) a iubi; c) a se bucura
Voi ........................... copiii sã nu aibã probleme mari. a) a interzice; b) a influenþa; c) a preveni
În þara noastrã .......... mulþi copii fericiþi. a) a exista; b) a educa; c) a corecta
Ei ......................... copiilor sã vinã târziu acasã. a) a corecta; b) a interzice; c) a contacta
Mama .............. doi feciori. a) a influenþa; b) a educa; c) a interzice
3. Lucraþi în perechi. Scrieþi 5 cuvinte învãþate la lecþia precedentã ºi 5 cuvinte învãþate la
lecþia de astãzi. V erificaþi-vã reciproc.
Verificaþi-vã

Dicþionar de contexte minime

obligaþie de serviciu a contacta o persoanã


generaþie nouã a se deosebi de colegi
respect reciproc a influenþa un copil
sinceritate rarã a interzice fumatul

Modificãm
4. Puneþi verbele la prezent.
Noi le (a interzice) ..................... copiilor sã fumeze.
Ei (a se deosebi) .......................... mult unii de alþii.
Ea ne (a contacta) ........................ în fiecare zi la telefon.
Pãrinþii (a preveni) ........................... copiii de pericole.
El (a fi) ............... un cursant ascultãtor ºi corect.
Ei (a se iubi) ................... de mult timp.
În zilele noastre (a întâlni) .............. rar un om educat.
Toþi funcþionarii (a avea ) ............... obligaþii de serviciu.

5. Formulaþi întrebãri la cuvintele evidenþiate.

Model: Pãrinþii îi influenþeazã pe copii. Ce fac pãrinþii?


Cine îi influenþeazã pe copii ? P
copii? Pee cine influenþeazã pãrinþii?

El se deosebeºte printr-o educaþie bunã


bunã. prin ce?
Noi nu avem nici o obligaþie
obligaþie. ce?
Buzunarele lui sunt goale
goale. cum?
Bicicleta este veche
veche. cum?
Voi educaþi o generaþie nouã. ce?
Uneori lipseºte respectul dintre generaþii. ce?

Limba – mijloc de integrare socialã


244 GENERAÞIA DE IERI, GENERAÞIA DE AZI LECÞIA 33
33

6. Rãspundeþi la întrebãri.
Cum este generaþia de astãzi? Prin ce se deosebeºte generaþia de astãzi de generaþia de ieri?
Cum influenþaþi copilul dvs.? Sunt copii buni ºi ascultãtori în zilele noastre? Dar copii rãi
ºi neascultãtori? Cum sunt copiii dvs.? Îl respectaþi pe ºeful dvs.? Daþi explicaþii ºefului
când întârziaþi la serviciu ? ªeful vã interzice sã vorbiþi la telefon în orele de serviciu?

II. ○ ○GRAMATICÃ
○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○

Observãm

– Eu mã voi bucura de copiii mei. Dar el?


– ªi el se va bucura
bucura, dacã ei vor fi copii cuminþi.
– ªi voi vã veþi bucura de succesele copiilor?
– Desigur cã ne vom bucura
bucura.
Viitorul I al verbelor pronominale cu pronumele în acuzativ

a se deosebi
eu mã voi deosebi noi ne vom deosebi
tu te vei deosebi voi vã veþi deosebi
el, ea se va deosebi ei, ele se vor deosebi

Aplicãm

7 . Utilizaþi verbele pronominale la viitor


viitor..
El nu (a se compara) ………………………. cu prietenii sãi.
Ei (a se deosebi) …………………….. de colegii lor.
Eu (a se bucura) …………………….. de succesele copiilor mei.
Tu (a se înþelege) ...................... cu unchiul.
El (a se pregãti) ......................de conferinþã.
Ele (a se odihni) ..................... vara la mare.

8 . Alcãtuiþi propoziþii.

Model: Eu ... de educaþia lui. Eu mã voi ocupa de educaþia lui. (a se ocupa)

Tu ……………………… la viitorul copiilor. a se gândi


El ………………………. cu feciorul sãu. a se întâlni
Noi ……………………... cu copiii noºtri. a se înþelege
Voi ……………………… la casa pãrinteascã. a se întoarce
Ei ……………………….. dupã accidentul acesta. a se schimba

9. Rãspundeþi la întrebãri.
Vã veþi bucura când copiii vor veni în vizitã? Prietenul tãu se va înþelege bine cu colegii sãi?
Te vei emoþiona când te vei întâlni cu un prieten vechi? Bunica se va neliniºti din cauza
timpului rãu? ªeful se va supãra pe funcþionari dacã nu vor veni la timp?

Limba – mijloc de integrare socialã


LECÞIA 33 GENERAÞIA DE IERI, GENERAÞIA DE AZI 245

Observãm
– Eu îmi voi aminti mereu de copiii mei. Dar ea?
– ªi ea îºi va aminti de copiii sãi.
– Ei îi va fi dor de copii?
– Desigur cã îi va fi dor
dor..
Viitorul I al verbelor pronominale cu pronumele în dativ

a-ºi aminti a-i fi dor


eu îmi voi (mie) îmi va
tu îþi vei (þie) îþi va
el, ea îºi va aminti (lui, ei) îi va fi dor
noi ne vom (nouã) ne va
voi vã veþi (vouã) vã va
ei, ele îºi vor (lor) le va

10. Puneþi verbele pronominale la viitor


viitor..
Eu (a-ºi imagina) .................. viitorul copiilor noºtri. Ea (a-ºi reveni) ..................... dupã
discuþia cu ºeful. El (a-ºi aminti) ……………………….. mereu de anii de ºcoalã. (Mie) (a-i fi
frig) ....................., dacã nu mã voi îmbrãca bine. (Lui) (a-i fi uºor) ........................, dacã va
cunoaºte multe limbi. (Vouã) (a-i pãrea bine) ..................., dacã copiii vor veni des în vizitã.
(Nouã) (a-i fi dor) ......................... de copii, dacã vor pleca de acasã.
11. Alcãtuiþi propoziþii.

Model: Tu ……viitorul (a-ºi imagina).


Tu îþi vei imagina viitorul.

El ……………………….. dupã ºoc. a-ºi reveni


Voi ……………………… de casa pãrinteascã. a-ºi aminti
Ea ................................ mâine de situaþie. a-ºi da seama
Noi .............................. dupã boalã. a-ºi reveni
Ei................................. de excursia în Grecia. a-ºi aduce aminte
(Mie) .............................. dacã voi pleca de la serviciu. a-i fi greu
(Ei) ........................................ cu rudele sale. a-i fi bine
(Vouã) ............................... dacã nu veþi dormi o noapte. a-i fi somn
(Þie) .......................... dacã nu vei asculta sfaturile parinþilor. a-i pãrea rãu
12. Rãspundeþi la întrebãri.
Îþi vei aminti de zilele de varã cu soare? Iþi va fi uºor când vei fi bãtrân ? Iþi va pãrea rãu dacã vei
rãspunde urât pãrinþilor? Ne va fi somn dacã vom lucra ºi noaptea? Vã va fi greu dacã veþi pleca
de la serviciu?
13. Urmaþi modelul.

Voi vã veþi da seama de situaþie. Dar ei?


ªi ei îºi vor da seama de situaþie.

Tu îþi vei aminti totdeauna de rudele tale. Dar el? Eu îmi voi aminti cu plãcere de vacanþã.
Dar ea? Noi ne vom imagina cum va fi timpul mâine. Dar ei? Vã veþi reveni dupã ºoc. Dar
ele? Ele îºi vor aminti de vara aceasta. Dar tu? Îmi va fi rãu dacã voi mânca mult. Dar lui? Îi
va fi bine lângã prieteni. Dar ei? Îþi va fi greu fãrã pãrinþi. Dar lor? Vã va fi dor de nepoþi.

Limba – mijloc de integrare socialã


246 GENERAÞIA DE IERI, GENERAÞIA DE AZI LECÞIA 33
33

Dar lui? Le va pãrea rãu dacã vor pleca din þara lor. Dar vouã? Ne va fi somn dacã nu vom
dormi 8 ore. Dar lor?

Observãm

- Ieri am fost la acelaºi film cu colegii.


- De ce?
- E un film psihologic. Am vrut sã înþeleg totul.
- Ai fost cu aceiaºi prieteni?
- Da, ºi ei au aceleaºi interese.
- Aþi fost la aceeaºi orã?
- Nu. Pânã la masã am avut ore. La film am fost la ora 18.
Adjectivul ºi pronumele demonstrativ acelaºi

Masculin Feminin
singular acelaºi aceeaºi
plural aceiaºi aceleaºi

Acordul adjectivului acelaºi cu substantivul determinat

Singular Plural aceeaºi doamnã


masculin acelaºi bãiat aceiaºi bãieþi acelaºi domn
neutru acelaºi tren aceleaºi trenuri
feminin aceeaºi fatã aceleaºi fete

14. Utilizaþi formele adjectivului pronominal acelaºi.


Eu am vãzut ........................ spectacol ºi sãptãmâna aceasta. Maria foloseºte
.....................manual ca ºi fratele ei. El se plimbã la ..................... orã. La serviciu vedem
.......................... feþe. Noi suntem din ………………. oraº. Mã doare .................... picior ºi
..................... mânã. Port ..................... mãnuºi de 2 ani. Am consultat .................... medici.
Învãþãm la ………………. facultate.
15. Rãspundeþi la întrebãri.
Vã uitaþi des la aceleaºi fotografii? Te întâlneºti cu acelaºi prieten? Te gândeºti la aceeaºi
persoanã? Profesorul se bucurã de acelaºi respect? Ziaristul comenteazã aceleaºi evenimente?
Sunt aceiaºi turiºti? Practici acelaºi sport? Suferi de aceeaºi boalã?
16. Urmaþi modelul.

Acelaºi student a întârziat? Da, acelaºi a întârziat.

Aceiaºi ingineri lucreazã de dimineaþã? Aceeaºi persoanã te avertizeazã? Aceleaºi gânduri îl


neliniºtesc? Acelaºi manager organizeazã ºedinþa? Aceiaºi funcþionari scriu formularele? Folosiþi
aceeaºi valizã? Discutaþi aceleaºi probleme?

Limba – mijloc de integrare socialã


LECÞIA 33 GENERAÞIA DE IERI, GENERAÞIA DE AZI 247

III.○ ○INTENÞII COMUNICATIVE


○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○

Cum ne exprimãm îndoiala


Structuri
A se îndoi A avea îndoieli A sta la îndoialã
17. Citiþi dialogurile pe roluri.
– Crezi cã el are dreptate? – Vrei sã pleci în concediu acum?
– Mã îndoiesc de argumentele lui. – Încã stau la îndoialã.
– Te îndoieºti ºi de sinceritatea lui? – Atunci poþi pleca mai târziu. Poate timpul va fi mai cald.
– Da, am foarte mari îndoieli. – Voi vedea.
– De ce nu ai încredere în el?
– Cred cã este un om fãrã principii.

– Te îndoieºti de hotãrârea lui?


– Da, eu n-o pot înþelege.
– Dar el s-a bazat pe date concrete!
– Am îndoieli, încã multe lucruri nu sunt clare.

– De ce staþi la îndoialã?
– Nu suntem siguri cã vom reuºi.
– Vã îndoiþi de succes?
– Da, avem mari îndoieli cã vom reuºi.
18. Alcãtuiþi dialoguri similare.
19
19.. Completaþi propoziþiile.
Mã îndoiesc cã ... el / a veni / la timp
ei / a trimite / o telegramã
el / a gãsi / suma necesarã
20. Rãspundeþi la întrebãri utilizând structurile de mai sus.

Model: Trenul va veni la timp?


Mã îndoiesc cã trenul va veni la timp.

El va spune tot adevãrul? Ea se va bucura de succes? Voi veþi discuta probleme de serviciu?
Copilul dvs. va merge la facultate? ªeful va lua o hotãrâre argumentatã? Veþi reuºi în afaceri?

IV. ○ ○ SINTEZÃ
○ ○ ○ ○ ○ ○ ○

Generaþia de ieri, generaþia de azi


Suntem siguri cã noi ne vom bucura de copiii noºtri. Astãzi îi ocrotim ºi le dãm tot ce este
mai bun: educaþie ºi studii. Ei pot pleca de lângã noi, dar vor rãmâne pentru totdeauna copiii
noºtri. Îi iubim ca pe ochii din cap ºi vrem sã nu aibã probleme mari în viaþã. Copiii îºi vor
aminti totdeauna de pãrinþi ºi vor reveni acasã. Iar nouã ne va fi mereu dor de ei. Ne va pãrea
rãu dacã vor pleca din þara noastrã.
Copiii noºtri sunt ascultãtori ºi cuminþi. Noi ne bucurãm de succesele lor. Dar ei sunt liberi sã
hotãrascã pe care drum sã meargã în viaþã. Mulþi pleacã de acasã ºi nu se mai întorc. Iar noi ne
gândim cum sã-i ajutãm ºi cum sã-i vedem mai des.

Limba – mijloc de integrare socialã


248 GENERAÞIA DE IERI, GENERAÞIA DE AZI LECÞIA 33
33

Existã probleme între generaþii? Da, desigur. Pãrinþii ºi copii sunt diferiþi. Au opinii diferite.
Sã educi un copil e o artã. Dar nu fiecare reuºeºte. Copiii sunt viitorul nostru ºi noi trebuie sã
avem încredere în ei.
a iubi pe cineva ca pe ochii din cap – любить как зеницу ока, любить как свет очей
21. Rãspundeþi la întrebãri.
Vã veþi bucura de copiii voºtri?
Ce le veþi da copiilor voºtri?
Îi iubiþi mult pe copii dvs.?
Ce le interziceþi?
Cum sunt copiii?
Copiii pot lua orice hotãrâre?
Existã probleme între generaþii?
22. Comentaþi ideea: Copiii sunt bucuria vieþii.
23. Lucraþi în perechi. Alcãtuiþi o disputã între un tânãr ºi un bãtrân.
bãtrân.

Situaþii de comunicare
Spuneþi ce le permiteþi ºi ce le interziceþi copiilor dvs.
Învãþãm un proverb

Cine nu are bãtrâni sã-ºi cumpere.

Generalizãm

Modele comunicative Modele gramaticale


Mã îndoiesc de hotarârea lor. Eu mã voi bucura de copiii mei.
Stau la îndoialã ºi nu ºtiu ce sã fac. Tu te vei înþelege cu colegii tãi.
De ce stai la îndoialã? El se va întrece cu colegul sãu.
Mã îndoiesc cã el va veni. Ei se vor gândi la tine.
El se îndoieºte de sinceritatea lor. Tu îþi vei aduce aminte de ei.
Îi va fi uºor în viaþã.
Îmi va fi frig la iarnã.
Ne va fi dor de casã.

Limba – mijloc de integrare socialã


LECÞIA 34 O DISCUÞIE SERIOASÃ 249

O DISCUÞIE SERIOASÃ

I. VOCABULAR
○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○

a acþiona miºcare îndrãzneþ brusc


a admite realizare obiºnuit întotdeauna
a atârna privire simplu
a atrage urât
a clarifica
a copia
a decide
a îndrãzni
a lãsa
a se miºca
a obiºnui
a se strãdui

II. GRAMATICÃ
○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○

Pronumele personale în acuzativ ºi dativ cu verbe la viitorul I

III. ○ ○ INTENÞII COMUNICATIVE


○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○

Cum ne exprimãm satisfacþia

IV. ○ ○ TEXT-SINTEZÃ
○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○

Limba – mijloc de integrare socialã


250 O DISCUÞIE SERIOASÃ LECÞIA 34

I. VOCABULAR
○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○

Încercãm
1. Alegeþi cuvintele potrivite ºi alcãtuiþi îmbinãri.
a acþiona (cum?) sigur atent
a admite (la ce?) la examen la concurs
a atrage (ce?) atenþia privirea
a depinde (de cine?) de ºef de prieten
a se miºca (cum?) repede încet
2. Deschideþi parantezele.
Ieri Alexandra (aa copia, perfectul compus) un text despre oamenii de afaceri. Mâine ea (a a
a clarifica, viitor) cine
copia, viitor) textul încã o datã, pentru Violeta, prietena ei. Violeta (a
este autorul textului. Apoi (a învãþa) textul pentru examen.
3. Alcãtuiþi propoziþii.

comportament corect privire serioasã


neobiºnuit caldã
soartã fericitã miºcare bruscã
grea atentã

Dicþionar de contexte minime

a atrage atenþia cuiva asupra a ceva a lãsa la o parte


a clarifica lucrurile/problema a acþiona în favoarea cuiva
a lãsa copiii la pãrinþi a acþiona repede
a lãsa o scrisoare pe masã a acþiona la timp
a lãsa mâncare în frigider a se miºca din loc

Modificãm

4. Alegeþi cuvinte din propoziþiile date ºi alcãtuiþi o altã propoziþie.


Într-o discuþie trebuie sã priveºti atent partenerul.
Nu este bine sã copiaþi la examen.
5. Puneþi verbele la viitor
viitor..
Miniºtrii acþioneazã totdeauna corect. Reclama atrage cumpãrãtori. Pânã mâine clarificãm toate
problemele. Noi decidem unde plecãm. El nu îndrãzneºte sã spunã lucrul acesta.

II. ○ ○GRAMATICÃ
○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○

– Alo, buna ziua. Sunt Dan.


– Bunã ziua, Dan.
– Voi veni mâine la Chiºinãu cu niºte colegi din Franþa.

Limba – mijloc de integrare socialã


LECÞIA 34 O DISCUÞIE SERIOASÃ 251

– Foarte bine.
– Mã vei întâmpina la garã?
– Da, te voi întâmpina.
– Unde mã vei aºtepta
aºtepta?
– Te voi aºtepta pe peron, lângã ceas.
– Ne vei conduce prin oraº?
– Da, desigur, vã voi conduce. Am mult timp liber.
Pronumele personale în acuzativ cu verbe la viitorul I

mã (pe mine) ne (pe noi)


El te va convinge (pe tine) El vã va convinge (pe voi)
îl (pe el) îi (pe ei)
o (pe ea) le (pe ele)

6. Puneþi în locul punctelor formele pronumelui personal în acuzativ


acuzativ..

Model: El... va ajuta. El mã /te /îl /o /ne /vã /îi /le va ajuta.

Tu ... vei cãuta la serviciu. Eu ... voi întâmpina mai târziu. Ea ... va aºtepta acasã. Voi ... veþi
aºtepta întotdeauna. Noi ... vom invita la film. Ei ... vor lãuda sincer. Ele ... vor vedea în salã.
7. Alcãtuiþi propoziþii

Model: Eu ... (a înreba) despre examen Eu îl voi întreba despre examen.

Tu te a ajuta la lucru. Voi va a ajuta cu plãcere.


El îl a întreba despre film. Ei îi a aºtepta întotdeuna.
Ea o a angaja la serviciu. Ele le
8. Urmaþi modelele.

Model: Eu îl anunþ despre excursie. Eu îl voi anunþa despre excursie.

Eu o gãsesc acolo. Tu mã chemi la tine. El te anunþã la timp. Ea îl cautã la serviciu. Noi vã


apreciem mult. Voi ne chemaþi în excursie. Ei o felicitã de sãrbãtori. Ele îi aºteaptã la circ.

Model: Noi vã vom convinge de adevãr ºi ei... ºi ei vã vor convinge de adevãr


adevãr..

Tu ne vei invita la spectacol, ºi noi ...


Eu vã voi chema la ºedinþã, ºi el ...
Ea vã va întreba despre examen, ºi ele ...
Ei îi vor obiºnui cu disciplina, ºi dvs ....

Model: El ... (a convinge) pe tatãl meu.


El îl va convinge pe tatãl meu.

Prietenul ... (a mustra) pe Sanda. Soþia ... (a aºtepta) cu nerãbdare pe soþul ei. Profesorul ... (a
provoca) pe studenþi la discuþie. Colegul ... (a aºtepta) astãzi pe Andrei la staþie. Elevii ... (a felicita)
mâine pe profesor. Andrei ... (a invita) poimâine pe prietenii sãi la o cafea.

Limba – mijloc de integrare socialã


252 O DISCUÞIE SERIOASÃ LECÞIA 34

Pronumele personale în dativ cu verbe la viitorul I

îmi (mie) ne (nouã)


El îþi va spune (þie) El vã va spune (vouã)
îi (lui, ei) le (lor)

9. Puneþi în locul punctelor formele neaccentuate ale pronumelor personale în dativ


dativ..

Model: Ei ... vor comunica noutatea. Ei îmi /îþi /îi /ne /vã /le vor comunica noutatea.

Parinþii ... vor trimite bani. Eu ... voi lãsa mâncarea în frigider. Voi ... veþi dãrui un cadou. Eu ...
voi cere un sfat. Dupã masã ... vom arãta oraºul. Mâine ... voi transmite biletele. Noi ... rãspunde
la toate întrebãrile.
10. Alcãtuiþi propoziþii.

Model: El /.../ a explica tema. El ne va explica tema.

Eu a mulþumi pentru ajutor. Noi a aduce cãrþi noi.


Tu ... a prescrie tratamentul necesar. Voi ... a zice sã nu întârzie.
El, ea a ura sãrbãtori fericite. Ei, ele a stabili ora plecãrii.
11. Puneþi verbele de mai jos la viitorul I ºi utilizaþi formele neaccentuate ale pronumelor
personale în dativ
dativ..

Model: (Noi) a-i fi cald /dacã/ a se miºca mai repede


Ne va fi cald dacã ne vom miºca mai repede.

(Voi) a-i fi somn /dacã/ a nu dormi noaptea. (Ei) a-i fi sete /dacã/ a nu avea apã. (Tu) a-i fi uºor
/dacã/ a lãsa bagajul. (Ele) a-i fi uºor /cãnd/ a clarifica totul. (Eu) a-i fi greu /dacã/ a acþiona
singur. (El) a-i pãrea bine /dacã/ a afla ºtirea.

12. Puneþi verbele la viitor ºi folosiþi pronumele neaccentuate în dativ


dativ..

Model: Victoria ... (a restitui) colegului cartea.


Victoria îi va restitui colegului cartea.

Anton ... (a arãta) fratelui un desen frumos. Angela ... (a aduce) prietenei o carte necesarã. Soþia
... (a da) soþului o cafea dulce. Profesorul ... (a demonstra) cursanþilor teorema. Aneta ... (a
spune) studenþilor o noutate. Nepotul ... (a expedia) bunicilor un cadou scump. ªeful ... (a rãspunde)
lucrãtorilor sãi la toate întrebãrile. Colegul nostru este îndrãzneþ ºi ... (a propune) un plan nou.
1 3 . Completaþi propoziþiile cu formele neaccentuate ale pronumelor personale.
Tu ... vei a asculta pe mine atent. Tu ... vei spune mie poezia?
Ea ... va a rãspunde lui la telefon. El ... va aºtepta pe ea la lecþii.
Noi ... vom a da vouã adresa. Ele ... vor învãþa pe el sã deseneze.
Voi ... veþi învãþa pe mine cum sã procedez? Eu ... voi certa pe el din cauza fratelui.
El ... va arãta lui apartamentul. Noi ... vom aduce þie romanul acesta.
Ele ... vor cumpãra nouã bilete la spectacol? Voi ... veþi aºtepta pe ei mult timp.
14. Folosiþi formele neaccentuate ale pronumelor personale în acuzativ

Model: El ... va susþine pe noi la examen.


El ne va susþine pe noi la examen.

Limba – mijloc de integrare socialã


LECÞIA 34 O DISCUÞIE SERIOASÃ 253

Ei ... vor întreba pe el despre rezultatele concursului. Cifrele acestea ... vor convinge pe voi. Ea
... va obliga pe el sã vinã la timp. Tu ... vei influenþa pe noi. Pãrinþii ... vor mustra pe el pentru
neatenþie. Eu ... voi provoca pe tine la o discuþie. Noi ... vom preveni pe ei la timp. El ... va gãsi
pe ele acasã.

III.○ ○INTENÞII COMUNICATIVE


○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○

Cum ne exprimãm satisfacþia


Structuri

Sunt mulþumit de... Am o mare satisfacþie sã...


Sunt satisfãcut de / cã ... Îmi produce o mare satisfacþie sã /cã...

Utilizãm

15. Citiþi dialogurile pe roluri. Alcãtuiþi dialoguri similare.


– Ai cumpãrat un apartament nou?
– Da am cumpãrat.
– Eºti satisfãcut de proiectul apartamentului?
– Da, sunt satisfãcut. Apartamentul are o bucãtãrie mare ºi un salon spaþios.

– Þi-ai gãsit un serviciu nou?


– Da mi-am gãsit.
– Eºti satisfãcut de condiþiile de lucru ºi de salariu?
– Da, sunt satisfãcut.

– Îþi place sã cãlãtoreºti?


– Da, îmi place foarte mult. Am o mare satisfacþie sã vãd oraºe ºi þãri noi.

– Preferi sã creºti flori în grãdinã?


– Da, îmi plac florile foarte mult. Am o mare satisfacþie sã cresc flori frumoase.

– Îi ajuþi pe oameni?
– Da, îmi produce o mare satisfacþie faptul cã pot sã-i ajut pe oameni.
16. Alcãtuiþi dialoguri utilizând expresiile satisfacþiei în urmãtoarele situaþii:
la magazin vânzãtorul îi propune unui cumpãrãtor un buchet de flori.
un cunoscut schimbã mobila din apartament.
17. Spuneþi în baza imaginilor:
care personaj este satisfãcut;
din ce motiv este satisfãcut.

Limba – mijloc de integrare socialã


254 O DISCUÞIE SERIOASÃ LECÞIA 34

IV. ○ ○ SINTEZÃ
○ ○ ○ ○ ○ ○ ○
O discuþie serioasã
Sunt unchiul lui Vlad. Ieri discutam cu nepotul meu. Era o discuþie serioasã ºi el mã asculta
foarte atent. Vorbeam cu el despre felul cum trebuie sã acþioneze un om în diferite situaþii din
viaþã. Îi povesteam despre diferite cazuri din experienþa mea de viaþã.
– Cum crezi, l-am întrebat, e bine sã ai alãturi oameni binevoitori, cu care sã poþi comunica?
– Cred cã e foarte bine. Eu totdeauna mã simt bine cu oamenii simpli ºi deºtepþi. Îmi place
sã-i ascult ºi sã-i ajut. Dar, din pãcate, nu toþi oamenii sunt aºa. Sunt încã mulþi oameni care au
un comportament urât. Prin acþiunile lor ei dãuneazã oamenilor.
– Într-adevãr, oamenii sunt diferiþi. Sunt ºi oameni buni, dar sunt ºi oameni rãi. Dar tu cum
vrei sa fii?
– Vreau sã fiu un om obiºnuit. Vreau sã acþionez totdeauna în favoarea oamenilor. Îi voi
respecta mult pe oamenii buni ºi mã voi strãdui sa-i ajut în cele mai grele clipe din viaþa lor.
– Cum vei acþiona dacã cineva îþi va face ceva rãu?
– Nu voi ezita sa-i opresc pe acei care vor greºi. Totuºi niciodatã nu voi rãspunde cu rãutate
la acþiunile unor aºa oameni.
– Ce vei face dacã cineva va fi într-o situaþie grea?
– Îi voi apãra pe cei slabi. Nu voi lãsa ca cineva sa le provoace neplãceri.
Din discuþia cu nepotul meu am înþeles cã el deja a decis cum trebuie sa fie în viaþã. El va fi
un om obiºnuit, care în orice situaþie va avea un comportament civilizat.
cu rãutate – злобно, со злобой
20. Selectaþi din text cuvintele în urmãtoarele rubrici:
calitãþi pozitive;
calitãþi negative.
21. Gãsiþi în text:
despre ce discutau nepotul ºi unchiul sãu;
despre ce îi povesteºte unchiul;
ce i-a rãspuns nepotul;
cum vrea sã fie Vlad în viaþã;
ce va încerca sã facã Vlad;
în favoarea cui va acþiona Vlad;
care este concluzia unchiului lui Vlad.
Situaþii de comunicare.
Imaginaþi-vã cã sunteþi în locul lui Vlad. Formulaþi variante de rãspuns la întrebãrile unchiului.
Învãþãm un proverb
Cum îþi vei aºterne aºa vei dormi.

Generalizãm Modele gramaticale


El te va întreba unde ai fost.
Colegii ne vor ajuta sã clarificãm
Modele comunicative
situþia.
Sunt mulþumit de rãspunsul tãu. ªeful vã va adresa mai multe întrebãri.
Am o mare satisfacþie când discut cu Mama îl va certa pentru faptele lui.
prietenii mei. Fetele le vor spune ºtirea.
Sunt satisfãcut de salariu. Prietenul îmi va reproºa întârzierea.

Limba – mijloc de integrare socialã