Younes Ahmad 6D

Diverse specii triesc n condiii de cldur, frig excesiv sau ntuneric total, n deert, zone polare, oceane ,peteri sau muni. Tipuri de comportament, ct i adaptri fizice le permit s supravieuiasc n aceste habitate. Supravieuirea n regiunile polare Iarna, n regiunile polare, temperatura poate cobor sub -80 C . Statul sub zpad, unde temperatura scade rare ori sub -7 C este o metod de supravieuire. O femel de urs polar i puii ei i petrec lunile cele mai reci ale anului ntr-un brlog spat n nmei de zpad. Acesta este format dintr-un tunel din care se intr n camera mamei iar apoi n camera puilor. ncperea femelei se continu cu o camer inferioar i este aerisit printr-o gur de ventilaie. nainte de intrarea n tunel se gsete o creast mare de zpad.Hrana este foarte srac atunci cnd pmntul i marea nghea i sunt acoperite cu zpad. Multe animale au metode ingenioase de obinere a hranei. Vulpile adulmec lemingii de subzpad i-i omoar srind ct mai sus i apoi cznd cu toat greutatea astfel ncat s sparg crusta de ghea de deaspura lemingului. Vara vulpile polare ngroap hran i ou n stratul de suprafa al tundrei. Ele scot hrana ngheat din ascunztori, n timpul iernii. Focile fac guri de ghea pentru a putea respira. Urii polari localizeaz focile dupa miros i le ateapt s apar. De asemenea ei sparg gheaa pentru a prinde puii de foc. Puiul este scos afar cu laba i apoi apucat cu flcile. Supravieuirea n deert n deert temperaturile pot atinge 50C n timpul zilei iar apa este foarte puin. Animalele de deert trebuie s-i pstreze temperatura corpului fr s piard prea mult ap prin evaporare. n acest scop ele folosesc multe metode. Adpostirea sub pmnt sau la umbr este una dintre cele mai obinuite.Veveriele de pmnt petrec pn la apte luni n vizuine adnci unde dorm pn la ase ore odat conservnd apa i energia.Vizuina se gsete la un metru sub pmnt. Majoritatea animalelor care trebuie s-i petrec timpul la soare se mic astfel nct s reduc suprafaa corpului aflat n contact cu nisipul fierbinte. Exist o foarte strns legtur ntre comportamentul animalelor i adaptrile lor fizice.
1

Younes Ahmad 6D

Comportamentul si adaptarile animalelor in mediul lor de viata Migratia animalelor face parte din comportamentul acestora. Ele migreaza sau calatoresc de la un habitat la altul, pentru a beneficia de resurse diferite sau superioare, cum ar fi hrana mai multa sau locuri mai calde si mai sigure pentru reproducere. Cele mai multe migratii au loc o data pe an intr-un anumit anotimp, dar altele apar mai mult sau mai putin frecvent. Cu toate ca migratiile sunt necesare, acestea consuma foarte mult din energia si timpul animalului, expunandul la pericole, cum ar fi lipsa mancarii sau epuizarea. 1. Migratia in mediul terestru. In regiuni precum savanele aficane si tundra arctica mancarea si apa sunt rare mai tot timpul. Turmele de animale calatoresc in functie de sezon pentru a folosi cat mai bine resursele existente. De exemplu, in Canada, caribuul petrece iarna in padurile de conifere. in aprilie, el migreaza sn nord spre tundra(regiunea Arctica fara copaci) pentru reproducere, unde se hraneste cu licheni si ierburi. 2. El se intoarce in padure de indata ce iarna arctica resncepe si pamantul este acoperit de o crusta groasa de gheata. in timpul migratiei acestora, ei sunt urmati de lupi. Lupii vaneaza animalele tinere sau bolnave care nu pot tine pasul cu restul grupului. 3. Migratia pasarilor. Multe pasari migreaza sezonier. Primavara, ele zboara din zonele cu ierni mai calde si cu cantitati mari de hrana snspre zonele mai reci unde-si depun ouale si-si cresc puii. Aceste regiuni mai reci au hrana sndestulatoare numai primavara si vara. Unele specii migreaza oricum sn zone cu mai putina hrana, dar care ofera mai multa protectie in perioada reproducerii si cresterii puilor. Pasarile se sntorc in fiecare an sn aceste locuri de reproducere. Cea mai lunga distanta este parcursa de chira polara. Ea zboara din locul in care depune ouale, din zona arctica pana sn Anctartica si inapoi, in fiecare an - o calatorie dus - intors de aproximativ 36000 km. Un alt exemplu sunt pinguinii Adelle care calatoresc peste 300 km pe gheta dura a marii pentru a ajunge la locurile unde se reproduc, pe continentul Antarctic. Aceeasi pereche de pinguini va reveni la acelasi cuib in fiecare an. 4. Migratia in mediul acvatic. Si in mediul acvatic exista multe vietuitoare care migreaza. Astfel balenele calatoresc din teritoriile de hranire spre cele unde
2

Younes Ahmad 6D
se reproduc si inapoi, in fiecare an. Din noiembrie pana in aprilie, balena albastra si balena cu cocoasa se hranesc cu animale mici, numite krill in regiunile polare. Odata cu apropierea iernii ele strabat oceanul Atlantic, Pacific si Indian ca sa se reproduca in apele tropicale calde. Balenele tinere consuma mai putina energie pentru a-si pastra corpul cald, in apele tropicale calde, mai mult decat in cele polare. Exista unele animale care migreaza dintr-un mediu in altul. Astfel broastele testoase, broastele raioase, tritonii si salamadrele se reproduc in apa, dar isi petrec aproape tot timpul pe uscat. In fiecare an se intorc la lacurile si raurile in care s-au nascut.

Cooperarea Cooperarea sau comportamentul cooperativ, este comportamentul sn care membrii unei specii se aduna sn grupuri pentru activitati ca vanatoarea, apararea sau sngrijirea puilor. Exista multe denumiri pentru astfel de grupuri cum ar fi: cirezi, colonii, trupe. Unele sunt temporare formate cu un anumit scop, iar altele permanente si strans unite avand structuri clare.