Sunteți pe pagina 1din 43

UNIVERSITATEA BUCURESTI

CICLUL 1. LICENTA IN BIOCHIMIE

TRANSPORTUL GAZELOR SI REGLAREA pH

Curs 27

10/4/2013

Prof. Dr. Dana Iordachescu

Organismele terestre mari - corpul acoperit de o structura impermeabila - le protejeaza contra unor factori de mediu: praf, fluide neizotonice (apa de ploaie, apa de mare) - agenti nocivi pentru celulele vii. Din cauza acestor structuri impermeabile, celulele individuale ale unui organism nu pot realiza schimburi de gaze, direct, cu atmosfera. Pentru schimburile de gaze exista atat suprafete de schimb specializate (plamanii si bronhiile) cat si un sistem de circulatie a gazelor, substantelor nutritive si a deseurilor metabolice, intr-o maniera ce raspunde necesitatilor celulei vii. Existenta unui sistem specializat pentru transportul gazelor din atmosfera in interiorul celulelor are multiple avantaje. Oxigenul -un oxidant puternic, cu p02 160 mmHg in atmosfera, poate oxida multi componenti celulari, in special gruparile SH ale enzimelor, afectand metabolismul. -in sistemul circulant al organismelor vii, p02 este mai scazuta [20 mmHg], cand oxigenul este mai putin nociv.

10/4/2013

Prof. Dr. Dana Iordachescu

In contrast, C02 se afla intr-o stare relativ concentrata in organism, diluinduse la difuzia lui in atmosfera. - In atmosfera pC02 - 0,2 mmHg -in tesuturi periferice pC02 - 46 mmHg, iar in plamani - este 40 mmHg Concentratia mare a C02 in organism ii permite sa participe la importante sisteme tampon, mai ales deoarece concentratia C02 in fluidul extracelular este variabila. Exista o relatie reciproca intre afinitatea Hb pentru 02 si C02 astfel ca: -un continut relativ mare in 02 din plamini faciliteaza eliberarea C02 care este expirat, iar -o concentratie mare de C02 in tesuturi permite eliberarea 02 in acele tesuturi.
Necesitatea unui transportor al oxigenului prin sange

Deoarece 02 nu este solubil in plasma sangvina este necesar un transportor al oxigenului. La 38oC, 1 litru de plasma solubilizeaza numai 2,3 ml 02 1 litru sange integral [cu Hb] transporta 200 ml 02 (de 87 ori mai mult decat plasma). 1 litru sange contine ~ 150 g oxiHb, deci 1 gram de Hb transporta 1,34 ml 02 Fara un transportor de 02, sangele ar trebui sa circule de 87 ori mai repede pentru a elibera aceeasi cantitate de 02
10/4/2013 Prof. Dr. Dana Iordachescu 3

In realitate, sangele curge cu o viteza de aproximativ 18,6 m/secunda. O curgere de 87 ori mai rapida ar crea o adevarata pompa de presiune, deci o sangerare necontrolata la ranire si nu ar permite stationarea singelui in plamani pentru a se incarca cu 02. Existenta unui transportor permite evitarea acestor neajunsuri, dar faciliteaza controlul eliberarii oxigenului (prin afinitatea transportorului pentru 02) Sistemul respirator include traheea, bronhiile, bronhiolele si alveolele. In alveole are loc schimbul de gaze cu sangele din capilarele alveolare Cand inhalam sau expiram aer, in timp ce bronhiile si bronhiolele isi modifica lungimea si diametrul, alveolele nu-si modifica forma, ceea ce are 2 consecinte importante: 1) gazele din alveole nu sunt complet inlocuite cu aer proaspat la fiecare inspiratie, compozitia in gaze din aerul alveolar diferind de cea din atmosfera; 2) sangele care curge prin capilarele pulmonare, in timpul expiratiei si inspiratiei, poate realiza schimburi de gaze
10/4/2013 Prof. Dr. Dana Iordachescu 4

Presiunile partiale ale gazelor importante Gaz O2 N2 CO2 H2O Total in atmosfera (mmHg) 159 601 0,2 0 760 in alveolele pulmonare (mm Hg) 100 573 40 47 760

Un asemenea transportor ar trebui sa aiba capacitatea de a: - lega 02 la p02 de cca 100 mmHg, valoarea presiunii partiale a 02 din alveole - elibera 02 tesuturilor extrapulmonare la pO2 de ~ 20 mmHg, tipic capilarelor muschilor activi. Aceste presiuni partiale 20 -100 mmHg reprezinta limitele in care un transportor de oxigen trebuie sa functioneze. Un transportor eficient ar trebui sa fie aproape complet saturat la nivelul plamanului si sa cedeze total oxigenul - in timpul actiunii musculare
10/4/2013 Prof. Dr. Dana Iordachescu 5

Transportorul A -curba de saturatie, hiperbolica -in plamani (100 mmHg) 90 % saturat -in tesuturi (20 mmHg) 66 % saturatie -poate elibera 24 % din oxigenul cu care este incarcat [ineficient].

Curbe de saturatie in O2, pentru 2 transportori ipotetici A si B si pentru Hb

Transportorul B -curba de saturatie, hiperbolica -leaga O2 mai putin puternic si il elibereaza intr-o cantitate mai mare, in plamani - 56 % saturatie In tesuturi periferice-20 % saturatie -poate elibera 36 % din O2 cu care este incarcat mai eficient

Curba de legare a oxigenului la Hb din sangele normal -curba de saturatie, sigmoidala. -In plamani numai 98 % din Hb este saturata in oxigen, -in muschiul in exercitiu - numai 33 %. In aceste conditii, Hb elibereaza circa 65 % din 02 pe care il transporta.
10/4/2013 Prof. Dr. Dana Iordachescu 6

Hb este 50 % saturata in 02 la presiunea partiala de 27 mmHg. Prin analogie cu KM enzimelor se defineste P50 presiunea partiala care corespunde la 50 % saturatie, defineste afinitatea relativa pentru oxigen. In cazul curbei de saturatie a Hb - partea abrupta a curbei corespunde p02, mici, tipice tesuturilor extrapulmonare, deci la scaderi mici ale presiunii oxigenului au loc descarcari mari de oxigen. Deplasari ale curbei spre stinga sau spre dreapta vor influenta puternic eliberarea de oxigen. Cind omul traieste la mari altitudini - p02 mare - micile scaderi ale presiunii 02 nu afecteaza serios afinitatea Hb pentru 02- se afla in regiunea aplatizata a curbei de disociere
Cianoza conditie in care pielea/mucoasa unui bolnav devine gri-vinetie datorita unei concentratii anormal de mari de deoxiHb. In special vene superficiale devin vizibile si sunt albastrui datorita unor maladii cardiace sau pulmonare ce conduc la oxigenarea improprie a sangelui. Poate fi datorata si unor anomalii la nivelul Hb. Sunt indivizi anemici necianotici au in sange prea putina Hb pentru a fi evidenta culoarea caracteristica formei deoxi

10/4/2013

Prof. Dr. Dana Iordachescu

Curba de saturatie in oxigen arata ca legarea oxigenului la Hb este cooperativa La p02 mici, curba are aspectul sigmoidal care corespunde unei legari slabe a 02, La p02 mari - curba hiperbolica - ceea ce indica o legare puternica.
deci Hb leaga slab 02 la p02 mici si puternic la presiuni mari Legarea primei molecule de oxigen mareste capacitatea de legare ale celorlalte. Acest fenomen se numeste cooperativitate pozitiva. Invers, disocerea primei molecule de 02, din molecula total oxigenata Hb(02)4 va facilita disocierea celorlalte molecule.
Y= [HbO2] [Hb] + [HbO2]
Y saturatia Hb in 02

numarul de situsuri de legare ocupate numarul de situsuri totale

Kd = [Hb][O2] ; P50 = [Hb].pO2 iar [HbO2]


10/4/2013

Y = pO2 P50 + pO2


8

[HbO2]

Prof. Dr. Dana Iordachescu

Reprezentare grafica ce permite calculul coef. Hill ce reprezinta numarul de situsuri de legare care coopereaza

Comparatie intre curbele de disociere ale 02 pentru Mb, Hb si eritrocite -Hb din eritrocit leaga oxigenul mai putin puternic decit Hb pura - eritrocitul contine concentratii mari de DPG, aproape echimolare cu Hb - introducerea DPG intr-o solutie de Hb pura produce o deplasare spre dreapta a curbei de legare a 02 similara curbei cu sange total
10/4/2013 Prof. Dr. Dana Iordachescu 9

ATP si inozitol pentafosfatul au acelasi efect ca DPG. Inozitol pentafosfatul este efectorul fiziologic la pasari (unde inlocuieste DPG), iar ATP are un rol similar la unii pesti. Modelul lui MONOD al alosterismului explica interactia heterotropica: -conformatia deoxi (T) are o cavitate mare tapetata cu resturi incarcate pozitiv ce leaga ferm, DPG incarcat negativ, intre catenele ale Hb. -conformatia oxi (R) are aceasta cavitate mica si nu permite legarea DPG. -Deci, DPG se leaga preferential la starea T, prezenta DPG deplasind echilibrul R T, DPG creste eficienta descarcarii oxigenului

Afinitatea diferitelor stari ale Hb pentru efectorii: DPG si 02 Concentratia DPG din eritrocit creste in conditii asociate cu hipoxia tisulara (anemii, insuficienta cardiopulmonara, altitudine mare), cind este favorizata formarea deoxiHb la presiuni partiale mici ale 02, Hb eliberind mai mult 02 tesuturilor. Efectul DPG este de a deplasa curba de legare a 02, spre dreapta.
10/4/2013 Prof. Dr. Dana Iordachescu 10

Scaderea pH micsoreaza afinitatea Hb pentru oxigen Influenta pH asupra afinitatii/ legarii 02 la Hb are importanta fiziologica deoarece o scadere a pH este asociata cu o cerere crescuta de 02 Un catabolism crescut productie de C02 si acid lactic (muschi) ce acidifie mediul si induce scaderea afinitatii Hb02 pentru 02 pe care-l descarca tesuturilor. Cind Hb leaga 02, creste aciditatea ei, iar cind elibereaza 02, cresterea bazicitatea ei Cresterea [H+] va favoriza eliberarea 02, din oxiHb, iar oxigenarea Hb va scadea pH solutiei Efectul Bohr:
10/4/2013

H Hb + O2

HbO2 + H+
Prof. Dr. Dana Iordachescu 11

Transportul dioxidului de carbon

10/4/2013

Prof. Dr. Dana Iordachescu

12

C02 produs din metabolismul celular este transportat prin sange si excretat prin plamani In sange, C02 este prezent in 3 forme : dizolvat sub forma de HC03 format prin ionizarea H2C03 carbamino, rezultate din reactia CO2 cu grupari amino din proteine Fiecare din aceste forme se gaseste atit in singele arterial cit si in cel venos. Valorile sunt exprimate in mechivalenti/litru

10/4/2013

Prof. Dr. Dana Iordachescu

13

Transportul net al C02 spre plamini, in vederea eliminarii se realizeaza in functie de diferenta de concentratii dintre singele arterial si cel venos.
De notat ca - fiecare forma de transport a C02 reflectata prin (diferenta sange arterial/sange venos) reprezinta un continut procentual din cantitatea totala: - Ex sangele venos contine cu ~ 10 % mai mult continut total de C02 - [C02] total = [HC03] + [C02]dizolvat + [CarbaminoHb] Dupa ce C02 intra in fluxul sangvin, genereaza ioni de H+ in sange, prin urmatorul mecanism: CO2 + H2O H2CO3 H+ + HCO3

C02 intrat in sange difuzeaza in eritrocite, membrana eritrocitara fiind permeabila pentru C02 dizolvat. In interiorul eritrocitelor, majoritatea C02 este substratul carbonic anhidrazei care catalizeaza reactia: CO2 + H2O Ionizarea acidului carbonic
10/4/2013

H2CO3 H2CO3 H+ + HCO3 este o reactie spontana


14

Prof. Dr. Dana Iordachescu

Din Tabel: [HCO3]sange venos - [HCO3]sange arterial= 1,69 ceea ce inseamna ca ionizarea acidului carbonic genereaza 1,69 echivalenti H+/l sange. generarea acestei capacitati acide ar trebui sa scada pH plasmei venoase foarte mult (se stie ca la adaugarea a numai 103 echivalenti H+/1 litru apa scade pH la 3). In realitate, pH plasmei arteriale este 7,40 iar pH plasmei venoase este ~ 7,37 aratand clar ca majoritatea H+ generati in timpul ionizarii H2C03 sunt tamponati. Datorita localizarii carbonic anhidrazei numai in interiorul eritrocitului, transformarile au loc practic numai intracelular CO2 + H2O H2CO3 H+ + HCO3

Tot in interiorul eritrocitului, C02 interactioneaza cu proteine, cu formarea unor grupari carbamino: Prot-NH2 + CO2 Prot-NH-COO + H+

Se observa ca formarea unei grupari carbamino - ca si formarea anionului HC03 - genereaza H+.
10/4/2013 Prof. Dr. Dana Iordachescu 15

De fapt, pentru formarea derivatului carbamino trebuie sa aiba loc deionizarea:


Pr-NH3+ Pr-NH2 + H+ Faptul ca numai gruparile amino neincarcate pot genera derivati carbamino limiteaza considerabil numarul candidatilor la carbamilare. Pe baza pKa gruparea NH2 este candidatul ideal. Hemoglobina, principala proteina din eritrocit, sufera aceasta reactie de carbamilare. Daca cele 4 grupari N-terminale ale Hb sunt blocate chimic, formarea carbamino-Hb nu mai are loc. DeoxiHb formeaza carbaminoHb mai usor decit oxiHb, iar oxigenarea Hb produce eliberarea de C02. Gruparile N-terminale ale catenelor ale Hb participa si la legarea DPG, existind o competitie intre legarea DPG si a C02. C02 diminueaza efectul DPG si invers, DPG diminueaza capacitatea Hb de a forma derivati carbamino.
Specii HCO3 CO2 dizolvat CarbaminoHb
10/4/2013

% transport 78 9 13
Prof. Dr. Dana Iordachescu 16

Forme de transport ale C02

Deci, Hb - transportorul principal al 02, are si alte functii: transporta si C02 legat covalent sub forma carbamino-Hb. joaca un rol major in tamponarea H+ produsi in timpul transportului C02.
Capacitatea de tamponare a Hb este datorata unor grupari ionizabile cu valori pK ~ pH intracelular al eritrocitului: cele 4 grupari -amino N-terminale si cele 39 resturi His /tetramer. Aciditatea generata in sange in cursul transportului normal de C02 este partial tamponanta astfel ca intre singele arterial si cel venos ramine o mica diferenta de pH. Hb tamponeaza circa 50 % din aceasta aciditate Celelalte tampoane (fosfatii organici din eritrocite si proteinele plasmatice) tamponeaza circa 10 % din aceasta aciditate
Tamponare prin
Hb alte tampoane 50 % 10 %

Controlul aciditatii generate in transportul normal de C02

mecanismul izohidric 40 %
10/4/2013 Prof. Dr. Dana Iordachescu 17

Transportul izohidric al CO2 Cand Hb este oxigenata ea devine un acid mai puternic si elibereaza H+ (efectul Bohr). In capilare, unde 02 este eliberat, are loc un efect opus: Hb02 + H+ HHb + 02

Simultan, C02 intra in capilare si este hidratat:


C02 + H20 H+ + HC03 Suma celor doua reactii anterioare este: Hb02 + C02 + H20 HHb + HC03 + 02 relevand ca acest sistem poate prelua H+ produs de eliberarea C02, mentinand pH constant. Capacitatea Hb de a participa la acest mecanism prin operarea efectului Bohr se numeste transport izohidric al C02.

Micile diferente intre pH plasmei A-V sunt datorate faptului ca mecanismul izohidric nu poate anihila toata aciditatea generata in timpul transportului normal de C02
10/4/2013 Prof. Dr. Dana Iordachescu 18

Transportul oxigenului si mecanismul izohidric al C02 In plamani O2 atmosferic reactioneaza cu deoxiHb cu formarea oxiHb si H+.
vene HHb HbO2 HHb

artere HbO2

H+ se combina cu formand H20 si C02. C02 este exhalat.

HC03

OxiHb este transportata la tesuturi extrapulmonare unde disociaza ca raspuns la p02 scazut 02 este utilizat in metabolismul oxidativ din care rezulta C02 ce se combina cu apa rezultand HC03 si H+. Protonii reactioneaza cu deoxiHb, formeaza HHb care revine in plamani. Ciclul se repeta. Titrarile realizate pe sange total, in conditii cat mai apropiate celor fiziologice, au demonstrat ca se elibereaza 0,31 H+ per 1 mol 02 legat. Deci, mecanismul izohidric explica tamponarea a circa 40 % din aciditatea generata in timpul transportului normal de C02.
10/4/2013 Prof. Dr. Dana Iordachescu 19

Deplasarea clorurii Formarea HC03 are loc intracelular sub actiunea carbonic anhidrazei. HC03 difuzeaza din eritrocit, crescand concentratia de HC03 in plasma. In aceste conditii trebuie mentinuta neutralitatea electrica pe o parte si de alta a membranei, care se realizeaza in principiu fie prin transportul concomitent al unui cation cu HC03in afara celulei, fie prin intrarea in eritrocit a unui anion concomitent cu iesirea din celula a HC03 In plamini, aceste deplasari tipice tesuturilor periferice sunt inversate: HC03 migreaza in celule si se trasforma in C02 care este expirat, iar Cl se intoarce in plasma. Acest schimb Cl/ HC03 intre plasma si eritrocit este numit chloride shift.

10/4/2013

Prof. Dr. Dana Iordachescu

20

Tamponarea intracelulara a H+ provenit din C02 conduce la umflarea celulelor, astfel ca sangele venos are un hematocrit usor mai mare [cu 0,6 %] decat sangele arterial
Aceasta umflare apare deoarece sarcina moleculei de Hb devine cu atat mai pozitiva cu cit mai multi H+ se leaga la ea. Fiecare sarcina pozitiva legata necesita legarea unor sarcini negative pentru mentinerea neutralitatii Astfel ca rezultat al acestei tamponari exista o acumulare neta de HC03 sau Cl in interiorul eritrocitului - ceea ce conduce la cresterea presiunii osmotice a fluidului intracelular. Ca rezultat apa intra in celula provocind usoara lor umflare. Hematocritul este volumul procentual al celulelor rosii din sange
10/4/2013 Prof. Dr. Dana Iordachescu 21

Interrelatiile dintre Hb, 02, C02, H+ si 2,3-DPG


DPG HHb

+
C02

02

Hb02 + C02 + DPG + H+

Intre liganzii Hb exista interactii multiple de o mare importanta fiziologica. [DPG]eritrocit - controlata prin feedback inhibitia sintezei lui si prin modificarea pH. Hipoxia are ca rezultat cresterea [deoxiHb] care leaga DPG mai puternic, exista mai putin DPG liber, creste sinteza DPG Un pH mare creste sinteza DPG, iar un pH mic o diminueaza datorita modului in care pH afecteaza activitatea DPG mutazei, enzima implicata in sinteza DPG. Deoarece modificarile in [DPG] sunt echilibrate in cateva ore, efectul imediat al scaderii pH singelui este cresterea eliberarii de 02 din oxiHb prin efectul Bohr.

10/4/2013

Prof. Dr. Dana Iordachescu

22

Reglarea pH

10/4/2013

Prof. Dr. Dana Iordachescu

23

Controlul pH sangelui este important deoarece modificarile lui produc variatii in pH intracelular, ce pot altera profund metabolismul, conformatia proteinelor, activitatile enzimatice, etc. In plus, echilibrul unor reactii redox este deplasat prin modificarea pH intracelular. In plasma arteriala pH normal este 7,4 0,05, domeniul de pH compatibil cu viata fiind 6,8 - 7,8. pH intracelular variaza cu tipul de celula. De exemplu, pH intern al eritrocitului este pH 7,2, al muschiului scheletic 6,0 , etc. Diagnosticul si monitorizarea unor maladii cu dezechilibre in statusul acidobazic se realizeaza prin simpla determinare a pH singelui, iar tratamentul se realizeaza simplu prin administrare de agenti acidifianti si alcalinizanti. Fiecare compartiment din organism este delimitat spatial prin membrane cu diferite permeabilitati, contine apa, diferite tipuri de substante in concentratii caracteristice, tampoane de pH, care stabilesc echilibrul acido-bazic. Exista 3 compartimente majore ale corpului care contin apa: plasma din sistemul circulator, fluidul interstitial si fluidul intracelular.
10/4/2013 Prof. Dr. Dana Iordachescu 24

Sisteme tampon in plasma, fluid interstitial si celule Principalii constituenti chimici in cele 3 compartimente fluide. In plasma: cationul major este Na+; in cantitati mai mici K+, Ca2+ si Mg2+, anionii majori HC03 si Cl , cantitati mai mici de proteine, fosfati, S042-, anioni organici (aminoacizi). suma concentratiei anionilor = suma concentratiei cationilor. Fluidul interstitial compoz similara, contine mai putine proteine decit plasma, deoarece capilarele nu sunt permeabile fata de proteinele plasmatice; are si o concentratie corespunzator mai mica de cationi.

Plasma + fluidul interstitial alcatuesc impreuna fluidul extracelular, iar compusii cu MM mici se echilibreaza rapid intre ele. De exemplu, [H+] se echilibreaza intre plasma si fluidul interstitial in circa 0,5 ore
Fluidul intracelular are o compozitie mult diferita. Cationul major este K+, iar anionii majori sunt proteinele, ATP, DPG si intermediarii glicolitici.
10/4/2013 Prof. Dr. Dana Iordachescu 25

Fiecare compartiment cu fluide are tampoane diferite: tamponul major al fluidului extracelular este sistemul HC03/C02. Deoarece pK acestui sistem este 6,1, fluidul extracelular cu un pH 7,4 nu este rezistent la modificarea pH datorita variatiilor in pC02 tamponarea pH fluidului intracelular, cand pC02 se modifica, este realizata de proteine (Hb) si fosfatii organici, care se gasesc in concentratii mari in interiorul eritrocitelor fluidele extracelular si intracelular impart aproape egal capacitatea de tamponare a acizilor organici sau anorganici tari
Constantele de disociere acide la tampoanelor fiziologice majore Tamponarea acizilor metabolici

10/4/2013

Prof. Dr. Dana Iordachescu

26

General un tampon consta dintr-un acid slab HA si baza lui conjugata A Ex. NH4+/NH3 sau H2P04 /HPO42 acidul slab poate fi o molecula neutra, un cation sau un anion baza conjugata trebuie sa fi perdut un H+ gradul de ionizare al acidului slab, exprimat de ec Henderson-Hasselbalch:

Plasma sangvina este un sistem constituit dintr-un amestec de tampoane: C02 /HC03, H2P04- /HPO42- si proteina/H-proteina :

Pentru fiecare pereche tampon, valorile pK si raportul [baza conj]/[acid] sunt diferite. Daca este cunoscut raportul pentru o pereche, automat avem informatii si asupra celorlalte perechi, presupunind ca valorile pK sunt cunoscute .
10/4/2013 Prof. Dr. Dana Iordachescu 27

Sistem tampon C02-bicarbonat Sistemul bicarbonat are proprietati speciale care-l fac operational, fiind tamponul major al plasmei si al fluidului interstitial In primul rind, componentul acid este un gaz (C02) - anhidrida acida. El reactioneaza cu apa formind acidul carbonic care este un acid slab: C02 + H20 H2C03 Acidul carbonic ionizeaza rapid: H2C03 H+ + HC03 Suma acestor reactii: C02 + H20 H+ + HC03 Pentru calcularea constantei de echilibru se elimina [H20] este practic constanta:

Concentratia unui gaz in solutie este proportionala cu presiunea lui partiala: pC02 = mechiv/l, unde este un factor de conversie = 0,03
10/4/2013 Prof. Dr. Dana Iordachescu 28

Ecuatia Henderson-Hasselbalch a acestui tampon este :

unde [HC03] este exprimata in mechiv/litru. Deci sistemul tampon bicarbonat, cu pK 6,1 nu este eficient fata de acidul carbonic in domeniul de pH 6,8 - 7,8, dar este eficient in tamponarea unor acizi necarbonici. Se stie ca un tampon nu este eficient intr-un domeniu 1<pK<1. Maniera in care tamponul bicarbonat echilibreaza pH unei solutii la care se adauga acizii necarbonici - este a doua proprietate speciala a acestui sistem tampon. Sa consideram un tampon tipic, format dintr-un acid slab AH cu baza lui conjugata A. Daca se adauga un acid tare, HCl,

HCl H+ + A

H+ + Cl HA

protonii H+ se combina cu baza conjugata, are ca rezultat cresterea [HA] si scaderea [A] raportul R =[A]/[AH] scade, v. ecuatia HH pH scade si el (pH= pK + log R)

10/4/2013

Prof. Dr. Dana Iordachescu

29

Daca AH este indepartat din mediu: [A ] scade, [HA] scade, pH relativ constant

pH= pK + log [A]/[AH]

Acesta este cazul sistemului tampon bicarbonat. [A] = [HC03][AH] = C02 H+ + HC03 H2C03 H20 + C02 Excesul de C02 este indepartat prin actul expiratiei, iar raportul [HC03 ]/pC02 nu se modifica semnificativ. In aceiasi maniera, daca o baza tare este adaugata, ea va fi neutralizata de acidul carbonic, iar C02 va fi preluat din metabolismul celular si din nou raportul [HCO3] /pC02 nu se va modifica cum ne-am astepta
Sistemul tampon bicarbonat in organism este un sistem deschis, in care termenul pC02 este ajustat conform necesitatilor organismului.

Reprezentarea grafica a ecuatiei H-H pentru sistemul bicarbonat permite intelegerea modului in care acest sistem controleaza statusul acido-bazic al organismului. 0y mechiv/l HCO3, 0x pH, in conditiile mentinerii constante a pC02 la 40 mm Hg
10/4/2013

Valorile normale pCO2=40 mm Hg; pH 7,4; [HCO3] 24 Prof. Dr. Dana Iordachescu 30 mechiv/L

Diagramele pH-bicarbonat, izobare 10-100 mm Hg Valori anormale ale pC02, diferite de 40 mm Hg - apar la pacientii cu diferite maladii Orice punct de pe aceste curbe permite calcularea valorilor [HC03], pH si pC02 pentru sistemul bicarbonat, conform ecuatiei Henderson-Hasselbalch Linia de tamponare a sangelui (buffering line) Cand pCO2 creste la 80 mm Hg, [HC03] creste la 28 mechiv/L si pH scade cu 7.18

Deplasari
[HC03] = H+ = 4 mechiv/L pH = 0,22 ceea ce corespunde la 26106 mechiv/L Diferenta 4 - 26106 = 3.999974 mechiv/L H+ produsi prin ionizarea acidului carbonic sunt preluati de alte sisteme tampon fosfat, Hb, alte proteine plasmatice Cand pC02 scade au loc deplasari in sens invers. Cand se modifica pC02 nivelul componentelor tamponului bicarbonat vor varia pe linia de tamponare a sangelui
10/4/2013 Prof. Dr. Dana Iordachescu 31

Panta liniei de tamponare a sangelui depinde de concentratia tampoanelor non-bicarbonat, ex. [Hb] Cu cat conc tampoanelor non-bicarbonat este mai mare, panta liniei de tamponare este mai abrupta, creste eficienta tamponarii pH . Cazul Hb - cantitativ al doilea tampon important din singe, dupa tampon. bicarbonat.

Deoarece [Hb]sange fluctueaza in diferite maladii panta liniei de tamponare a sangelui depinde de nivelul hemoglobinemiei Efectele adaugarii unui acid/baza non-carbonic la sangele total cand pC02 este constant (40 mmHg) Daca se adauga un acid - reactioneaza cu toate sistemele tampon din sange si concentratiile tuturor bazelor conjugate vor scadea. [HC03-] scade, sistemul se modifica prin deplasare in josul izobarei 40 Daca se adauga baze, toti acizii nedisociati din diferite sisteme tampon vor participa la neutralizarea ei, [HC03-] creste - punct care se deplaseaza in susul izobarei 40.
10/4/2013 Prof. Dr. Dana Iordachescu 32

Echilibrul acido-bazic si mentinerea lui

10/4/2013

Prof. Dr. Dana Iordachescu

33

Oamenii produc cantitati mari de acizi in fiecare zi. Acidul major este C02, productia lui variaza de la 12 500 la 50 000 mechiv/zi, cu o medie de 22 000. Acest acid este volatil si in mod normal se elimina prin plamini. Incapacitatea plaminilor de a realiza aceasta eliminare conduce la acidoza sau alcaloza respiratorie. Acidoza respiratorie - rezultatul hipoventilatiei alveolelor- C02 se acumuleaza in organism apare in obstructia cailor aeriene, dezechilibre neuro-musculare si maladii ale SNC Acidoza respiratorie cronica apare la pacienti cu maladii cronice de obstructie a plaminilor, cum este cazul emfizemului pulmonar. Alcaloza respiratorie apare la un pC02 alveolar scazuta. Cauze posibile: leziuni la nivelul SNC implicind centrul respirator, otravirea cu salicilat, febra si hiperventilatia artificiala. La altitudine mare, datorita scaderii presiunii atmosferice totale, pC02 alveolar scade producind o alcaloza respiratorie cronica.
10/4/2013 Prof. Dr. Dana Iordachescu 34

Acidoza metabolica - acumularea oricarui din acesti acizi nevolatili. Metabolismul produce normal cantitati de acizi lactic, acetoacetic si -H0-butiric; Dieta si starea fiziologica a individului determina tipul si cantitatea de acizi produsi in organism. Oxidarea S-aminoacizilor produce acid sulfuric (H+, S042-). Hidroliza esterilor fosfat produce acid fosforic; In anumite stari fiziologice (inanitie) sau patologice (diabet) - productie crescuta acizi; La administratea de saruri acid tare/baza slaba - NH4Cl, Arg.HCl, Lys.HCl, se elibereaza HCl; La ingerarea de salicilati, alcool metilic, etilen glicol are ca rezultat formarea de acizi organici tari. O stare de acidoza (tubulara renala) apare si cind au loc pierderi de baze; diareea severa - cauza comuna a pierderii de bicarbonat. Alcaloza metabolica - acumularea de baze-apare la: ingurgitarea in exces de substante alcaline (persoanele cu gastrita iau bicarbonat de Na);pierderi anormale de acizi (in starea prelungita de voma sau spalarile stomacale); pierderi de apa (diureza) cand creste tranzitoriu [HC03-] din plasma si din fluidul extracelular; dieta bogata in fructe si vegetale conduce la un efect net de alcalinizare a organismului (contin un amestec de acizi organici care sunt metabolizati la C02 si H20).
10/4/2013 Prof. Dr. Dana Iordachescu 35

Rolul rinichilor in echilibrul acido-bazic Fiecare rinichi - om- cca 1 milion nefroni - rol de filtrare a sangelui - pe care il transforma in filtrat urinar. Filtrarea are loc in glomerul, care consta dintr-un manunchi de capilare limitate de o suprafata epiteliala, numita capsula glomerulara (Bowman). Apa si substantele cu MM mici (ioni anorganici, ureea, glucidele si aminoacizii) ies din aceste capilare, trec in spatiul capsular si de acolo in ultrafiltratul plasmei. Substantele cu MM>70KD de tipul proteinelor nu sunt filtrate. Ultrafiltratul plasmei - trece prin tubul contort proximal, unde majoritatea apei si substantelor solubile sunt reabsorbite. Fluidul tubular curge apoi prin bucla nefronului (lui Henle) si prin tubul contort distal, la fiecare nivel avand loc reabsorbtia unor substante particulare, prin mecanisme diferite. Fluidul tubular ajunge in tubul de colectare unde are loc o concentrare, rezultand urina - contine < 1% din apa si substantele dizolvate in filtratul glomerular initial.
10/4/2013 Prof. Dr. Dana Iordachescu 36

Urina aproximativ 1,2 litri/ zi pH 4,4-8,0 (excesul de acizi nevolatili/ sau bicarbonat sunt excretate prin rinichi) La pH minim, 4,4, ar trebui 1250 l urina pentru a excreta aceasta aciditate sub forma de H+ liberi Majoritatea aciditatii este excretata intr-o alta forma decit H+, de exemplu ca: H2P04sau NH4+ Rinichiul regleaza echilibrul acido-bazic prin controlarea reabsorbtiei bicarbonatului si prin secretarea acidului.
Stare bazala
Schimburi sange/celula tubulara/ lumen tubul

o In celula tubulara se formeaza H+ si HC03 o H+ iese in lumen prin schimb cu Na+- sistem antiport Na+/ H+ o Na+ si HC03 ies in sange din celula tubulara o In sange se acumuleaza NaHC03
10/4/2013 Prof. Dr. Dana Iordachescu 37

Protonii eliberati in lumenul tuibului pot suferi una din trei transformari: I) Deplasarea NaHC03 din tubul reabsorbtia NaHC03
sange tubul

in fluidul interstitial, procesul fiind numit


are loc reabsorbtia NaHC03, fluidul din tubul este saracit in HC03- si pH scade fata de valoarea lui initiala la un pH identic cu pH plasmei. C02 se elimina fiind gaz.

II) Excretia aciditatii sub forma de fosfat - Excretia aciditatii titrabile


fosfatul este cel mai important tampon din urina; H2P04- nu este usor reabsorbit de rinichi, iese prin urina, iar pierderea lui reprezinta excretia neta de H+.

cantitatea de acid excretata poate fi determinata usor, prin titrarea urinii pina la pH normal al plasmei, 7,4 de unde numele aciditatea titrabila a urinei. aciditatea titrabila explica 1/3 - 1/2 din excretia de acid normala pe zi, fiind un mecanism ce permite eliminarea zilnica a cca 250 mechiv.acid.
10/4/2013 Prof. Dr. Dana Iordachescu 38

Teoretic aciditatea titrabila poate fi crescuta 1) prin scaderea pH urinei si 2) prin cresterea concentratiei tamponului urinar, dar aceste procese nu pot fi realizate indefinit. Exista o limita a cantitatii de acid ce poate fi excretata prin acest mecanism. pH urinei nu poate scadea sub 4,4 deoarece mecanismul de schimb Na+/H+ este incapabil de a pompa H+ in afara celulelor tubulare contra unui gradient de concentratie mai mare de 1000 ori. Excretia tamponului este limitata nu numai de solubilitatea lui ci si de imposibilitatea suplimentarii cu ioni a tamponului. De exemplu, daca 600 mechiv/zi de acid ar fi excretate ca NaH2P04, organismul ar fi total privat de ioni de Na in mai putin de o saptamina. III. Excretia amoniacului Celulele tubulare produc NH4+ din aminoacizi (in special din GLN). Eliminarea NH4+ contribuie la excretia neta de acid. Ionul amoniu este in mod normal acidul major din urina (1/2 - 1/3 din incarcarea acida zilnica a omului este excretata ca NH4+), din trei motive.
10/4/2013 Prof. Dr. Dana Iordachescu 39

1) deoarece pK ionului NH4+ este 9,3, aciditatea poate fi excretata fara scaderea pH urinei, in timp ce formarea aciditatii titrabile necesita o scadere a pH urinei. 2) cantitati enorme de acid pot fi excretate in aceasta forma, deoarece amoniacul provine din aminoacizi. Acest mecanism este activat in acidoza prelungita. 3) economisirea rezervelor organismului de Na+ si K+.
Excretia aciditatii titrabile, ca H2P04 si a anionilor acizilor tari (acetoacetat) necesita excretia simultana a unui cation pentru mentinerea electroneutralitatii. In acidoza acest rol revine Na+ si rezervele de Na+ sunt epuizate, cind creste excretia K+. Daca NH4+ nu este accesibil, chiar acidoza moderata devine rapid fatala. Excretia totala de acid, aciditatea totala a urinei, este data de ecuatia: [Aciditatea titrabila] + [NH4+] - [HC03] urinara In acidoza metabolica severa, excretia totala de acid este mare, [HCO3 ] practic este nula. In alcaloza, rinichii elimina masiv HCO3 . Eliminarea HCO3 este restrictiva daca rinichii primesc un semnal de conservare a Na+
10/4/2013 Prof. Dr. Dana Iordachescu 40

Mecanisme compensatoare S-au definit 4 tipuri de dezechilbre acido-bazice: Acidoza respiratorie - apare datorita cresterii PCO2 in plasma Alcaloza respiratorie - apare datorita scaderii PCO2 in plasma Acidoza metabolica - apare datorita cresterii nivelului acizilor organici sau anorganici sau scaderii [HCO3] in plasma Alcaloza metabolica apare datorita pierderii acizilor din organism sau ingerarii de baze care creste [HCO3 ] din plasma Intr-un dezechilibru acido-bazic respirator acut atata timp cat organismul nu este implicat in mecanisme compensatorii pH va fi anormal si [HCO3] se va gasi undeva pe linia de tamponare a sangelui, pe izobara 40. Cand pH plasmei deviaza de la domeniul normal, incep sa opereze diferite mecanisme compensatorii care respecta principiul: daca apare o conditie anormala in care este alterat direct unul dintre termenii raportului [HCO3]/[C02], pH plasmei poate fi reajustat prin modificarea compensatorie a celuilalt termen. De exemplu, daca un pacient diabetic devine acidotic datorita productiei excesive de corpi cetonici, [HCO3] din plasma va scadea, iar compensarea consta in scaderea [C02] din plasma, raportul [HC03]/[C02] si deci pH revin la normal - pacientul este compensat.
10/4/2013 Prof. Dr. Dana Iordachescu 41

In ecuatia Henderson-Hasselbalch

Daca [HCO3] se modifica, unicul mod de a restaura raportul original [HCO3]/[CO2] este de a modifica pCO2 in aceeasi directie. Daca modifica-rea primara afecteaza pCO2, raportul original va fi restaurat numai prin alterarea [HCO3] in aceeasi directie Desi unele mecanisme compensatorii incep sa opereze rapid si produc efecte rapid, altele sunt mai lente. In procesul de compensare se disting mai multe etape. Exista initial o faza acuta, inainte ca un proces semnificativ de compensare sa se manifeste. Pe parcurs apare o stare partial compensata, o stare total compensata sau o stare decompensata. Starea compensata nu implica in mod absolut ca pH plasmei a revenit la domeniul normal.

10/4/2013

Prof. Dr. Dana Iordachescu

42

Mecanisme compensatorii in acidoza/alcaloza respiratorie Diagrama pH-bicarbonat n cazul unei acidoze respiratorii (punct A de start) i de alcaloza respiratorie (punct C start) Normal: pC02 40 mmHg; pH 7,4; [HC03]=24 mechiv/l In cazul inhalarii unui amestec gazos cu pC02 mare, parametrii se deplaseaza pe linia de tamponare a sangelui si se ajunge la punctul A, pe izobara p60 cu parametrii pC02 60 mmHg; pH 7,25 si [HC03]=28 mechiv/l care definesc acidoza respiratorie Compensarea are loc AB pe izobara P60; [HC03-] creste pana la 36 mechiv/l, pH creste spre 7,4 Compensarea consta din excretia renala de H+ In starea de alcaloza respiratorie: pC02 scade rapid, pH creste la 7,6; [HC03] scade la 20 mechiv/l (punct C) Compensarea are loc CD pe izobara P20; [HC03]scade, pH scade spre 7,4. Compensarea consta in excretia renala a HC03
10/4/2013 Prof. Dr. Dana Iordachescu 43