Scara Durabila a Resurselor

Verdele trebuie s primeze n casa ta!

Pana in secolul nostru unica sursa de energie utilizata a fost energia solara. Aceasta se inmagazineaza sub forma de energie chimica, prin procesul de fotosinteza,in surse regenerative (apele, lemnul) sau in combustibili fosili (carbune,petrol,gaze) a caror formare dureaza milioane de ani.

Pentru obtinerea energiei electrice se consuma cantitati mari de carbuni,sisturi si hidrocarburi.

Surse de energie
Sursele de energie cele mai primitive sunt cele obinute din crbune i petrol. Petrolul (titeiul) este un lichid vascos, de culoare bruna, neagra sau verde masliniu, inflamabil, cu miros caracteristic, insolubil in apa, cu densitatea mai mica decat a apei. Nu are temperatura de fierbere fixa fiind un amestec complex de hidrocarburi. Contine in cantitati mici si substante anorganice ca sulf, oxigen si azot.

Titeiul sau petrolul brut constituie una dintre principalele bogatii naturale ale tarii noastre. Zacaminte de titei se gasesc in judetele: Bacau, Arges, Prahova si Gorj.

Carbunele este o roca foarte neobisnuita,din doua motive. In primul rand ,este formata din materii organice, tesuturi odinioara vii, si in al doilea rand spre deosebire de alte roci, arde si degaja caldura.

Carbunele a reprezentat primul combustibil utilizat in timpul revolutiei industriale si a jucat un rol foarte insemnat in dezvoltarea marilor tari industrializate.Carbunele contine carbon, care-i si confera acea culoare neagra,caracteristica,si gaze inflamabile cum ar fi hidrogen, azot si oxigen.

ns petrolul si carbunele sunt epuizabile i arderea acestora produce mari cantiti de CO2 si de aceea sunt cautate noi surse de energie.

Energia clasic - surs epuizabil!

Energia clasic - surs epuizabil!

Agenia International a Energiei estimeaz c n anul 2030, Europa va importa energie n proporie de 70%

Estimrile actuale, privind perioadele rmase pn la epuizarea rezervelor de combustibili fosili, sunt prezentate n tabelul alturat.

Energia clasic - surs de poluare!

- soluii rapide i eficiente de nlocuire a energiei care se va putea produce, cu att mai necesare cu ct consumurile de energie ale economiei mondiale sunt n continu cretere. Pentru rezolvarea acestei probleme, o soluie previzibil este reprezentat de utilizarea energiilor regenerabile.

Surse regenerabile identificate pe teritoriul Romniei

- energia solar - energia vntului (eolian)

-energia apei - energia geotermal -energia biomasei

Producerea energiei electrice n vederea furnizrii n reelele energetice naionale

Distribuia teritorial a energiilor regenerabile

I - Delta Dunrii (energie solar); II - Dobrogea (energie solar, energie eolian); III - Moldova (cmpie i platou: micro-hidro, energie eolian, biomas); IV - Carpaii (IV1 - Carpaii de Est; IV2 Carpaii de Sud; IV3 - Carpaii de Vest, potenial ridicat in biomas, micro-hidro si eoliana); V - Platoul Transilvaniei (potenial ridicat pentru micro-hidro si biomasa); VI - Cmpia de Vest (potenial ridicat pentru energie geotermic si eoliana); VII - Subcarpaii (VII1 - Subcarpaii getici; VII2 - Subcarpaii de curbur; VII3 Subcarpaii Moldovei: potenial ridicat pentru biomas, micro-hidro); VIII - Cmpia de Sud (biomas, energie geotermic, energie solar).

ENERGIA SOLAR
Energia solar reprezint o surs de energie regenerabil care provine din energia radiant produs de Soare ca rezultat al reaciilor de fuziune nuclear. Valoarea calculat a intensitii radiaiei solare care ajunge la periferia atmosferei terestre, este de aproximativ 1366 W/m2, valoare denumit constanta solar. Intensitatea radiaiei solare care ajunge la suprafaa pmntului este mai mic dect constanta solar, datorit traversrii atmosferei terestre.

Energia solara

Harta solar a Romniei

Harta solar a Romniei

POSIBILITI ALE ROMNIEI

POSIBILITI DE UTILIZARE
Procese fotovoltaice

Instalaii solare de nclzire

Conversia n energie electric

ENERGIA EOLIAN
Energia eolian, sau energia vntului, poate fi considerat o form de energie solar, deoarece vntul este produs n principal de nclzirea neuniform a atmosferei terestre, de ctre Soare. Conversia energiei eoliene n energie mecanic i apoi n energie electric, poate fi realizat cu ajutorul turbinelor eoliene.

 O turbin de energie medie 600 kW are un rotor cu diametrul de

ENERGIA EOLIAN

43-44 metri, adic o suprafa de 1.500 metri ptrai. Pentru a fi o locaie bun, vntul n zona turbinei trebuie s aibe o vitez medie n decursul anului n jur de 30 km/h.

ENERGIA EOLIAN
Multiplicator mecanic

Generator

Harta eolian a Romniei

Harta eolian a Romniei

Pentru scopuri energetice intereseaz zonele n care viteza medie a vntului este cel puin egal cu 4m/s, la nivelul standard de 10 metri deasupra solului.

ENERGIA GEOTERMAL
-reprezint cldura coninut n fluidele i rocile subterane. Este nepoluant, regenerabil i poate fi folosit n scopuri diverse: nclzirea locuinelor, industrial, sau pentru producerea de electricitate.

ENERGIA GEOTERMAL
Pentru a obine energia geotermal, sunt necesare spturi n adncime de aproximativ 5 Km , prin rocile sedimentare dure pn la stratul de granit. Apa va cobor pe conducte pn jos, unde va fi nclzit la 270 de grade Celsius, iar apoi extras napoi, pn la staia geotermal ce realizeaz schimbul de cldur (Heat exchanger) i produce electricitate.

ENERGIA GEOTERMAL
O pomp de cldur este un sistem de nclzire i/sau climatizare care folosete cldura stocat n pmnt pentru a nclzi/climatiza o locuin. Pompele de cldur geotermale transfer cldura din pmant n locuin iarna, iar vara transferul are loc invers, din locuin n pmant.

ENERGIA APEI
Tipuri: -Hidraulic -A mareelor -A valurilor -Osmotic

ENERGIA HIDRAULIC
Energia hidraulic reprezint capacitatea unui sistem fizic (apa) de a efectua un lucru mecanic la trecerea dintr-o stare dat n alt stare (curgere).

ENERGIA HIDRAULIC
Energia hidraulic este de fapt o energie mecanic, format din energia potenial a apei dat de diferena de nivel ntre lacul de acumulare i central, respectiv din energia cinetic a apei n micare. n hidrocentrale se transform energia potenial a apei n energie electric.

ENERGIA VALURILOR
Valurile se formeaz datorit aciunii vnturilor care sufl deasupra apei i se produc numai n zonele aflate la suprafaa mrii. Micarea apei rezultat posed energie cinetic, ce poate fi exploatat de echipamente special concepute. Tipuri de tehnologii: Atenuator - Echipamentul practic clrete valul i capteaz energia cnd valul trece, restricionnd selectiv micrile de-a lungul lungimii acestuia.

ENERGIA VALURILOR
Tipuri de tehnologii: Puncte de absorbie axial simetrice - reprezint o structur flotant care absoarbe energia valurilor n toate direciile, n virtutea micrii sale la sau lng suprafaa apei.

Convertoarele oscilatiei de nivel al valului Braul oscileaz ca un pendul invers, datorit micrii particulelor de ap n valuri

Tipuri de tehnologii:

ENERGIA VALURILOR

Coloanele de apa oscilante - sunt structuri gurite, parial imersate, care sunt deschise ctre mare sub suprafaa apei, astfel nct conin aer prins deasupra unei coloane de ap. Valurile determin ridicarea i coborrea coloanei, acionnd ca un piston, comprimnd i decomprimnd aerul. Acest aer este canalizat ctre o turbina cu aer pentru a produce energie.

Dispozitive plasate n vrf - constau dintr-un perete pe care l spal valurile, colectnd apa ntr-un rezervor de stocare. Valurile incidente creaz o sarcina de apa, care este eliberat napoi n mare prin intermediul unor turbine.

Tipuri de tehnologii: Dispozitive de presiune diferenial submerse - sunt dispozitive submersate amplasate uzual lng rm i prinse de patul mrii. Micarea valurilor determin creterea i coborrea nivelului apei mrii peste dispozitiv, inducnd o presiune diferenial, care determin ridicarea i coborrea dispozitivului cu valurile.

ENERGIA VALURILOR

ENERGIA MAREELOR
Energia ce poate fi captata prin exploatarea energiei poteniale rezultate din deplasarea pe verticala a masei de apa la diferite niveluri sau a energiei cinetice datorate curenilor de maree. Energia mareelor rezulta din forele gravitaionale ale Soarelui si Lunii, precum i ca urmare a rotaiei terestre.

ENERGIA OSMOTIC
Dac dou mase de ap, una dulce, cealalt srat, separate de o membrana fin ce blocheaz sarea, dar care las apa s treac, sunt puse n contact, prima dintre ele, fiind mai puin concentrat, se va deplasa ctre cea de-a doua. Acest proces de deplasare genereaz o suprapresiune asupra masei de ap srat care, dac este canalizat spre o turbina, poate s produc electricitate.

Biomasa este partea biodegradabil a produselor, deeurilor i reziduurilor din agricultur, inclusiv substanele vegetale i animale, din silvicultur i industriile conexe, precum i partea biodegradabil a deeurilor industriale i urbane. Forme de valorificare energetic a biomasei (biocarburani): Arderea direct cu generare de energie termic. Arderea prin piroliz, cu generare de singaz (CO + H2). Fermentarea, cu generare de biogaz (CH4) sau bioetanol (CH3-CH2-OH)- n cazul fermentrii produilor zaharai. Transformarea chimic a biomasei de tip ulei vegetal prin tratare i generare de biodiesel i glicerol. n etapa urmtoare, biodieselul purificat se poate arde n motoarele diesel. Degradarea enzimatic a biomasei cu obinere de etanol sau biodiesel.

ENERGIA DIN BIOMAS

Efectul de ser i impactul asupra climei

Ce este efectul de ser?

Efectul de ser este procesul prin care atmosfera capteaz o parte din energia solar, nclzind Pmntul i modernd clima. Experii n domeniul climatic sunt de prere c o cretere a nivelului gazelor cu efect de ser, cretere provocat de activitile umane, accentueaz n mod artificial efectul de ser, ducnd la creterea temperaturilor globale i dereglnd clima.

Gazele de ser includ dioxidul de carbon, rezultat din arderea combustibilului fosil i defriri, metanul, eliberat de pe plantaiile de orez i locurile de depozitare a gunoaielor, precum i produse rezultate din arderi i diferii compui chimici industriali (acid azotos, carbon fluorhidric, carbon perftoric, sulf hexaflorid).

Ciclul carbonului Dup vaporii de ap, dioxidul de carbon (CO2) este principalul gaz de ser. Carbonul este stocat sub pmnt, departe de biosfer, n combustibili fosili, ns ciclul organic al carbonului descrie transferul carbonului ntre mri, ecosistemul terestru i atmosfer. Fr influena uman, transferul ntre aceste rezervoare de carbon este meninut n mare n echilibru de exemplu, plantele absorb carbonul n timp ce se dezvolt si elimin oxigen in atmosfera. Prin arderea combustibililor fosili, se elimin n atmosfer cantiti suplimentare de carbon, accentund efectul de ser. Se defriseaza paduri pentru constructii, terenuri agricole, drumuri si uzine, reducandu-se astfel capacitatea biosferei de a abosrbi carbonul. Astfel se produce un dezechilibru.

Soluii Exist soluii la problema schimbrilor climatice: energiile regenerabile, eficiena energetic i reducerea utilizrii combustibililor fosili (petrol i gaz). Natura ne pune la dispoziie o varietate de alternative pentru producerea energiei. Singura problem este cum s transformm lumina solar, vntul, biomasa, energia geotermal sau puterea apei n electricitate sau cldur ntr-un mod ecologic i cu costuri ct mai mici, astfel reducnd emisiile de CO2 i efectul de ser i ajutnd la protejarea climei i mediului nconjurtor.

Concluzii Anii 90 au fost probabil cea mai cald perioad din istorie, 1998 fiind cel mai fierbinte an. Concentraiile de CO2 nregistrate n prezent n atmosfer sunt cele mai mari din ultimii 150.000 ani. Niciodat pn acum umanitatea nu s-a confruntat cu o asemenea imens criz de mediu. Dac nu lum urgent msuri pentru a opri nclzirea global, schimbrile ar putea fi ireversibile i pagubele inestimabile.

Natura in pericol!

Mediul si omul sunt doua cuvinte ce nu se potrivesc din nici un punct de vedere. Problema raportului dintre om si mediul ambiant nu este noua. Ea a aprut o data cu cele dinti colectivitati omeneti, caci omul cu inteligenta si spiritul creator care il definesc, nu s-a multumit cu natura asa cum era ea, ci a pornit cu curaj si tenacitate la opera de transformare a ei potrivit nevoilor sale. Multiplicandu-se neincetat, specia umana a adaugat peisajului natural privelisti noi, prefacand mlastini si pamanturi intelenite in vai roditoare, tinuturi aride in oaze de verdeata, a creat noi soiuri de plante de cultura si a domesticit animale salbatice. Pana aici, echilibrul natural nu a avut de suferit decat, poate, pe arii foarte restranse, care nu puteau afecta ansamblul.

Cotitura a intervenit o data cu revolutia industriala si, mai cu seama, cu noua revolutie tehnico-stiintifica, gratie careia avioane si rachete brazdeaza, astazi, vazduhul si strapung norii, nave tot mai mari si mai puternice despica luciul marilor si al oceanelor, cascade de hidrocentrale transforma puterea apelor in salbe de lumina, in energie ce alimenteaza parcul de masini in crestere vertiginoasa. Intr-un cuvant, stiinta si tehnica moderna, sporind nemasurat puterea omului, au ridicat, in medie, nivelul de viata de pretutindeni.

Poluarea ca problema globala este apanajul secolului nostru, mai precis al ultimelor trei decenii, timp in care populatia lumii a crescut de la 5 la 6 miliarde de locuitori. Sunt multi sau putini ? Exercita oare numarul lor cu adevarat o presiune demografica asupra mediului inconjurator ? Iata intrebari ce-i framanta deja pe demografi, economisti, medici si alti specia-listi, ca si pe oamenii politici. Problema care i-a preocupat pe specialisti de-a lungul timpului a fost, de fapt, aceea daca se poate asigura hrana suficienta populatiei si doar in ultimile decenii si-au indreptat atentia asupra unui aspect care s-a dovedit a fi la fel de important : degradarea mediului ambiant prin poluare, eroziune si alte fenomene, datorate actiunii, voite sau nu, a omului, proces ce afecteaza nu numai posibilitatile de procurare a hranei, ci si alte aspecte ale existentei umane, incepand cu sanatatea.

De cand primul topor primitiv a doborit intaiul arbore, padurile au pierdut jumatate din intinderea lor, in timp ce omenirea in acest rastimp s-a multiplicat de sute sau chiar mii de ori. Distrugerea padurilor, carora li se datoreaza in cel mai inalt grad stabilitatea si calitatea a trei elemente fundamentale ale vietii oamenilor - solul,aerul si apa - s-a soldat de-a lungul timpului cu efecte dezastruoase. Padurilor le revine un rol insemnat in fixarea stratului, relativ subtire, de sol fertil, mediul germinativ al masei vegetale.

Daca la poluarea aerului imaginea-simbol este oferita de arborii perforati de ploile acide, la poluarea apei expresia caracteristica ar putea fi considerate mareele negre, adica poluarea, practic continua, cu petrol a marilor si oceanelor lumii, avand efecte dezastroase asupra florei si faunei marine.

Invata sa salvezi Planeta inca de mic copil, invata-i pe ceilalti cum sa o ingrijeasca, invata sa iubesti, invata sa respiri aer curat, invata si iar invata!
Energia da viata dar Sa o folosim cu grija

Acesta este un prim pas Vor mai urma....

Proiect prezentat de
Constantin Marius - Cristian Student anu 2 Universitatea Politehnica din Bucuresti, facultatea IMST Profesor: Gheorghita Catalin

,
Murzac Roman Student anu 2 Universitatea Politehnica din Bucuresti, facultatea IMST Profesor: Gheorghita Catalin

Si de
Dumitrache Alexandru Student anu 2 Universitatea Politehnica din Bucuresti, facultatea IMST Profesor: Gheorghita Catalin