Sunteți pe pagina 1din 0

Tema XV-a C O P I E R E A, M A R I R E A

15.0 Generalitati
Prin copiere, se intelege transferarea unei imagini de pe un suport pe altul.
Acest transfer se poate face :
- din negativ in pozitiv si invers
- cu modificarea :
scarii imaginii
proportiilor imaginii
perspectivei spatiului
contrastului
culorilor
densitatii, saturatiei, etc
Modificarile depind de metoda de copiere si interventiile pe care le facem
in timpul copierii

15.1 Copierea prin contact a materialului fotosensibil conventional
Aceasta operatie presupune suprapunerea imaginii originale peste un
material virgin si prin proiectarea luminii prin cele doua materiale impresionam
noul material, pentru a obtine o copie a imaginii ( Fig.357 )

lumina de copiere
originalul

copia

Fig.357

Conditiile, opentru realizarea acestei copieri sunt :
- materialul de copiat si materialul virgin vor fi complet plane si in
contact intim
- stratul fotosensibil al originalului se aseaza in contact cu stratul
fotosensibil al copiei
- in timpul copierii nu va interveni nici o miscare relativa intre cele
doua materiale
- sursa de lumina va avea fascicol dirijat cu raze paralele normale la
suprafata materialului ( nu lumina difuza ), egala in intensitate si va acoperi in
intregime imaginea
- suprafata pe care este asezat materialul de copiat, nu va fi reflectan-
ta, sau colorata ( de preferat neagra, mata )
www.photocami.ro
Operatia permite obtinerea urmatoarelor tipuri de copii :
- dupa original negativ a / n - copie negativ a / n
- copie pozitiv a / n
- dupa original pozitiv a / n - copie pozitiv a / n
- copie negativ a / n
- dupa original negativ color - copie negativ color
- copie pozitiv color
- copie negativ a / n
- copie pozitiv a / n
- dupa original pozitiv color - copie pozitiv color
- copie negativ color
- copie pozitiv a / n
- copie negativ a / n
Copiile obtinute prin aceasta metoda pastreaza dimensiunea si propor-
tiile originalului facandu-se modificari numai asupra densitatii, contrastului,
saturatiei si gamei coloristice .

15.2.0 Copierea prin proiectie, a materialului fotosensibil conventional

Principiul metodei, consta in proiectarea lumina
imaginii de pe materialul original, pe materialul
de copie cu ajutorul unei surse de lumina.
La proiectie, se poate interveni asupra
scarii si proportiilor imaginii obtinute. Functie de
lumina de copiere, materialul copiei si prelucrarile
ulterioare, se pot obtine si alte modificari ( cele obiectiv
prezentate mai sus )
Formarea imaginii, se supune acelorasi
legi dupa care functioneaza si aparatul de foto-
grafiat iar schema de formare a imaginii este
prezentata in Fig.358.
Copierea prin proiectie, ofera mai multe
posibilitati fata de copierea prin contact insa copie
necesita un instrument aparatul de marit
Apare posibilitatea modificarii pozitiei
Fig.358
planului subiect ( cliseu - original ), a planului
imagine ( copie ) si a inclinarii obiectivului prin
care se face proiectia.
Aceste modificari permit schimbarea scarii de reprezentare si modificari
ale formei imaginii.





www.photocami.ro
15.2.1.0 Aparatul de copiat - marit

Aparatele de copiat marit se produc in numeroase variante, cea prezen-
tata in Fig.359 fiind o solutie clasica.

5 1 4 3 6 2
12


14

8

10

a

7

a
1


13
9
a
1
Ax BB


15 a
1
1
A
1
x B
1
11


16




Fig.359
Componenta aparatului este urmatoarea : 1- capul de lumina care contine
2- sursa luminoasa, 3-4-5 elemente condensor si oglinda de schimbare a
traseului fascicolului luminos si 6-set filtre pentru corectia color ( RGB sau YCM )
Capul luminos , prins pe suportul 7, poate culisa pe coloana 8, surubul 9
servind la avansul capului pe coloana si fixarea lui in pozitia dorita, iar 10 pentru
rotirea capului in plan vertical si blocarea lui . Planseta de proiectie a imaginii
obtinute, este poz, 11 .
Fascicolul luminos, strabate negativul original ( situat intr-o rama port
cliseu 12), trece prin obiectivul 13 si proiecteaza pe planseta aparatului de marit
imaginea . Burduful 14 si suportul culisant 15 , permit extensia si fixarea obiec-
tivului pentru realizarea claritatii dorite
www.photocami.ro
Caracteristicile si descrierea componentelor :

1. Capul de lumina trebuie sa fie bine etansat, pentru a nu permite iesirea
luminii parazite. Se recomanda echiparea cu un sistem eficient de ventilatie pen-
tru a nu se incalzi exagerat.
Constructia carcasei, de obicei metalica, trebuie sa permita acces rapid la
elementele continute pentru reglare, intretinere si inlocuire.
2. Sursa de lumina , trebuie sa fie constanta ca intensitate si temperatura
de culoare. In acest scop la aparatele profesionale alimentarea cu energie
electrica se face cu ajutorul unui stabilizator de tensiune. Se utilizeaza becuri cu
halogen ( 4000
0
K ) sau, pentru copierea a / n , becuri laptoase cu filamentul
bine centrat si neinscriptionate. In majoritatea cazurilor, suportul sursei de lumina
este dotat cu un sistem de centrare si reglaj al fascicolului luminos fata de
focarul condensorului aparatului de narit . Se pot utiliza ecrane de difuzare a
luminii si sisteme speciale de ventilatie pentru prevenirea incalzirii capului de
lumina la expunerile foarte lungi .
Puterile utilizate pentru sursa sunt de 100-250 W sau mai mari ( in cazul
copiilor foarte mari) . Se mentioneaza ca utilizand surse puternice care determi-
na timpi de expunere mici, se obtin copii mai contraste. ( in schimb, se restrange
gama de tonuri iar retinerile se fac cu dificultate).
3-4 . Condensorul , are rolul de a transforma fascicolul luminos divergent
emis de sursa de lumina, intr-un fascicol cu raze paralele. Calitatea optica a
condensorului, impreuna cu cea a obiectivului sunt determinante pentru definitia
si claritatea care se obtin in imagine.
5 Oglinda care modifica traseul fascicolului luminos, permite realizarea
unei constructii mai compacte a capului de lumina. Se realizeaza preferential din
metal pentru a rezista la caldura.
6. Setul de filtre de corectie pentru copierea color, lipseste la aparatele de
copiat a / n. Daca se face corectia prin metoda aditiva, se utilizeaza numai trei
filtre calibrate R,G,B modificandu se timpii de expunere. Daca se lucreaza prin
metoda substractiva, se utilizeaza filtre Y,C,M cu densitate diferita, care se
introduc in drumul fascicolului luminos, selectiv.
Exista constructii de aparate de marit, cu filtre neinglobate in capul de
lumina, introducerea lor facandu-se intr-un sertar special prevazut, deasupra
ramei port cliseu . Se acorda mare atentie filtrelor de corectie pentru copiere,
care , se degradeaza ( isi schimba densitatea si se matuiesc ) in timp.
7. Suportul de fixare a capului de lumina pe coloana verticala trebuie sa
asigure o deplasare lina fara poticneli, avansul realizandu-se prin frictiune, cu
surub fara sfarsit, cu cabluri sau cremaliera ( actionarea poate fi manuala sau cu
motor). Fixarea pe pozitie trebuie sa fie ferma, asigurand perpendicularitatea
axului fascicolului luminos, fata de planseta. Daca suportul, permite si rotirea
capului de lumina in plan vertical, sunt necesare repere de pozitie unghiulara .
8. Coloana care permite stabilirea inaltimii capului de lumina, trebuie sa
fie rigida, pentru ca instrumentul sa nu vibreze.
Uneori, pe coloana respectiva, sunt marcate repere care indica functie de
pozitia capului de lumina pe coloana, de cate ori se mareste originalul la copiere.
www.photocami.ro
In Fig. 360 a este prezentata o coloana cu suport paralelogram pentru
capul de lumina, iar in Fig. 360 b, la paralelogramul respectiv este atasat un
dispozitiv cu cama, care efectueaza automat extensia obiectivului pentru pas-
trarea in permanenta a claritatii imaginii.









a b

Fig.360

La aparatele moderne, pentru asigurarea claritatii imaginii se utilizeaza
sisteme AF electronice.
9. Surubul care fixeaza capul de lumina pe coloana . Acest surub, poate fi
inlocuit de o rozeta cu pinion care prin rotire, deplaseaza capul de lumina pe o
cremaliera fixata pe coloana ( sau actioneaza un sistem cu role de frictiune ).
10. Surubul de fixare a capului de lumina 1 pe suportul culisant 7 . Poate
juca si rol de articulatie pentru rotirea suportului 7.
11. Planseta aparatului de marit .
12. Rama port cliseu. In aceasta rama se monteaza originalul care urmea-
za a fi copiat si este astfel conceputa incat sa asigure planeitatea perfecta a
originalului . Rama va permite accesul unei game largi de dimensiuni ale
originalelor, avand si cadre de delimitare a acestora.
Pentru ca originalul sa nu suporte efectul caldurii sursei de lumina, in
fata ramei port cliseu, se pot monta filtre anticalorice.
13. Obiectivul aparatului de marit , este corectat pentru aproape si trebuie
sa cuprinda in conul sau, originalul de copiat. Din aceasta cauza, aceste obiecti-
ve sunt interschimbabile, cu distante focale diferite pentru fiecare tip de original.
Asigurarea claritatii in planul imaginii ( pe planseta aparatului de marit ), se
face prin extensia obiectivului, respectiv deplasarea sa fata de planul originalului
. 14. Burduful este elementul flexibil, care etanseaza sistemul la modificarea
extensiei obiectivului .
15. Suport al obiectivului, cu dispozitiv care permite culisarea obiectivului
in lungul axei sale pentru asigurarea claritatii. Totodata, suportul respectiv poate
asigura inclinarea obiectivului pentru realizarea corectiilor de perspectiva .
16. Planul imagine asigurat de rama de copiat, ( un cadru cu ghidaje si
masti in care se monteaza materialul pe care se va obtine copia ).


www.photocami.ro
15.2.1.1 Sistemul de iluminat al aparatului de copiat- marit

In Fig.361 si Fig.362 a, b, si c sunt prezentate particularitati construc-
tive ale sistemelor de iluminat la aparatele de copiat -marit











a b c
In Fig. 361 a sursa de lumina este bec obisnuit clar care proiecteaza lumina
printr-un geam mat, caz in care randamentul luminos este slab in schimb se
asigura lumina difuza,
Fig. 361
In Fig.361 b sursa este un bec opal care trimite lumina spre original printr-un
condensor biconvex, care formeaza un fascicol de raze paralele dirijate.
In Fig.361 c, condensorul este mai simplu, iar geamul mat se va introduce
numai in cazul utilizarii becurilor clare .( in acest caz lumina va fi difuza, cu pier-
deri de intensitate semnificativa )
Solutii moderne sunt prezentate in Fig. 362 a, b, si c











a b c
Fig.362
In Fig.362 a, sursa este punctiforma iar condensorul asigura un fascicol
cu raze paralele, in Fig.362 b sursa este un bec opal , iar in Fig. 362 c, conden-
sorul este complex, mai performant, in schimb in imagine pot aparea toate firele
de praf de pe original
Se mentioneaza ca sistemul optic format din sursa, condensor si obiectiv,
este relativ strict, in sensul ca atat sursa cat si centrul optic al obiectivului trebuie
sa se gaseasca in focarele condensorului, in caz contrar iluminarea copiei ne-
www.photocami.ro
fiind uniforma. Neuniformitatea iluminarii copiei este prezentata in Fig. 363
variante a, b, varianta c fiind optima.

a b c
Fig.363

Se recomanda ca aparatele de marit sa fie dotate cu posibilitatea reglarii
pozitiei becului fata de focarul condensorului .

15.2.2 Etapele procesului de copiere

a. Se controleaza, daca lumina de copiere acopera uniform, cu aceeasi
intensitate, suprafata pe care vom aseza copia. In caz contrar vom efectua
reglajele descrise la pct. 15.2.1
b. Se monteaza in rama sa originalul pe care vrem sa-l copiem
c. Proiectam cu ajutorul luminii, originalul pe placa de baza, regland
cadrajul si dimensiunile copiei
d. Facem extensia corecta pentru obtinerea claritatii pe copie . Aceasta
claritate trebuie sa se regaseasca si in colturile copiei, in caz contrar vom dia-
fragma obiectivul aparatului de marit .
e. In intuneric stabilim expunerea corecta, prin probe, calcule, sau cu
ajutorul exponometrului de laborator.
f. In intuneric, se monteaza materialul de copie pe planseta, in pozitia sa
determinata anterior si se face expunerea .
g. In intuneric se face developarea probelor, urmata in caz de necesitate
de corectarea expunerii. ( intuneric semnifica lipsa luminii actinice, se utilizeaza
filtru de laborator pentru sursa de lumina )
La copierea materialului color apar urmatoarele etape suplimentare :
h. Inainte de expunere, se face filtrajul de corectie color, calculandu-se
noul timp de expunere..
i. Dupa fiecare proba color, se controleaza dominanta, se corecteaza
filtrajul si se recalculeaza expunerea
www.photocami.ro
15.2.3.0 Stabilirea expunerii la copiere - marire

Factorii de influenta ai expunerii vor fi :
- sursa de lumina a aparatului de marit
- calitatea elementelor optice ale aparatului de marit
- dimensiunea copiei
- densitatea, contrastul originalului si optiunea pentru redarea unui anu-
mit element al imaginii
- tipul de material pentru copie
- tipul de prelucrare ulterioara, a copiei expuse
Se reaminteste faptul ca, o expunere cu timp mai scurt si lumina mai
puternica, produce un contrast mai accentuat, fata de expunerea cu lumina mai
slaba dar cu un timp de expunere mai lung.
In general se alege o expunere de min. 8-10 sec., pentru ca in timpul co-
pierii, operatorul sa aiba timp sa faca corectii prin retineri sau mascari partiale.
Ca si la fotografiere, expunerea poate continua sau fractionata prin expuneri
partiale succesive .

15.2.3.1 Exponometrul de laborator
Instrumentul masoara iluminarea in planul copiei, pentru a stabili expu-
nerea necesara. In Fig. 364 a, b si c sunt prezentate variante constructive .
















a b c
Fig.364

De obicei masuratorile de iluminare se fac la nivelul suprafetei copiei .
In Fig.364 a , este prezentat un exponometru cu sonda punctiforma. Cu
ajutorul acestei sonde ,se masoara iluminarea in diferite puncte ale imaginii for-
mate pe copie, se apreciaza gradele de contrast intre aceste puncte si in final se
stabileste expunerea pentru zona de cel mai mare interes .
www.photocami.ro
In Fig.364 b, se face masurarea luminii reflectate de intreaga suprafata
a copiei . Avem de a face in acest caz, cu o masuratoare integrala a suprafetei
copiei.
In Fig.364 c, este prezentata asa numita rama electronica de masura
In interiorul ramei respective, se afla mai multe celule fotosensibile de masurare,
care sunt activate dupa dorinta operatorului. Sistemul, are posibilitatea sa faca o
medie a masuratorilor, cu o pondere programata, dand o valoare de expunere
generala. ( se poate masura si punctiform )
De obicei, aceste exponometre,au inglobate in ele si un ceas de expunere,
astfel incat, dupa efectuarea masuratorii propriu zise, prin activarea ceasului ,
expunerea se face automat.
Afisarea rezultatelor masuratorilor se face cu ac indicator, leduri sau
display LCD, pentru valori efective ( in general de timp ), sau pentru raportare
la valoare de nul, iar instrumentele au posibilitati de etalonare functie de
parametrii expusi la pct. 15.5
Exista si exponometre destinate fotografierii, care se pot adapta pentru
masuratori la copiere- marire.

15.2.3.2 Analizorul color

Imaginea tipica este prezentata in Fig.365
Instrumentul, este destinat masurarii densitatii
celor trei straturi color ale unui negativ .
Pe traseul razelor de lumina, se
intercaleaza sonda, ( celula fotosensibila)
cu ajutorul careia se fac trei masuratori :
- una pentru stratul Y
- una pentru stratul C
- una pentru stratul M
Masuratoarea se face astfel :
- se activeaza canalul respectiv
din butonul situat in partea dreapta
- se roteste potentiometrul
corespunzator din partea stanga, pana
cand acul indicator ajunge in dreptul
reperului O.
Potentiometrele respective, ( marcate si ele Y, C si M ), au o scala
gradata in trepte de densitate ale culorii respective .
Fig.365
In final, dupa ce se fac masuratorile pe cele trei canale, se obtin valorile
densitatilor filtrelor necesare pentru corectia dominantei. ( exemplu : 30. 00. 60 )
Instrumentul, poseda si un buton pentru etalonare dupa un negativ test.



www.photocami.ro
15.2.3.3 Recalcularea timpului de expunere, in cazul in care modificam
scara de marire a copiei







a
1
a
2

Fig.366

Fig.366 a, reprezinta realizarea unei mariri, care a necesitat timpul de
expunere t
1
.In aceleasi conditii, ce timp de expunere t
2
, va fi necesar pentru
executarea unei copii marite diferit ( Fig. 366 b ) ? Calculul aproximativ se face
astfel :

a
1
2
t
1

---------- = -------- ( cantitatea de lumina scade cu patratul distantei )
a
2
2
t
2


t
1

M
2
= -------- rezulta t
2
= t
1
. M
2
( 56 )
t
2


15.2.4 Modificarea contrastului imaginii la copiile a / n

Pentru marirea contrastului copiei fata de contrastul originalului, se pot
utiliza urmatoarele:
- film de sensibilitate mica
- filtre de contrast
- lumina directa
- timp de expunere scurt si developare prelungita
- copiere pe material contrast
Pentru micsorarea contrastului copiei fata de contrastul originalului se pot
utiliza urmatoarele:
- film de sensibilitate mare
- iluminare cu lumina difuza
- timp de expunere lung si developare scurta
- copierea pe material mai putin contrast





www.photocami.ro
15.2.5.0 Copierea- marirea color

15.2.5.1 Copierea prin metoda substractiva
Dupa cum s-a explicat la prelucrarea materialelor color, negativul este
debalansat, adica densitatile celor trei straturi color M, Y, si C nu sunt egale.
( vezi Fig.367 a )
In aceste conditii, pentru a compensa diferenta de densitate, adica pentru
ca pe copie sa ajunga aceiasi cantitate de lumina verde, albastra si rosie ( com-
plementarele straturilor filmului ) va fi necesar sa introducem la copiere filtre
suplimentare M, Y si C .











a b
Fig.367

Dupa cum se vede, in schita din Fig. 367 b densitatile filtrelor introduse
vor compensa densitatile.straturilor cliseului In practica se vor introduce numai
doua filtre de compensare ( trei filtre sunt echivalente unui filtru gri care scade
saturatia ) .
Pentru alegerea filtrajului corect, va trebui stabili filtrul deficitar si timpul
corect de expunere .
Se executa o copie de proba fara filtraj si analizandu-i dominanta, se
stabileste filtrajul:
dominanta filtru necesar

albastra galben ( Y )
rosie cyan ( C )
verde magenta ( M )
pentru nuantele intermediare se va filtra cu cate doua filtre simultan :
violet Y + C
galben M + C
albastru verzui Y + M

Pentru analizarea dominantei se utilizeaza un accesoriu denumit filtru
mozaic format din trei filtre independente, caroiate , fiecare dintre ele continand
cate doua filtre de baza , combinate intre ele in degradee. Aspectul acestor filtre
este prezentat in Fig.368
www.photocami.ro



M Y C



Y C M
Fig.368

La proba, asezandu-se pe copie un astfel de filtru (cel complementar cu
dominanta obtinuta la prima proba), se va obtine in dreptul unui careu corectia
convenabila. Pe careul respectiv, sunt notate densitatile filtrelor componente sub
forma unui cod ( 30.40.50 reprezentand 30% Y, 40% M, 50%C ), urmand ca
acestea sa fie introduse pentru corectie pe traseul luminii de expunere.

15.2.5.2 Copierea prin metoda aditiva

Dupa cum s- a prezentat, cele trei straturi color ale cliseului, avand densi-
tati inegale, trebuiesc compensate.
Solutia adoptata de metoda aditiva, consta in expunerea succesiva a origi-
nalului, cu trei fascicole color, R, G, si B. Procedeul este prezentat in Fig.369
Pentru ca aceste trei fascicole, sa poata efectua compensarea, fiecare
dintre ele, va actiona un alt timp , functie de densitatea straturilor corespondente
( R pentru stratul C , G pentru stratul M si B pentru stratul Y )




















a b
Fig.369
www.photocami.ro
Compensarea propriu zisa , se face stabilind timpul de expunere, functie
de densitatea stratului respectiv. Se fac probe pana la obtinerea culorilor reale.
Astfel presupunand ca densitatile straturilor color ale originalului ,sunt
conform reprezentarii din Fig.369 a, atunci expunerea pentru compensare
trebuie sa fie mai lunga pentru R si mai mica pentru B ( Fig. 369 b )
Ca si in cazul copierii prin metoda substractiva, expunerea incorecta va
determina virarea culorii spre verzui, albastrui sau rosiatic .

Nuanta virarii copiei :

rosu.portoc.galben.galben verde verde cyan albastru albastru violet magenta pur.
verzui albastrui verzui

trebuie prelungita lumina :

G + B B B + R R R + G G G+B
Si la metoda substractiva, unde se modifica densitatea filtrelor, sau la
metoda aditiva, unde se modifica timpii de expunere prin filtrele color , o mare
importanta, o va avea timpul total de expunere . Prin alegerea timpilor de
expunere, se vor obtine culori mai saturate sau mai putin saturate .

15.3 Copierea pozitiv - pozitiv
In afara de multiplicarea diapozitivelor, aceasta metoda s-a utilizat in
presa pentru a se obtine imagini de inalta calitate, respectiv imaginea pozitiva
finala se va obtine pe hartie reversibila de pe un diapozitiv.
Dupa cum s-a prezentat anterior, prima etapa a developarii reversibile o
constituie un proces alb-negru in cele trei straturi color urmata de developare
color in dublura acelorasi straturi.
In primul rand diapozitivele color sunt mult mai contraste fata de nega-
tivele color ceeace permite o latitudine mai mare in etapele de expunere si filtrare
la copiere. ( expunerea la procesul negativ-pozitiv se face prin cele trei straturi
color suprapuse, in timp ce expunerea propriu-zisa a copiei, adica solarizarea, se
face prin straturi cu densitate diferita de alb- negru ). Aceasta favorizeaza si o
filtrare mai corecta a eventualelor debalansari de culoare, cu atat mai mult cu cat
materialele reversibile permit interventii mai accentuate ( latitudine mai mare )
La copierea diapozitivelor - se utilizeaza si lumina de blitz si corectarea
dominantelor cu filtre de conversie 80 A sau 80 B ( material de copie - film
Fujichrome 64 ; Ektachrome 64; pentru lumina naturala sau lumina de blitz sau
Fujichrome 64 T ; Ektachrome 5071 pentru lumina de tungsten )

15.4 Verificarea copiilor color
Verificarea vizuala a copiilor color obtinute necesita mare experienta si o
iluminare corecta. Este necesara utilizarea unei surse stabilizate de lumina, care
sa emita un spectru de lumina cat mai complet.
Utilizarea surselor obisnuite de lumina nu permite o perceptie corecta a
culorilor deoarece: lampile tungsten emit culori prea calde, lampile fluorescente
www.photocami.ro
emit un spectru redus care determina debalansari spre nuanta verzui iar lumina
naturala de zi este instabila.

15.5 Copierea negativelor color pe hartie alb-negru
Exista trei dificultati la copierea negativului color pe hartie normala alb
negru ( sensibilizata in special la lumina albastra )
a. Negativul prezinta o masca portocalie care va juca rolul unui filtru de
protectie a hartiei. Aceasta determina expuneri foarte lungi.
b. Deoarece hartia de copiat nu este sensibilizata in mod egal la toate
culorile, copia obtinuta nu va reflecta fidel contrastele din imagine.
c. In general, negativele color fiind mult mai putin contraste, este necesara
utilizarea unei hartii dure care determina granulatie mare pe copia finala.

15.6.0 Obiectivele aparatelor de copiat- marit
Imaginea fotografica obtinuta dupa marire , ar trebui sa indeplineasca
urmatoarele conditii :
- sa redea cat mai multe detalii ale subiectului
- sa respecte proportiile subiectului
Aceste imagini, pentru a fi percepute in totalitate functie de marimea lor,
vor fi privite de la o anumita distanta.(un unghi de cuprindere de aprox.45
0
50
0
Considerand ca privim sub un unghi de 45
0
( 45 . 60 = 2700
I
) o imagine cu
dimensiunile de 40 cm ( 400 mm ) . In acest caz, stiind ca acuitatea vizuala este
de 1 min. ar trebui sa avem pe latimea imaginii, minimum 2700 / 400 = 7
semne / mm .
Daca imaginea respectiva ,a fost realizata dupa un negativ 24x 36 mm,
( marirea a fost de 400 / 36 11 ori), rezulta ca pe negativ ar fi trebuit sa avem
o definitie de 7 . 11 = 77 semne / mm. ( ceeace este destul de greu de realizat )
Rezulta o prima conditie, aceea ca maririle de calitate sa fie realizate
dupa negative suficient de mari pentru a se obtine calitatea necesara.
O alta problema este aceea a utilizarii unui unghi la obiectivului apara-
tului de marit- copiat, corespunzator unghiului aparatului de fotografiat (cu care
s-a executat imaginea ) . Deformarile care se produc cand aceste unghiuri nu
corespund, sunt prezentate in Fig.370 ( a si c )









a b c
Fig.370
www.photocami.ro

Dupa cum se vede in Fig.370 , in cazul in care nu se utilizeaza aceeasi
distanta focala atat la fotografiere cat si la copiere-marire, nu se mai respecta
proportiile subiectului, senzatia de de adancime a spatiului, de marime reala a
obiectelor si de dispunere a acestora in adancime.
In cazul in care se executa copieri cu alte distante focale fata de cele
utilizate la fotografiere, imaginile respective vor trebui privite de la distante care
sa compenseze deformatiile rezultate. Rezulta ca, utilizarea obiectivelor cu
diferite distante focale la copiere, depinde de destinatia copiilor rezultate, de
modul lor de prezentare si de distanta de la care acestea vor fi privite in final .
Aparatele de copiat-marit sunt echipate cu mai multe obiective ( gama de
distante focale ) tocmai in scopul de a se indeplini aceste conditii .
Imagini similare ca dimensiune, obtinute de pe negative de format diferit
vor fi percepute la fel daca au fost facute cu obiective cu acelasi unghi de
cuprindere.

15.6.1 Particularitati constructive ale obiectivelor aparatelor de copiat-marit

- aceste obiective nu au extensie proprie, deplasarea lor pe axa asiguran-
du-se de dispozitivul aparatului de marit
- obiectivele aparatelor de copiat-marit , au corectiile facute pentru distan-
te apropiate ( 5- 10 ori distanta focala ), fiind indicate pentru utilizarea ca obiec-
tive pentru macrofotografie
- aceste obiective sunt mai putin luminoase fata de obiectivele aparatelor
de fotografiat, deoarece, utilizandu-se static si in conditii aproximativ standard de
iluminare, s-a acordat mai multa atentie corectarii lor pentru obtinerea unei
luminozitati mari
- actionarea diafragmei se face printr-un inel situat frontal, mult mai comod
in conditiile de lucru specifice. Pentru ca trecerea de diafragma de pe o treapta
pe alta sa fie usor perceputa, indexorul de trepte este mai ferm iar la construc-
tiile moderne inelul de actionare diafragma este luminat .
- nu poseda montura de filtru proprie
Se pot utiliza in scop de copiere-marire si obiectivele de fotografiat, insa
acestea se vor monta invers, adica cu partea frontala spre negativ, pentru a se
putea beneficia de corectia lor pentru aproape

15.6.2 Obiectivul special Ianpol

Acest obiectiv de copiat color, utilizat foarte putin in prezent , are incor-
porate in interiorul sau, filtrele de corectie Y, M , si uneori C , comandate din
exteriorul obiectivului, cu butoane gradate in densitatile corespunzatoare.
Dozarea filtrajului se face prin intercalarea pe traseul fascicolului luminos a
unei parti mai mari sau mai mici din filtrul respectiv.
Deoarece filtrele sunt intercalate tocmai pe portiunea pe care se face
transferul de imagine, calitatea imaginilor obtinute este mult mai slaba, fata de
solutiile constructive la care filtrajul se face numai in calea luminii.
www.photocami.ro
15.7 Focuscopul

In Fig. 371 este prezentat un dispozitiv cu ajutorul caruia fotograful verifi-
ca claritatea imaginii care se obtine la copierea prin proiectie.
Dispozitivul este constituit dintr-o oglinda reflectanta care indrepta razele
proiectate pe materialul de copiat spre un ecran mat dotat cu lupa

observator

Distanta de la punctul de
incidenta al razei proiectate pe
oglinda si geamul mat cu lupa geam mat
este egala cu distanta de la cu lupa
acelasi punct si copie.
Imaginea formata prin oglinda
lupa fi marita si mult mai lumi - copia
noasa oferind observatorului
Fig. 371
facilitati la analiza.

15.8.0 Deformari ale imaginii care se produc la copierea prin proiectie

Deformarea originalului la copiere, poate fi voluntara sau accidentala. In
Fig. 372 a, b , c, sunt prezentate deformari ale unui patrulater, datorate inclinarii
si curbarii planului de proiectie ( planului imagine )
















a b c
Fig.372

Deformarile se vor produce, ca si la fotografiere, de cate ori axa de
proiectie nu va fi normala la cele doua planuri , subiect ( cliseu de copiat ) si
imagine ( copie ) sau cand axul optic al obiectivului este inclinat fata de normala
la planul imagine.
www.photocami.ro
15.8.1 Corectarea deformatiilor de perspectiva realizate la fotografiere

Dupa cum s-a mentionat la capitolul I Formarea imaginii , subiectul
apare deformat in imagine functie de pozitia aparatului de fotografiat, deformare,
de multe ori nu este dorita . Aceste deformari se datoreaza uneori posibilitatilor
limitate ale aparatului de fotografiat (ale opticii acestuia ) alteori , unor puncte de
statie nefavorabile .
Deformatiile de perspectiva, constau in inclinarea liniilor orizontale sau
verticale, concomitent cu comprimarea elementelor dispuse in adancime .
Aceste deformari se pot folosi creator ( unghiul subiectiv de fotografiere )
dar in fotografiile documentare, de arhitectura, tehnice nu sunt de dorit .
In continuare se vor prezenta cateva metode de redresare a deformatiilor
de perspectiva, care se pot realiza cu ajutorul aparatului de copiat marit. De
mentionat ca aceste interventii sunt limitate, asa incat functie de destinatia
imaginii, este de dorit sa se preintampine deformatiile accentuate inca de la
fotografiere .

a Prima metoda
Se utilizeaza in cazul in care dorim sa corectam convergenta liniilor imaginii
pe o singura directie si consta in inclinarea planului copiei, pana cand liniile res-
pective isi vor recapata paralelismul .
In Fig. 373, ab este originalul, a b
este unghiul de inclinare al copiei, iar
b
1
a
1 ,
este copia obtinuta .
Prin metoda descrisa, nu se obtine
claritate pe toata suprafata copiei, decat
daca unghiul de inclinare este foarte mic,
( este necesara diafragmarea obiectivului
aparatului de marit. ) a
1

Pe de alta parte, dupa cum se vede b
1

si in schita, se va produce o comprimare a
imaginii ( b
1
a
1
este mai mic fata proiectia
Fig.373
lui a b pe planul orizontal )
Cele doua deformatii, convergenta si
comprimarea, nu pot fi corectate simultan decat pentru un anumit raport ( max.3)
al expresiei ( ) ( f distanta focala a aparatului de fotografiat, F distanta
focala a aparatului de marit si M raportul de marire al copiei) .
In general , distanta focala a aparatului de marit, trebuie sa fie usor mai
mica fata de cea a aparatului de fotografiat, pentru a putea acoperi intreaga
suprafata a originalului .
Pentru cazul f = 100mm F = 75 mm

F 100
M = ----------- = --------- = 3 ( 57 )
f - F 100- 75

www.photocami.ro
In cazul in care se utilizeaza aceeasi distanta focala si la fotografiere si la
marire, corectia deformarii de perspectiva va produce o comprimare cu atat mai
mica, cu cat gradul de marire va fi mai mare .

b. Metoda a doua ( aplicarea efectului Scheimpflug )

In Fig.374, este prezentata pozitia a b
planurilor, care permite aplicarea efectului
Scheimpflug ( intersectia dupa aceeasi dreapta
a planului subiect, cu planul optic principal si
cu planul imagine, asigura claritate in planul
imagine )
Pentru realizarea acestei pozitii, aparatul
de copiat- marit, trebuie sa permita inclinarea a
1
planului cliseului ( originalului ). Rama suport b
1

Fig.374
a copiei se poate aseza inclinat )

Alegand un grad de marire M si utilizand la aparatul de copiat un obiectiv
cu distanta focala F mai mare decat cea utilizata la fotografiere f, se poate obtine
convergenta a liniilor fara diafragmare suplimentara .
Pentru a nu aparea comprimarea imaginii, trebuie indeplinita conditia :

X F
M = --------------- ( 58 ) in care X = ----------- ( 59 )
X
2
1 f


Pentru a se obtine claritatea, pe toata suprafata copiei, trebuie ca raportul
dintre unghiul de inclinare al planului copiei si unghiul de inclinare al planului ori-
ginalului, sa fie egal cu raportul de marire M .

Analizand un exemplu , pentru f = 50 mm si F = 80 mm

F 80 1,6
X = ------ =-------- = 1,6 M = -------------- = 1,28
F 50 2,56 - 1

Practic se procedeaza in felul urmator :
- se pozitioneaza aparatul pentru marirea M = 1.28
- se inclina arbitrar suportul originalului de exemplu : = 7
0

- se inclina corespunzator suportul copiei = M. = 8,5
0


Dupa efectuarea acestor operatii, examinam imaginea formata si corectia
convergentei. Modificand pas cu pas, unghiurile de inclinare, al suportului origi-
nalului si al suportului copiei, vom obtine in final imaginea corecta .
www.photocami.ro
Se poate observa ca utilizand metoda descrisa, nu se poate obtine o copie
prea mare. ( marirea este limitata ).
Pentru obtinerea unui raport de marire mai mare, este necesara parcur-
gerea a doua etape :
- in prima etapa, se va realiza un dupnegativ ( duplicat ) la care s-au
executat toate corectiile dorite
- in cea de a doua etapa, se va executa marirea dorita dupa copia
intermediara
Trebuie subliniat faptul ca la aparatul de copiat- marit , inclinarea planului
cliseului , se va face fara a se modifica axul vertical al obiectivului, sau ,se poate
pastra planul originalului orizontal, inclinandu-se in acest caz pe langa planul
copiei si axul obiectivului .

c. Metoda a treia
Principiul de realizare al imaginii este asemanator cu cel anterior, deose-
bindu-se doar etapele de lucru : ( vezi Fig.375 )
- se regleaza intai aparatul de a b
copiat marit cu planul originalului si
planul copiei, in pozitie orizontala ,
la raportul de marire dorit
- se inclina planul originalului si
planul copiei, ca in figura, incercand sa
se refaca paralelismul liniilor convergente
In timpul acestei corectii , se observa o
comprimare, sau o alungire a imaginii
- pentru a se obtine proportiile
corecte, originalul se va deplasa pe
suportul sau, ca in figura b
1
- odata cu corectarea proportiilor a
1

Fig.375
se va strica din nou paralelismul obtinut
- pas cu pas, se reface inclinarea si se culiseaza originalul pana cand,
obtinem o imagine redresata cu proportii corecte.
La aceasta metoda, pentru asigurarea claritatii in tot planul imaginii obiec-
tivul aparatului de copiat- marit va trebui diafragmat .

d. Metoda a patra

La aceasta metoda, prezentata in Fig. 376 , este necesara rotirea obiec-
tivului, in plan vertical .
Etapele de lucru sunt urmatoarele :
- se pune la punct aparatul de copiat- marit pentru scara de marire dorita
- se inclina suportul copiei pentru redresarea liniilor convergente . Apare
comprimarea imaginii si schimbarea propor-tiilor subiectului
- se inclina obiectivul si se culiseaza originalul in planul sau
- se reface raportul de marire dorit
- se inclina din nou planul copiei pentru corectarea paralelismului
www.photocami.ro
- se inclina obiectivul, pentru a se asigura claritatea pe suprafata copiei
Aceste operatii, se fac din aproape in aproape, controlandu-se efectul lor .

Diafragmarea obiectivului va da o a b
definitie mai buna imaginii .
In cazul in care este necesara co-
rectarea convergentei si in plan vertical si
in plan orizontal, aceasta se poate face
separat, nu simultan. Numai dupa corec-
tarea intr-unul din planuri, se va face co-
rectarea in cel de al doilea plan .





b
a
Fig.376
15.9.0 Alte corectii care se pot face in timpul copierii
15.9.1 Utilizarea mastilor
In cazul in care dorim ca din imaginea care se afla pe original, o parte sa
nu fie transferata pe copie, in dreptul acesteia vom intercala o masca ( un plan
opac ) pe traseul razelor de lumina care ajung la copie.
Particularitatile procedeului sunt urmatoarele :
- cu cat masca este mai apropiata de copie, sau de original ,cu atat
forma ei se va contura mai precis
- daca masca respectiva, va fi partial transparenta, va actiona ca un
filtru, micsorand iluminarea , iar daca va fi complet opaca, copia nu va fi impre-
sionata in dreptul ei
- deoarece expunerea se poate face fragmentat, in mai multe etape
si la utilizarea mastilor se poate face in acelasi fel
Deoarece realizarea mastilor este destul de dificila, tehnica prezentata se
utilizeaza in general la formate mari de copie.

15.9.2 Slabirea locala a imaginii ( Dodging )
Aceasta tehnica, constituie o mascare pe o portiune mica a imaginii, in
scopul unui retus local. Se urmareste micsorarea intensitatii fascicolului luminos,
pe portiunile supraexpuse .
Aceasta diminuare locala a expunerii, se face o perioada din timpul total
de expunere al copiei, functie de opacitatea instrumentului utilizat.
Ca instrumente se utilizeaza spirale, inele , stelute, ( vezi formele prezen-
tate in Fig.377 ), o infinitate de modele, functie de forma suprafetei de copie de
pe care dorim sa scadem expunerea .

Fig.377


www.photocami.ro
Pentru ca efectul sa poata fi controlat mai usor, se alege un timp de expu-
nere total, lung. Deoarece efectul trebuie sa fie gradat ,in timpul mascarii, instru-
mentul utilizat se va agita continuu pentru a nu forma pete conturate.

15.9.3 Supraexpunere locala a imaginii ( Burning )

Se supraexpun local, suprafete ale imaginii, pentru a se obtine densitati
mai ridicate ale imaginii .
Se utilizeaza fie microsurse de lumina, fie masti cu orificii de diferite forme
( vezi Fig. 378 ). Si in acest caz instrumentul se va agita continuu.

Fig.378





Modul in care se face retusul local la copiere este ilustrat in Fig.379 a
( subexpunere ) si Fig. 379 b ( supraexpunere )















con de con de
umbra lumina






a Fig. 379 b
( umbrire locala ) ( iluminare locala )


www.photocami.ro
15.10 Efecte fotografice care apar la copiere

Efectul Callier
In cazul in care se utilizeaza o sursa cu lumina dirijata, razele de lumina,
la incidenta cu partile mai dense ale negativului ( originalului ), difuzeaza o parte
din lumina, in timp ce partile transparente o transmit fara sa o mai difuzeze.
Daca se utilizeaza o sursa cu lumina difuza, razele acesteia, nu mai
difuzeaza la incidenta cu partile dense ale negativului, dar la trecerea prin partile
mai transparente, atenueaza urmele mai slabe de imagine de pe negativ . Toate
aparatele de marit sunt dotate cu un sertar de filtre in care se poate monta un
geam mat, pentru difuzarea luminii care va trece spre cliseu.
Din cauza efectului descris, utilizand lumina dirijata, se obtin copii mai
contrast si cu mai multe detalii fata de cazul in care se utilizeaza lumina difuza .
Tipul sursei de lumina se va alege functie de tipul originalului si functie de tipul
de copie pe care dorim sa-l obtinem.
Efectul Clayden
La expuneri foarte scurte si foarte intense, emulsia isi pierde din sensibi-
litate in schimb nu se mai voaleaza.
Efectul Eberhard
Actiunea revelatorului asupra emulsiei sensibilizate slabeste odata cu
trecerea timpului, insa la marginea zonei expuse are loc un schimb cu revelator
proaspat care face ca actiunea de developare sa fie mai energica. Din aceasta
cauza developarea suprafetelor mici produce imagini mai contraste, mai stralu-
citoare. ( Pentru atenuarea fenomenului, fie se agita solutia in timpul developarii,
fie se preinmoaie materialul fotografic inainte de developare.)
Efectul Herschel
Expunerea prelungita a hartiei fotografice la lumina rosie sau galbena ( la
copiere in camera obscura ) atenueaza viitoarea imagine ( din aceasta cauza se
recomanda utilizarea filtrului verde )
Efectul Lainer
Cantitati foarte mici de iodura alcalina in revelator mareste actiunea aces-
tuia. ( cu toate ca iodura sau bromura in cantitati mari, atenueaza actiunea reve-
latorului asupra emulsiei )
Efectul Sterry
Cu toate ca negativul este contrast, daca in prealabil hartia pentru copie
se va preinmuia si se va tine 2 intr-o baie 0,1 % bicromat de potasiu, copia
obtinuta va avea contraste normale.
Efectul Sabattier
Daca dupa o developare partiala, emulsia este expusa la lumina difuza,
contururile din imagine se vor evidentia cu o margine pozitiva peste una
negativa.





www.photocami.ro
15.11.0 Copierea - marirea imaginii digitale

15.11.1 Copierea digital analogic

Imaginile realizate cu ajutorul aparaturii clasice pot fi transformate in ima-
gini digitalizate astfel :
- prin scanare de pe imagini deja copiate
- de pe film
- prin fotografiere cu aparat digital - de pe imagini deja realizate
- de pe film
Imaginile digitalizate se transforma la randul lor in imagini clasice prin
printare cu ajutorul imprimantelor
- in copii pe hartie
- in cliseu transparent
Copierea imaginii digitale se poate reduce la copierea fisierului care
contine datele imaginii. Odata cu copierea fisierului, se poate opera si modifi-
carea tipului de fisier.
Astfel plecand de la cele mai utilizate tipuri de fisiere utilizate in fotografie:
JPEG, TIFF, RAW se opereaza PHOTOSHOP - File - Save as
se obtin fisiere : JPEG, TIFF, RAW, BMP, PDF, PSD, GIF, PNG, etc.
Imaginile digitale se transforma in imagini conventionale prin printare fie
pe hartie, fie pe suport translucid ( clisee )
In afara de copiere si transformare de fisier, se mai fac si operatiile :

15.11.2 Marirea imaginii digitale

Marimea imaginii digitale este data de numarul de pixeli care o definesc.
Ex : L = 1600 x H = 1200 pixeli = 1.920..000 pixeli
Pentru a asigura fidelitatea imaginii, monitorul de calculator se poate seta
pe mai multe definitii :
ex : 640 x 480 = 307.200 linii
800 x 600 = 480. 000
1024 x 768 = 786.432
Pentru acoperirea definitiei , se considera suficienti 72 pixeli / inci si in
consecinta o imagine de 1.920.000 : ( 72x72 ) 400 inci
2
se poate prezenta
fidel pe un monitor de 24 inci x 16 inci ( raport 3 : 2 )
In schimb, la o printare de calitate sunt necesari 300 dpi care pentru o
imagine de : 1.920.000 : ( 300 x 300 ) 21 inci
2
6 inci x 4 inci
Marimea imaginii originale, respectiv numarul de pixeli se poate majora
prin interpolare cu programe. Fiecarui pixel i se analizeaza caracteristicile si pro-
gramul adauga langa el pixeli artificiali asemanatori. Calitatea imaginii scade cu
cat numarul de pixeli artificiali adaugati este mai mare deoarece noii pixeli nu
contin suficiente date pentru a se armoniza cu pixelii originali.



www.photocami.ro
15.11.3 Micsorarea imaginii digitale

Micsorarea imaginii se poate face fie redimensionand imaginea pentru o
anumita definitie, fie miscorand definitia pentru o anumita dimensiune

Atat pentru marire cat si pentru micsorare se opereaza :

PHOTOSHOP - Image - Image size

Marirea, micsorarea, redimensionarea si schimbarea tipului de fisier se
pot realiza si prin optiunea File - Save crop as a unui program de vizualizare
Dimensionari opereaza si programele de scanare sau cele de printare.

15.11.4 Deformarea geometrica a imaginii digitale

Pentru deformarea geometrica a imaginii la copiere se utilizeaza :

PHOTOSHOP - Select - Edit - Transform - alegandu se in conti-
nuare una din optiunile: Scale, Skew, Distort, Perspective

15.11.5 Modificarea luminozitatii si contrastului imaginii

Pentru modificarea luminozitatii si contrastului imaginii se opereaza :

PHOTOSHOP - Image Adjustments - Brightness / Contrast

Modificarea luminozitatii si contrastului opereaza si programele de
scanare sau cele de printare a imaginii

15.11.6 Modificarea gamei coloristice

Modificarea se poate efectua pentru intreaga imagine sau numai pentru
portiunea selectata. Se opereaza :

PHOTOSHOP - Image Adjustments - Hue / Saturation sau
PHOTOSHOP - Image Adjustments - Color balance

Programele de vizualizare, cele de scanare si cele de printare au la
randul lor posibilitatea modificarii gamei coloristice

15.11.7 Transformarea pozitiv negativ pozitiv

PHOTOSHOP - Image Adjustments - Invert



www.photocami.ro
15.11.8 Transformarea imagine color imagine alb/ negru

PHOTOSHOP - Image Adjustments - Desaturate

15.11.9 Aplicarea efectului de filtru

Ca si la imaginile conventionale, pentru imbunatatirea calitatii imaginii sau
pentru obtinerea unor efecte avantajoase se utilizeaza efecte de filtru

PHOTOSHOP - Filter - oricare din optiuni

15.11.10 Intarirea sau slabirea locala a imaginii

Pentru aceasta operatie se apeleaza la bara de instrumente

PHOTOSHOP - bara de instrumente - Burn tool / Dodge tool

Marimea suprafetei pe care se actioneaza se selecteaza din Brush size,
iar nivelul intensitatii din Exposure. Se poate obtine acelasi efect operand :

- Select Image Adjustments Brightness / Contrast


www.photocami.ro