Mata Hari de Romania?

Cristian Unteanu,

,,Mi s-a spus ca in lumea agentiilor de informatii amenintarile sunt caracterizate acum ca fiind ,,asimetrice" sau ,,multi-directionale", ceea ce inseamna de fapt ca ei nu sunt prea siguri nici ceea ce ele reprezinta sau de unde provin" - Field Marshal Peter Inge, Chief of the General Staff, 1994 De la o posibila idila la nivel inalt, cazul Colin Powell - Corina Cretu tinde sa evolueze, dupa recentele afirmatii facute de Ion Mihai Pacepa, fostul sef al temutei Securitati a lui Ceausescu, intr-o afacere majora de spionaj. Complicata poveste. Din mai multe puncte de vedere. Avem mai multe scenarii posibile, toate la fel sau nu de credibile. Cum ar fi posibil si una si altae Se poatei Sigur ca da, deoarece marea arta a dezinformarii si manipularii profesioniste consta, la nivelul fiecaruia dintre marile servicii de informatii, sa fie construite legende cat mai credibile pentru fiecare personaj sau fiecare eveniment, amestecand elemente reale si care pot fi oricand probate cu sugestia unor cauze sau finalitati, logice in sine, dar urmand sa devina convingatoare in constiinta colectiva a publicului tinta. Manipularea profestionista are ca scop final formarea unor asemenea convingeri puternice, definitive, promovarea unor "etichete" irevocabile, toate raspunzand unor matrice preexistente de uri, intolerante, convingeri, imagini colective si urmand sa genereze tot atatea argumente defensive/ofensive in functie de folosirea lor interna sau pentru derutarea inamicului. ,,Razboiul umbrelor" este vechi de cand lumea, tehnicile respective sunt folosite dintotdeauna, numai ca acum

sunt consemnate in manuale specializate si beneficiind din plin de avantajul transmisiei simultane a informatiei, proprie civilizatiei comunicatiei in care traim. Argument uluitor de interesant pentru profesionistii care au descoperit, cu fascinatie, cat de mult le-a fost usurata munca prin posibilitatea de a difuza asemenea "legendari" simultan pe piata proprie si pe piata inamica, pe canalul acum mereu deschis al unei prese dornice de senzatie. Astfel se face ca batalii care, chiar si acum cateva decenii erau purtate aproape exclusiv in zona invizibila, se muta in spatiul public, facand victime directe si colaterale multiple si creeaza, in paralel, un spectacol public de o asemenea amploare incat, cel mai adesea, poate ascunde perfect commedia dell'arte ce se petrece in fundal. Cea in care evolueza foarte putini actori, fiecare doar cu nume de scena, cateodata purtand identitati multiple in cadrul aceluiasi spectacol, dar reducand progresiv zona celor ramasi in viata pina la victoria finala a eroului pe care si l-a dorit scenaristul. Pana ieri povestea care ne intereseaza parea sa repete scenariul unui alt scandal, cel care a dus la demisia deloc onorabila, pe 9 noiembrie 2012, a directorului CIA, David Petreus. Elemente de similaritate: fost general de patru stele, fost comandant in teatru major de razboi (Irak), poveste de amor dezvaluita in urma unei anchete FBI ca urmare a informatiilor date de o prietena a familiei Petreus, dovezile incriminatoare fiind email-urile schimbate intre general si biografa sa, Paula Broadwell. Scenariul Powell-Cretu a evoluat pe aceeasi linie, dar cu un adaos interesant si esential: afirmatiile dlui Pacepa adauga un element nou, acela al unei posibile operatiuni de infiltrare a unei spion pe linga persoana celui care fusese rand pe rand, unul dintre comandantii militari de cel mai inalt rang din armata SUA, fost sef al Statului major interarme, comandatul operatiunilor din Irak si apoi Secretar de stat, una dintre personalitatile care participau direct la luarea oricarei decizii strategice in Biroul Oval, detinator de informatii clasificate de importanta nationala. Daca asa stau lucrurile, daca vreun moment dam crezare acuzatiilor directe aduse de Pacepa, atunci se ridica unele intrebari logice dintre care cea mai importanta este de a se sti cine a coordonat actiunea respectiva: 1. SIE, caz in care Romania s-ar face vinovata de spionarea unui aliat NATO si partener strategic al Romaniei; 2. FSB care a recrutat un politician roman pentru a-l "plasa" in anturajul imediat al lui Powell, caz in care serviciile romanesti s-ar face vinovate de incompetenta dar si, exact in aceeasi masura, ar fi profund incompetente si serviciile americane de profil. In plus, acuzatiile lui Pacepa par sa fie intarite de propria experienta profesionala directa a personajului, fost coordonator al Securitatii lui Ceausescu, posibil ordonator el insusi de asemenea actiuni, fie din initiativa nationala, fie la comanda centralei de la Moscova. Ciudat este insa ca nu avem un rapuns la sirul de intrebari clasice in asemenea cazuri: a) de ce in acest moment izbucneste povestea, nu ieri, nu acum o luna, nu acum un an, nu peste o luna sau un an; b) de ce tinta principala, in orice caz cea scoasa deocamdata in fata este Colin Powell, un personaj care este adevarat ca a detinut functiile respective, dar acum nu mai este decat ceea ce serviciile de informatii denumesc a very retired army general, fara o conexiune puternica, imediata si directa cu lumea puterii; c) de ce la capatul celalalt al firului se afla un personaj absolut debalansat ca nivel de reprezentativitate politica nationala si internationala si care nu a indeplinit niciodata vreo functie guvernamentala, dar este europarlamentar, vicepresedinte de grup politic, provenind dintr-una din tarile fostului bloc comunist> Intrebari care trebuie plasate in contextul in care "criza Snowden" a provocat o tensiune reala intre Washington si Moscova tocmai pe teme legate de spionaj, interceptari de corespondenta electronica, etc...moment in care scenariul rostit de dl Pacepa vine ca turnat pentru a raspunde temerilor stravechi implantate in subconstientul

decidentilor de peste ocean, foarte preocupati de incercarile de infiltrare in randul propriilor agentii de informatii (cazuri recente, multe de mare rasunet) dar si de proprii lor agenti sau subcontractori deveniti pericole nationale de securitate (Manning si Snowden, printre altii). Iar povestea dlui Pacepa vine sa le confirme din nou ca "ceilalti" nu dorm, ataca in mod continuu si agentii pot veni chiar din tari care se proclama aliante si parteneriate strategice. Daca povestea este adevarata, trebuie confirmata printr-o ancheta rapida ale carei rezultate sa fie facute publice de institutiile romanesti specializate. Daca este o inventie, atunci este inca o lovitura data credibilitatii internationale a Romaniei ca aliat NATO, ca partener euro-atlantic si poate destabiliza foarte grav relatii diplomatice si nu numai. Oricum, in acest moment, Romania pare sa fie nu numai exportatoare de orfani, de rromi, de criminali de toate felurile, ci si de spioni actionand dupa scenarii pe care fostul securist sef al Romaniei le identifica cu marca KGB. Se poate sa ma insel foarte tare, dar mutarile de pina acum in acest caz par sa indice ca jocul nu este inchis ci ca, dimpotriva, se mai tin optiuni de rezerva deschise. Oricum, ai nostri sunt acum obligati sa replice, foarte clar, cu date, fapte, dosare deschise. Altfel orice poate fi posibil. Ce inseamna "orice"a Exact asta trebuie sa ne spuna cei care au in grija securitatea noastra nationala din care face parte de acum, din pacate, si acest caz. Sau nu. Demonstrati!