Sunteți pe pagina 1din 9

Cuprins: -Origine -Evolutia conceptului -Istorie -Definitii -Influente si dezvoltare -Caracteristi ci -Artisti -Bibliografie

Muzica pop reprezint un gen muzical i cea mai consistent parte component a muzic ii corespunz toare culturii de mas (en. popular culture) de-a lungul secolului X X, continundu-se pn n prezent. n marea majoritate, structura muzicii pop este una le jer , pe ritmuri agreabile, adeseori dansante. Subiectele predilecte pentru genu l pop sunt: dragostea (mplinit sau nu), libertatea, reu ita . Origine Termenul de "cntec pop," este prima nregistrare ca fiind utilizata n 1926 n sensul d e o bucat de muzic ", avnd un recurs popular. Hatch i Millward indic faptul c mult e evenimente din istoria de nregistrare poate fi v zut ca na terea a pop industri ei muzicale moderne. Potrivit Grove Music Online, termenul de "muzica pop", isi are originea din Marea Britanie ,pe la mijlocul anilor 1950 ca o descriere pentr u rock and roll i stiluri muzicale noi, care a influentat tineretul .Incepnd cu s fr itul anului 1950, pop-ul a avut o semnifica ia special a muzici nonclasice, de obicei sub form de cntece, efectuate de arti ti precum Beatles , Rolling Stones , ABBA . De asemenea Grove Music Online prevede c la nceputul anilor 1960,n Anglia ,termenul de muzica pop "a concurat terminologic cu muzica Beat , n timp ce n Stat ele Unite ale Americii sa suprapus cu ceea de "rock and roll". "Dic ionarul Came relor men ioneaz utilizarea contemporan a termenului de" pop art ". Grove Music O nline afirm c "muzica pop. pare s fi fost termen lung ,un spin-off de la termenii de art pop i cultura pop. Din 1967 termenul a fost folosit tot mai mult n opozi ie cu termenul de muzica rock , o divizie care a dat importan generice la ambii termini,ntruct rock a aspirat la autenticitatea i o extindere a posibilit ilor de muzic popular ,pe cand pop-ul a fost mai comercial, eferm i accesibil.n conformit ate cu Simon Frith muzica pop se produce "ca o chestiune de ntreprindere,nu de ar ta", este "proiectat pentru a face apel la toat lumea" i "nu vine din orice loc special sau o marca de pe un anumit gust ".Din punct de vedere muzical, aceasta este, n esen conservatoare.Estecu conditia de sus(de catre companiile de inregistr ari,programatori radio si promotorii concert),decat sa fie facute de mai jos.Pop -ul nu este un it yourself music dar este un professional produs ambalat

Evolu ia conceptului Cuvntul pop este preluat din limba englez , unde serve te ca abreviere pentru adjec tivul popular (celebru, faimos); termenul englezesc a dat na tere mai multor concept e privitoare la cultura produs de popula ia de la ora , prin abord ri artistice cu un grad de utilitate semnificativ mai ridicat dect n cazul crea iei culte (care mizeaz nu arareori pe arta pentru art ), prin vehicularea unor mesaje de protest pricinuite de viciile societ ii, de scena politic na ional sau mondial etc. Cel mai mare impact l-a avut conceptul de popular culture (mai scurt, pop culture), care introduce un concurent puternic pentru cultura savant . Crea iile sale mprum ut unele tr s turi ale folclorului (n cazul muzicii, vezi i aici), dar autorii su nt, cel mai adesea, or eni; prin urmare, nivelul de educa ie colar este unul mai ridicat, cei mai mul i dintre reprezenta ii noii culturi fiind cel pu in semi-d oc i. Dup probarea succesului noii mi c ri, pop culture a scos la lumin i alte l aturi dect pe aceea dezinteresat , fiind o strategie excelent att pentru a influen a publicului ca int a deciziilor politice, ct i de exploatare a lui n scop comerc ial. Muzica pop cuprinde o parte semnificativ din manifest rile muzicale ale ace stei culturi a maselor; cu timpul, necesit ile taxonomice i-au restrns sfera de s emnifica ii, vechi accep iuni ale sale fiind indicate prin denumirile unor noi c urente muzicale, derivate. n mod deosebit genurile protestatare, incomode, i-au a les un f ga propriu. Mergnd c tre zilele noastre, muzica pop a p strat subiectele prin care se reflect via a de zi cu zi, cel mai frecvent fiind descrise evenime ntele lipsite de spectaculos; tocmai aceast re et care garanteaz (sau de multe o ri simuleaz , atunci cnd ra iunea comercial este mai pregnant ) sinceritatea demo nstreaz succesul majoritar de care genul continu s se bucure.

Istorie Muzica pop incepe sa isi faca aparitia pe undeva prin anul 1930, fiind la acea v reme influentat de muzica blues si country. In 1950, cantareti ca Bing Crosby, F rank Sinatra, Dean Martin, Bobby Darin, si Peggy Lee, dar si alti artisti ca Bil l Haley and his Comets, Fats Domino si Elvis Presley devin foarte populari in ra ndul generatiei tinere. Cu aparitia lui Bob Dylan si Stevie Wonder dar si a mult or altora in anii 60 si 70, muzica pop incepe sa prinda un sound aparte, acapara nd cat mai multi fani si devenind unul din cele mai ascultate si mediatizate sti luri de muzica. Anii 1980 si 1990 ii apartin lui Michael Jackson, Whitney Housto n, Juice Newton, Phil Collins, Laura Branigan, Talking Heads, Eurythmics, The Ba ngles, Hall & Oates, George Michael, Janet Jackson, Rick Springfield, Culture Cl ub si altii care incep sa produca muzica pop rock cu diverse influente din alte genuri muzicale. Anii 90 au creat isteria cu Enrique Iglesias, New Kids on the B lock, introducerea unui nou sound, latino-pop, abordat in mare parte de Iglesias si Ricky Martin, la fel ca si de cantareata Shakira care isi mentine pozitia de lider in clasamentele internationale pana in prezent. Hip hop-ul a fuzionat foa rte bine cu muzica pop dupa 2000 incoace, si astfel au iesit la iveala nume ca N elly, Eminem, 50 Cent, Ludacris, Ciara, Beyonce, Justin Timberlake, Gwen Stefani si Britney Spears. Tot in aceasta perioada, punk-pop-ul s-a impus ca un nou sub gen, un exemplu elocvent in acest caz fiind Avril Lavigne sau Good Charlotte.

Defini ii Hatch i Millward au definit muzica pop ca "un corp de muzic , care se distinge d e la, jazz popular i muzic populara. De i muzica pop este adesea vazut ca fiind orientat aspre single topuri aceasta nu este suma tuturor ,Music Chart, care a c on inut ntotdeauna melodii dintr-o varietate de surse, inclusiv clasice , jazz , rock , i cntece noutate , n timp ce muzica pop ca un gen este de obicei v zut ca e xistente i n curs de dezvoltare separat. Astfel, "muzica pop" poate fi utilizat p entru a descrie un gen distinct, care vizeaz o pia de tineret, adesea caracteriz at ca o alternativ mai moale pentru a rock an d roll .

Influente si dezvoltare De-a lungul dezvolt rii sale, muzica pop a absorbit cele mai multe influente din alte genuri de muzic popular.Muzica pop a fost inspiata de la balada sentimenta l pentru forma sa, c tigand utilizarea de armonii vocale de la gospel si muzica s oul , instrumenta ie de la jazz , fani de la muzica rock, orchestrarea din muzic a clasica , tempo-ul de la muzica de dans , sprijinul de la muzica electronica , ritmice elemente de muzic hip-hop, i-a nsu it recent pasaje vorbite din rap . Ea a f cut, de asemenea, utilizarea de inovare tehnologic . n anii 1940 a mbun t it microfonul de design ,a permis o cntare de stil intim.Zece sau dou zeci de ani ma i tarziu a fost concepute 45 de nregistr ri rpm pentru single care "a revolu iona t modul n care au fost difuzate si anume, pop" i a ajutat s se mute muzica pop la "o nregistrare / radio / sistem film stele ". O alt schimbare tehnologic a fost disponibilitatea pe scar larg de televiziune n anii 1950; televizate, spectacole de pop a avut prezen a unor stele pop pe scena pentru a avea un vizua. n anii 196 0 au fost introduce radiourile tranzistoare, portabile si ieftine care a nsemnat c adolescen ii ar putea asculta muzica in afara de acas . Multi-track de nregistr are (din 1960) i de prelevare de probe digitale (din 1980) au fost, de asemenea utilizate ca metode pentru crearea i elaborarea de muzica pop. Pn la nceputul anil or 1980, promovarea muzicii pop a fost foarte afectata de cre terea canale de te leviziune ca MTV , care a "favorizat acei arti ti, cum ar fi Michael Jackson , M adonna , si Prince , care a avut un atac vizual puternic ". Muzica pop a fost do minat de americani i de la mijlocul anilor 1960 industria muzicii pop , a carei influen a f cut un acord interna ional monocultur , dar cele mai multe regiuni i ri au propria lor form de muzic pop, care produc uneori versiuni locale de tend in e generale i caracteristicile locale de creditare. Unele dintre aceste tendin e (de exemplu, EUROPOP ) au avut un impact semnificativ de dezvoltare a genului . Potrivit Grove Music Online, stilurile derivate de pop, de Vest, indiferent da c coexista sau marginalizeaza distinct genurile locale, s-au r spndit n ntreaga lum e i au ajuns s constituie numitor comun n muzica comerciala a culturi global. Une le ri non-occidentale , cum ar fi Japonia, au dezvoltat o industrie nfloritoare a muzicii pop, dintre care majoritatea este dedicat stil pop-Vest, care de mai mu l i ani a produs o cantitate mai mare de muzica de pretutindeni, cu excep ia SUA .Raspandirea n stil occidental,muzica pop a fost interpretat n mod diferit ca repr ezentnd procesul de americanizare, omogenizare si modernizarea.

Caracteristici Muzicologii identifica adesea ca urm toarele caracteristici tipice ale genului m uzicii pop: y y y y y un obiectiv de apel la o audien general , mai degrab dect la un anumita sub-cultu r sau ideologie. un accent pe m iestrie, mai degrab dect formatul "artistic." un accent pe nregistrare, de produc ie, i tehnologie, peste performanta live. o tend in de a reflecta tendin ele existente, mai degrab dect evolu ia progresiv . muzic a pop este destinata s ncurajeze dansul, sau foloseste orientarea spre beat-uri. dance sau ritmuri. Principalul mijloc de muzic pop este cntecul, de multe ori ntre dou i jum tate i t rei minute i jum tate n lungime, n general, marcat de un consistent i vizibil elem ent ritmic , un stil mainstream i o simpla tradi ionala structur .Variante frecv ente includ corul forma vers i doi-bar form treizeci , cu accent pe melodii catc hy i crlige , i un cor care contrasteaza melodic, ritmic i armonios cu versetul . Bate i melodii tind s fie simple, limitat . acompaniament armonic cu versuri de melodii pop moderne, de obicei, se concentreze pe teme simple - de multe ori dra gostea si relatiile romantice - sunt notabile excep ii. Armonia n muzica pop este adesea "o clasica tonalitate europeana, doar mai simplu la minte. " Cli eele in clud armonia frizer (de exemplu, trecerea de la o dominant secundar ntr-o armonie dominant i apoi tonic ) i scara blues. "Influen a cercul-de-cincimi paradigm a sc zut de la mijlocul anilor 1950, limbi armonice de rock i soul s-au mutat depa rte de influen a ce cuprinde toate dominantele func iei . Exist alte tendin e (p oate, de asemenea, trasabile la utilizarea unei chitara ca un instrument de comp unere) pedale-punct de armonii, mi carea r d cin de diatonic pas , modal i organ izarea armonica - ca punctul de tonalitate func ionala i fa de un sentiment de t onuri, este mai pu in direc ional, mai liber-plutitoare ".