Sunteți pe pagina 1din 5

Cap. 1 - studiu de caz:

Esti profesor diriginte la clasa a XI a D, liceul X si te confrunti cu un numar foarte mare de absente. Elevii aduc scutiri medicale pentru a-si motiva respectivele absente. Stiiti ca respectivele scutiri nu reprezinta realitatea, ci au fost obtinute în mod fraudulos. Care este atitudinea dvs. în acest caz?

În această situaţie, aş întreprinde trei măsuri pe care le comunic în prealabil elevilor, şi o a patra măsură despre care elevii nu vor fi înştiinţaţi:

1) Vorbesc cu toţi profesorii de la obiectele la care elevii au multe absenţe şi îi rog ca pentru obiect să le dea acestor elevi câte o lucrare-teză suplimentară, care să acopere materia din timpul orelor absentate. În acest fel, elevii interesaţi, care poate chiar au fost bolnavi (sau pur şi simplu au lipsit datorită conjuncturii colegiale) vor recupera materia respectivă şi vor avea o notă care reflectă cunoştinţele lor. Elevii care nu îşi vor da silinţa să înţeleagă materia din timpul orelor respective, vor avea toate şansele să rămână corijenţi sau să obţină note la limita promovabilităţii;

2)

Elevii care nu vor obţine note onorabile la testele menţionate vor avea nota la purtare scăzută în mod corespunzător;

3) Convoc o şedinţă cu părinţii elevilor respectivi şi le prezint situaţia. Părinţii sunt cei mai în măsură să ştie dacă copiii lor au fost sau nu bolnavi, şi familiile responsabile vor lua măsuri astfel încât acest comportament să nu se repete, şi totodată îi vor îndemna pe copii să înveţe pentru testele suplimentare menţionate la punctul (1);

4) A patra măsură, care nu va fi comunicată, va consta în prezentarea situaţiei către directorul şcolii. În cazul în care directorul este responsabil, va agrea măsurile de mai sus. Dacă directorul ridică probleme de genul “în acest mod absolvenţii noştri vor avea şanse mici să intre la facultăţi bune, etc”, atunci voi întreprinde măsurile de mai sus doar pt. semestrul respectiv, urmând ca în alte posibile situaţii asemănătoare care vor apare, să realizez o mediere a acestor măsuri, care nu vor mai fi comunicate directorului.

Cap. 2 - studiu de caz:

În Liceul A. R., în clasa a IX-a exista trei elevi care sunt marginalizati de catre colegi, în ciuda faptului ca sunt buni la învatatura si nu au probeleme de disciplina. Ce ati face, în calitate de profesor consilier, folosindu-va de functiile specifice culturii organizationale pentru a integra respectivii elevi? Credeti ca interventia dumneavoastra le-ar fi folositoare?

În încercarea de a integra respectivii elevi, într-o primă fază aş organiza activităţi

extra-şcolare care să fie interesante pentru toată clasa (de exemplu excursii de vizită,

mers la muzee, ieşire la iarbă verde, etc.), şi pentru aceste activităţi îi voi alege drept

manageri pe cei trei elevi marginalizaţi. Bineînţeles, le voi acorda tot ajutorul şi de fapt

voi încerca să fac totul astfel încât activităţile extra-şcolare să le placă tuturor

participanţilor. În acest mod, colegii de clasă, care vor avea senzaţia că cei trei elevi au

organizat totul, vor începe să-i integreze în cercul lor. Această măsură se încadrează în

culturia sarcinii, care este o cultură de echipă, prin urmare atrage integrarea tuturor

indivizilor participanţi în acealaşi cerc.

În cazul în care măsurile anterioare nu dau roade, voi discuta cu părinţii elevilor

despre posibilitatea de a consulta un medic psihiatru, deoarece este posibilă existenţa

unor probleme specifice la nivelor celor trei elevi.

Consider că prima, sau chiar ambele (în cazul în care se ajunge la cea de-a doua)

intervenţii de mai sus le vor fi folositoare celor trei elevi. Prima intervenţie le va folosi

atât din punct de vedere al îmbunătăţirii activităţilor lor manageriale, cât şi din punct de

vedere al adăugării unor informaţii bine-văzute în CV-ul lor. În cazul în care se ajunge la

cea de-a doua intervenţie, şi aceasta va fi folositoare din punctul de vedere al depistării şi

posibil remedierii timpurii a unor probleme psihice care i-ar fi putut afecta mai mult în

viitor.

Cap. 3 - studiu de caz:

Sunteti profesor- consilier la Clasa a IX-a si doriti sa va implicati mai mult în sistematizarea petrecerii timpului liber al elevilor, astfel încât acestia sa beneficieze de o educatia informala eficienta. Cum puteti realiza acest lucru? Elaborati un plan în care sa se regaseasca obiectivele urmarite, resursele, activitatile, criteriile de evaluare.

În această situaţie, aş propune mai multe tipuri de activităţi extra-şcolare, cum ar fi:

1)

excursii de documentare istorică, prin vizitarea unor locuri/monumente/muzee

specifice;

2)

excursii de lărgire a cunoştinţelor generale, ca de exemplu vizitarea şi înţelegerea

fenomenelor care apar în peşteri, formaţiuni muntoase deosebite, izvoare cu apă termală. Tot în acest cadru vor intra şi vizite la muzee naturale, muzee de artă sau

de ştiinţă;

3) organizarea de concursuri sportive pe diverse tipuri de categorii (de echipă, ex.

baschet), individuale (de ex. tenis, badmington, tenis de masă, etc.). De asemenea, vor fi prezente şi concursuri sportive din sfera activităţilor mentale,

cum ar fi şah, jocuri de cărţi precum bridge, whist, jocuri de strategie fie pe planşă sau pe o reţea de calculatoare.

Elevii vor avea posibilitatea să propună şi alte teme, care vor fi filtrate de mine şi apoi din toate tipurile de activităţi vor fi propuse instanţieri specifice. După aceea,

prin numărul de elevi interesaţi în aceste activităţi, vor fi alese cele care vor fi puse în practică. Regula de alegere va fi însă ca numărul de activităţi specifice din fiecare

grupă să fie aproximativ egal, astfel încât elevii să-şi lărgească orizontul în cât mai multe domenii. Din punct de vedere al resurselor necesare fiecărei activităţi, la unele

resursele vor fi deja în posesia şcolii (de ex. sală şi teren de sport pt. desfăşurarea diverselor activităţi sportive), iar altele vor presupune investiţii financiare din partea

elevilor, dar şi a unor sponsori care vor trebui căutaţi împreună cu unii elevi. Dintre aceşti sponsori, unul poate fi chiar şcoala în care învaţă elevii – o şcoală interesată de

o bună dezvoltare a elevilor va investi financiar şi în activităţi extra-şcolare.

Cap. 4 - studiu de caz:

Sunteti profesor diriginte la clasa a IX-a si observati ca sunt probleme în ceea ce priveste colaborarea dintre elevi creându-se grupuri care intra cu usurinta în conflict. Ce veti face ca sa depasiti aceste situatii? Cum veti reactiona în fata unui conflict deschis între doua grupuri? Cum credeti ca trebuie sa reactioneze profesorul în momentul în care este prezent la un astfel de conflict?

În primul rând, astfel de fenomene care apar la o vârstă corespunzătoare clasei a

IX-a denotă din pacate neîndeplinirea unor sarcini atât ale părinţilor, cât şi al educaţiei

din grădiniţă, şcoală primară şi gimnaziu. În astfel de situaţii există şansa de a îndrepta

unii dintre elevi pe un drum privit ca fiind dezirabil de către societatea actuală.

În încercarea de a depăşi astfel de situaţii, acţiunile întreprinse vor fi din sfera

extra-şcolară, având în vedere canalizarea energiilor acumulate în scopuri prietenoase.

Activităţile vor fi de tipul celor menţionate pe pagina anterioară, cu un mare accent pe

competiţia sportivă, care în primul rând trebuie dominată de fair-play.

În cazul prezenţei la un conflict deschis între două grupuri, acest conflict va fi

aplanat (întâi aş încerca prin mijloace verbale şi prietenoase, iar dacă aceasta nu rezolvă

problema, metodele vor fi coercitive şi vor presupune intervenţia gardienilor arondaţi

şcolii). După consumarea conflictului, va fi convocată o şedinţă la care să participe atât

elevii, cât şi părinţii celor care au luat parte la conflict. În urma acestei şedinţe, vor fi

evidenţiate elementele instigatoare, şi li se va recomanda un consult psihologic. De

asemenea, în funcţie de gravitatea conflictului, va fi scăzută corespunzător nota la purtare

a tuturor membrilor participanţi. Efectul acţiunilor coercitive întreprinse asupra ambelor

grupuri va duce în timp la unirea acestora sau măcar la aplanarea de la sine a posibilelor

conflicte.