Sunteți pe pagina 1din 46

FIZIOLOGIE

Conf. Dr. Lacramioara Serban

PROGRAMA ANALITICA
1. FIZIOLOGIE GENERALA Organizarea structural i funcional a materiei vii de la molecule la organism Nivele de organizare ale materiei vii Proprietile fundamentale ale materiei vii i sistemele funcionale Principii de integrare funcional: - mecanisme de reglare, sinergii fiziologice, - concepte privind semnalizarea i controlul n fiziologie

Fiziologia celulelor epiteliale: - Mecanisme de transport transmembranar - Secreia celular Fiziologia neuronului - Excitabilitatea i conductibilitatea - Organizare structural-funcional a sinapselor - Modaliti de rspuns postsinaptic - Neuromediatori - Reele neuronale - Actul reflex

Fiziologia celulei musculare: - Organizarea structural-funcional a miocitelor - Proprietile muchilor striai i netezi - Organizarea morfologic i funcional a sistemului neuro-muscular, - Postura i locomoia, oboseala muscular

Fiziologia sistemului nervos vegetativ - Fiziologia centrilor nervoi vegetativi: sistemul vegetativ simpatic - Fiziologia centrilor nervoi vegetativi: sistemul vegetativ parasimpatic - Termoreglarea

2. Mediul intern i fiziologia sngelui: - Compartimentele hidrice ale organismului - Proprietile fizico-chimice ale plasmei sanguine - Echilibrul hidro-electrolitic - Echilibrul acido-bazic - Fiziologia eritrocitelor - Fiziologia leucocitelor - Fiziologia trombocitelor - Hemostaza fiziologic

3. Fiziologia excreiei: - Particulariti morfo - funcionale ale rinichiului - Hemodinamica renal - Formarea urinii - Funcia endocrin a rinichiului - Reglarea funciei renale - Explorarea funciilor rinichiului - Fiziologia cilor de excreiei a urinii - Funcia de excreie a pielii

BIBLIOGRAFIE
1. ESENTIAL IN FIZIOLOGIE sub redatia Prof. Dr. Gheorghe PETRESCU, vol. I, 2008 2. ESENTIAL IN FIZIOLOGIE sub redatia Prof. Dr. Gheorghe PETRESCU, vol. II, 2009 3. FIZIOLOGIE UMANA CELULA SI MEDIUL INTERN, Dragomir Nicolae Serban, Ionela Lacramioara Serban, Walther Bild, Editura Pim, 2008 4. FIZIOLOGIE UMANA FUNCTII VEGETATIVE, Ionela - Lacramioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban, Editura Pim, 2008 5. FIZIOLOGIE UMANA ediia III, I. Haulica, Editura Medical, 2007

PRECIZARI PRIVIND ACTIVITATEA DIDACTICA


1. Activitatea didactic se desfoar conform tematicii cuprinse n planul de nvmnt. Programa analitic i planificarea lucrrilor practice sunt afiate alturat. 2. Participarea studenilor la lucrrile practice este obligatorie; sunt permise maximum dou absene pe semestru. 3. Studenii vor efectua lucrrile practice n cadrul grupei din care fac parte, conform orarului oficial i la data prevzut n planificare.

Lucrrile practice ne-efectuate pot fi recuperate (cu aprobarea conducerii disciplinei i a facultii) numai n cadrul unor edine de recuperare organizate special sau n cursul aceleai sptmni numai cu cadrul didactic al grupei. 5. Pentru efectuarea corespunztoare a lucrrilor practice este necesar ca studenii s cunoasc protocoalele de lucru i s dein noiunile teoretice aferente. 6. Referatul lucrrii va fi prezentat pentru avizare la sfritul edinei respective. In cadrul edinelor de lucrri practice vor fi verificate oral i n scris cunotinele teoretice i practice ale studenilor. 4.

7. Examenul de Fiziologie se desfoar conform Procedurii examenului unic (afiat alturat i pe site UMF) ce cuprinde: evaluarea activitii din cursul semestrului (constituit din nota cadrului didactic, nota de la discuiile cu titularul de curs i nota de la colocviile de pe parcursul semestrului); examenul oral care cuprinde nota de la proba de cunotine minime obligatorii, nota de la probele de competen i nota de proba practic) ; testul gril unic susinut de ctre toi studenii la data stabilit.

8. Nota final rezult din media ponderat a punctajelor obinute. 9. Condiii pentru participarea la examen: prezen minim obligatorie la lucrrile practice; prezena la toate lucrrile care includ competene prevzute n documentele oficiale sau recuperarea acestor lucrri. caiet/dosar de referate (avizate) ale lucrrilor practice

NOTIUNI INTRODUCTIVE
FIZIOLOGIA este o stiinta despre natura; ea descrie si explica modul de functionare al organismului: pentru fiecare organ si sistem, integrand functia organismului in functionarea generala a organismului; descrie posibilitatea de adaptare a organismului la conditiile de moment; descrie mecanismele de reglare a functiilor organismului.; delimiteaza starea de normalitate.

NOTIUNI INTRODUCTIVE
Mecanism de reglare - Intentia si posibilitatea de mentinere constanta a parametrilor de functionare a fiecarei structuri (organ; sistem) si - Corelare coordonata in functie de un necesar de moment pe care il manifesta organismul Cum se realizeaza: - Prin receptarea modificarii de catre zonele specializate; - elaborarea unor raspuns corector pe cale nervoasa/umorala

NOTIUNI INTRODUCTIVE
Starea de normalitate - Nu inseamna intotdeauna conditii ideale de functionare ci mai ales o adaptare a parametrilor functionali ai unei etape in functie de cei ai etapelor care se desfasoara concomitent si cu care este in legatura. Definirea starii de normalitate presupune definirii notiunilor de sanatate si boala.

NOTIUNI INTRODUCTIVE
Starea de boala: - Complex de dezechilibre care conduc la variatii ale unor constante, inafara unor limite si care sunt urmate de o functionare nearmonioasa a unui sistem sau a organismului in ansamblu. - Momentul de aparitie a bolii nu este usor de stabilit datorita factorilor de variatie individuali. Normalul notiune statistica care exprima cea mai frecventa aparitie a valorii respective.

NOTIUNI INTRODUCTIVE
Studiul fiziologiei umane constituie o introducere indispensabil pentru practicarea unui act medical raional n vederea stabilirii diagnosticului i a instituirii unei terapii adecvate cu scopul readucerii n limite homeostatice a mecanismului fiziologic dereglat de ctre boal.

NOTIUNI INTRODUCTIVE
HOMEOSTAZIA (Cannon, 1929) capacitatea organismelor de a se mentine cu caracteristicile lor functionale constante intr-un mediu de viata variabil. Mecanismele homeostaziei: SECLUZIUNE - Intentia de separare relativa a organismelor de mediul in care se afla prin existenta unor bariere relative care protejeaza organismul de actiunea agresiva a factorilor de mediu (membrana; tegumente; tesut adipos subcutanat).

NOTIUNI INTRODUCTIVE
Procese de reglare au rolul de a readuce un parametru la o valoare considerata normala. Cel mai frecvent mecanism = feed-back (aferentatie inversa). Feed-back = informare inapoi a centrului de comanda despre nivelul parametrului de care este raspunzator.

NOTIUNI INTRODUCTIVE
Feed-back negativ feed-back de corectare in care parametrii modifica evenimente care duc la corectarea modificarii. Ex: CO2 in plasma ventilatiei CO2 din plasma Feed-back pozitiv (in cerc vicios) efectele produse sunt in acelasi sens sau accentueaza stimulul declansator. Ex: hemoragie pompa cardiaca ineficienta DC, TA, debit coronar epuizare cardiaca pompa cardiaca ineficienta

ELEMENTE CHIMICE
In compozitia structurilor care alcatuiesc organismul uman se regasesc in proportii diferite aproape toti constituientii care pot fi intalniti in materia nevie.
= 4 elemente (H, C; O; N ) + 7 elemente (Na, K, Ca, Mg, S, Cl, P) elemente plastice = oligoelemente

ELEMENTE PLASTICE
1. OXIGENUL Functiile organismului necesita consum energetic oxidarea intracelulara a materialului energogenetic in prezenta oxigenului molecular. a. Surse de oxigen - Apa / atmosfera (inspir) - Aport continuu si permanent; nu exista rezerve de oxigen (rezervele de hemoglobina si mioglobina supravietuire 2-5 min).

ELEMENTE PLASTICE
b. Rolurile oxigenului - incorporare in moleculele organice (sinteza de steroizi, pigmenti, AG) - acceptor de electroni (reactii generatoare de energie; - structural: prezent in toate moleculele organice; - toxic: SRO (anion superoxid; anion hidroxil)

ELEMENTE PLASTICE
Toxicitatea O2 incepe in momentul activarii cu formare de SRO: - actioneaza ca atare; - producere de peroxizi. Stresul oxidativ: dezechilibru intre factorii pro- si anti-oxidanti care apare ca urmare: - productiei crescute de SRO - scaderii capacitatii oxidante a organismului.

ELEMENTE PLASTICE
Surse de SRO - endogene: mitocondrie, lizozomi;

peroxizomi,

- exogene: razele UV, alcool, fum de tigara, gaze de esapament, oxigenoterapia hiperbara

ELEMENTE PLASTICE
Efecte favorabile ale stresului oxidativ: - bactericid (in cursul fagocotozei); - stimularea activarii limfocitare; - controlul tonusului vascular normal; - stimularea cresterii si proliferarii celulare - stimularea secretiei de eritropoetina; - invatare si memorie.

ELEMENTE PLASTICE
Efecte nefavorabile ale stresului oxidativ: - distruge structurile celulare; - transformare maligna celulara; - imbatranire. Efectele SRO asupra membranelor celulare: Membranele biologice reprezinta un loc preferential de actiune al SRO deoarece contin AGPN peroxizi, pigmenti fluorescenti (pigmenti ceroidici, lipofuscina).

ELEMENTE PLASTICE
Mecanisme protectoare: (vitamina E, seleniu). antioxidanti

Seleniu: -preluat din alimentatie; concentratia sa este proportionala cu cea din sol; -este constituient al glutation-peroxidazei (implicata in descompunerea peroxizomilor)

ELEMENTE PLASTICE
Clasificarea sistemelor antioxidante: 1. Dupa mecanismul de actiune: -enzimatice: SOD, catalaze, peroxidaze; -ne-enzimatice: vit. C, E, Se, Co Q10 2. Dupa momentul aparitiei: -antioxidanti primari (inhibitori preventivi): SOD, catalaza, glutation-peroxidaza -antioxidanti secundari (intrerup oxidarea): vit. E, - caroten

ELEMENTE PLASTICE
3. Dupa locul de actiune: - intracelulari: = membrana (vit. E, -caroten); = citosol (vit. C, E, glutation peroxidaza); = lizozomi (vit. C, E, -caroten) = reticul endoplasmic (vit. E) - extracelulari: - SOD, vit. C

ELEMENTE PLASTICE
2. CARBONUL Surse: -stare elementara (diamant, grafit); -stare combinata (substante organice, anorganice) Forma de intrare in ciclul vital: substante organice; CO2 Rolurile CO2 -poate furniza H+ cu rol in echilibrul acido-bazic; -actiune directa asupra centrilor respiratori;

ELEMENTE PLASTICE
3. AZOTUL Roluri: -structural: proteine, lipide, glucide, baze purinice si pirimidinice; acizi nucleici; -functional: efect narcotic; implicat in accidente de depresurizare; explorarea functiei respiratorii MONOXIDUL DE AZOT Celulele endoteliale produc NO in prezenta oxigenului si L-arginina molecula semnal

ELEMENTE PLASTICE
Rolurile NO: -determina tonusul vasodilatator fiziologic; -reactivitatea bronsica.

bazal

Alterari ale functiei endoteliale determina modificari a secretiei de NO.

ELEMENTE PLASTICE
4. HIDROGENUL Rolurile hidrogenului: -structural: = intra in componenta substantelor organice; = participa la formarea unor substante din organism (HCl); -functional: = intervine in echilibrul acido-bazic; = reglarea functiei cardio-vasculare si respiratorii.

ELEMENTE PLASTICE
5.SODIUL Necesar: 3-5 g/zi; inlocuieste pierderile prin urina, fecale, transpiratie. Roluri: influenteaza valoarea presiunii osmotice; intervine in echilibrul acido-bazic; intervine in excitabilitatea neuro-musculara; intervine in mentinerea potentialului membranar de repaus.

ELEMENTE PLASTICE
Influente hormonale: -Aldosteron: reabsorbtia de Na; -STH: reabsorbtia de Na; -Estrogenii: reabsorbtia de Na; -Insulina: eliminarea de Na; -Progesteron: natriuretic; -Testosteron: retentie de Na Tulburari: Hiponatremie; hipernatremie

ELEMENTE PLASTICE
6. POTASIUL Necesar: min. 0,5 g/zi Roluri: -fenomene electrice de membrana; -contractie musculara; -presiune osmotica; -antagonist de Na si Ca; -echilibru acido-bazic; -schimburi ionice la nivelul tubului urinifer.

ELEMENTE PLASTICE
Influente hormonale: -mineralocorticoizi: eliminare de K renal; -glucocorticoizi: eliberare de K din celule -STH: retine K; -insulina: intrarea K in celule; Tulburari ale capitalului de potasiu: -hiperpotasemie; -hipopotasemie

ELEMENTE PLASTICE
7. CALCIUL Se gaseste in 2 compartimente: -usor mobilizabil (sange, tesuturi moi, LE); -greu mobilizabil (os). In os se gaseste sub forma de cristale de hidroxiapatita, fosfat tricalcic, carbonat de calciu. Aport: 0,6-0,8 g/zi; crescut in perioada de crestere, sarcina, alaptare.

ELEMENTE PLASTICE
Roluri: -controlul fenomenelor membranare de la nivelul muschiului striat si neted -mesager secundar; -intra in structura oaselor, dintilor; -coagularea sangelui; -producerea laptelui; -forta de contractie a miocardului; -echilibrul acido-bazic; -stabilitatea membranara (ATP-aza Ca-Mg).

ELEMENTE PLASTICE
8. MAGNEZIUL Necesar: ~ 0,4 g/zi; Roluri: -metabolismul fosfo-calcic; -anti-stress; anti-alergic; -activator enzimatic; -excitabilitatea neuro-musculara; -vasorelaxant bronsic; -anti-ischemic, anti-anginos; -antiagregant plachetar.

ELEMENTE PLASTICE
9. IODUL Necesar: 10-20 mg Indispensabil pentru formarea hormonilor tiroidieni. Tireoglobulina MIT; DIT MIT + DIT T3 (triiodtironina) DIT + DIT T4 (tiroxina)

ELEMENTE PLASTICE
10. ZINCUL Necesar: 10-15 mg/zi Roluri: -structural (metalo-enzime); -procese hormonale; -organogeneza; -dezvoltarea limfocitelor T; -cicatrizarea plagilor; arsurilor; -tratamentul acneei.

ELEMENTE PLASTICE
11. FIERUL Necesar: 10-20 mg/zi Compartimente: -Fe din hemoglobina; -Fe din depozite: feritina; hemosiderina; -Fe din mioglobina. Roluri: -rol in sinteza de hemoglobina

ELEMENTE PLASTICE
12. CUPRUL Necesar: 2 mg/zi Roluri: -antioxidant; -faciliteaza absorbtia fierului; -melanogeneza; -imunitate; -metabolismul tirozinei.