Sunteți pe pagina 1din 13

272 CUM ÎNVÃÞÃM O LIMBÃ LECÞIA 37

CUM ÎNVÃÞÃM O LIMBÃ

I. VOCABULAR
○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○

a adãuga praf matern împotrivã


a alege necunoscut
a cerceta
a circula numaidecât
a comanda
a crea
a descuia
a încuia
a repara
a ºterge
a termina
a-i fi fricã
(e) pãcat

II. ○ ○ GRAMATICÃ
○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○

Condiþionalul prezent

III. ○ ○ INTENÞII COMUNICATIVE


○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○

Cum informãm pe cineva despre ceva

IV. ○ ○ TEXT-SINTEZÃ
○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○

Limba – mijloc de integrare socialã


LECÞIA 37 CUM ÎNVÃÞÃM O LIMBÃ 273

I. VOCABULAR
○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○

1. Gãsiþi în vocabular antonimele cuvintelor: a începe, a sta.


2. Alcãtuiþi îmbinãri folosind cuvintele din cele douã rrânduri:
ânduri:
– a adãuga, a cerceta, a comanda, a crea;
– o temã, sare, un costum, o piesã.
3. Alcãtuiþi propoziþii în care sã folosiþi expresii le: a fi de acord ºi a fi împotrivã.
expresiile:
4 . Alcãtuiþi propoziþii folosind îmbinãrile: a alege un cadou, a circula cu troleibuzul
troleibuzul,, a repara
televizorul, a rezolva o problemã, a ºterge praful de pe cãrþi.
5. Precizaþi sub care imagine poate fi scrisã fiecare dintre propoziþiile acestea:
Elevul scrie. Pe strada aceasta circulã multe maºini. Mecanicul reparã maºina.

Dicþionar de contexte minime

zahãr în ceai un cadou


a adãuga sare în mâncare a alege un cuvânt din text
tablouri la o colecþie un deputat
câteva cuvinte

masa la restaurant un club


a comanda un costum a crea o operã de artã
o carte la bibliotecã o piesã de teatru
bilete pentru avion o echipã de fotbaliºti

II. ○ ○GRAMATICÃ
○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○

Observãm

– Aº învãþa limba englezã. – Aº citi o carte.


– Iar eu aº învãþa germana. – Iar eu aº scrie o scrisoare.
– ªi el ar învãþa germana? – Dar ce aþi face voi?
– Nu, el ar învãþa franceza. – Noi am merge la plimbare.
– Aº mânca o ciocolatã. ªi tu ai – Aº cumpãra un televizor
televizor..
mânca o ciocolatã? aº cumpãra un televizor, eu
– Eu n-aº
– ªi eu aº mânca o ciocolatã. aº cumpãra un covor.
– Dar ea ar mânca o ciocolatã? – Dar voi ce aþi cumpãra
cumpãra?
– Probabil cã ºi ea ar mânca o ciocolatã. – Noi am cumpãra un ceas.

Limba – mijloc de integrare socialã


274 CUM ÎNVÃÞÃM O LIMBÃ LECÞIA 37

Verbele la condiþional prezent

Verbul a avea + infinitivul verbului


Eu aº învãþa lucra vedea face veni citi nu aº repara
Tu ai învãþa lucra vedea face veni citi nu ai repara
El, ea ar învãþa lucra vedea face veni citi nu ar repara
Noi am învãþa lucra vedea face veni citi nu am repara
Voi aþi învãþa lucra vedea face veni citi nu aþi repara
Ei, ele ar învãþa lucra vedea face veni citi nu ar repara

Aº cumpãra un dicþionar nou.

6. Puneþi verbele din paranteze la condiþional prezent.

Model: (A vrea) o îngheþatã de ciocolatã.


Aº vrea o îngheþatã de ciocolatã.
(A comanda) o sticlã de bere. (A merge) desearã la un
film. (A mânca) o fripturã. (A bea) o cafea cu lapte. (A
dori) puþin vin. (A pleca) într-o cãlãtorie în Franþa.

7. Alcãtuiþi dialoguri similare folosind îmbinãrile din dreapta.


– Aº pleca la mare. ªi tu ai pleca la mare? a rezolva problema aceasta
– Da, ºi eu aº pleca la mare. a termina lucrul devreme
– Dar el ar pleca la mare? a ºterge praful de pe cãrþi
– Probabil cã ºi el ar pleca la mare. a face o excursie în Italia
Aº pleca în concediu, dar nu pot.

8. Gãsiþi sf ârºitul frazelor


sfârºitul frazelor..
Aº încuia uºa… dar n-avem timp.
Ar cumpãra o maºinã nouã… dar nu ºtiu cum.
Am merge la plimbare… dar n-am cheie.
Aº bea o bere… dar îl aºteaptã pãrinþii acasã.
Ar rãmâne cu voi… dar n-are bani.
Aº repara televizorul… dar nu gãsesc.
9. Rãspundeþi la întrebãri.

Model: – De ce nu rezolvi problema? (nu ºtiu cum)


– Aº rezolva problema, dar nu ºtiu cum.

De ce nu scrii referatul? (nu am materiale) De ce nu vorbeºti cu el? (nu ºtiu unde se aflã)
De ce nu discuþi cu noi? (trebuie sã plec) De ce nu uiþi totul? (nu pot) De ce nu achitã taxa?
(n-au bani)

Aº merge cu voi, dacã aº putea. Dacã aº putea, aº merge cu voi.

10. Rãspundeþi la întrebãri.

Model: – Vei merge mâine la ore?


Vei
– Aº merge, dar sunt bolnav
bolnav..

Limba – mijloc de integrare socialã


LECÞIA 37 CUM ÎNVÃÞÃM O LIMBÃ 275

Veþi merge la cafenea? Vei vorbi cu el? Veþi cãlãtori în Franþa? Vei accepta invitaþia
noastrã? Vei urca în troleibuz? Vei participa la seminarul acesta?
11. Alcãtuiþi propoziþii.

Model: A merge la un film. A avea timp.


Aº merge la un film, dacã aº avea timp.

A rezolva problema a ºti cum


A pleca la plajã dacã a fi cald
A veni la voi a fi liber
A face sport a fi mai tânãr

12. Gãsiþi sf ârºitul propoziþiilor


sfârºitul propoziþiilor..
Dacã ai ºti limba românã… aº deschide fereastra.
Dacã aº avea timp… am merge la mare.
Dacã vremea ar fi frumoasã… aº face eu lucrul acesta.
Dacã aº avea bani… ai vorbi cu el româneºte.
Dacã ar fi cald… aº plãti eu pentru televizorul acesta.

Aº vrea sã cumpãr un televizor


televizor..
13. Alcãtuiþi propoziþii.

Model: A merge la plimbare. Aº vrea sã merg la plimbare.


Ar vrea sã meargã la plimbare.

A ºti ce a fost aici. A vorbi cu el. A face sport. A scrie referatul. A preciza datele. A avea mai
mult timp liber. A achita plata. A face curãþenie prin casã. A face un duº. A asculta muzicã.
14. Rãspundeþi la întrebãri.

Model: – Ce aþi dori dvs.? (a trimite o telegramã)


– Aº dori sã trimit o telegramã.

A cumpãra un parfum. A mânca puþin. A pleca acasã. A comanda un costum. A adãuga


câteva cuvinte. A cerceta istoria oraºului. A termina lucrul mai devreme.
Ar trebui sã lucrãm mai mult.

15. Daþi rrãspunsuri


ãspunsuri la întrebãri folosind cuvintele din paranteze.

Model: – Ce-aþi dori sã cumpãraþi? (o pâine)


– Aº dori sã cumpãr o pâine.
Ce-ai dori sã mãnânci? (o îngheþatã). Ce-ai vrea sã iei? (o bere). Unde ai vrea sã mergi? (la
munte). Cine ar putea sã repare aceastã mobilã? (fratele meu). Unde ar putea ei sã fie?
(acasã). Când am putea sã venim? (peste o sãptãmânã).
Ar fi bine dacã am merge împreunã.

Limba – mijloc de integrare socialã


276 CUM ÎNVÃÞÃM O LIMBÃ LECÞIA 37

16. Alcãtuiþi propoziþii.


a veni la timp (el) a comanda un taxi (tu)
Ar fi bine dacã a achita toatã suma (noi) Ar fi mai bine a susþine toate examenele (el)
a continua lucrul (tu) a copia textul (tu)
a fi mai amabil (tu) a asculta de pãrinþi (voi)
Ce-ai face dacã ai avea mulþi bani?

17. Priviþi aceste desene ºi spuneþi ce aþi alege dacã aþi pleca la mare, la munte, la stadion.

– Dacã aº pleca la munte aº alege … – Dacã aº pleca la mare aº alege … – Dacã aº pleca la stadion
aº alege …

Voi veni orice ar fi. Voi intra oricine ar fi acolo.

18. Alcãtuiþi dialoguri similare.

Model: – Ai continua sã lucrezi dacã ei ar spune cã nu e bine?


– Aº continua sã lucrez orice ar spune ei.

Ai merge acolo dacã ei ar fi împotrivã? (orice, a crede) Ai alege cadoul acesta dacã ei nu ar fi
de acord? (orice, a spune) Ai deschide uºa dacã ar veni el?(oricine, a veni) Ai fi bucuros dacã
ar veni ea?(oricine, a fi)
19. Citiþi dialogurile. Alcãtuiþi dialoguri similare.
– Sãptãmâna viitoare grupa noastrã pleacã într-o excursie la munte. Ai vrea sã mergi cu noi?
– Îmi pare rãu, Andrei, dar trebuie sã merg la bunici la þarã.
– Pãcat. Aº vrea foarte mult sã cãlãtorim împreunã.
– Într-adevãr, e pãcat. Data viitoare merg numaidecât.

– Ce-ai zice dacã am face o plimbare prin parc.


– N-am nimic împotrivã.
– Dacã vrei, am putea sã-i invitãm ºi pe prietenii noºtri.
– Este o idee foarte bunã.
– Atunci sã le dãm un telefon.
– Ai ceva împotrivã?
– Nu am nimic împotrivã.
– Dar el are ceva împotrivã?
– Nici el nu are nimic împotrivã.

Limba – mijloc de integrare socialã


LECÞIA 37 CUM ÎNVÃÞÃM O LIMBÃ 277

– Ce-ai zice dacã am merge la un spectacol împreunã?


– N-am nimic împotrivã, dar am alte planuri.
– Atunci am putea sã mergem mâine-searã.
– Mâine-searã, cu plãcere.

III.○ ○INTENÞII COMUNICATIVE


○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○

Cum informãm pe cineva despre ceva


– ªtii cã … – Ai auzit cã … – N-ai aflat cã … – Vreau sã-þi spun cã ...
20. Alcãtuiþi propoziþii.

Model 1: A plecat la mare. – Vreau sa-þi spun cã el a plecat la mare.

El pleacã mâine. El învaþã la universitate. Ei nu sunt de acord cu propunerea noastrã. Ea


creºte doi copii. El cunoaºte trei limbi.

Model 2: Mâine va avea loc un meci de fotbal.


– Ai auzit cã mâine va avea loc un meci de fotbal?

Ea are un bãiat. El a plecat în Germania. El a devenit student. Ea s-a îmbolnãvit. Prietenul


meu scrie un roman. El a vorbit la televizor.

Model 3: Maºina lui a dispãrut din garaj.


– Vreau sa-þi spun cã maºina lui a dispãrut din garaj?

Cum s-a întâmplat aceasta. Ce a fost acolo. Unde trebuie sã coborâm. Unde ar putea sã
fie. Când soseºte trenul.

IV. ○ ○ SINTEZÃ
○ ○ ○ ○ ○ ○ ○

Cum în vãþaþi limba românã


învãþaþi
(anchetã)

Dacã veþi rãspunde la întrebãrile din aceastã anchetã, veþi afla ce trebuie sã faceþi ca sã învãþaþi
mai bine limba românã.
a Pregãtesc temele la limba românã:
totdeauna uneori nu pregãtesc
Cit esc gazete ºi reviste în limba românã:
Citesc
deseori uneori nu citesc
Ascult casete cu texte, cu dialoguri ºi cu cântece în limba românã:
deseori uneori nu ascult
Ascult emisiuni radiofonice în limba românã:
deseori uneori nu ascult
Privesc filme în limba românã:
deseori uneori nu privesc

Limba – mijloc de integrare socialã


278 CUM ÎNVÃÞÃM O LIMBÃ LECÞIA 37

b Ce ai face dacã ar trebui sã citeºti un text în limba românã în care ar fi cuvinte necunoscute?
aº citi textul pânã la sfârºit aº citi textul numai dacã ar fi interesant;
nu aº citi textul
Ce ai face dacã ar trebui sã scrii un text în limba românã, dar nu cunoºti toate cuvintele?
aº cãuta cuvintele în dicþionar aº folosi cuvintele cunoscute; nu aº scrie textul
c Þi-e fricã sã nu faci greºeli când vorbeºti româneºte?
vorbesc fãrã sã-mi fie fricã când vorbesc, mã gândesc sã nu greºesc;
nu vorbesc ca sã nu greºesc
Când vã întreabã cineva în româneºte, îi rrãspundeþi
ãspundeþi tot în româneºte?
da uneori nu-i rãspund în româneºte
Cum credeþi: care sunt rrãspunsurile
ãspunsurile corecte?
Spuneþi cum învãþaþi dvs. limba românã.

Situaþii de comunicare

Spuneþi ce aþi face:


dacã aþi fi milionar?
dacã aþi cunoaºte zece limbi strãine?
dacã aþi fi conducãtorul þãrii?
Spuneþi:
Câte limbi aþi vrea sã cunoaºteþi? De ce?
Ce limbi aþi vrea sã învãþaþi?
Cum aþi vrea sã învãþaþi o limbã?
Învãþãm un proverb

Limba dulce mult aduce.

Modele gramaticale
Generalizãm Aº mânca un mãr.
Aº veni la voi, dar nu pot.
Dacã aº fi mai tânãr, aº pleca în Franþa.
Modele comunicative Dacã aº avea mai mulþi bani, aº cãlãtori.
ªtii cã el este student la universitate? Dacã aº fi în locul tãu, aº fi mai atent.
Ai auzit cã Radu învaþã la universitate? Aº vrea sã vã întreb ceva.
N-ai aflat cã el vrea sã plece în Italia? El ar putea sã ºtie asta.
Veau sã-þi spun cã merg la cursuri. Ar trebui sã ne cerem scuze.
Ar fi mai bine dacã am merge mai repede.
N-ar fi mai bine dacã am aºtepta aici?
Ce-ai face dacã ai avea mulþi bani?
Voi veni orice ar fi.

Limba – mijloc de integrare socialã


LECÞIA 38 O VESTE BUNÃ 279

O VESTE BUNÃ

I. VOCABULAR
○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○

a cheltui expresie atrãgãtor câteodatã


a constata garsonierã convins dimpotrivã
a culege intenþie cumsecade
a exagera inteligenþã minunat
a închiria întâmplare optim
a minþi notã principal
a ridica numãr
a suna veste

II. GRAMATICÃ
○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○

Condiþionalul prezent al verbelor pronominale

III. ○ ○ INTENÞII COMUNICATIVE


○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○

Cum amintim cuiva despre ceva


Cum comunicãm cu cineva la telefon

IV. ○ ○ TEXT-SINTEZÃ
○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○

Limba – mijloc de integrare socialã


280 O VESTE BUNÃ LECÞIA 38

I. VOCABULAR
○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○

Încercãm

1. Citiþi cuvintele din coloana a treia. Observaþi sensul lor în propoziþiile date.
Dacã este frumos, omul este atrãgãtor.
Dacã este educat, omul este cumsecade.
Dacã este ºi frumos ºi educat, omul este minunat.
Dacã acþioneazã sigur, omul este convins.
2. Alegeþi cuvintele care au sensuri apropiate.

Model: apartament - garsonierã


a suna
ºtire intenþie
a telefona
dorinþã principal
foarte bun notã
important întocmai
apreciere cãteodatã
uneori optim
la fel veste
3. Scrieþi cuvintele cerute de context.
Maria cunoaºte bine regula jocului, Mihai … nu o cunoaºte. la fel
Andrei a citit frumos poezia, Aneta a citit-o ... câteodatã
Mircea nu întârzie niciodatã, iar Sergiu întîrzie ... pe neaºteptate
…ea rezolvã bine problemele , iar acum ea a greºit. de obicei
Nu credeam sã ne întâlnim, dar ne-am întâlnit … dimpotrivã
4. Alcãtuiþi propoziþii.
a constata adevãrul a minþi câteodatã
cã am dreptate întotdeauna

a culege fructe a închiria o camerã


informaþii un apartament

a cheltui bani a ridica mâna


energie privirea

Dicþionar de contexte minime

a forma un numãr de telefon expresia feþei


a închiria un apartament intenþie bunã
a minþi colegul numãr exact
a constata adevãrul variantã optimã
întâmplare adevãratã

Limba – mijloc de integrare socialã


LECÞIA 38 O VESTE BUNÃ 281

Modificãm

5. Completaþi.
Constantin este un bãrbat insistent, atrãgãtor ºi ...
Andrei este binevoitor ºi ...
Maria este cumsecade ºi ...
Dan este un copil minunat ºi ...

Alcãtuim

6. Alcãtuiþi propoziþii.
Unchiul a cheltui mulþi bani
Asistenta a culege informaþia
Inginerul a exagera pericolul
Studentul a închiria o garsonierã
Tata a ridica privirea
7. Alcãtuiþi propoziþii cu urmãtoarele verbe:
aº telefona, ai închiria, ar discuta, am comanda, aþi alege, ar termina

II. ○ ○GRAMATICÃ
○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○

Observãm

– Andrei, ce-ai hotãrât sã faci mâine?


– M-aº duce la þarã, dacã m-aº scula devreme. Mergi cu mine?
– Merg cu plãcere.
– Dacã Mihai s-ar simþi bine
bine, ar merge ºi el cu noi?
– Cred cã ar merge.
– Dacã ar merge ºi el, ne-am odihni bine împreunã.
Condiþionalul prezent al verbelor pronominale cu pronumele în acuzativ

a se odihni a se pregãti a se grãbi


eu m-aº odihni m-aº pregãti m-aº grãbi
tu te-ai odihni te-ai pregãti te-ai grãbi
el, ea s-ar odihni s-ar pregãti s-ar grãbi
noi ne-am odihni ne-am pregãti ne-am grãbi
voi v -aþi odihni v -aþi pregãti v -aþi grãbi
ei,ele s-ar odihni s-ar pregãti s-ar grãbi

Aplicãm

8. Deschideþi parantezele

Model: El (a se vindeca), dar nu are medicamente.


El s-ar vindeca, dar nu are medicamente.

Limba – mijloc de integrare socialã


282 O VESTE BUNÃ LECÞIA 38

Eu (a se plimba), dar nu am cu cine.


El (a se înscrie la cursuri), dar nu are bani.
Ea (a se duce la serviciu), dar este bolnavã.
Noi (a se apropia) de director, dar ne este fricã.
Ei (a se decide), dar nu sunt convinºi de succes.
Ele (a se opri) la hotel, dar nu sunt locuri.
9. Completaþi cu ajutorul verbelor date
Eu ... cu paltonul, dacã aº ºti cã ar ninge. a se îmbrãca
Pãrinþii ... , dacã copiii ar fi bolnavi. a se neliniºti
Ei ... , dacã ar fi necesar. a se întâlni
Voi ... la cursuri, dacã aþi avea nevoie. a se înscrie
Fetele... de examen, dacã ar avea manuale. a se pregãti
10. Formulaþi întrebãri utilizând verbele de mai jos.
s-ar aºeza, v-aþi supãra, te-ai dezice, s-ar emoþiona
11. Rãspundeþi la întrebãri
Nu v-aþi supãra dacã vã întreb încã o datã? V-aþi apuca de lucru, dacã aþi avea materialele necesare?
Prietenul dvs. s-ar ocupa cu literatura? Fiecare s-ar înscrie la cursurile de limba românã? Ei s-ar
indigna, dacã eu aº întârzia?
12. Completaþi propoziþiile.
Dacã m-aº emoþiona… a uita tema Dacã te-ai gândi… a rãspunde corect
Dacã te-ai liniºti… a putea vorbi Dacã v-aþi rãtãci… a întreba adresa
Dacã s-ar decide uºor… a avea succes Dacã s-ar supãra… a pleca
Dacã ne-am grãbi… a reuºi la timp Dacã m-aº uita… a vedea greºelile

Observãm

– Dar el ce ºi-ar cumpãra?


– Eu mi-aº cumpãra un costum. – El ºi-ar cumpãra niºte pantaloni.
– Dar tu ce þi-ai cumpãra
cumpãra? – Dar ei ce ºi-ar cumpãra
cumpãra?
– Eu mi-aº cumpãra un pulover. – Ei nu ºi-ar cumpãra nimic.
Condiþionalul prezent al verbelor pronominale (cu pronumele la cazul dativ)

a–ºi imagina a–ºi aminti a–ºi da seama


eu mi-aº imagina mi-aº aminti mi-aº da seama
tu þi-ai imagina þi-ai aminti þi-ai da seama
el, ea ºi-ar imagina ºi-ar aminti ºi-ar da seama
noi ne-am imagina ne-am aminti ne-am da seama
voi v -aþi imagina v -aþi aminti v -aþi da seama
ei,ele ºi-ar imagina ºi-ar aminti ºi-ar da seama

13. Alegeþi varianta potrivitã.


Dacã aº fi pictor, mi-aº imagina o mare de flori . Dar tu?
Dacã aº fi scriitor, mi-aº imagina o poezie muzicalã. Dar tu?
Dacã aº fi actor, mi-aº imagina un rol fermecãtor. Dar tu?
Dacã aº fi profesor, mi-aº imagina o ºcoalã minunatã. Dar tu?

Limba – mijloc de integrare socialã


LECÞIA 38 O VESTE BUNÃ 283

14.Gãsiþi câte trei variante.


Dacã aº greºi în viaþã, mi-aº aminti de ………………
.....................
………………
Dacã aº fi nefericit în viaþã, mi-aº aminti de ……………....
……………....
………………
Dacã aº avea greutãþi în viaþã, mi-aº aminti de ………………
………………
………………
Dacã n-aº avea serviciu, mi-aº aminti de ………………
………………
………………
Dacã aº fi departe de prieteni, mi-aº aminti de ………………
………………
………………

III.○ ○INTENÞII COMUNICATIVE


○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○

Cum amintim cuiva despre ceva Cum comunicãm cu cineva la telefon


Structuri
Vreau sã-þi amintesc cã ... / de... – Alo, sunt ... Cu Ana Graur, vã rog!
– Alo, pot sã vorbesc cu …
N-aþi uitat de ... / cã ...
– Nu vã supãraþi, puteþi sã-l(s-o) invitaþi pe …
Þii minte cã … – Aº dori sã vorbesc cu ...
Îþi aminteºti de … / cã ... – Aºteptaþi o clipã, imediat îl(o) invit pe …
– O clipã!
– Nu este, a ieºit. Este la o ºedinþã. Reveniþi peste o orã, vã rog!

Utilizãm

15. Citiþi dialogul pe roluri.


– Alo, Andrei, îmi pare bine sã te aud. Ce faci?
– Mã gândeam la întâlnirea cu partenerii noºtri din Anglia.
– Vreau sã-þi amintesc cã s-a schimbat locul întâlnirii. N-ai uitat?
– Nu, n -am uitat. Dar tu îþi aminteºti cum am convenit sã organizãm
întâlnirea aceasta?
– Da, organizãm întâlnirea aºa cum am convenit noi. Andrei, aº dori
sã vorbesc ºi cu Natalia.
– Da, aºteaptã o clipã, o invit imediat.
– Alo, Ovidiu? Ai dorit ceva?
– Da. Vreau sã ne ajuþi la organizarea întâlnirii cu partenerii noºtri. Eºti de acord?
– Vã ajut cu mare plãcere.
– Mulþumesc. Eºti foarte amabilã. La revedere.
16. Alcãtuiþi dialoguri în urmãtoarele situaþii:
doi foºti colegi de serviciu discutã la telefon;
soþia îi aminteºte soþului despre ziua de naºtere a nepotului;
un tânãr îi aminteºte prietenului despre rugãmintea sa.

Limba – mijloc de integrare socialã


284 O VESTE BUNÃ LECÞIA 38

17. Lucraþi în perechi. Improvizaþi o discuþie la telefon.


18. Lucru în grup. Fiecare grup pregãteºte câte patru întrebãri pentru celelalte grupe. Grupele
rãspund la întrebãri.

IV. ○ ○ SINTEZÃ
○ ○ ○ ○ ○ ○ ○

O veste bunã
Sanda este prietena mea cea mai bunã. Ea este cumsecade, atrãgãtoare ºi intelegentã. Este o
tânãrã minunatã.
Ieri Sanda mi-a comunicat o veste bunã: ea a închiriat o garsonierã aproape de serviciu.
Mi-a telefonat ºi mi-a comunicat lucrul acesta. Era foarte mulþumitã, deoarece era convinsã cã
nu va cheltui mulþi bani. Datoritã prietenilor, a gãsit aceastã garsonierã. Am primit vestea cu
mare bucurie, deoarece Sanda avea nevoie de garsoniera aceasta.
Nu m-aº mira, dacã ea ar face ºi o curãþenie generalã. Chiar m-aº bucura mult, dacã ar reuºi.
Locuinþa ar arãta bine.
Sunt nerãbdãtor. Aº vrea sã vãd garsoniera Sandei. Dacã aº vedea apartamentul, aº constata
ce trebuie sã facã. Cuvântul meu pentru ea înseamnã mult. ªtiu lucrul acesta. De aceea m-aº
înscrie printre vizitatorii ei. Aº putea sã-i dau multe sfaturi. M-aº strãdui s-o ajut. Dacã Sanda s-ar
decide sã mã asculte, garsoniera ei ar deveni cea mai modernã.
19. Excludeþi cuvintele în plus din propoziþiile date.
Ieri Sanda mi-a comunicat o veste bunã la telefon ºi mi-a spus la telefon cã este mulþumitã.
Sanda este o fatã tânãrã, foarte amabilã, minunatã, optimã. Am primit vestea cu mare
bucurie, deoarece Sanda avea mare ºi multã nevoie de aceastã garsonierã.
20. Situaþie de comunicare.
Imaginaþi-vã cã sunteþi în garsoniera Sandei. Spuneþi-ne ºi nouã cum este, unde se aflã.
Joc de rol.
Formulaþi câteva sfaturi pentru Sanda în rolul:
tatãlui ei / al mamei / al unei prietene / al unui coleg de serviciu, comunicând cu ea la telefon.
21. Examinaþi imaginile. Cum credeþi, în care casã este garsoniera Sandei. De ce credeþi aºa?

Învãþãm un proverb

A promite marea ºi sarea.

Generalizãm Modele gramaticale


Mi-aº imagina cu plãcere o zi la mare.
Modele comunicative
Te-ai indigna, dacã ai afla adevãrul?
Vreau sã vã amintesc de întâlnirea de mâine. S-ar supãra, dacã n-o invitãm.
N-aþi uitat sã veniþi în vizitã? Ne-am pregãti de examene, dar
Þii minte ce am convenit sã facem? n-avem manuale.

Limba – mijloc de integrare socialã