Sunteți pe pagina 1din 18

Zone protejate:Parcul National Lunca Muresului Specii ocrotite:starcul,egreta,pescarusul albastru,barza neagra,cinteza,etc.

Scurt istoric al Baltii Bezdin


Balta Bezdin este situata in inima parcului Natural Lunca Muresului, in portiunea cea mai salbatica a acestuia reprezentata de Rezervatia Naturala Prundul Mare. Aflata printre salcii, plopi, frasini si stejari falnici, cea mai mare parte a baltii este cotropita de stufis si papura, oferind refugiu pasarilor si taratoarelor carora le place umezeala locului.

Metode de cercetare ecologica a zoocenozelor

Zoocenoza este portiunea biocenozei reprezentata de speciile de animale,studiul ei poate fi de natura calitativa sau cantitativa. Studiul calitativ este reprezentat de inventaul taxonilor (de preferinta la nivel de specie) care formeaza fauna zonei studiate. Studiul cantitativ nu se limiteaza la inventarierea speciilor,ci presupune stabilirea marimii populatiilor componente ale zoocenozei si a altor parametrii ai acesteia (diversitatea speciilor,afinitatea dintre probe etc.). Datorita extraordinarei diversitati morfofunctionale a reprezentantiilor regnului animal nu exista o metodauniversal valabila pentru studiul zoocenozelor. Aceste metode difera atat in functie de mediul de viata al animalelor(terestre,subterane,acvatice), cat si al grupului taxonomic abordat (vertebrete,nevertebrate),sau al modului de viata (nocturne,sau diurne,plutitoare in masa apei,inotatoare sau legate de substratul bazinelor etc.).

Metodele calitative si cantitative si metoda fasiilor


Metodele calitative sunt preliminare si servesc la obtinerea listei speciilor din zona studiata,completata eventual cu uinele particularitati biologice ale animalelor-perioade de migratie,habitate preferate etc. Metodele cantitative sunt metode inductive:deoarece in majoritatea cazurilor este imposibil sa se numere toti indivizii dintr-o populatie,se adopta prelevarea unor probe dupa o proba prestabilita, iar rezultatele se extrapoloaza ulterior la intreg teritoriul pentru a estima marimea populatiei respective. Metoda fasiilor consta in parcurgerea unei fasii de teren de pe cere se numara toate animalele observate.Numaratoatrea se repeta apoi si pe alte fasii, dispuse la o distanta oarecare fata de precedenta,iar in final se calculeaza media aritmetica a observatiilor.

Caracteristicile psrilor
Aparin regnului Animalia, ncrengtura Vertebrata, clasa Aves Prezint o mare varietate de culori i dimensiuni, diferite de la specie la specie Se caracterizeaz prin capacitatea de a zbura nmulirea se face prin ou, acestea fiind incubate de ctre prini

Studiul psrilor
Se poate face: tiinific sau doar ca divertisment Pe teren sau n laborator
Lucrri practice: Observaii ale acestora n diferite ecosisteme (cmp, pdure i zon umed) Capturarea unor psri cu ajutorul unor plase i msurarea acestora

Topografia psrilor Studiu n laborator


Cunotinele despre topografia psrilor sunt absolut necesare deoaree sunt folosite la determinarea lor pe teren

Studiu pe teren
Cel mai indicat timp pentru observarea psrilor este dimineaa sau seara, cnd exist un maxim de activitate Ieirile n teren s fie planificate n funcie de starea vremii, de perioadele de migraie cnd unul dintre obiectivele principale sunt psrile de pasaj Pentru observarea psrilor rpitoare este foarte bine s cunoatem ce fac alte psri dac le observ Pentru o bun observare este absolut necesar existena unui determinator, a unui binoclu i n zonele umede o lunet de calitate Observatorul trebuie s aib o inut vestimentar care s nu bat la ochi i de asemenea pstrarea linitii

Accipiter nissus

Accipiter gentilis

Penajul juvenil: Psrile tinere au un penaj cel juvenil pe care l pierd parial sau complet pn la sfritul verii

Observaii i rezultate n urma lucrului pe teren

Lanius collurio (juvenil)

Coccothraustes coccothraustes (juvenil)

Lanius collurio (adult mascul)

Coccothraustes coccothraustes (adult mascul)

Specii observate

Mierla, Turdus merula

Graur, Sturnus vulgaris

Sfrncioc roiatic, Lanius collurio

Botgros,

Coccothraustes coccothraustes

Silvia de cmp, Sylvia communis

Piigoi mare, Parus major

Silvia porumbac, Sylvia nisoria

Silvia cu cap negru, Sylvia atricapilla

Vrabia de cmp, Passer montanus

Vrabia de cas, Passer domesticus

Presura galben, Emberiza citrinella

Rndunica, Hirundo rustica

Strc cenuiu, Ardea cinerea

Strc rou, Ardea purpurea

Barza alb, Ciconia ciconia

Strcul de noapte, Nicticorax nicticorax

Uliu porumbar, Accipiter gentilis

orecar comun, Buteo buteo

Alte psri observate


1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8. 9. 10. 11. 12. 13. 14. 15. 16. 17. 18. Corcodel mare (juv.) Podiceps cristatus Strc pitic Ixobrychus minutus Barz neagr Ciconia nigra Ra mare Anas platyrhyncos Viespar Pernis apivorus Erete de stuf Circus aeruginosus Lii Fulica atra Chirighi cu aripi albe Chlidonias leucopterus Strig Tyto alba Pescra albastru Alcedo atthis Ciocnitoare pestri mare Dendrocopos major Ciocnitoare pestri mic Dendrocopos minor Grangur Oriolus oriolus Lcar mare Acrocephalus arundinaceus Sturz cnttor Turdus philomelos Cintez Fringilla coelebs Florinte Carduelis chloris Sticlete Carduelis carduelis

Date despre psrile capturate


Nr. Plas 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 lac lac lac lac lac lac lac lac lac lac lac lac Specia Emb cit Pas mon Pas dom Car clo Lan col Sil atr Sil nis Tur phi Tur mer Stu vul Coc coc Hir rus L A 87,71 63,57 72,14 88,86 89,44 62,28 90,61 108,63 109,56 121,52 103,39 123,06 L Ci 11,08 10,63 10,19 13,77 12,23 14,42 14,38 16,33 22,25 26,17 19,59 8,22 L Co 63,96 40,07 49,48 51,89 69,08 57,85 72,03 76,13 95,36 58,40 52,34 92,5 L T 20,03 18,98 18,35 87,64 19,65 18,81 25,52 32,39 35,30 27,14 23,04 10,55 L Gp 7,39 6,02 5,92 6,26 6,71 5,58 6,93 7,69 9,34 9,51 6,57 4,98 55 g 30 g 60 g 80 g 25 g 20 g Obs

Concluzii
Zona Bezdin prezint o mare diversitate de psri, lilieci dar i de multe alte grupe de animale (reptile, insecte, amfibieni i peti), un mediu potrivit de studiu pentru toate tipurile de vieuitoare