Sunteți pe pagina 1din 17

LECÞIA 35 O INVITAÞIE LA PRÂNZ 255

O INVITAÞIE LA PRÂNZ

I. VOCABULAR
○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○

a amâna biscuit gust bucuros


a bate bucate gustare gata
a consuma bucurie legume ocupat
a exprima concediu mãr proaspãt
a fierbe faþã de masã miere
a frige fripturã orez
altceva
a gãti friºcã sare
a servi garoafã
gospodinã

II. ○ ○ GRAMATICÃ
○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○

Viitorul II

III. ○ ○ INTENÞII COMUNICATIVE


○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○

Cum spunem cã suntem sau cã nu suntem la curent cu o informaþie

IV. ○ ○ TEXT-SINTEZÃ
○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○

Limba – mijloc de integrare socialã


256 O INVITAÞIE LA PRÂNZ LECÞIA 35

I. VOCABULAR
○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○

Încercãm

1. Priviþi imaginea de la începutul lecþiei. Memoraþi cuvintele ce denumesc obiectele reprezentate


în imagine.
2 . Spuneþi toate formele adjectivelor
adjectivelor..

Model: Bucuros, bucuroasã, bucuroºi, bucuroase

Proaspãt ... ocupat ... drag ... îndrãzneþ ... simplu ... obiºnuit ... urât ...
Lucraþi în grup.

3. Cinci cuvinte.
Grupa se divizeazã în douã echipe. Sarcina este urmãtoarea:
În timp ce un cursant din prima echipã numãrã pânã la 5, un
reprezentant din altã echipã trebuie sã numeascã 5 cuvinte la
tema datã. Dacã nu reuºeºte, iese din joc. Câºtigã echipa care
rãmâne cu mai mulþi membri.
4. Cât mai multe cuvinte.
Fiecare echipã trebuie sã numeascã cât mai multe cuvinte (ce þin de tema datã sau de temele
anterioare) care încep cu o literã pe care le-o spune profesorul. Câºtigã echipa care a numit mai
multe cuvinte.

Modificãm
5. Îmbinaþi adjectivele cu substantivele.
profesor, profesoarã bucuros
mâncare, bucate gata, gustos
arhitect, vânzãtoare ocupat
pâine, apã, alimente proaspãt
6. Alcãtuiþi propoziþii.

Model: Friºca este albã.

Garoafa este........... Mãrul este........ Concediul este............ Mierea este............ Gustarea


este..... Friptura este.........
7. Completaþi propoziþiile dupã modelul: Friºca este albã ºi dulce.
Garoafa este ................ ºi..............; Biscuiþii sunt...............ºi..............
Bucatele sunt................ºi...............; Cafeaua este.................ºi............
Mierea este..................ºi...............; Friptura este.................ºi............
Bomboanele sunt.........ºi...............; Legumele sunt.............ºi.............
8. Alcãtuiþi propoziþii cu îmbinãrile de mai jos.

Model: Azi amân întâlnirea – Ieri am amânat întâlnirea.

Limba – mijloc de integrare socialã


LECÞIA 35 O INVITAÞIE LA PRÂNZ 257

(eu, tu) a pune masa, (el, ea) a coace plãcinte, (noi) a consuma multe legume, (ei, ele) a gãti
bucate gustoase.

Alcãtuim

9. Completaþi propoziþiile.

Model 1: Când veneam acasã, mama cocea pâine.

Când veneam acasã, mama (a gãti).......... Când veneam acasã, mama (a frige)........ Când
veneam acasã, mama (a fierbe)....... Când veneam acasã, mama (a pregãti).....

Model 2: Când era sãrbãtoare, invitam oaspeþi.

Când era sãrbãtoare, (a aranja)......... Când era sãrbãtoare, (a servi)............... Când era sãrbãtoare,
(a consuma).......... Când era sãrbãtoare, (a se plimba)......... Când era sãrbãtoare, (a se scula)..........

10. Rãspundeþi la întrebãri.

Model: – S-a întâmplat ceva? – Aþi pus masa?


– Nu, totul e în regulã. – Da, totul e gata.

– Aþi uitat ceva? – Aþi pregãtit produsele?


– Nu,______________ – Da,______________
– Aþi obosit? – Aþi marinat carnea?
– Nu,______________ – Da,______________
– Aþi pierdut ceva? – Aþi cumpãrat bãutura?
– Nu,______________ – Da,______________
Dicþionar de contexte minime

a aranja lucrurile, cãrþile gospodinã bunã


a coace pâine mâncare gustoasã
a consuma cafea faþã de masã curatã
a gãti bucate
a frige carne Totul e în regulã.
a servi pe prieteni cu cafea Totul e gata.
a exprima bucurie, încredere
a bate la uºã

II. ○ ○GRAMATICÃ
○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○

Observãm

– Eu am sã învãþ limba românã. ªi tu ai sã înveþi limba românã?


– Da, ºi eu am sã învãþ limba românã.
– Dar el?

Limba – mijloc de integrare socialã


258 O INVITAÞIE LA PRÂNZ LECÞIA 35

– ªi el are sã o înveþe
înveþe.
– Dar ea are sã o înveþe
înveþe?
– ªi ea are sã o înveþe
înveþe.

– Noi avem sã învãþãm limba francezã.


– De ce vreþi sã învãþaþi franceza?
– Pentru cã e o limbã romanicã ºi nu e o limbã grea.
– Dar voi aveþi sã învãþaþi engleza?
– Da, noi avem sã învãþãm engleza pentru cã vom lucra într-o firmã strãinã.
– Dar ei?
– ªi ei au sã lucreze la o firmã strãinã pentru cã ºtiu deja engleza.
Viitorul II
eu am copiez eu consum
tu ai copiezi tu consumi
el, ea are sã copieze el, ea o sã consume
noi avem copiem noi consumãm
voi aveþi copieþi voi consumaþi
ei, ele au copieze ei, ele consume

Prezentul verbului + Conjunctivul verbului ¡ Viitorul II al verbului


a avea a învãþa a învãþa
am sã învãþ am sã învãþ
ai sã înveþi ai sã înveþi
are sã înveþe are sã înveþe
avem sã învãþãm avem sã învãþãm
aveþi sã învãþaþi aveþi sã învãþaþi
au sã înveþe au sã înveþe

Aplicãm

11.Observaþi ºi reþineþi.
Dacã am sã lucrez, am sã reuºesc.
Dacã ai sã lucrezi, ai sã reuºeºti.
Dacã are sã lucreze, are sã reuºeascã.
Dacã avem sã lucrãm, avem sã reuºim.
Dacã aveþi sã lucraþi, aveþi sã reuºiþi.
Dacã au sã lucreze, au sã reuºeascã.
12. Puneþi verbele la viitorul II.

Model 1: Eu (a servi) oaspeþii Eu am sã servesc oaspeþii.

Tu (a fierbe) un ou. El, ea (a consuma) bãuturã rece. Noi (a


gãti) bucate gustoase Voi (a clarifica) problema mâine. Ei, ele (a
decide) cum sã se îmbrace.

Model 2: Eu (a comenta) acest text, pentru cã este interesant.


Eu o sã comentez acest text, pentru cã este interesant.

Limba – mijloc de integrare socialã


LECÞIA 35 O INVITAÞIE LA PRÂNZ 259

Tu (a amâna) ºedinþa, pentru cã————————-


El, ea (a gãti) bucate, pentru cã—————————-
Noi (a bate) friºca, pentru cã—————————-
Voi (a servi cafea), pentru cã—————————-
Ei, ele (a fierbe) orezul, pentru cã—————————-

Model 3: La varã eu (a consuma) mai multe fructe, pentru cã sunt folositoare.


La varã eu o sã consum mai multe fructe, pentru cã sunt folositoare
folositoare..

La varã tu (a cumpãra) mai multe fructe, pentru cã sunt folositoare.


La varã el (a folosi) mai multe legume, pentru cã sunt bune.
La varã noi (a marina) mai multe legume, pentru cã sunt folositoare.
La varã voi (a mânca) mai multe mere, pentru cã sunt necesare.
La varã ei (a procura) mai multe fructe, pentru cã sunt folositoare.
13. Citiþi dialogul pe roluri.
– Duminicã am sã fac un tort. Ai sã vii la mine?
– Am sã vin cu plãcere.
– Dar voi aveþi sã veniþi?
– ªi noi avem sã venim.
– Dar Dana ºi Andrei au sã vinã oare?
– Cred cã au sã vinã.
– Am uitat de Dan. El are sã vinã oare?
– Sigur cã are sã vinã.
14. Continuaþi dialogul.
Model:
– Duminicã am sã fac un tort. Ai sã vii la mine?
– Nu, n-am sã vin. N-am timp.
– —————————————————
15. Completaþi propoziþiile.

Model 1: Acum copiii sunt mici. Când vor fi mari,


o sã înþeleagã mai multe.

Acum afarã e frig. Când (a fi cald)————————————————————-


Acum ea este ocupatã. Când (a fi liber) ———————————————————
Acum suntem studenþi. Când (a deveni)——————————————————-
Acum aºtept oaspeþi. Când (a veni)———————————————————
Acum suntem tineri. Când (a fi)———————————————————-

Model 2: Astãzi e cald. ªi mâine are sã fie cald.

Astãzi e soare. Astãzi magazinele sunt deschise. Astãzi la piaþã sunt multe fructe.
Astãzi preþurile la carne sunt mici. Astãzi am citit mult. Astãzi am alergat pe stadion.
Astãzi am fãcut un duº. Astãzi cursul dolarului a rãmas acelaºi.
16. Puneþi verbele la viitorul II.

Model: Eu (a merge) la mare Eu am sã merg la mare.

Limba – mijloc de integrare socialã


260 O INVITAÞIE LA PRÂNZ LECÞIA 35

Tu (a pleca) la Bucureºti. El (a citi) un roman. Noi (a primi) o invitaþie. Voi (a consuma)


multe fructe. Ei (a gãti) bucate. Eu (a bate) la uºa casei tale. Voi ( a fierbe) mult carnea?
Gospodina (a servi) oaspeþii în salon. Oaspeþii (a exprima) mulþumiri.
17. Alcãtuiþi dialoguri similare cu îmbinãrile de mai jos.

Model: – Eu am sã gãtesc fripturã. Dar tu?


– Eu am sã gãtesc altceva.

A fierbe cartofi, a frige carne, a servi cafea, a consuma fructe, a copia


un exerciþiu.

III.○ ○INTENÞII COMUNICATIVE


○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○

Cum spunem cã suntem sau nu la curent cu o informaþie


Structuri
Ai auzit despre...? / cã....? – Da, am auzit despre...? / cã....
– Nu, n-am auzit despre...? / cã....
Ai aflat despre...? / cã...? – Da, am aflat despre...? / cã....
– Nu, n-am aflat despre...? / cã....
ªtii cã...? – Da, ºtiu cã....
– Nu, nu ºtiu cã....
Eºti la curent cu...? – Da, sunt la curent cu....
– Nu, nu sunt la curent cu....
Nu eºti la curent cu ultima noutate? – Ba da, sunt la curent.

Utilizãm

18. Citiþi dialogul pe roluri.


– Bunã ziua, Dan.
– Bunã ziua, Mihai.
– Ai auzit cã Dana pleacã la studii în Franþa?
– Da, am auzit. Mi-a spus prietena ei. Dar ea de unde a aflat?
– Ei i-a spus Dana.
19. Completaþi.
– Eºti la curent cu orarul nou?
– Nu, —————. Dar ce s-a schimbat?
– Mâine, în loc de limba francezã, o sã avem româna.
– Mulþumesc pentru informaþie.

– Ai aflat cã mâine o sã fie salariul?


– Da,———————————————.
– ªtii ºi la ce orã?
– Nu,———————————————.

Limba – mijloc de integrare socialã


LECÞIA 35 O INVITAÞIE LA PRÂNZ 261

IV. ○ ○ SINTEZÃ
○ ○ ○ ○ ○ ○ ○

O invitaþie la pr ânz
prânz
Mã numesc Andreea. Am primit o invitaþie la prânz de la prietenii mei. Întotdeauna mã duc
bucuroasã la ei. Anul trecut am fost în concediu împreunã cu ei. Dana este o gospodinã bunã.
Învãþ multe de la ea. Ea ºtie sã coacã, sã facã fripturã, sã facã tort cu friºcã ºi cu miere. Toate
bucatele ei au un gust foarte bun. Mi-a spus la telefon cã are sã facã ºi mere coapte, ºi fripturã de
gãinã cu legume, ºi ouã cu maionezã, ºi multe altele.
Aºtept cu nerãbdare ziua de mâine. Am sã cumpãr un buchet de flori. Mie îmi plac trandafirii, dar
Danei îi plac garoafele. Am sã cumpãr niºte garoafe frumoase. Mâine e duminicã. Am sã dorm mai
mult, ca sã mã simt mai bine.
Când am ajuns la prietenii mei, totul era gata. Dana punea masa în grãdinã. Faþa de masã era albã
ºi curatã.
La gustare am mâncat ouã fierte cu maionezã, caºcaval, salam ºi salatã de legume. La felul doi
Dana a fãcut o fripturã de gãinã foarte gustoasã. Pe masã era sare, dar nimeni n-a avut nevoie de ea.
Bucatele erau foarte bune. E adevãrat cã unul consumã mai multã sare, iar altul, mai puþinã. De
aceea la masã este sare întotdeauna. La desert Dana a servit un tort cu friºcã ºi cu miere. Ne-a servit
ºi cafea. La cafea erau bomboane ºi biscuiþi.
Am stat pânã târziu la masã. Am discutat despre toate noutãþile ºi am aflat multe lucruri interesante.
Soþul Danei este un om erudit. Vorbeºte o limbã frumoasã ºi povesteºte multe lucruri interesante.

20. Rãspundeþi la întrebãri.


De la cine a primit Andreea invitaþia? Cum este Dana? Ce învaþã Andreea de la Dana? Ce
ºtie sã gãteascã Dana? Ce o sã gãteascã Dana pentru prânz? Ce zi e mâine? Ce are sã-i
cumpere Andreea Danei? Totul era gata când a ajuns Andreea? Ce fãcea Dana? Unde era
masa? Ce au luat ei la gustare? Ce a gãtit Dana la felul doi? Cum erau bucatele? A avut
cineva nevoie de sare? Ce au mâncat la desert? Cum este soþul Danei?

21. Descrieþi masa Danei.

Situaþii de comunicare
Vã sunã o colegã ºi vã aduce la cunoºtinþã cã mâine o sã fie o
conferinþã. Spuneþi dacã sunteþi la curent sau nu cu informaþia aceasta.
V-a invitat cineva la prânz. Acceptaþi sau refuzaþi invitaþia. Motivaþi
din ce cauzã aþi refuzat.
Povestiþi despre bucatele pe care le gãteºte prietenul, prietena dvs.

Joc de rol
Profesorul îi roagã pe participanþi sã pregãteascã o masã imaginarã
pentru oaspeþi. Le spune cu ce ocazie vin oaspeþii, unde vor fi ei primiþi
ºi cine este gazda care îi primeºte. Participanþii pun masa, numesc
bucatele, gazda le descrie.
Jocul se terminã cu sosirea oaspeþilor care se aºazã la masã.

Limba – mijloc de integrare socialã


262 O INVITAÞIE LA PRÂNZ LECÞIA 35

Învãþãm un proverb

Sarea-i bunã la fierturã, însã nu peste mãsurã.

Generalizãm

Modele comunicative Modele gramaticale


– Ai auzit despre ...? – Da, am auzit. Am sã pun masa în grãdinã
– Ai auzit cã ...? – Nu, n-am auzit. Ai sã accepþi invitaþia?
– Ai aflat despre ...? – Da, am aflat. Are sã plece la munte.
– Ai aflat cã ...? – Nu, n-am aflat. Avem sã amânãm întâlnirea.
– Eºti la curent cu ...? – Da, sunt la curent. Au sã mãnânce legume.
– Nu, nu sunt la curent. O sã accepþi propunerea?
– Nu eºti la curent cu ultima noutate? O sã plece la munte.
– Ba da, sunt la curent. O sã amânãm examenul.
O sã mãnânce fructe.

Limba – mijloc de integrare socialã


RECAPITULARE 263

RECAPITULARE (lecþiile 31–35)


Dumneavoastrã deja cunoaºteþi:

Pronumele personal în acuzativ ºi dativ cu verbe la imperfect


mã cãuta la serviciu îmi comunica noutatea
te cãuta la serviciu îþi comunica noutatea
El îl cãuta la serviciu El îi comunica noutatea
o cãuta la serviciu ne comunica noutatea
ne cãuta la serviciu vã comunica noutatea
vã cãuta la serviciu le comunica noutatea
îi cãuta la serviciu
le cãuta la serviciu
Viitorul I
eu voi discuta voi aºtepta voi ierta voi liniºti
tu vei discuta vei aºtepta vei ierta vei liniºti
el, ea va discuta va aºtepta va ierta va liniºti
noi vom discuta vom aºtepta vom ierta vom liniºti
voi veþi discuta veþi aºtepta veþi ierta veþi liniºti
ei, ele vor discuta vor aºtepta vor ierta vor liniºti

Viitorul verbelor pronominale

cu pronumele în acuzativ cu pronumele în dativ


îmi va fi dor
mã voi duce îmi voi aminti
îþi va fi dor
te vei duce îþi vei aminti
îi va fi dor
se va duce îºi va aminti
ne va fi dor
ne vom duce ne vom aminti
vã va fi dor
vã veþi duce vã veþi aminti
le va fi dor
se vor duce îºi vor aminti

Adjectivul ºi pronumele demonstrativ de identitate acelaºi


Masculin Feminin
Singular acelaºi aceeaºi
Plural aceiaºi aceleaºi

Pronumele personal în acuzativ ºi în dativ cu verbe la viitorul I

mã va înþelege îmi va dãrui


te va înþelege îþi va dãrui
el, ea îl va înþelege el, ea îi va dãrui
o va înþelege ne va dãrui
ne va înþelege vã va dãrui
vã va înþelege le va dãrui
îi va înþelege
le va înþelege

Limba - mijloc de integrare socialã


264 RECAPITULARE

Viitorul II

eu am sã amân eu învãþ
tu ai sã amâni tu înveþi
el, ea are sã amâne el, ea o sã înveþe
noi avem sã amânãm noi învãþãm
voi aveþi sã amânaþi voi învãþaþi
ei, ele au sã amâne ei, ele înveþe

Dumneavoastrã deja puteþi:

Sã liniºtiþi o persoanã:
Fii mai calm! Nu te neliniºti! Totul va fi bine! Nu este nimic grav. Fii pe pace!

Sã spuneþi despre o acþiune care va avea loc în viitor:


Mâine va fi conferinþa studenþilor. Sãptãmâna viitoare va avea loc întâlnirea lor.
Sã spuneþi despre o acþiune probabilã:
E posibil sã vinã ºi mâine.
E posibil cã ei s-au rãtãcit.
Probabil cã ei vor pleca mâine.
Sã vã exprimaþi îndoiala:
Mã îndoiesc de succesul lui. Stau la îndoialã ºi nu ºtiu ce sa fac. De ce stai la îndoialã? Mã
îndoiesc cã ei vor reuºi. El se îndoieºte de prietenii sãi.
Sã vã exprimaþi satisfacþia:
Sunt mulþumit de comportamentul lui. Sunt satisfãcut de întâlnire. Am o mare satisfacþie sã
spun cã am rezolvat totul. Îmi produce o mare satisfacþie faptul cã te vãd.
Sã spuneþi cã sunteþi sau nu la curent cu o informaþie:
Am auzit de conflictul de ieri. Am aflat cã orarul s-a schimbat. Sunt la curent cu ultima noutate.
Nu ºtiu când aterizeazã avionul.

Dumneavoastrã deja cunoaºteþi 1221 de cuvinte.

Limba - mijloc de integrare socialã


LECÞIA 36 UN CARACTER NEOBIªNUIT 265

UN CARACTER NEOBIªNUIT

I. VOCABULAR
○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○

a continua amabilitate ambiþios neatent aºadar


a se deprinde caracter comunicativ neobiºnuit cu excepþia
a descoperi cunoscut curajos obiectiv în afara
a descrie excepþie deosebit potrivit în afarã de
a forma impresie fricos rãbdãtor
a se potrivi hotãrât sever
a rãbda ingenios stãruitor
a râde înþelept talentat
a realiza mândru vesel
a rupe modest
a semãna

II. ○ ○ GRAMATICÃ
○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○

Viitorul II al verbelor pronominale


Pronumele personale în acuzativ ºi dativ cu verbe la viitorul II

III. ○ ○ INTENÞII COMUNICATIVE


○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○

Cum spunem cã în cadrul unui eveniment sunt excepþii

IV. ○ ○ TEXT-SINTEZÃ
○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○

Limba – mijloc de integrare socialã


266 UN CARACTER NEOBIªNUIT LECÞIA 36

I. VOCABULAR
○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○

1. Caracterizaþi o persoanã cunoscutã folosind cuvintele de mai jos.


amabil comunicativ hotãrât neatent sever
ambiþios curajos ingenios obiectiv sincer
ascultãtor deosebit îndrãzneþ optimist stãruitor
atent educat înþelept pesimist talentat
binevoitor exigent mândru punctual trist
bun fricos modest rãbdãtor vesel
calm

2. Gãsiþi antonimele urmãtoarelor adjective: atent, ascultãtor


ascultãtor,, curajos,
educat, mândru, optimist, rrãbdãtor
ãbdãtor
ãbdãtor,, talentat, trist.

3. Alegeþi din vocabular cuvintele care se aseamãnã cu echivalentele lor din


limba rusã.

4 . Folosiþi în propoziþii cuvintele: a rrãbda,


ãbda, rrãbdare,
ãbdare, rrãbdãtor
ãbdãtor
ãbdãtor..

5. Alcãtuiþi propoziþii folosind îmbinãrile: a rupe o floare, a rrâde


âde cu poftã.
Dicþionar de contexte minime

discuþia un tablou
a continua lucrul a descrie o situaþie
sã scrie o istorie

o comisie un interviu
a forma grupe a realiza un plan
specialiºti buni o idee
o scrisoare cu oamenii
a rupe o paginã din caiet a se deprinde cu ordinea
piciorul unui scaun cu zgomotul

6. Puneþi verbele la prezent ºi alcãtuiþi propoziþii.


Profesor a continua (ce?) lecþie / discuþie
Fecior / sorã a semãna (cu cine?) tata / mama / mine
Avion a semãna (cu ce?) o pasãre
Ziarist a descrie (ce?) un eveniment / întâmplare
Costum a se potrivi (la ce?) cravatã / pantofi
Colegi a râde (de cine? de ce?) noi / desenul meu / rãspunsul tãu
7. Alcãtuiþi propoziþii cu îmbinãrile de cuvinte de mai jos.
A realiza un proiect. A rupe o hârtie. A fi mândru de copii sãi. A
semãna cu pãrinþii sãi. A râde de o glumã bunã. A descrie situaþia. A
se deprinde cu colectivul. A continua tradiþia. A fi exigent cu elevii.

Limba – mijloc de integrare socialã


LECÞIA 36 UN CARACTER NEOBIªNUIT 267

II. ○ ○GRAMATICÃ
○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○

Observãm
– Ce ai sã faci mâine? – Cum crezi: el are sã se supere
– Dimineaþa am sã mã duc la facultate, pe noi?
apoi am sã merg la bibliotecã. – Nu cred cã el are sã se supere.
– Dar ce ai sã faci seara? – De ce crezi aºa?
– Seara avem sã ne plimbãm cu – Deoarece el este un om bun.
prietenii prin parc.
Verbele pronominale la viitor II
Sau:
am sã mã duc avem sã ne ducem o sã mã duc o sã ne ducem
ai sã te duci aveþi sã vã duceþi o sã te duci o sã vã duceþi
are sã se ducã au sã se ducã o sã se ducã o sã se ducã

8. Confirmaþi cã ºi dvs. veþi face acelaºi lucru. Spuneþi acelaºi lucru ºi despre celelalte persoane.

Model: Eu am sã mã bucur de succesele lui. Dar tu?


ªi eu am sã mã bucur de succesele lui.

Eu am sã mã deprind cu colegii de grupã. Dar tu? … Eu am sã mã pregãtesc de examene. Dar


el? … Eu am sã mã antrenez mult. Dar ea? … Eu am sã mã adresez ºefului. Dar dvs.? …
El are sã se emoþioneze în timpul examenului. Dar ea? … Ei au sã se rãtãceascã prin oraº.
Dar ele? …
9. Alcãtuiþi propoziþii folosind verbele din dreapta la viitor II.

Model: E sigur cã… a se duce la concert


E sigur cã are sã se ducã la concert.
a se calma repede
E sigur cã… a se deprinde cu elevii din clasã
a se grãbi dimineaþa la ore
a se neliniºti din cauza noastrã
E probabil cã… a se întâlni cu adversarul sãu
a se înþelege cu toþi

10. Puneþi verbele din propoziþiile de mai jos la forma negativã.

Model: O sã mã apropii de ei. N-o sã mã apropii de ei.

O sã mã bãrbieresc. O sã ne culcãm târziu. O sã se ducã la pãrinþi. O sã ne plimbãm cu


prietenii prin oraº. O sã mã întâlnesc cu ei mâine. O sã se obiºnuiascã cu noi.

Observãm

– Când are sã vinã unchiul vostru din Italia? – Când este ziua bunicii?
– Are sã vinã peste douã luni. – Ziua ei este în martie.
– Ce are sã vã aducã el? – Ce aveþi sã-i dãruiþi de ziua ei?
– El are sã ne aducã multe cadouri. – De ziua ei avem să-i dăruim o bluză.

Limba – mijloc de integrare socialã


268 UN CARACTER NEOBIªNUIT LECÞIA 36

Verbele la viitor II în construcþii cu pronumele personale în dativ

are sã -mi spunã (mie) are sã ne spunã (nouã)


El are sã -þi spunã (þie) are sã vã spunã (vouã)
are sã -i spunã (lui, ei) are sã le spunã (lor)

Sau:

o sã -mi spunã (mie) o sã ne spunã (nouã)


El o sã -þi spunã (þie) o sã vã spunã (vouã)
o sã -i spunã (lui, ei) o sã le spunã (lor)

11. Puneþi în locul formelor accentuate ale pronumelor personale formele


neaccentuate în dativ
dativ..
Model: O sã (þie) aduc o carte nouã.
O sã-þi aduc o carte nouã.

O sã (þie) explic totul. El o sã (ei) dãruiascã un buchet de flori. O sã


(lor) scriem o scrisoare. Ei o sã (nouã) acorde ajutor. O sã (þie) fac o
cafea. O sã (îþi) telefoneze desearã. O sã (lor) propun o excursie la
munte. O sã (lor) mulþumim pentru toate. Profesorul o sã (vouã) explice
cum trebuie sã lucraþi. O sã (nouã) spunã despre cazul aceasta.
12. Alcãtuiþi propoziþii.

Model: El / a spune / nouã / ce trebuie sã facem


El o sã ne spunã nouã ce trebuie sã facem.

Cine? Ce o sã facã? Cui? Ce?


Noi … a dãrui lui un ceas
ei un buchet de flori
Ei … a transmite nouã o scrisoare
vouã un colet
Eu … a aduce þie o carte nouã
lor un calculator modern
13. Rãspundeþi la întrebãri.

Model: – Ce ai sã le aduci?
– Lui am sã-i aduc o carte, iar ei un stilou.

– Ce ai sã le dai? (lui, un ziar, ei, niºte reviste) – Ce aveþi sã le dãruiþi? (lui, un pulover, ei, o
rochie) – Ce ai sã ne cumperi? (þie, un manual de englezã, lui, un dicþionar englez-german)

Observãm
– Când ai s-o vezi
vezi? – Cine are sã-l ajute
ajute?
– Am s-o vãd mâine la spectacol. – Noi avem sã-l ajutãm
ajutãm.
– Te rog sã-i transmiþi scrisoarea aceasta. – Cu ce aveþi sã-l ajutaþi
ajutaþi?
– Bine, îi transmit. – Avem sã-l ajutãm cu bani.

Limba – mijloc de integrare socialã


LECÞIA 36 UN CARACTER NEOBIªNUIT 269

Verbele la viitor II în construcþii cu pronumele personale în acuzativ

are sã mã vadã (pe mine) are sã ne vadã (pe noi)


El are sã te vadã (pe tine) are sã vã vadã (pe voi)
are sã -l vadã (pe el) are sã -i vadã (pe ei)
are s -o vadã (pe ea) are sã le vadã (pe ele)

Sau:

o sã mã vadã (pe mine) o sã ne vadã (pe noi)


El o sã te vadã (pe tine) o sã vã vadã (pe voi)
o sã -l vadã (pe el) o sã -i vadã (pe ei)
os -o vadã (pe ea) o sã le vadã (pe ele)

14. Rãspundeþi la întrebãri folosind cuvintele din paranteze.

Model: Când ai sã-l vezi? (mâine). Am sã-l vãd mâine.

Unde ai sã le pui? (pe masã) Cine are sã-l întrebe? (eu) Cine are sã-i contacteze? (noi) Cine
are sã-l previnã de pericolul acesta? (colegul) Cine are sã-l influenþeze? (rudele) Cine are sã ne
întreacã? (adversarii) Cine are s-o liniºteascã? (mama) Cine are sã vã întâmpine la garã? (prietenii)
15. Înlocuiþi cuvintele evidenþiate prin formele pronumelor personale ºi rrãspundeþi
ãspundeþi la întrebãri.

Model: Când ai sã citeºti romanul acesta


acesta??
Când ai sã-
sã-ll citeºti?

Ai sã descrii peisajul acesta? Copilul are sã rupã cartea? Aveþi sã continuaþi discuþia ºi
mâine? Cine are sã formeze grupele? Cine are sã corecteze greºelile? Cine are sã copieze
textul? Cu cine ai sã laºi copiii?
16. Citiþi dialogul pe roluri. Alcãtuiþi dialoguri similare folosind cuvintele din dreapta.
– Unde ai pus cartea de istorie? manualul de geografie, mâine
– Nu ºtiu unde am pus-o. bicicleta, peste douã zile
– ªi când ai s-o cauþi?
– Chiar acum am s-o caut.

III.○ ○INTENÞII COMUNICATIVE


○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○

Cum spunem cã în cadrul unui eveniment sunt excepþii


În afarã de tine au venit toþi. În afara lui Mihai ºtiu toþi.
În afarã de Radu sunt toþi aici. Cu excepþia Mariei toþi merg în excursie.
17. Transformaþi propoziþiile.
Transformaþi

Model: Toþi bãieþii au sã meargã în excursie. Numai


Radu are sã rãmânã acasã. Cu excepþia lui Radu,
toþi bãieþii au sã meargã în excursie.
Toþi elevii sunt atenþi. Numai Nicolae nu este atent.
Toþi copiii au plecat acasã. Numai Victor ºi Mihai au plecat în parc.
Toate fetele sunt în clasã. Numai Maria este în sala de sport.
Toþi au corectat greºelile. Numai Ion ºi Andrei nu le-au corectat.

Limba – mijloc de integrare socialã


270 UN CARACTER NEOBIªNUIT LECÞIA 36

18. Rãspundeþi la întrebãri.

Model: Toþi au sã meargã la teatru? (tu


tu)) farã de tine,
afarã
În a
toþi au sã meargã la teatru. Cu excepþia ta, toþi au sã
meargã la teatru.

Toþi au sã vinã? (un coleg) Toþi au sã continue lucrul? (Ion) Aveþi sã realizaþi toate
exerciþiile? (exerciþiul 10) El are sã rupã toate fructele din copac? (fructele verzi) Toþi bãieþii
au sã râdã? (prietenul meu)
19. Citiþi dialogul pe roluri. Completaþi dialogul.
A: – Spuneþi-mi, vã rog, cum pot sã merg de la Botanica la Petricani?
B: – În afarã de taxi, nu aveþi cu ce merge la Petricani.
C: – N-ai dreptate! El poate lua autobuzul.
B: – Nu e adevãrat! Nici un autobuz nu merge de la Botanica pânã la Petricani.
A: – Domnilor, o sã-mi spuneþi cum pot sã ajung la Petricani?
C: – …

IV. ○ ○ SINTEZÃ
○ ○ ○ ○ ○ ○ ○

Prietenii ºi cunoscuþii mei


Victor stã cu un coleg la o bere.
– Vreau sã-þi povestesc despre prietenii ºi cunoscuþii mei. Eu am mulþi prieteni ºi mulþi
cunoscuþi. Ei locuiesc în mai multe oraºe din Moldova.
Cel mai bun prieten al meu este Sandu. El este ziarist. Cunoaºte câteva limbi strãine. Datoritã
profesiei sale el este totdeauna bine informat. El a fost în multe þãri din Europa: Franþa, Italia,
Germania, Spania. El este un om deosebit. Totdeauna este vesel ºi binevoitor. Este comunicativ
ºi amabil cu toþi. Ca om el este modest, dar foarte curajos. El scrie despre cele mai importante
evenimente din þarã ºi despre multe probleme ale zilelor noastre.
Noi ne cunoaºtem de mult timp, dar niciodatã nu ne-am certat. Noi ne potrivim bine la
caractere. El mã ajutã totdeauna când am nevoie. Noi ne întâlnim foarte des. De multe ori
petrecem concediile împreunã.
Un alt prieten al meu este Mihai. El este inginer la o uzinã din Chiºinãu. Este un bun specia-
list. A studiat la Universitatea Tehnicã din Chiºinãu. Cunoaºte foarte bine tehnica electronicã
modernã. Este foarte ingenios. A fãcut multe propuneri de raþionalizare. El mã ajutã totdeauna
sã repar aparatele electrice. Ca ºef el este obiectiv, dar ºi sever.
El este ºi un bun sportiv. Joacã fotbal într-o echipã din oraº. A participat la multe competiþii
sportive. Ca om este foarte ambiþios. Are planuri mari.
Mai am un prieten care este medic la spitalul republican. Numele lui este Nicolae. În orice
situaþie el este calm ºi hotãrât.
Un bun prieten al meu este ºi Radu, un actor foarte talentat. El a jucat în multe spectacole pe
scena teatrului “Mihai Eminescu”. Radu nu este mândru. El este sincer ºi simplu.
Aºadar, prietenii ºi cunoscuþii mei sunt diferiþi, dar toþi sunt oameni de caracter.
E foarte bine când alãturi ai mulþi prieteni buni, cu care te poþi înþelege.

om de caracter – человек с характером


20. Rãspundeþi la întrebãri.
Despre cine îi povesteºte Victor colegului sãu ? Cine este cel mai bun prieten al lui Victor?
Ce este Sandu de profesie? Cum este Sandu? Despre ce scrie Sandu? În ce þãri a fost

Limba – mijloc de integrare socialã


LECÞIA 36 UN CARACTER NEOBIªNUIT 271

Sandu? Cine este Mihai? Unde lucreazã el? Unde a studiat Mihai?
Cum este Mihai ca om ºi ca ºef? Ce este Nicolae de profesie? Ce
caracter are el? Ce este Radu? Cum sunt prietenii lui Victor?

Situaþii de comunicare
Povestiþi despre prietenii ºi cunoscuþii dvs.
Spuneþi ce vã place ºi ce nu vã place la cunoscuþii ºi la prietenii dvs.
De ce?
Învãþãm un proverb

Cine râde la urmã râde mai bine.

Generalizãm Modele gramaticale


Am sã mã scol mai devreme.
Modele comunicative Mâine avem sã ne ducem la un spectacol.
În afarã de tine au plecat toþi. N-am sã mã rãtãcesc prin oraºul acesta.
În afarã de Sandu sunt toþi. Am sã-l vãd mâine.
În afara lui Mihai toþi sunt sãnãtoºi. N-am sã vã neliniºtesc mai mult.
Cu excepþia Auricãi toþi merg la teatru. Am sã-þi explic totul.

Limba – mijloc de integrare socialã