Familia liberal - Aici predomin relaii de neamestec; stilul distant liberal.

ntre
membrii familiei se observ o lips de cordialitate, ataament; deciziile se iau n dezacord. Aciunile familiei sunt distorsionate, necoordonate. Ficare membru are viaa lui, nu-l intereseaz ambiana familial. Copii devin nchii, izolai, deseori egoiti, indifereni fa de ceilali membri ai familiei.

Familia egalitate
- se caracterizeaz printr-un echilibru psihologic, moral i material. Soii au aproximativ acelai nivel intelectual, obligaiile i funciile lor sunt echilibrate: ambii particip la educaia copiilor i la conducerea gospodriei. Deciziile sunt luate la sfatul familiei, predomin relaiile armonioase, de colaborare, un stil centrat pe angajarea tuturor membrilor n chestiunile familiei. Climatul este binevoitor. Copii se dezvolt normal, posed independen, spirit creativ, voint.

Familia de tip complementar

- aici domin mai frecvent tatl, se ntlnete mai ales n localitile rurale, un tip tradiional de familie, unde capul familiei este brbatul care domin, dar nu este agresiv, despotic, ci raional, practic. Deciziile nu se discut, dar sunt explicate i argumentate, soia i soul se competeaz reuit. Comportamentul, ordinea i stricteea , odat stabilite n familie, se respect de ctre toi membrii ei.

Familia de tip despotic

- Aici stabilirea relaiilor se ctig datorit exteriorizrii emoiilor negative, despotice; prevaleaz stilul comunicrii distante, de prescripie. Mai frecvent domin tatl, cernd de la toi ceilali o supunere necondiionat. n relaii observm conflictele de disperare, care trec n plan interior i potfi urmate de reacii frustrante sau de izolare din partea adolescenilor.

Familia cu idol
- Aici copilul este persoana central. Se observ o ocrotire exagerat a copilului, predomin relaiile de tutelare i cele permisive; un stil de sacrificiu din partea prinilor. Copilul se dezvolt intr-o atmosfer de ser , devine egoist, nu poate fi independent, autocritic i activ. n relaii predomin conflictele de disperare.

Familia Al treilea e de prisos

- Relaiile dintre copii i prini sunt reci, distante, discrete; prinii tot timpul observ i subliniaz greelile i neajunsurile copiilor. Uneori poate fi de prisos mama, iar tata i fiica formeaz o coaliie; alteori poate fi de prisos tata, iar mama formeaz o coaliie cu copii. Adolescenii din aa familii, de regul, sunt timizi, anxioi, fricoi, izolai, pasivi sau dimpotriv prea agresivi, rzbuntori, ncpnai.