Psihologia NEGAHOLICULUI: Cand negativismul se transforma in dependenta

Suntem ingaduitori si permisivi cu ceilalti. Lor le iertam. Pe ei ii iubim. Pe ei ii apreciem. Pe ei ii intelegem. Fata de ei avem rabdare. Pe noi nu ne intelegem. Fata de noi nu avem iertare. Nici ingaduinta. Nici mila. Ceilalti reusesc intotdeauna. Lucruri bune li se intampla doar lor. Ei pot. Ei ajung acolo unde visai tu. Tu nu poti. Tu esti convinsa ca nu ai cum. Te-ai convins singura de acest lucru. Si incerci sa-i convingi si pe ceilalti de acest lucru. Negativismul este poarta deschisa catre autodistrugere. Piedica cea mai sigura inspre obtinerea implinirii. Negaholismul: Cand negativismul provoaca dependenta. Si distruge. In cartea sa How to overcome negativity and turn your life around (Cum sa depasesti negativismul si sa-ti transformi viata), Chrie Carter-Scott, renumitul expert in psihologie motivationala cu care am facut cunostinta intr-un articol anterior (vezi Cele 10 reguli-adevaruri ale vietii), arunca pe piata psihologiei termenul de NEGAHOLIC. Ce este? Un termen absurd? Comic? Aberant? Deloc? Toate la un loc? Suna incredibil de asemanator cu alti doi termeni workaholic, alcoholic? Este fara doar si poate termenul cel mai potrivit pentru a descrie o persoana care este dependenta de negativism. Negaholismul este un sindrom, este un sindrom al celor care isi autoimpun limitari. Negaholicul este din cap pana in picioare un negativist. Inspira si respira negativism, transmite mai departe si altora din negativismul sau. Negaholicul este un dependent. Un dependent de gesturi, emotii, sentimente, gandire si comportament negativ. Negaholicul este nesigur. Este ultrasensibil. Temator. Lipsit de incredere, macinat de incertitudini. Intr-o lume plina de incertitudini, negativismul reprezinta singura certitudine a negaholicului. Iar aceasta atitudine, orientata atat asupra lui cat si asupra celorlalti, pare a fi singura realitate care ii poate asigura supravietuirea. Toate cuvintele pe care negaholicul si le adreseaza siesi sunt negative. Conversatia pe care o poarta cu sine este menita sa ii minimalizeze posibilitatile, potentialul, personalitatea. Negaholicul nu vede niciodata oportunitatile dintr-o situatie chiar daca acestea sunt evidente, iar situatia una promitatoare. Scenariul pe care mintea sa il programeaza este intotdeauna de rau augur. Mintea sa este setata asupra situatiilor in care a dat gres sau a esuat. Pentru a nu fi dezamagit ulterior, se afla intr-o vesnica stare de expectativa, asteptandu-se la ce este mai rau. Ii este frica sa spere, sa viseze. In fata sa se afla doar partea goala a paharului, greseala, nereusita, tot raul care i s-a intamplat sau i se poate intampla.

Negaholicii isi limiteaza in mod inconstient unele abilitati innascute. De multe ori incearca sa se convinga pe ei insisi ca nu pot avea ceea ce isi doresc. Isi saboteaza dorintele si visurile. Isi autolimiteaza fericirea, veselia, sansa la implinire, contaminand si constiinta celorlalti intr-un mod subtil si sigur. Negaholicul este victimizat de forte din interiorul sau.De aceea, se afla intr-un razboi de autonegare cu atitudini, ganduri, cuvinte, comportament, spune Chrie Carter-Scott pe negaholics.com. De negativism, mai repede decat de orice altceva, te poti molipsi cu usurinta. Daca il lasi, iti poate devora cu repeziciune pozitivismul. La randul lor, negaholicii te pot atrage cu usurinta in plasa lor de realitati negative. Pot transmite mai departe negativismul, pot crea neliniste, nesiguranta, framantare, negativis. Chiar si acolo unde domneste pozitivismul in gradul sau cel mai inalt... Este firesc sa avem parte de momentele noastre de indoiala, de negativism, de atitudini mai mult sau mai putin distructive sau critice la adresa noastra, a situatiilor, a celorlalti. Daca acestea revin si se manifesta in mod constant, daca se transforma intr-un fel permanent de a vorbi, de a gandi, de a fi, de a actiona, de a te comporta, atunci putem vorbi de negaholism. Daca intervine in calea ta spre implinire si multumire, negaholismul, fie el exprimat verbal, prin comportament, prin atitudine, trebuie combatut si vindecat. Negaholicul are tendinta de a-si minimaliza importanta, de a-si sabota eul, dar si eul celorlalti. Darama viziuni. Este pesimist indiferent de situatie. Percepe intotdeauna potentialul drept risc si de multe ori chiar confunda aceste doua notiuni. Daca il incearca vreun acces de optimism, il transforma repede in indoiala si teama de nereusita. Negaholicul nu vede viata ca pe un joc care trebuie jucat cu zambetul pe buze. Viata este facuta sa fie presarata de incercari, dificultati, necazuri. Nu exista sentimente potrivite si sentimente nepotrivite. Sentimentele exista si atat. Ne petrecem atat de mult timp si energie incercand sa descoperim ce anume vor sa ne spuna, incercand sa aflam daca sentimentele noastre sunt si sunt cele mai potrivite, cele mai bune, cele mai logice, daca au vreun sens. Adevarul este acela ca sentimentele nu au niciun sens. Neintelegeri puerile si divergente de comunicare au loc in fiecare zi si in fiecare secunda. Oamenii se simt raniti in permenenta. Tot timpul oamenii vor fi tristi, maniosi, suparati. Nu aceasta este problema. Problema este cum ne confruntam sau nu ne confruntam cu aceste sentimente, declara specialistul in negaholism pe site-ul negaholics.com, site dedicat in intregime acestei chestiuni si pe care poti gasi informatii complete despre negaholism. Bune, rele, sentimentele fac parte din lumea si natura noastra umana. Sentimentele sunt arma cea mai sigura si mai la indemana pentru a lupta impotriva negaholismului. Permite-ti luxul sentimentelor. Daca ele te impiedica sa ajungi la tine insati sau la cei in jurul tau, incearca sa le constientizezi, sa le monitorizezi, sa le modelezi. sa le influentezi cumva traseul. Daca ele iti inlesnesc drumul catre tine

si catre cei din jurul tau, atunci elibereaza-le, manifesta-le, fa-ti-le cunoscute tie, dar si lumii intregi. Pesimismul este mai confortabil. Dar optimismul este cel care te salveaza. Pesimistul este cel caruia ii este rau atunci cand ii este bine de teama de a nu-i fi mai rau atunci cand ii va fi mai bine. (sursa: autor anonim) Prin natura noastra, suntem inclinati mai mult catre lucrurile bune decat catre cele negative. Creierul nostru este inclinat sa ia mai mult in vedere premisele si aspectele negative in defavoarea celor pozitive. Ne petrecem cea mai mare parte a timpului reducandu-ne la tacere, reducand pe altii la tacere, minimalizandu-ne, minimalizandu-i pe ceilalti, fiind nemultumiti de felul in care ne traim viata, plangandu-ne de felul in care isi traiesc altii viata, afundandu-ne in negare. Dar am incredere in noi ca ne dorim mai mult decat atat. Pentru ca viata e prea scurta. Si nimeni nu isi doreste cu adevarat sa fie nefericit o viata intreaga. La o prima vedere, pesimismul pare mai confortabil decat optimismul. Pesimistii par mai pregatiti decat optimisti sa faca fata vietii si aspectelor ei dificile. Sunt mai putin luati prin surprindere si mai putin afectati de momentele critice ale vietii. Se vor simti mai in siguranta, mai putin inclinati spre dezamagirea daca isi vor mentine un centru gravitional scazut. Pesimistul anticipeaza obstacolele. Le vede mereu in calea sa. Se asteapta sa se confrunte cu ele in orice moment. Este de aceea mai pregatit decat optimistul sa le faca fata. Si-a construit o retea de siguranta. Aceasta retea de siguranta nu se afla in pericolul de a se prabusi cu totul atunci cand lucrurile nu iau o turnura pozitiva. Scapa insa de aceasta terminologie negativa. Scapa de bagajul de cuvinte, atitudini, simboluri si comportamente negative. Pesimismul este mai confortabil si te salveaza de eventualele esecuri. Dar optimismul este cel benefic. El merita! Sunt atatea beneficii pe care le aduce incat poate ca riscul dezamagirii ulterioare merita asumat. Este adevarat ca minimalizarea aspectului negativ poate produce un simt fals al securitatii pentru optimisti. Acestia esueaza uneori sa vada posibilele dificultati si nu au timp sa se pregateasca pentru a le infrunta. Optimistii iau partea pozitiva dintr-o situatie, lucru, persoana, etc. O amplifica, minimalizand in schimb negativul. Daca se lovesc de o problema, nu se vor lasa atat de usor demoralizati si nu se simt total neputinciosi sau lipsiti de speranta. Vor incerca sa-si revina din dezamagire gasind solutii pentru problema. Vor incerca sa transforme negativul in pozitiv. Optimistii au o stare de sanatate mai buna. Sunt mai fericiti, mai multumiti de ei insisi, au mai multa incredere in ei, au parte de mai mult succes din punct de vedere social si financiar. Relatiile lor cu ceilalti sunt mai satisfacatoare, mai echilibrate, mai degajate. Sa ne plecam totusi in fata optimismului si a gandirii pozitive. Ele ne salveaza de noi insine!