P. 1
SĂLAJ - OAMENI ŞI OPERE_Dictionar Salaj_Oameni si Opere

SĂLAJ - OAMENI ŞI OPERE_Dictionar Salaj_Oameni si Opere

|Views: 310|Likes:
Published by cvdm_vio614
gdssfy
gdssfy

More info:

Published by: cvdm_vio614 on Oct 04, 2013
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

09/07/2015

pdf

text

original

Biblioteca Judeţeană "I. S.

Bădescu" Sălaj
*

SĂLAJ - OAMENI ŞI OPERE
Dicţionar biobibliografic

Coperta: Ion I. Piţoiu şi Ovidiu Tomoiag Tehnoredactare: Andreia Precub şi Nicoleta Hegedus Coordonator colecţie: Nicoleta Avram

Descrierea CIP a Bibliotecii Naţionale a României Sălaj - Oameni şi Opere : dicţionar biobibliografic / Biblioteca Judeţeană "I. S. Bădescu" Sălaj ; coord.: Florica Pop ; culegere, prelucrare, redactare: Lucia Bălaş şi Bódis Ottilia. - Cluj-Napoca : Dacia XXI, 2011 Bibliogr. ISBN 978-606-604-235-2

I. Biblioteca Judeţeană "Ioniţă Scipione Bădescu" Sălaj II. Pop, Florica (coord.) III. Bălaş, Lucia (adapt.) IV. Bódis Ottilia (adapt.)
81'374.2:008(498-35 Sălaj):929=135.1

Volum editat cu sprijinul Consiliului Judeţean Sălaj.

© Editura DACIA XXI, Cluj-Napoca, 2011 Colecţia: Dicţionarele XXI Seria: Dicţionare specializate XXI Adresa: Tipografiei nr. 28, 400101 Cluj-Napoca, judeţul Cluj, România O.P. 1, C.P.479 Cluj-Napoca Telefon: 0264 333404; telefon şi fax: 0264 484947 e-mail: editura@daciaxxi.ro website: http://www.daciaxxi.ro

Biblioteca Judeţeană "I. S. Bădescu" Sălaj

SĂLAJ - OAMENI ŞI OPERE
Dicţionar biobibliografic
Coordonator: Florica Pop Culegere, prelucrare, redactare: Lucia Bălaş; Bódis Ottilia

Editura DACIA XXI 2011

CUVÂNT ÎNAINTE

Aşezat în partea de Nord-Vest a României, Sălajul a fost locuit din vechime. Prima atestare documentară se găseşte în Gesta Hungarorum, unde Anonimus arată că, la venirea ungurilor în Transilvania, au găsit aici o populaţie organizată în trei formaţiuni politice conduse de duci sau voievozi. Este vorba de voievodatele lui Gelu, Glad şi Menumorut. După ocuparea Transilvaniei, statul feudal maghiar a organizat acest teritoriu în comitate. În secolul al XII-lea sunt amintite în documente 10 comitate, din care făceau parte Crasna (1162), Szolnok (1166) şi Cluj (1177). Ca judeţ de sine stătător, Sălajul a fost înfiinţat în 1876 din fostele judeţe Crasna, Solnocul de Mijloc şi câteva comune din fostul judeţ Dăbâca. Această împărţire s-a menţinut până în anul 1925, când are loc o nouă împărţire administrativ-teritorială, judeţul Sălaj cuprinzând o comună urbană de reşedinţă: Zalău, 10 plăşi (Bocşa, Buciumi, Cehu Silvaniei, Crasna, Carei, Jibou, Supurul de Jos, Şimleu Silvaniei, Valea lui Mihai şi Tăşnad) şi 267 de comune rurale. După Dictatul de la Viena (1940), s-a revenit la vechea organizare teritorială din 1876 care s-a menţinut până în 1946, când se revine la configuraţia din 1926, având loc o organizare teritorială a judeţului, în urma căreia Sălajul cuprindea un oraş reşedinţă de judeţ: Zalău, 2 oraşe: Carei, Şimleu Silvaniei, 131 comune rurale, compuse din 299 de sate. În 1950 s-a trecut la o altă împărţire administrativă a României, în raioane şi regiuni, care s-a menţinut până în 1968 când, în urma reformei administrativ-teritoriale, s-a trecut la împărţirea cunoscută şi azi. *** Din dorinţa de a face cunoscut judeţul Sălaj tuturor celor care manifestă sau vor arăta interes, Biblioteca Judeţeană I.S. Bădescu se preocupă în permanenţă să adune informaţii despre oameni, locuri, fenomene, evenimente pe care le prelucrează şi le pune la dispoziţia publicului. O parte din aceste informaţii le-am adunat în volume, dar mult mai multe pot fi consultate în bazele de date ale instituţiei. BIBLIOTECA fiind, înainte de toate, CASĂ A CĂRŢII, am cules, cu prioritate, informaţii despre cei care, indiferent de domeniul de activitate, şi-au pus numele pe-o carte, au realizat expoziţii sau opere de artă transmiţând privitorilor alte idei de creaţie, au avut un rol important în viaţa cultural-ştiinţifică a judeţului nostru. Astfel, realizări în domenii precum: artă, cultură, literatură, ştiinţă şi tehnică sunt prezentate în acest volum, cu menţiunea că, eventualele absenţe, sunt independente de interesul nostru. Publicitatea pentru culegerea datelor s-a efectuat sub multe forme şi o perioadă îndelungată de timp, dar, nu toţi cei cărora li s-au solicitat informaţii au răspuns, iar alţii nu au dorit să fie cuprinşi în această lucrare, din motive pe care nu le amintim aici. Bucuria noastră, a celor care am adunat şi prelucrat informaţiile primite, ar fi fost aceea ca toate numele care au însemnat ceva pentru zona cercetată să se regăsească în paginile acestui volum. Aprecierile de care s-a bucurat editarea Dicţionarului biobibliografic OAMENI DE SEAMĂ AI SĂLAJULUI, vol. I-II (2004, 2006), epuizarea tuturor exemplarelor într-un timp relativ scurt, dar şi numărul însemnat de autori şi opere apărute în ultimii ani, motivează necesitatea editării lucrării de faţă. Am concentrat într-un singur volum datele pe care am reuşit să le culegem până la momentul actual, renun ţând la detalii precum: referinţe critice, enumerarea cursurilor efectuate, a evenimentelor la care s-a participat, a premiilor sau diplomelor obţinute ş.a.,

5

considerând că este mult mai importantă sinteza activităţii, din datele consemnate de noi, cititorilor deschizându-li-se calea spre oper ă, numai astfel fiind îndreptăţiţi să emită judecăţi de valoare, un simplu titlu nu are puterea să transmită bogăţia de informaţii din cartea spre care ne îndrumă. Am cuprins în această lucrare atât personalităţi cunoscute pentru valoarea activităţii desfăşurate şi a operei editate, cât şi pe cei care, fără a avea o activitate de cercetare sau editorială recunoscută, au încercat să-şi adune în volum gândurile, ideile, preocupările. Am considerat că este important să menţionăm cât mai multe nume şi opere, aprecierile critice lăsându-le celor care vor fi interesaţi să studieze, în profunzime fenomenele relatate. Din respect pentru valorile judeţului, Biblioteca Judeţeană Sălaj a inaugurat în ultimii ani mai multe activităţi şi manifestări, printre care de un real succes se bucură: SĂLĂJENI LA EI ACASĂ (manifestare dedicată omagierii şi comemorării personalităţilor sălăjene); SALA SCRIITORILOR SĂLĂJENI, spaţiu special dedicat colecţiei, păstrării şi cinstirii operelor create de cei care s-au născut, au locuit în judeţul nostru sau au avut un anumit rol în dezvoltarea şi promovarea acestuia; revista proprie — I.D.E.I. (informare, documentare, educaţie, implicare), în paginile căreia sunt invitaţi an de an sălăjenii omagiaţi de instituţie să-şi exprime gândurile în legătură cu fenomenul cultural local, judeţean, naţional... mondial; Moştenire şi cunoaştere locală, pagină specială pe site-ul propriu, unde sunt cuprinse date şi informaţii de larg interes despre municipiul Zalău şi judeţul nostru; cele două dicţionare: Oameni de Seamă ai Sălajului şi SĂLAJ — Oameni şi Opere, precum şi lucrarea de amploare care se găseşte în pregătire: JUDEŜUL SĂLAJ, MONOGRAFIE (în care vom cuprinde şi toate scrierile apărute, până la data editării, despre judeţ), vor oferi o imagine de ansamblu asupra acestor locuri, eforturile noastre fiind completate şi sprijinite de tot mai multe monografii şi studii referitoare la localităţi sălăjene sau prezentând aspecte importante din viaţa locuitorilor acestora, lucru ce demonstrează nevoia de identitate locală şi dorinţa de a promova valorile autentice. Nimic valoros şi durabil nu se poate realiza fără colabor area celor care, cunoscând un fenomen, domeniu, o realizare demnă de a fi notată… le transmit spre cei care încearcă să le culeagă în volum ca să nu se uite oameni şi fapte. Dicţionarul acesta, în care Biblioteca Judeţeană a încercat să cuprindă cât mai multe informaţii, nu are meritul de a fi nici perfect, nici complet. Cu siguran ţă mai sunt multe nume ce ar fi trebuit consemnate. Munca noastră va continua, îmbogăţind în permanenţă baza de date şi oferind-o spre informare tuturor solicitanţilor. Mulţumim, respectuos, tuturor celor care au răspuns la timp solicitării noastre şi au oferit informaţii atât personale, cât mai ales despre sălăjeni pe care i-au recomandat ca fiind meritorii pentru a face parte din lucrarea de faţă.

Florica Pop, manager BJS - coordonator

6

A

ABRAHAM, PAVEL — profesor. N. 21 octombrie 1948, Jibou. Viaþa ºi activitatea: este absolvent al ªcolii Militare de Ofiþeri Activi a Ministerului de Interne (1972), al Facultãþii de Drept a Universitãþii Bucureºti (1974), a urmat cursurile postuniversitare de Criminologie la Universitatea Bucureºti (1979), a fost bursier N.A.T.O. pe probleme referitoare la relaþiile poliþie-colectivitate în perioada de tranziþie (1992-1995), a urmat cursuri de specializare: Paris (1993), Italia (1995), S.U.A. (1997), Barcelona (1999), Cambridge (1999), pregãtire ºi documentare în domeniul justiþiei penale ºi administrãrii comunitare a justiþiei, Universitatea Tiffin — Ohio S.U.A. (2000). A obþinut doctoratul în anul 1995. Dupã absolvirea ªcolii de Ofiþeri, a lucrat ca ofiþer specialist în cadrul Ministerului Afacerilor Interne (1972-1979), apoi ca ofiþer instructor la cursurile de formare ºi perfecþionare a pregãtirii ofiþerilor ºi subofiþerilor de poliþie din Ministerul de Interne, în domeniile: drept penal, organizare ºi conducere a muncii (19791989). A fost secretar ºtiinþific la Comisia de Cercetare ªtiinþificã din cadrul Direcþiei de Personal ºi Învãþãmânt al MAI (19851989), cadru didactic, prorector, decan la Facultatea de Poliþie, Academia de Poliþie Al.I. Cuza — Bucureºti (1990-1992), conferenþiar universitar, profesor universitar la Facultatea de Sociologie ºi Asistenþã Socialã a Universitãþii Bucureºti (din 1993), profesor universitar asociat la Universitatea Europeanã I.C. Drãgan, Lugoj (din 1998), profesor la Centrul pentru Pregãtirea ºi Perfecþionarea Cadrelor, Bucureºti (1997-

1999), ofiþer specialist de analizã - sintezã I.G.P. (1992-1993), ºeful corpului de control ºi anticorupþie I.G.P. (1993-1995), ºeful Direcþiei de Cercetãri Pen ale I.G.P. (19951997), inspector general al I.G.P. (1997), ºeful Serviciului Independent de Analizã, Strategii ºi Planificarea Resurselor M.O. (1999-2001), secretar de stat M.I. din 2001, expert pe probleme de acþiune ºi deontologie a poliþiei, Comitetul P.C. – nu P.O., C.E. din 1998, expert independent pe probleme de drept ºi reforma justiþiei, Fundaþia Soros pentru o Societate Deschisã (din 1999). În perioada martie 2003 — octombrie 2008 a fost numit preºedinte al Agenþiei Naþionale Antidrog. Este membru al unor organisme: Asociaþia Internaþionalã a Poliþiºtilor, Societatea Naþionalã de Criminologie, Societatea Internaþionalã de Criminologie, Asociaþia Ziariºtilor Profesioniºti — România, iar din anul 2000 este preºedintele filialei din România a Asociaþiei Internaþionale Europa ºi al Asociaþiei Studenþilor Strãini a ªcolii Superioare Saint Cry au Mount D’Or — Franþa. Premii: Medalia ºi Ordinul Meritul Militar cls. a IIIa, a II-a ºi I. Colaborãri: a publicat articole de specialitate în diferite publicaþii. În anul 2008 au încetat raporturile de serviciu cu Ministerul Internelor ºi Reformei. Opera: Comunitatea, poliþia ºi tranziþia (Bucureºti, Ed. Naþional, 1996), Dicþionar de termeni juridici uzuali (Bucureºti, Ed. Alex, 1996, Ed. a 2-a Bucureºti, Ed. Naþional, 1999), Poliþia Românã 1990-1997 (Bucureºti, Tipografia I.G.P., 1997), Valori europene ºi respectarea drepturilor omului în activitatea Poliþiei Române (Bucureºti, Ed. Trei, 1997), Dicþionar de termeni juridici uzuali — Explicativ practic (Bucureºti, Ed. Naþional, 1997), Dicþionar explicativ practic de termeni uzuali în dreptul penal ºi dreptul procesual penal (Bucureºti, Ed. Naþional, 1997), Promovarea spiritului european în activitatea poliþiei (Bucureºti, Ed. Trei, 1990), Politici sociale privind prevenirea ºi combaterea criminalitãþii (Bucureºti, Ed. Expert, 1999), Dicþionar de termeni juridici uzuali (Bucureºti, Ed. Naþional, 1999), Legislaþie de asistenþã socialã, vol. I-II (Bucureºti, Ed. Naþional, 2000), Studiu privind evoluþia

7

infracþiunilor cu violenþã în România 1990-1999 (Bucureºti, Ed. Expert, 2000), Culegere de acte normative internaþionale în domeniul apãrãrii drepturilor omului. Legislaþie în asistenþa socialã (Bucureºti, Ed. Naþional, 2000), Culegere de acte normative. Legislaþie în asistenþa socialã (Bucureºti, Ed. Naþional, 2000), Justiþie penalã (Bucureºti, Ed. Naþional, 2000), Justiþie penalã — norme juridice (Bucureºti, Ed. Naþional, 2001), Introducere în Probaþiune (Bucureºti, Ed. Naþional, 2001), Convenþii europene în materie penalã (2001), Justiþie penalã americanã — O perspectivã asupra sistemului de justiþie penalã americanã (2002), Poliþia comunitarã (2002), Prevenire ºi consiliere antidrog (Bucureºti, Ed. MAI, 2004), Asistenþa ºi reabilitarea persoanelor consumatoare de droguri (Bucureºti, Ed. Naþional, 2004), Transforming Police in Central and Eastern Europe — Proces and Progress (Geneva, Center for Armed Forces (DCAF), 2004), Drogurile — Reglementãri internaþionale ºi interne (2004), Poþi sã fii Detectiv Particular (2004), Democraþia — Libertate sau constrângere (Bucureºti, Ed. Detectiv, 2005), Corupþia (Bucureºti, Ed. Detectiv, 2005), Prevalenþa consumului de droguri în România — Studiu în populaþia generalã (Bucureºti, 2005), Standardele sistemului naþional de asistenþã medicalã, psihologicã ºi socialã a consumatorilor de droguri (Bucureºti, Ed. MAI, 2005), Dicþionar La Rousse pe droguri (Bucureºti, 2005), Capcana drogurilor (Bucureºti, Ed. Detectiv, 2005), Detectiv particular în România (Bucureºti, Ed. Detectiv, 2005), World Police Encyclopedia — realizatorul pãrþii despre România în cadrul primei Enciclopedii Mondiale despre Poliþie (USA, 2006), Justiþia terapeuticã (Arad, Ed. Concordia, 2006), Comunicare ºi protecþie (Bucureºti, Ed. Detectiv, 2006), Detectivi particulari în România (ed. a 2-a, Bucureºti, Ed. Detectiv, 2006), Libertate, protecþie, constrângere (Bucureºti, Ed. Detectiv, 2006), Securitatea privatã — o promovare europeanã (Bucureºti, Ed. Detectiv, 2006).

ABRUDAN, ELENA — profesor. N. 20 aprilie 1956, Zalãu. Viaþa ºi activitatea: absolventã a Facultãþii de Filologie din cadrul Universitãþii BabeºBolyai Cluj-Napoca (1979). A obþinut doctoratul în anul 2003 cu teza Structuri mitice în proza contemporanã. În perioada 1994-1999 a fost asistent universitar la Facultatea de Litere din Cluj-Napoca, lector universitar (1999-2005), lector universitar dr. la Facultatea de ªtiinþe Politice ºi Administrative, Catedra de Jurnalism ClujNapoca (2005-2006), conferenþiar universitar dr. la aceeaºi facultate din 2006. În anul 2007 a înfiinþat Centrul de cercetare a sistemelor ºi limbajelor media. Este membrã a Asociaþiei Culturale Lucian Blaga, a Uniunii Scriitorilor din România, membru fondator ºi director executiv a Asociaþiei Române de Istorie a Presei ºi a Asociaþiei Formatorilor din Jurnalism ºi Comunicare. Participã la numeroase sesiuni de comunicãri ºtiinþifice în þarã ºi strãinãtate. Coordoneazã lucrãri ºtiinþifice studenþeºti, organizeazã colocvii, workshop-uri, simpozioane, conferinþe. Organizeazã ºi conduce programe de masterat. Colaborãri: Jurnal for the Study of Religons and Ideologies, Transilvanian Review, Revista românã de comunicare ºi relaþii publice, Philobiblon, journal of media research, Studia Universitatis Babeº-Bolyai, Steaua, Analele Universitãþii A.I. Cuza (Iaºi), Filologie rusã (Bucureºti), Contemporanul. Ideea europeanã, Tribuna, Învãþãmântul jurnalistic clujean, Tomis, Studii de limbã, literaturã ºi metodicã etc. Din 2008 este director executiv la revista Studia ephemerides, director ºi fondator al Journal of Media research. Opera: Tehnici de exprimare scrisã ºi oralã. Tipuri de texte. Redactarea textelor.

8

Corespondenþã comercialã (Cluj-Napoca, Ed. Echinox, 2001), Structuri mitice în proza contemporanã (Cluj-Napoca, Ed. Casa Cãrþii de ªtiinþã, 2003), Mit ºi semnificaþie în proza rusã (Cluj-Napoca, Ed. Casa Cãrþii de ªtiinþã, 2004), Cinchiz Aitmatov sau adevãrul vieþii (Cluj-Napoca, Ed. Casa Cãrþii de ªtiinþã, 2005), Comunicare vizualã (Cluj-Napoca, Ed. Casa Cãrþii de ªtiinþã, 2008). Coautor: Perspective asupra jurnalismului cultural (Cluj-Napoca, Ed. Napoca Star, 2009), Diversitatea în mass-media (Cluj-Napoca, Ed. Napoca Star, 2009); editor: Fragmentum (Cluj-Napoca, Ed. Accent, 2008). Coordonator: Perspective asupra producþiei media (Cluj-Napoca, Ed. Accent, 2007), Valenþe simbolice ale discursului publicitar. Între marketing ºi seducþie (Cluj-Napoca, Ed. Accent, 2007), Trends in Romanian Media Literacy (Cluj-Napoca, Ed. Accent, 2008).

ABRUDAN, IOAN — profesor. N. 3 iunie 1956, Zimbor. Viaþa ºi activitatea: este absolvent al Facultãþii de Biologie, Geografie ºi Geologie din Cluj-Napoca (1982). A obþinut doctoratul în anul 2003. A fost profesor la Colegiul Naþional Silvania Zalãu, director adjunct cu probleme educative la Liceul Pedagogic Gh. ªincai Zalãu (1985-1990), inspector ºcolar de specialitate — geografie la Inspectoratul ªcolar al Judeþului Sãlaj (1990-1997), inspector ºcolar general adjunct (1997-2004), vicepreºedinte al Consiliului Judeþean Sãlaj (2004-2005), iar din 2005 este inspector ºcolar general la Inspectoratul ªcolar Judeþean Sãlaj. Este director de studii la Colegiul Universitar Zalãu, îndrumãtorlucrãri metodico-ºtiinþifice pentru obþinerea gradului didactic I, cadru didactic asociat la

Catedra de Geografie Fizicã a Colegiului Universitar Zalãu, cadru didactic asociat la Catedra Economia Resurselor la Universitatea de Vest Vasile Goldiº Arad, Filiala Zalãu. A urmat stagii de pregãtire ºi cursuri de management educaþional în Danemarca, Olanda ºi Italia. Este membru fondator al Fundaþiei Alma Mater Porolissensis — Zalãu, iar în prezent este directorul executiv al acestei fundaþii, membru în Comisia Naþionalã de Geografie, membru în Comisia Naþionalã pentru Curriculum — secþia de geografie, membru al Clubului Rotary — Zalãu, membru fondator al Colegiului Universitar Zalãu, membru al Consiliului Consultativ al Primãriei Municipiului Zalãu, membru în colectivul de elaborare a programelor ºcolare de geografie pentru clasele liceale, membru în Comisia Naþionalã pentru Olimpiada de Geografie, membru în Comisia de evaluare pe discipline de învãþãmânt la licitaþiile de manuale ºcolare, membru al Consiliului Consultativ privind Strategia de Dezvoltare a Municipiului Zalãu, consilier judeþean la Consiliul Judeþean Sãlaj. Premii: Ordinul Meritul pentru Învãþãmânt în grad de Ofiþer (2004), medalia Credinþã Cetãþii (2006). Colaborãri: Studia Universitatis BabeºBolyai, seria Geologia — Geographia, Ora ºcolii, ªcoala Noastrã, Alma Mater Porolissensis. Opera: Geografia României — teste orientative, bareme ºi rãspunsuri pentru Examenul de capacitate (Zalãu, Ed. Gil, 2001), Geografia judeþului Sãlaj — manual — suport pentru curriculum la clasa a IV-a (Zalãu, Tipografia S.C. Tranger S.A., 2001), Dealurile Sãlajului — Studiu de geografie integratã (Zalãu, Ed. Caiete Silvane, 2004). Coautor: Ghidul ariilor protejate din judeþul Sãlaj (Zalãu, Ed. ªcoala Noastrã, 2008). ABRUDAN, PAUL — istoric. N. 26 octombrie 1927, Cizer — m. 1991. Viaþa ºi activitatea: a urmat cursurile ªcolii de Ofiþeri din Beiuº, iar în anul 1962 a absolvit Facultatea de Filologie — Istorie a Universitãþii Babeº-Bolyai din Cluj. A fost profesor la ªcoala de Ofiþeri din Sibiu pânã la sfârºitul anului 1991. A colaborat la: Revista

9

de istorie, Acta Musei Porolissensis, Telegraful Român, Transilvania din Sibiu, Nãzuinþa, Scânteia tineretului, Tribuna etc. Opera: Pentru un monument lui Avram Iancu (Bucureºti, Ed. Militarã, 1979), Prefectul paºoptist Vasile Moldovan.

ABRUDAN, PETRE — pictor. N. 8 iulie 1907, Sutor — m. 18 mai 1979, Cluj-Napoca. Viaþa ºi activitatea: a absolvit Academia de Arte Frumoase din Cluj în 1932. A debutat la Salonul Oficial, Bucureºti (1931). În perioada 1933-1947 a activat la Baia Mare, fiind ales (în 1937) secretar al Societãþii Artiºtilor Plastici ºi preºedinte (din 1945) al Sindicatului artiºtilor, scriitorilor ºi ziariºtilor din localitate. A fost unul din membrii de bazã ai Asociaþiei Artiºtilor Români din Transilvania de Nord (1942-1943) care a organizat douã expoziþii colective la Cluj. Din 1950 a funcþionat ca profesor la Institutul de Arte Plastice Ion Andreescu din Cluj, iar în 1962 este ales preºedinte al filialei Fondului Plastic din localitate. Anual a participat la expoziþii regionale, judeþene ºi republicane omagiale sau festive. S-a implicat în ample lucrãri de artã monumentalã la Casa de Culturã a Studenþilor din Cluj (1962) ºi mozaic mural, având lucrãri în numeroase colecþii muzeale de stat ºi particulare din þarã ºi strãinãtate. Opera: Expoziþii personale: Sala Prefecturii din Cluj (1932), Cazino — Baia Mare (1935), Clubul Unio — Satu Mare (1935), Zalãu (1937), Cluj (1946), Baia Mare ºi Arad (1948); retrospectivã la Muzeul de Artã din Cluj (1968), Sala Dalles ºi retrospectivã itinerantã la Bacãu, Roman, Piatra Neamþ, Timiºoara, Lugoj, Deva, Tg. Mureº, Cluj-Napoca, Baia Mare (1978-1979).

ACIU, ALEXANDRU — avocat. N. 1875, Mãeriºte — m. 1954, Cluj. Viaþa ºi activitatea: a absolvit Facultatea de Drept de la Cluj ºi a practicat avocatura la Arad, Bistriþa, Zalãu ºi Dumbrãveni. S-a stabilit la ªimleu Silvaniei, iar în anul 1918 a preluat conducerea Bãncii Silvania. A fost mobilizat pe front încã de la începutul primului rãzboi mondial, iar dupã demobilizare a luat parte activã la constituirea C.N.R. ºi G.N.R. cercuale ªimleu Silvaniei în calitate de secretar ºi comandant al noilor organisme politicomilitare. A fost ales delegat cu drept de vot al cercului electoral ªimleu Silvaniei, conducând delegaþia Sãlajului la Marea Unire de la Alba Iulia, unde a fost ales membru în Marele Sfat Naþional. În luna martie 1919 a fost arestat de autoritãþile militare maghiare ºi transportat ca ostatec la Nyíregyháza, de unde reuºeºte sã evadeze ºi sã se întoarcã acasã. La 7 mai 1919 a fost numit prim-pretor al plasei ªimleu Silvaniei. În perioada interbelicã a militat pentru consolidarea statului naþional unitar român, fiind ales deputat în primul parlament al României, iar apoi senator. A fost preºedintele organizaþiei P.N.Þ. ºi a fost desemnat prefectul judeþului Sãlaj în perioada 1928-1931. În perioada 1925-1937 a condus Gazeta de Duminecã ºi Banca Silvania, fiind în acelaºi timp ºi secretar al R.F.R.S. A plecat la Cluj de unde a fost expulzat în 1940, lucrând o vreme ca notar la Ineu, judeþul Arad. ACIU, ELENA — profesoarã, scriitoare. N. 1874, Bârsana, judeþul Maramureº — m. 1937, Cluj. Viaþa ºi activitatea: a urmat ºcoala secundarã la Sighet ºi Cluj. În perioada 1894-1897 a urmat cursurile Institutului Superior Pedagogic de la Budapesta. În 1897 intrã în învãþãmânt la ºcoala civilã

10

greco-catolicã din Beiuº, devenit liceu de fete, unde a activat pânã în 1921, când a venit la ªimleu. Începând cu acest an a fost profesoarã la ªcoala Medie de Fete, care s-a transformat în anul 1924 în ªcoala Normalã de Fete pentru Învãþãtoare, iar apoi în ªcoala Normalã de Conducãtoare, unde îºi desfãºoarã activitatea pânã la pensionare. A fost preºedinta Reuniunii Femeilor Române Sãlãjene, directoare de ºcoalã ºi organizatoare a unor acþiuni ºi serbãri culturale, fiind una dintre cele mai alese figuri ale ªimleului. A contribuit la dezvoltarea teatrului din Þara Silvaniei, piesele sale de teatru fiind inspirate din folclor. Ani la r ând, piesele sale au fost jucate la ªimleu Silvaniei ºi în întregul judeþ. Premii: a participat la Paris la un Congres internaþional despre rolul femeilor în educaþie, obþinând un premiu important cu o monografie dedicatã Clarei Maniu. Opera: Din istoria neamului (ªimleu Silvaniei, 1920), Maial (ªimleu Silvaniei, Tipografia Lazãr, 1921), Ileana Cosânzeana: Feerie melodramaticã în trei acte ºi un tablou (ªimleu Silvaniei, Tipografia Lazãr, 1922; ediþia a 5-a Arad, 1943), O ºezãtoare (ªimleu Silvaniei, Tipografia Lazãr, 1922), Inimi nobile (ªimleu Silvaniei, Tipografia Lazãr, 1924), Bunica. Piesã ocazionalã pentru serbarea naþionalã de 10 Maiu în 2 acte (ªimleu Silvaniei, Tipografia Lazãr, 1926), Romana. Piesã naþionalã într-un act pentru ºcolari ºi tinerime (ªimleu Silvaniei, Tipografia Lazãr, 1924), Rosamunda. Alegorie eucharisticã în patru acte ºi un tablou. Legenda lui Gral prelucratã pentru scenã de Elena dr. Aciu, n. Fabian (ªimleu Silvaniei, 1927), Visul mamei (ªimleu Silvaniei, Tipografia Lazãr, 1930), Cuibul. Piesã ocazionalã de Paºti pentru copiii de la grãdiniþã, cu cântece ºi dansuri populare în 3 acte (Cluj, 1935).

ADORJÁN ILONA — profesoarã, artist plastic. N. 28 august 1957, Teaca, judeþul Bistriþa-Nãsãud. Viaþa ºi activitatea: absolventã a Institutului de Arte Plastice Ion Andreescu din Cluj-Napoca, secþia sticlã (1987). Lucreazã ca desenatoare în biroul de proiectãri a Fabricii de Mobilã din Zalãu (1976-1983). În aceastã perioadã studiazã ocazional sculptura ºi desenul la artiºtii sculptori clujeni: Voinea Ilarion ºi Gergely István, studiazã ceramica în atelierul artistului ceramist Fodor György. În perioada 1987-1990 a fost designer la Fabrica de Sticlãrie din Pãdurea Neagrã. Din anul 1990 predã desen, picturã, istoria artelor, educaþie plasticã la ªcoala cu Program de Artã Gheorghe Lazãr, la clasele de artã ale Liceului Teoretic Zalãu (actualul Colegiu Naþional Silvania) ºi la Liceul Pedagogic Gheorghe ªincai din Zalãu. Picteazã, modeleazã în ghips ºi în lut. Premii: Menþiune (Debreþin, 1991). Membrã a Cercului de bibliofilie ºi Ex-Libris — Zalãu, Filiala Asociaþiei de Ex-Libris Oradea (2001), a asociaþiilor artistice Ipp Art ºi Atelier Z. Colaboreazã la revistele: Szilágyság, Harangszó, Hepehupa, Keresztyén élet, Mûvelõdés. Participã la taberele de creaþie de la: Huszt (Ucraina, 1994), Ipp Art (1999-2008, 2010), Benta Art (Bakonybél, 2009). Opera: Expoziþii personale: expoziþie de graficã ºi picturã în cadrul cenaclului literar Zilahi Kiss Károly (Zalãu, 1976), Desene ºi acuarele (Zalãu, Galeria Ioan Sima, octombrie 2007), expoziþia de picturã Anotimpuri (Zalãu, Casa EMKE, noiembrie 2009), Expoziþie de Crãciun — picturi (Zalãu, Parmenas Center, decembrie 2009). Expoziþii de grup: Expoziþiile Salonului

11

(Zalãu, 1976), Expoziþia Artiºtilor Tineri (Baia Mare, 1988), expoziþia grupului Atelier 35 (Zalãu, 1989), expoziþie de artã plasticã, cu ocazia Conferinþei Internaþionale a Reformaþilor (Debreþin, 1991), Expoziþia Artiºtilor Plastici din Sãlaj (Budapesta, Galeria Vízivárosi, 1991), Expoziþia Artiºtilor Sãlãjeni (ªimleu Silvaniei, Debreþin, Szentendre, Polgár — 1992), Artiºti din Transilvania la Reménység Szigete — Budapesta (1993), expoziþii anuale cu gruparea Ipp Art la Ip, Carastelec, Zalãu, Cluj, Bucureºti, Baia Mare (din anul 1997), Zalãu (2001, 2002), Festivalul Artelor (Zalãu, Galeria Ioan Sima ºi Galeria Atelier Z, 2009), Biblioteca Judeþeanã Sãlaj (2010), lucrãri în locuri publice: Plachetã de bronz — portret Petõfi (pe monumentul Petõfi, Huedin, 2000), Plachetã de bronz — portret Szent István (Biserica Romano-Catolicã, Zalãu, 2000), Plachetã de bronz — portret Sipos László (Muzeul Maghiar, Bogdand, 2001). A scris prefaþa volumului: Ciobanca, Viorica; Mãlaiu, Aurica; Laslãu, Maria. Abilitãþi practice, lucrãri cu materiale din naturã (Zalãu, Ed. ªcoala Noastrã, 2007).

ADY ENDRE — poet, publicist, nuvelist. N. 22 noiembrie 1877, localitatea Mecenþiu (azi localitatea Ady Endre, judeþul Satu Mare) — m. 27 ianuarie 1919, Budapesta. Viaþa ºi activitatea: a absolvit Colegiul Reformat Wesselényi din Zalãu (1896). S-a înscris la Facultatea de Drept a Academiei din Debreþin (1896), dar, nefiind atras de drept, îºi întrerupe studiile ºi devine un febril publicist (din 1898), lucr ând la ziarul Debreczen. În anul 1900 a început o etapã nouã în viaþa lui Ady Endre. S-a mutat la Oradea, unde a colaborat la mai multe ziare. Cei patru ani de liceu din oraºul Zalãu au

însemnat anii debutului sãu literar. A debutat cu poeme în ziarul Szilágy din Zalãu, în 22 martie 1896. În þarã ºi mai târziu la Paris, unde a stat cu intermitenþe, a cunoscut curentele politice avansate, orientãrile filosofice moderne, poezia modernã francezã. A primit Premiul Ferenc József (Budapesta, 1909). Membru al cercului literar Holnap din Oradea. În anul 1917 s-a mutat la Budapesta. A colaborat la ziare ºi reviste din þarã ºi din Ungaria: Szabadság (Oradea), Szilágy (Zalãu), Nyugat, Nagyváradi Napló (Oradea), Nagyváradi Friss Újság, A Hét, Budapesti Napló, Budapesti Hírlap, Pesti Napló, Népszava, Debreceni Hírlap, Huszadik Század, Figyelõ, Világ, Fõiskolai Lapok, Debreczeni Hírlap, Debreczen. Multe din poeziile sale au fost puse pe note de compozitori celebri ca: Kodály Zoltán, Bartók Béla, Bárdos L., Kadosa P., Szokolay S., Farkas F., Szöllõsy A., Durkó Zs., Reinitz B. Opera: volume de versuri: Versek (Versuri), (Debrecen, 1899), Még egyszer (Încã o datã), (Oradea, 1903; Budapesta, 1923), Új versek (Poezii noi), (Budapesta, 1906; 1909), Vér és arany (Sânge ºi aur), (Budapesta, 1907), Az Illés szekerén (În cãruþa Sfântului Ilie), (1908), Szeretném, ha szeretnének (Mi-ar plãcea sã fiu iubit), (Budapesta, 1909), A minden-titkok versei (Poemele tuturor tainelor), (1910), Gyûjtemény Ady Endre verseibõl (Antologie din poeziile lui Ady Endre), (Budapesta, 1910), A menekülõ élet (Viaþa în fugã), (1912), A magunk szerelme (Iubirea noastrã), (1913), Ki látott engem? (Cine m-a vãzut?), (1914), Három ünnepi vers (Trei poezii ocazionale), (Budapesta, 1914), A halottak élén (În fruntea morþilor ), (1918), (cel puþin 5 ediþii). Volume de prozã ºi de publicisticã: Sápadt emberek és történetek (Oameni palizi ºi istorii palide), (Budapesta, 1907, 1925), A tízmilliós Kleopátra és egyéb történetek (Cleopatra de zece milioane ºi alte povestiri), (Budapesta, 1910), Így is történhetik (Se poate întâmpla ºi aºa), nuvele (1911, 1925), Új csapáson, nuvele (Budapesta, Mozgó Könyvtár, 1909), Vallomások és tanulmányok (Mãrturii ºi studii), (Budapesta, 1911), Muskétás tanár úr, nuvele (Domnul profesor

12

Muºchetaru), (Békéscsaba, 1913), Három március 1911-13 (Budapesta, 1914), A zsidóságról (Despre evrei), (Oradea, 1919) — editat de Fehér Dezsõ. Volume postume: Új Hellász (articole din periodice, Budapesta, 1920)- editat de Reiter László, Ady Endre válogatott versei (Poezii alese), (Budapesta, 1921) — editat de Dóczy Jenõ, Rövid dalok egyrõl és másról (Cântece scurte), (poezii, Budapesta, 1922), Az utolsó hajók (Ultimele corãbii), (poezii, 1923), Margita élni akar (poezii, Budapesta, 1923), Márkó király (Regele Márkó), (Budapesta, 1923), Ady — Almanach (Budapesta, 1924), Levél az apámhoz (Scrisoare pentru tata), (Budapesta, 1924), Ady-könyv (articole, scrisori, Budapesta, 1924) — editat de Reiter László, Morituri (Budapesta, 1924), Párizsi notesz (Însemnãri din Paris), (Budapesta, 1924), Ady-Múzeum, vol. I- II (Budapesta, 19241925) — editat de Dóczy Jenõ ºi Földessy Gyula, Ady-versek (poezii, Budapesta, 1925) — editat de Párkányi Norbert, Levelek Párizsból (Scrisori din Paris), (Budapesta, 1924), Ha hív az acélhegyû ördög (publicisticã, Oradea, 1927) — editat de Fehér Dezsõ, Ady-anthológia (poezii, Budapesta, 1928), Ady Endre összes versei (Poeziile lui Ady Endre), (Budapesta, 1930; 1961; 1973, 1975), Jóslások Magyarországról (Profeþii despre Ungaria), (Budapesta, 1936) — editat de Féja Géza, Ady Endre összegyûjtött novellái (nuvele, Budapesta, 1939) — editat de Földessy Gyula, Ifjú szívekben élek (Budapesta, 1944, 1958), A tegnapi Párizs (Parisul de ieri), (Budapesta, 1942) — redactat de Kovách Aladár, Párizsban és Napfényországban (1949) — redactat de Földessy Gyula, A fekete lobogó (Drapelul negru), (1950, 1960) — editat de Földessy Gyula ºi Király István, Vallomások és tanulmányok (Mãrturii ºi studii), (Budapesta, 1954) — redactat de Földessy Gyula, Szemlér Ferenc, Lépésrõl lépésre. Tanulmányok, cikkek (Pas cu pas. Studii, articole), (Târgu Mureº, Ed. de Stat pentru Literaturã ºi Artã, 1951), Novellák (Nuvele), (1954, 1957, 1961), Ady Endre összes prózai mûvei 1897-1903 (Opera în prozã a lui Ady Endre 1897-1903), vol. I-VI (Budapesta, 1954-1966), Ady Endre összes prózai mûvei, vol. I-X (1955-1973), Ady

Endre válogatott levelei (Scrisorile alese ale lui Ady Endre), (Budapesta, 1956) editat de Belia György, Vallomás a patriotizmusról (Mãrturii despre patriotism), (articole, Bucureºti, Ed. pentru Literaturã ºi Artã, 1957) — redactat de Sõni Pál, A nacionalizmus alkonya (Amurgul naþionalismului), (Budapesta, 1960) — alcãtuit de Koczkás Sándor, Ady Endre az irodalomról (Ady Endre despre literaturã), (Budapesta, 1961) — redactat de Varga József ºi Vezér Erzsébet; Ady Endre összes novellái (Nuvele), (vol. I-II, Budapesta, 1961) — întocmit de Bustya Endre, Ady Endre összes versei (Poezii), vol. I-II (Budapesta, 1961, 1962, 1965, 1975), Ady- válogatott versek (Poezii alese), (Bucureºti, 1966), Ady-Versek (Poezii), (Bucureºti, 1966), Novellák (Nuvele), vol. I-II (Târgu Mureº, Ed. pentru Literaturã ºi Artã, 1967) — alcãtuit de Bustya Endre, Poéta és publikum. Publicisztikai gyûjtemény (Poetul ºi publicul. Culegere de publicisticã), (Bucureºti, Ed. pentru Literaturã, 1967), Léda és Csinszka (poezii, Budapesta, Szépirodalmi Könyvkiadó, 1969), Versek (Poezii), vol. I-II (Bucureºti, Ed. pentru Literaturã, 1969), Vörös felhõk alatt (poezii, Cluj, Ed. Dacia, 1972), Mag hó alatt (poezii, Cluj, Ed. Dacia, 1972), Ady Endre publicisztikai írásai (Publicistica lui Ady Endre), vol. I-III (1977), Balzsam tündér postája (poezii, Bucureºti, Ed. Ion Creangã, 1977), A tûz csiholója (Scãpãrãtorul focului), (ClujNapoca, Ed. Dacia, 1985), Válogatott versek (Poezii alese), (Budapesta, Európa Könyvkiadó, 1994), A szerelem eposzából (Târgu Mureº, Ed. Mentor, 1999), Új versek (Poezii noi), (Deva, Ed. Corvin, 2002) etc. Volum bilingv: Versek=Poezii (Bucureºti, Ed. 100+1 Gramar, 2002). A tradus din operele poeþilor Charles Baudelaire, Paul Verlaine. Opera lui a apãrut în 26 de limbi, în peste 160 de volume, incluzând peste 4200 de poezii traduse (în românã, francezã, spaniolã, rusã, germanã, englezã, italianã, bengalezã, filipinezã º.a.). Primul traducãtor al poeziilor sale a fost Octavian Goga (1909). Traduceri în limba germanã: Franyó Zoltán ºi Gerhold Henrik — Auf neuen Gewässern (opere alese, Viena, 1921); Matzner Hugó — Von der Ér

13

Zum Ozean (opere alese, Viena ºi Leipzig, 1925). Principalele traduceri în limba românã: Ilieºu, Iustin — Laura. Traduceri din poeþi moderni maghiari (Oradea, Ed. Franklin, 1922); Petre, George A. — Sânge ºi aur (Oradea, 1930; republicatã în 1996 la Ed. Cogito, Oradea, sub îngrijirea lui Nae Antonescu ºi Corneliu Bala); Bran -Lemeny, Ioan Al. — Talaz. Poezii (Braºov, 1926); Traista mea. Poezii (Braºov, Ed. Minerva, 1940); Murãºanu, Teodor — Apã de munte. Traduceri ºi prelucrãri (Turda, 1940); Carei, Costa — Tãlmãciri din lirica lui Ady (Bucureºti, Ed. Asociaþiei RomânoMaghiare, 1945); Giurgica, Emil — Culegere din lirica maghiarã (Bucureºti, 1947); Haþieganu, Ilie — Poezia socialã universalã. Antologie, studiu introductiv ºi note (Braºov, Ed. Minerva, 1947); Georgescu, G. ºi Herman, V. — Scãpãrãtorul focului. Versuri (Cluj, Minerva, 1948); Jebeleanu, Eugen — Poeme (1948, 1955, 1977); Olariu, Constantin — Nuvele (Bucureºti, Ed. pentru Literaturã Universalã, 1961); Georgescu, G. — Spre mâine. Versuri (Cluj, Ed. Dacia, 1970); Drumaru, Paul — Poeme (Bucureºti, Ed. Kriterion, 1972); Olariu, Constantin — Baronul ºi cumanii (nuvele, Bucureºti, Ed. Kriterion, 1977); Poemele tuturor tainelor. Antologie liricã (Bucureºti, Ed. Grai ºi Suflet-Cultura Naþionalã, 1995), cuvânt înainte — Marin Sorescu, prezentare — A.E. Baconski. În antologii: Antologia Ady (Ed. Casei ªcoalelor a Asociaþiei RomânoMaghiare, 1948); Octombrie roºu în literatura popoarelor — întocmit de ªerban Mihail, Simion Pãstorescu, Pericle Martinescu (Bucureºti, Ed. Didacticã ºi Pedagogicã, 1958); Din poeziile de dragoste ale lumii, de Maria Banuº (Bucureºti, Ed. pentru Literaturã Universalã, 1965); Antologia literaturii maghiare — redactor Constantin Olariu (Bucureºti, Ed. pentru Literaturã Universalã, 1968); Panorama poeziei universale contemporane, de A.E. Baconsky (Bucureºti, Ed. Albatros, 1972); Simbolismul european, antologii ºi note bibliografice, de Magdalena László-Kuþiuk (vol. III, Bucureºti, Ed. Albatros, 1983) etc.

ADY LAJOS — profesor, istoric literar, scriitor. N. 29 ianuarie 1881, Mecenþiu (din 1977 localitatea Ady Endre, azi judeþul Satu Mare) — m. 18 aprilie 1940, Budapesta. Viaþa ºi activitatea: a fost fratele lui Ady Endre. A urmat cursurile Facultãþii de Filologie din Cluj ºi din Budapesta, obþinând diploma de profesor de limbã maghiarã ºi latinã la Cluj (1906). A fost profesor la Colegiul Wesselényi din Zalãu (1904-1909), apoi la Gimnaziul din sectorul V. din Budapesta (1909-1919). A fost redactorul (1913-1918) buletinului Országos Középiskolai Tanáregyesületi Közlöny. Din 1919 a fost inspector-ºef la Debreþin, din 1935 a lucrat ca ºi consilier principal ºcolar la Budapesta. A fost membru al Consiliului directorilor de la Institutul Pedagogic, al Societãþii ªtiinþifice Tisza István ºi al mai multor asociaþii ºtiinþifice ºi sociale, a fost preºedintele Asociaþiei Ady. A publicat articole ºi studii în reviste de specialitate ºi în ziare. A colaborat la ziarul Szilágyság. Opera: Ady Endre életrajza (Biografia lui Ady Endre), (Budapesta, 1923). A scris mai multe manuale pentru liceu: Stilisztika (Stilisticã), Retorika (Retoricã), Poetika (Poeticã). ADY MARISKA — poetã, prozatoare. N. 26 februarie 1888, Hodod (azi judeþul Satu Mare) — m. 4 februarie 1977, Budapesta. Viaþa ºi activitatea: a obþinut diploma de învãþãtoare la Budapesta. A debutat cu nuvele ºi foiletoane, militând pentru independenþa femeii în societate. În creaþia liricã îl are ca model pe Ady Endre. A fost membrã a Societãþii Kemény Zsigmond. A colaborat la ziarele: Csíki Lapok, Ellenzék,

14

Magyar Nép, Pásztortûz, Székely Nép, Vasárnapi Újság, Zord Idõ, Szilágy. Memoriile despre familie sunt cuprinse în lucrarea lui Kovalovszky Miklós Emlékezések Ady Endrérõl (vol. I, Budapesta, 1961). Opera: Sok ború — kevés derû (Nori mulþi — puþin senin), (povestiri, schiþe, Zalãu, 1907), Én az õszben járok… (Toamna vieþii mele), (poezii, Cristuru Secuiesc, 1924; ediþie completã Cluj, 1925). ALBU, TRAIAN — profesor. N. 17 iunie 1937, Pietrari, judeþul Vâlcea. Viaþa ºi activitatea: este absolvent al Conservatorului Gh. Dima din Cluj, secþia pedagogie (1964). A fost învãþãtor, profesor de muzicã, director la Casa Orãºeneascã de Culturã ªimleu Silvaniei, secretar al Comitetului Raional de Culturã ªimleu Silvaniei, secretar cu probleme de culturã la Consiliul Judeþean al Sindicatelor Sãlaj, director la Casa Pionierilor ªimleu Silvaniei. A instruit ºi dirijat grupuri vocale, soliºti de muzicã popularã cu care a participat la numeroase concursuri ºi festivaluri. În anul 1971 a înfiinþat un ansamblu folcloric cu care a participat la festivaluri folclorice de pe litoral, festivalul de folclor de la Ohrid — Iugoslavia ºi la numeroase emisiuni TV. A înfiinþat ºi a condus timp de aproape 28 de ani corul Casei de Culturã Orãºeneºti din ªimleu Silvaniei, precum ºi numeroase coruri ºcolare cu care a participat la diferite concursuri ºi festivaluri. În prezent este dirijorul corului Bisericii Ortodoxe nr. 2 ºi al grupului coral al ªcolii Gimnaziale Silvania din ªimleu Silvaniei. Premii: Ordinul Meritul Cultural cls. a V-a (1968), Diplomã de onoare pentru merite deosebite în activitatea Casei Pionierilor (1975), Medalia 30 de ani de la eliberarea României de sub dominaþia fascistã (1974), titlul Profesor evidenþiat (1980), Diplomã de excelenþã din partea Primãriei oraºului (2001), Diplomã de Excelenþã din partea Bibliotecii Orãºeneºti ªimleu Silvaniei (2001), Diplomã de Excelenþã din partea Inspectoratului ªcolar Judeþean Sãlaj (2004), Diplomã de Excelenþã pentru întreaga activitate didacticã din partea ªcolii Gimnaziale nr. 1 ªimleu Silvaniei (2004), Diplomã de Excelenþã din partea Centrului

AJTAY ZOLTÁN ENDRE — inginer, inventator. N. 11 februarie 1900, Zalãu — m. 3 decembrie 1983, Budapesta. Viaþa ºi activitatea: absolvent al Institutului Minier ºi Silvic din Sopron (Ungaria), (1926). A lucrat la Hungária Kõszénbánya Rt. În perioada 1936-1945 a fost inginer-ºef, apoi director la Mina de Cãrbuni Hungaria S.A. (Magyar Bauxitbánya Rt.). Dupã naþionalizare a fost inginer-ºef la mina din Pilisszentiván. În perioada 1951-1955 a fost ºef de secþie la Ministerul Minelor ºi Energiei, la Ministerul Industriei Grele, apoi directorul Institutului de Cercetãri Miniere (pânã în anul 1966). Premii: Ordinul Muncii — medalia de aur (1948, 1966, 1979), Premiul Kossuth (1951), Medalia Sóltz Vilmos. A fost posesor al unui brevet de invenþie — Maºina de dezghiocat ºi de încãrcat de tip F cu braþe, construitã împreunã cu Szilárd József, cunoscutã în toatã lumea. Opera: A vájároktatás kézikönyve (manual, Sümeg, 1941; Dorog, 1951), A hazai fejtõgépgyártás és az ezzel kapcsolatos kísérletek ismertetése (Budapesta, 1951). Coautor: Alumínium kézikönyv (Budapesta, 1949). Redactor al volumelor: Karsztvíz elleni védekezés a bányaüzemekben (Budapesta, 1954), Bányavizek elleni védekezés (Budapesta, 1962).

15

Cultural ªimleu Silvaniei (2009). Colaborãri: Criºana, Nãzuinþa, Graiul Sãlajului. Opera: Disc de muzicã popularã (Bucureºti, Electrecord, 1971), un CD ºi o casetã (2002). Coautor: Profesorul — protagonist al Reformei învãþãmântului (ªimleu Silvaniei, 1997).

Viaþa ºi activitatea: a absolvit ºcoala primarã la cãlugãrii franciscani din Sebeºul Sãsesc, iar liceul la Alba Iulia ºi Blaj, unde a absolvit ºi Facultatea de Teologie în 1815. Imediat dupã absolvire, a fost numit profesor de retoricã la liceul de la Blaj, profesor de filosofie ºi prefect de studii la seminar. La 30 decembrie 1817 a fost hirotonisit preot. A fost notar capitular ºi consistorial, profesor ºi prefect al tipografiei, luând parte activã la sinodul diecezan din 16 septembrie 1821, al cãrui secretar a fost. Sosit în Sãlaj ca vicar al ªimleului, a desfãºurat o prodigioasã activitate, purtând o bogatã corespondenþã cu preoþii vremii. S-au pãstrat mai multe tomuri de legi legate în piele, cum ar fi: Decretul Tripartit, Aprobatele, Compilatele etc. La 13 mai 1832 a fost candidat pe locul al doilea, cu 20 de voturi, la scaunul Episcopiei de Alba Iulia ºi Fãgãraº. La 1835 fiind ales canonic capitular episcopesc la Blaj, Isidor Alpini pãrãseºte Sãlajul.

ALEXI, IOAN — preot, lingvist. N. 24 iunie 1801, Mãlãdia, comuna Mãeriºte — m. 29 iunie 1863, Gherla. Viaþa ºi activitatea: a absolvit teologia la Universitatea din Viena, la seminarul Sf. Barbara, în 1825. A fost hirotonisit ºi a primit funcþia de administrator patriarh la parohia din Borozel (Bihor). În anul 1831 a fost chemat la curtea episcopalã din Oradea în calitate de actuar. Mai târziu a devenit secretar episcopal, iar în 1837 paroh în Olosig. În 1844 a fost numit canonic în Oradea. Dupã înfiinþarea, în 1854, a Episcopiei din Gherla, a fost numit episcop al acesteia, iar în 1859 a fost numit Abate St. Salvatoris de Zeker în comitatul Bars. În 1861 la Congresul Naþional Român de la Sibiu a fost ales membru în Comitetul permanent. Opera: Grammatica Daco — Romana sive valachica latinitate donata, aucta, ac in hunc ordinum redacta (Viena, 1826), a fost scrisã în limba latinã pentru a face cunoscute tezaurele limbii noastre. Opera a avut o largã circulaþie în Transilvania ºi în strãinãtate, fiind utilizatã ºi de Bruce Whyte în Histoire des langues romanes (1841). Ioan Alexi a contribuit la editarea mai multor cãrþi didactice ºi de cult. ALPINI, ISIDOR — vicar al Sãlajului. N. 4/ 16 februarie 1794, Cut, judeþul Alba — m. 30 decembrie 1841.

ANCÃU, MIRCEA — inginer. N. 17 martie 1958, Jibou. Viaþa ºi activitatea: este absolvent al Facultãþii de Construcþii de Maºini a Institutului Politehnic Cluj-Napoca (1983). În perioada 1983-1990 a fost inginer mecanic la Întreprinderea de Prospecþiuni ºi Exploatãri Geologice, Deva. A urmat cursuri de specializare la Universitatea din Nottingham (1993, 1999, 2000). A obþinut doctoratul la Universitatea Tehnicã din ClujNapoca cu teza Contribuþii la asistarea de calculator ºi optimizarea tehnologiilor de prelucrare a suprafeþelor complexe. A fost asistent (1990-1991), ºef de lucrãri Dr. ing. (1991-1999), conferenþiar Dr. ing. la Facultatea de Construcþii de Maºini a Universitãþii Tehnice Cluj-Napoca (19992003). Este profesor universitar (din 2003), iar din 2007 este conducãtor de doctorat la Facultatea de Construcþii de Maºini, Catedra

16

Tehnologia Construcþiilor de Maºini. Are un brevet de invenþie cu titlul Dispozitiv pentru rotunjirea dinþilor roþilor dinþate. A participat la numeroase conferinþe ºi sesiuni tehnicoºtiinþifice din þarã ºi strãinãtate. Colaborãri: Metalurgica, Acta Tehnica Napocensis, Buletinul ºtiinþific al Universitãþii Tehnice Cluj-Napoca, Construcþii de maºini ºi reviste de specialitate din strãinãtate. Opera: Optimizarea proceselor tehnologice (Cluj-Napoca, U.T. Pres, 1999), Tehnologia fabricaþiei (Cluj-Napoca, Ed. Casa Cãrþii de ªtiinþã, 2003), Optimizare numericã. Algoritmi ºi programare în C (ClujNapoca, Ed. Casa Cãrþii de ªtiinþã, 2005). Coautor: Bazele optimizãrii proceselor tehnologice — Îndrumãtor pentru lucrãri de laborator (litografie, Cluj-Napoca, U.T., 1995), Tehnici numerice de optimizare în proiectarea asistatã de calculator (Bucureºti, Ed. Tehnicã, 1996), Fabricarea rapidã a prototipurilor (Bucureºti, Ed. Tehnicã, 2000).

localitate. În anul 1989 a revenit la Catedra de Geografie a Liceului Simion Bãrnuþiu, unde a funcþionat pânã în anul 1993. În perioada 1997-1999 a fost director al Direcþiei Programe ºi Strategii din cadrul Prefecturii Sãlaj, apoi pânã în 2001 a fost profesor suplinitor la ªcoala Generalã nr. 1 din ªimleu. A participat la numeroase sesiuni de comunicãri ºtiinþifice, simpozioane, mese rotunde. Colaborãri: Nãzuinþa, Graiul Sãlajului, Sãlajul Orizont, Tribuna învãþãmântului, Natura, ªcoala Noastrã etc. A întemeiat revista ºcolii Condeie sãlãjene. Opera: volume colective: Contribuþii la monografia Liceului Simion Bãrnuþiu din ªimleu Silvaniei (1919-1969), (Oradea, 1970); în anul 1955 a alcãtuit Monografia comunei Chieºd, iar în 1961 Monografia comunei Valcãul de Jos; lucrãri în manuscris: Oameni ºi locuri din þinutul ªimleului ºi Valorificarea potenþialului turistic al depresiunii ªimleului.

ANTON, CONSTANTIN — profesor. N. 14 februarie 1931, Nãsãud. Viaþa ºi activitatea: este absolvent al Facultãþii de ªtiinþe Naturale-Geografie din cadrul Universitãþii Babeº-Bolyai din Cluj (1960). În perioada 1953-1955 a fost profesor suplinitor la Chieºd, iar în perioada 1955-1957 a fost directorul aceleiaºi ºcoli. A fost transferat la ªcoala Generalã din ªumal (1957), îndeplinind funcþia de director, iar în perioada 1958-1968 a fost profesor ºi directorul ºcolii din Valcãul de Jos. Din anul 1968, pânã în anul 1978 a fost directorul Liceului de Culturã Generalã din ªimleu Silvaniei. A avut o bogatã activitate socialã ºi pedagogicã. În perioada 1968-1978 a publicat anuarele liceului la care a funcþionat ca director, lucrare începutã de Dr. Ioan Ossian. În perioada 1978-1980 a funcþionat ca profesor de geografie la liceul din ªimleu, iar la 1 septembrie 1980 a fost numit directorul ªcolii Generale nr. 1 din aceeaºi

ARDELEAN, IOAN — jurist, poet. N. 14 ianuarie 1945, Cisnãdie, judeþul Sibiu. Viaþa ºi activitatea: este absolvent al Facultãþii de Drept de la Bucureºti. A fost muncitor laminorist, laborant chimist, constructor, proiectant, tehnolog, ºef secþie, director etc. A avut o bogatã activitate de invenþii ºi inovaþii care au fost brevetate în þarã ºi peste hotare. A proiectat instalaþii, case, biserici, hale industriale ºi a urmat diferite cursuri de specializare peste hotare. În anul 1989 a îmbrãþiºat cariera politicã, astfel cã în anul 1990 devine vicepreºedintele F.S.N. Sãlaj. În mai 1990 a fost ales deputat în Parlamentul României, devenind membru al Constituantei, participând activ la elaborarea primei Constituþii a României postrevoluþionare. A fost membru în Comisia de Politicã Externã, în Comisia pentru Drepturile Omului, Minoritãþi ºi Culte, în

17

comisiile speciale pentru rezolvarea diferendumurilor dintre biserica ortodoxã ºi cea greco-catolicã, în Comisia Covasna-Harghita, ºi în alte comisii. În anul 1992 se retrage din activitatea parlamentarã, se dedicã afacerilor, iar în 1999 a pus bazele învãþãmântului academic din Zalãu, fondând Universitatea de Vest Vasile Goldiº, filialã a Universitãþii din Arad. Este fondatorul Fundaþiei Comunitare Alma Mater Porolissensis, al revistei cu acelaºi nume ºi al editurii Dacia Porolissensis. Este membru fondator al Clubului Lions, membru în consiliul consultativ al A.J.O.F.M., al Inspectoratului ªcolar Judeþean, al Inspectoratului de Mediu, consilier în Consiliul Municipal Zalãu. A debutat în ziarul Metalurgistul cu poezia Visurile mele. A frecventat cenaclurile literare Potaissa, Ioniþã Scipione Bãdescu ºi s-a numãrat printre fondatorii cenaclului Silvania. A colaborat o perioadã ºi la Cenaclul Flacãra. Premii: a participat la numeroase festivaluriconcurs de poezie ºi prozã la Bistriþa, Satu Mare, Oradea, Cluj, Râmnicu Vâlcea, Constanþa, Tg. Jiu, Sibiu, Bucureºti unde a fost premiat cu diferite premii. A fost premiat de revistele Familia, Tribuna, Tomis ºi Transilvania. În 1992 a obþinut premiul de debut din partea Uniunii Scriitorilor pentru volumul Gustul absenþei. Colaborãri: Tribuna, Familia, Echinox, Vatra, România literarã, Steaua, Viaþa Româneascã, Convorbiri literare, Tomis, Flacãra etc. A fondat ziarul Opþiunea care a devenit ulterior Sãlajul Orizont. Opera: Gustul absenþei (Cluj-Napoca, Ed. Dacia, 1992). Prezent în volume: Arpegii (Zalãu, 1970), Pãmânt strãbun românesc (Zalãu, 1977), Poeme — Versek — Gedichte (Zalãu, Ed. Caiete Silvane, 2004), Iuliu Suciu — Poeþi sãlãjeni ai Cenaclului Silvania (Zalãu, Ed. Silvania, 2008). ARDELEAN, LAURENÞIU I. — poet. N. 13 aprilie 1928, Gârdani (azi judeþul Maramureº). Viaþa ºi activitatea: colaborãri: a publicat poezii în Albina, Îndrumãtorul cultural ºi în presa localã. Premii: premiul pentru poeþi — þãrani, poezie ºi prozã memorialisticã la Festivalul Vasile Lucaciu, Cicãrlãu (1980), Premiul I ºi Cupa de cristal pentru poezie la Deva ºi Premiul III pentru prozã la Arad cu prilejul întâlnirii pe þarã a poeþilor -þãrani. În

anul 1986 a prezentat, împreunã cu prof. dr. Gabriel Þepelea, comunicãri despre scrisul þãrãnesc la cea de-a VI-a întâlnire pe þarã a scriitorilor þãrani. Este membru al Cenaclului Nord din Baia Mare. Opera: Relicvele mele cãtre stele (Baia Mare, Ed. Gutinul, 1996). Volum colectiv: Popas în hiperboreea (Baia Mare, 1980).

ARDELEAN, TEODOR (pseudonime: Dorel Deleanu, Dorel Doreanu, A. Teodoreanu) — profesor, cercetãtor ºtiinþific. N. 14 iunie 1951, Moigrad-Porolissum. Viaþa ºi activitatea: absolvent al Facultãþii de Istorie-Filosofie din cadrul Universitãþii BabeºBolyai din Cluj-Napoca ºi al Facultãþii de Drept a Universitãþii Vasile Goldiº Arad, filiala Baia Mare. În perioada 2005-2006 a urmat un master în Managementul administraþiei publice ºi statutul funcþionarului public la Universitatea de Vest Vasile Goldiº Arad, filiala din Baia Mare, Facultatea de Drept. A obþinut doctoratul cu teza Limba românã ºi cultivarea ei în preocupãrile Astrei la Facultatea de Litere Baia Mare (2008). Este cercetãtor ºtiinþific, gradul III. În perioada 1972-1974 a fost redactor la ziarul Nãzuinþa din Zalãu, emailator la Întreprinderea de Conductori Electrici Emailaþi Zalãu (19741977), bibliotecar, profesor suplinitor, director educativ la Grupul ªcolar al Ministerului Industriei Uºoare Baia Mare (1977-1979), instructor la Clubul studenþesc Baia Mare (1979-1985), instructor la Consiliul Judeþean al Sindicatelor (1985-1988), instructor cultural la Comitetul de Culturã ºi Educaþie Socialistã al Judeþului Maramureº (1988-1990), director la Biblioteca Judeþeanã Maramureº (19901992), vicepreºedintele Consiliului Judeþean Maramureº (1 iun. 1992-16 oct. 1992), senator în Senatul României (1992-1996), decan la

18

Universitatea de Vest Vasile Goldiº Filiala Baia Mare (1998-1999), director strategie la S.C. Izoterom S.R.L. Baia Mare (1996-2001), consilier judeþean la Consiliul Judeþean Maramureº (2000-2004, 2008-prezent). A iniþiat ºi a fondat Filiala Baia Mare a Universitãþii de Vest Vasile Goldiº-Arad (1995), este iniþiator al înfiinþãrii Centrului Universitar Zalãu, prin inaugurarea Filialei Zalãu a Universitãþii de Vest Vasile GoldiºArad. Este iniþiatorul ºi coordonatorul proiectului de construcþie ºi dotare a noului sediu al Bibliotecii Judeþene Petre Dulfu din Baia Mare, al cãrei director este din anul 2001, în prezent fiind consideratã cea mai modernã bibliotecã judeþeanã din România. Desfãºoarã o bogatã activitate culturalã la nivel local ºi regional. Conduce aplicarea unor programe culturale ale instituþiei: acordarea premiilor de excelenþã, monografii ale localitãþilor din Maramureº, parteneriate cu alte instituþii culturale din judeþ, programe de susþinere ºi cooperare interbibliotecarã, printre care Carte pentru românii din afara graniþelor. Participã la numeroase conferinþe naþionale ºi internaþionale. Cenacluri: Silvania (Zalãu), Nord, Arta, Liviu Rebreanu (Baia Mare). Premii: Ordinul Meritul Cultural în grad de Cavaler (2005), diplome de excelenþã de la diferite instituþii de culturã ºi învãþãmânt pe plan local ºi central. Colaborãri: redactor-ºef la revista Familia românã, Astra maramureºeanã, Astra ieri ºi azi. Realizãri ºi perspective, publicã articole pe diverse teme în presa centralã ºi localã. Reviste întemeiate: Lyceum (Zalãu), Nord, Familia românã (Baia Mare). Opera: Fariseii lui Iehova (Bucureºti, Ed. Politicã, 1983), Cântecele care ne-au însoþit istoria (Baia Mare, Biblioteca Judeþeanã Maramureº, Uniunea Vatra Româneascã Baia Mare, 1990), Din Hiperboreea... în Iberia. Primele biblioteci româneºti în Spania (Baia Mare, Biblioteca Judeþeanã Petre Dulfu, 2007), Limba românã ºi cultivarea ei în preocupãrile Astrei (ClujNapoca, Ed. Limes, 2008). Coordonator: Problemele limbii române în Revista Transilvania. Crestomaþie (Baia Mare, Biblioteca Judeþeanã Petre Dulfu, 2008). Volume omagiale: Teodor Ardelean – 60: Sunt ani la mijloc și-ncă mulți vor trece

(Baia Mare, Biblioteca Județeană Petre Dulfu, Tipar Cromatic Press, 2011), Teodor Ardelean. Documentar biobibliografic aniversar (Baia Mare, Biblioteca Județeană Petre Dulfu, 2011). Este editorul ºi r edactorul a peste 50 de titluri.

ARDELEANU, IOAN, senior — învãþãtor. N. 28 octombrie 1908, Supurul de Sus (azi judeþul Maramureº) — m. 1974. Viaþa ºi activitatea: a absolvit ªcoala Normalã din Zalãu în anul 1928. Prin munca sa de cercetare a pus în luminã istoria localã, tradiþiile ºi oamenii de seamã ai acestor zone. Dupã pronunþarea Dictatului de la Viena, se refugiazã la Blaj unde timp de patru ani a fost profesor la ªcoala Normalã Greco-Catolicã, îndeplinind ºi funcþia de secretar general al Asociaþiei Refugiaþilor ºi Expulzaþilor din Blaj ºi Târnava Micã. În octombrie 1944 a fost numit inspector ºef al judeþului Sãlaj, având misiunea de a repune învãþãmântul românesc în drepturile sale legitime, fiind considerat mentorul învãþãmântului sãlãjean. Din motive politice a fost trecut la catedrã ca învãþãtor în Zalãu, iar apoi ca director al ªcolii Gimnaziale din Supur. În 15 august 1952 a fost arestat ºi deþinut timp de doi ani fãrã sã fie judecat. Dupã aceastã datã nu a mai putut ocupa o catedrã în învãþãmânt, ºi pânã în 1972, a lucrat la Exploatarea Minierã Sãlajul din Sãrmãºag. A colaborat la presa culturalã ºi pedagogicã din Sãlaj, la cea regionalã ºi centralã, în perioada 1939-1940 a fondat împreunã cu Gheorghe Corniº-Pop revista lunarã de educaþie, culturã profesionalã ºi afirmare naþionalã ªcoala Noastrã, a contribuit la redactarea ºi apariþia primului numãr al revistei regionale de culturã Þara Silvaniei. Opera: Istoria învãþãmântului românesc din Sãlaj (Zalãu, 1936), Oameni din Sãlaj.

19

Momente din luptele naþionale ale românilor sãlãjeni (Zalãu, 1938), Contribuþiuni la Revoluþia din 1848 în Sãlaj cu mai multe documente inedite în text cu anexe (Satu Mare, Ed. Citadela, 2009), Monografia satului Supurul de Sus 1969 (Satu Mare, Ed. Citadela, 2009), Miºcarea revoluþionarã de la 1848-1849 în Sãlaj; Monografia judeþului Sãlaj, ultimele douã rãmânând în manuscris. ARI-NAGY SÁNDOR — profesor, muzicolog. N. 21 mai 1949, ªimleu Silvaniei. Viaþa ºi activitatea: absolvent al Conservatorului Gheorghe Dima din Cluj, secþia pedagogie (1972). A predat la ºcoala din Crasna (1972-1973), apoi la ªcoala nr. 6 din Oradea (1974-1976), profesor de pian ºi de chitarã la Teatrul din Oradea (1976-1984), apoi pianist la teatru (1984-1989). Din 1990ºef de catedrã la Liceul de Artã Francisc Hubic din Oradea. Din anul 1997 este profesor de armonie la SIRF din Oradea. Membru al Asociaþiei Compozitorilor din România. Membru fondator al Filarmonicii Rock (1993). Opera: a compus fondul muzical la piesa A szörny ajándéka (Cadoul monstrului), (1993), compozitorul piesei Tigris a garázsban (Tigrul din garaj), (1994). Colaborator la compunerea piesei Rock passió (1987, 1990). Concerte în cinstea unor vedete: The Beatles (1993), John Lennon (1983), Elvis Presley (1994), George Harrison (1994), Rolling Stones (1994), The Doors (1995), Santana (1995), Hiroshima (1995), ABBA (1996).

AVRAM, VASILE — etnolog. N. 17 iunie 1940, Lemniu — m. 12 decembrie 2002, Nicula (Cluj). Viaþa ºi activitatea: a urmat cursurile primare în satul natal, iar cele gimnaziale ºi liceale la

Dej. A absolvit Facultatea de Filologie din Cluj (1967). A obþinut doctoratul în etnologie la Universitatea Bucureºti cu teza Mit ºi religie în tradiþia româneascã (1998). A fost profesor la Universitatea Lucian Blaga, director al Direcþiei pentru Culturã a Judeþului Sibiu, director al Muzeului Dumbrava Sibiului, profesor la Universitatea Vasile Goldiº filialele din Baia Mare, Satu Mare, Zalãu ºi la Facultatea de Jurnalisticã din Sibiu. În perioada 1987-1990, 2000-2001 a fost redactor la revista Transilvania, iar în anul 2002 a fost editorul revistei Cetatea literarã — revista scriitorilor români de pretutindeni. A colaborat la: Tribuna, Informaþia Harghitei, Transilvania, Astra, Memoria ethnologica, Porolissum, Tribuna Sibiului, Opinia publicã, Dimineaþa, Continent, Renaºterea, Curierul de Transilvania, Casa, Cetatea literarã, Gazeta de Duminicã º.a. Opera: Spirala (Bucureºti, Ed. Cartea Româneascã, 1987, ed. a 2-a necenzuratã Legat la ochi, Nicula, Ed. Ecclesia, 2007), Zeul din labirint (Sibiu, 1989, 1992), Constelaþia magicului (Nãsãud, Universitatea Creºtinã, 1994), Anima dr. Telea — Timp ºi destin la Noul Român (Sibiu, 1996), Cãrþile eptimahice (Sibiu, 1996), Anima dr. Telea — Timp ºi destin la Noul Român (Sibiu, 1996, ed. a 2-a Ed. Ecclesia, 2006), Creºtinismul cosmic — o paradigmã pierdutã? (Sibiu, Ed. Saeculum, 1999), Cãlãtorii de sâmbãtã (Nicula, Ed. Ecclesia, 2004), Elegiile Orhideei (Nicula, Ed. Ecclesia, 2004), Interviu transfinit. Mircea Ivãnescu rãspunde la 286 de întrebãri ale lui Vasile Avram (Nicula, Ed. Ecclesia, 2004), Fiul Apocrif (Nicula, Ed. Ecclesia, 2005), Chipurile divinitãþii. O hermeneuticã a modelelor teofanice în spaþiul sud-est european (ortodox), (Baia Mare, Ed. Ethnologica, 2006), Terra Mirabilis (Baia Mare, Ed. Ethnologica, 2010), Roata stelelor (Nicula, Ed. Ecclesia 2010). Traduceri: Rainer Maria Rilke — Elegiile din Duino (Nicula, Ed. Ecclesia, 2007). Prezent în: Studii de Istorie a

20

Filosofiei Româneºti, vol. al II-lea (Bucureºti, Ed. Academiei Române, 2007), precum ºi în antologii: Eternitãþi de o clipã; prozatori sibieni (Sibiu, Ed. InfoArt Media, Centrul Cultural Interetnic Transilvania, 2010); Piaþa aurarilor (Sibiu, Ed. Perenna, 2008). În curs de apariþie: Criticã ºi esteticã literarãantologie de teatru; Vasile Avram- Omul ºi Opera. De la LEMNIU la NICULA, un ocol prin lume. Postmortem: medalie de aur, jubiliarã, pentru o valoroasã operã dãruitã culturii române; placã comemorativã dezvelitã de Univ. Lucian BlagaSibiu ºi Biblioteca Judeþeanã Astra, Sibiu. Prezentat în Dicþionarul etnologilor români (Bucureºti, Ed. Saeculum, 2001).

prezent este profesor la Colegiul Tehnic Al. Papiu Ilarian din Zalãu. A obþinut rezultate deosebite cu elevii la concursurile ºcolare ºi la sesiunile de comunicãri ºi referate. A participat la numeroase mese rotunde, simpozioane, sesiuni de comunicãri ºi cursuri de perfecþionare. Este membru în comisia pentru perfecþionare metodicã ºi cercetare, în Comisia pentru Activitãþi Extraºcolare ºi Extracurriculare, a fost sub-responsabil al comisiei metodice a diriginþilor pentru anii II ºi III la ªcoala Profesionalã (2001-2003), metodist la Inspectoratul ªcolar al Judeþului Sãlaj (2002-2003), a fost formator judeþean (2001-2002), din anul 2002 este responsabil al Cercurilor Pedagogice de Religie, membru în Consiliul Consultativ de Specialitate (2002). Colaborãri: Vestitorul Ortodoxiei, Glasul Bisericii, Graiul Sãlajului, Sãlãjeanul, Lumina din noi. Opera: Aspecte ariene în teologia contemporanã apuseanã (2005), Tinereþe ºi sfinþenie (Zalãu, Ed. Caiete Silvane, 2010). Volum colectiv: Management ºi comunicare (Universitatea Oradea).

AVRAM G., DAN-ADRIAN — profesor. N. 1 august 1977, Zalãu. Viaþa ºi activitatea: este absolvent al Facultãþii de Teologie Ortodoxã — secþia teologie pastoralã din cadrul Universitãþii Oradea (19962000), a urmat studii postuniversitare de Master în teologie, secþia teologie-istoricã (2001). Este doctorand la Teologie, secþia patrologie. În anul 2005 a fost admis la Facultatea de Sociologie-Psihologie, specialitatea psihologie. În anul 2004 a absolvit al doilea masterat în Management educaþional, desfãºurat în cadrul Universitãþii Oradea. În prezent urmeazã cursurile celui de-al treilea masterat Scrierea ºi managementul proiectelor. A urmat cursuri opþionale de perfecþionare lingvisticã, în limba englezã, în cadrul Facultãþii de Litere (19961998) ºi un curs opþional de perfecþionare lingvisticã în limba neogreacã (1998-2000). În

B

B. SIMON GYÖRGY — poet. N. 25 iulie 1957, Luduº, judeþul Mureº — m. 6 aprilie 2008, Zalãu. Viaþa ºi activitatea: absolvent al Liceului nr. 1 din Târgu Mureº (1980). A lucrat ca operator chimist la Azomureº (1980-1988), apoi ca tapiþer la IPL ªimleu Silvaniei (1988-

21

1990). A fost profesor suplinitor de limba ºi literatura maghiarã la ªcoala Gimnazialã Vârºolþ (1990-1991), ªcoala Gimnazialã Boghiº (1991-2003), ªcoala Petri Mór Nuºfalãu (2003-2004), ªcoala Generalã din Zãuan (2004-2005), apoi la Grupul ªcolar Agricol Ioan Ossian din ªimleu Silvaniei. A fost corespondent la Radio Târgu Mureº (1991-1993). A debutat în octombrie 1986 în revista Utunk din Cluj-Napoca. În perioada 1987-1988 a frecventat cenaclul literar Igaz Szó din Târgu Mureº. A primit distincþia Szilágysági Magyarok (2008, postmortem). Colaborãri: Helikon, Almanahul Helikon, Szilágyság, Szilágysági Vidéki Napló, Hepehupa, Népújság (Târgu Mureº), Versmondó (Budapesta), Szarvas és Vidéke (Ungaria), Limes, Caiete Silvane. Opera: Szilágybagos 800 éves monográfia (Boghiº la 800 de ani — monografie, Zalãu, 2005), Búcsú nélkül (postmortem, poezii, Zalãu, HepeArtHupa, 2010). Volume colective: A 750 éves Szilágysomlyó (ªimleu Silvaniei la 750 de ani), (ªimleu Silvaniei, 2001), Poeme-Versek-Gedichte (Zalãu, Ed. Caiete Silvane, 2004), Zece poeþi-Tíz költõ-Poeme, Versek (Zalãu, Ed. Caiete Silvane, 2006).

1996 a emigrat în Canada. A debutat în revista Helion cu schiþa Acasã. A frecventat cenaclul Helion din Timiºoara, fiind secretar al clubului (1991-1993) ºi preºedinte (19941996). Prozator, membru al Asociaþiei Române de Science Fiction — ASRFan, secretar literar al clubului Luceafãrul al comunitãþii române din Windsor. Premii: premiul special al juriului la Concursul Naþional Mihai Eminescu Oraviþa, 1992. Colaborãri: Helion, Paradox, Jurnalul SF, Orient Latin, Orizont, Renaºterea bãnãþeanã, Strada. Opera: Un om din Wayfalua (Timiºoara, Ed. Marineasa, 1994), Probleme bãrbãteºti (Timiºoara, Ed. Marineasa, 2004), Aº crede în Dumnezeu (Bucureºti, Ed. Cartea Româneascã, 2005), Un om din Wayfalua ºi alte povestiri (Timiºoara, Ed. Bastion , 2009), ePistolar (Timișoara, 2011). Volum colectiv: Zona. Prozatori ºi poeþi timiºoreni din anii ‘80 ºi ‘90 (Timiºoara, Ed. Marineasa, 1997).

BABOª, COSTEL PETRU (pseudonim Dorian Duma) — scriitor. N. 27 iunie 1962, Mal, com. Sîg. Viaþa ºi activitatea: absolvent al Institutului de Chimie Industrialã din cadrul Facultãþii de Chimie a Politehnicii Traian Vuia din Timiºoara (1987). A urmat cursurile colegiului St. Clair din Windsor, Ontario. A fost operator chimist la Combinatul Petrochimic Solventul Timiºoara (19811986), controlor tehnic de calitate la acelaºi combinat (1986-1993) ºi director comercial la Ed. Sedona Timiºoara (1995). În anul

BADIU, MARIA PIA — artist plastic. N. 29 ianuarie 1938, Zalãu. Viaþa ºi activitatea: absolventã a ªcolii Tehnice Sanitare, Oradea (1961). În anul 1966 a absolvit Institutul Pedagogic de 3 ani din Cluj, secþia arte plastice. În perioada 1966-1971 a fost asistentã medicalã la Spitalul nr. 1 din Zalãu, iar din anul 1971 pânã în 1995 a fost muzeograf la Secþia de Artã a Muzeului Judeþean de Istorie ºi Artã Zalãu. Din anul 1980 a preluat colecþia pictorului Ioan Sima de la Pericei, iar din 9 iulie 1981 a condus Galeria Ioan Sima, fiind cea mai mare realizare pe plan profesional. A fost membrã a Cenaclului Artiºtilor Plastici din Zalãu. Colaborãri: a publicat lucrãri de specialitate în Acta Musei Porolissensis. Opera: de-a lungul timpului a participat la expoziþii de grup sau personale la Zalãu, Cluj sau Debreþin (Ungaria).

22

BAICAN, GAVRIL — inginer. N. 15 octombrie 1942, Bobota. Viaþa ºi activitatea: este absolvent al Institutului de Mine din Petroºani. Este doctor în ºtiinþe tehnice. În perioada 19661974 a fost inginer ºef, apoi director la Exploatarea Minierã Voievozi (1974-1978), inginer principal la C.M. Oltenia (19781979), director adjunct la E.M. Jilþ (19791984), director la J.M. Dragoteºti (19841990), inginer ºef la C.M. Rovinari (19901991), director general S.M. Rovinari (1991-1994), director general R.A.I. Oltenia (1994-1997), director general C.N.L. Oltenia din 1997, membru în Comisia de dialog social la nivelul Consiliului Judeþean Gorj, preºedintele Asociaþiei Patronale din Minerit Bucureºti. Premii: medalia 17th World Mining Congres Mexico. Opera: Influenþa metodelor moderne de exploatare asupra cheltuielilor materiale la Exploatarea Minierã Voievozi (Oradea, 1973), The Coal Quality from Romania — Symposium on Suatainable Development of Open cast Coal Mining Regions, 1995, Some aspects regarding the Romanian open pit lignit mining impact on soil (Atena, 2000), Influenþa lucrãrilor de asecare asupra resurselor de apã ºi a hidrodinamicii acestora (Universitatea Brâncuºi, Tg. Jiu, 2000).

BAJUSZ ISTVÁN — muzeograf, cercetãtor ºtiinþific. N. 17 martie 1954, Turda. Viaþa ºi activitatea: absolvent al Facultãþii de Istorie ºi Filozofie, din cadrul Universitãþii Babeº-Bolyai din Cluj-Napoca (1978), specializare în arheologie. Doctor în istorie (2000). Muzeograf, muzeograf principal, cercetãtor ºtiinþific la Muzeul Judeþean de Istorie ºi Artã din Zalãu (1978-1995), din 1995 lector la Universitatea Babeº-Bolyai din Cluj-Napoca, Facultatea de Istorie ºi Filozofie, secþia istorie, Catedra de Istorie Anticã ºi Arheologie, unde predã: Istoria anticã universalã, Istoria artei antice, Arheologie, Cursuri speciale de arheologie, Artã decorativã, Muzeologie. A rãmas în continuare colaborator al Muzeului Judeþean de Istorie ºi Artã din Zalãu. Domeniul de activitate: arheologia epocii romane, cu privire specialã la Porolissum; artã decorativã medievalã ºi modernã, cu privire specialã la Sãlaj. Premii: Medalia Meritul Cultural (pentru cercetare) de la Preşedinţia României (2004); Premiul Schönvisner (pentru ocrotirea patrimoniului arheologic şi activitatea didactică de specialitate) de la Ministerul Moştenirii Culturale din Ungaria (2006); Premiul Petri Mór (pentru cercetarea istoriei Sălajului) de la Societatea Muzeului Ardelean, filiala Zalău (2006); Premiul Opera omnia (pentru promovarea culturii sălăjene) din partea Societăţii Pro Zilah (2007); Diplomã Mikó Imre (pentru activitatea depusă în cadrul societăţii) din partea Societăţii Muzeului Ardelean (2008);Medalia comemorativă Mikó Imre (pentru activitatea depusă în cadrul societăţii) din partea Societăţii Muzeului Ardelean (2009), Diplomă de Excelenţă (pentru inventarierea şi valorificarea patrimoniului mobil zonal) din partea Ministerului Culturii şi Patrimoniului

23

Naţional şi Direcţiei Judeţene pentru Cultură şi Patrimoniul Naţional Sălaj (2010). Membru al Societãþii de Studii Clasice din România, al Institutului de Studii Clasice Cluj-Napoca, preºedintele filialei Zalãu a Societãþii Muzeului Ardelean, director al Societãþii de Arheologie Pósta Béla (Cluj-Napoca), secretar al filialei Zalãu a Societãþii Maghiare de Culturã din Transilvania, membru extern al Corporaþiei Doctorilor din cadrul Academiei Maghiare. Este fondator (2006) şi coordonator al anuarului de arheologie şi istoria artei: Dolgozatok az Erdélyi Múzeum Érem-és Régiségtárából, serie nouă. Colaboreazã la revistele: Acta Musei Porolissensis, Materiale ºi cercetãri arheologice, Acta Musei Napocensis, Mûvelõdés, Hepehupa, Gyopár, Cronica cercetãrilor arheologice. Opera: note de curs: Bevezetés az ókori görög történelembe (Introducere în istoria antică universală), (Cluj-Napoca, Universitatea Babeº-Bolyai, Centrul pentru învãþãmânt la distanþã, 2000, 2002), Bevezetés a régészetbe (Introducere în arheologie), (Cluj-Napoca, Universitatea Babeº-Bolyai, Centrul pentru învãþãmânt la distanþã, 2000), Bevezetés az õskorba (Introducere în preistorie), (ClujNapoca, Universitatea Babeº-Bolyai, Centrul pentru învãþãmânt la distanþã, 2000). Coautor: Castrul roman de la Romita — Certiae. Das Römergrenzkastell von Romita — Certiae (Zalãu, Ed. Porolissum, 1997). Volume colective: A Zürichi Magyar Történelmi Egyesület Elsõ Övezeti Történésztalálkozó Elõadásai és Iratai (red. Csihák György, Budapest-Zürich, Ed. Magyar Történelmi Iskola, 1994), 17th International Congress of Roman Frontier Studies, Zalău 1-9 septembrie 1997, Lectures summaries (Zalãu, 1997), Porolissum. Ausschnitte aus dem Leben einer dakisch-römischen Grenzsiedlung aus dem Nordwesten der Provinz Dacia Porolissensis (Amsterdam, Ed. Adolf M. Hakkert, 1998), Civilizaþia romanã în Dacia (red. Mihai Bărbulescu, Cluj-Napoca, 1997), Napoca. 1880 de ani de la începutul vieþii urbane (Cluj-Napoca, 1998), Szilágysági magyarok (Maghiarii din Sãlaj), (Bucureºti, Cluj-Napoca, Ed. Kriterion, 1999), Studia archaeologica et historica Nicolao Gudea dicata (Zalãu, Ed. Porolissum, 2001), Örménymagyarok, akik hatottak, alkottak,

gyarapítottak, hogy a haza fényre derüljön s kincses legyen, Kolozsvár-Szamosújvár, 2001 szept. 14-16, IV. jubileumi konferencia (Budapesta, 2002), A Csíki-medence településtörténete a neolitikumtól a XVII. század végéig a régészeti adatok tükrében (Aºezãrile din depresiunea Ciucului din neolitic pânã în secolul al XVII-lea în lumina datelor arheologice), (Cluj-Napoca, Ed. Scientia, 2004), Mindennapi élet a római Dáciában (Viaþa de toate zilele în Dacia romanã), (redactor, Cluj-Napoca, Ed. Scientia, 2004), Orbis antiquus. Studia in honorem Ioannis Pisonis (Cluj-Napoca, Ed. NereaMia Napocae Press, 2004), Örökségünk védelmében. Egyháztörténeti értékek gondozása a Királyhágómelléki Református Egyházkerületben (Oradea, 2004), Atlasul localităŝilor judeŝului Sălaj (colaborator, Cluj-Napoca, Ed. Suncart, 2004), Téglás István jegyzetei. I. Régészeti feljegyzések (Însemnările lui Téglás István. I. Notiţe arheologice), (redactor, Cluj-Napoca, Ed. Scientia, 2005), Limes XIX. Proceedings of the 19th International Congress of Roman Frontier Studies, Pécs, Hungary, September 2003 (Pécs, 2005), Coins from Roman sites and collections of Roman coins from Romania. Vol. II. Porolissum (Cluj-Napoca, Ed. Mega, 2006), Fontes historiae. Studia in Honorem Demetrii Protase (Bistriţa, Cluj-Napoca, Ed. Accent, 2006). Împreună cu Demeter Éva a publicat volumul Téglás István. Dél-Erdélyi hímes tojások (Târgu Mureş, Ed. Mentor, 2006).

BALAJTI KÁROLY LÁSZLÓ — grafician, proiectant. N. 23 ianuarie 1948, Oradea. Viaþa ºi activitatea: absolvent al ªcolii Tehnice pentru Personal Tehnic din Oradea, secþia de sistematizare ºi arhitecturã (1969).

24

Din 1969 a lucrat 30 de ani ca tehnician proiectant la Atelierul Judeþean de Proiectare din Zalãu, ca proiectant la diverse proiecte de locuinþe pentru oraºele ºi comunele judeþului Sãlaj (1971-1982). Din 1983 a fost ºef de proiect pentru diferite obiective socialculturale: grãdiniþa din cartierul Simion Bãrnuþiu Zalãu, Casa Copilului din Cehu Silvaniei etc. În perioada 1989-1991 a proiectat reamenajarea staþiunilor balneoclimaterice Boghiº, comuna Nuºfalãu ºi Bizuºa, comuna Ileanda. A elaborat proiecte de execuþie pentru: sediul Formaþiei de Pompieri din Jibou (1993), sediul Sucursalei Bãncii Comerciale din Zalãu (1993-1994), clãdirea centralei telefonice digitale din cartierul Simion Bãrnuþiu (1994-1995). A fost ºef de proiect pentru reamenajarea sediului Filialei B.C.R. Jibou (1996), a clãdirii Birouri funcþionale ºi microateliere Comat — Sãlaj, Zalãu (1997), ºef de proiect ºi proiectant la Locuinþe de serviciu pentru Centrul de Cercetãri Biologice — Sãlaj, Jibou (Grãdina Botanicã, 1998). Din 1999 este proiectant liber profesionist. Între anii 2001-2004 a elaborat proiectele de extindere pentru: S.C. Nazareth Impex Prodcom S.R.L., Farmacia Gallenus, Benzinãrii S.C. Inserco S.R.L. Zalãu. A urmat cursurile ªcolii Populare de Artã din Zalãu, secþia de picturã (1974-1977). A debutat la expoziþia colectivã (1973), deschisã la Atelierul Judeþean de Proiectare Sãlaj. Membru fondator ºi preºedinte al Asociaþiei Artiºtilor Plastici Amatori din judeþul Sãlaj (1977-1987), conducãtorul Cercului de Artã Plasticã de pe lângã Casa de Culturã a Sindicatelor. Membru al Asociaþiei Ex-Libris din România (1995), al Asociaþiei Internaþionale de Ex-Libris (1998), al Cercului de Bibliofilie ºi Ex-Libris — Zalãu, Filiala Asociaþiei de Ex-Libris Oradea (2001). Are peste 100 de lucrãri premiate. Colaboreazã la ziarele ºi revistele: Nãzuinþa (Zalãu), Ex-Libris (Oradea), Luceafãrul la Floreºti, Szilágysági Vidéki Napló, Silvania, Hepehupa, Árkád. Participã la taberele de creaþie de la Nãvodari (1977), Slãnic Prahova (1987), Topliþa (judeþul Harghita, 1988). Opera: Expoziþii personale: Bucureºti (1977), Oradea (1979, 1982, 1988, 2001, 2005), Zalãu (1979, 1985, 1988, 2001,

2005), Soroksár (2008). A participat la expoziþii de grup din þarã: la Atelierul de Proiectare Judeþeanã Sãlaj (Zalãu, 1973), Bucureºti (1974, 1976, 1979), Zalãu (1974), Cromatica Sãlãjeanã din Zalãu (1975), Casa de Culturã a Tineretului ºi la Casa Orãºeneascã de Culturã din Zalãu (1977), Casa de Culturã Petõfi Sándor din Bucureºti (1977); expoziþie de graficã ºi gravuri colorate la ªimleu Silvaniei (1978), Muzeul de Istorie ºi Artã Zalãu ºi la Casa de Culturã a Sindicatelor din Zalãu (1979), Salonul de Iarnã al Artiºtilor Plastici Sãlãjeni (19811985); la expoziþiile concurs de Ex-Libris din Oradea (1986, 1988), expoziþia de graficã micã Eminescu în Ex-Libris din Oradea; expoziþie la Floreºti (judeþul Gorj), expoziþia Creangã în Ex-Libris la Bacãu, expoziþia ExLibris contemporan la Caracal (judeþul Olt), (1989), expoziþie de Ex-Libris Centenar Vasile Alecsandri (1990), expoziþie de ExLibris in memoriam George Bacovia din Oradea (1991), expoziþie concurs dedicatã poetului Tristan Tzara din Bacãu ºi concursul internaþional de Ex-Libris Personaje eminesciene din Oradea (1996), concursul de Ex-Libris Mari gânditori brãileni organizat la Biblioteca Judeþeanã Brãila (1997), concursul internaþional de Ex-Libris in memoriam Ioan Slavici la Muzeul de Artã Arad (1998), expoziþie internaþionalã 2000 Anul Eminescu din Cluj-Napoca, expoziþie de Ex-Libris Mihai Eminescu din Botoºani (2003), Expoziþie — concurs The international mini — print biennal Cluj — 2003 ºi concurs naþional de Ex-Libris ªtefan cel Mare ºi Sfânt — 500 din Bacãu (2004). Expoziþii colective din strãinãtate: expoziþia celor ºase sãlãjeni la Galeria Vízivárosi din Budapesta (1991), Man of the new millenium — Melo Centro Gallarate (Italia, 1999), Millenium of Boston — 2000 — General them for the FISAE Congress (S.U.A., 2000), expoziþia din Novi Beograd (Iugoslavia, 2000), Jubileu — 2000 din oraºul Pescara (Italia, 2000), expoziþia internaþionalã 4. Trienále Ex-Libris (Bratislava, 2004), Concursul Internaþional de Ex-Libris — Anul Mondial George Enescu (2005), Concursul Internaþional de Ex-Libris (ªanghai — China, 2006), (locul

25

8), Concursul Internaþional de Ex-Libris George Apostu-20 (Bacãu, 2006), Concursul Internaþional de Ex-Libris (Zacatecas — Mexic, 2007), Concursul Internaþional de Ex-Libris Constantin Brâncuºi (Bacãu, 2007), Concursul Internaþional de Ex-Libris Bacãu 600 (Bacãu, 2008), Concursul Internaþional de Ex-Libris Eugen Ionesco (2009), Concursul Internaþional de Ex-Libris Tudor Arghezi — 130 (2010).

posturile de radio ºi au fost imprimate pe discuri. BALÁZS MÁRTON — etnograf. N. 22 septembrie 1867, ªimleu Silvaniei — m. 25 iulie 1948, Sfântu Gheorghe. Viaþa ºi activitatea: în perioada 1893-1915 a fost învãþãtor, apoi director la ºcoala civilã din Târgu Secuiesc. În perioada 1894-1905 a cules creaþii ºi obiceiuri populare din zona oraºului Târgu Secuiesc, cu ajutorul elevilor ºi profesorilor. A realizat o colecþie etnograficã de 6000 de piese, care a fost donatã muzeelor din Târgu Secuiesc ºi din Sfântu Gheorghe. Din anul 1937 a activat la Sfântu Gheorghe. A colaborat la periodicele Ethnographia (Budapesta), Székely Nemzeti Múzeum Értesítõje. Opera: Adatok Háromszék vármegye néprajzához (Date etnografice referitoare la judeþul Trei Scaune), (Sfântu Gheorghe, 1942). Volum colectiv: A magyar nép mûvészete (Arta poporului maghiar), (vol. II, redactor Malonyai Dezsõ, Budapesta, 1909).

BALÁZS ÁRPÁD — compozitor, jurist. N. 16 noiembrie 1874, Cluj — m. 23 martie 1941, Budapesta. Viaþa ºi activitatea: a absolvit Conservatorul din Cluj — secþia de vioarã ºi Facultatea de Drept din Cluj (1896). A lucrat ca jurist la Sedria Orfanalã din Zalãu (1896-1919). A fost profesor la Colegiul Wesselényi din Zalãu, dirijorul orchestrei de la Colegiul Wesselényi (1898-1904). În anul 1919 s-a mutat la Budapesta. A lucrat în cadrul poliþiei din Budapesta (1924-1927), în 1927 s-a pensionat. Cu primul sãu cântec Gyere velem akáclombos falumba (1902) a devenit cunoscut pe plan naþional, iar primul volum cu cântece a apãrut în 1905. A fost membru al Asociaþiei Literare din Transilvania ºi al Asociaþiei Petõfi. Majoritatea melodiilor sale le-a compus în Sãlaj. În 1920 a avut primul concert la Budapesta. A colaborat la ziarul Szilágyság, a fost redactorul ziarului Magyar Rádió Újság. În 1934 a compus fondul muzical pentru piesa de teatru a lui Garamszegi S.: Matyószerelem. Opera: Balázs Árpád nótáskönyve (Melodiile lui Balázs Árpád), (1910), Fráter (1910), Dóczy nótáskönyv (1910), Rozmaring (1941). Volum colectiv: Két eredeti magyar dal (1902). S-au tipãrit peste 300 de piese în ºapte caiete. Piesele sale au fost difuzate la

BALÁZS ZOLTÁN — poet. N. 12 ianuarie 1950, Nuºfalãu. Viaþa ºi activitatea: a absolvit Liceul Agroindustrial din Timiºoara, obþinând diplomã de maistru mecanic (1981). Din 1967 a lucrat ca mecanic utilaje-excavatorist, din 1981 maistru mecanic la Oficiul de Îmbunãtãþiri Funciare, de la 1 noiembrie 1990 viceprimar, apoi primarul comunei Nuºfalãu (15 aprilie 1991-iunie 2000). Din 2000 pânã în 2007 a lucrat ca ºef de secþie, ºef de atelier la Societatea Naþionalã de Îmbunãtãþiri Funciare, în 2007 a fost pensionat de boalã. În perioada 1991-2000 a participat la mai multe cursuri de perfecþionare la Cluj, Bucureºti ºi în

26

strãinãtate. Primele versuri le-a scris în clasa a VIII-a. Colaborãri: Szilágyság, Szilágysági Vidéki Napló, Árkád. Opera: Szülõhazám. Versek (Locul meu de baºtinã. Poezii), (Zalãu, Ed. Asante, 2009). În pregãtire are un volum care cuprinde mult umor ºi evenimente hazlii din viaþa autorului (prozã ºi versuri).

Opera: A kolozsvári Farkas utcai templom — múlt és jelen (Biserica de pe strada M. Kogãlniceanu din Cluj — trecut ºi prezent), (album în 6 limbi, Cluj-Napoca, 1999), A kolozsvári Farkas utcai templom (Biserica de pe strada M. Kogãlniceanu din Cluj), (album în 3 limbi, Cluj-Napoca, 1999). Volume colective: Héber-magyar szójegyzék (Vocabular ebraic-maghiar), (Cluj-Napoca, 1983), Bibliai fogalmi szókönyv (Dicþionar de noþiuni biblice), (Cluj-Napoca, 1992), Akik jó bizonyságot nyertek (Cluj-Napoca, 1996).

BALOGH BÉLA — preot. N. 4 aprilie 1955, Zalãu. Viaþa ºi activitatea: a studiat la Institutul Teologic Protestant din Cluj-Napoca (19761978, 1979-1980), la Facultatea Teologicã Lutheranã din Sibiu (1978-1979), studiu postgradual la aceeaºi facultate (1980-1981). Doctorand la Institutul Teologic Protestant din Cluj-Napoca. Între anii 1970-1975 s-a specializat în domeniul tipãririi ºi culesului, a lucrat la tipografia din Oradea. Preot în comuna Semlac (1981-1989), secretar ºef (1989-1993), apoi bibliotecar ºef (19931994) la Institutul Teologic Protestant din Cluj-Napoca (1990-1994), preot paroh la Parohia Reformatã Cluj — Centru (din 1994). A participat la organizarea Colegiului Reformat ºi a Facultãþii Pedagogice Reformate din Cluj. Membru al Societãþii Muzeului Ardelean, al Uniunii Internaþionale a Poimenicilor din Düsseldorf (SIPPC), secretar (2006-2009), din 2009 consilier al Asociaþiei Prietenia Ecumenicã din România. A întemeiat epistola parohialã — în serie nouã Gyülekezeti levél. Colaboreazã la revistele confesionale Református Szemle, Igehirdetõ (Cluj-Napoca) scriind peste 150 de articole ºi studii, predici ºi recenzii, pamflete ºi glose — unele fiind accesibile pe internet. Participã la organizarea unor conferinþe internaþionale organizate la Cluj-Napoca.

BALOGH DEZSÕ — învãþãtor, folclorist. N. 2 octombrie 1912, Rugãneºti, judeþul Harghita — m. 4 octombrie 1975, Târgu Mureº. Viaþa ºi activitatea: a absolvit Liceul Pedagogic din Cristuru Secuiesc. A fost învãþãtor, dirijor la Pericei, Cãpleni, Iliºua, apoi la Sãrmãºag. A fost profesor, director de ºcoalã la Sãrmãºag. A cules cântece populare maghiare din judeþul Sãlaj, cu precãdere din localitãþile în care ºi-a desfãºurat activitatea de dascãl, dirijor de coruri bisericeºti ºi ºcolare. A activat ca organist la biserica reformatã din Pericei (pânã în anul 1947). A fost membru al Asociaþiei Corurilor Maghiare din Transilvania. Opera: Szilágysági népdalcsokor (Cântece populare din Sãlaj), (Zalãu, Centrul de Îndrumare ºi Creaþie Popularã Sãlaj, 1974).

27

(Stomatologie), (Budapesta, 1950, 1952, 1958, 1964), Fogeltávolítás (Budapesta, 1957). Volume colective: Szájsebészet (Chirurgia cavitãþii bucale), (Budapesta, 1956, 1962), A fog-és szájbetegségek megelõzése (1965). A ajutat la editarea volumelor de studii la clinica unde a lucrat. A fost coautor al mai multor lucrãri. A publicat 175 de comunicãri ºtiinþifice. BALOGH KÁROLY — medic stomatolog. N. 13 februarie 1895, Þeghea (azi în judeþul Satu Mare) — m. 4 mai 1973, Budapesta. Viaþa ºi activitatea: absolvent al Liceului Wesselényi din Zalãu (1912), s-a înscris la Facultatea de ªtiinþe din Budapesta, secþia de medicinã (1912). În timpul Primului Rãzboi Mondial a lucrat ca medic militar (doi ani ºi jumãtate), ca epidemiolog în Albania (o jumãtate de an). A obþinut diploma de medic în anul 1920. A lucrat la Institutul de Medicinã Legalã nr. 1 din Budapesta ca medic stagiar, apoi la Clinica Stomatologicã, parcurgând aproape toate treptele ierarhice universitare (1921-1935), obþinând certificatul de profesor cu liberã practicã (1933). A lucrat ca medic la cabinetul sãu particular (1935-1940), apoi ca medic primar la secþia stomatologie de la Spitalul Szent István din Budapesta (19401944), apoi ca ºef de catedrã la Clinica Stomatologicã (1944-1946). Timp de 3 ani a organizat cursuri de stomatologie pentru medicii generaliºti din mediul rural. A fost decanul Facultãþii de Medicinã din Budapesta (în anul universitar 1946-1947), apoi decanul Facultãþii de Stomatologie (1955-1964). A fost membru fondator al Colegiului Páriz din Pápa (Ungaria). Premii: Medalii de argint ºi de bronz pentru serviciile sale ca medic militar, Medalia de aur a Republicii, Ordinul Muncii — medalia de aur, Premiul Árkövy. A fost membru al Ordinului Vitézi Rend (din 1942) ºi al Academiei Leopoldina din Halle. Opera: A stomatológia tankönyve (Manual de stomatologie), (Budapesta, 1948), Fogászat

BANCEA, GHEORGHE — profesor. N. 4 decembrie 1969, Cehu Silvaniei. Viaþa ºi activitatea: este absolvent al Facultãþii de Istorie, Universitatea Creºtinã Dimitrie Cantemir Bucureºti (1997). În perioada 1999-2001 a urmat cursurile ªcolii Academice Postuniversitare, specialitatea informaticã aplicatã ºi programare la Universitatea Tehnicã Cluj-Napoca. A fost electromecanic la Direcþia de Telecomunicaþii Sãlaj (1990-1998). Din 1998 este profesor de istorie la ªcoala Gimnazialã Vasile Goldiº, iar din anul 2000 este consilier educativ la ªcoala Vasile Goldiº. Este membru în Adunarea Generalã a Asociaþiei Profesorilor de Istorie din România (2006). Colaborãri: Alma Mater Porolissensis, Arc peste timp. Opera: volume colective: Istoria Românilor — capacitate 2002. 15 sinteze ºi 10 teste de evaluare (Cluj-Napoca, Ed. Sedan, 2001), Istoria românilor, clasa a VIII-a. Testarea naþionalã (Zalãu, Ed. Silvania, 2005). BÁNFFY GYÖRGY — baron, politician, compozitor, scriitor. N. 31 august 1853, Cluj (dupã alþii Nuºfalãu sau ªimleu Silvaniei) — m. 31 martie 1889, Viena. Viaþa ºi activitatea: a urmat studiile la ªimleu, apoi la Budapesta. În perioada

28

1881-1889 a fost deputat de ªimleu Silvaniei. A compus operete, piese populare, comedii. A avut ºi preocupãri în domeniul sportului ºi al literaturii. În 1889 a fost ales preºedintele Asociaþiei Literare din Cluj. În ianuarie 2009 la Nuºfalãu s-a înfiinþat Asociaþia Culturalã Báró Bánffy György. Opera: autorul operetelor: Gólyakirály (pe versurile baronului Kemény Endre; reprezentatã la Cluj, 1881), A fekete hajó (Vaporul negru), (pe versurile lui Rákosi Jenõ, reprezentatã la Budapesta, Népszínház, 1883). Piesa popularã A gulyás (pe versurile lui Kazaliczky Antal) a fost reprezentatã la Cluj în 1882. Comedia Kristóf tér 78-ik szám a fost reprezentatã la Teatrul Naþional în anul 1886. Piesele sale muzicale au fost popularizate de Pálmay Ilka. Ca pianist a participat la concerte caritabile.

BARA, ªTEFAN — profesor. N. 21 aprilie 1962, Fildu de Sus. Viaþa ºi activitatea: absolvent al Universitãþii Lucian Blaga, Facultatea de ªtiinþeSociologie-Etnologie (2004). În perioada 1990-1992 a fost primar în localitatea Fildu de Jos, iar din 1992 este profesor la cercul de Artã popularã al Clubului Copiilor din Huedin. A participat la manifestãri culturale naþionale ºi internaþionale primind numeroase premii. Opera: coautor: Fildurile, istorie, frumuseþe ºi artã popularã (Zalãu, Ed. Caiete Silvane, 2007).

BARBULOVICI, ALIMPIU — vicar. N. 6 august 1834, Chilioara — m. 10 decembrie 1914, Bocºa. Viaþa ºi activitatea: urmeazã cursurile ºcolii normale ºi gimnaziale la ªimleu. La 1 septembrie 1850 este înscris în clasa a VII-a la Gimnaziul Piarist din Cluj, iar la 14 septembrie 1852 este trimis, de Alex. ªterca ªuluþiu pentru completarea studiilor gimnaziale, la Târnavia (în Cehoslovacia). Dupã terminarea gimnaziului este trimis de acelaºi ªterca ªuluþiu la Seminarul Central de la Budapesta pentru a studia teologia. În 1858 se întoarce de la Budapesta ºi este numit oficiant în Cancelaria Diecezanã de la Gherla, cu perspective de a ajunge profesor de teologie. Nu acceptã însã cariera didacticã ºi în vara anului 1859 este numit preot în comuna Borºa din judeþul Cluj. Barbulovici a fãcut parte din pãtura preoþimii fãrã avere, fãcându-se exponentul aspiraþiilor poporului din rândul cãruia s-a ridicat. Sprijinã dezvoltarea învãþãmântului în general, militând pentru pãstrarea caracterului confesional al ºcolilor. În aceastã perioadã este membru în senatul scolastic din comitatul Dãbâca, având o atitudine demnã în ceea ce priveºte pãstrarea limbii ºi a tradiþiilor româneºti. A fost receptiv faþã de problemele ºi frãmântãrile naþional-politice ale vremii, manifestând un interes deosebit faþã de acestea, dar ºi faþã de problemele culturale, de limbã etc. În anul 1861 a fost invitat la Congresul Naþional al Astrei de la Sibiu la care, însã, nu se ºtie dacã a participat. În 1871 a fost ales preºedintele Despãrþãmântului Astrei din Sãlaj. În calitate de preºedinte a organizat douã adunãri generale la ªimleu: prima în 6 august 1878, iar a doua în 6 august 1908. La 6 septembrie 1873 episcopul de Gherla îl

29

numeºte pe A. Barbulovici vicar al Silvaniei, paroh al ªimleului, protopop de Crasna ºi Valcãu. La 15 mai 1874 a fost ales ºi preºedinte al Reuniunii Învãþãtorilor Români Sãlãjeni. Din 1881 a fost membru fondator ºi membru de încredere al Reuniunii Femeilor Române Sãlãjene, din 1888 a fost membru fondator ºi primul preºedinte al Institutului de Credit ºi Economii Silvana, membru pe viaþã al Societãþii pentru crearea unui fond de teatru românesc. Pe parcursul întregii activitãþi culturale, A. Barbulovici a promovat interesele naþionale, ridicarea nivelului cultural ºi economic al maselor, a sprijinit acþiunea de alfabetizare a românilor din Sãlaj, a pus bazele unor ºcoli noi, a militat pentru pãstrarea limbii române în ºcoli ºi bisericã. A fost în fruntea memorandiºtilor din 1892, iar la procesul acestora din 1894 a condus preoþimea înaintea fruntaºilor Partidului Naþional Român. În ianuarie 1914, Alimpiu Barbulovici se retrage la Bocºa, unde se stinge din viaþã la 10 decembrie acelaºi an.

îndrumat ştiinţific aproape 40 de lucrări de licenţă şi dizertaţie. Este membru al următoarelor societăţi ştiinţifice: Societatea Română de Fizică, Uniunea Balcanică de Fizică, Societatea Română de Materiale Magnetice, Societatea Europeană de Fizică, Societatea Europeană de Rezonanţă Magnetică AMPERE, Societatea Internaţională de Rezonanţă Magnetică ISMAR. A participat deasemenea cu un număr însemnat de ore la realizarea a peste 15 contracte de cercetare cu unităţi de cercetare şi producţie din ţară şi cu Ministerul Educaţiei Naţionale (CNCSU). Colaborări: Journal of Magnetism and Magnetic Materials, Sudii şi cercetări de fizică, Romanian Journal of Physics. Opera: a publicat aproximativ 80 de lucrări ştiinţifice şi 10 didactice (manuale şi cursuri). Lucrări didactice: Mecanica şi rezistenŝa materialelor (Cluj-Napoca, Litografia Univ. Babeş-Bolyai, 1983), Fizica stării lichide (Cluj-Napoca, Litografia Univ. Babeş-Bolyai, 1989), Dielectrici şi feroelectrici (ClujNapoca, Litografia Univ. Babeş-Bolyai, 2003), Biomecanica (Cluj-Napoca, Presa Universitară Clujeană, 2010); coautor: Culegere de probleme de electricitate şi magnetism (Bucureşti, Ed. Didactică şi Pedagogică, 1974), Fizica – mecanică pentru perfecŝionarea profesorilor (Bucureşti, Ed. Didactică şi Pedagogică, 1983), Ceramici feroelectrice şi supraconductoare (Iaşi, Ed. BIT, 1999). BARRA GYÖRGY — pedagog. N. 26 martie 1902, Zalãu — m. 31 octombrie 1970, Budapesta. Viaþa ºi activitatea: a absolvit Facultatea de Matematicã-Fizicã din Budapesta (1925). A fost profesor la gimnaziul din Debreþin (din 1937), s-a ocupat de modernizarea predãrii matematicii. Consilier al Ministrului Educaþiei ºi Cultelor (1945-1949), apoi profesor, inspector de specialitate la Budapesta. A instituit organizarea centrelor de psihologie pentru copii în ºcoli ºi a efectuat periodic analiza aptitudinilor copiilor. A colaborat la revista Köznevelés, Anuarul revistei Köznevelés (Budapesta, 1948). Opera: A mennyiségtan tanítása (Predarea matematicii), (Debrecen, 1943).

BARBUR, IOAN — profesor. N. 18 mai 1939, Someş Odorhei. Viaŝa şi activitatea: este absolvent al Universităţii Babeş-Bolyai (1957-1962), Facultatea de Chimie, secţia fizică-chimie, Diplomat universitar. A obţinut doctoratul în anul 1972 cu teza: Efecte de iradiere în unii compuşi feroelectrici. În perioada 1962-1967, a fost preparator la Facultatea de Fizică, Universitatea Babeş-Bolyai, apoi asistent (19671970), lector (1970-1990), conferenţiar (19901992), profesor (1992-2004), iar din 2004 prezent, Facultatea de Fizică, Univ. BabeşBolyai, cercetător ştiinţific II (1/2 normă). A participat la numeroase congrese şi simpozioane ştiinţifice naţionale şi internaţionale şi a

30

BARTA NAGY ILONA — artist plastic, grafician. N. 24 iunie 1958, Cluj. Viaþa ºi activitatea: absolventã a Academiei de Arte Vizuale Ion Andreescu din Cluj, secþia graficã (1982). A fost profesoarã la Liceul Teoretic Ion Minulescu din Slatina. A debutat ca grafician la revistele Napsugár ºi Szivárvány, editate la Cluj. La aceastã redacþie a lucrat în perioada 1982-1994. A lucrat la Clubul Copiilor din Zalãu ca ºi conducãtor al cercurilor de graficã ºi ceramicã (1984-1990), obþinând premii la diferite concursuri ºi expoziþii. Din 1993 este profesoarã la Liceul Pedagogic Gheorghe ªincai din Zalãu, predând ºi la clasele cu profil de arte plastice. În anul 2002 s-a mutat la Szolnok (Ungaria). A colaborat la revistele: Napsugár, Szivárvány. Membrã a Cercului de Bibliofilie ºi Ex-Libris — Zalãu, aparþinând Filialei Asociaþiei de ExLibris Oradea (2001). Opera: Expoziþii de grup: Slatina (1983), Craiova (1983), expoziþii judeþene (din 1984), Debreþin (1992), Szentendre (1993), Polgár (1992), Budapesta (1994), Cluj (1981, 1982, 1998, 2000, 2001, 2004), Bucureºti (1994, 2002), Jibou (1998, 2000), Ip (1999 — 2001), Zãuan (1999), ªimleu Silvaniei (1999, 2000, 2003), Covasna (2001), Zalãu — anual, începând cu anul 1996. Autoare de coperþi ºi ilustraþii pentru volumele: Korunk füzetek (Cluj-Napoca, Ed. Korunk, 1982-1983), Apró cseppekbõl lesz a zápor (Ed. Dacia); Ráduly János: Villám Palkó (Bucureºti, Ed. Ion Creangã, 1985); Bálint Tibor: Marci kalandjai (Bucureºti, Ed. Ion Creangã, 1990); Méhes György: Családom rémtettei (Bucureºti, Ed. Ion Creangã, 1991); Benedek Elek: A tûzmadár (Deva, Ed. Corvin, 1997). Sunt importante ilustraþiile sale la poeziile lui Király László, sculpturile în lemn Évszakok, seria de gravuri în cupru Gonosz játékok. Numeroase picturi ºi lucrãri de graficã se aflã în colecþii particulare în România, Suedia, Polonia, Ungaria.

BÃCUEÞ-CRIªAN, AVRAM-DAN — arheolog. N. 15 decembrie 1972, Chiºineu Criº, judeþul Arad. Viaþa ºi activitatea: este absolvent al Facultãþii de ªtiinþe, profilul istorie, specializarea istorie-arheologie din cadrul Universitãþii 1 Decembrie 1918 din Alba Iulia (1991-1996). Din anul 1997 lucreazã la Muzeul Judeþean de Istorie ºi Artã Zalãu, este cercetãtor ºtiinþific (1999), iar din anul 2001, cercetãtor ºtiinþific III în cadrul aceleiaºi instituþii. A obþinut doctoratul la Universitatea Babeº-Bolyai din ClujNapoca, titlul tezei de doctorat: Contribuþii arheologice privind Nord-Vestul României în secolele VII-XI. Cercetãri în Depresiunea Silvaniei. Cercetãri arheologice importante: Zalãu — B-dul Mihai Viteazul, nr. 104-106 (1997-1998), Popeni Pe Pogor (1999), Cuceu Valea Bochii (1999), Badon La rãstignire (1999), Pericei Keller tag (19992001), ªimleu Silvaniei (1999), Zalãu Palvar/ Poligon (2000-2003), Nuºfalãu Þigoiul lui Benedek (2001), Zalãu Dealul Lupului (2005), Porþ Baraj (2007), Proiectul Autostrada Transilvania (2006-2008), cercetãri arheologice pe traseul ºoselei ocolitoare a oraºului Zalãu etc. În perioada 2004-2006 a fost colaborator în cadrul proiectului internaþional Habitat antic în Valea Tisei Superioare Nyíregyháza. Muzeul Józsa András, Ungaria. Colaborãri: a publicat peste 70 de studii, articole, rapoarte de sãpãturi în publicaþii din þarã ºi strãinãtate. Opera: Aºezãrile neoliticului timpuriu de la Popeni — Pe Pogor ºi Cuceu — Valea Bochii (jud. Sãlaj), (Zalãu, Ed. Limes, Ed. Lekton, 2006), ªimleu Silvaniei — monografie arheologicã. (Vol. I) Istoricul

31

cercetãrilor (Cluj-Napoca, Ed. Mega, 2006), Aºezãrile din secolele VII-IX de pe cursul superior ºi mijlociu al râurilor Barcãu ºi Crasna (Cluj-Napoca, Ed. Mega, Zalãu, Ed. Porolissum, 2007), Cercetãrile arheologice preventive de la Bobota Pe Vale/ Iertaº judeþul Sãlaj (Cluj-Napoca, 2010). Volume colective: Cercetãri arheologice pe teritoriul oraºului Zalãu. Descoperirile neo-eneolitice ºi medievale timpurii (Zalãu, Ed. Porolissum, 2003), Cercetãri arheologice preventive pe traseul ºoselei ocolitoare a municipiului Zalãu (Cluj-Napoca, 2009). Este în curs de apariþie Aºezarea medievalã timpurie de la Porþ La baraj (judeþul Sãlaj). Volume editate: Identitãþi culturale locale ºi regionale în contextul european. Studii de arheologie ºi antropologie istoricã ºi este în curs de apariþie volumul: In memoriam Alexandri V. Matei.

Zalãu Dealul Lupului (2005), Proiectul Autostrada (2006-2007), Proiect ªoseaua ocolitoare a municipiului Zalãu (2008-2009) etc. A colaborat în cadrul proiectului Habitat antic în Valea Tisei Superioare Nyíregyháza. Muzeul Józsa András, Ungaria. Colaborãri: a publicat articole, studii ºi rapoarte de sãpãturi arheologice în revistele de specialitate din þarã ºi strãinãtate. Opera: Neoliticul ºi eneoliticul timpuriu în Depresiunea ªimleu, Bibliotheca Brvkenthal XIII (Sibiu, Ed. ALTIP, 2008), Cultura Starcevo-Criº din Depresiunea ªimleului (Cluj-Napoca, Ed. Mega, 2008). Volume colective: Cercetãri arheologice pe teritoriul oraºului Zalãu. Descoperirile neo-eneolitice ºi medievale timpurii (sec. VII-XI), (Zalãu, Ed. Porolissum, 2003), ªimleu Silvaniei — monografie arheologicã. (Vol. I) Istoricul cercetãrilor (Cluj-Napoca, Ed. Mega, 2006), Cercetãri arheologice pe traseul ºoselei ocolitoare a municipiului Zalãu (Cluj-Napoca, Ed. Mega, 2009). Volume editate: Identitãþi culturale locale ºi regionale în contextul european. Studii de arheologie ºi antropologie istoricã ºi este în curs de apariþie volumul: In memoriam Alexandri V. Matei.

BÃCUEÞ-CRIªAN, SANDA-OTILIA — arheolog. N. 24 iulie 1973, Nuºfalãu. Viaþa ºi activitatea: este absolventã a Facultãþii de ªtiinþe, secþia arheologie, a Universitãþii 1 Decembrie 1918 Alba Iulia (1992-1997). Din anul 1997 lucreazã la Muzeul Judeþean de Istorie ºi Artã Zalãu, a fost cercetãtor ºtiinþific (1999-2001), iar în prezent este cercetãtor ºtiinþific III în cadrul aceleiaºi instituþii. A obþinut doctoratul la Universitatea 1 Decembrie Alba Iulia, cu teza Neoliticul ºi Eneoliticul timpuriu în Depresiunea ªimleului. Cercetãri arheologice importante: Giurtelecu ªimleului Coasta lui Damian (1998), Cehei Misig (1998), ªimleu Silvaniei Observator (1999), Halmãºd Biserica nouã (2000), Pericei Keller tag (1999-2001, 2004), Porþ Corãu (2002-2003),

BÃDESCU, IONIÞÃ SCIPIONE — gazetar, poet. N. 15 mai 1847, Rãstolþul Mare, com. Buciumi — m. 4 octombrie 1904, Botoºani. Viaþa ºi activitatea: a urmat cursurile ºcolii gimnaziale la Oradea, unde a activat în cadrul Societãþii de lecturã, apoi cursurile liceale la Beiuº pe care le-a absolvit în 1867. În perioada studiilor de la Blaj a fost numit membru de onoare al Societãþii de lecturã orãdene. Dupã absolvirea liceului a plecat la

32

Pesta unde a rãmas pânã în toamna anului 1868 pentru a-ºi publica un volum de versuri. Întors la Bucureºti, unde ºi-a continuat studiile de filosofie ºi litere, a activat în cadrul societãþii literare Orientul. În acea perioadã l-a cunoscut pe Mihai Eminescu, de care l-a legat o prietenie îndelungatã. Activând împreunã la aceeaºi societate, cei doi primesc sarcina de a culege poezii populare, pe care, o parte, le-a publicat mai târziu în revista Convorbiri literare. În acest scop, Bãdescu a plecat în Maramureº. A fost arestat la Bãrbeºti, iar la 3 noiembrie 1869 a fost închis la Sighet, apoi transferat la Satu Mare pentru a fi înrolat în armatã, dar a fost eliberat la intervenþia unor prieteni. Dupã absolvirea studiilor universitare la Bucureºti, a plecat la Iaºi, unde ºi-a luat ºi licenþa în filosofie ºi litere. Începând cu 3 decembrie 1871 a fost redactor la Curierul de Iaºi. În acelaºi an a participat la Congresul Ziariºtilor de la Bucureºti, reprezentând presa din Moldova. Activitatea sa la Curierul de Iaºi dureazã puþin. În perioada 1871-1873 a redactat Noul curier român din Iaºi care ulterior a fost suspendat. A colaborat pentru o scurtã perioadã de timp la Convorbiri literare. În perioada 1874-1878 a fost la Viena. Revine la Iaºi, apoi pleacã la Bucureºti, unde împreunã cu Eminescu ºi Caragiale, lucreazã la ziarul Timpul. Dupã plecarea de la Timpul, a funcþionat ca profesor ºi director la ªcoala Normalã din Galaþi. În anul 1881 a fost numit revizor ºcolar al judeþelor Neamþ ºi Suceava, unde a funcþionat pânã în luna octombrie a anului 1881, când a fost numit în postul de provizor la internatul liceului din Iaºi. În anul urmãtor a fost numit din nou revizor ºcolar la Botoºani, unde s-a stabilit definitiv. Aici a desfãºurat o activitate ziaristicã deosebitã timp de peste douãzeci de ani, redactând revistele Þarade-Sus (1882-1884) ºi Curierul român (1886-1904). În anul 1901 a fost la Bucureºti, unde suferinþa l-a þinut departe de activitatea de ziarist. A revenit la Botoºani în 1902, unde s-a stins din viaþã la 4 octombrie 1904. A colaborat la: Aurora românã, Familia, Concordia, Românul, Trompeta Carpaþilor, Timpul, Foaia societãþii pentru literatura poporului

român din Bucovina, Convorbiri literare, Curierul român, Amicul familiei. Opera: Poezii (Pesta, 1868), Coroana României (Bucureºti, 1881).

BÃLAN, IOAN GRIGORE — poet. N. 6 ianuarie 1939, ªimiºna. Viaþa ºi activitatea: este absol vent al ªcolii Tehnice Sanitare Medii din Cluj-Napoca. A fost asistent medical la Circumscripþia Sanitarã Almaº, iar în prezent este pensionar. A debutat în anul 1968 la revista Drapelul roºu. A frecventat cenaclul Silvania din Zalãu. Colaborãri: Nãzuinþa, Familia, Luceafãrul, Tribuna, Cetatea culturalã. A avut o bunã colaborare cu studiourile de radio ºi televiziune din Bucureºti, Cluj ºi Timiºoara. Opera: Flori de gând (Cluj-Napoca, Ed. Risoprint, 2004). Prezent în volumele: Arpegii (Zalãu, 1970), Pãmânt strãbun românesc (Zalãu, 1977), Silvania (Zalãu, 1979), Arc peste timp, Iuliu Suciu — Poeþi sãlãjeni ai Cenaclului Silvania (Zalãu, Ed. Silvania, 2008).

BÃLÃNEAN, VIORICA — învãþãtoare. N. 25 mai 1957, Cuceu. Viaþa ºi activitatea: este absolventã a Liceului Pedagogic din Zalãu (1977), iar în prezent este învãþãtoare la ªcoala Gimnazialã Octavian Goga din Jibou. Colaborãri:

33

Graiul Sãlajului, ªcoala Noastrã, Fiþuica. Premii: a obþinut în anul ºcolar 2001-2002 premiul special pentru creaþii, acordat întregului colectiv din partea Radiodifuziunii Române — emisiunea Junior magazin. Opera: Caiet de istorie pentru clasa a IVa (Cluj-Napoca, Ed. Risoprint, 2002).

BÃLIBAN, ANTONIU — preot. N. 31 mai 1867, Cig (azi judeþul Satu Mare) — m. 27 octombrie 1947. Viaþa ºi activitatea: absolvent al Facultãþii de Teologie Greco-Catolicã din Gherla. La absolvirea facultãþii este repartizat în parohia Unimãt, unde va funcþiona pânã în anul 1894. Încã de la începutul carierei sale se implicã în lupta pentru emancipare naþionalã, politicã ºi culturalã a r omânilor sãlãjeni. În anul 1892 a fãcut parte din delegaþia care s-a deplasat la Viena pentru revendicarea acestor drepturi. S-a remarcat ca fiind un constant susþinãtor al tut uror demersurilor înscrise pe linia emancipãrii prin actul de culturã. O perioadã scurtã de timp va funcþiona la Acâş. În perioada 6 iunie 1902-26 noiembrie 1915 a fost preot protopop în localitatea Bãseºti. În anul 1915 a revenit la Unimãt ca protopop de Eriu. Evenimentele din toamna anului 1918 l-au gãsit în fruntea Consiliului Naþional Român local. Din anul 1930 a fost preot protopop la Marghita, iar o datã cu Dictatul de la Viena s-a stabilit la Cluj.

BÃRNUÞIU, SIMION — filosof, om politic. N. 2 august 1808, Bocºa — m. 28 mai 1864. Viaþa ºi activitatea: a absolvit ªcoala Normalã la ªimleu, apoi, pânã în anul 1825, a urmat cursurile Liceului Piarist la Carei. În anul ºcolar 1825-1826 urmeazã cursul de filosofie din Blaj, iar între 1826-1829, cursul de teologie din aceeaºi localitate. Din 4 noiembrie 1829 a fost profesor de sintaxã la gimnaziul din Blaj, apoi profesor de filosofie ºi de istorie, ocupând în acelaºi timp ºi postul de arhivar consistorial ºi prefect seminarial. În perioada 1832-1833 predă filosofia și istoria universală la liceul din Blaj, apoi este numit notar consistorial la Blaj, în această calitate devenind mâna dreaptă a episcopului Ioan Lemeni (16 mai 1834). Din 19 aprilie 1835 datează primul act scris de mâna lui Simion Bărnuțiu în calitate de notar consistorial către Izidor Alpini, vicarul foraneu al Silvaniei. În 1842, 13/25 februarie, S. Bărn uțiu termină de redactat prima sa scrisoare cunoscută, O tocmeală de rușine și o lege nedreaptă, răspuns la tentativa de deznaționalizare a Dietei de la Cluj, care s-a tipărit în 1853 la Cluj. În anul 1845, 23 februarie, din ordinul primarului catolic de la Esztergom, S. Bărnuțiu este înlăturat de la catedră și este trimis ca preot paroh în satul Beiud, dar refuză să se supună acestui ordin. În perioada 1846-1848, studiază dreptul la Academia Săsească de Drept din Sibiu. În noaptea de 24-25 septembrie 1848 îi dictează lui Ioan Pușcariu celebra Provocațiune cu care debutează revoluția română din Transilvania. Tot atunci dictează și Manifestul românilor transilvani, care vor fi răspândite în manuscris. În 2/14 mai restește la Catedrala din Blaj vestitul discurs, cel mai important

34

document revoluționar românesc din secolul al XIX-lea. În 3/15 mai ia parte la Adunarea Națională de la Blaj, fiind desemnat vicepreședinte alături de George Bariț. În 6 iunie 1848 este la Constantinopol de unde ia drumul Vienei, unde ia legătura cu membrii delegației române ardelene. În perioada 1851-1854 își continuă studiile de drept la Viena și Pavia (Italia), unde în 6 iunie 1854 își susține doctoratul cu teza Argomenti di giuresprudenza e di scienze politiche. În 1854, 29 septembr ie, acceptă invitația de a ocupa catedra de filosofie de la Academia Mihăileană din Iași, iar în mai 1855 devine Locțiitorul Inspectorului General al Școlilor din Moldova. În 7 martie 1856, rostește discursul inaugural la deschiderea Facultății de Filosofie și Drept de la Iași, unde va ocupa catedra de filosofie și de drept natural public și privat, iar în anul 1860, 1 noiembrie, rostește discursul inaugural la deschiderea cursurilor Universității din Iași, prima din istoria românilor. În același an, refuză demnitatea de cel dintâi rector al universității ieșene. În septembrie 1863, face o călătorie în Transilvania, iar în decembrie același an, solicită consiliului academic, să fie suplinit la catedră, din motive de boală. În 2 ianuarie 1864, nepotul său, Ioan Maniu, îi comunică în scris intenția unor fruntași ardeleni de a-l alege episcop greco-catolic la Gherla. În 3 mai același an, cere consiliului academic un concediu de cinci luni pentru a-și îngriji sănătatea, chemându-l pe nepotul său, Ioan Maniu, din Șimleu Silvaniei, să-l ia acasă în Ardeal. Căruța pentru călătorie îi este pusă la dispoziție de domnitorul Alexandru Ioan Cuza. În 28 mai 1864, moare la marginea satului Sânmihaiu Almașului, pe când se apropia de Bocșa natală. Este îngropat la 3 iulie în cimitirul din satul natal. A colaborat la: Foaie pentru minte, inimã ºi literaturã, Vasárnapi Újság, Amicul familiei. Opera: Discursul þinut în Catedrala din Blaj la 2/14 Mai 1848 (Bucureºti, Ed. Librãriei Socec, 1909), Discurs þinut în Câmpia Libertãþii de la Blaj, 1848 (Viena, 1852), Dreptulu publicu alu Româniloru (Iaºi, Tipariulu Tribunei Române, 1867), Dreptulu naturale private (Iaºi, Tipariulu

Tribunei Române, 1870), Pedagogia (Iaºi, Tipariulu Tribunei Române, 1870), Tratat de drept (Iaºi, Tipariulu Tribunei Române, 1868, 1870), Pedagogia. Empirica ºi logica (Iaºi, Tipariulu Tribunei Române, 1871), Românii ºi ungurii. Discurs rostit în Catedrala Clujului la 2/14 mai 1848 (Cluj, 1924), Estetica (Bucureºti, Ed. ªtiinþificã, 1972), Discursul de la Blaj ºi Scrieri de la 1848 (Cluj-Napoca, Uniunea Mondialã a Românilor Liberi, 1990), Istoria filosofiei (Bucureºti, Ed. România Press, 2000).

BÂRJAC, DUMITRU — profesor. N. 23 octombrie 1942, Pãuºa. Viaþa ºi activitatea: este absolvent al Facultãþii de Istorie din cadrul Universitãþii Babeº-Bolyai din Cluj (1961-1966) ºi al ªcolii de Ofiþeri în Rezervã de la RadnaLipova (1966-1967), specialitatea politruc, cãpitan în rezervã. A fost profesor de istoriegeografie la ªcoala generalã Aghireº (ianuarie-octombrie 1967), director la Casa Pionierilor Zalãu (1967-1968), preºedintele Consiliului Orãºenesc al Organizaþiei Pionierilor Zalãu (1968-1970), inspector ºcolar pentru disciplinele socio-umane ºi pentru disciplinele geografie ºi educaþie fizicã (1970-1989), în ianuarie 1990 a fost reales inspector ºcolar, iar din noiembrie 1990 pânã în decembrie 1997 a fost inspector general adjunct cu Reforma. În perioada 1998-2006 a fost profesor la Colegiul Naþional Silvania Zalãu, ºef de catedrã ºi membru în Consiliul de administraþie. Este preºedintele Societãþii de ªtiinþe Istorice Zalãu. Din anul 2007 este membru în Consiliul de administraþie al Muzeului Judeþean de Istorie ºi Artã. A fost metodist al Ministerului Educaþiei ºi Învãþãmântului, calitate în care a controlat ºi

35

îndrumat în brigãzile ministerului activitatea didacticã în judeþele Maramureº, Bihor, Mureº, Harghita ºi Cluj, preºedinte al Societãþii de ªtiinþe Istorice Zalãu. În anul 1994 a participat la un congres internaþional pe probleme de educaþie în Polonia. A organizat la Zalãu douã olimpiade de istorie (1982, 1991) ºi a fãcut parte de 15 ori în Comisiile Naþionale de Organizare a Olimpiadelor de Istorie. Distincþii: Profesor evidenþiat (1973), Ordinul Meritul pentru învãþãmânt în grad de Cavaler, distincþia Gheorghe Lazãr, clasa I (2005). Colaborãri: a fost cronicar sportiv la disciplinele fotbal, volei, handbal semn ând cronici în: Gazeta Sporturilor, Nãzuinþa, Graiul Sãlajului, Sãlajul Orizont. A publicat articole de specialitate: Acta Musei Porolissensis, Tribuna Învãþãmântului, Tribuna ªcolii, Revista Învãþãmântului Liceal ºi Profesional, Revista de Pedagogie, ªcoala Sãlãjeanã, ªcoala Noastrã. Opera: coautor: Locuri ºi monumente istorice din Sãlaj (Zalãu, 1975), Monografia judeþului Sãlaj (Bucureºti, Ed. Sport-Turism, 1980), Metodologia predãrii Istoriei (Zalãu, 2001), Metodologia dobândirii ºtiinþelor socio-umane, geografiei ºi religiei în colegiu: Conversaþia, Problematizarea, Învãþarea prin descoperire (Zalãu, 2004), Ctitori ai Marii Uniri (Zalãu, Ed. Tehno Print, 2003), Vãru’ Porþan: Biografia ºi opera unui mare român (Zalãu, Ed. Porolissum, 2007). BEDE JÓB — scriitor, ziarist. N. 8 ianuarie 1869, ªimleu Silvaniei — m. 16 februarie 1919, Budapesta. Viaþa ºi activitatea: a absolvit Facultatea de Drept din Cluj. În perioada liceului a debutat cu foiletoane în ziarele din Transilvania. Din 1895 a trãit la Budapesta. A colaborat la ziarele transilvãnene: Ellenzék, Erdélyi Híradó (Cluj), (1887), Kolozsvár (1888), Vasárnapi Újság (1889), A Hét (1890) ºi din Ungaria: Egyetértés, Pesti Hírlap (1889-1890), Budapesti Hírlap, Pesti Napló, Ország Világ (1889-1890), Magyar Hírlap, Fõvárosi Lapok (1890). A fost corespondent la Parlament. Opera: Trifolium, povestiri (Cluj, 1891), Tárcák, Novellák, Elbeszélések. A scris povestiri ºi a tradus romane.

BEKÕ N. ILDIKÓ — prozatoare. N. 4 august 1959, Zalãu. Viaþa ºi activitatea: absolventã a Facultãþii de Electronicã din Cluj-Napoca, secþia subingineri (1981). Lucreazã la Fabrica de Anvelope din Zalãu (din 1981). Ca activitate literarã a debutat în ziarul Szilágysági Szó (1990). În 1991 a urmat un curs de ziaristicã la Oradea. A obþinut Premiul II la un concurs naþional de nuvele organizat de revista Romániai Magyar Szó. Romanul (scurt) Dombok alatt (Sub dealuri) a apãrut în Hepehupa (2009). Colaboreazã la: Szabadság, Szilágyság, Romániai Magyar Szó, Hepehupa, Limes. Opera: Örvények (Vârtejuri), (Cluj-Napoca, Ed. Tinivár, 2002). Este prezentã în antologia Elõszoba (Antecamera), (Miercurea Ciuc, Ed. Pro-Print, 1995).

BENCHE, IOAN — poet, publicist. N. 1950, Valea Hranei. Viaþa ºi activitatea: este absolvent al Liceului Militar ªtefan cel Mare din Câmpulung Moldovenesc. Colaborãri: Luceafãrul, Tribuna, Steaua, Silvania, Viaþa armatei, Observatorul militar, Scutul patriei etc. Opera: Jocuri de dragoste (Cluj-Napoca, Ed. Dacia, 1997), Lacrimi ºi destin (Cluj-Napoca, Ed. Clusium, 1999), Colb de sat cu raniþã de soldat (Cluj-Napoca, Ed. Tipolitera, 2010).

36

2004 a publicat studii ºi articole în 24 de volume colective.

BERAR, IOAN — psiholog. N. 15 februarie 1938, Jac. Viaþa ºi activitatea: absolvent al Universitãþii din Cluj-Napoca (1958-1967) ºi al Universitãþii din Sankt Petersburg (19611964). În anul 1983 a obþinut doctoratul în psihologie la Universitatea Babeº-Bolyai din Cluj-Napoca. A fost preparator la Catedra de Psihologie a Universitãþii Babeº-Bolyai din Cluj-Napoca (1964-1968), cercetãtor ºtiinþific la Filiala Cluj a Institutului de ªtiinþe Pedagogice — Bucureºti (1969-1975), cercetãtor ºtiinþific grad III la Centrul de ªtiinþe Sociale al Universitãþii Babeº-Bolyai din Cluj-Napoca (1975-1990), cercetãtor ºtiinþific principal grad II (din 1990) şi grad I (din 1993), Departamentul de Cercetări SocioUmane al Academiei Române, Filiala ClujNapoca (1990-2008), lector universitar la Catedra de Psihologie a Universitãþii BabeºBolyai din Cluj-Napoca (1990-1994), conferenþiar universitar la Facultatea de Psihologie a Universitãþii Tibiscus din Timiºoara (1999-2008), cercetãtor ºtiinþific grad I la Institutul de Istorie George Bariþ din Cluj-Napoca, Departamentul de Cercetãri Socio-Umane al Academiei Române. În perioada 1997-2003 a fost director al Institutului de Cercetãri Socio-Umane al Academiei Române, Filiala Cluj-Napoca, decan al Facultãþii de Psihologie la Universitatea Tibiscus din Timiºoara (19992003) ºi director adjunct al Institutului de Istorie George Bariþ din Cluj-Napoca (20032004). A participat la numeroase manifestãri ºtiinþifice interne ºi internaþionale. Colaboreazã la Revista de pedagogie ºi a contribuit la editarea revistei Studii ºi cercetãri din domeniul ºtiinþelor socioumane. Opera: Aptitudinea matematicã la ºcolari (Bucureºti, Ed. Academiei Române, 1991), în perioada 1971-1976 a publicat în colaborare cu alþi autori un numãr de 37 de titluri de monografii profesionale, iar în perioada 1978-

BERCEAN, RADU — economist. N. 25 iulie 1957, Brusturi. Viaþa ºi activitatea: este absolvent al Facultãþii de ªtiinþe Economice din ClujNapoca (1983). În perioada 1978-1982 a fost economist la S.C. Silcotub S.A. Zalãu, apoi a fost inspector la Banca Agricolã pânã în anul 1990. În perioada 1990-2008 a fost contabil ºef în cadrul Ministerului de Interne. În prezent este lector universitar la Facultatea de Finanþe-Bãnci a Universitãþii Spiru Haret din Blaj. A obþinut doctoratul la Universitatea Babeº-Bolyai din Cluj-Napoca cu teza Sistemul garanþiilor în bãnci. Pentru o scurtã perioadã de timp a fost cadru didactic asociat al Universitãþii Vasile Goldiº Arad, Filiala Zalãu. Participã la sesiuni de comunicãri ºtiinþifice în þarã. Colaborãri: Finanþe publice ºi contabilitate, Studia Universitatis Vasile Goldiº Arad. Opera: Analiza economico-financiarã (ClujNapoca, Ed. Eikon, 2009), Studii de caz analiza economico-financiarã (Cluj-Napoca, Ed. Eikon, 2010), Marketingul serviciilor (Cluj-Napoca, Ed. Eikon, 2010). Coordonator: Managementul financiar bancar (Zalãu, Ed. Silvania, 2003), Contabilitate de gestiune (Zalãu, Ed. Silvania, 2003), Monedã ºi credit (Zalãu, Ed. Silvania, 2004), Managementul financiar — bancar (Zalãu, Ed. Silvania, 2004), Garanþiile bancare (Zalãu, Ed. Silvania, 2006), Buget ºi trezorerie (Zalãu, Ed. Silvania, 2006), Contabilitate aprofundatã (Zalãu, Ed. Silvania, 2006), Audit ºi control financiar (Cluj-Napoca, Ed. Limes, 2006), Asigurãri ºi reasigurãri (ClujNapoca, Ed. Limes, 2007), Contabilitate bancarã (Zalãu, Ed. Silvania, 2007), Management financiar-bancar (Zalãu, Ed.

37

Silvania, 2007), Monedã ºi credit (Zalãu, Ed. Silvania, 2008), Contabilitate managerialã (Cluj-Napoca, Ed. Risoprint, 2009). BERÉNYI ÁDÁM — economist. N. 6 ianuarie 1922, ªimleu Silvaniei — m. 7 decembrie 1994, Cluj-Napoca. Viaþa ºi activitatea: a absolvit Facultatea de ªtiinþe Economice din Cluj (1945), fiind apoi conferenþiar la aceeaºi facultate. A colaborat la: Probleme Economice, Korunk, Studia Universitatis Babeº-Bolyai. A publicat mai multe cursuri de specialitate. Sa ocupat de problemele economice ale judeþelor Cluj (1948) ºi Ciuc (1949), a cercetat biografiile unor personalitãþi: Gheorghe Bariþ (1957), Brassai Sámuel (1958), Ion Ionescu de la Brad (1968). Opera: Gazdasági elméletek (Teorii de economie), (curs universitar, 1968). Volum colectiv: Curs de economie politicã, vol. I (1970). Editeazã mai multe volume în colaborare cu Kohn Hillel, Molnár Miklós, Kecskés József, Fekete Andor. BERETZKY GYÖRGY — jurist, vicecomite. N. 24 octombrie 1807, Zalãu — m. 1875, Mihãeni. Viaþa ºi activitatea: a urmat studiile la Zalãu, Cluj, Târgu Mureº. A fost notarul comitatului Solnocul de Mijloc (1833-1835). A fost administratorul moºiei lui Wesselényi Farkas (1835). În 1848 a organizat apãrarea comitatului Solnocul de Mijloc. A participat la lupta de independenþã din 1848-1849. În 1861 a fost vicecomitele comitatului Solnocul de Mijloc. A scris despre obârºia lui Hunyadi János. Majoritatea memoriilor sale au rãmas numai în manuscrise. Unele dintre memoriile sale au fost publicate de fratele sãu, Beretzky Endre (în serial) în ziarul Szilágyság (nr. 27-53, 4 iul. — 31 dec. 1913). Opera: Beretzky György Emlékiratából (Din memoriile lui Beretzky György), (Zalãu, 1913).

BERKOVITS GROSS, ELLY — scriitoare. N. 14 februarie 1929, ªimleu Silvaniei. Viaþa ºi activitatea: este o supravieþuitoare a Holocaustului. În prezent trãieºte la New York, este lector la Speakers Bureau la Museum of Jewish Heritage, NYC. A apãrut în mai multe emisiuni de radio ºi televiziune. Opera: Poems of Elly Gross: Memories of a Holocaust Survivor; Storm against the Innocents and other stories; Elka’s Growing Up in a Changing World; Elly: My True Story of the Holocaust; Furtunã împotriva inocenþei. Amintirile Holocaustului ºi alte povestiri (Zalãu, Ed. Silvania, 2008).

BIHARI, ADELA-FRANÇOISE — muzicolog. N. 17 septembrie 1968, Zalãu. Viaþa ºi activitatea: a absolvit Academia de Muzicã Gheorghe Dima din Cluj-Napoca, specializarea Muzicologie (1993). A obþinut doctoratul cu teza Parodia ºi teatrul liric (2007, Summa cum Laude). Este lector universitar la Academia de Muzicã Gheorghe Dima din Cluj-Napoca, disciplina Citire de partituri ºi pianist la Opera Naþionalã Românã Cluj-Napoca. În paralel cu studiile de muzicologie, ºi-a perfecþionat valenþa pianisticã, asimilând în special repertoriu pentru douã piane, sub îndrumarea dnei conf. univ. Cecilia Sbârcea. Începând din anii de studenþie, a colaborat

38

cu Opera Românã din Cluj-Napoca, vãdind calitãþi profesionale ºi umane în munca deosebit de pretenþioasã, solicitantã a unui corepetitor de operã. Aceastã colaborare a extins-o în timp, asimilând în repertoriul sãu peste 30 de titluri din marile capodopere ale genului liric (Monteverdi, Mozart, Verdi, Donizetti, Rossini, Debussy, Stravinski º.a.). Pianist oficial la toate ediþiile Concursului de Canto H. Darclée (Brãila), precum ºi la concursurile Traian Grozãvescu (Lugoj), Nicolae Bretan (Cluj-Napoca), Magda Ianculescu (Bucureºti). Pianist oficial la cursuri de Masterclass susþinute de Ion Piso, Corneliu Murgu, Petre Sbârcea, Vincent Liotta. A colaborat cu Teatrul Naþional Cluj în realizarea spectacolelor: Temã ºi Variaþiuni, Deus ex machina, Il Combattimento di Tancredi e Clorinda, precum ºi cu corurile Antifonia, Ars Musica, Transilvania în pregãtirea muzicalã a lucrãrilor vocal simfonice: Gloria de A. Vivaldi, Gloria de F. Poulenc, Requiem de W.A. Mozart, Requiem de Los Cobors Almaraz, Petite Messe sollennele de G. Rossini, Isus pe Muntele Mãslinilor de L. van Beethoven, Missa de C. Rîpã, Paulus de F. Mendelssohn etc. A susþinut numeroase recitaluri alãturi de studenþi ºi artiºti consacraþi ai scenei lirice, la Academia de Muzicã Gheorghe Dima, Opera Românã Cluj-Napoca, Liceul de Muzicã S. Toduþã Cluj-Napoca, Muzeul de Artã ClujNapoca, Opera Maghiarã de Stat, Casa Studenþilor Cluj-Napoca precum ºi în Bistriþa, Zalãu, Satu Mare, Deva, Piatra-Neamþ, Braºov. Premii: premiul V la Concursul Internaþional pentru 2 piane (Marsala — Italia, 1991). A scris ºi a publicat articole, referate, studii, programe de salã, traduceri, cu referire, în special, la domeniul teatrului liric. Opera: volume publicate: Comicul la Bergson. Structuri textuale/Structuri muzicale (Cluj-Napoca, Ed. Casa Cãrþii de ªtiinþã, 2009), Citire de partituri. Noþiuni generale (Cluj-Napoca, Ed. Studia, 2009), Parodia ºi teatrul liric (Cluj-Napoca, Ed. Casa Cãrþii de ªtiinþã, 2010).

BÍRÓ LAJOS — entomolog, etnograf. N. 29 august 1856, Tãºnad (azi judeþul Satu Mare) — m. 2 septembrie 1931, Budapesta. Viaþa ºi activitatea: dupã absolvirea Colegiului Reformat din Zalãu (1875), a studiat la Institutul Teologic din Debreþin (1875-1876), apoi la Pesta (1878-1879). S-a ocupat de colecþionarea insectelor ºi le-a studiat comportamentul. În 1880 a fãcut cunoºtinþã cu medicul (mai târziu consilier ministerial) Chyzer Kornél, fiindu-i meditator ºi quasiasistent la îmbogãþirea ºi prelucrarea colecþiei de zoologie. Între 1881 ºi 1886 a fost comisar interimar pentru filoxerã al Staþiunii de Entomologie. A fost educator la Sátoraljaújhely, dupã 1886 a fo profesor la Rákospalota, Kecskemét (Ungaria), apoi s-a mutat la Budapesta (1892). În 1893 a studiat colecþia trimisã din Noua Guinee a lui Fenichel Sámuel. A vândut colecþia de insecte (60 de mii de exemplare) la Muzeul Naþional Maghiar (secþia Faunã), în noiembrie 1895 s-a dus într-o cãlãtorie de studii în Noua Guinee unde a stat 7 ani. Pentru meritele sale deosebite în 1926 a primit titlul Doctor Honoris Causa al Facultãþii de la Szeged (Ungaria). Scrisorile despre munca lui au fost publicate în monitorul Természettudományi Közlöny (1896-1900). La prelucrarea colecþiilor (200 de mii de exemplare) ajunse la Muzeul Naþional Maghiar au participat zoologi din mai multe þãri europene. Între timp s-a ocupat ºi de etnografie. A colecþionat 6000 de obiecte tradiþionale ale papuaºilor. Din 1903 a lucrat ca supraveghetor onorific la secþia Faunã a Muzeului Naþional Maghiar. A efectuat cãlãtorii de studii în Grecia (1906), Turcia (dupã Primul Rãzboi Mondial) ºi Bulgaria (1928). A colaborat la ziarele ºi revistele: Szilágy, Rovartani Lapok,

39

A Természet, Szatmármegyei Közlöny, Gazdasági Értesítõ, Az Est, A Magyar Nemzeti Múzeum Néprajzi Gyûjteményei. A scris Zemplénmegye bogárvilága ºi Kecskemét állattani monográfiája. Opera: Hét év Új-Guineában (7 ani în Noua Guinee), (Budapesta, 1923), ÚjGuineai utazásom emlékei (Amintiri despre cãlãtoria în Noua Guinee), (Budapesta, 1932), Hat év Új-Guineában (ªase ani în Noua Guinee), (Scrieri alese, Budapesta, Gondolat, 1987). În anul 1951, în memoria lui, Muzeul Naþional Etnografic din Budapesta a organizat o expoziþie.

BIRTALAN ISTVÁN — handbalist, profesor de educaþie fizicã. N. 25 septembrie 1948, Zalãu. Viaþa ºi activitatea: absolvent al Institutului de Educaþie Fizicã din Bucureºti (1975). În perioada 1966-1969 a fost sportiv al ªcolii de Construcþii din Baia Mare, a jucat în echipa Minerul din Baia Mare, la Steaua (Bucureºti), (1970-1985), în Italia (19851986). A fost antrenor la echipa Steaua (Bucureºti), (1986-1994, 1999-2002), antrenor la selecþionata din Qatar (1994-1999), conducãtorul secþiei handbal la Steaua (20022009). Din anul 2004 este pensionar. Performanþe sportive: campion mondial cu echipa naþionalã de handbal a României (Paris, 1970; Berlin, 1974), Jocuri Olimpice: medalia de argint (Montreal, 1976), medalia de bronz (München, 1972 ºi Moscova, 1980), campion mondial studenþesc (Malmö, 1973 ºi Bucureºti, 1975), campion de ligã (1977), golgeter (1974, 1976); campion naþional: ca jucãtor de 12 ori, ca antrenor de 7 ori.

BIRTALAN JÓZSEF — compozitor, dirijor, profesor. N. 10 noiembrie 1927, comuna Boghiº. Viaþa ºi activitatea: absolvent al Conservatorului Gheorghe Dima din Cluj (1956), secþia de pedagogie muzicalã ºi contrabas (1956). Contrabasist în orchestra Operei Maghiare din Cluj (1954-1956) ºi la Filarmonica de Stat din Cluj (1956-1958), profesor de contrabas la Liceul de Artã din Cluj (1956-1958), apoi la Liceul de Muzicã din Târgu Mureº (1958-1963), dirijor ºi conducãtor artistic al Ansamblului de Copii de pe lângã Ansamblul Secuiesc de Stat din Târgu Mureº (din 1958), lector universitar (1962-1976), apoi conferenþiar universitar (1978) la Institutul Pedagogic de 3 ani din Târgu Mureº, dirijor cat. I. la Ansamblul Artistic Mureºul (fostul Ansamblu Secuiesc), (din 1979 pânã la pensionare). A debutat în timpul studenþiei în revista Mûvelõdés cu prelucrãri de folclor. A susþinut emisiuni radiofonice la Târgu Mureº. A întreprins un turneu în Iugoslavia (1970). Este fondatorul (1990) ºi dirijorul corului de fete Cantemus în cadrul Bisericii reformate Cetate, cu care a avut succes în Târgu Mureº, Budapesta, Debreþin, Kecskemét, Paris, Sfântu Gheorghe, Cluj etc. A fost profesor la ªcoala postlicealã de cantori ºi învãþãtori cu caracter ecumenic din Târgu Mureº (din anul 1990). Din toamna anului 2000 trãieºte în Ungaria. Premii, distincþii: Medalia Muncii (1964), Ordinul Muncii cls. III (1965), Ordinul Meritul Cultural cls. IV (1968), Premiul I la Festivalul Bucuria Europei (Belgrad, 1970), diplomã de onoare sau premiul I la fiecare festival naþional cu Ansamblul de Copii, cu corul de femei ºi cel mixt al Institutului Superior, Premiul Uniunii Compozitorilor din R.S.R. pentru muzica coralã 1976-1977 (1977), premiul

40

Rónai Antal al Asociaþiei Culturale a Maghiarilor din Ardeal (1997), distincþia Szilágysági Magyarok (2008). Membru al Uniunii Compozitorilor din România (din 1961), membru în comisia muzicalã a Eparhiei Reformate din Cluj. În diferite reviste a publicat peste 200 de prelucrãri de folclor ºi piese corale. Colaboreazã la: Mûvelõdés, Jóbarát, Napsugár, Scânteia, Elõre, Vörös Zászló, Steaua roºie, Îndrumãtorul cultural etc. A imprimat la Electrecord ºi la Radio TV numeroase prelucrãri pentru cor ºi orchestrã. Opera: compoziþii editate individual: Coruri pentru voci egale (Târgu Mureº, Casa Creaþiei Populare, 1965), 10 coruri pentru copii — 10 gyermekkar (Bucureºti, Ed. Muzicalã, 1970), Énekeljünk, énekeljünk: Három csángó népdal vegyeskarra (Sã cântãm), (Miercurea-Ciuc, 1972), Három nyárádmenti népdal (Trei cântece populare de pe valea Nirajului), (cor mixt, Târgu Mureº, 1972), Kit virágot rózsám adott (Floare de la iubitã), (Népdalcsokor vegyeskarra, Târgu Mureº, 1973), Akkor szép a sûrû erdõ (E frumoasã pãdurea deasã), (10 népdal férfikarra, Târgu Mureº, 1973), Cântece de nuntã — Lakodalmas énekek (cor de femei, versuri populare, Bucureºti, Ed. Muzicalã, 1976), Énekeljünk, énekeljünk (Sã cântãm, sã cântãm), (Târgu Mureº, 1978), Coruri — Kórusok (Bucureºti, Ed. Muzicalã, 1988), Reggeli imádság: 3. Zsoltár (vegyeskarra), (Rugãciunea de dimineaþã), (Budapesta, 1993). Colecþii de piese corale în colaborare: Bokréta (Bucureºti, Ed. de Stat pentru Literaturã ºi Artã, 1955), Dalgyûjtemény (Culegere de cântece), (Bucureºti, Ed. Didacticã ºi Pedagogicã, 1958), Tömegdalok — Népdalok (Cântece de masã — Cântece populare), (Bucureºti, Casa de Creaþie, 1958), Codrule bãtut de ploi (Bucureºti, Casa Centralã a Creaþiei Populare, 1969), Liberã þarã sub soare (Bucureºti, 1969), Munca e izvor de bucurii (Bucureºti, 1971), Szállj szép szavú dal (Zboarã cântec frumos), (Colecþie de coruri pentru tineret ºi ºcolari, Bucureºti, Ed. Didacticã ºi Pedagogicã, 1972), Dalolj velünk (Sã cântãm), (Bucureºti, Ed. Didacticã ºi Pedagogicã, 1972), Erdõ mélyén esti csendben (Bucureºti, Ed. Kriterion, 1974), Karvezetõk könyve (Manualul dirijorilor),

(Sfântu Gheorghe, 1975), Strãbunã glie (Culegere de cântece pentru coruri mixte ºi de voci egale, Târgu Mureº, 1977), Futásfalvi népdalok (Cântece populare din judeþul Covasna), (Sfântu Gheorghe, 1977) ºi altele. Scenete muzicale: Seara la izvor (suitã de dansuri, premierã, Târgu Mureº, 1957), Carnavalul pionierilor (scenetã muzicalcoregraficã, premierã, Târgu Mureº, 1965), Bal la Ruºii-Munþi (suitã de dansuri, premierã, Târgu Mureº, 1965), Szõlõkoszorú (Cununa de struguri), (scenetã muzicalcoregraficã, 1968), Kõrösfõi bércek alatt (Sub munþii de la Izvorul Criºului), (scenetã muzical-coregraficã, 1968), Vitrina cu pãpuºi (tablou coregrafic pe motive folclorice din Oaº, 1968), Torockói táncköltemény (Poem coregrafic din Trãscãu), (scenetã muzicalcoregraficã, 1971), Szilágysági képek (Tablouri din Sãlaj), (scenetã muzicalcoregraficã, 1982). Înregistrãri audio: discuri individuale: Óvodások lemeztára (Discoteca celor mici), (1971), Kisiskolások lemeztára (Discoteca ºcolarilor pentru clasele I-II, respectiv III-IV), (1971), Iskolások lemeztára (Discoteca ºcolarilor pentru clasa a V-a, respectiv a VI-a), (1972), Énekeljünk, énekeljünk (Sã cântãm, sã cântãm), (1978); discuri în colaborare: Dallal köszönt (Te salut cu cântec), (1966), Árad a kedvünk (Firea nie veselã), (1968), Szeress rózsám (Iubeºtemã, bãdiþã), (1969), Szép ország a miénk (Cât de frumoasã eºti þara mea), (1969), Úgy elmegyek (Dor de ducã), (1971), Szállj le páva (Coboarã pãunule), (1972).

BITAN, ªTEFAN — eseist, traducãtor. N. 11 ianuarie 1929, Sãlsig (azi judeþul Maramureº). Viaþa ºi activitatea: dupã studiile liceale fãcute la Baia Mare urmeazã cursurile Facultãþii de Filologie din Cluj. Din anul

41

1952 începe cariera universitarã: profesor de literaturã universalã ºi comparatã la Facultatea de Litere a Universitãþii BabeºBolyai din Cluj-Napoca. Între anii 19571963 a fost redactor la revista Tribuna. În perioada 1975-1978 a fost titularul Catedrei de Limbă ºi Civilizaþie Româneascã la Facultatea de Litere a Universitãþii din Lisabona. A obþinut doctoratul cu teza: Esenin ºi lirica comparatã. Colaboreazã la: Suplimentul literar al Tribunei Ardealului, Tribuna, Steaua, România literarã, Contemporanul, Familia, Cronica, Scrisul bãnãþean. Este membru al Uniunii Scriitorilor din România. Opera: Serghei Esenin (Bucureºti, Ed. pentru Literaturã Universalã, 1969, 1996), Labiº — Albatrosul Ucis (Cluj, Ed. Dacia, 1970), Istoria literaturii universale. Secolul XX. vol. I (Cluj, Ed. Universitãþii, 1971). Volume colective: Din istoria presei culturale ºi literare româneºti (ClujNapoca, Ed. Dacia, 1998). Volume traduse ºi/ sau prefaþate, postfaþate: Vergun, Samed: Versuri alese (Bucureºti, Ed. Cartea Rusã, 1954), Antologia poeziei germane din R.P.R. (Bucureºti, Ed. de Stat pentru Literaturã ºi Artã, 1954), Tâcina, Pavlo: În orchestra cosmicã (Bucureºti, Ed. pentru Literaturã Universalã, 1962), Alegra, Manuel: Pais de abril = Þarã de april (Cluj-Napoca, Ed. Diamondia, Ed. Motiv, 1999).

Opera: Aripi de Îngeri (Zalãu), Minicalculatorul 6+9 (Zalãu, 2010), Rebus — clasa a IV-a (Zalãu, Ed. ªcoala Noastrã, 2010); 2 CD-uri Cei ce sunt cu gând curat (pricesne) ºi Deschide gazdã uºile (colinde), (Zalãu, 2010). Sunt în pregãtire volumele: Rebus cls. a III-a ºi Rebus cls. a II-a.

BLAGA, IOAN PETRE — profesor. N. 29 iunie 1954, Zalãu. Viaþa ºi activitatea: absolvent al Facultãþii de Istorie Bucureºti (2008) ºi al unui masterat la aceeaºi facultate. A fost învãþãtor la Tãtãrãi, jud. Prahova. A înfiinþat Cenaclul Neamul (1975) ºi taraful Cindrelul (1977). Colaborãri: I.D.E.I.

BLAJ, ªTEFAN — medic. N. 27 octombrie 1950, Treznea. Viaþa ºi activitatea: este absolvent al Facultãþii de Medicinã Generalã din cadrul Universitãþii de Medicinã ºi Farmacie Carol Davila din Bucureºti (1975). A fost medic la ªimleu Silvaniei la U.M. 01307 ºi la Spitalul din aceeaºi localitate pânã în anul 1981. În anul 1983 a devenit medic specialist de boli interne ºi începe a doua specializare în cardiologie pe care o terminã în anul 1989, apoi devine medic primar în boli interne (1990). Din anul 1993 a fost ºeful Secþiei Medicale I din Spitalul Militar Central Bucureºti, pe care o transformã în 1995 în clinicã. Tot din 1995 este ºef de lucrãri la U.M.F. Carol Davila, ºeful Clinicii Medicale din Spitalul Clinic Militar Central. În anul 1999 a obþinut doctoratul cu teza Studiul ficatului în colagenozele majore. Este membru fondator al Societãþii Române de Osteoporozã înfiinþatã în 1997 ºi membru în Colegiul de redacþie al Revistei Române de Osteoporozã. Din 1999 este secretarul Societãþii Naþionale de Medicinã Internã ºi secretar general al Societãþii de Medicinã Militarã Balcanicã, iar în perioada 2002-2004 a fost preºedintele Comitetului Român de Medicinã Militarã Balcanicã. Este membru al: Societãþii Române de Reumatologie, Societãþii Române de Osteoporozã, Societãþii Române de Gerontologie ºi Geriatrie, Societãþii Române de Medicinã Internã, fiind ºi

42

secretarul acesteia. Este membru corespondent al Academiei de ªtiinþe din New York, membru în conducerea unor organisme ºtiinþifice internaþionale, preºedinte al Comitetului Român de Medicinã Militarã Balcanicã, membru al Societãþii de Medicinã Militarã Balcanicã ºi al Federaþiei Europene de Osteoporozã. În anul 1995 a înfiinþat Fundaþia Gral. Mr. Dr. Constantin Zamfir. Este organizatorul unor manifestãri ºtiinþifice naþionale ºi internaþionale. Colaborãri: Revista de Medicinã Militarã, Revista Românã de Osteoporozã, Revista de Reumatologie, Revista de Medicinã internã, Viaþa medicalã, Revista de Medicinã ºi Psihologie Aeronauticã, Balkan Military Medical Review, Acta hepato-gastroenterologicã. Opera: Medicinã internã. Sinteze pentru studenþii ºi rezidenþii institutului medicomilitar (Bucureºti, Ed. Universitãþii Carol Davila, 1997). Volume colective: Medicinã internã — Teste (Bucureºti, Ed. Universitarã, 1998), Ascitele (Bucureºti, Ed. Universitarã Carol Davila, 2001), Sindromul X metabolic — o problemã în medicina internã (Bucureºti, Ed. Medicalã Amaltea, 2003).

1997. Premii: Premiul pentru debut pe anul 2004 pentru volumul de poezii Kamuflázs (Camuflaj) — Uniunea Scriitorilor din România, Filiala Cluj; Bursa pentru activitatea literarã acordatã pe anul 2006 de Fundaþia Communitas din Cluj-Napoca; Bursa Literarã Móricz Zsigmond pe anul 2008 — Budapesta (Ungaria); Diplomã acordatã de Fundaþia Salvatore Quasimodo (Balatonfüred, Ungaria, 2009) pentru poezia prezentatã la concursul anual organizat în memoria poetului italian. Locuieºte la ClujNapoca. Colaborãri: Élet és irodalom (Budapesta, Ungaria), Ezredvég (Budapesta), Helikon (Cluj-Napoca), Hepehupa (Zalãu), Kalligram (Bratislava — Budapesta), Korunk (Cluj-Napoca), Látó (Târgu Mureº), Mûvelõdés (Cluj-Napoca), Röpke Ívek (Balassagyarmat, Ungaria), Tempevölgy (Balatonfüred, Ungaria), Vigilia (Budapesta). Opera: Kamuflázs (Camuflaj), (poezii, Cluj-Napoca, Ed. Polis, 2004), Dal születésre és halálra (Cântec pentru naºtere ºi moarte), (poezii, Cluj-Napoca, 2008). Este prezentã în antologiile: Primãvara Poeziei — A Költészet Tavasza (Zalãu, Ed. Caiete Silvane şi Revista Hepehupa, 2010), Primãvara Poeziei 10 — A Költészet Tavasza 10 (Zalãu, Ed. Caiete Silvane şi Revista Hepehupa, 2010), Primăvara Poeziei – 11 – Költészet Tavasza (Zalău, Ed. Caiete Silvane, 2011).

BODA EDIT — poetã. N. 27 februarie 1975, Valea Pomilor, comuna ªamsud. Viaþa ºi activitatea: absolventã a Facultãþii de Filologie — Universitatea Babeº-Bolyai Cluj-Napoca, secþia limba ºi literatura maghiarã — limba ºi literatura englezã (1993-1997); masterat la Facultatea de Filologie (UBB), tema programului fiind Literaturã ºi societate (1997-1998). A lucrat la Fundaþia pentru Organizaþiile Civile din Transilvania, Cluj-Napoca. A debutat cu poezii în anexa literarã pentru tineri Serény Múmia (Mumia Harnicã) din revista literarã bilunarã Helikon, nr. 17, 10 septembrie

BODA IOSIF — sociolog, analist politic. N. 9 martie 1946, Jibou. Viaþa ºi activitatea: absolvent al Facultãþii de Filosofie a Universitãþii din Bucureºi (1969). A lucrat ca sociolog la Centrul de Cercetãri pentru Pr oblemele Tineretului, apoi ca asistent ºi lector universitar la Catedrele de Sociologie ºi, respectiv, Filosofie ale fostei Academii ªtefan Gheorghiu. Din 1972 a fost secretar ºtiinþific

43

al Institutului de ªtiinþe Politice ºi de Studiere a Problemei Naþionale, pânã la desfiinþarea acestuia. În perioada 1981-1982 a fost bursier al Guvernului francez, urmând o specializare în ºtiinþe politice — tehnici de campanie electoralã la Institutul de ªtiinþe Politice al Universitãþii Sorbona, respectiv la Centrul de Cercetare a Vieþii Politice Franceze Contemporane. Dupã decembrie 1989 se face remarcat prin discursurile sale în cadrul Comitetului Provizoriu de Uniune Naþionalã. Din martie 1990 a devenit consilier al preºedintelui acestui organism de stat, Ion Iliescu. Dupã alegerile din 20 mai 1990 ºi dupã constituirea instituþiei prezidenþiale, a devenit directorul Direcþiei de Informare, Sinteze ºi Documentare a Preºedinþiei României. A coordonat o bunã parte a strategiei de campanie prezidenþialã a lui Ion Iliescu, în 1992, conducând Departamentul de Analizã ºi Elaborare de Programe. Din toamna anului 1992 a condus Departamentul de Politicã Internã a Preºedinþiei, fiind unul dintre cei cinci consilieri prezidenþiali principali. A fost ambasadorul României în Elveþia din 1994 pânã în primãvara anului 1996, când a fost numit de Ion Iliescu directorul sãu de campanie pentru alegerile prezidenþiale. A fost membru al Comitetului Provizoriu de Uniune Naþionalã, al Partidului Democrat Social din România (1996-1997). În 1997 împreunã cu alþi politicieni a constituit o nouã formaþiune politicã, Alianþa pentru România, fiind ºi deputatul acestei formaþiuni. Din anul 2000 pãrãseºte politica activã ºi se întoarce în zona gazetãriei ºi analizei politice. Este profesor asociat la Colegiul Naþional de Apãrare din Bucureºti (din 2009). Analizele, interviurile ºi eseurile sale politice au fost publicate în cotidianele ºi periodicele centrale de diverse orientãri doctrinare sau simpatii politice. Colaboreazã la ziarele: Privirea, Evenimentul zilei, Curentul, Cotidianul, Cronica Românã, Balcanii ºi Europa. Colaboreazã la postul naþional de radio, la Europa FM, BBC, Realitatea TV (emisiunea România politicã cu Emil Hurezeanu), TVR1 (emisiunea Agenda politicã (7 ani) cu Monica Ghiurco) º.a. Opera: Cinci ani la Cotroceni (Bucureºti, Ed. Evenimentul Românesc, 1999). Este

prezent în volumul: Lucian Sârb — Revolta la urne. Interviuri cu Iosif Boda (Bucureºti, Ed. Tritonic, 2007).

BODEA SÃLÃJAN, SILVIA — profesoarã, scriitoare. N. 31 mai 1949, Rãstolþul-Deºert, com. Agrij. Viaþa ºi activitatea: absolventã a Facultãþii de Filologie din Cluj (1972). A fost profesoarã la ªcoala Generalã nr. 1 (19711974), activist cu probleme de ºcoli la Consiliul Judeþean UTC-Sãlaj (1974-1978), director la Clubul Tineretului Zalãu (19781979), primar al comunei Criºeni (19781988), secretar cu propaganda ºi directorul Cãminului Cultural Bocºa (1988-1989), profesoarã la Grupul ªcolar Voievodul Gelu Zalãu (1989-1994), consilier cu probleme de culturã ºi ºcoli la Prefectura Judeþului Sãlaj (1994-1995), iar din 1995 este profesoarã la Liceul Pedagogic Gh. ªincai din Zalãu. A frecventat cenaclul literar de pe lângã Casa de Culturã a Studenþilor din Cluj ºi este membrã a cenaclului Silvania din Zalãu. Colaborãri la revistele: Tribuna, Luceafãrul, Steaua, Supliment literar ºi artistic, Scânteia tineretului, ªcoala Noastrã, Nãzuinþa, Silvania etc. A colaborat la redactarea revistelor Arcadia ºi Colocvii de la Liceul Pedagogic — Zalãu. În prezent colaboreazã cu scenarii la revista pentru copii Media Kinder. Opera: În cãutarea Graalului (Zalãu, Ed. Silvania, 2001), Talanþi risipiþi (Zalãu, Ed. Silvania, 2005), Chivot jefuit (Zalãu, Ed. Silvania, 2007), Poveºti din lumea lui Tudor (Cluj-Napoca, Ed. Casa Cãrþii de ªtiinþã, 2009), Poveºti din lumea lui Tudor — ediþie în limbile românã, englezã ºi maghiarã (Zalãu, Ed. Silvania, 2010), Satul Rãstolþul — Deºert — metafora unei iubiri, monografie (Cluj-Napoca, Ed. Casa

44

Cãrþii de ªtiinþã, 2010), Suburbiile şarpelui (Bucureşti, Ed. Palimpsest, 2011). Prezentã în volumele: De dor ºi de omenie (Zalãu, 1971), Pãmânt strãbun românesc (Zalãu, 1977), Silvania (Zalãu, 1979), Iuliu Suciu — Poeþi sãlãjeni ai Cenaclului Silvania (Zalãu, Ed. Silvania, 2008). BOÉR JÚLIA (Balla Júlia) — profesoarã. N. 5 februarie 1982, Zalãu. Viaþa ºi activitatea: absolventã a Facultãþii de Teologie Reformatã — Universitatea BabeºBolyai din Cluj-Napoca (2005), secþia teologie reformatã: didacticã — asistenþã socialã. În perioada 2002-2003 a activat ca voluntar la Fundaþia Missio Center din Berlin, fiind calificatã în munca cu tinerii ºi copiii. Între anii 2003-2005 a urmat cursuri de biblioteconomie, în cadrul Fundaþiei Heltai Gáspár din ClujNapoca, obþinând diploma de bibliotecar. În prezent lucreazã la Sebiº, judeþul Arad, ca agent comercial ºi traducãtoare la firma S.C. HW Lemnex S.R.L. Opera: volum colectiv: Szilágybagos község és egyház 750 éves történelme (Monografia comunei ºi a bisericii din Boghiº. 750 de ani), (Zalãu, Ed. Marysan, 1999). BOÉR MIKLÓS (pseudonime: Chariton, Vén Gazda, Hámán, Melinda, Furulya) — scriitor, pedagog. N. 10 ianuarie 1857, Pericei — m. 20 februarie 1905, Zalãu. Viaþa ºi activitatea: a absolvit Colegiul Pedagogic din Zalãu. A fost învãþãtor la Zalãu, apoi pedagog la Cehu Silvaniei. Membru fondator ºi redactor al unei reviste ºcolare în timpul liceului. A debutat cu poezii ºi articole în publicaþia Család és Iskola în anul 1875. A colaborat la ziarele din þarã ºi din strãinãtate: Család és Iskola (din 1875), Szilágy (din 1883), Kolozsvári Ellenzék, Magyarország és a Nagyvilág, Szatmár, Gondûzõ, Ügyvédek Lapja, Üstökös, Urambátyám, Hasznos Mulattató, Lányok Lapja, Koszorú, Szilágyvármegyei Tanügy (din 1898), Szilágysomlyó, Erdély (18991901), Magyar Nyelvõr, Pesti Hírlap, Fõvárosi Lapok, Képes Családi Lapok, Arad és Vidéke, Ország Világ. A redactat, în colaborare cu Kiss Emil, calendarul Szilágyvármegyei Képes Kalendárium pentru anul 1894. A scris multe lucrãri cu

caracter etnografic. Poeziile ºi lucrãrile sale în prozã au apãrut ºi în volume separate. Opera: volume colective: A földrajz alapfogalmai kapcsolatban Szilágyvármegye és környéke rövid földrajzával (Noþiuni de bazã ale geografiei privind scurta geografie a judeþului Sãlaj ºi a împrejurimii), (manual de geografie, Zalãu, 1888); Erdõben, tisztáson (În pãdure, în poianã), (poezii, Budapesta, 1905), (în colaborare cu Führer Miklós).

BOG, AUREL — inventator. N. 19 noiembrie 1937, Cheud. Viaþa ºi activitatea: a urmat cursurile ªcolii Profesionale Metalurgice (1952-1955), ale Liceului Radu Negru din Fãgãraº (1962) ºi ale ªcolii Tehnice de Maiºtri, profil utilaje chimice. A fost lãcãtuº mecanic la Combinatul Chimic Fãgãraº (1955-1957 ºi 1960-1962). Din 1962 a lucrat la Uzina de Anvelope Danubiana, din Bucureºti, unde a fost tehnician, ºef de atelier, ºef de secþie mecanicã. În anul 1991 s-a pensionat. A brevetat douã invenþii ºi câteva inovaþii. Invenþii: Maºini de polizat talpa valvei (1978), Dispozitiv de înþepat anvelope nevulcanizate (1980); inovaþii: Modificarea matriþei de turnat sub presiune, segmenþi simpli, dim. 9,00-20 (1967), Dispozitiv de umectare cu benzinã a completurilor utilizate la confecþionarea anvelopelor (1969), Distribuitor pneumatic cu 4 cãi (1971), Maºinã de gãurit ºi ºlefuit matriþe de vulcanizat anvelope cu cap rotativ ºi înclinabil (1976).

45

BOGDAN, AURICA — învãþãtoare. N. 28 martie 1953, Coºeiu. Viaþa ºi activitatea: absolventã a Liceului Pedagogic Zalãu (1973). În prezent este învãþãtoare la ªcoala Gimnazialã Corneliu Coposu din Zalãu. A iniþiat numeroase parteneriate cu grãdiniþe din Zalãu. Premii: a obþinut Diplomã de Merit ºi Diplomã pentru activitate deosebitã în proiectul Cunoaºterea, izvor de moºtenire vie, diplome pentru îndrumarea elevilor premiaþi la concursuri naþionale ºi internaþionale ºi a organizat ºi participat la simpozioane judeþene pe teme de învãþãmânt. Este membrã în Asociaþia Clubul prieteniei, unde instruieºte formaþia Cãluºarii, formaþie cu care a primit Premiul I (2005) ºi Premiul II (2007) la Concursul Voces Primavera din Zalãu ºi este instructorul Grupului vocal Mlãdiþe. Colaborãri: Graiul Sãlajului, a fost coordonatorul revistelor Micul matematician, Creºtem împreunã, Ora ºcolii, didactic.ro, colaboreazã cu Editura Edu (Tg. Mureº). Opera: Matematicã. Culegere de exerciþii ºi probleme — clasa a III-a (Zalãu, Ed. Silvania, 2006), Geografie. Teste, fiºe de lucru, hãrþi, clasa a IV-a (Zalãu, 2010). Coautor: Judeþul Sãlaj — Elemente de istorie localã — documentar (Zalãu, Ed. Silvania, 2002, ediþia a 2-a, 2010).

Viaþa ºi activitatea: absolventã a Facultãþii de Teologie Ortodoxã — Litere din cadrul Universitãþii Oradea (1996). A urmat masteratul la aceeaºi facultate (2002-2003) ºi masterat în Management Educaþional la Universitatea de Vest Vasile Goldiº — Arad (2006-2007). Din anul 1995 este profesoarã de religie la ªcoala Gimnazialã Simion Bãrnuþiu, iar din 2009 este inspector de specialitate la Inspectoratul ªcolar Judeþean Sãlaj. Colaborãri: a iniþiat apariþia revistei profesorilor de religie din Episcopia Sãlajului Din suflet pentru suflet. Opera: coautor: Hereclean 1415-2010 (Zalãu, Ed. Episcopiei Sãlajului Credinþã ºi viaþã în Hristos, 2010).

BOHA, CLAUDIA VIORICA — profesoarã. N. 21 decembrie 1972, Crasna.

BOHA, SILVIU-IOAN — preot. N. 6 noiembrie 1968, Hurez. Viaþa ºi activitatea: absolvent al Facultãþii de Teologie Ortodoxã Andrei ªaguna Sibiu (1989-1993). Este absolvent al unui masterat la Facultatea de Teologie Ortodoxã din Oradea (2002-2003). În perioada 1993-1994 a fost profesor de religie la ªcoala Normalã Iosif Vulcan Oradea, profesor de religie la ªcoala Gimnazialã Simion Bãrnuþiu Zalãu (1995-2009) ºi ºcolile gimnaziale Hereclean ºi Criºeni, iar din 1994 este paroh la Parohia Ortodoxã Hereclean. Din 2008 este inspector catehizare parohialã la Episcopia Sãlajului. Premii: a fost distins cu rangul de iconom (2001), iconom stavrofor (2002), diploma Sfinþii Împãraþi Constantin ºi Elena (2010), Diploma de Onoare Sfântul Andrei — ocrotitorul României (2010). Colaborãri: Credinþã ºi viaþã în Hristos, Din suflet pentru suflet, Graiul Sãlajului, Lumina, Lumina de duminicã, colaboreazã la postul de radio Renaºterea, Trinitas. Opera: Comuna Hereclean. Societate ºi identitate (Zalãu, Ed. Episcopiei Sãlajului

46

Credinþã ºi viaþã în Hristos, 2010). Coautor: Hereclean 1415-2010 (Zalãu, Ed. Episcopiei Sãlajului, Credinþã ºi viaþã în Hristos, 2010).

BOITOR, GEORGE (pseudonim Geo Anella Boitor) — poet. N. 1 noiembrie 1934, Supuru de Jos (azi judeþul Satu Mare) — m. 18 mai 1976, Ploieºti. Viaþa ºi activitatea: a urmat gimnaziul la Zalãu ºi ªcoala Medie Tehnicã de Administraþie Economicã ºi ªcoala de Impegaþi de Miºcare C.F.R. la Dej. A îndeplinit diverse funcþii în C.F.R.: la Ulmeni, Letca, Feldru, Buru, Teiuº, Coºlariu, Baia Mare, Câmpina. A fost redactor la Astra. A debutat cu poeme în anul 1959 în Luceafãrul. A fost membru al cenaclurilor literare din Baia Mare ºi Braºov. Premii: Premiul Asociaþiei Scriitorilor din Cluj în anul 1969. A colaborat la: Astra, Vatra, Familia, Orizont, Tribuna, Luceafãrul, Cronica. Opera: Scara de apã (Bucureºti, Ed. pentru Literaturã, 1969), Testament provizoriu (Bucureºti, Ed. Albatros, 1974), Alberia (Satu Mare, Ed. Citadela, 2009). BOLDEA, SORIN IOAN — jurist, profesor. N. 24 iunie 1938, Bocºa. Viaþa ºi activitatea: a urmat cursurile Facultãþii de Filologie la Universitatea dr. Victor Babeº din Cluj (1955-1958), Filosofie la aceeaºi universitate (19581959). Este absolvent al Facultãþii de Drept din cadrul Universitãþii Babeº-Bolyai din Cluj (1959-1963) ºi al Facultãþii de Istorie de la Universitatea din Bucureºti (19671972). A urmat cursurile postuniversitare de drept public internaþional ºi relaþii (diplomatice) internaþionale din cadrul Facultãþii de Drept a universitãþii bucureºtene (1977). A fost campion la cros al raionului Carei (1954), Locul II la concursul studenþesc de sãniuº (Homorod, 1957),

Locul I la ºah la Turneul studenþesc (Izvorul Mureºului, 1960) campion la cros al regiunii Cluj (1962), Campion Naþional Universitar la ºtafetã 4x400 m plat (Cluj, 1957), Locul III ºi medalia de bronz la 3000 m obstacole, la Campionatul Naþional Universitar (Bucureºti, 1961). A fost instructor de înot (Bucureºti, 1973), instructor de schi în Munþii Bucegi (1974). A fost membru al trupei de teatru I.L. Caragiale a universitãþii clujene (1956-1958), preºedinte de onoare al Societãþii Culturale Simion Bãrnuþiu din Bocºa (1967-1985). Colaborãri: Tribuna ªcolii, Graiul Sãlajului, Orizont Sãlãjean, Orizont, Magazin Sãlãjean, Cronica Sãtmãreanã. A întemeiat ºi a fost vicepreºedintele colegiului de redacþie al revistei Patrie ºi onoare (1990-1994). Opera: Dacii trãiesc (Bucureºti, Ed. Paco, 2001, ed. a 2-a, 2002); traduceri Marile bãtãlii secrete ale celui de-al doilea rãzboi mondial (Bucureºti, Ed. M.I., 1977). A interpretat rolul principal în filmul Pantera, în regia lui Dinu Cocea (1974). BONÞIDEAN, DANA — actriþã. N. 6 ianuarie 1969, Zalãu. Viaþa ºi activitatea: absolventã a Facultãþii de Litere, secþia actorie. Este actor -mânuitor la Teatrul de Pãpuºi Puck din Cluj-Napoca (1990). Premii: Premiul de interpretare femininã pentru rolul Suzette (Botoºani, 1994), Premiul de interpretare femininã pentru rolul Contesa Gãlbenuºa din Inelul Fermecat la Festivalul Gulliver (Galaþi, 2002), a fost nominalizatã pentru rolurile Cãþelul ºi Pisica din Emelian ºi toba cea goalã (Galaþi, 1994), Gãlbenuºa din piesa Inelul Fermecat la Festivalul Puck Animafest (2002), Motanul ºi Vrãjitoarea din piesa Motanul Vrãjitoarei (Galaþi, 2003). A interpretat numeroase roluri în piese de teatru. BORBÉLY SÁMUEL (pseudonime: Sirius, Alpár) — profesor, redactor. N. 17 octombrie 1842, Vãlenii de Arieº (sat unificat cu satul Moldoveneºti), judeþul Cluj — m. 25 decembrie 1914, Turda. Viaþa ºi activitatea: a absolvit Institutul Teologic Unitarian din Cluj (1863). A fost educator la copiii arheologului Torma

47

Károly. În perioada 1868-1869 a studiat dreptul ºi ºtiinþele pedagogice, apoi a lucrat ca funcþionar la Inspectoratul ªcolar Bistriþa-Nãsãud (1869-1872), profesor la Colegiul Pedagogic din Zalãu (1872-1886). A fondat Uniunea pentru Protecþia Minorilor din Zalãu (Kisdedvédõ Egylet) al cãrei secretar a devenit. A fost directorul Liceului Pedagogic din Cristuru Secuiesc (din 1886). A fost fondatorul ºi redactorul ziarului Szilágy (1877-1880). A colaborat la ziare ºi reviste: Családi Kör, Székely Néplap, Kolozsvári Közlöny, Magyar Polgár, Kelet, Erdélyi Népnevelési Értesítõ, Budapesti Közlöny, Néptanoda, Hazánk, Szilágy-Somlyó, Századok, Magyar Tanítóképzõ, Zilahi Tanítóképzõ Értesítõje (1880, 1884). Fiind secretar la Inspectoratul ªcolar al Judeþului Sãlaj, a redactat, în colaborare cu Faluvégi Albert, revista de specialitate Szilágymegyei Tanítótestület (1877), în anul 1878 a redactat primul Anuar al Uniunii pentru Protecþia Minorilor din Zalãu. Opera: Szilágymegye földrajza (Geografia judeþului Sãlaj), (Cluj, 1883; Zalãu, 1885), Szilágymegye térképe (Harta judeþului Sãlaj), (Budapesta, 1884).

Opera: coautor: Nunta tradiþionalã româneascã din Þara Silvaniei ºi Þara Codrului (Zalãu, Ed. Caiete Silvane, 2010).

BORCA, IRIMIA — profesor. N. 9 octombrie 1937, Rãscruci, jud. Cluj. Viaþa ºi activitatea: absolvent al Facultãþii de Filologie din cadrul Universitãþii BabeºBolyai din Cluj (1959) ºi a Facultãþii de Filologie a Universitãþii din Timiºoara (1971). Din 1959 a fost profesor la Grupul ªcolar Gheorghe Pop de Bãseºti din Cehu Silvaniei. Premii: Diplomã de excelenþã din partea primãriei Cehu Silvaniei. Colaborãri: Pentru socialism (Baia Mare), ªcoala sãlãjeanã în actualitate.

BORDAª, LIVIU — cercetãtor ºtiinþific. N. 27 februarie 1970, Zalãu. Viaþa ºi activitatea: este absolvent al Facultãþii de Filosofie din cadrul Universitãþii din Bucureºti (1994) cu o tezã asupra filosofiei indiene (Individuaþie ºi realitate în Advaita Vedānta), coordonatã de prof. Andrei Pleºu, iar masteratul în 1995 cu o tezã despre neoplatonism ºi filosofia indianã, coordonatã de acad. prof. Gh. Vlãduþescu. Între 1989 ºi 1992 a studiat limba sanscritã ºi literatura indi la Facultatea de Limbi strãine. Tot acolo a mai urmat cursuri de greacã, latinã, arabã, chinezã, albanezã ºi rromani. A fãcut stagii de specializare în indologie la Universitãþile din Viena (1992-1993) ºi Roma. În 1995 a început doctoratul în filosofie la Universitatea din Bucureºti. A urmat un masterat în sanscritã la Universitatea din Pondichéry, India (1995-1997), redactând o tezã despre tradiþia manuscrisã a tratatelor filosofice (prakaranas) atribuite lui Śańkara, ºi un an de studii doctorale în filosofie indianã la Universitatea din Delhi (19971998). Simultan a studiat limba hindi. Dupã un an de cercetãri în diverse centre academice din S.U.A., s-a întors în India pentru alþi doi ani (1999-2001), timp în care a efectuat ample cercetãri de teren asupra diverselor comunitãþi religioase din India ºi Pakistan. De asemenea, a studiat în arhivele din cele douã þãri, documente inedite asupra contactelor românilor cu subcontinentul indian în epoca modernã. A absolvit ªcoala internaþionalã de sanscritã vorbitã organizatã de Universitatea din Heidelberg (2002), în colaborare cu Universitatea din Florenþa

48

(2003). În perioada 2004-2006 a urmat ªcoala de studii avansate post-universitare în istorie ºi ºtiinþe sociale la Accademia di Romania din Roma, absolvind-o cu teza Etnologie ºi orientalism romantic în noile state Italia ºi România (1860-1890), sub coordonarea prof. Mircea Anghelescu ºi a prof. Francesco Guida. Din 2007 urmeazã un doctorat la Special Centre for Sanskrit Studies al Universitãþii Jawaharlal Nehru din New Delhi. La aceeaºi universitate a absolvit, în 2008, cursul intensiv de yoga organizat de Yoga Center. Dupã mai multe întreruperi ºi schimbarea subiectului tezei, în 2010 a obþinut doctoratul în filosofie la Universitatea din Bucureºti cu teza Eliade secret. India ºi metapsihica în construcþia filosofiei lui Mircea Eliade (coord. prof. Andrei Pleºu). În prezent definitiveazã teza de doctorat în studiile sanscrite consacratã receptãrii moderne a filosofiei ºcolii Yoga darśana. A câºtigat diverse burse de studiu ºi cercetare: bursa de merit a Ministerului Educaþiei (1989-1994, 1994-1995), bursa Tempus a Comisiei Europene (la Roma, 1995), bursa Indo-Romanian exchange a Indian Council for Cultural Relation (la Pondichéry, 1995-1997), bursa naþionalã Vasile Pârvan (la Roma, 2004-2006), bursa NATO a Consiglio Nazionale delle Ricerche (la Roma, 2006-2007), bursa pentru tinerii români care studiazã în strãinãtate a Institutului Cultural Român (la New Delhi, 2007-2008), bursa New Europe College (2010-2011). Alte burse pe termen scurt: Istituto Italiano per gli Studi Filosofici, Napoli (1995), Central European University, Budapesta (2004), Associazione per lo Studio del Fenomeno Religioso, Siena (2005). A lucrat ca cercetãtor la In stitutul de Studii Orientale Sergiu Al-George din Bucureºti (1994-1995). A fost visiting fellow la Institut Français d’Indologie, Pondichéry (19951997, 2000), Centre de Science Humaines, New Delhi (1997-1998) ºi Conception Seminary College, U.S.A. (1998-1999), cercetãtor la Centrul Culturii Tradiþionale, Zalãu (2002-2004) ºi la Accademia di Romania, Roma (2004-2006). Este membru fondator al Asociaþiei de culturã româno-

indianã (1992), membru al Societãþii pentru dialog ºi reflecþie filosoficã Krisis (1995), al Accademia di Romania (2004), al Società Italiana di Storia delle Religioni (2005) şi membru fondator al Asociaþiei române de studii religioase (2005). A participat la diverse congrese ºi conferinþe de filosofie, indologie, istoria religiilor, studii culturale în România, Republica Moldova, Ungaria, Franþa, Italia, Germania, Anglia, India, Malaezia, publicând mai multe articole ºi studii în aceste domenii. A organizat douã colocvii de studii religioase la Roma în 2006. A fost redactor-ºef al revistei de studii culturale Origini. Caiete Silvane (20022003). Cartea sa de debut, Iter in Indiam (2006), a primit premiul Ioan Petru Culianu ºi a fost nominalizatã la premiile Uniunii Scriitorilor din România. κi desfãºoarã cercetarea în urmãtoarele domenii: filosofie (antichitatea greco-romanã, Renaºtere, Romantism), studii religioase (elenism ºi antichitate târzie, esoterism modern, istoria religiilor la Mircea Eliade ºi Ioan Petru Culianu), indologie (filosofie clasicã indianã, buddhism, antropologie religioasã), orientalism (relaþii între Europa ºi Asia, în special între India ºi Europa orientalã, istoria studiilor asiatice, colonialism), studii sud-est europene, studii culturale, istoria ideilor, mentalitãþilor ºi imaginarului, studii viatice. Colaborãri: articole în periodice academice: Annali dell’Istituto Universitario Orientale di Napoli, Annuario dell’Istituto Romeno di Cultura e Ricerca Umanistica di Venezia, Ephemeris Dacoromana, Sophia, Synthesis, Euresis. Cahiers Roumains d’Études Littéraires et Culturelles, Bibliotheca Indica, Revista Istoricã, Revista de Istorie ºi Teorie Literarã, Caiete Critice, Anuarul Institutului de Etnografie ºi Folclor C-tin Brãiloiu, Anuarul Institutului de Cercetãri Socio-Umane Gh. ªincai, Biharea, Acta Musei Porolissensis, Origini. Caiete Silvane. Articole în reviste culturale: Idei în dialog, Observator cultural, Viaþa româneascã, România literarã, Litere, arte & idei, Convorbiri literare, Timpul, Steaua, Contemporanul, Ideea europeanã, Paideia, Limes, Silvania. Opera: volume de autor: Iter in Indiam. Imagini ºi miraje indiene în drumul

49

culturii române spre Occident (Iaºi, Ed. Polirom, 2006), Apaºul metafizic ºi paznicii filozofiei (Bucureºti, Ed. Humanitas, 2010), Eliade secret (2011, în curs de publicare). Volume colective: Encounters with Mircea Eliade (Cluj-Napoca, Ed. Mac Linscott Ricketts, Mihaela Gligor, 2005), In Honorem Gabriel ªtrempel (Satu-Mare, 2006), Modèle français et expériences de la modernisation. Roumanie, 19e-20e siècles (Bucureºti, Ed. Florin Þurcanu, 2006), The International Eliade (New York, Ed. Bryan Rennie, 2007), Professor Mircea Eliade. Reminiscences (Calcuta, Ed. Mac Linscott Ricketts, Mihaela Gligor, 2008), Dora d’Istria (1828-1888), intellettuale europea tra Risorgimento italiano e Risorgimento balcanico (Firenze, Ed. Antonio d’Alessandri, 2011, în curs de publicare). Volume îngrijite ºi prefaþate: Nicolae Zberea, În cãutarea absolutului (2000), Mircea Eliade, Scrieri indiene (vol. I-II, Humanitas, 2011, în curs de publicare). Introduceri ºi prefeþe: Śańkara, Upadeśa Sahāsrī (2001), Mircea Eliade, Romanul adolescentului miop. Gaudeamus (2009). BOROSS LUDOVIC-CAROL — compozitor, dirijor. N. 11 iulie 1945, ªimleu Silvaniei — m. 23 septembrie 1998, Oradea. Viaþa ºi activitatea: a absolvit Conservatorul Gheorghe Dima din Cluj (1971). A lucrat la Cãminul Cultural din Carei (1971-1975), a fost dirijorul mai multor coruri, orchestre de suflãtori ºi ansambluri de muzicã uºoarã. Din anul 1975 a fost dirijor la Teatrul din Oradea. A fost autorul unor aranjamente muzicale pentru piese de teatru, a unor ºansonete ºi a altor piese muzicale. Opera: a compus muzica pentru piesele Mareau: Madame Sans-Gene; Méhes György: Asszonytáncoltató, Mi férfiak; Baum: Óz, a csodák csodája etc.

BORZÁSI ISTVÁN — preot. N. 25. decembrie 1960, Ip. Viaþa ºi activitatea: a absolvit Seminarul Teologic Baptist din Bucureºti (1988), licenþiat al Institutului Teologic Baptist de Grad Universitar din Bucureºti (1994). Specializãri: 1993-1994 — Central Baptist Theological Seminary, Minneapolis, Minnesota, U.S.A. — Master of Arts in Biblical Studies, magna cum laude; 1994-1996 — Bible Education by Extention, Advanced Training Studies, Old Testament — Certificate; 2000-2003 — International Baptist Theological Seminary, Praga, Republica Cehã — Master of Theology; 2005-2009 — Doctorat, Universitatea Babeº-Bolyai, Facultatea de Teologie Reformatã. În perioada august 1979 — iulie 1981 a lucrat la Întreprinderea de Prelucrare a Lemnului Zalãu, în 1981-1982 ca tâmplar la Cooperativa Unirea/ Prestarea din ªimleu Silvaniei, în 1982-1984 ca miner la Întreprinderea Minierã Sãrmãºag (sector Ip). În perioada 1988-1999 pastor la Biserica Creºtinã Baptistã Maghiarã din Cluj-Napoca, la Biserica Creºtinã Baptistã Maghiarã din Târgu Mureº (1999-2003), Secretar General al Convenþiei Bisericilor Creºtine Baptiste Maghiare din România (1990-1993), fondator ºi decan al Facultãþii de Teologie Baptiste Maghiare (1994-1999), vicepreºedinte pentru educaþie al Convenþiei Bisericilor Creºtine Baptiste Maghiare din România (1996-2003), preºedintele Convenþiei Bisericilor Creºtine Baptiste Maghiare din România (2003-2007), vicepreºedinte pentru misiune al Convenþiei Bisericilor Creºtine Baptiste Maghiare din România (2007-2010), Preparator universitar la Institutul Teologic Baptist Bucureºti (19962002), asistent universitar la Universitatea Emanuel Oradea (2003-2005), lector universitar la Universitatea Emanuel Oradea

50

(2005-2010), preºedintele Comunitãþii Baptiste Maghiare din Secuime (2008-), pastor la Biserica Creºtinã Baptistã Maghiarã din Pericei (2008-2009). Colaborãri: Teológiai Szemle, Szeretet, Radio Cluj (1990-2003), Radio Vocea Evangheliei Cluj, Sibiu ºi Braºov (1996-2003), Radio Unison Zalãu (2009-2010). A contribuit la plantarea de biserici în judeþul Cluj: Turda, Bãdeni, Ocna Mureº, Viiºoara ºi Gherla; în judeþul Mureº: Mãgherani, Adianu Mare/ Mic, Chibed, Sângeorgiu de Pãdure, Cinta, Idrifaia, Gorneºti ºi Periº; în judeþul Harghita: Borsec. Opera: Sziklazúzó pöröly (Ciocanul care sfãrâmã stânca), (carte cu 53 predici din Vechiul Testament, Oradea, Ed. Eben Ezer, 1998), Hermeneutika — Az igeértelmezés alapjai (Hermeneuticã — Bazele interpretãrii Cuvântului), (Târgu Mureº, Ed. Theologos, 2005), Kezdõ héber nyelvtan az Ószövetség tanulóinak (Introducere în limba ebraicã pentru studenþii Vechiului Testament), (manuscris), A hit hangjai (Glasurile credinþei), (editor — 774 cântãri pentru bisericile baptiste maghiare, Oradea, Ed. ITM, 2005).

Societãþii de ªtiinþe Geografice, responsabil al cercului de geografie — filiala Sãlaj. Premii: Profesor fruntaº (1959), Gradaþia de merit (1974), Medalia Muncii. Colaborãri: Gazeta învãþãmântului, Scânteia, Criºana, Nãzuinþa, Natura etc. Opera: coautor la Manualul de geografie pentru cls. a III-a. BOT, NICOLAE — folclorist. N. 6 decembrie 1929, Luminiº — m. februarie 2008. Viaþa ºi activitatea: absolvent al Facultãþii de Filologie a Universitãþii din Cluj. A fost asistent la Catedra de Literaturã a Facultãþii de Filologie clujene; în 1961 a fost avansat lector la Institutul Pedagogic Cluj, apoi a fost transferat la Catedra de Literaturã Românã a Facultãþii de Filologie. În anul universitar 1964-1965 a funcþionat ca lector de limba românã la Universitatea din Belgrad. Colaborãri: Steaua, Tribuna, Luceafãrul, Familia, Cronica, Anuarul de folclor, Lumina — Jugoslavia, Mioriþa — S.U.A. etc. A susþinut numeroase comunicãri la sesiunile ºtiinþifice ale Filialei Academiei Române din Cluj-Napoca, ale unor institute de învãþãmânt superior ºi societãþi ºtiinþifice. Face parte din colegiul redacþional al Anuarului Arhivei de Folclor, a fost membru al Asociaþiei Europeniºtilor. Opera: B.P. Haºdeu, Studii de folclor (ClujNapoca, Ed. Dacia, 1979), Cântecele cununii (Bucureºti, Ed. Minerva, 1989). Coautor: Ceasuri de searã cu Ion Agârbiceanu (ClujNapoca, Ed. Dacia, 1982).

BOªCA, GHEORGHE — profesor. N. 23 aprilie 1927, Cehei. Viaþa ºi activitatea: absolvent al Facultãþii de Geografie-Geologie a Universitãþii Victor Babeº din Cluj. A fost profesor la ªcoala Generalã nr. 1 din ªimleu Silvaniei (19551957), apoi profesor la Liceul Teoretic din aceeaºi localitate, pânã în 1989. În perioada 1958-1968 a fost directorul Liceului Simion Bãrnuþiu din ªimleu Silvaniei. A fost director adjunct la Liceul Pedagogic din Zalãu, inspector ºcolar de specialitate la Inspectoratul ªcolar al judeþului Sãlaj, metodist la Inspectoratul ªcolar Judeþean, preºedinte al

BOTA, IORDACHE — psiholog. N. 20 octombrie 1957, ªumal. Viaþa ºi activitatea: este absolvent al Universitãþii din Ottawa-Canada, departamentul

51

ªtiinþei Sãnãtãþii Umane, fiind licenþiat în Kineticã Umanã ºi Master în Arta Psihologiei Sportive (1993). A predat anatomia omului studenþilor de la Facultatea de Kineticã Umanã la Universitatea Ottawa. A fost profesor la Universitatea din Oradea, unde a predat psihologie sportivã studenþilor de la Educaþie Fizicã ºi Kinetoterapie. Opera: Secretele minþii — secretele succesului (Oradea, Ed. Crican, 1997), Puterea minþii: mai tare ca diamantul (Oradea, Institutul de Sãnãtate Fizicã ºi Mentalã, 1998), Trezeºte gigantul din tine (Oradea, Institutul de Sãnãtate Fizicã ºi Mentalã, 2002), Pildele înþelepciunii (Bucureºti, Institutul de Sãnãtate Fizicã ºi Mentalã, 2003), Femeia: eternul miracol al vieþii: poveºti ºi povestiri despre puterile miraculoase ce sãlãºluiesc în femei (Oradea, Institutul de Sãnãtate Fizicã ºi Mentalã, 2003), Programul audio de învãþare a limbii engleze (Oradea, Institutul de Sãnãtate Fizicã ºi Mentalã, 2005), Cartea cãrþilor de înþelepciune (Institutul de Sãnãtate Fizicã ºi Mentalã / CARO International Institute, 2004), Manualul înþelepciunii (Ed. Institutului de Sãnãtate Fizicã ºi Mentalã / CARO International Institute, 2005, colecþia Cheile înþelepciunii, 9 vol.), Mintea umanã — descoperã puterea fãrã limite, Secretele succesului — program de antrenament mental (6 casete), Puterea minþii (casetã), Duºmanul vieþii tale... Alcoolul, Duºmanul tãu de moarte... Fumatul, Programul de relaxare (4 casete). Coautor: Programul american de slãbire (Oradea, Ed. Imprimeria de Vest, 1998). Volume traduse: Secretele minþii-secretele succesului (lb. maghiarã), (Oradea, Ed. Imprimeriei de Vest, 1998). BOTH, NICOLAE — profesor, poet, preot. N. 6 februarie 1933, Tihãu, comuna Surduc. Viaþa ºi activitatea: absolvent al Facultãþii de Matematicã-Fizicã (1957) ºi al Facultãþii de Matematicã-Mecanicã din Cluj (1963). A fost profesor la ºcolile din Turbuþa, Gâlgãu, Chechiº, Tihãu, Surduc. Din anul 1963 a fost profesor la catedra de matematicã a Institutului Pedagogic Cluj, iar din 1971 a fost profesor la Facultatea de MatematicãMecanicã, parcurgând toate treptele pânã la gradul de profesor universitar. În anul 1975 a urmat un curs de perfecþionare la Varºovia

ºi în acelaºi an a obþinut doctoratul. A debutat cu poezie în cadrul cenaclului Graiul Sãlajului. A participat la peste 80 de sesiuni de comunicãri ºtiinþifice, simpozioane, congrese ºi conferinþe, lucrãri care au fost publicate în revistele de specialitate. La 25 august 1991 a fost hirotonisit preot greco-catolic. Cenacluri: Echinocþiu. Colaborãri: Matematica, revistã la care a fost secretar de redacþie ºi la alte reviste din þarã ºi strãinãtate. Opera: Algebra logicii cu aplicaþii (ClujNapoca, Ed. Dacia, 1984), Din pãmânt spre cer (Cluj-Napoca, Ed. Focul Viu, 1998), O singurã cale (Cluj-Napoca, Ed. Viaþa creºtinã, 1999), Flori alese din grãdina Bisericii lui Cristos (Cluj-Napoca, Ed. Viaþa creºtinã, 2000), Hranã pentru suflete (Baia Mare, Ed. Gutenberg, 2002), Vitaminele sufletului (Baia Mare, Ed. Galaxia Gutenberg, 2003). Volume colective: Matematica ºi aplicaþiile sale (Bucureºti, Ed. ªtiinþificã, 1995), Istoria matematicii (Cluj-Napoca, Ed. ALC Media Comp, 1999). A publicat numeroase cursuri universitare. BÖLÖNI BÁLINT — prozator. N. 1857, localitatea Santãu (azi în judeþul Satu Mare) — m. 29 ianuarie 1942, ªimleu Silvaniei. Viaþa ºi activitatea: a absolvit Facultatea de Drept din Cluj. A fost primpretor la Tãºnad (1883-1901), a fost ºeful poliþiei din ªimleu Silvaniei (1904-1919). A colaborat la Szilágyság ºi la mai multe ziare ºi reviste sãlãjene ºi clujene. Opera: Történetek (Povestiri), (ªimleu Silvaniei, 1905), Régi nóták (Cântece vechi), (nuvele, ªimleu Silvaniei, 1930).

BÖLÖNI GYÖRGY — scriitor, publicist. N. 30 octombrie 1882, ªimleu Silvaniei — m. 11 septembrie 1959, Budapesta.

52

Viaþa ºi activitatea: a absolvit Facultatea de Drept din Budapesta. În 1903 a plecat la Paris, unde l-a cunoscut pe Ady Endre. A fost diplomat al Republicii Sfaturilor. În toamna anului 1919 s-a întors la ªimleu Silvaniei, iar în primãvara anului 1920 a emigrat la Viena. Din ianuarie 1921 a fost redactorul principal al ziarului Bukaresti Hírlap din Bucureºti. Mai târziu s-a mutat la Viena, apoi la Paris (1923). În 1945 s-a întors în Ungaria, unde a participat activ la viaþa culturalã. A primit Premiul Baumgarten (1948), Premiul Kossuth (1955). A colaborat la ziarele din Ungaria: Népszava, Magyar Nemzet, Világ, Auróra, Keleti Újság ºi din þarã: Bukaresti Hírlap (Bucureºti), Korunk, Foaia noastrã, Contemporanul, Gazeta literarã. A fost redactor la ziarele Bécsi Magyar Újság (Viena), Párizsi Hírlap (Paris), Élet és Irodalom (1957-1959), editorul seriei de cãrþi A Monde magyar könyvei. Opera: Az igazi Ady (Adevãratul Ady), (Paris, 1934; Budapesta, 1948, 1955, 1966, 1974), Hallja kend Táncsics (Auzi, bã, Táncsics!), (Budapesta, 1942-1944, 1946, 1948, 1958), Ady, az újságíró (Ady, ziaristul), (Budapesta, 1956), Magyarságemberség (Unguri — omenie), (studii, Budapesta, 1959), Képek között (articole, studii), (1967). Volum colectiv: Limba românã. Manual pentru clasa a V-a a ºcolilor generale (Budapesta, Ed. Manualelor Didactice, 1950). A tradus din operele lui Honoré de Balzac, Alexandre Dumas, Anatole France, Maurice Maeterlinck, Guy de Maupassant etc. BÖLÖNI LÁSZLÓ — avocat. N. 9 august 1847, Camãr — m.? Viaþa ºi activitatea: a absolvit Facultatea de Drept din Debreþin (1871). S-a mutat la Huedin unde a lucrat ca avocat. A fost redactorul ziarului Kalotaszeg (din 1890). A colaborat la ziarele: Debreczen, Kolozsvári Ellenzék, Erdélyi Híradó, Jogtudományi Közlöny, Ügyvédek Lapja. Opera: Az ügyvédekrõl (Despre avocaþi), (Cluj, 1875); A magyar örökösödési eljárás és a hagyatéki hatóságok szervezése (Procedurã succesoralã maghiarã ºi organizarea autoritãþilor succesorale), (Békéscsaba, 1891).

BRAN, EMIL — preot, lingvist. N. 11 februarie 1864, Tohat (azi judeþul Maramureº) — m. 1914. Viaþa ºi activitatea: a urmat ºcoala primarã în Tohat ºi Baia Mare, iar studiile secundare la Baia Mare. Neputând urma studii superioare deosebite la Budapesta sau Viena, se înscrie în anul 1884 la Seminarul Teologic Greco-Catolic din Gherla. Studierea teologiei înseamnã pentru Emil Bran atât intrarea în publicisticã, cât ºi preocupãri în domeniul pedagogiei, filozofiei, metodicii, dreptului religios. În anul 1888 terminã studiile teologice. La 1 ianuarie este numit preot în cura animarum la Lãpuºel, cercul ªomcuta-Mare. În iulie 1894 se transferã în parohia Biuºa, cercul Cehu Silvaniei, iar în mai 1904 ocupã parohia Bãiþa de sub Codru, acelaºi cerc ºi acelaºi judeþ — Sãlaj. Din 22 ianuarie 1905 este numit preot la Dragomireºti, judeþul Maramureº. La Dragomireºti funcþioneazã pânã în anul 1926, când este numit paroh în ªimleu Silvaniei ºi în districtul protopopesc al Crasnei, iar apoi protopop al Crasnei ºi vicar foraneu episcopal al Silvaniei. Din 1931 ºi pânã la sfârºitul vieþii a fost vicar episcopal ºi paroh al Catedralei Unite din Oradea. În întreaga sa activitate s-a preocupat de înzestrarea bisericilor, de repararea ºcolilor ºi mai ales de emanciparea naþionalã. Fãcând parte din pãtura preoþimii mici ridicatã din rândul maselor þãrãneºti, el s-a fãcut un exponent de frunte al aspiraþiilor poporului român. În anul 1911 a înfiinþat Despãrþãmântul Viºeu-Iza al Astrei, al cãrui director a fost pânã la 1 decembrie 1923, când s-a desfãcut plasa Viºeu ºi s-a înfiinþat Despãrþãmântul Iza, al cãrui director a rãmas pânã la mutarea lui în Sãlaj. În calitate de director a organizat prelegerile populare ºi

53

conferinþele literare pe valea Viºeului ºi a Izei. A pus un accent deosebit pe dezvoltarea învãþãmântului, înfiinþarea de biblioteci ºi a organizat ºezãtori culturale. În perioada cât a activat la ªimleu, a stãruit pentru revigorarea aºezãmintelor culturale ale Astrei ºi Reuniunea Femeilor Române Sãlãjene. La Oradea a înfiinþat societatea Cultul Sfintei Inimi ºi a fost membru activ al Ordinului III Franciscan. A renovat cripta de sub bisericã ºi a introdus lumina electricã mai intensã în bisericã ºi în altar. A deschis o capelã în colonia Ioþia, care a devenit parohie independentã ºi o capelã la Veneþia. A împãrþit întreaga parohie în cinci sectoare. A activat ºi în domeniul publicisticii, a cules numeroase balade populare. În anul al patrulea de teologie, fiind preºedintele societãþii literare Alexi-ªincai, a editat revista Steaua mãrii. A scris diferite articole, predici ºi tratate din domeniul bisericesc, social ºi cultural în mai multe reviste ºi gazete. A înfiinþat mai multe societãþi, cooperative ºi bãnci în Sãlaj. În anul 1920 a fost senator în Maramureº, iar în 1922 în Zalãu. Regele Ferdinand l-a decorat cu Steaua României în grad de ofiþer ºi cu Rãsplata muncii pentru bisericã cl. I. Emil Bran a fost ultimul vicar al istoricului vicariat foraneu episcopal al Silvaniei. Opera: a publicat în broºurã Instrucþiuni privitoare la aplicarea legii I.O.V., Grânarele bisericeºti, Rugãciunea Sf. Rozariu cu model de rugãciuni, Rozariul rãnilor sfinte ale lui Isus, Pãstorul Sufletesc, Bunul pãstor — primul buletin parohial în Biserica Unitã, Sãlajul. BRAN, IOAN (pseudonim Zelpugnar) — poet. N. 1 iulie 1942, Bârsăul de Jos (azi judeţul Satu Mare) — m. 1988, Satu Mare. Viaŝa şi activitatea: a debutat în Geneze, supliment politic-cultural-artistic al ziarului Cronica sătmăreană, în anul 1970. A colaborat la: Tribuna, Steaua, Transilvania, Flacăra, Familia. Opera: Deosebitele iubiri (volum editat de Comitetul de Cultură şi Educaţie Socialistă Satu Mare, 1977), Stări tranzitive (volum postum).

BRAN, LAURENÞIU — preot. N. 1865, Tohat (azi în judeţul Maramureş) — m. 1942. Viaþa ºi activitatea: a absolvit gimnaziul în anul 1886 la Sighetul Marmaþiei. ªi-a continuat studiile la Seminarul Teologic din Gherla, pe care l-a absolvit în 1890. A fost hirotonisit în acelaºi an. A fost preot la Bãiþa de sub Codru ºi apoi la Someº-Sãplac (azi Aluniº). Laurenþiu Bran este primul traducãtor al lui Eminescu în limba maghiarã, traduceri apãrute încã în timpul vieþii poetului. A fost membru al Astrei, conducând dupã Primul Rãzboi Mondial Despãrþãmântul Jibou al acesteia. În aceastã perioadã înfiinþeazã biblioteci poporale în satele din zonã, ºi organizeazã cursuri de alfabetizare pentru adulþi. A fost redactor ºef, apoi editor al revistei Sãlajul (19201929, 1933). A colaborat la revistele: Steaua mãrii, ªcoala Noastrã, Gazeta Sãlajului, Þara Silvaniei, Szilágy-Somlyó, Zsibóvidéki Hírlap, Tribuna, unde a publicat traduceri, articole de istorie, culegeri de folclor. Opera: Révai Károly ºi Bran Laurenþiu: Román költõkbõl (traducere), (Baia Mare, Tipografia Simon Aurel & T. Misztótfalu, 1909). A tradus: Guy De Maupassant. BRAN, NICOLAE — pictor, profesor. N. 17 septembrie 1861, Unimăt (azi judeţul Satu Mare) — m.? Viaŝa şi activitatea: a urmat cursurile şcolii primare la Carei în perioada 1869-1873, iar pe cele secundare la Carei, Debreţin, Satu Mare şi Beiuş. După absolvirea gimnaziului, a urmat şcoala specială pentru prepararea profesorilor de desen a Regatului Maghiar de la Budapesta (1886). A continuat studiile universitare în domeniul artelor frumoase la universităţile din München şi Paris. A absolvit în anul 1888 Koeniglich Bayerische Academie der Bildenden Kunst din München, a absolvit Academia de Arte Frumoase de la Paris, iar în 1891, cursurile de la École Nationale Speciale de Beaux Artes. Tot la Paris a urmat şi cursurile unei academii particulare de pictură, Academia Julian. A început activitatea didactică la 1 ianuarie 1895 ca profesor suplinitor de desen şi caligrafie la Gimnaziul Real din Craiova, unde a funcţionat până în septembrie, acelaşi

54

an, când a fost transferat la Gimnaziul Real de la Târgu Jiu, unde a predat desenul până în 1899. La 25 noiembrie 1899 a fost numit profesor provizoriu la catedra de desen şi caligrafie a Liceului Matei Basarab din Bucureşti. Începând cu 1 octombrie 1904, sa transferat la Liceul Gh. Lazăr, tot din Bucureşti, unde a funcţionat până în 31 august 1927, când a devenit profesor onorar al liceului. N. Bran a fost membru în comisia de capacitate pentru specialitatea desen liniar şi caligrafic. Din 1919 a fost profesor asimilat, iar din luna mai 1922 a fost inspector şcolar al şcolilor particulare. În perioada 1909-1930 a predat desenul şi caligrafia şi la clasele extrabugetare ale Liceului Gh. Lazăr. N. Bran a avut o prodigioasă activitate artistică de îndrumare, creacie şi restaurare. A fost preşedintele grupului de Belle Arte de la Ateneul Român din 1899, a condus activitatea cercului de desen şi pictură din Liceul Gh. Lazăr. Premii: a obţinut Menţiune Honorabile la expoziţia de la München în anul 1888 şi alta la expoziţia de la Muzeul Român din 1895, în 1906 a primit Diploma de onoare şi medalia de aur, a fost decorat cu medalia Bene-merenti pentru învăţământ (1916), Meritul Cultural Coroana României în grad de cavaler (1923) etc. Opera: a publicat o serie de caiete de caligrafie, a realizat pictura în ulei şi tempera Peneş Curcanul la Ateneul Român, Procesul complotului bulgar din anul 1900, precum şi numeroase tablouri: peisaje, flori, natură moartă etc., a participat la pictarea şi restaurarea multor biserici din ţară. BRAN, PETRU — poet, dascăl, preot. N. 1821, Tohat (azi judeţul Maramureş) — m. 1877. Viaŝa şi activitatea: a efectuat studii de pedagogie şi teologie la Baia Mare, Cluj, Blaj. A fost hirotonisit preot în anul 1846. A funcţionat în parohia Hidig (azi Măerişte), iar din 1850 se transferă în judeţul Satu Mare, întâi la Craidorolţ iar apoi, din 1857, devine protopop al Sătmarului. În 1859 a fost numit profesor de limba română la

Gimnaziul Romano-Catolic Regal din Satu Mare. Între anii 1862-1869 luptă pentru crearea unei Catedre de Limba şi Literatura Română pentru elevii români. Fondează Societatea de Lectură a Elevilor Români, creează o bibliotecă românească. A colaborat cu articole la revistele Amicul Şcoalei, Foaie pentru minte, inimă şi literatură, Concordia, Federaŝiunea, Sionul românesc. Opera: Cununa din flori de merite pe solenitatea instalaŝiunei preluminatului şi presînŝitului domn Ioane Alexi (Satu Mare, Tip. Tichy, 1856), Margaritarie seu sentintie poetice; filosofico-moraloestetice (Satu Mare, Tip. L. Nagy, 1874).

BRAZDÃU, OVIDIU — psiholog. N. 31 decem brie 1975, ªimleu Silvaniei. Viaþa ºi activitatea: absolvent al Facultãþii de Psihologie a Universitãþii Bucureºti (19951999) ºi al ªcolii Normale de Studii Politice ºi Administrative, Facultatea de Comunicare ºi Relaþii Publice David Ogilvy (1999-2001), este doctor în medicinã, specialitatea antropologie psihologicã (2008). Din anul 2002 este asistent universitar la Facultatea de Psihologie ºi ªtiinþe Cognitive a Universitãþii Ecologice Bucureºti, asistent cercetare — Institutul de Psihologie ºi Filosofie C.R. Motru al Academiei Române, iar din 2001 este director executiv al Asociaþiei Române de Psihologie Transpersonalã. În perioada 1997-2003 a parcurs cursuri de instruire în domeniul psihologiei în þarã ºi strãinãtate ºi a participat la numeroase programe de cercetare, sesiuni de comunicãri ºtiinþifice. Este trainer autorizat în psihologia explorãrii visului (2008). Din anul 2002 s-a implicat activ în diverse activitãþi de promovare a

55

psihologiei aplicate ºi a iniþiat mai multe organizaþii în domeniul psihologiei: Asociaþia Românã de Psihologie, Transpersonalã (2002), Centrul de Explorare a Visurilor (2003), Centrul de Resurse ºi Teste Psihologice (2004). În perioada 2002-2005 a organizat o serie de conferinþe ºi workshopuri. Tot în aceeaºi perioadã a desfãºurat activitãþi de cercetare în cadrul Institutului de Psihologie al Academiei Române, laboratorul de neuropsihologie ºi programul de cercetare a stresului. Colaborãri: Buletinul psihologiei transpersonale, Jurnalul de psihologie transpersonalã, Psihologia-Mass Media, România liberã, Gândul, Evenimentul zilei, Jurnalul Naþional, fiind prezent ºi la emisiuni de la TVR, Antena 1, Prima TV, Realitatea TV etc. În anul 2003 a fondat revista Psihologia azi, iar din 2004 publicã anuarul Catalogul de teste ºi instrumente psihologice din România. În anul 2008 a lansat ziarul Info-Sãnãtatea. Opera: Experienþa conºtientizãrii. Teorii ºi cercetãri moderne privind stãrile de conºtienþã (2010). Volume colective: Psihologia sinelui. O incursiune spre Centrul Fiinþei (Bucureºti, Ed. Eminescu, 2001), Conºtiinþa multidimensionalã. O perspectivã psihosinergeticã (Bucureºti, Ed. Psyche, 2003).

BREBAN, LUDOVICA — economist. N. 13 decembrie 1964, Surduc. Viaþa ºi activitatea: absolventã a Facultãþii de ªtiinþe Economice a Universitãþii de Vest Timiºoara (2002). A urmat cursuri de specializare la Academia de Studii Economice Bucureºti — Departamentul de Formare Permanentã, Curs postuniversitar de perfecþionare Management ºi Economie (2003), Universitatea Babeº-Bolyai Facultatea de Business — Masterat, specializarea

Administrarea Afacerilor (2002-2003), ANEVAB Cluj-Napoca — Expert Evaluator proprietãþi imobiliare (2004). A obþinut doctoratul la Universitatea Babeº-Bolyai Cluj-Napoca, Facultatea de ªtiinþe Economice (2007). În perioada 1988-1992 a fost contabil principal la C.A.P. Surduc, 1992-1995 contabil la S.C. Titi Comp S.R.L., contabil la S.C. Impex Ilieº S.R.L., S.C. Trans Tim S.R.L., S.C. Lemnul S.N.C., în perioada 1995-2002 a fost referent la Arhivele Naþionale ºi în acelaºi timp contabil la firmele private S.C. Trans Lial S.R.L. Zalãu — transport intern ºi internaþional ºi S.C. Silvana Sempas S.A. Zalãu, contabil ºef la Ocolul Silvic Zalãu (2003-2005). Din anul 2005 este director executiv Filiala CECCAR Sãlaj, iar din 2006 este lector universitar doctor-cadru asociat al Universitãþii de Vest Vasile Goldiº Arad — filiala Zalãu. Este membrã în Asociaþia Internaþionalã de Fiscalitate (din 2008), membrã în Comisiile de disertaþie ale masteranzilor, formator CECCAR pentru cursurile de pregãtire profesionalã continuã a Experþilor Contabili ºi Contabililor Autorizaþi, lector la Direcþia Judeþeanã de Muncã Sãlaj, coordonator ºtiinþific pentru lucrãri de licenþã ale studenþilor (2006-2010) ºi masterate începând cu anul 2006, coordonator ºtiinþific de lucrãri ale experþilor contabili ºi contabililor autorizaþi stagiari din cadrul CECCAR. Premii: Promovarea culturii antreprenoriale ºi formarea antreprenorialã în mediul de afaceri din judeþul Sãlaj, Decan de suflet (2009, 2010). Participã la numeroase conferinþe, simpozioane. Colaborãri: ªcoala Noastrã, Contabilitatea, expertiza ºi Auditul Afacerilor, Finanþe publice ºi contabilitate, Studia Universitatis Babeº-Bolyai. Opera: Situaþii financiare anuale ale entitãþii economice (Cluj-Napoca, Ed. Alma Mater, 2007), Contabilitatea financiarã a entitãþii economice (Cluj-Napoca, Ed. Alma Mater, 2008), Situaþii financiare ale entitãþii economice — ediþia a doua revizuitã ºi adãugitã (Zalãu, Ed. Silvania, 2009), Managementul contabilitãþii în economia forestierã din România (Cluj-Napoca, Ed. Risoprint, 2010). Volume colective: Contabilitatea de gestiune (Zalãu, 2003, republicatã în 2006), Noua Contabilitate a Instituþiilor Publice (Zalãu, Ed. Silvania, 2003), Managementul financiar-bancar (Zalãu, Ed. Silvania, 2004), Managementul,

56

evidenþa, bugetarea, controlul ºi auditul entitãþilor bugetare (Cluj-Napoca, Ed. Alma Mater, 2008), Normalizarea informaþiei contabile în România (Chiºinãu, Ed. Cartier, 2008), Contabilitatea de gestiune (ClujNapoca, Ed. Risoprint, 2009), Bazele contabilitãþii (Cluj-Napoca, Ed. Risoprint, 2009), Contabilitatea evenimentelor ºi tranzacþiilor între Standarde, Directive ºi reglementãri fiscale (Timiºoara, Ed. Mirton, 2009), Contabilitate financiarã conformã cu Directivele Europene — de la teorie la practicã (Cluj-Napoca, Ed. Risoprint, 2010).

BREBAN, MIRCEA — avocat. N. 20 iunie 1937, ªimleu Silvaniei — m. 11 martie 2005, ªimleu Silvaniei. Viaþa ºi activitatea: absolvent al Facultãþii de Drept a Universitãþii Babeº-Bolyai din Cluj. Din 1959 pânã în 1961 a fost bibliotecar la Biblioteca Orãºeneascã din ªimleu Silvaniei. În perioada 1971-1979 ºi 1990-2000 a fost procuror la Parchetul de pe lângã Judecãtoria Zalãu ºi ªimleu Silvaniei, apoi avocat la ªimleu Silvaniei. Colaborãri: Nãzuinþa, Graiul Sãlajului, Sãlajul Orizont, Gazeta de Duminicã, Tribuna, Transilvania, unde a publicat eseuri, cronici de artã, reportaje, note de cãlãtorie, epigrame. Opera: Expoziþii de artã plasticã începând cu anul 1972 la Casa de Culturã a Oraºului ªimleu Silvaniei, Casa de Culturã a Sindicatelor Zalãu, Salonul de Iarnã al Artiºtilor Plastici din Judeþul Sãlaj. A publicat numeroase caricaturi în presa localã.

BREBAN, VASILE — lingvist. N. 23 noiembrie 1907, Hereclean — m. 15 martie 2003, Cluj-Napoca. Viaþa ºi activitatea: este absolvent al Facultãþii de Litere ºi Filosofie a Universitãþii din Cluj (1931). A obþinut licenþa în anul 1933 cu teza: Graiul comunei Hereclean, jud. Sãlaj, lucrare ce trebuia sã fie aprofundatã ºi transformatã în tezã de doctorat. Condiþiile materiale grele din acea perioadã au fãcut imposibilã continuarea studiilor pentru doctorat. În perioada 19341940 a fost secretar la Gimnaziul de Bãieþi din Zalãu ºi, periodic, profesor suplinitor la aceeaºi ºcoalã, pr ecum ºi la Liceul Reformat din aceeaºi localitate. În anul 1940, în urma Dictatului de la Viena, V. Breban pãrãseºte Zalãul, trece Valea Mureºului ºi se opreºte la Deva. Pentru o scurtã perioadã de timp a fost profesor la un liceu, apoi a fost numit secretar la Liceul de Bãieþi din Petroºani. A luat parte la luptele de la Odesa ºi Oceakov. În anul 1944 participã la luptele din Moldova. La Ghimeº-Palanca era deja comandantul bateriei de tragere. În 1945 revine la Zalãu, unde timp de un an funcþioneazã ca profesor suplinitor la ªcoala Mixtã Medie, iar în 1946 pleacã la Cluj unde este numit profesor suplinitor la Liceul de Bãieþi nr. 2. În 1949 începe colaborarea cu Institutul de Lingvisticã din Cluj. Între timp ajunsese director de liceu, iar în perioada 1950-1952 funcþioneazã ca asistent, þinând cursuri de limba românã la Conservator, Institutul de Arte Plastice, Institutul de Teatru. A fost asistent la Institutul de Lingvisticã, trecând prin toate treptele de activitate, devenind ºef de lucrãri. În perioada 19551957, V. Breban a fost delegat la Bucureºti în comisia de revizuire finalã a Dicþionarului limbii române literare contemporane. În

57

perioada 1960-1966 a fost detaºat din nou la Bucureºti, în vederea coordonãrii lexicografice la Dicþionarul enciclopedic român. A colaborat cu numeroase articole, note, ºi recenzii la reviste de specialitate: Cercetãri de lingvisticã, Limba românã, Cercetãri ºi studii de lingvisticã etc. Opera: Dicþionarul limbii române (redacþia S. Puºcariu) prin redactare ºi revizuire la literele M. P. T., a fãcut parte din comisia de revizuire finalã a Dicþionarului limbii române literare contemporane (Bucureºti, Ed. Academiei, 1955-1957), coordonator al Dicþionarului enciclopedic român (19621966), colaborator ºi coordonator lexicograf al Micului dicþionar enciclopedic (1972, 1978, 1986), Dicþionarul limbii române al Academiei, Serie nouã (vol. 7 litera O, în 1969; vol. 9 litera R în 1975; vol. 9 litera T în douã volume în 1983-1985), colaboreazã la elaborarea dicþionarelor bilingve: Dicþionar român-maghiar (Bucureºti, 1957), Dicþionar maghiar-român (Bucureºti, 1964), coordonator la Dicþionarul de expresii ºi locuþiuni româneºti (1969), coordonator ºi autor al lucrãrii Limba românã corectã (1973), ºi-a adus contribuþia la traducerea în limba românã a termenilor maghiari la Erdelyi Magyar Szótörténeti Tár (Bucureºti, Ed. Kriterion, 1975-1982), Dacoromania. Bibliografie (1983), redactor responsabil la volumul Materiale ºi cercetãri dialectale (Bucureºti, 1961), Mic dicþionar al limbii române (Bucureºti, 1974, în colaborare cu Ana Canarache), Dicþionar al limbii române contemporane (Bucureºti, 1980), Dicþionarul general al limbii române (Bucureºti, 1987).

Viaþa ºi activitatea: este absolvent al Institutului Pedagogic, Facultatea de Geografie-Istorie din Cluj (1961-1964) ºi al Facultãþii de Geografie din cadrul Universitãþii Babeº-Bolyai din Cluj (19651969). A fost profesor la Huta Bogdanei (1958), apoi a fost profesor la ªcoala Gimnazialã Cizer pânã la sfârºitul anului 1960. În perioada ian. 1961-aug. 1961 a fost profesor la ªcoala Generalã Tusa, iar în perioada 1961-1962 ºi 1965-1966 la ªcoala Generalã Mal, îndeplinind funcþia de director al ºcolii ºi al cãminului cultural din localitate. În perioada 1966-1975 a fost profesor la Bãniºor, îndeplinind ºi funcþia de director al cãminului cultural, apoi a fost profesor la ªcoala Generalã nr. 2 din Satu Mare (19751998). Colaborãri: Caiete Silvane. Opera: La fântâna dorului (Satu Mare, Ed. Eco Print SRL, 2006), A fost odatã... ca niciodatã (Satu Mare, Ed. Eco Print SRL, 2007). BRIE, IOAN — compozitor, profesor. N.? Dolu, comuna Zimbor. Viaþa ºi activitatea: a studiat la Academia Teologicã din Cluj (1940-1944) ºi la Conservatorul Maghiar (1943-1945). ªi-a continuat studiile la Conservatorul din Cluj (1945-1947), apoi la Seminarul Pedagogic din aceeaºi localitate (1945-1947). A fost profesor de muzicã la Liceul Ortodox Român din Cluj (1947-1948), profesor de muzicã bisericeascã ºi tipic, director la ªcoala de Cântãreþi Bisericeºti din Cluj (1945-1949), dirijor la corul Catedralei din Cluj (1945-1986), asistent onorific la Catedra de Folclor a Institutului de Artã din Cluj (1949-1950), conferenþiar la Catedra de Muzicã Bisericeascã ºi Tipic la Institutul Teologic din Cluj (1950-1952), profesor de muzicã bisericeascã ºi liniarã (1952-1985) ºi director la Seminarul Teologic din Cluj (1971-1980). Colaborãri: Îndrumãtorul bisericesc (Cluj). Opera: Culegere de folclor pentru cor mixt (Cluj-Napoca, 1972), Colinde populare din Transilvania pentru cor mixt (Cluj-Napoca, 1979), 73 de colinde, pentru 3 voci egale (Cluj-Napoca, ed. I-1980, ed. a 2-a 1983), 85 colinde populare din toate regiunile þãrii pe o singurã voce (Cluj-Napoca, 1986).

BREJE, NICOLAE — profesor. N. 16 februarie 1936, Cizer.

58

BRUDAªCU, CORNEL — artist plastic. N. 28 ianuarie 1937, Tusa. Viaþa ºi activitatea: a absolvit cursurile ªcolii Generale din Crasna ºi pe cele ale Institutului de Arte Plastice Ion Andreescu din Cluj. A debutat în anul 1962 la expoziþia regionalã Cluj ºi a participat la numer oase expoziþii de grup la Bucureºti ºi Arad. A colaborat cu numeroase ilustraþii ºi desene în presã. Are lucrãri la muzeul din Zalãu ºi în numeroase colecþii ale unor instituþii. Opera: Compoziþie H.B., Flori, Fraþii Nãdejde, Tineri pe ºantier, Traian Vuia, Avram Iancu, Rodul toamnei etc.

BUCIU, ANGELA — solistã de muzicã popularã. N. 5 octombrie 1942, Nãpradea. Viaþa ºi activitatea: este absolventã a Facultãþii de Filologie, Institutul Pedagogic Baia Mare (1972) ºi a Facultãþii de Filologie a Univer sitãþii Babeº-Bolyai Cluj-Napoca (1981). Din anul 2002 este profesor la Catedra de Canto a Universitãþii de Arte Vatra din Baia Mare. A efectuat numeroase cercetãri ºi culegeri de texte literare, datini, obiceiuri tradiþionale ºi costume populare din toate zonele Maramureºului ºi din alte zone ale þãrii. A instruit mai mulþi soliºti vocali ºi grupuri vocale din þarã ºi strãinãtate: Suedia, Norvegia, Franþa, Germania, Ansamblul Radost (S.U.A.), Grupul vocal Ruzice (Seattle WA), Ansamblul Izvoraºul (Minneapolis MN), Ansamblul Viaþã Româneascã (Milwaukee WI). În prezent face parte din Ansamblul Naþional Transilvania din Baia Mare. A întreprins turnee în þarã ºi strãinãtate (Bulgaria, Polonia, U.R.S.S., Suedia, Franþa, Norvegia, Jugoslavia, Algeria, Turcia, Siria, Iordania, Germania, Olanda, Danemarca, Italia, Spania, Portugalia, Anglia, Grecia, Mongolia, China, Coreea de Nord, Coreea de

Sud, Ungaria, Mexic, Costa Rica, Columbia, Peru, Venezuela, Canada, S.U.A.), a participat la numeroase înregistrãri radio ºi T.V. a fost deputatã P.R.M. de Maramureº (2004) ºi preºedinta Organizaþiei Naþionale de Femei România Mare (2005). Este membrã a Academiei Artelor Tradiþionale, secþia Arte Muzicale ºi Ludice. Premii: laureatã cu medalia de bronz la Festivalul Mondial al Tineretului ºi Studenþilor de la Sofia, Ordinul Meritul Cultural clasa a V-a, Medalia Meritul Cultural clasa a II-a, laureatã a Festivalului Naþional al Educaþiei ºi Culturii, etapele republicane din 1981, 1983, 1985, premiul Fundaþiei Ethnos pe anul 1995, premiul naþional al revistei România Mare 2000, pentru întreaga carierã pusã în slujba neamului românesc, premiul SADCO 2000 secþiunea Muzicã Tradiþionalã ºi activitate artisticã, Cetãþean de Onoare al oraºului Baia Mare (2002), Premiul Naþional de Excelenþã pentru contribuþia de excepþie la promovarea ºi punerea în valoare a folclorului românesc, acordat de Ministerul Culturii ºi Cultelor (2002), Crucea României în grad de Cavaler (2003), Ordinul Meritul Cultural în grad de Comandor (2004). Opera: Destine neliniºtite (Cluj-Napoca, Ed. Dacia, 2002), Lada mea de zestre (Baia Mare, Ed. Eurotip, 2007), Muzica vine din cer (Ploieºti, Ed. Tipo-Man, 2009), 15 discuri Electrecord, casete, C.D., însumând 120 de înregistrãri muzicale.

BUD, FLORICA — inginer, prozatoare. N. 21 martie 1957, Ulmeni (azi judeţul Maramureş). Viaŝa şi activitatea: absolventă a Facultăţii de Mine din Petroşani (1981). A fost inginer stagiar la E.M. Baia Borşa (1981-1982), inginer stagiar la E.M. Baia Sprie (1982-1984),

59

analist programator la Centrul Teritorial de Calcul Baia Mare (1984-1991), reprezentant vânzări la Polipromin Cluj (1991-1994), reprezentant vânzări la Ageximco Bucureşti (1994-1999). În prezent este administrator la S.C. Feeric S.R.L. Baia Mare. Din anul 1998 este membră a Uniunii Scriitorilor din România, vicepreşedinta, apoi preşedinta Asociaţiei Scriitorilor Baia Mare, preşedinte fondator al Fundaţiei Culturale Bona Fide. A debutat în anul 1993 cu volumul de proză scurtă Iubire, sînt un obiect nezburător. Premii: a obţinut diplome la concursul de literatură Sorin Titel — ediţia a 4-a (1990), concursul de proză şi teatru organizat de Inspectoratul de Cultură Baia Mare (1991), concursul Cărţile anului 1992 (Baia Mare, 1993), Cărţile anului 1997 — literatură pentru copii (Baia Mare, 1998), premiul revistei Art-Panorama, literatură pentru copii (Bucureşti, 1998), certificat de recunoaştere a activităţii în domeniul Artă şi Cultură (Baia Mare, 2003), concursul Cărţile anului 2005, premiul Asociaţiei Scriitorilor Bucureşti (2006), concursul Cărţile anului 2007 (Baia Mare, 2008). Opera: Iubire, sînt un obiect nezburător (Baia Mare, Ed. Gutinul, 1993), Aventurile lui Nu-Motanul la curtea zmeului Ca-FeMini (Bucureşti, Ed. Scripta, 1994), NuMotanul şi zmeul Pager (Bucureşti, Ed. Scripta, 1995), Alergând prin sine (ClujNapoca, Ed. Printek, 1996), Cui îi place şcoala? — meditaŝii pe o temă dată (Bucureşti, Ed. Odeon, 1997), Nu-Motanul şi Zmeul-Semafor-Roşu-Galben-Verde (ClujNapoca, Ed. Clusium, 1998), Billclintonienii — cartea cu pagini libere (Bucureşti, Ed. Eminescu, 1999), Bărbatul care mi-a ucis sufletul într-o joi — cartea monicelor (ClujNapoca, Ed. Dacia, 2005), Mariatereza sunt eu (Bucureşti, Ed. Rao, 2007), Nu Motanul şi Fiul (Bucureşti, Ed. Rao, 2007), Reparăm onoare şi clondire (Cluj-Napoca, Ed. Limes, 2009), Crucificat între paranteze/ Crucieté entre parenthèses (Craiova, Ed. Ramuri, 2010), Pierd monopolul iubirii/ Je perds le monopole de l’amour (Craiova, Ed. Ramuri, 2010). Volume colective: Bookătăria de texte & imagini (antologie colectivă de poveşti), (Bucureşti, Ed. Clubul Ilustratorilor, 2009).

BUDAI ÉZSAIÁS — preot, scriitor, profesor, filolog. N. 7 mai 1766, Pir (azi judeţul Satu Mare) — m. 14 iulie 1841, Debreţin. Viaŝa şi activitatea: a urmat studiile la Colegiul din Debreţin, apoi în perioada 1792-1794 a studiat la Göttingen, Oxford şi Olanda. A studiat istoria universală, dreptul roman, statistica, istoria literaturii, politica, ştiinţele naturii, matematica, istoria militară. În anul 1817 a obţinut titlul de doctor în teologie la Göttingen. A predat latină, greacă şi istorie la Colegiul Reformat din Debreţin (în anul 1794). Deşi limba de predare a fost latina, el a folosit manuale în limba maghiară, a tipărit hărţi în limba maghiară. A avut o contribuţie deosebită în luarea hotărârii privind predarea în limba maghiară în colegiu (din 1797). A fost autorul planului de învăţământ pentru şcolile reformate pe anul 1807. Din 1808 a fost profesor de dogmatică. În 1813 a fost ales primnotar al eparhiei, în 1821 preot reformat la Debreţin, iar în 1822 episcop al Bisericii Reformate de peste Tisa. În 1829 a fost ales membru al comisiei care a iniţiat proiectul Academiei Maghiare de Ştiinţe, iar în 1831 a fost ales membru onorific al Academiei. Opera: a scris 30 de manuale în limba maghiară, a tipărit hărţi în limba maghiară. Cele mai importante: Commentatio de causis Culturae… (Göttingen, 1794), Közönséges história (Istoria universală, Debrecen, 1800, 1811), A régi tudós világ históriája (Istoria literaturii, Debrecen, 1802), Halotti beszéd Rhédei Lajosné felett (Oradea, 1804), Deák nyelv kezdete példákban (Debrecen, 1804; Oradea, 1807, 1808, 1816, 1817, 1827, 1829, 1833), Óskolai magyar új Atlas (Debrecen, 1804), Magyarország históriája (Istoria Ungariei),

60

(Debrecen, vol. I-III, 3 ediţii: 1805, 1808, 1811; 1811, 1812; Pest, 1833), Ratio Institutionis (Plan de învăţământ), (Debrecen, 1807), Deáktörzsökszók (Debrecen, 1809), Régi Római Írók Élete (Viaţa scriitorilor romani antici), (Debrecen, 1814), Propaedeumata Theologiae Christianae (Debrecen, 1817), Az Isten és a király félelme (Debrecen, 1826), A királyért való könyörgésnek a szentírásból vett formája (Debrecen, 1827), A tiszta szívűek boldogsága (Debrecen, 1827); Földi házból mennyeibe való költözés (Debrecen, 1827); Kegyes öröme és reménysége a hív alattvalóknak (Debrecen, 1828). E autorul cântecelor nr. 6 şi 27 din cartea de cântări reformate. În perioada 1804-1805 a editat lexiconul lui Budai Ferenc (fratele său) în 3 volume. Multe din lucrările scriitorului au rămas în manuscris. Volume postume: Latin nyelv elemei példákban (ediţie revăzută şi adăugită a volumului cu titlul Deák nyelv kezdete példákban, Debrecen, 1851 — editat de Szőcs István). BUDAI FERENC — preot reformat, lingvist, poliglot, filosof. N. 8 noiembrie 1760, Pir (azi judeţul Satu Mare) — m. 28 octombrie 1802, Szovát (Hajdúszovát). Viaŝa şi activitatea: după terminarea studiilor la Debreţin a fost învăţător (din 1784), rector la Hajdúszoboszló (din 1785), preot reformat la Hajdúszovát (din 1789). A fost profesor la Colegiul din Debreţin, s-a ocupat de ştiinţele naturii, politică, astronomie, drept, istorie, filosofie, fizică. Folosindu-se de manuscrisul preotului reformat din Debreţin, Sinai Miklós, a adunat materialul pentru lexiconul istoric în 3 volume. Opera: A Kant szerint való filozófiának rostálgatása levelekben (Pozsony, 1801, anonim), Magyarország polgári históriájára való lexikon a XVI. sz. végéig, vol. I-III (lexicon biografic, Oradea, 1804-1805; Pest, 1866) — editat de Budai Ézsaiás.

BUHÃÞEL, TEODOR — medic veterinar. N. 22 februarie 1930, Glod, com. Gîlgău. Viaþa ºi activitatea: urmeazã cursurile Facultãþii de Medicinã Veterinarã la Arad (1953-1957), iar ultimul an de studii la Bucureºti (1957-1958). A fost medic veterinar la Bobâlna (1958-1960), Câlþãu, judeþul Cluj (1960-1964), profesor la Centrul ªcolar Agricol Bistriþa (1964-1966), apoi a ocupat un post de asistent universitar la Institutul Agronomic Cluj-Napoca, parcurgând toate treptele didactice universitare: asistent (1966-1969), ºef de lucrãri (1970-1990), conferenþiar (19901991), profesor (1991-2000). A obþinut doctoratul în 1974 cu teza Cercetãri asupra incidenþei tulburãrilor digestive la purcei. A realizat peste 250 de comunicãri ºi lucrãri ºtiinþifice, o parte din ele fiind publicate ºi în strãinãtate: Madrid, Paris, Cairo, Moscova, Budapesta, Zagreb, Polonia. Opera: Glodul Someºului. Vatrã de convieþuire milenarã. Aspecte istoricomonografice. (Zalãu, Ed. Caiete Silvane, 2006), Din Panteonul Marilor Patrioþi Români ardeleni, Alexandru Buhãþel (ClujNapoca, Ed. Diotima, 2008), Neamul Buhãþelenilor în cãutarea obârºiei heraldice (Cluj-Napoca, Ed. Napoca Star, 2010). Volum în curs de apariþie: Învățământul glodean la 200 de ani.

BULGÃREAN, IOAN VASILE — ofiþer, poet. N. 14 ianuarie 1961, Zalnoc.

61

Viaþa ºi activitatea: absolvent al Facultãþii de ªtiinþe Juridice din cadrul Universitãþii de Vest Arad (2004-2008). A fost ofiþer la Inspectoratul Judeþean de Poliþie — Poliþia Economicã (1982-2007). Colaborãri: Pentru patrie. Opera: Dor de voi (Zalãu, Ed. Silvania, 2008), Saloanele iubirii (Zalãu, Ed. Silvania, 2010).

BURGHELE, CAMELIA CORINA — etnolog. N. 25 septembrie 1968, Valcãu de Jos. Viaþa ºi activitatea: în anul 1995 a absolvit Facultatea de Litere din cadrul Universitãþii Babeº-Bolyai din Cluj-Napoca, iar în 1998 a absolvit cursurile Facultãþii de ªtiinþe Politice, Administrative ºi Jurnalisticã a aceleiaºi universitãþi. A obþinut doctoratul în domeniul ºtiinþelor filologice în anul 2003 cu distincþia Magna Cum Laude la Universitatea Babeº-Bolyai din ClujNapoca, cu teza Psihoterapia popularã. Note pentru o antropologie a sãnãtãþii. În 1998 a finalizat cursurile de masterat în literatura românã ºi etnologie, la Facultatea de Litere din Cluj-Napoca, cu lucrarea Momente ale culturii populare din Sãlaj, iar în perioada 2005-2007 a urmat un master la Facultatea de Istorie a Universitãþii din Bucureºti. În perioada 1998-2000, a urmat un program de pregãtire postuniversitar — Bazele muzeologiei, specialitatea etnologie, pe care l-a absolvit cu lucrarea Interiorul þãrãnesc. Elemente funcþionale ºi estetice . A efectuat douã stagii de pregãtire în Danemarca (1998-1999), în anul 1998 obþinând o diplomã din partea The Colleges of European Education, Copenhaga, la absolvirea cursului Valori ºi structuri democratice europene. Metode ºi instituþii educaþionale. Noi strategii în promovarea culturii. În perioada 2003-2004 a efectuat

douã stagii de pregãtire la Centrul pentru Formare, Educaþie permanentã ºi Management în domeniul Culturii. În perioada 1995-2000 a fost muzeograf-etnograf la Muzeul Judeþean de Istorie ºi Artã, apoi ºef secþie istorie-artãetnografie la aceeaºi instituþie (2000-2009). Este cercetãtor ºtiinþific gradul I. Începând cu anul 2001 este membrã a Societé Internationale d’Ethnologie et de Folklore ºi membrã a Asociaþiei de ªtiinþe Etnologice din România (2005-2010). Colaboreazã la: Acta Musei Porolissensis, Limes, Caiete Silvane, Datini (Bucureºti), Datina (Constanþa), Mozaic, Sympozia. Caiete de etnologie ºi antropologie, Suflet oltenesc (Craiova), Convorbiri literare (Iaºi), Poesis (Satu Mare), Studii ºi comunicãri (Sibiu), Oglinda literarã (Focºani), Studii ºi comunicãri de etnologie (Sibiu), Revista de etnografie ºi folclor, Sinteze (Bucureºti), Anuarul Muzeului Etnografic al Transilvaniei, Studii de Istorie a Transilvaniei (Cluj-Napoca), Revista Bistriþei (Bistriþa-Nãsãud) ºi alte anuare ale muzeelor din þarã. Opera: Descântece. Descântece populare terapeutice din Sãlaj (Zalãu, Centrul de Conservare ºi Valorificare a Tradiþiei ºi Creaþiei Populare Sãlaj, 1999), În numele magiei terapeutice (Zalãu, Ed. Limes, 2000), Cãmaºa ciumei. Note pentru o antropologie a sãnãtãþii (Bucureºti, Ed. Paideia, 2003), Studii de antropologie a sãnãtãþii (Cluj-Napoca, Ed. Nereamia Napocae, 2004), Repere de culturã tradiþionalã sãlãjeanã (Zalãu, Ed. Porolissum, 2006), Satul timpului, timpul satului. Chilioara (Cluj-Napoca, Ed. Mega ºi Zalãu, Ed. Porolissum, 2010). BURIAN, VASILE — învãþãtor. N. 2 septembrie 1951, Chendrea. Viaþa ºi activitatea: absolvent al Liceului Pedagogic Gheorghe Lazãr din Cluj-Napoca (1971). A fost învãþãtor la ªcolile Gimnaziale din Trestia, Bãlan, Gâlgãu Almaºului, ºi Chichiºa. În perioada 1980-1986 a fost director al Cãminului Cultural Bãlan, apoi director al ªcolii cu clasele I-VIII Gâlgãu Almaºului (1986-1989). În anul 1975 a înfiinþat corul ªcolii Generale Chechiº, astãzi grupul coral Îngeraºi, în 1976 a înfiinþat grupul vocal al Cãminului Cultural

62

Chechiº care a devenit Corul de femei pe voci egale, iar din 1990, Corul mixt al Bisericii Ortodoxe Chechiº. Începând din 2004 iniþiazã concertul de colinde ºi cântece de Crãciun Rãsunã blând spre searã. Este un bun cunoscãtor ºi culegãtor al datinilor ºi obiceiurilor locale. Colaborãri: Caiete Silvane, Normaliºtii clujeni, Sãlajul turistic. Opera: Rãsunã blând spre searã — colinde din comuna Bãlan (Zalãu, Ed. Silvania, 2009). Coautor: Sunã clopoþelul — culegere de cântece pentru ºcolari (Zalãu, Ed. Silvania, 2006). Volume în pregãtire: În cununa anului — scrieri monografice despre satul Chechiº; Lasã-i gazdã-n casã — datini de Crãciun.

Opera: Anestezie la o plecare din fiorduri (Bucureºti, Ed. Litera, 1984). Volum colectiv: Acesta e preþul; Sãgeata din arc (Bucureºti, Ed. Lira, 1984).

BUTCOVAN, GAVRIL — subofiţer. N. 20 iulie 1924, Ip – m. 14 septembrie 2010. Viaŝa şi activitatea: subofiţer în cadrul Ministerului de Interne; după trecerea în rezervă, până la pensionare, a lucrat ca merceolog la Întreprinderea de Industrializare a Laptelui Şimleu Silvaniei. A fost ultimul supravieţuitor al masacrului de la Ip, din 1314 septembrie 1940. Opera: O pagină de istorie scrisă cu sânge (Zalău, Ed. Silvania, 2006).

C
CABA, MARIUS — poet. N. 9 mai 1947, Someº-Guruslãu. Viaþa ºi activitatea: este absolvent al Facultãþii de Drept din Bucureºti. În prezent este jurist, consilier juridic la Banca Agricolã S.A. din Baia Mare. Colaborãri: Familia, Cronica (Craiova), Ramuri, Pentru socialism, Graiul Maramureºului.

CHENDE-ROMAN, GHEORGHE — profesor. N. 23 aprilie 1947, Firminiº — m. 18 ianuarie 2009, Zalãu. Viaþa ºi activitatea: este absolvent al Facultãþii de Filologie, secþia rusã-românã (1972). A obþinut doctoratul în anul 2008 cu teza Valori stilistice în onomastica Þãrii Silvaniei. În perioada 1972-februarie 1979 ºi 1980-1990 a fost profesor la Liceul Industrial de Construcþii Zalãu, apoi, pânã în martie 1980, inspector de personal la Întreprinderea de Þevi — Zalãu. Din anul 1990 pânã în 1997 a fost inspector cu perfecþionarea cadrelor didactice la Inspectoratul ªcolar al Judeþului Sãlaj, apoi profesor la Grupul ªcolar Mihai Viteazul. Din martie 2001 pânã în ianuarie 2009 a fost directorul Direcþiei Judeþene pentru Culturã, Culte ºi Patrimoniu Cultural Naþional Sãlaj. În perioada 1975-1986 a obþinut toate gradele didactice profesionale. În timpul studenþiei a activat în cadrul formaþiei de muzicã popularã a universitãþii clujene, apoi în formaþia Rapsodia Meseºului a Casei de Culturã Orãºeneºti-Zalãu. A instruit taraful şi formaþia de dansuri populare a Liceului Industrial de Construcþii, participând cu acestea la mai multe festivaluri, obþinând numeroase premii ºi menþiuni. În anul 2001 a reluat editarea revistei Silvania, într-o nouã serie, cu titlul Silvania. Culturã. Culte. Patrimoniu. În acelaºi an a înfiinþat, pe lângã Direcþia de Culturã, Editura Silvania. Colaborãri: Caiete Silvane, Alma Mater Porolissensis, Acta Musei Porolissensis etc.

63

Opera: Dicþionarul etimologic al localitãþilor din judeþul Sãlaj (Zalãu, Ed. Caiete Silvane, 2006), Toponimie. Din onomastica Þãrii Silvaniei (Zalãu, Ed. Silvania, 2008), Antroponimie. Din onomastica Þãrii Silvaniei (Zalãu, Ed. Silvania, 2009). Coautor: Politici publice. Cultura organizaþionalã în instituþiile publice. Leadership (Zalãu, Ed. Silvania, 2005), Bisericile de lemn din Sãlaj (Zalãu, Ed. Silvania, 2008). CHENDEA, EMIL — grafician. N. 1936, Mirºid. Viaþa ºi activitatea: este absolvent al ªcolii de Arte Plastice din Cluj-Napoca. A realizat grafica la volumul Din lirica japonezã, lucrare care a obþinut o medalie la concursul celor mai frumoase cãrþi ale anului, iar în anul 1971 a participat la Expoziþia internaþionalã de artã a cãrþii de la Leipzig. A mai obþinut douã premii pentru lucrarea Mioriþa.

CHEZAN, IOAN — profesor. N. 14 august 1945, Sântejude, judeþul Cluj. Viaþa ºi activitatea: este absolvent al Conservatorului de Muzicã din Cluj, secþia pedagogie muzicalã (1970). A obþinut doctoratul în anul 2008 cu teza Profesionalismul Corului de Camerã cu Statut de Ansamblu Amator. A fost profesor de muzicã la Liceul Pedagogic Zalãu (19701977), directorul ªcolii Generale de Muzicã ºi Arte Plastice Zalãu (1975-1991), director la ªcoala cu Program de Artã (1991-1993; 1995-2004), iar în perioada 2004-2009 a fost directorul Liceului de Artã Ioan Sima. În perioada 1993-1995 a fost consilier teritorial ºef la Inspectoratul pentru Culturã al Judeþului Sãlaj. A fost profesor metodist, a condus lucrãri metodico-ºtiinþifice pentru

obþinerea gradului didactic I la învãþãtori ºi educatoare, lector pentru perfecþionarea în specialitate a învãþãtorilor ºi educatoarelor, profesor colaborator la Universitatea din Oradea, profesor formator. A fost consilier municipal, preºedinte al Comisiei de Învãþãmânt, Culturã, Sãnãtate din Consiliul Municipal Zalãu, Senator de Onoare al Parohiei Ortodoxe Române — Zalãu, vicepreºedinte al Asociaþiei Române de Cânt Coral, vicepreºedinte al Fundaþiei MadrigalMarin Constantin, reprezentant al Asociaþiei Române de Cânt Coral în Consiliul Internaþional A Coeur Joie. În anul 1970 a înfiinþat Corul Cadrelor Didactice, apoi Corul de Camerã al Clubului Tineretului, iar din 1991 Reuniunea Coralã Camerata Academica Porolissensis. A participat la festivaluri ºi concursuri naþionale: Ion Vidu (Lugoj), Gheorghe Dima (Cluj-Napoca), Augustin Bena (Cluj-Napoca), Festivalul Tineretului (Cluj-Napoca), Sâmbãta de Sus. A efectuat turnee în þarã: Câmpia Turzii, Reºiþa, Tulcea, Baia Mare, Satu Mare, Piteºti, Constanþa, Bucureºti, Bistriþa etc. ºi în strãinãtate: Italia, Franþa, Ungaria, Norvegia, Polonia, Elveţia. A efectuat turnee cu Reuniunea coralã Cantorino a ªcolii cu Program de Artã — Zalãu în Anglia (1997), ºi Spania (1999). A participat la întruniri corale în calitate de vicepreºedinte al Asociaþiei Române de cânt coral ºi reprezentant al acesteia în Consiliul Internaþional A Coeur Joie: Braºov (1994), Marrakesh (Maroc-1998), Lyon (Franþa2002). Premii: medalia de brevet 75 de ani de existenþã a învãþãmântului muzical românesc — Academia de Muzicã Gh. Dima, Diploma de Excelenþã cu ocazia împlinirii a 80 de ani de învãþãmânt muzical superior în Cluj-Napoca — Academia de Muzicã Gh. Dima, medalia Pro Arte — Una vite per musica — Fundaþia Madrigal — Marin Constantin. Medalia Fiii Cetãþii, Premiul I la concursuri corale naþionale, Premiul II la Concursul Naþional de Creaþie cu lucrarea Cucule, de unde vii, Premiul III la Concursul Naþional de Interpretare a Muzicii Corale Gh. Dima — Cluj-Napoca,

64

Ordinul Meritul pentru Învãþãmânt — Cavaler. Opera: Profesionalismul Corului de Camerã cu Statut de Ansamblu Amator (Zalãu, 2009), Prelucrãri ºi lucrãri corale pentru copii ºi adulþi; Culegere de cântece pentru uzul elevilor din Liceul Pedagogic; Liturghia Ortodoxã, armonizatã pentru Catedrala Adormirea Maicii Domnului; Sunã clopoþelul. Culegere de cântece pentru cei mici (Zalãu, 2006). Coordonator al volumului: Camerata Academica Porolissensis. Strãluciri la a 35-a aniversare (Zalãu, Ed. Caiete Silvane, 2006).

CHINDRIª, VASILE — medic veterinar. N. 16 iunie 1955, Ieud, jud. Maramureº. Viaþa ºi activitatea: absolvent al Facultãþii de Medicinã Veterinarã din Cluj-Napoca (1981). A obþinut doctoratul în anul 1998 la Universitatea de ªtiinþe Agricole ºi Medicinã Veterinarã din Cluj-Napoca cu teza Calitãþile igienice ale laptelui de bivoliþã ºi implicaþiile acestora asupra produselor lactate. În perioada 1981-1985 a fost medic veterinar la Dispensarul veterinar ªamºud, apoi la Dispensarul veterinar Mirºid (1985-1991), iar din 1991 lucreazã în cadrul DSVSA Sãlaj, unde, din 1995, este ºef serviciu igienã veterinarã ºi epidemiologie. În perioada 1989-1990 a deþinut, cu delegare, funcþia de primar al comunei Mirºid. Premii: diploma ºi medalia Pentru progresul Medicinii Veterinare (2007), medalia Veterinaria — profesiunea recunoscãtoare (2009). Opera: coautor: Laptele de bivoliþã — igienã ºi calitate (Cluj-Napoca, Ed. Risoprint, 2010).

CHIRA, ALEXANDRA — elevã, solistã de muzicã popularã. N. 31 iulie 1998, Plopiº. Viaþa ºi activitatea: este elevã a ªcolii Gimnaziale Plopiº. Este colaboratoare la ansamblurile folclorice Jidvei România, Columna, Porolissum. A efectuat turnee în Grecia, Republica Moldova, Ucraina, Cehia, Serbia ºi Spania. A participat la numeroase festivaluri ºi emisiuni radio ºi televiziune: Tezaur folcloric, O datã-n viaþã, Cafeneaua astrelor, Debut 50 plus, Ora popularã, Dimineaþa cu Rãzvan ºi Dani, Album Naþional, Sã v-amintiþi Duminica, La izvorul dorului, Caravana Favorit, O searã favoritã, La un pahar favorit, Iarmaroc de cântec ºi joc, Drag de cântec, De suflet. A fost prezentã la concertul folcloric Lioarã, lioarã, flori de primãvarã, precum ºi la emisiunile TVS Oradea, Hora TV — Zalãu. Concerte ºi festivaluri: Callat (2007, 2009), Spectacolul organizat la Muzeul Satului din Bucureºti cu ocazia Summit-ului NATO (3 apr. 2008), Festivalul internaþional Cerbul de aur — Braºov (7 sept. 2008), Festivalul Naþional de Folclor Strugurele de aur Alba Iulia ºi Jidvei (2007, 2008, 2009), Concertul folcloric dedicat celor 80 de ani de Radiodifuziune de la Sala Radio Bucureºti, Spectacol aniversar de folclor 4 ani din 4 zãri organizat cu ocazia împlinirii a 4 ani de televiziune Favorit TV (15 dec. 2008), Spectacol folcloric aniversar cu ocazia împlinirii a 5 ani de Favorit TV, prezentatoare a emisiunii Revelionul copiilor — Favorit TV (31 dec. 2009), reprezintã România la Gala laureaþilor la Festivalul concurs pentru copii Privighetoarea cehã (13-17 mai 2010), prezintã emisiunea Iarmaroc de cânt ºi joc — Favorit TV (1 iun. 2010). Premii: Marele premiu ºi Trofeul festivalului Tinere speranþe (Gherla,

65

2006), Premiul de Excelenþã oferit de Primãria ªimleu Silvaniei (2006), Marele premiu ºi Trofeul Rapsodia Românã (Bucureºti, 2007), Marele premiu ºi Trofeul Festivalului de Muzicã Popularã Româneascã De Ispas la Nãsãud (Nãsãud, 2007), Marele premiu ºi Trofeul Festivalului-Concurs Naþional pentru copii Flori de cântec românesc (Focºani, 2007), Premiu de Excelenþã oferit de Primãria Zalãu (2007), Marele premiu ºi Trofeul Festivalului Internaþional pentru tinere talente Floare mândrã a tinereþii (Cernãuþi, 2008), Marele premiu ºi Trofeul Festivalului Internaþional Fãºanc (Serbia, 2008), Marele premiu ºi Trofeul concursului Varietãþi bihorene (Oradea, 2008), Premiul Consiliului Judeþean Sãlaj: Încrederea în oamenii ºi resursele Sãlajului, în promovarea lor ºi construcþia unui parteneriat solid (Zalãu, 2008), Premiul ºi titlul de Ambasador al culturii româneºti în lume oferit de Asociaþia Partenerilor Diplomaþilor Români cu sediul la Helsinki sub înaltul patronaj al Ministerului Afacerilor Externe ºi în parteneriat cu Radiodifuziunea Românã — Ateneul Român (Bucureºti, 25 ian. 2009). Opera: Io-s fatã de sãlãjanã (CD, 2010).

2004 este student la Facultatea de Litere, secþia filologie clasicã din cadrul Universitãþii Babeº-Bolyai din Cluj-Napoca. A obþinut doctoratul în anul 2004 cu teza Eclesiologia Sfinþilor Pãrinþi Capadocieni. Colaborãri: Orizonturi teologice, Legea româneascã, Buna Vestire, Silvania. Opera: Eclesiologia Sfinþilor Pãrinþi Capadocieni (Oradea, Ed. Treira, 2005).

CHIRA, IONEL — preot. N. 13 iulie 1972, Marca. Viaþa ºi activitatea: este absolvent al Facultãþii de Teologie Ortodoxã din cadrul Universitãþii Oradea (1994). În perioada 1994-1997 a fost preparator la Facultatea de Teologie Ortodoxã din Oradea, iar din 1997 este preot paroh în Parohia Plopiº. Este profesor de religie la ªcoala Gimnazialã din aceeaºi localitate, iar din 1 octombrie 2003 este lector universitar la Facultatea de Teologie Ortodoxã din Oradea. Din anul

CHIRILÃ, ADINA LIVIA — învãþãtoare. N. 1 octombrie 1964, ªimleu Silvaniei. Viaþa ºi activitatea: este absolventã a Liceului Pedagogic din Zalãu (1980). Din anul 1982 este învãþãtoare titularã la ªcoala Vasile Goldiº din Zalãu. A iniþiat proiecte în parteneriat Mama Terra ºi Lumea Poveºtilor. Colaborãri: publicã articole în revistele de specialitate ºi participã sporadic la redactarea revistei ºcolii. Opera: Matematicã. Exerciþii ºi probleme de matematicã pentru clasa a II-a (ClujNapoca, Ed. Dacia, 1999), Matematicã. Exerciþii ºi probleme pentru clasa a III-a (Cluj-Napoca, Ed. Dacia, 1999), Matematicã. Exerciþii ºi probleme pentru clasa a IV-a (Cluj-Napoca, Ed. Dacia, 2001), Matematicã. Probleme ºi exerciþii pentru clasele II, IV (Cluj-Napoca, Ed. Dacia, 2001), Limba românã aplicativã. Auxiliar pentru clasa a II-a (Zalãu, Ed. ªcoala Noastrã, 2004), Matematicã aplicativã- clasa a III-a (Zalãu, Ed. ªcoala Noastrã, 2005), Limba românã aplicativã — clasa a III-a (Zalãu, Ed. ªcoala Noastrã, 2005). Volume colective: Abecedar aplicativ (Zalãu, Ed. Silvania, 2003), Matematicã aplicativã (Zalãu, Ed. Silvania, 2003), Matematicã aplicativã. Auxiliar pentru clasa a II-a (Universitatea Oradea, 2004). Este în pregãtire volumul Limba românã aplicativã — clasa a IV-a.

66

CHIª, ALEXANDRU — profesor. N. 28 ianuarie 1968, Jibou. Viaþa ºi activitatea: este absolvent al Facultãþii de Chimie ºi Chimie Industrialã din cadrul Universitãþii Babeº-Bolyai ClujNapoca (1987-1992) ºi al Facultãþii de ªtiinþe Economice, specializarea Turism-Servicii de la aceiaºi universitate (1991-1997). A obþinut doctoratul în ºtiinþe economice, specialitatea Marketing (2002). A urmat cursuri de specializare în turism la École Superior du Comert Marsilia ºi Camera de Comerþ ºi Industrie Marsilia. A fost preparator universitar la Facultatea de ªtiinþe Economice de la Universitatea Babeº-Bolyai ClujNapoca (1993-1995), asistent universitar (1995-1999), lector universitar (1999-2003), iar din 2003 este conferenþiar la Facultatea de ªtiinþe Economice ºi Gestiunea Afacerilor la universitatea clujeanã. Este membru în Internationale Gesellschaft fuer Warenkunde und Technologie — IGWT-Wiena (1997), membru fondator în International Association for Tourism Economics (Palma de Mallorca, 2007). Este expert permanent ARACIS, comisia 13 ID-IFR, evaluator CNCSIS, Ministerul Educaþiei Naþionale, evaluator MECTS pe probleme de evaluare ºi acordare burse externe, Profesuri internaþionale în Univerzitet Crne Gore, Montenegro, mai 2008, localitatea Podgorica, mobilitate CEPUS. Colaborãri: Revista de Turism. Opera: Marketing. Cercetare — Dezvoltare (Cluj-Napoca, Ed. Risoprint, 2003), Marketing în turism (ediþie bilingvã), (ClujNapoca, Ed. Presa Universitarã Clujeanã, 2006), Marketing în turism (Cluj-Napoca, Ed. Alma Mater, 2010). Coautor: Bazele merceologiei (Cluj-Napoca, Ed. Casa Cãrþii de ªtiinþã, 1998), Bazele tehnologiei ºi merceologiei (Cluj-Napoca, Ed. Presa

Universitarã Clujeanã, 1999), Bazele tehnologiei ºi merceologiei (Cluj-Napoca, Ed. Dacia, 2000, ediþia a 2-a 2001), Merceologie (Cluj-Napoca, Ed. Presa Universitarã Clujeanã, 2001), Merceologie ºi tehnologie. Noþiuni fundamentale (ClujNapoca, Ed. Alma Mater, 2004), Marketingul serviciilor (Cluj-Napoca, Ed. Alma Mater, 2006), Fundamentele ºtiinþei mãrfurilor (Cluj-Napoca, Ed. Alma Mater, 2006). Coordonator: Studiul mãrfurilor ºi asigurarea calitãþii (Cluj-Napoca, Ed. Alma Mater, 2009).

CHIªU, ªTEFAN — profesor. N. 1 ianuarie 1938, ªoimuº — m. noiembrie 2009. Viaþa ºi activitatea: absolvent al Facultãþii de Istorie-Filosofie de la Universitatea BabeºBolyai din Cluj-Napoca (1966). A fost preparator (1967), asistent (1970), lector (1974), conferenþiar (1993), profesor universitar (2002). A fost profesor la Universitatea de Vest din Timiºoara, Facultatea de Sociologie ºi Psihologie, Catedra de SociologieAntropologie. A obþinut doctoratul la Bucureºti în anul 1981. A fost secretar ºtiinþific al Facultãþii de Sociologie ºi Psihologie (19931996), prodecan al aceleiaºi facultãþi (19962000), redactor-ºef al Analelor Universitãþii de Vest din Timiºoara, seria Sociologie, Psihologie, Pedagogie, Asistenþã socialã, Antropologie, pe care a întemeiat-o în anul 1995, vicepreºedinte al Institutului Social Român Banat-Criºana, Timiºoara, director al Departamentului Colegii de Institutori de la Universitatea de Vest din Timiºoara (19982002). A fost membru în Asociaþia Sociologilor din România, al Asociaþiei Internaþionale de Filosofie (Montreal-Canada), al Asociaþiei Istoricilor din Banat ºi Transilvania. A publicat 57 de studii în reviste de specialitate,

67

a participat la 87 de sesiuni de comunicãri ºtiinþifice ºi a publicat 8 studii în strãinãtate. Opera: Prelegeri de etnologie (Timiºoara, Ed. Eurobit, 1995), De la Sumeru la Kogaionon (din mitologia munþilor sacri), (Timiºoara, Ed. Eurobit, 1996), Ard munþii moroilor — povestiri (credinþe, mituri, legende), (Timiºoara, Ed. Eurobit, 2001), Sub cununã — povestiri (credinþe, mituri, legende), (Timiºoara, Ed. Eurobit, 2003), Orãºtioara de Sus — schiþã monograficã (Timiºoara, Ed. Eurostampa, 2006). Volume colective: Etnologie generalã — teme ºi concepte (Timiºoara, Ed. Eurobit, 2000), Grãdiºtea Muncelului — monografie (vol. I), (Timiºoara, Ed. Eurostampa, 2003), Grãdiºtea Muncelului — monografie (vol. II), (Timiºoara, Ed. Eurostampa, 2006). CICORTAª, CORNEL (pseudonim Cico) — prozator. N. 26 octombrie 1944, Mãrtihaz, judeþul Bihor. Viaþa ºi activitatea: absolvent al Facultãþii de Filologie, promoþia 1969. Pentru o scurtã perioadã de timp a fost profesor de limba ºi literatura românã în satul Guruslãu, judeþul Sãlaj. A frecventat cenaclul literar Iosif Vulcan din Oradea în perioada 1969 ºi 19871988 ºi cenaclul Silvania din Zalãu în anii 1971-1974 ºi 1985. Colaborãri: la revistele Familia, Suplimentul literar al ziarului Criºana ºi Urzica din Bucureºti. În 1967 a debutat cu prozã scurtã în revista Familia. Opera: La rivoluzione — Dal raccapricio al riscato (Revoluþia românã, de la groazã la rãscumpãrare), (Italia, 1991). Volum colectiv: De dor ºi de omenie (Zalãu, 1973).

CIOBANCA, MARIA TEODORA — artist plastic. N. 12 ianuarie 1981, Zalãu. Viaþa ºi activitatea: este absolventã a Universitãþii de Artã ºi Design — ClujNapoca, secþia picturã (2003). A efectuat un masterat la aceeaºi facultate. A participat la

taberele de creaþie Ipp Art (1998), Crivaia 2000 — Reºiþa (1998, 1999). Premii: Premiul special al juriului la Arc peste timp (Zalãu, 1996), Premiul Tinereþii ºi Premiul de debut Mãrul de aur (Bistriþa, 1997), Premiul I pentru caricaturã la Umor la … gura humorului (Gura Humorului, 1997), Premiul special la festivalul La Zalãu se mai zâmbeºte (Zalãu, 1997), Premiul revistei Ambasador — De Juventude (Tg. Mureº, 1997). Opera: Expoziþii personale în þarã: expoziþia de picturã la Galeriile Fundaþiei Ciobanca (Zalãu, 1997), expoziþia de pastel Contemporani la Cetate (Zalãu, 1997), expoziþia de picturã ºi graficã la Casa de Culturã a Sindicatelor (Zalãu, 1998, 1999, 2001), expoziþia de picturã la Casa de Culturã (ªimleu Silvaniei, 2001); expoziþii personale în strãinãtate: este prezentã cu lucrãri în colecþii particulare în Germania, S.U.A., Anglia, Italia, Japonia, Danemarca. Expoziþii de grup în þarã: expoziþia de artã plasticã Arc peste timp (Zalãu, 1996), expoziþia de artã plasticã a secþiei de artã a Liceului Teoretic Zalãu (1996, 1998), salonul de artã în cadrul Festivalului Mãrul de aur (Bistriþa, 1997), salonul de artã în cadrul Festivalului Umor la… gura humorului (Gura Humorului, 1997), expoziþii de caricaturã în cadrul Congresului Naþional al Caricaturiºtilor (Macea — jud. Arad, 1997), salonul de artã în cadrul festivalului La Zalãu se mai zâmbeºte (Zalãu, 1997), salonul de artã în cadrul Festivalului Naþional de graficã satiricoumoristicã (Cluj-Napoca, 1997), expoziþia Ipp Art (Cehu Silvaniei, Zalãu, ªimleu Silvaniei, Cluj-Napoca, Bucureºti, 1998), expoziþia de artã plasticã (Reºiþa, 1998). Expoziþii de grup în strãinãtate: expoziþia de artã plasticã James Dabakis (Utah — S.U.A.), expoziþia de artã plasticã Contemp Studio (Kyoto — Japonia, 1998), expoziþia de artã plasticã Ipp Art (Szentendre — Ungaria, 1998), expoziþia de picturã (Varna — Bulgaria, 1998), expoziþia de picturã (New York — S.U.A., 2001), expoziþia de picturã (Düsseldorf — Germania, 2004); cãrþi ilustrate: Peºtiºorul de aur (ClujNapoca, Ed. Floare Albastrã, 1997).

68

CIOCIAN, IOAN — profesor. N. 23 ianuarie 1949, Domnin. Viaþa ºi activitatea: este absolvent al Facultãþii de Istorie-Geografie din Oradea (1975) ºi al Facultãþii de Istorie-Filosofie a Universitãþii Babeº-Bolyai din Cluj-Napoca (1980). A obþinut doctoratul în istorie în anul 1997 cu teza Biserica ºi societatea româneascã din Transilvania. Vicariatul Silvaniei în a doua jumãtate a secolului al XIX-lea. A fost profesor în Noþig, Nereju (jud. Vrancea), Sãrmãºag, ªcoala Generalã nr. 1 (Zalãu), ªcoala Gimnazialã Mihai Eminescu (Zalãu). În perioada 1979-1983 a fost director la Cãminul Cultural ºi Clubul Minier din Sãrmãºag, directorul ªcolii Gimnaziale Mihai Eminescu (1990-1998), iar din anul 1998 este profesor de istorie la Colegiul Naþional Silvania. În perioada 1999-2010 a fost profesor asociat la Universitatea de Vest Vasile Goldiº Arad — filialele Zalãu ºi Bistriþa, îndeplinind ºi funcþia de prodecan (1999-2003). A fost inspector ºcolar de specialitate la Inspectoratul ªcolar Judeþean (2002-2007), a participat la peste 50 de simpozioane cu lucrãri de specialitate ºi a organizat 43 de activitãþi culturale la nivel judeþean ºi naþional. În anul 2006 a organizat la ªimleu Silvaniei prima olimpiadã din lume cu tema Holocaustul ºi istoria evreilor, cu participarea a peste 300 de elevi. Premii: în anul 2006 a primit Distincþia Ordinul Meritul pentru Învãþãmânt în grad de Ofiþer acordat de Preºedintele României, iar în 2010, Medalia de Onoare Prieten al Comunitãþii Evreilor din România, acordatã de cãtre Dr. Aurel Vainer, preºedintele Federaþiei Comunitãþilor Evreieºti din România. Colaborãri: a publicat poezie, prozã scurtã, peste 200 de lucrãri ºtiinþifice,

etnografie ºi istoria artei în: Transilvania, Echinox, Steaua, Tribuna, Nãzuinþa, Graiul Sãlajului, Acta Musei Porolissensis, Silvania, Alma Mater Porolissensis, Limes, ªcoala Noastrã, Gazeta de Duminicã, Sãlãjeanul, Magazin Sãlãjean. Opera: Victor Deleu — Viaþa ºi opera (Zalãu, 1999), Biserica ºi societatea româneascã din Transilvania. Vicariatul Silvaniei în a doua jumãtate a secolului al XIX-lea (Arad, Vasile Goldiº University Press, 2000), L-am cunoscut pe David Prodan (Zalãu, 2002), Poezii (2004). Coautor: Þara Silvaniei. Oameni ºi locuri (Zalãu, Casa Corpului Didactic, 2002). Prezent în volumele: Poeme — Versek — Gedichte (Zalãu, Ed. Caiete Silvane, 2004), Iuliu Suciu — Poeþi sãlãjeni ai Cenaclului Silvania (Zalãu, Ed. Silvania, 2008).

CIOCMÃREAN, IOAN — preot, profesor. N. 19 noiembrie 1983, Zalãu. Viaþa ºi activitatea: absolvent al Facultãþii de Teologie Ortodoxã, secþia teologiepastoralã, din Oradea (2004-2008). Din 2008 este profesor de religie în Zalãu. În anul ºcolar 2009-2010 a organizat concursul interjudeþean Biserica, locaº de închinare, concurs pe care îl organizeazã ºi în 2011, având de aceastã datã caracter naþional. Premii: în anul 2010 a primit titlul Profesorul anului. Este membru al corului Luminã linã al Catedralei Episcopale Sfânta Vinere din Zalãu ºi al corului Camerata Academica Porolissensis al Liceului de Artã Ioan Sima din Zalãu. Opera: Alãturi de Dumnezeu. Carte de colorat cu tematicã religioasã (Zalãu, Ed. ªcoala Noastrã, 2011).

69

CIOLOª, DACIAN — inginer. N. 27 iulie 1969, Zalãu. Viaþa ºi activitatea: absolvent al Facultãþii de Horticulturã din cadrul Universitãþii de ªtiinþe Agricole ºi Medicinã Veterinarã ClujNapoca (1994). A urmat studii de agronomie aprofundatã specializarea Sisteme de producþie ºi Dezvoltare ruralã la École Nationale Supérieure Agronomique din Rennes (Franþa, 1996), DEA — Master ºtiinþific Economia dezvoltãrii agricole, agroalimentare ºi rurale la École Nationale Supérieure Agronomique ºi Université Montpellier I (Franþa, 1997). A obþinut doctoratul în Economia dezvoltãrii agricole, agroalimentare ºi rurale. A fost reprezentant al studenþilor în Senatul USAMV ºi în Consiliul de Administraþie al Facultãþii de Horticulturã Cluj-Napoca (1990-1995), coordonator al Programului de stagii pentru studenþii USAMV Cluj-Napoca în ferme agricole din Franþa (1992-1995), iniþiator ºi membru al asociaþiei profesionale AGROECOLOGIA (1995). În anul 2000 a devenit membru al Grupului din Bruges. A urmat stagii de practicã în Franþa. A activat la Centrul Internaþional de Cooperare pentru Dezvoltare Agricolã — CICDA - ParisMontreuil (Franþa, 1995), în calitate de inginer stagiar la Camera Judeþeanã de Agriculturã Aveyron (februarie-septembrie 1997). Dupã absolvirea masteratului a lucrat ca agroeconomist la Comisia Europeanã de la Bruxelles (1997-1999), a fost directorul Programului de dezvoltare ruralã localã Argeº (1998-1999), apoi a fost coordonatorul programelor de cooperarare franco-române în dezvoltarea agricolã ruralã la Centrul Internaþional de Cooperare pentru Dezvoltare Agricolã-CICDA în cooperare cu Asociaþia Naþionalã de Dezvoltare Agricolã-ANDA (Franþa, 1999-2001). În perioada 2002-2003 a

lucrat la Comisia Europeanã, Delegaþia CE în România, apoi din 2005 a activat în cadrul Ministerului Agriculturii, Pãdurilor ºi Dezvoltãrii Rurale, fiind consilier al Ministrului, reprezentant al Comitetului Special Agricol la Comisia Europeanã (20052007), subsecretar de stat pentru Afacerile Europene, ministru al agriculturii ºi dezvoltãrii rurale (octombrie 2007-decembrie 2008). Din 9 februarie 2010 este Comisar pentru Agriculturã în Comisia Europeanã. Opera: Les déterminantes de l’institutionnalisations des organisations professionnelles agricoles en Roumanie (2004), A Competitive European Agriculture Designed for the citizens — Romanian Perspective (2008).

CIUMÃRNEAN, CARMEN IULIA (pseudonim Luminiþa Ciumãrnean) — profesoarã. N. 27 decembrie 1974, Buciumi. Viaþa ºi activitatea: absolventã a Facultãþii de Filologie din cadrul Universitãþii BabeºBolyai din Cluj-Napoca (1998), curs de specializare italianã — traduceri la Institutul Dante Aligheri — Roma (2004-2006), Facultatea de ªtiinþe Juridice din cadrul Universitãþii Vasile Goldiº — filiala Zalãu (2009) ºi masterat în drept (2010). A fost profesoarã la ªcoala Gimnazialã Simion Bãrnuþiu (1 febr. 1998-31 aug. 1998), Liceul Pedagogic Gh. ªincai din Zalãu (1998-2000), Liceul Mihai Viteazul. A fost traducãtorresponsabil relaþii cu publicul la o clinicã privatã din Roma. În prezent este traducãtor autorizat de limbã italianã la Parchetul de pe lângã Judecãtoria Zalãu. Este membrã a cenaclului Silvania. Premii: menþiune la Festivalul Internaþional de Poezie ºi Epigrame Romeo ºi Julieta la Mizil (2011).

70

Opera: Ultimatum iubirii (Zalãu, Color Print, 2010).

CÎLB LUCIA — farmacistã. N. 15 aprilie 1949, Someº Odorhei. Viaþa ºi activitatea: absolventã a Facultãþii de Farmacie din Cluj-Napoca (1974). A fost farmacistã la Liteni, judeþul Suceava (19741975), Farmacia Spitalului Zalãu (19751977, 1980-1983), Farmacia Crasna (19771980), Farmacia 85 Zalãu (1983-1995). În prezent este farmacistã la S.C. Remedia Farm Zalãu. În perioada 1994-1999 a fost vicepreºedinta Colegiului Farmaciºtilor Sãlaj, iar din 1999 este preºedinta aceluiaºi colegiu. Opera: volum colectiv: Plante medicinale din flora judeþului Sãlaj (Zalãu, Ed. Caiete Silvane, 2005).

1969-31 august 1970 a fost activist al Comitetului Judeþean de Partid Sãlaj, pe probleme de învãþãmânt; 1 septembrie 19801 octombrie 1983 a fost inspector de specialitate în cadrul Inspectoratului ªcolar al Judeþului Sãlaj; 10 ianuarie 1987-1 septembrie 2000 a fost directorul Liceului Teoretic Zalãu. A participat la numeroase cursuri de perfecþionare ºi a obþinut numeroase premii, ordine ºi medalii: Profesor evidenþiat, Medalia Muncii, Ordinul Steaua Republicii Socialiste România cls. a II-a etc. A fost preºedintele Filialei Sãlaj a Societãþii de Olimpiade ºcolare. Colaborãri: Gazeta matematicã. Opera: volume colective: Scrisoare metodicã cu privire la primitivele unei funcþii (Zalãu, Casa Corpului Didactic, 1981), Culegere de probleme (Zalãu, Casa Corpului Didactic, 1986), Probleme de algebrã clasa a XII-a (Zalãu, Ed. Gil, 1996), Culegere de probleme clasa a XI-a. Subiecte date la admiterea în învãþãmântul superior ºi bacalaureat (Zalãu, Ed. Gil, 1999), Matematicã IX — XII (Zalãu, Fundaþia Culturalã Moldován Lajos, 1999), Teste de evaluare pe unitãþi de învãþare — liceu (Zalãu, Ed. Gil, 2003).

COBÂRZAN, CONSTANTIN — profesor. N. 19 noiembrie 1939, Aluniº. Viaþa ºi activitatea: este absolvent al Facultãþii de Matematicã-Mecanicã a Universitãþii Babeº-Bolyai din Cluj-Napoca (1953). A fost profesor de matematicã la ªcoala Medie Ady Endre din Zalãu. În perioada 1 aprilie 1968-1 septembrie 1968 a funcþionat ca inspector de specialitate în cadrul Inspectoratului Judeþean Sãlaj; 1 mai

COCHINESCU, NICOLAE — judecãtor. N. 19 ianuarie 1940, Moigrad. Viaþa ºi activitatea: este absolvent al Facultãþii de Drept din Bucureºti (1961). A fost jurisconsult la Întreprinderea de Exploatare ºi Construcþii Electrice Rurale Argeº (1961-1962), procuror la Procuratura Localã Drãgãºani (1962-1964), procuror la Procuratura judeþului Vâlcea (1964-1973). În perioada 1973-1990 a îndeplinit funcþia de procuror la Procuratura Generalã a României, apoi a fost numit în funcþia de

71

prim-adjunct al procurorului general al României. În perioada 1993-1996 a fost procuror general financiar la Curtea de Conturi, apoi procuror general la Parchetul General de pe lângã Curtea Supremã de Justiþie. În perioada 1997-2000 a fost procuror la Parchetul de pe lângã Curtea Supremã de Justiþie, apoi judecãtor la Curtea Constituþionalã a României (2001-2010). Cenacluri: a activat la cenaclurile literare organizate de casele de culturã din Curtea de Argeº, Piteºti, Drãgãºani ºi Rm. Vâlcea. A obþinut un premiu la un concurs al radiodifuziunii în anul 1973 cu piesa pentru copii Oglinda fermecatã. A fost membru în Consiliul Suprem al Magistraturii. Colaborãri: Dreptul, Revista de drept public, Revista de drept penal, Pro Lege, Buletinul Curþii de Conturi, Iaºul literar, Argeºul, Scânteia tineretului, Secera ºi ciocanul (Piteºti), Orizont (Rm. Vâlcea). Opera: Cavalerul Albastru ºi alte povestiri (Bucureºti, Ed. Ion Creangã, 1971), Jurisdicþia financiarã în România (Bucureºti, 1996), Organizarea puterii judecãtoreºti în România (Bucureºti, Ed. Lumina Lex, 1997), Totul despre Ministerul Public (Bucureºti, Ed. Lumina Lex, 2000).

Vasile Goldiº — Alba Iulia. Are lucrãri expuse la muzeele din Botoºani, Zalãu, Alba Iulia, Piatra Neamþ.

CONTRAª, AUREL — sculptor. N. 12 iunie 1938, Meseºenii de Sus. Viaþa ºi activitatea: absolvent al Institutului de Arte Plastice Ion Andreescu din ClujNapoca. A întreprins cãlãtorii de studii în Germania, Austria, Franþa, Italia. Participã la saloanele anuale municipale ºi judeþene ºi la expoziþii din Ir an, Belgrad, Paris, Italia. Este membru al Uniunii Artiºtilor Plastici din România. Opera: lucrãri de artã monumentalã: bustul lui Gh. ªincai — Zalãu, bustul lui Simion Bãrnuþiu — ªimleu Silvaniei, bustul lui

CONTRAª, CRISTIAN (pseudonim David Easterbrook) — prozator. N. 28 decembrie 1964, Zalãu. Viaþa ºi activitatea: este absolvent al Facultãþii de Biologie a Universitãþii BabeºBolyai din Cluj-Napoca (1997). A fost ziarist la Napoca universitarã ºi Patria din Cluj-Napoca ºi Informaþia din Zalãu (19901992), profesor de limba englezã (19931996), redactor la Gazeta de Duminicã — Zalãu (1996-1997), referent la Centrul Creaþiei Populare Sãlaj (1997-1998). Din 1993 este secretarul Asociaþiei Culturale de Prietenie România-Israel Filiala Sãlaj; în perioada 1998-2010 a fost director la Centrul de Conservare ºi Promovare a Culturii Tradiþionale Sãlaj. A debutat în anul 1986 la cenaclul literar Excelsior ºi în revista Napoca universitarã din Cluj-Napoca. Premii: premiul revistei România literarã (1995). Cenacluri frecventate: Excelsior, Napoca Universitarã (Cluj-Napoca), Silvania (Zalãu). Colaborãri: Napoca universitarã, NU, Patria, Atlas Clujul liber, Tribuna, Gazeta de Duminicã, Graiul Sãlajului, Transilvania jurnal, Sãlajul Orizont, Hepehupa, Silvania, Almanahul Glasul de Nord (Baia Mare), Realitatea evreiascã (Bucureºti), Tibiscus (Iugoslavia), Foaia româneascã ºi Versmondó (Ungaria), Minimum ºi Viaþa noastrã (Israel). A contribuit la întemeierea revistelor: NU (ClujNapoca), Caiete Silvane, Informaþia Sãlajului, Origini. Caiete Silvane (Zalãu). Opera: Soarele maroniu al Vietnamului (Bucureºti, Ed. Scripta, 1999), Firul de gaz (Zalãu, Ed. Caiete Silvane, 1999), Caust (Zalãu, Ed. Caiete Silvane, 2001), Cernobîl

72

— Biserica de Plumb (Zalãu, Ed. Caiete Silvane, 2008), Deschiderea rusã (Zalãu, Ed. Caiete Silvane, 2010). Prezent în volumele: Amintiri despre noi (Cluj-Napoca, Ed. Orizonturi, 1990), Antologie Silvania ‘90 (Cluj-Napoca, Ed. Clusium, 1990), Fehér fekete: Kortárs szilágysági román költõk antológiája / Alb negru: Poeþi contemporani sãlãjeni, antologie (volum bilingv, Zalãu, CCVTCP Sãlaj, 1998), Poeme — Versek — Gedichte (Zalãu, Ed. Caiete Silvane, 2004), Iuliu Suciu — Poeþi sãlãjeni ai Cenaclului Silvania (Zalãu, Ed. Silvania, 2008), Primãvara Poeziei — A Költészet Tavasza (Zalãu, Ed. Caiete Silvane şi Revista Hepehupa, 2009), Primãvara Poeziei 10 — A Költészet Tavasza 10 (Zalãu, Ed. Caiete Silvane şi Revista Hepehupa, 2010), Primăvara Poeziei - 11 - Költészet Tavasza (Zalău, Ed. Caiete Silvane, 2011). Proza La fuit de gaz a fost publicatã în revista de culturã a Uniunii Scriitorilor din Belgia, Revue Generale.

COPOSU, CORNELIU (pseudonim Dr. C. Sãlãjanu) — jurist, om politic. N. 20 mai 1914, Bobota — m. 11 noiembrie 1995, Bucureºti. Viaþa ºi activitatea: în perioada 1919-1923 urmeazã cursurile ºcolii primare în comuna Bobota, apoi Liceul Sfântul Vasile din Blaj (1923-1930), unde o mare influenþã asupra carierei lui viitoare a avut-o Iuliu Maniu. Urmeazã Facultatea de Drept a Universitãþii din Cluj ºi obþine doctoratul în Drept ºi ªtiinþe de Stat în anul 1930. În perioada 1935-1937 este preºedintele Organizaþiei de Tineret P.N.Þ. din Cluj, iar în perioada 1937-1940 este secretar personal permanent al lui Iuliu Maniu. Este numit secretar politic al lui Iuliu Maniu în anul 1940. Dupã

cedarea Ardealului de Nord pleacã la Bucureºti. În 1945 este ales preºedinte al filialei P.N.Þ. Sãlaj ºi secretar general adjunct al P.N.Þ. În acelaºi an a fost delegat al P.N.Þ. la reinstalarea autoritãþii româneºti în Transilvania de Nord. Un an mai târziu a fost promovat secretar al Delegaþiei Permanente. La 14 iulie 1947 a fost arestat împreunã cu întreaga conducere a P.N.Þ., dupã înscenarea de la Tãmãdãu, deºi nu fãcuse parte din grupul arestat acolo. Rãmâne în arest preventiv timp de 9 ani fãrã sã fie judecat pânã în anul 1956. În aceastã perioadã s-a încercat implicarea lui în diferite procese politice, dar nu a putut fi condamnat din lipsã totalã de probe. În anul 1956 i se intenteazã un proces pentru înaltã trãdare ºi este condamnat la muncã silnicã pe viaþã. Pânã în anul 1962 este þinut în regim sever de izolare la Râmnicu Sãrat. În 1962 se îmbolnãveºte grav de distrofie, iar în perioada 1962-1964 are domiciliul forþat în Bãrãgan, în comuna Rubla de pe Valea Cãlmãþuiului. Este pus în libertate, în aprilie 1964, dupã 17 ani de detenþie. Dupã aceastã datã lucreazã ca muncitor necalificat pe ºantierele de construcþii, fiind permanent urmãrit. κi continuã activitatea politicã ºi în ilegalitate, astfel încât în 1987 aliniazã P.N.Þ. la Internaþionala Creºtin-Democratã. În 22-23 decembrie 1989 anunþã, printr -un manifest, reintrarea în viaþa politicã a Partidului Naþional Þãrãnesc, iar din 28-29 ianuarie 1990 devine liderul opoziþiei împotriva F.S.N. La primul Congres al partidului, din 27 septembrie 1991, este reales preºedinte al P.N.Þ. - C.D. În perioada 1991-1993 este ales preºedintele Convenþiei Democrate Române. La 27 septembrie 1992 a devenit senator de Bucureºti. Are o bogatã activitate politicã pe plan internaþional fiind membru în Consiliul Uniunii Europene Creºtin-Democrate ºi în Internaþionala Creºtin-Democratã. A fost membru al Asociaþiei Oamenilor de ªtiinþã din România ºi al Asociaþiei de Drept Internaþional ºi Relaþii Internaþionale din Bucureºti. Premii: ofiþer al Legiunii de Onoare (mai 1995), cea mai înaltã decoraþie a Republicii Franceze. A colaborat la: România nouã, Meseºul (Zalãu), Unirea (Blaj), Zorile, Dacia, ªantier, Cuvântul liber, Curentul, Ardealul ºi Dreptatea toate din Bucureºti.

73

Opera: Ungaria ne cere pãmântul (Zalãu, Tipografia Luceafãrul, 1940), Þara Sãlajului (1944), Luptele românilor din Transilvania înainte de Supplex Libellus Valachorum — amplã monografie confiscatã în manuscris la aceeaºi datã cu arestarea sa, 14 iulie 1947, Istoria unui tribun (biografia lui Iuliu Maniu) lucrare rãmasã în manuscris, confiscatã de Securitate în 1947, Armistiþiul din 1944 ºi implicaþiile lui (Bucureºti, Editura Gândirea Româneascã, 1990). În perioada de detenþie, Corneliu Coposu ºi-a exersat gândirea, inteligenþa ºi cultura traducând mintal în limbile francezã ºi englezã poezii de O. Goga ºi G. Coºbuc precum ºi pagini din istoria României.

Studioului de Radio Cluj, pentru zona ªimleu. Opera: Suflet târziu (ªimleu Silvaniei, Ed. Tipovid, 2010). Coautor: Nostalgii ºimleuane în alb-negru ºi color (ªimleu Silvaniei, Ed. Tipovid, 2011). Prezent în volumele: Pãmânt strãbun românesc (Zalãu, 1981), Arpegii (Zalãu, 1970), Pãmânt al bucuriei. Prefaþator al volumelor: Ioan Vasile Bulgãreanu. Dor de voi, Saloanele iubirii. Este în pregãtire volumul Viitorul trecutului.

CORBEANU, DUMITRU — profesor. N. 17 august 1947, ªimleu Silvaniei. Viaþa ºi activitatea: absolvent al Facultãþii de Filologie din Baia Mare. În perioada 19651967 a fost profesor suplinitor la ªcoala Generalã Nuºfalãu, apoi la ªcoala Generalã Uileacu ªimleului (1967-1968), director adjunct la ªcoala Generalã nr. 2 Horea ªimleu Silvaniei (1968-1971) iar din 1971 a fost numit directorul Bibliotecii Orãºeneºti ªimleu Silvaniei. Din anul 2008 este directorul Centrului Cultural din ªimleu Silvaniei. A înfiinþat cenaclul literar Silvania ºi a pus bazele Asociaþiei Sportive Silvania. Colaborãri: Nãzuinþa, Orizont, Sãlajul Orizont, Universul ºimleuan, Graiul Sãlajului, Magazin Sãlãjean, Revista bibliotecilor, Flacãra lui Adrian Pãunescu, I.D.E.I., Alma Mater Porolissensis, Conjuncturi ºi permanenþe — editat de Liceul Teoretic Simion Bãrnuþiu din ªimleu Silvaniei. Redacteazã ºi editeazã Gazeta ªimleului. Pânã în anul 1985 a fost corespondent al

COROIANU, DEMETRIU — preot. N. 26 octombrie 1814, Aºchileul-Mare — m. 29 decembrie 1891. Viaþa ºi activitatea: a urmat cursurile ºcolii primare ºi ale Liceului Preoþilor Piariºti din Cluj. A absolvit Seminarul Teologic de la Blaj în anul 1873. Consistoriul de la Blaj l-a numit profesor la gimnaziu, unde a funcþionat timp de doi ani, fiind coleg cu T. Cipariu, S. Bãrnuþiu etc. Dupã ce a fost hirotonisit, a fost trimis preot la Bobota. Dupã moartea protopopului Grigorie Pop ºi instalarea lui Alexandru ªterca ªuluþiu mitropolit, D. Coroianu este numit vicar al Silvaniei. În aceastã calitate s-a preocupat sã organizeze o viaþã socialã româneascã. El a fost întemeietorul ºi primul director al Despãrþãmântului Sãlãjean al Astrei, a fost unul din ctitorii ºi primul preºedinte al Reuniunii Învãþãtorilor Români Sãlãjeni ºi a luat parte la toate acþiunile naþionale ºi culturale din timpul sãu. În anul 1868 a fost candidat cu 20 de voturi la scaunul mitropolitan de la Blaj. Dupã moartea episcopului Iosif Pop Sãlãjanul de la Oradea, ministrul Cultelor ungar l-a invitat pe vicarul Coroianu la Minister ºi i -a oferit scaunul episcopal, cer ându-i în schimb servicii politice. Vicarul a refuzat însã sã

74

facã aceste servicii, preferând sã rãmânã în continuare în funcþia lui de vicar episcopal. În 1873 a fost avansat canonic la Gherla, unde timp de 15 ani a fost rector al Seminarului Teologic.

COSMA, ANDREI — jurist. N. 20 iulie 1843, Bârsãu de Jos — m. 26 iulie 1918. Viaþa ºi activitatea: a urmat ºcoala primarã în comuna Poiana-Codrului. Primele clase secundare le urmeazã la Baia Mare, urmãtoarele douã la Liceul Romano-Catolic din Satu Mare, iar clasa a VIII-a la Liceul Popilor Albi al Premostratensilor din Oradea. Dupã absolvirea liceului studiazã dreptul la universitatea din Pesta. La terminarea studiilor, în 1868, se întoarce în Sãlaj. A luptat cu mult devotament pentru emanciparea naþionalã a românilor din Sãlaj, punând un mare accent pe conservarea ºcolilor naþional-confesionale. Astfel, în acelaºi an, 1868, Andrei Cosma a fost actuar pe lângã inspectorul regal Iosif Kerekes din Zalãu. În aceastã calitate, ajutat fiind de George Pop de Bãseºti, munceºte mult pentru organizarea ºi asigurarea existenþei învãþãmântului românesc din judeþ. Împreunã cu Dr. Ioan Nichita înfiinþeazã cea mai veche asociaþie a învãþãtorilor din þarã: Reuniunea Învãþãtorilor Români Sãlãjeni. Dupã trei ani de muncã intensã, Andreiu Cosma este îndepãrtat din postul de actuar. În 1872 organizându-se tribunalele regeºti, este numit protonotar la tribunalul regesc din Zalãu. În luna aprilie a anului 1875 congregaþiunea comitatensã îl alege pe Andreiu Cosma protopretor al cercului Eriu ºi Tãºnad. În aceastã calitate, Cosma a fost susþinut de toþi românii din þinut în acþiunile pe care le-a întreprins, astfel cã la 28 decembrie 1878 Cosma a fost ales a doua

oarã protopretor al cercului Eriu. În anul 1883 congregaþiunea comitatensã nu-l mai realege protopretor. În aceastã perioadã, împreunã cu soþia sa, Maria Cosma, cu Clara Maniu ºi Elena Hossu-Longin, întemeiazã Reuniunea Femeilor Române Sãlãjene, al cãrei secretar a fost. Andrei Cosma deschide cancelarie advocaþialã la Tãºnad. La 16 noiembrie 1886, Gh. Pop de Bãseºti, Alimpiu Barbuloviciu, Andrei Cosma, Dr. Ioan Nichita, Florian Cocian ºi alþii, þin o conferinþã secretã la ªimleu Silvaniei ºi hotãrãsc înfiinþarea unui institut de credit ºi economii pentru românii de pe aceste meleaguri. La aceastã conferinþã, prezidatã de George Pop de Bãseºti, se aleg membrii fondatori ºi un comitet pr ovizoriu în frunte cu vicarul Alimpiu Barbuloviciu care sã facã pregãtirile pentru emiterea prospectelor ºi subscrierea de acþiuni. La a doua ºedinþã din 16 decembrie 1886 se decide înfiinþarea Institutului de Credite ºi Economii Silvania, director fiind ales Alimpiu Barbuloviciu, iar director executiv Andrei Cosma. Pentru subscrierea acþiunilor, A. Cosma a cutreierat toate comunele fruntaºe din Sãlaj ºi Satu Mare. Tot lui Cosma îi revine meritul de a fi înfiinþat filiala de la Buciumi a Bãncii Silvania ºi a bãncilor Sãlãjeana din Jibou, Codreana din Bãseºti, Someºana din Dej, Bihoreana din Oradea, Vulturul din Tãºnad etc. În calitate de secretar al Reuniunii Femeilor Române Sãlãjene, cumpãrã un local propriu pentru ºcoala de fete a reuniunii. Munca sa îl face atât de cunoscut, încât devine unul dintre cei mai de seamã finanþiºti din Ardeal. În octombrie 1889 a fost ales la Sibiu în Comitetul Naþional ºi la 1892 a fost în fruntea celor 300 de români care au dus Memorandumul românilor la Viena. La 24 martie 1903, sub preºedinþia lui Cosma se înfiinþeazã la ªimleu Casina Românã, iar la îndemnul colaboratorului sãu, Ioan P. Lazãr, se pun bazele primului institut tipografic românesc din Sãlaj — Victoria, unde s-au tipãrit foile Gazeta de Duminecã, Pãstorul sufletesc ºi Gazeta învãþãtorilor. A colaborat cu articole având conþinut istoric, cultural ºi financiar la revistele Gutinul din Baia Mare, Transilvania din Sibiu etc. A încetat din viaþã la 26 iulie 1918.

75

Opera: între anii 1872-1882 a publicat manuale ºi lucrãri didactice pentru ºcolile româneºti: Gramatica românã teoreticã ºi practicã, iar în limba maghiarã Elméleti és gyakorlati nyelvtan, Legendariu românesc pentru clasa a doua a ºcoalelor populare, lucrare în trei volume apãrutã la Budapesta, Instrucþiuni la tractarea ºi întrebuinþarea globului pãmântescu pentru învãþãtorii rurali (Budapesta, 1882). COSMA, GEORGE — avocat. N. 29 mai 1899, Portiţa — m. 25 februarie 1955. Viaŝa şi activitatea: a urmat cursurile liceului de la Beiuş şi a fost absolvent al Facultăţii de Drept de la Cluj, obţinând şi doctoratul. A activat în domeniul administrativ la Baia Mare, a fost pretor la Halmeu, primpretor la Ardud, iar din 1925 primpretor în NegreştiOaş având rezultate deosebite. A fost membru fondator şi preşedinte al Băncii Oşana S.A., preşedinte onorific al Asociaţiei de Vânătoare etc. A fost distins cu ordinul Coroana României în rang de cavaler.

Bucureºti (1962) ºi în strãinãtate: Muzeul de Artã Medievalã — Miami (1969), Love Art Museum al Universitãþii din Miami (1969), Internaþional Art Institute Detroit (1971), Kinosly Galleries Bloomfield, S.U.A. (1971). Lucrãrile pictorului sunt prezente în colecþiile muzeelor de artã din þarã ºi strãinãtate.

COSMA, ION — pictor. N. 5 februarie 1912, Lemniu. Viaþa ºi activitatea: absolvent al ªcolii de Arte Frumoase din Cluj-Napoca. A cãlãtorit pentru studii ºi documentare în S.U.A., Canada, Franþa, Italia, Venezuela, Jamaica. A lucrat ca invitat în studiourile de picturã ale Centrului Internaþional de Artã Coconut Growe — Miami, în studiourile Universitãþii din Miami ºi ale Academiei de Artã Crambrook Academie of Art — S.U.A. Cerceteazã muzee importante ºi instituþii de artã din S.U.A., Canada, Franþa, Italia, Anglia, Venezuela etc. Opera: a participat la expoziþii în þarã: Alexandria (1968), ªtorobãneasa (1968),

COSMA, OCTAVIAN LAZÃR — muzicolog, profesor. N. 15 februarie 1933, Treznea. Viaþa ºi activitatea: absolvent al Conservatorului N.A. Rimski-Korsakov din St. Petersburg (1954-1959). A obþinut doctoratul în muzicologie la Conservatorul din ClujNapoca în 1972 cu teza Oedip enescian. A fost redactor de creaþie ºi consultant în Consiliul Culturii ºi Educaþiei Socialiste din Bucureºti, asistent (1959-1963), lector (1963-1970), conferenþiar (1970-1974), profesor (din 1974) ºi profesor — ºef de catedrã la istoria muzicii ºi muzicologie (1977-1985) la Conservatorul din Bucureºti. Din 1990 conduce activitatea de doctorat la Academia de Muzicã din Bucureºti. A fost secretar al Uniunii Compozitorilor ºi Muzicologilor din România (1963-1993), vicepreºedintele Uniunii (1993-2005), preºedinte interimar (2006-2009) ºi preºedinte al Uniunii Compozitorilor ºi Muzicologilor (2006-2010). A fost preºedintele Alianþei Naþionale a Uniunii de Creatori din România. Tot din 1993 îndeplineºte funcþia de redactor -ºef al revistei Muzica. Este membru în Comitetul redacþional al revistei The Journal of Musicological Research (1993), publicatã de Editur Gordon and Breach, la Londra, New-York, Chicago, membru în Consiliul de Administraþie al Institutului Cultural Român ºi în Comitetul Executiv al Uniunii

76

Compozitorilor ºi Muzicologilor din România. Premii: Doctor Honoris Causa al Academiei de Muzicã Gh. Dima din Cluj-Napoca ºi al Universitãþii de Arte George Enescu din Iaºi, premiul Academiei Române ºi numeroase premii ale Uniunii Compozitorilor ºi Muzicologilor din România. Colaborãri: cu studii, articole, recenzii, cronici, note de cãlãtorie la revistele de specialitate din þarã ºi strãinãtate: Muzica, Studii de muzicologie, Contemporanul, Probleme de muzicã, Soveþkaia Muzîka (Moscova), The Sundy Star (Washington), Enesciana, Cântarea României etc. A susþinut conferinþe, prelegeri, concerte-lecþii, comunicãri ºtiinþifice în þarã ºi peste hotare. Opera: Opera româneascã 2 vol. (Bucureºti, Ed. Muzicalã, 1972), 100 Ani (1864-1964), Conservatorul Ciprian Porumbescu Bucureºti (Bucureºti, Ed. Muzicalã, 1964), Oedip enescian (Bucureºti, Ed. Muzicalã, 1967), Curs de istoria muzicii româneºti. Principii fundamentale (Bucureºti, Litogr. Conservatorului vol. 1-1962, vol. 2-1968), Hronicul muzicii româneºti, lucrare în 9 volume (Bucureºti, Ed. Muzicalã, 1973-1991), Universul muzicii româneºti. Uniunea Compozitorilor ºi Muzicologilor din România, 1920-1995 (Bucureºti, Ed. Muzicalã, 1995), Simfonicele Radiodifuziunii Române (Bucureºti, Societatea Românã de Radiodifuziune, Departamentul Secretariat General, Direcþia Patrimoniu, 1999), Hronicul Operei Române din Bucureºti (Bucureºti, Ed. Muzicalã, 2003), Opera Românã din Cluj — 1919-1999 (Bistriþa, Ed. Charmides, 2010).

a Universitãþii Babeº-Bolyai din Cluj-Napoca (1982) ºi al unui master pe problemele managementului educaþional la Universitatea din Oradea (2003-2005). În perioada 19741977 a fost învãþãtor la ªcoala nr. 2 Cristolþ, iar în anul ºcolar 1977-1978 a funcþionat la ªcoala Gimnazialã Brâglez. A fost profesor de geografie la ªcoala Gimnazialã Chieºd (1982-1983), unde a deþinut ºi funcþia de director adjunct, ªcoala Gimnazialã nr. 1 din Vãleni (1982-1983), îndeplinind ºi funcþia de director. În perioada 1986-1998 a fost profesor ºi director adjunct la ªcoala nr. 2 Jibou, apoi inspector de specialitate la Inspectoratul Judeþean ªcolar (1998-2003, profesor ºi director la ªcoala Lucian Blaga Jibou (2003-2007), iar din 2007 este profesor la aceeaºi ºcoalã. Colaborãri: Ora ºcolii, a redactat revistele: Pietre pentru templul meu, Dascãli de nota 10, Micul geograf. Opera: Brâglez — satul meu. Monografie (2004). Coautor: Proiectare didacticã la disciplina geografie clasele V-VIII (2003), Geografie clasa a IX-a (Bucureºti, Ed. Niculescu, 2002, 2004), Teste capacitate clasa a VIII-a (Zalãu, Colorprint, 2002, 2003), Geografia României. Teste pentru examenul de capacitate 2002 (Zalãu, 2002), Geografia României. Teste pentru examenul de capacitate 2003 (Zalãu, 2003), Jibou. 2002. Monografie (Zalãu, 2001), Manual de geografie pentru clasa a IX-a (Bucureºti, Ed. Niculescu, 2002; ediþie revizuitã 2004), Geografia României — sinteze (2004).

COSTE, GHEORGHE — profesor. N. 21 iulie 1954, Br âglez. Viaþa ºi activitatea: este absolvent al Facultãþii de Biologie, Geografie ºi Geologie

COSTRUÞ, NICOLAE — profesor. N. 12 noiembrie 1941, Marca. Viaþa ºi activitatea: este absolvent al Institutului Pedagogic de 3 ani, Facultatea de Fizicã ºi Chimie ºi al Facultãþii de Chimie a

77

Universitãþii Babeº-Bolyai din Cluj-Napoca. A fost profesor de fizicã ºi chimie la Marca, Liceul de Chimie Zalãu, ªcoala Porolissum Zalãu, director de ºcoalã în perioada 19671979, inspector ºcolar între anii 1980-1991, iar din 1992 pânã în 2004 — metodist expert, formator la C.C.D. Sãlaj. Colaborãri: ªcoala Noastrã, Ora ºcolii. Buletin de informare didacticã — reviste pe care le conduce, Tribuna învãþãmântului (Bucureºti), Didactica nova (Galaþi), Silvania, Caiete Silvane, Limes, Mesageru Sf. Anton (Roman), Viaþa creºtinã (Cluj-Napoca), Vestitorul (Oradea), Flori de crin (ªimleu Silvaniei), Graiul Sãlajului. Opera: Meditaþii despre rugãciune (Zalãu, Ed. C.C.D., 1976), Copilul în cãutarea unui mod de viaþã propriu (Zalãu, Ed. Lekton, 1998), Inteligenþa umanã, teoria inteligenþelor multiple (suport de curs), (Zalãu, Casa Corpului Didactic, 2000), Managementul conflictului (suport de curs), (Zalãu, Casa Corpului Didactic, 2000). Coautor: Lucrãri practice în laboratorul de chimie cls. VII-VIII (Zalãu, Casa Corpului Didactic, 1991), Evaluarea clasicã ºi modernã în procesul de învãþare (Zalãu, Ed. Lekton, 1993). Colaborator la volumele: Fascinaþia muntelui de Aurel Medve (stilizare, tehnoredactare ºi copertã), Invitaþie la cinã de Mihai Boldan, Istoria franciscanismului pânã la scindare ITEVOS de Aurel Ilieº.

COTOI, SIMION — medic. N. 9 martie 1931, ªimleu Silvaniei. Viaþa ºi activitatea: absolvent al Facultãþii de Medicinã din Cluj (1955). A obþinut doctoratul cu teza Presiunea nervoasã

centralã în reanimarea medicalã (1968). A fost medic de circumscripþie în comuna Berghiu (jud. Alba), Spitalul Raional Brad (1955-1959), Spitalul Raional Deva (19591962), medic cardiolog Policlinica Deva (1963-1966), medic primar interne ºi cardiologie (1968). A fost asistent universitar la Clinica I Timiºoara (19661969), ºef de lucrãri (1972-1974), ºef de lucrãri din cadrul UMF Târgu Mureº, Clinica Medicalã nr. 1 (1974-1981), conferenþiar universitar (1984-1990), iar din 1990 este profesor universitar. În perioada 1982-1984 ºi 1990-2000 a fost ºef de catedrã la Clinica Medicalã, decan al Facultãþii de Medicinã ºi Pediatrie (19841989), prorector la UMF Târgu Mureº, conducãtor de doctorate, expert evaluator al MEN ºi CNCSIS (din 1999). Este autor a 6 certificate de inventator ºi 12 de inovator. A efectuat stadii de specializãri la Bucureºti ºi Suedia (1969-1970). Premii: Diploma de Excelenþã acordat de UMF Târgu Mureº, Cetãþean de Onoare al oraºului Târgu Mureº (2001), Ordinul Naþional Serviciul credincios în grad de cavaler (2002). Este membru în Societatea Europeanã de Cardiologie, Asociaþia Oamenilor de ªtiinþã Români, membru în lotul naþional de atletism ºi jucãtor legitimat la volei, la Clubul Sportiv Corvinul Deva (1958-1969). Colaborãri: a publicat 232 de lucrãri în reviste de specialitate din þarã ºi strãinãtate: British Heart Journal, Fiziologia Normalã ºi Patologicã, Medicina Internã, Timiºoara Medicalã, Viaþa Medicalã, Revue Roumaine de Medecine Interne, Cardiologia, Cor et Experiencia (Basel), Spitalul, Produse farmaceutice, Giornale Italiano di Cardiologia, Cardiology, CERMA (New York), Cor Vasa, European Jurnal of Clinical Investigation, Studii ºi cercetãri de Medicinã Internã, Acta Medica Scandinavica, Fiziologia Normalã ºi Patologicã, Revista del Seminario de la Catedra de Patologia Medica de Barcelona, American Heart Journal, Acta Cardiologica, Acta cardiologica, Revista Farmaciei din Târgu Mureº, Revista medicalã, Japon Heart journal, Journal of Electrocardiology, Physiology, Romanian Journal of Gerontology and Geriatrics,

78

Muncitorul sanitar, Revista Medicalã Chirurgicalã (Iaºi), Analele Universitãþii Ovidius (Constanþa), Sibiul Medical, Informatica, Orvostudomány, Értesítõ, Jurnal de chirurgie toracicã, Nefrologia. Opera: coautor: Elemente de patologie medicalã pentru anul 4 medicinã generalã ºi pediatrie (Târgu Mureº, IMF, 1978), Insuficienþa cardiacã (Bucureºti, Ed. Medicalã, 1967), Monophasic Action Potentials of the Right Heart (1971), Fiziologia ºi fiziopatologia hemodinamicã (1985), Tratat de medicinã internã (1988). Volume îngrijite: Elemente de policlinicã medicalã (Târgu Mureº, 1980).

COZAR, ONUC — profesor. N. 29 martie 1946, Sâncraiu Almaºului, comuna Zimbor. Viaþa ºi activitatea: este absolvent al Facultãþii de Fizicã a Universitãþii BabeºBolyai din Cluj-Napoca (1970). A obþinut doctoratul în anul 1979 cu teza Structura molecularã şi dinamică de absorbþie a unor complecºi cu Cu(II) determinate prin spectroscopie RES. A fost asistent universitar la Facultatea de Fizicã din cadrul universitãþii clujene (1970), promovând prin concurs toate treptele didactice, din 1990 fiind profesor universitar, conducând, în calitate de director, mai multe contracte de cercetare încheiate cu CNCSIS, CNFIS ºi Banca Mondialã, iar din 1993 este şi conducãtor de doctorat. În perioada 19901993 a fost şeful Catedrei de Fizicã Atomicã, Nuclearã şi Mediu Înconjurãtor, iar din 2003 este şeful Departamentului de Fizicã Biomedicalã şi Spectroscopie Molecularã. Din anul 2006 este decanul Facultãþii de Fizicã de la Universitatea Babeº-Bolyai din Cluj-Napoca. Este directorul Centrului de Cercetare în domeniul Fizicii Biomedicale ºi a Mediului,

acreditat de CNCSIS (2001), în perioada 1998-2005 a fost membru în Comisia de ªtiinþe Exacte I a Consiliului Naþional de Evaluare Academicã şi Acreditare. Este membru al Senatului Universitãþii BabeºBolyai din Cluj-Napoca, Consiliul Cercetãrii Ştiinþifice, membru al urmãtoarelor asociaþii profesionale: Societatea Românã de Fizicã, Societatea Balcanicã de Fizicã, Societatea Europeanã de Fizicã, Societatea Oamenilor de Ştiinþã din România, Societatea Românã de Radioprotecþie, Societatea Internaþionalã de Rezonanþã Magneticã, Grupul Ampere (Societatea Europeanã de Rezonanþã), Academia de ªtiinþe din New York, Asociaþia Americanã a Fizicienilor Medicali. Premii: Premiul Academiei Române Dragomir Hurmuzescu (1982), Lector evidenþiat (1984), premiul Ministerului Educaþiei ºi Cercetãrii, Diploma de merit pentru contribuþia la dezvoltarea Universitãþii Babeº-Bolyai (2002), Diplomã de Excelenþã didacticã pentru performanþã în activitatea didacticã şi pedagogicã la Universitatea Babeº-Bolyai (2004 ºi 2006), Diplomã pentru Excelenþã ºtiinþificã a Universitãþii Babeº-Bolyai din Cluj-Napoca (2007), Premiul Reprezentativitãþii al Universitãþii Babeº-Bolyai din Cluj-Napoca (2008), Premiul Profesorul Anului al Universitãþii Babeº-Bolyai din Cluj-Napoca (2009). Colaborãri: a publicat 429 de lucrãri ştiinþifice din care 104 în reviste internaþionale cotate ISI (Internaþional Scientific Index): Molecular Physics, Journal of Molecular Structure , Solide State Communications, Radiochemistry and Radioanalytical Letters, Journal of Non-Crystaline Solids, Acta Physica Polonica, Journal al Magnetism and Magnetic Materials, Journal de Physique, Physica C, Applied Magnetic Resonance, Journal of materials Science Letters, Materials Letters, Rapid Communications in Mass Spectrometry, Superconductivity Science and Technology, Fressenius Journal of Analytical Chemistry, Journal of Nuclear Materials, Journal of Radioanalytical Nuclear Chemistry, Colloids and Surfaces, Vibrational Spectroscopy, Journal of Materials and Technology, Polyhedron, Talanta, Journal of Chemical Society — Dalton Transaction, International Journal

79

of Modern Physics B, Journal of Optoelectronics and Advanced Materials, Chemical Phgysics, Indoor and Built Environment, 32 în reviste internaþionale necotate ISI (Balkan Phisics Letters, Materials Chemistry), 28 în revistele Academiei Române (Studii ºi Cercetãri de Fizicã, Revue Roumaine de Physique, Romain Raports in Physics, Romain Journal of Physics), 117 în revista Studia, seria Physica, a Universitãþii Babeº-Bolyai, 39 în revistele altor universitãþi din þarã (Analele Universitãþii Timiºoara ºi Oradea), 40 în volumele unor conferinþe ºi simpozioane internaþionale ºi 69 în volumele unor conferinþe ºi simpozioane naþionale. Opera: Teoria grupurilor în fizica atomului ºi moleculei (Cluj-Napoca, Ed. Universitãþii Babeº-Bolyai, 1986), Detectori de radiaþii. Spectroscopie gama (ClujNapoca, Ed. Presa Universitarã Clujeanã, 2007). Coautor: Lucrãri practice de fizica atomului, nucleului ºi moleculei (Cluj, Ed. UBB, 1973), Lucrãri de laborator de fizica moleculei (Cluj-Napoca, Ed. UBB, 1975), Culegere de probleme de fizica moleculei (Cluj-Napoca, Ed. UBB, 1976), Fizicã cuanticã pentru fizico-chimişti (Cluj-Napoca, Ed. UBB, 1977), Lucrãrile Simpozionului naþional de fizicã (ClujNapoca, Ed. UBB, 1978), National Symposium on Structural Methodes and Models in Physics and Related Fields (Cluj-Napoca, Ed. UBB, 1981), Lucrãri practice de instrucþiuni nucleare ºi metode experimentale în fizica nuclearã (Cluj-Napoca, Ed. UBB, 1983), Proceeding of the 2nd National Symposium on Methodels and Techniques in Physics and Related Fields (Cluj-Napoca, Ed. UBB, 1984), Proceeding of the 3-rd National Symposium on Methods, models and Techniques in Physics and Related Fields (Cluj-Napoca, Ed. UBB, 1987), Aplicaþii ale rezonanþei electronice de spin în fizica moleculei (Cluj-Napoca, Ed. UBB, 1995), Detecþia radiaþiilor ºi spectroscopie nuclearã. Lucrãri practice (Cluj-Napoca, Ed. UBB, 1996), Rezonanþã electronicã de spin pe sisteme paramagnetice cuplate (Cluj-Napoca, Presa Universitarã Clujeanã, 1999), Rezonanþa electronicã de spin —

Probleme (Cluj-Napoca, Ed. Casa Cãrþii de ªtiinþã, 2000), Rezonanþã electronicã de spin pe complecþi metalici (Bucureºti, Ed. Academiei, 2001), Rezonanþã electronicã pe spin — Principii, metode, aplicaþii (Cluj-Napoca, Presa Universitarã Clujeanã, 2001), Méthodes avancées d’analyse spectroscopique. Applications (ClujNapoca, Ed. UBB, 2001), Identificarea structurii moleculare prin metode spectroscopice (Cluj-Napoca, Ed. Presa Univ. Clujeanã, 2004), Verificarea structurii moleculare prin metode spectroscopice (Cluj-Napoca, Presa Universitarã Clujeanã, 2004), Izotopii carbonului ºi încãlzirea globalã (ClujNapoca, Ed. Napoca Star, 2007), Simetrie molecularã (Cluj-Napoca, Ed. Napoca Star, 2007). CRECAN, DAN VASILE — artist plastic. N. 25 aprilie 1955, Bãlan. Viaþa ºi activitatea: este absolvent al Facultãþii de Arte Plastice din Cluj-Napoca (1980). A participat la numeroase documentãri în strãinãtate. Din anul 1980 lucreazã la secþia creaþie a I.N.C.O.V. Alba Iulia. În prezent este ºeful atelierului de proiectare S.C. I.N.C.O.V. S.A. Este membru U.A.P.R., iar din 1999 este vicepreºedintele filialei Alba Iulia. Opera: Expoziþii personale: Bienala Tineretului Alba Iulia (1982), Bienala Tineretului Cluj-Napoca (1983), Bienala tineretului Tg. Mureº (1985), Bienala de Picturã ºi Sculpturã Bucureºti (1986), expoziþia U.A.P.R. — Alba Iulia, Arnsberg — Germania (1988), Alba Iulia (1996, 1998). Expoziþii de grup: Alba Iulia, Cluj-Napoca, Sibiu (1986-1991), Salonul Artei Transilvane (1996-2000), Salonul Internaþional Reºiþa (1998), tabere de creaþie 1985-1995, 1996, 1999, 2000. Este prezent cu numeroase lucrãri în colecþii particulare din þarã ºi strãinãtate.

80

CREÞU, TRAIAN I. — fizician. N. 10 iulie 1937, Traniº, comuna Nãpradea — m. 20 octombrie 1995, Bucureºti. Viaþa ºi activitatea: a absolvit Facultatea de Matematicã — Fizicã a Universitãþii Victor Babeº din Cluj, secþia fizicã. În februarie 1956 este trimis pentru continuarea studiilor la Institutul Politehnic M.I. Kalinin din Leningrad, Facultatea de Fizicã ºi Mecanicã, secþia fizicã nuclearã experimentalã. La 10 februarie 1961 obþine titlul de inginer fizician în specialitatea Fizicã nuclearã experimentalã. Începând cu 1 martie 1961 este preparator ºi apoi asistent la Catedra Structura Materiei, Facultatea de Matematicã ºi Fizicã a Universitãþii din Bucureºti. În octombrie 1962 este trimis la aspiranturã în R.D. Germanã. Dupã un curs de pregãtire de limba germanã în cadrul Institutului Herder din Leipzig, este repartizat ca doctorand la Universitatea Tehnicã din Dresda, Facultatea de Matematicã ºi ªtiinþele Naturii, fiind detaºat pentru a lucra experimental la Institutul Central de Cercetãri Nucleare de la Rossendorf. În anul 1965 obþine titlul de doctor în ºtiinþele naturii, cu calificativul maxim, Excepþional (summa cum laude), cu teza: Cercetãri asupra nivelelor energetice ale nucleelor din domeniul de masã 80<A<110. La întoarcerea în þarã a fost repartizat ca ºef de lucrãri la Catedra de Fizicã II a Facultãþii de Electronicã ºi Telecomunicaþii din Institutul Politehnic Bucureºti. În 1970 a fost confirmat, prin concurs, în funcþia de conferenþiar la Catedra de Fizicã II, a Facultãþii de Electronicã ºi Telecomunicaþii. În perioada 1975-1977 a fost detaºat sã lucreze ca cercetãtor ºtiinþific principal în cadrul Institutului Unificat de Cercetãri Nucleare

Dubna — U.R.S.S. Din 1977 ºi-a reluat activitatea în cadrul Facultãþii de Electronicã ºi Telecomunicaþii, iar în 1980 devine titular la Catedra de Fizicã a Institutului Politehnic Bucureºti. În 1991, primeºte de la Academia Regalã Suedezã de ªtiinþe, Comitetul Nobel pentru fizicã, invitaþia de a trimite propuneri pentru acordarea Premiului Nobel pentru Fizicã pe anul 1992. În anul 1992 a participat la un curs de pregãtire în Germania în vederea predãrii cursului de fizicã în limba germanã în cadrul departamentului din Institutul Politehnic Bucureºti. În anul 1995, a fost invitat în Germania în vederea elaborãrii unui curs de fizicã bilingv pentru studenþi, proiect care a rãmas, din pãcate, nefinalizat. A participat la numeroase sesiuni de comunicãri ºtiinþifice în þarã ºi strãinãtate. Premii: în anul 1987 a primit premiul Academiei Române Dragomir Hurmuzescu, medalia A 50-a aniversare a Partidului Comunist Român, medalia 25 de ani de la proclamarea Republicii, Medalia muncii, medalia 30 de ani de la eliberarea României de sub dominaþia fascistã, medalia comemorativã A 40-a aniversare a revoluþiei de eliberare socialã ºi naþionalã, antifascistã ºi antiimperialistã. Colaborãri: Buletinul de informaþie tehnicã ºi ºtiinþificã a Institutului Politehnic M.I. Kalinin din Leningrad, Analele Universitãþii Bucureºti, seria ºtiinþele naturii — Matematicã ºi fizicã, Nuclear Physics, Annalen der Physik, Revue Roumaine de Phisique, Metrologie aplicatã, Studii ºi cercetãri de fizicã Buletinul Institutului Politehnic Bucureºti, Zeitschrift fur Physik, Revista de fizicã ºi chimie etc. Opera: Lecþii de Fizicã, vol. II (Litografia I.P.B., 1970), Prelucrarea datelor experimentale în fizicã (Bucureºti, Ed. Didacticã ºi Pedagogicã, 1980), Fizicã generalã, vol. I. (Bucureºti, Ed. Tehnicã, 1984), Culegere de lecþii ºi probleme la cursul de fizicã profil electric, partea a II-a (Bucureºti, Academia Militarã, 1986), Fizicã generalã, vol. II (Bucureºti, Ed. Tehnicã, 1986), Fizicã — teorie ºi probleme vol. I (Bucureºti, Ed. Tehnicã, 1991), Fizicã — teorie ºi probleme, vol. II în seria Culegere de probleme de matematicã ºi fizicã, (Bucureºti, Ed. Tehnicã, 1993). Volume colective: Fizicã pentru secþiile

81

de subingineri (Bucureºti, Ed. Didacticã ºi Pedagogicã, 1974), Culegere de probleme de fizicã pentru admiterea în învãþãmântul superior tehnic (Bucureºti, Ed. Didacticã ºi Pedagogicã, 1974), Fizica în sprijinul candidaþilor la concursul de admitere în învãþãmântul tehnic superior (Bucureºti, Litografia I.P.B., 1974), Prelucrarea datelor experimentale (Bucureºti, Litografia I.P.B., 1978), Fizica, vol. I (Bucureºti, Litografia I.P.B., 1978), Fizicã, vol. II (Bucureºti, Litografia I.P.B., 1978), Fizica pentru admiterea în învãþãmântul tehnic superior (Bucureºti, Ed. Didacticã ºi Pedagogicã, 1979), Fizicã, partea I (Bucureºti, Litografia I.P.B., 1980), Probleme de fizicã pentru admiterea în învãþãmântul superior (Bucureºti, Ed. Didacticã ºi Pedagogicã, 1980), Fizicã. Elemente de fizica atomului ºi moleculei. Fizica corpului solid (Bucureºti, Litografia I.P.B., 1981), Fizicã, partea II (Bucureºti, Litografia I.P.B., 1981), Fizicã, partea III (Bucureºti, Litografia I.P.B., 1982), Fizica pentru secþiile de subingineri (Bucureºti, Ed. Didacticã ºi Pedagogicã, 1983), Fizica atomului (Bucureºti, Ed. ªtiinþificã ºi Enciclopedicã, 1985), Culegere de lecþii ºi probleme la cursul de fizicã profil electric, partea I (Bucureºti, Academia Militarã, 1985), Prelucrarea datelor experimentale în fizicã. Manual pentru clasele XI, XII a liceelor de matematicãfizicã (Bucureºti, Ed. Didacticã ºi Pedagogicã, 1985), Probleme ºi… greºeli în fizicã (Bucureºti, Ed. ªtiinþificã, 1992), Admiterea în enunþuri, soluþii ºi bareme. Fizicã 19881989 (Bucureºti, Ed. Tehnicã, 1992).

Viaþa ºi activitatea: este absolventã a Facultãþii de Istorie-Filosofie, secþia filosofieistorie a Universitãþii Babeº-Bolyai din ClujNapoca (1978), master în Administraþie Publicã la aceeaºi universitate. A fost profesoarã de ºtiinþe sociale la Liceul Al. Papiu-Ilarian din Zalãu (1978-1981), Liceul Voievodul Gelu (1981-1990), Liceul Mihai Viteazul (1990-2000), a fost director la Direcþia Relaþii cu Publicul din cadrul Primãriei Municipiului Zalãu, a susþinut cursuri de politologie ºi filosofie la Filiala Zalãu a Universitãþii Vasile Goldiº — Arad. Din anul 2005 este Directorul Direcþiei Managementul Proiectelor, Relaþii Externe ºi Dezvoltare Regionalã din cadrul Consiliului Judeþean Sãlaj, coordonând proiecte de mare amploare pentru judeþ, Sãlajul fiind judeþul care a câºtigat cele mai multe proiecte cu finanþare europeanã din þarã. Colaborãri: Napoca universitarã (Cluj-Napoca), ªcoala Noastrã, Alma Mater Porolissensis. Opera: volume colective: Interpretãri de texte filosofice (Zalãu, Ed. Gil, 1996), Momente ale gândirii politice, 2 vol. (Zalãu, Ed. Alma Mater Porolissensis, 2002). CRIHAN, EUGEN — profesor. N. 15 octombrie 1954, Reghin, judeþul Mureº. Viaþa ºi activitatea: este absolvent al Facultãþii de Istorie-Filosofie, secþia filosofieistorie a Universitãþii Babeº-Bolyai din ClujNapoca (1978). A fost profesor la Liceul Voievodul Gelu din Zalãu (1978-1990), la Colegiul Naþional Silvania (1990-1998), consilier ºef la Inspectoratul Judeþean de Culturã Sãlaj (1990-1991), lector universitar la Facultatea de ªtiinþe Juridice (1998-2002), iar din 2002 este lector la Facultatea de ªtiinþe Socio-Umane din cadrul Universitãþii Oradea. Din 1999 susþine cursuri la Filiala Zalãu a Universitãþii Vasile Goldiº — Arad. Colaborãri: Napoca universitarã, Studia Universitatis Babeº-Bolyai — Cluj-Napoca, Acta Musei Porolissensis, Revista de filosofie, Revista de pedagogie, Silvania, Caiete Silvane, Analele Universitãþii din Oradea, Alma Mater Porolissensis, Aletheia (Oradea), Gazeta de Duminicã. Opera: volume colective: Interpretãri de texte filosofice (Zalãu, Ed. Gil, 1996), Momente ale

CRIHAN, CATIÞA (pseudonim Zoe Crihan) — profesor. N. 22 decembrie 1955, Pocola, judeþul Bihor.

82

gândirii politice, 2 vol. (Zalãu, Ed. Alma Mater Porolissensis, 2002). CRISTEA, VICTOR — inginer. N. 10 noiembrie 1938, Huseni. Viaþa ºi activitatea: absolvent al Institutului Poligrafic din Moscova (1960), obþinând diploma de inginer poligraf. Din 1960 a fost inginer la Combinatul Poligrafic Casa Scânteii, a fost directorul Întreprinderii Poligrafice Arta Graficã Bucureºti, apoi director general al Combinatului Poligrafic Casa Scânteii Bucureºti. În 1999 a fost numit secretarul Comisiei Naþionale pentru Standardul Internaþional ISO 9001, din cadrul Societãþii Române pentru Asigurarea Calitãþii. A elaborat ºi implementat la Regia Autonomã Monitorul Oficial standardul internaþional ISO 9001, prima certificar e din România a standardelor internaþionale în domeniul calitãþii pentru activitãþile editoriale ºi tipografice. A beneficiat de burse de studii în Europa Occidentalã în domeniul poligrafic ºi a fost decorat cu ordine ºi medalii pentru activitatea profesionalã depusã. A colaborat la numeroase reviste de specialitate din þarã ºi strãinãtate. Opera: Organizarea ºi planificarea producþiei industriei poligrafice (Bucureºti, Ed. Didacticã ºi Pedagogicã, 1965), Tehnologia meseriei (tipograf culegãtor manual), (Bucureºti, Ed. Didacticã ºi Pedagogicã, 1969), Tehnica culegerii manuale (Bucureºti, Ed. Didacticã ºi Pedagogicã, 1979), 67 teste imprimare offset (Bucureºti, 1987), Ghid de imprimare maºini offset (Bucureºti, 1988).

Viaþa ºi activitatea: este absolvent al Liceului de Artã din Cluj-Napoca (1982), al ªcolii Populare de Artã (1979-1982), ºi al ªcolii superioare de picturã religioasã Bucureºti (1990). Din 1994 este membru în Comisia Naþionalã de Artã Religioasã Bucureºti. În prezent îºi desfãºoarã activitatea la Zalãu. Opera: Expoziþii personale: Zalãu — Popasul Romanilor (1991), Bucureºti — Teatrul de Comedie (1993), Barcelona (1999). Expoziþii de grup: Bucureºti — Teatrul de Comedie (1995, 1996, 1997). Lucrãri de artã monumentalã: în perioada 1991-2000 a pictat mai multe biserici în tehnica frescã: Creaca (1991), Solona (1992), Chieºd (1993-1994), Tusa (1995-1996), Ip (1997-1998) mãnãstirea Dumbrava (Alba), (2000), biserica Letca; picturã în tempera: biserica de la Porþ (1995). Are lucrãri în colecþiile din Franþa, Germania, Italia, S.U.A., Canada, Belgia, Spania, Grecia, Israel, Noua Zeelandã, Anglia, Austria.

CRIªAN, ALEXANDRU — artist plastic. N. 2 ianuarie 1961, Mãriºelu, judeþul Cluj.

CRIªAN, IULIA — învãþãtoare. N. 16 ianuarie 1953, Sighetu Marmaþiei, judeþul Maramureº. Viaþa ºi activitatea: este absolventã a Liceului Pedagogic din Zalãu (1973). În perioada 1973-1978 a fost învãþãtoare la Muncel, comuna Cristolþ, apoi a urmat cursurile de calificare în meseria de ceramist, organizat de I.F.S. Faimar Baia Mare, în cadrul Fabricii de porþelan Iris. A fost laborant, laborant A.M.C. -ardere, ºef echipã. C.T.C. interfazic, responsabil export, în cadrul fabricii din Baia Mare (1979-1986). În decembrie 1986 a lucrat în cadrul cooperativei meºteºugãreºti Meºteºugarul Jibou, iar din 1987 pânã în 1989 a fost muncitor necalificat

83

la Ferma de solarii Jibou. A fost învãþãtoare în satul Inãu (1989-1990), iar din 5 mai 1990 este învãþãtoare la ªcoala Gimnazialã Octavian Goga din Jibou. Opera: Caiet de ortografie clasa a III-a (Cluj-Napoca, Ed. Dacia, 1999), Caiet de ortografie clasa a IV-a (Cluj-Napoca, Ed. Dacia, 2001). Expoziþii personale: expoziþie de pirogravurã (Casa de Culturã Jibou, 1977), expoziþie de goblenuri (Casa de Culturã Jibou, 1987), expoziþie de picturã (Casa de Culturã Jibou, 1988, 1989), expoziþie de picturã (Casa Corpului Didactic Zalãu, 1990), expoziþie de goblen Pictura cu acul (Casa Corpului Didactic Zalãu, 1993).

CROITORU, GRIGORIE M. — profesor. N. 1 februarie 1939, Preoteºti, comun a Goruneºti, judeþul Vâlcea. Viaþa ºi activitatea: este absolvent al Institutului Pedagogic Cluj (1965) ºi al Facultãþii de Filologie din cadrul Universitãþii Babeº-Bolyai din Cluj (1970). În perioada 1959-1977 a fost profesor la ªcoala Gimnazialã din Aluniº, iar timp de 12 ani (1965-1977) a fost directorul aceleiaºi ºcoli ºi director coordonator al unitãþilor de învãþãmânt din comuna Benesat. Din 1977 pânã în 2002 a fost profesor la ªcoala Gimnazialã din Cehu Silvaniei. Premii: a obþinut numeroase premii la festivalurile naþionale la care a participat cu formaþiile artistice ºcolare pe care le-a instruit, Cetãþean de Onoare al comunei Benesat (2007), Diplomã de Excelenþã pentru întreaga activitate din învãþãmânt (2007), Diplomã de Excelenþã cu ocazia primei ediþii a Zilelor Caiete Silvane (2008). A participat la sesiuni de comunicãri ºtiinþifice. Este membru al Asociaþiei ªtiinþifice

Etnologice din România (2008). Colaborãri: Caiete Silvane, Singur (Târgoviºte). Opera: Bãtut de vânturi ºi de ploi (ClujNapoca, Ed. Limes, 2009), Copil Aflat (basme pentru cei mici ºi mari... ºi ceva mai mult), (Zalãu, Ed. Caiete Silvane, 2010), Copil Aflat ºi Frumoasa Frumoaselor (Basme pentru mici ºi mari), (Zalãu, Ed. Caiete Silvane, 2010), Copil Aflat ºi Tãrâmul Fericirii (Zalãu, Ed. Caiete Silvane, 2010), Întâmplãri ºoptite în seri cu lunã. Povestiri pentru copii (Cluj-Napoca, Ed. Casa Cãrþii de ªtiinþã, 2011). Coautor: Pe unde umblã doru — folclor literar din satul Aluniº (Zalãu, Ed. Caiete Silvane, 2004), Nume de oameni, nume de animale, nume de locuri în satul Aluniº (Zalãu, Ed. Caiete Silvane, 2005), Preoteºti — un sat pe cale de dispariþie (Monografie sentimentalã), (Zalãu, Ed. Caiete Silvane, 2006), Obiceiul de a chiui ºi chiuiturile din satul Aluniº (Zalãu, Ed. Caiete Silvane, 2007), Culegere de texte pentru activitatea dirigintelui (Zalãu, Ed. Caiete Silvane, 2007), Meºteºug ºi artã popularã în satul Aluniº (Zalãu, Ed. Caiete Silvane, 2008), Din folclorul copiilor ºi al tinerilor din Aluniº (Zalãu, Ed. Caiete Silvane, 2008), Glosar de cuvinte regionale aparþinând graiului vorbit în satul Aluniº (Târgu Mureº, Ed. Edu, 2009), Din datinile, eresurile ºi practicile magice ale aluniºenilor la începutul mileniului al treilea (Zalãu, Caiete Silvane, 2010). În ediþia online a revistei Singur a apãrut La judecata sfinþilor, Þãþica (teatru), Amintiri despre mama (prozã).

CROITORU, MARIA V. — profesoarã. N. 17 august 1947, Aluniº. Viaþa ºi activitatea: este absolventã a Institutului Pedagogic din Baia Mare, Facultatea

84

de Filologie (1969). În perioada 1965-1966 a fost profesoarã la ªcoala Generalã Biuºa, iar din 1996 pânã în 2005 la ªcoala Gimnazialã Aluniº. A participat la diferite simpozioane organizate la nivel judeþean ºi a luat premii la concursul Cântarea României cu formaþiile ºcolare pe care le-a instruit. Premii: Cetãþean de onoare al comunei Benesat (2007), Diplomã de excelenþã pentru întreaga activitate din învãþãmânt (2007). Este membru al Asociaþiei de ªtiinþe Etnologice din România (2008). Colaborãri: Tribuna învãþãmântului, Singur (Târgoviºte). Opera: Cãrticica cu poveºti (Cluj-Napoca, Ed. Eikon, 2010). Coautor: Pe unde umblã doru — folclor literar din satul Aluniº (Zalãu, Ed. Caiete Silvane, 2004), Nume de oameni, nume de animale, nume de locuri în satul Aluniº (Zalãu, Ed. Caiete Silvane, 2005), Preoteºti — un sat pe cale de dispariþie (Monografie sentimentalã), (Zalãu, Ed. Caiete Silvane, 2006), Obiceiul de a chiui ºi chiuiturile din satul Aluniº (Zalãu, Ed. Caiete Silvane, 2007), Culegere de texte pentru activitatea dirigintelui (Zalãu, Ed. Caiete Silvane, 2007), Meºteºug ºi artã popularã în satul Aluniº (Zalãu, Ed. Caiete Silvane, 2008), Din folclorul copiilor ºi al tinerilor din Aluniº (Zalãu, Ed. Caiete Silvane, 2008), Glosar de cuvinte regionale aparþinând graiului vorbit în satul Aluniº (Târgu Mureº, Ed. Edu, 2009), Din datinile, eresurile ºi practicile magice ale aluniºenilor la începutul mileniului trei (Zalãu, Ed. Caiete Silvane, 2003). În ediþia online a revistei Singur a fost publicat basmul Piatra fermecatã.

Viaþa ºi activitatea: absolventã a ªcolii Normale Gheorghe ªincai din Zalãu (1995). Învãþãtoare la ªcoala Eminescu — Petõfi din Deva (din 1995). Premii: Premiul Uniunii Ziariºtilor Maghiari din România (Zalãu, 1994). Membrã ºi secretarã a corului de fete Wesselényi. Colaborãri: Szilágyság (19911995), Corvin rejtvénymagazin (din 1996), Corvin Nagy Rejtvénykönyv, Corvin Skandi, Corvin Kötényke. Redactoare a revistei pentru elevi Guguc (1991-1995) ºi a caietelor pentru elevi Corvin Szemfüles (din 1999). Reviste întemeiate: Kispajtás (1995), Kíváncsi füzetek (1997), Hunyad Megyei Hírmondó (2000). Din 1996 este conducãtoarea grupului cultural de tineret Narator din Deva. Preºedinta Asociaþiei Pedagogilor Maghiari din România — Filiala din judeþul Hunedoara (1997 — 1999). Opera: Auxiliare ºcolare: Barátaim, az állatok (Prietenii mei, animalele), (Deva, Ed. Corvin, 1999), Számország — számokról játékosan óvodásoknak, kisiskolásoknak (Þara cifrelor — jucându-ne cu cifrele: pentru preºcolari ºi ºcolari), (Deva, Ed. Corvin, 1999), Írásfüzet az I. osztály számára (Caiet de scriere pentru clasa I), (Deva, Ed. Corvin, 1999), Matematika feladatgyûjtemény IV. osztály (Culegere de probleme de matematicã pentru clasa a IV-a), (1999), Magyar Nyelv gyakorlófüzet IV. osztály (Limba maghiarã — Caiet de exerciþii pentru clasa a IV-a), (Deva, Ed. Corvin, 1999), Fogalmazás munkafüzet (Caiet-compunere, cls. II, III, IV), Természettudományok munkafüzet (Caiet-ºtiinþe naturale, cls. a III-a). Volume (serii de volume) redactate: Corvin Klasszikusok, Kispajtás mesetár, Fekete István mûvei, Corvin elbeszélõk, Kötényke kiskönyvtár.

CSATLÓS ERZSÉBET ZSÓFIA (Fóris, Ferencz Zsófia) — învãþãtoare, redactor. N. 4 august 1975, Cehu Silvaniei.

CSEREY FARKAS (Nagyajtay, junior) — botanist, colecþionar de obiecte de artã. N. 28 octombrie 1773, Viena — m. 25 decembrie 1842, Viena.

85

Viaþa ºi activitatea: ºi-a înscris numele în istoria ºtiinþelor maghiare ca ºi deschizãtor de drumuri în dezvoltarea botanicii, ca ºtiinþã. S-a stabilit, pe la 1800, la Crasna; în grãdina sa a plantat sute de arbori ºi a cultivat mai multe sute de plante rare. Grãdina botanicã îngrijitã ºi îmbogãþitã de el cu pasiune ºi pricepere a fost prima grãdinã botanicã din Transilvania. În urma relaþiilor de schimb a primit de la botaniºti renumiþi diferite seminþe, materiale de înmulþire (din Praga, Dresda, Iena, Germania, Paris, Viena, Italia, Brazilia, America de Nord). Paralel cu planurile privitoare la înfiinþarea unei grãdini botanice naþionale în Cluj, a fãcut ºi propuneri mai multor consilii de conducere ale colegiilor în vederea înfiinþãrii unor grãdini botanice mai mici. Grãdina botanicã a Colegiului Reformat din Cluj s-a dovedit a fi de cea mai lungã duratã (10 ani). Cele mai multe dintre planurile sale nu s-au realizat datoritã condiþiilor istorice nefavorabile. Grãdina botanicã din Crasna a fost distrusã încetul cu încetul de repetatele inundaþii ºi de moºtenitorii nepãsãtori. A corespondat cu personalitãþi de seamã ale epocii sale (Kazinczy Ferenc, Wesselényi Miklós, Aranka György etc.). Kazinczy l -a vizitat de mai multe ori ºi a scris despre grãdina lui. Cu bogata sa colecþie de obiecte de artã (gravuri interesante, camee, geme) conacul sãu din Crasna a fost un muzeu de preþ. A avut o bibliotecã alcãtuitã din 4000 de volume, printre care ºi incunabule, manuscrise. Cea mai mare parte a bibliotecii sale în prezent se aflã în proprietatea Bibliotecii Teleki Téka din Târgu Mureº, despre celelalte colecþii ale sale nu se ºtie nimic. În anul 1825 s-a mutat la Viena. A fost membru al mai multor asociaþii ºtiinþifice din strãinãtate. Opera: A falusi nevelésnek módjáról való vetélkedés (Consideraþii asupra educaþiei rurale), (Oradea, 1806). A scris mai multe lucrãri de botanicã, majoritatea au rãmas în manuscris. A tradus piesa A fekete ember a lui F. Gotter, piesã care a fost reprezentatã în 1811 la Pesta. A tradus opera lui K. L. Willdenow: Anleitung zum Selbststudium der Botanik.

CSILLAG ISTVÁN — fizician, cercetãtor ºtiinþific, scrimer. N. 24 noiembrie 1950, Zalãu. Viaþa ºi activitatea: absolvent al Facultãþii de Fizicã — Universitatea Babeº-Bolyai din Cluj (1974), secþia fizicã nuclearã. În anul 1974 ºi-a început cariera ºtiinþificã de cercetare la Universitatea din Stockholm. În anul 1978 a plecat în Statele Unite la Seattle ºi Stanford, unde a fost student ºi a lucrat cu profesorul Edward Stern, într-un domeniu ºtiinþific, care se numeºte EXAFS (Extended X-Ray Absorption Fine Structure), o metodã care utilizeazã razele de syncrotron (accelerator de particule), dezvoltând ºi o tehnicã nouã care se numeºte EXELFS (Extended Energy Loss Fine Structure), o abreviere introdusã de ei. Doctor în fizicã (Stockholm, 1980) — cu teza Extended Fine Structure and Hyperfine Structure Studies using EXELFS and Mössbauer Spectroscopy. A lucrat ca ºi NFR postdoctoral fellowship la Universitatea din Washington Seattle (1980-1982), NFR research assistant la Universitatea din Stockholm (1982-1987). A obþinut gradul de Docent (Stockholm, 1985). Din 15 martie 1987 pânã în 2003 profesor asociat la Universitatea din Stockholm, din anul 2003 profesor la Laboratorul de Microscopie Electronicã Analiticã Ångström din Uppsala, din 2004 profesor ºef catedrã la Universitatea din Stockholm la Fysikum Alba Nova. A predat cursuri de electricitate, opticã, mecanicã clasicã. A þinut cursuri de EELS (Electron Energy Loss Spectroscopy) ºi Microscopie Electronicã pentru doctorat în fizicã la Universitatea din Stockholm, la Universitatea din Linköping ºi la Universitatea din Uppsala. A fost invitat în calitate de conferenþiar la numeroase conferinþe ºi congrese internaþionale (din

86

1997 fiind ºi preºedinte la organizarea comitetelor). Activitatea ºtiinþificã: cercetãri în colaborare cu diferite grupãri de cercetare naþionale ºi internaþionale (Universitatea din Linköping, CNRS-Orsay, Universitatea Tehnicã din Berlin, Dresda, TU-Wien, Laboratoarele Arrhenius ºi Ångström); dezvoltarea tehnicilor EXELFS pentru studierea materialelor amorfe ºi cristaline; contribuþie de pionierat în dezvoltarea primului detector PEELS (Parallel Electron Energy Loss Spectroscopy) în microscopia electronicã; dezvoltarea spectometrului magnetic dublu focal de înaltã rezoluþie, corectarea aberaþiilor de-al doilea grad la Universitatea din Stockholm; iniþiatorul ºi coordonatorul (din 1982) grupului AEM (Analytical Electron Microscopy) la aceeaºi universitate, grup care se ocupã cu analiza EXELFS; coordonator de teze de doctorat ºi de licenþe; coordonator al reþelelor de cercetãri europene TMR (Training and Mobility) ºi IHP (Improving Human Potential), membru al Comitetului de Evaluare al Experþilor în Fizicã, în al 5-lea Program Cadru European de Cercetare ºi Instruire; preºedinte ºi membru în diferite consilii SME (Small and Medium Size Entreprise), care se ocupã cu tehnologii inovative; membru în diferite comitete de teze de doctorat în fizicã în Suedia ºi alte þãri, precum ºi în diferite grupãri ºtiinþifice; expert evaluator al Comisiilor Europene din Bruxelles. Vicepreºedinte al Consiliului Maghiar de Cercetare ºi Dezvoltare Tehnicã din anul 2004. În anul 2003 a primit distincþia Credinþã Cetãþii la Zalãu. Scrimer de performanþã, a obþinut 5 medalii de aur la sabie la Campionatele Internaþionale Scandinavice (1975, 1976, 1977, 1981, 1983); a câºtigat de 6 ori cu echipa Campionatul Naþional al Suediei. Colaborãri: Acta Chemica Scandinavia, Journal de Physique, Microscopy Microanalysis Microstructure, Ultramicroscopy, Journal of applied Physics, Chemical Physics Letters, Microscopy and Microanalysis, Synthetic Metals, Micron, Journal of Physical Chemistry, Analytical Electron Microscopy. Opera: Extended Fine Structure and Hyperfine Structure Studies using EXELFS

and Mössbauer Spectroscopy (Stockholm, 1980). Volume colective: EXAFS Spectroscopy Techniques and Applications (1980), Laboratory EXAFS Facilities (American Institute of Physics, 1980), Scanning Electron Microscopy SEM (vol. I, 1981; vol. B12, 1982), 39th Annul Proceeding of Electron Microscopy Society of America (San Antonio, Texas, 1981), Lake Tahoe Workshop on Energy Loss Spectroscopy Aug. 18-22 (Lake Tahoe, California, 1991), University of Stockholm Institute of Physics USIP Report (1991; 1992; 1993; 1994; 1995; 2002), Proceedings of ICEM Paris (1994), Proceedings 50th Annual Meeting SCANDEM June 1998 (Århus Danemarca), Fine structure investigations of magnesium silicate precipitates (2004).

CSÓK ERZSÉBET (cãs. BUTA) — inginer horticol. N. 19 iulie 1979, ªimleu Silvaniei. Viaþa ºi activitatea: absolventã a Facultãþii de Horticulturã din cadrul Universitãþii de ªtiinþe Agricole ºi Medicinã Veterinarã din Cluj-Napoca (2004). A participat la cursul de specializare horticolã la Research Institute for Fruitgrowing and Ornamentals Budapest — Érd (2003). În perioada 20042008 a fost doctorand cu frecvenþã la Disciplina de Legumiculturã, iar din 2008 este asistent universitar la Disciplinele de Floriculturã ºi Plante floricole ºi de gazon. ªi-a susþinut doctoratul în anul 2009, în domeniul legumiculturã, cu titlul Cercetãri privind posibilitatea sporirii timpurietãþii producþiei de varzã, în condiþiile specifice Podiºului Transilvaniei. În 2004-2006 a urmat cursurile de Master în Cultura plantelor horticole în climat controlat, iar în

87

perioada 2008-2010 a finalizat cursurile masterului Proiectare, amenajare ºi întreþinere spaþii verzi. A participat la cursuri organizate în þarã ºi de Erasmus Intensive Programme — Environmental Horticulture (Universitatea Selcuk — Konya, Turcia, 2009). În anii 2008-2009 a efectuat o vizitã de informare-documentare, pe probleme de horticulturã, în Coreea de Sud, la institutele de cercetare: National Horticulture Research Institute Suwon, Chungcheongnam — Agricultural Research and Extension Services — Lily Experimental Station din Taean, Protected Horticulture Experiment Station, RDA — Seoul. Este membrã a: Asociaþiei Amicii Rozelor, Asociaþiei Horticultorilor din România, Asociaþiei Bioterra ºi a Societãþii de Horticulturã ºi Silviculturã din Transilvania. A publicat 62 de lucrãri ºtiinþifice, 20 ca prim autor ºi 42 în colaborare. A participat la numeroase conferinþe internaþionale în Olanda, Bulgaria, Croaþia, Slovacia, Republica Moldova. Colaborãri: Revista Horticultura, Bulletin USAMV of Agricultural Sciences and Veterinary Medicine Cluj-Napoca, Acta Horticulturae, HortScience, Analele Universitãþii din Craiova, Lucrãri ªtiinþifice Seria B-LIII USAMV Bucureºti, Journal Of Plant Development, Journal of Horticulture, Forestry and Biotechnology. Opera: coautor: Floriculturã — Îndrumãtor de lucrãri practice (Cluj-Napoca, Ed. Todesco, 2009), Artã floralã (Cluj-Napoca, Ed. Todesco, 2010).

Opera: Expoziþii personale: Budapest — Hotel Hilton (1998), Százhalombatta — Casa de Culturã Óvárosi (1998, 2009), Százhalombatta — Galeria Barátság Mûvelõdési Központ (1998, 2000, 2004, 2007, 2009), Sovata — Casa Teleki (2001), Budapest — Galeria Dunapart (2005), Pilisvörösvár — Galeria Mû-hely (2007), Székesfehérvár — Hotel Novotel (2008), Százhalombatta — Galeria Bisericii Reformate (2008, 2009), Budapest — Galeria Várnegyed (2009), Hotel Gellért (2009), Magyar kultúra háza (2009), Braºov — Casa Speranþei (2009). Expoziþii de grup: cu cercul Szak Stúdió: Tata, Érd, Százhalombatta, Pest megyei bienálé Érd, Mol Zrt. PályázatSzolnok, Kaposvár; cu Benta Art R.M.E.: Százhalombatta, Tárnok, Bakonybél, Budaörs, Zalãu; Ipp Art (membru din 2005); Tabãra de creaþie de la Jebucu (anual din 2007), ClujNapoca — Galeria Reményik Sándor.

CSÓKA LÁSZLÓ — artist plastic. N. 24 ianuarie 1967, Sãrmãºag. Viaþa ºi activitatea: absolvent al Liceului de Chimie din Zalãu (1985), a studiat pictura la ªcoala Popularã de Artã din Zalãu (19871989), la clasa profesorului Nicolae Man.

CUPCEA, PETRE — preot. N. 21 mai 1875, Cãlineºti, judeþul Maramureº — m.? Viaþa ºi activitatea: a urmat cursurile ºcolii primare la Ocna ªugatag, iar liceul la Sighet. Dupã absolvire a fost primit de episcopul Mihai Pavel în clerul tânãr orãdean ºi a fost trimis pentru a studia teologia la Universitatea din Budapesta pe care a absolvit-o în 1898. Întors la Oradea a fost numit prefect de studii la Seminarul Diecezan ºi profesor la Preparandia Regeascã Românã Unitã la catedra de limba românã ºi la cea de matematicã ºi fizicã-chimie. A fost hirotonisit la 19 decembrie 1901 ºi a fost numit preot în comuna Fegernic (Bihor), iar în 1904 la Carei, unde a funcþionat ca preot ordinar ºi profesor de religie ºi de limba românã la Liceul Romano-Catolic sub conducerea pãrinþilor piariºti, fiind în acelaºi timp profesor de religie ºi la ºcolile de stat

88

de fete ºi de bãieþi. În 1912 pãrintele Cupcea este numit paroh la Supurul de Jos ºi protopop al aceluiaºi district, unde a stat pânã în 1932. Între timp a fost numit asesor consistorial (1918), arhidiacon onorar (1923), exactor diecezan (1926) ºi din nou protopop la Supurul de Jos, dupã reorganizarea diecezelor nordice (1931). În 1932 a fost numit paroh I la ªimleu Silvaniei, protopop al districtului ªimleu ºi vicar foraneu episcopal al Sãlajului. În repetate rânduri a fost membru în Consiliul Judeþean, iar în 1937 a fost ales preºedintele acestuia. Premii: a fost decorat cu medalia Rãsplata muncii pentru bisericã, clasa I. A colaborat la câteva reviste româneºti ºi în special la cotidianul Dreptatea din Timiºoara, publicând articole cu caracter social, politic ºi de afirmare naþionalã. La 1 decembrie 1918 a participat la Marea Adunare Naþionalã de la Alba Iulia. Opera: Geometrie pentru preparandii (ªimleu Silvaniei, 1909), a fost unicul manual aprobat de Ministerul de Culte ºi Instrucþie Publicã ºi a fost folosit în toate ºcolile normale româneºti din Ardeal, Gramatica limbii române în limba maghiarã (Budapesta, Ed. Stampfel, 1906). I-au rãmas în manuscris un manual de fizicã, unul de matematicã pentru ºcoli normale ºi o seamã de lucrãri de micã întindere; a tradus Madona de la Lourdes de dr. Ackerl (1897).

CUTEANU, MARIUS — profesor, compozitor. N. 4 noiembrie 1917, Lemniu. Viaþa ºi activitatea: este absolvent al Facultãþii de Drept ºi al Conservatorului dn Cluj (1947). În perioada 1942-1949 a fost achizitor la Cooperativa Plugarul din ªimleu Silvaniei. Îndrumat de prof. univ. dr. Haþieganu, înfiinþeazã corul mixt al Reuniunii Mariane în aceeaºi localitate. În

anul 1945 înfiinþeazã ªcoala Popularã de Muzicã pe care a condus-o pânã în 1949, precum ºi o orchestrã simfonicã (de camerã). A fost arestat de cãtre autoritãþile habsburgice în perioada august — septembrie 1944. În perioada 1944-1948 a fost profesor la Liceul Simion Bãrnuþiu din ªimleu Silvaniei, apoi la Liceul din Zalãu (1949-1951), profesor de muzicã la Liceul Pedagogic din Cluj (1951-1962), lector la Institutul Pedagogic de 3 ani din Cluj (19621966), iar din 1968 pânã la pensionare a revenit la Liceul Pedagogic din Cluj. În toate unitãþile în care a activat a înfiinþat ºi a dirijat coruri. A înfiinþat ºi a dirijat corul Iacob Mureºanu, corul tineretului Napoca, corul Armonia al Sindicatului din Învãþãmânt — Cluj-Napoca. Premii: în anul 1957 a obþinut titlul de Profesor fruntaº, i sa acordat titlul de Cetãþean de onoare al municipiului Cluj-Napoca, a primit ordinul Meritul cultural cls. a-III-a. Opera: Culegere de cântece pentru clasele I-IV (Cluj, 1952), Culegere de solfegii (Cluj, 1959), Culegere de coruri pentru studenþii ºi elevii Institutului Pedagogic de Învãþãtori (Cluj, 1960), Culegere de canoane ºi coruri pentru 2 ºi 3 voci egale (Cluj, 1965), Culegere de coruri mixte (Cluj, 1966), 45 de coruri diverse pentru uzul studenþilor de la Facultatea de Muzicã (Cluj, 1966), Culegere de solfegii (Cluj, 1968), Culegerea 28 coruri pentru voci egale (f.a.), 100 de coruri ºcolare (Cluj, 1972), a conceput 3 caiete cu câte 15 piese corale româneºti, 12 coruri preclasice (Cluj, 1972), Culegere de coruri — 2 voci egale (Cluj, 1992). A compus lucrãri religioase: Sãltaþi câmpuri ºi livezi, Când s-a nãscut Domnul Sfânt — pentru copii ºi cor bãrbãtesc, cântece funerare: Ave Maria, Pre Tine te lãudãm, Cu adevãrat deºertãciune, Veºnica pomenire, piese liturgice pentru cor mixt ºi bãrbãtesc, lucrãri camerale pe 2-3 voci pentru copii, creaþii patriotice, romanþe, prelucrãri populare, creaþii vocal-simfonice etc.

89

D

CZONDI JÁNOS — profesor. N. 29 septembrie 1955, satul Tetiºu. Viaþa ºi activitatea: absolvent al Facultãþii de Matematicã — Universitatea Babeº-Bolyai din Cluj-Napoca (1979). Profesor la ªcoala Generalã nr. 6 (1979-1990), apoi la Liceul Teoretic Brassai Sámuel din Cluj-Napoca (din 1990). Redactor la Editura Didacticã ºi Pedagogicã din Bucureºti (din 1990). Membru al Asociaþiei Matematicienilor Radó Ferenc. Opera: volume colective (Manuale): Összefoglaló matematika középiskolásoknak és fõiskolásoknak (Sinteze de matematicã pentru elevi ºi studenþi), (Cluj-Napoca, 1996), Magyar-román és román-magyar matematikai szótár (Dicþionar de matematicã maghiar-român ºi român-maghiar), (ClujNapoca, 1997), Matematika. Fogalmak, definíciók, tételek középiskolásoknak és fõiskolásoknak (Noþiuni, definiþii, teorii de matematicã pentru elevi ºi studenþi), (Budapesta, 1997), Függvények (ClujNapoca, 1997), Matematika tankönyv a IX. osztály számára (Cluj-Napoca, 2001), Tizenöt éves a Kisokos matematikaverseny (Cluj-Napoca, 2008). A tradus din limba românã în limba maghiarã 2 manuale, a lectorat mai multe manuale de matematicã.

DARABAN, VASILE — medic. N. 11 noiembrie 1952, Crasna. Viaþa ºi activitatea: este absolvent al Facultãþii de Medicinã din Iaºi (1972-1978). Este medic specialist anestezie-terapie intensivã la Spitalul Judeþean de Urgenþã Zalãu. Începând din anul 1978 este instructor de Crucea Roºie. Colaborãri: Viaþa Medicalã (Cluj-Napoca). Opera: Douã cercuri (Cluj-Napoca, 2006), Fãrã resentimente (Cluj-Napoca, Ed. Clusium, 2007).

DARABANT, IGNATIE — preot. N.? — m. 31 octombrie 1805, Mânău (azi judeţul Maramureş). Viaŝa şi activitatea: în data de 8 septembrie 1785, Ioan Darabant se călugăreşte la biserica Sf. Treime din Blaj, luându-şi numele de Ignatie. În întreaga sa activitate de călugăr a promovat cultura şi literatura poporului român. Datorită calităţilor sale, a fost vicarul general al episcopilor At. Rednic, Gr. Maior şi I. Bob. A candidat de două ori la scaunul episcopal de la Episcopia Alba Iulia şi

90

Făgăraş. A fost numit episcop al Oradiei la 8 aprilie 1788, iar în martie 1790 a fost sfinţit ca episcop de vlădica Ioan Bob în biserica Sf. Treime din Blaj. După învestirea lui în fruntea bisericii de la Blaj, Ignatie Darabant a continuat lupta de emancipare a neamului românesc. Astfel la 21 februarie 1792 dobândeşte reşedinţa călugărilor iezuiţi şi înfiinţează un seminar pentru 24 de tineri mireni care se pregăteau pentru cariera preoţească şi învăţătorească. Acesta este cel mai vechi institut de educaţie românească după cele de la Blaj. La 17 iulie 1797 a fost numit consilier intim de stat. În 1800, sub directa lui îndrumare, s-a început zidirea catedralei din Oradea şi a dorit înfiinţarea unui seminar teologic la Beiuş, dar în anul 1805, la 31 octombrie, după o muncă laborioasă, se stinge din viaţă.

Ed. Anamarol, 2007), Izvoarele vieþii (versuri, Suceava, Ed. Lidana, 2009).

DARÓCZI ANDREI CLAUDIU — psiholog. N. 3 noiembrie 1984, Jibou. Viaþa ºi activitatea: absolvent al Facultãþii de Psihologie ºi ªtiinþele Educaþiei, secþia psihopedagogie specialã, din cadrul Universitãþii Babeº-Bolyai Cluj-Napoca (2008), masterat în Management educaþional (20082010) la Universitatea Vasile Goldiº Arad. În anul ºcolar 2008-2009 profesor psihopedagog la Centrul ªcolar de Educaþie Incluzivã Speranþa Zalãu, de la 1 septembrie 2009 profesor titular la catedra de consilier ºcolar la ªcoala Gimnazialã Lucian Blaga Jibou. A debutat cu poezii în cadrul grupului de poeþi care publicã poezii pe internet, în anul 2005, unele dintre creaþii fiind declarate poezia sãptãmânii, poezia lunii etc. Membru al Cenaclului Silvania Zalãu. Colaborãri: Someºul de Jibou, Gazeta de Sãlaj, Vestea. Opera: Spiralele vieþii (Bucureºti, Ed. Anamarol, 2006), Drumurile vieþii (Bucureºti,

DARÓCZI IOSIF — profesor. N. 10 aprilie 1958, Jibou. Viaþa ºi activitatea: absolvent al Facultãþii de Biologie-Geografie-Geologie, secþia geografie — limba francezã din cadrul Universitãþii Babeº-Bolyai din Cluj-Napoca (1983). A urmat cursurile postuniversitare de Masterat în Managementul educaþional, la Universitatea Oradea (2003-2005) ºi Cursuri de formatorconsilier, organizate de Aracip (2009-2010). Profesor de geografie la ªcoala Gimnazialã Simion Bãrnuþiu Zalãu ºi Liceul de Matematicã-Fizicã Zalãu (1983-1985), profesor de geografie ºi de limba francezã la ªcoala cu clasele I-X din Cãlineºti-Oaº, judeþul Satu Mare (1985-1986), la ªcoala Gimnazialã din Vârºolþ (1986-1990), unde a îndeplinit ºi funcþia de director adjunct al ºcolii (1987-1990), profesor de geografie la Liceul de Matematicã-Fizicã Zalãu, ªcoala Gimnazialã Simion Bãrnuþiu ºi ªcoala Gimnazialã Avram Iancu din Zalãu (19901994), în perioada 1994-2003 profesor de geografie — limba francezã la ªcoala Gimnazialã Lucian Blaga din Jibou. Din toamna anului 2003 inspector ºcolar pentru disciplina geografie la Inspectoratul ªcolar Judeþean Sãlaj ºi profesor de geografie, la grupa de clasa a VIII-a, de la Centrul de excelenþã Jibou; vicepreºedinte al unor comisii de Testare naþionalã ºi bacalaureat, vicepreºedintele Filialei Sãlaj a Societãþii de Geografie din România. Preocupãri în domeniul scrierii a avut încã din anii de studenþie, când a elaborat lucrarea Ghidul turistic al judeþului Sãlaj (manuscris), care n-a fost tipãritã din diferite motive. A participat cu lucrãri la diverse simpozioane

91

internaþionale, naþionale ºi judeþene. A fost implicat în realizarea mai multor parteneriate interjudeþene, proiecte educaþionale ºi proiecte de granturi. Premii: Diploma de Excelenþã din partea Guvernului României (2008). În anul 2000 a întemeiat revista ºcolarã Nebãnuitele trepte, a realizat revista Geographica (2007, 2010), în colaborare revista Amitie-Partage (2008, 2009, 2010). Colaborãri: Graiul Sãlajului, Magazin Sãlãjean, Sãlãjeanul, Someºul de Jibou, Terra Magazin, Judeþul Sãlaj (revistã dedicatã fazei naþionale a Sesiunii de comunicãri ºtiinþifice al elevilor de liceu, secþiunea geografie), ªcoala Lucian Blaga Jibou la 30 de ani (Suplimentul revistei Caiete Silvane). Opera: Geografia României. Testare naþionalã 2004 (Zalãu, 2004), Geografia României. Testare naþionalã 2005 (Zalãu, 2005), Geografia României. Testare naþionalã 2006 (Zalãu, 2006), Geografia României. Testare naþionalã 2007 (Zalãu, 2007). Coautor: Geografie. Manual pentru clasa a IX-a (Bucureºti, Ed. Niculescu, 2000; ediþia a 2-a 2004), Jibou. 2002. Monografie (Zalãu, 2001), Geografia României 2002. Teste pentru examenul de capacitate (Zalãu, 2002), Geografia României 2003. Teste pentru examenul de capacitate (Zalãu, 2003), Tudományok (ªtiinþe), (Zalãu, 2004), Ghid de pregãtire. Testarea naþionalã — Geografia României (Bucureºti, Ed. Sigma, 2007), Geografie — Tezã cu subiect unic. Sugestii de subiecte. Clasa a VIII-a — semestrul I (Piteºti, Ed. Nomina, 2007), Ghid de pregãtire Bacalaureat — Geografia României (Bucureºti, Ed. Sigma, 2007), Geografie — Ghid de pregãtire intensivã pentru examenul de bacalaureat (Piteºti, Ed. Nomina, 2007), Judeþul Sãlaj. Geografie ºi geografi (Zalãu, Ed. ªcoala Noastrã, 2007), Ghid de pregãtire Bacalaureat — Geografia României (Bucureºti, Ed. Sigma, 2008), Geografie — Tezã cu subiect unic. Sugestii de subiecte. Clasa a VIII-a — semestrul I (Piteºti, Ed. Nomina, 2008), Ghid de pregãtire pentru Teza cu subiect unic. Geografie. Clasa a VIII-a — semestrul I (Bucureºti, Ed. Sigma, 2008), Geografie — Ghid de pregãtire intensivã

pentru examenul de bacalaureat (Piteºti, Ed. Nomina, 2008), Ghid de pregãtire Bacalaureat — Geografia României (Bucureºti, Ed. Sigma, 2009), Geografie — Tezã cu subiect unic. Sugestii de subiecte. Clasa a VIII-a — semestrul II (Piteºti, Ed. Nomina, 2009), Bac 2009. Sugestii de rezolvare pentru proba de geografie (Piteºti, Ed. Nomina, 2009), Bac 2010. Geografie — Ghid de pregãtire intensivã pentru examenul de bacalaureat (Piteºti, Ed. Nomina, 2010), Geografie — Sinteze pentru examenul de Bacalaureat. Europa, România, Uniunea Europeanã (Piteºti, Ed. Nomina, 2010), Geografie — Ghid de pregãtire intensivã pentru lucrãri de control (Piteºti, Ed. Nomina, 2010), Bac 2010. Sugestii de rezolvare pentru proba de geografie (Piteºti, Ed. Nomina, 2010), Bac 2011. Geografie — Ghid de pregãtire intensivã pentru examenul de bacalaureat (Piteºti, Ed. Nomina, 2010); coordonator: ªcoala Lucian Blaga Jibou — Conjuncturi ºi permanenþe (Zalãu, Ed. ªcoala Noastrã, 2008); a scris Rezumat în limba românã ºi maghiarã la volumul Ghidul ariilor protejate din judeþul Sãlaj (Zalãu, Ed. ªcoala Noastrã, 2008) de Ioan Abrudan ºi Aurel Medve. Are lucrãri publicate în volumele: Management ºi comunicare (Oradea, Ed. Universitãþii, 2005), Geografia în contextul dezvoltãrii contemporane. Strategii de dezvoltare teritorialã (ClujNapoca, Ed. Presa Universitarã Clujeanã, 2010). DARÓCZI LAJOS (Daróczi Kiss) — scriitor, ziarist. N. 3 aprilie 1903, Zalãu — m. 14 mai 1970, Oradea. Viaþa ºi activitatea: a absolvit Facultatea de Drept din Oradea ºi Institutul Teologic Reformat din Cluj. A fost redactor responsabil la ziarul 5 Órai Újság din Oradea (19321933), redactor-ºef la ziarul Szabadság, redactor la ziarul Magyar Nép din Oradea (1945). A colaborat la ziarele: Keleti Újság, Ellenzék, Déli Hírlap, Temesvári Hírlap, Fáklya, Szilágyság. A fost membru al Asociaþiei Szigligeti. Opera: Gyeptörés, roman (Oradea, 1932). Romanul Menekülés (Fuga) a fost publicat

92

în foileton în ziarul Magyar Hírlap din Oradea (1933).

DAVID V., AUREL — sociolog, istoric militar. N. 12 iunie 1951, Cheud. Viaþa ºi activitatea: absolvent al ªcolii Militare de Ofiþeri Activi Nicolae Bãlcescu Sibiu (1973), al Facultãþii de IstorieFilosofie de la Universitatea Bucureºti (1980). A urmat studii postuniversitare în cadrul Facultãþii de Drept la Universitatea Bucureºti (1995-1996). A obþinut doctoratul în anul 1999 în ºtiinþe militare la Academia de Înalte Studii Militare, specialitatea Sociologie militarã. În perioada 1973-1974 a fost ofiþer la U.M. 01326 Oradea apoi la Direcþia de Securitate ºi Gardã Bucureºti. În 1990 a fost trecut în rezervã, lucrând la diferite societãþi comerciale ºi culturale. În perioada noiembrie 1991-octombrie 1992 a fost cercetãtor ºtiinþific la Institutul de Istorie ºi Teorie Militarã, apoi în iunie 1992 a fost reprimit în rândul cadrelor militare active din ministerul Apãrãrii Naþionale, cu gradul de maior. În octombrie 1992 a fost transferat la Centrul de Pregãtire a Cadrelor Active ºi Ofiþerilor în Rezervã din Serviciul Român de Informaþii — Grãdiºtea, fiind lector universitar în cadrul aceluiaºi centru ºi conferenþiar universitar la Academia Naþionalã de Informaþii, Facultatea de Informaþii (1994). În ianuarie 2002 a fost numit ºeful Centrului de Studii ºi Cercetãri pentru Siguranþa Naþionalã din cadrul Serviciului Român de Informaþii. În 12 iunie 2006 a fost trecut în rezervã, iar în15 iulie acelaºi an a fost angajat conferenþiar universitar la Facultatea de SociologiePsihologie a Universitãþii Spiru Haret Bucureºti. A fost prodecanul (octombrie 2006-martie 2009) ºi decanul aceleiaºi facultãþi (martie 2008-martie 2009). A

participat la numeroase sesiuni de comunicãri ºtiinþifice naþionale ºi internaþionale. Colaborãri: Magazin istoric, Dacia literarã, Naþiunea, Revista de istorie militarã, Psihosociologia, Noua Revistã Românã, Studii ºi cercetãri socio-umane, Maramureº-vatrã de istorie milenarã etc. În anul 1991 a înfiinþat ziarul Comoara. Opera: Naþiunea — de la starea de securitate la criza politico-militarã (Bucureºti, Ed. Licorna, 2000), Sociologia naþiunilor (Bucureºti, Ed. Dacoromânã TDC, 2005), Studii de istorie a înãlþãrii ºi declinului naþiei româneºti (Bucureºti, Ed. Dacoromânia Comterra, 2006), Sociologia naþiunilor. Curs (Bucureºti, Ed. Fundaþiei România de mâine, 2007), Doctrine, politici ºi strategii de securitate (Bucureºti, Ed. Fundaþiei România de mâine, 2008), Jertfa lui Decebal, dramã istoricã în ºapte acte (Bucureºti, Casa de Editurã ºi Librãrie Nicolae Bãlcescu, 2009). Coautor: Tricolorul României — simbol al unitãþii, suveranitãþii ºi independenþei naþionale (Bucureºti, Ed. Sigma, 1995).

DÃRÃBAN, VALENTIN — profesor. N. 18 mai 1948, Câmpia — m. 12 octombrie 1996, Zalãu. Viaþa ºi activitatea: este absolvent al Facultãþii de Istorie-Filosofie, secþia filosofie. În perioada 1970-1972 a lucrat la Întreprinderea Cinematograficã Judeþeanã din Zalãu, iar între anii 1973-1977 la Direcþia Generalã a Presei ºi Tipãriturilor. A fost redactor la ziarul Nãzuinþa (1977-1985), a revenit la Întreprinderea Cinematograficã Judeþeanã Sãlaj (1985-1990), redactor-ºef la revista de culturã, literaturã ºi artã Silvania. În

93

perioada 1992-1996 a funcþionat ca profesor la ªcoala Normalã Gheorghe ªincai din Zalãu. În anul 1981 a obþinut doctoratul cu teza: Influenþa lui Kant asupra ideologiei paºoptiste româneºti din Transilvania. A frecventat cenaclul Silvania. Colaborãri: Nãzuinþa, Graiul Sãlajului, ªcoala Noastrã, Acta Musei Porolissensis. Opera: Bãtãlia de la Guruslãu — 3 august 1601 (Arad, Ed. Vasile Goldiº University Press, 2001).

DÂRJAN, PETRE — poet þãran. N. 9 martie 1917, Treznea. A învãþat meseria de cizmar la Huedin. În perioada 1939-1940 a fãcut armata la Regimentul 2 Infanterie Fortificaþii pe graniþa de vest, iar în perioada 1942-1943 a fost în Rusia. Opera: Cântece ºi poezii (Zalãu, Caiete Silvane, 2005). DEAC, RADU — medic. N. 28 februarie 1940, Zalãu. Viaþa ºi activitatea: este absolvent al Facultãþii de Medicinã din Cluj (1962). A obþinut doctoratul în anul 1977. A fost preparator onorific la IMF Cluj (1958-1962), stagiar la Clinica chirurgicalã I Cluj, intern IMH Târgu Mureº (1962-1965), medic secundar chirurg Clinica chirurgicalã II Târgu Mureº (19651967), asistent universitar (1967-1972), asistent clinic onorific la Departamentul de Chirurgie Cardio-Toracicã, Universitatea Leeds (Anglia), ºef de lucrãri IMF Târgu Mureº, Clinica de Chirurgie II ºi Clinica de Chirurgie Cardiovascularã (1972-1987), conferenþiar universitar (1987-1991), ºef de catedrã Chirurgie M8, profesor universitar UMF Târgu Mureº, ºeful Clinicii de Chirurgie Cardiovascularã Târgu Mureº (din 1991). A

fost visiting professor la Universitatea Harward (S.U.A., 1986, 2003), Universitatea Pensylvania (S.U.A., 1990-1992), Mineapolis Heart Institute (S.U.A., 1992), medic specialist (1968-1977), medic ºef principal de specialitãþi (1975), medic practician înregistrat în Marea Britanie, medic primar chirurgie cardiovascularã, organizator ºi director al Institutului de Boli Cardiovasculare ºi Transplant Târgu Mureº (1995). În perioada 2001-2003 a fost secretar de stat la MSF. A prezentat 115 comunicãri ºtiinþifice la diferite manifestãri naþionale ºi internaþionale. Este autorul a 8 invenþii. A inventat ºi utilizat prima valvã cardiacã biologicã din þarã. Premii: Diplomã de Excelenþã a Colegiului Medicilor din Bucureºti (1999), Diplomã de Excelenþã a Spitalului de Urgenþã Bucureºti (2000), Diplomã de Excelenþã a Senatului UMF Târgu Mureº (2000), Ordinul Cavalerilor Legiunii Albe-Chirurgie (2000), Cetãþean de Onoare al municipiului Târgu Mureº (2000), Ordinul Steaua României în grad de Comandor (2000), Premiul Emil Racoviþã al Academiei Române, Evidenþiat în munca medico-sanitarã, MS, Man of Achievement, Fellow of the European Board of Cardiothoracic Sugery (2003). Este membru în editorial Board al revistei Romanian Journal of Anfiology and Vascular Surgery, Journal of Cardiovascular Diseases. Este membru titular al: Academiei de ªtiinþe Medicale din România, Societãþii Internaþionale de Chirurgie, Societãþii Internaþionale de Chirurgie Cardiovascularã (1973), Societãþii Internaþionale de Transplant a Inimii (1983), Comisiei Naþionale de Cardiologie (1985), Comisiei Naþionale de Cardiologie (1985), Comisiei Judeþene de Cardiologie (preºedinte), (1985-1991), Asociaþiei Internaþionale de Implante cardiace Biologice (1986), Asociaþiei Europene de Chirurgie Cardiovascularã (1987), Societãþii Internaþionale a Chirurgilor Cardiovasculari — reprezentant regional Europa (1988), Societãþii Naþionale de Cardiologie (1990), Asociaþiei Americane de Cardiologie Toracicã (1990), ASDAIO (1990), Academiei de ªtiinþe din New York (1992), Societãþii Române de Angiologie ºi Chirurgie Vascularã (1992),

94

Comisiei de Chirurgie Cardiovascularã a Ministerului Sãnãtãþii (1993), Comisiei de Transplant a Ministerului Sãnãtãþii a cãrei preºedinte a fost în perioada 2000-2001, ROMTRANSPLANT - vicepreºedinte (1997), Consiliului ªtiinþific de Transplantare Cardiacã Pediatricã al Societãþii Internaþionale de Transplantare a Inimii ºi Plãmânului (1997), Consiliului Naþional de Atestare a Titlurilor, Diplomelor ºi Certificatelor Universitare (1995-1997), vicepreºedinte al Societãþii Române de Angiologie ºi Chirurgie Vascularã (1999), preºedinte al comisiei de Bioeticã în Cercetare al Colegiului Judeþean al Medicilor. Colaborãri: a publicat peste 180 de lucrãri în reviste de specialitate din þarã ºi strãinãtate. Opera: coautor: Transplantarea þesuturilor ºi organelor (1967), Biological Tissue in Heart Valve Replacement (1971), I Transplanti Valvolari Cardiaci Contemporanul Tessuti Biologici (1972), Patologia ºi tratamentul afecþiunilor sistemului cav inferior (1973), Patologia Chirurgicalã: curs didactic litografiat (1978), Cardiovascular Surgery (1980), rogress in mitral Valve Diseases (1984), Tratamentul bolilor cronice în medicina internã (1988, Vol. II), Biomecanica (1989), Tratat de medicinã internã (Partea a 3-a, 1994), Adeziunea celularã ºi matricea extracelularã (1997). DEAC, ZAMFIRA — poet. N. 8 mai 1944, Mânău (azi judeţul Maramureş). Viaŝa şi activitatea: este absolventă a Şcolii Pedagogice de Educatoare din Carei, apoi a urmat cursurile Institutului Pedagogic de 3 ani, Facultatea de Litere şi Ştiinţe a Universităţii din Baia Mare, specialitatea limba română-etnologie. Urmează cursuri de radiestezie şi infoenergetică. A fost educatoare, inspector şcolar pentru învăţământul preşcolar, director al Centrului Şcolar Particular Grigore Moisil din Baia Mare. Obţine diploma de onoare — Fundaţia Gheorghe Şincai — Omul anului 1995. Constituie şi înfiinţează S.C. Ariadna S.R.L., servicii de editură. Colaborări: la posturile locale de radio şi televiziune.

Publică mai multe lucrări cu caracter didactic. Opera: Răsărit: Poeme mistic-religioase (Bucureşti, Ed Sf. Apostol Andrei; Baia Mare, Ariadna, 1999); volume îngrijite: Dor de lumină: Poezie pentru toate vârstele (Baia Mare, Ariadna, 1997).

DEACONESCU, CLAUDIU MARIUS — artist plastic. N. 13 decembrie 1968, ªimleu Silvaniei. Viaþa ºi activitatea: a urmat cursurile Academiei de Arte Vizuale, specialitatea picturã monumentalã, Bucureºti (1998). A obþinut doctoratul în anul 2004 la Texas Woman’s University Departament of Visual Art. În prezent este asistent universitar în cadrul aceleiaºi universitãþi. Premii: premiul II la Festivalul Gh. Petraºcu (1993). Opera: Lucrãri monumentale: Biserica Sf. Treime — Gârcei (1996), Biserica Sf. Gheorghe — Ciorogârla SAI — picturã exterioarã (1996), Biserica Petru ºi Pavel — Bolintin (1996), Capela ªcolii Generale Mihai Eminescu (1997), Biserica Sf. Arhanghel Mihail ºi Gavril — Meseºenii de Jos (1997); expoziþii personale: Teatrul de Comedie — Bucureºti (28 oct. -30 nov. 1994), Centrul Cultural German, Schiller — Bucureºti (20-30 mart. 1995); expoziþii de grup: Salonul Moldovei — Bacãu (2-30 iun. 1992), Bienala Tineretului — Bucureºti (15 iun. -15 aug. 1992), Expoziþie de grup — Debrecen (Ungaria — 13-15 aug. 1992), Expoziþie de grup — Szentendre (Ungaria — 29 aug. -7 sept. 1992), Festivalul Gh. Petraºcu (Târgoviºte — 20 nov. -15 dec. 1992), Portretul, Galeriile Dominus (Bucureºti — 25 ian. -27 febr. 1993), Festivalul studenþesc (Timiºoara — 15-20

95

mart. 1993), Saloanele Moldovei (Bacãu — 1 iun. -15 iul. 1993), Expoziþia Municipalã (Bucureºti — 7 apr.-7 mai 1994), Festivalul studenþesc (Timiºoara — 11 apr.-18 apr. 1994), Expoziþie de icoane, Teatrul de Comedie (Bucureºti — 25 apr. - 10 mai 1994), Expoziþie de grup (Budapesta — Ungaria — 10 nov.-10 dec. 1994), Festivalul George Bacovia (Bacãu — 1 oct.-15 nov. 1994), Festivalul Gh. Petraºcu (Târgoviºte — 1 dec. 1994-1 ian. 1995), Expoziþie de grup (Zalãu — 10-25 ian. 1995), Expoziþie de grup (Cluj-Napoca — 10-25 febr. 1995), Expoziþie de icoane, Teatrul de Comedie (Bucureºti — 5 nov.-15 dec. 1995), Expoziþie de icoane, Teatrul de Comedie (Bucureºti — 7-25 apr. 1996), Expoziþie de grup (Veneþia — 1-20 dec. 1996), Expoziþie de grup (Galeria Municipiului Bucureºti — 15 dec. 1997-5 ian. 1998), Expoziþia Municipiului Bucureºti (8-20 oct. 1998). Lucrãrile pictorului sunt prezente în colecþii particulare din România, Germania, Italia, S.U.A.

DEÁK FERENC — profesor universitar, jurist. N. 9 decembrie 1927, ªimleu Silvaniei — m. 10 mai 2001, Bucureºti. Viaþa ºi activitatea: a absolvit Facultatea de Drept din Cluj, a urmat Candidatura în ªtiinþe în U.R.S.S. timp de trei ani. Doctor în drept. A fost repartizat la Facultatea de Drept din Bucureºti (în anul 1951), unde a parcurs toate gradele didactice, pânã la profesor universitar. A activat 46 de ani la Facultatea de Drept din Bucureºti. În perioada 1960-1961 ºi 1969-1972 a fost prodecanul acestei facultãþi, iar din anul 1975 a fost ºeful catedrei de drept privat. Din acelaºi an a fost judecãtorul Arbitrajului Internaþional, vicepreºedintele Asociaþiei

Juriºtilor din România. Premii: Premiul Andrei Rãdulescu al Academiei Române (1996), Premiul Mihai Eminescu al Asociaþiei Juriºtilor din România (1997), Distincþia Szilágysági Magyarok (postmortem, 2002). A colaborat la reviste de specialitate: Analele Universitãþii Bucureºti, Justiþia nouã, Revista românã de drept, Studii ºi cercetãri juridice, Dreptul. Opera: cursuri, manuale, tratate, monografii: Curs de drept civil. Dreptul obligaþiilor. Teoria generalã a obligaþiilor (Bucureºti, Litografia Ministerului Învãþãmântului, 1960), Drept civil. Teoria contractelor speciale (Bucureºti, 1963), Drept civil. Contractele încheiate între organizaþiile socialiste în vederea realizãrii construcþiilor capitale (Bucureºti, Tipografia Universitãþii, 1968), Drept civil. Contractul de închiriere a suprafeþelor locative (Bucureºti, Tipografia Universitãþii, 1970), Drept civil. Contracte speciale, vol. I (Universitatea din Bucureºti, 1976), Drept civil. Contracte speciale, vol. II (Universitatea din Bucureºti, 1978; ediþia a 2-a actualizatã ºi completatã: Bucureºti, Ed. Actami, 1999), Problemele fundamentale privind obligaþiile civile (Bucureºti, Academia ªtefan Gheorghiu, 1978), Rãspunderea civilã (Bucureºti, Academia ªtefan Gheorghiu, 1978), Moºtenirea legalã, vol. I (Universitatea din Bucureºti, 1991), Moºtenirea legalã (Bucureºti, Ed. Actami, 1994, 1995, 1996), Contracte civile ºi asigurãri, vol. II (Bucureºti, Ed. Actami, 1995), Tratat de drept civil. Contracte speciale (Bucureºti, Ed. Actami, 1996), Contractul de închiriere a locuinþelor (Bucureºti, Ed. Actami, 1996), Tratat de drept succesoral (Bucureºti, Ed. Actami, 1999). Volume colective: Unele probleme teoretice ale predãrii ºtiinþei dreptului în învãþãmântul superior (Bucureºti, Ministerul Învãþãmântului, 1966), Rãspunderea civilã (Bucureºti, Ed. ªtiinþificã, 1970), Rolul contractelor în perfecþionarea relaþiilor economice (Bucureºti, Ed. Academiei, 1974), Contractele economice speciale ºi rolul lor în îndeplinirea sarcinilor de plan (Bucureºti, Ed. Academiei, 1978), Probleme fundamentale ale statului ºi dreptului socialist român (Bucureºti, Academia ªtefan Gheorghiu, 1980), Probleme fundamentale ale statului ºi dreptului socialist român (Bucureºti, Ed. Didacticã ºi Pedagogicã, 1982), Drept civil.

96

Contracte speciale. Dreptul de autor. Dreptul de moºtenire (Universitatea din Bucureºti, 1983), Îndreptar interdisciplinar de practicã judiciarã (Bucureºti, Ed. Didacticã ºi Pedagogicã, 1983), Contracte civile ºi comerciale (Bucureºti, Ed. Lumina Lex, 1993). Coordonator al lucrãrilor: Perfecþionarea statului ºi dreptului (Culegere de texte, Bucureºti, Academia ªtefan Gheorghiu, 1978), Moºtenirea testamentarã. Transmisiunea ºi împãrþeala moºtenirii (Bucureºti, Ed. Actami, 1994, 1995, 1996), Dreptul civil român. Curs selectiv pentru licenþã (Bucureºti, Ed. Press Mihaela, 1996, 1997, 1998), Instituþii de drept civil. Curs selectiv pentru licenþã (Bucureºti, Ed. Press Mihaela, 1999, 2000).

(Maghiarii din Sãlaj), (Bucureºti, ClujNapoca, Ed. Kriterion, 1999). DEJICA, DOINA — actriþã. N. 4 iulie 1944, Cehu Silvaniei. Viaþa ºi activitatea: din anul 1968 este actor pãpuºar la Teatrul de Pãpuºi Puck din ClujNapoca. Premii: Premiul II la Festivalul Naþional de Marionete ºi Pãpuºi (Sinaia, 1974), Premiul III la Festivalul Pif (Zagreb, 1977), Premiul pentru mânuire la Gala Internaþionalã a Pãpuºilor (Botoºani, 1995). A interpretat numeroase roluri în piese de teatru. DELEU, IOAN — N. 21 august 1877, Pericei — m. 1946, Pericei. Viaþa ºi activitatea: Ioan Deleu face parte dintr-o familie cu vechi tradiþii în activitãþi naþionale ºi culturale, fiind o figurã marcantã a vieþii social-culturale a judeþului. A fost redactor ºi director al Gazetei de Duminecã din perioada 1904-1911 ºi 1920-1924. A fost corespondent al Tribunei de Arad ºi a luat parte la toate acþiunile cultural-politice desfãºurate la ªimleu Silvaniei în aceastã perioadã. A fost membru în Societatea pentru Fond de Teatru Românesc — filiala ªimleu Silvaniei. În anul 1918 a participat la Marea Unire de la Alba Iulia. Dupã Unirea de la 1918 a fost ales primar al oraºului ªimleu Silvaniei, funcþie pe care a deþinut-o pânã în 1927. În perioada 1928-1930 a lucrat la Prefectura Judeþului Sãlaj ca ºef serviciu administrativ, iar pânã în anul 1937 a fost secretar general în cadrul aceleiaºi instituþii. Prin activitatea sa, Ioan Deleu a contribuit la consolidarea Unirii ºi la dezvoltarea socialculturalã a judeþului.

DEÁK ZOLTÁN — profesor de matematicã, animator cultural. N. 30 aprilie 1930, Ighiu, judeþul Alba. Viaþa ºi activitatea: absolvent al Facultãþii de Pedagogie, secþia matematicã-fizicã — Universitatea Babeº-Bolyai din Cluj (1953). Profesor de matematicã-fizicã (1953-1958), director (1958-1960), director adjunct la Liceul Teoretic din Jibou (1960-1965) apoi la ªcoala Generalã din Jibou (1965-1990). Conducãtor al Cercului de Electronicã de la Casa Pionierilor din Jibou (1970-1975), elevii îndrumaþi obþinând mai multe premii (peste 40). A fost conducãtor al cercurilor metodice de matematicã (1977-1980). A participat activ la viaþa culturalã a oraºului Jibou ca membru al corului mixt ºi al trupei de teatru de amatori din oraº (1956-1985). Premii: a primit diploma de Profesor emerit (1967). A colaborat la ziarul Igazság (19561970), Szilágyság, Tehnium. Opera: volume colective: Torony Erdély kapujában (Turn în poarta Transilvaniei), (Jibou, 1996), Szilágysági magyarok

DELEU, VICTOR — jurist. N. 25 mai 1876, Pericei — m. 31 decembrie 1939, Cluj.

97

Viaþa ºi activitatea: urmeazã cursurile ºcolii primare în satul natal, apoi Gimnaziul Minoriþilor Franciscani din ªimleu Silvaniei (1887-1891), Liceul Superior Evanghelic Reformat din Zalãu (1891-1893). Ultimii doi ani de liceu îi urmeazã la Blaj (1893-1894), Braºov (1894) ºi Beiuº (1895). A absolvit Facultatea de Drept la Budapesta în anul 1900, iar la 31 octombrie acelaºi an se înscrie în Baroul Avocaþilor din Oradea ca stagiar la Georgiu Maior, avocat din Pericei. În acelaºi an s-a prezentat la examenul de doctorat la Facultatea de Drept a Universitãþii din Cluj. În anul 1902 obþine doctoratul devenind doctor în drept al Univer sitãþii din Cluj. Dupã satisfacerea stagiului militar, Victor Deleu îºi continuã stagiul avocaþional la Arad. În anul 1905 s-a stabilit la ªimleu Silvaniei, dupã ce a susþinut la Budapesta examenul de avocat, deschizându-ºi aici un birou de avocaturã. A intrat în viaþa politico-culturalã, luptând pentru eliberarea poporului român de sub jugul asupritor ºi realizarea unitãþii naþionale. La 16 iulie 1905 V. Deleu a devenit redactor responsabil al Gazetei de Duminecã. În anul 1907 a fost ales secretarul Reuniunii Femeilor Române Sãlãjene, iar la 11 noiembrie 1908 a fost ales membru al Societãþii pentru Fond de Teatru Român, filiala ªimleu. În 1910 a pãrãsit redacþia gazetei, intrând în lupta electoralã. A fost candidatul P.N.L. din Transilvania la alegerile pentru parlamentul de la Budapesta din partea circumscripþiei electorale ªimleu Silvaniei (1910-1911). A continuat activitatea de gazetar colaborând la ziarele Tribuna ºi Românul din Arad. În vara anului 1914, la începutul rãzboiului, a fost mobilizat ºi trimis pe frontul din Galiþia. În toamna aceluiaºi an, pentru a slãbi forþa combativã a armatei austro-ungare, V. Deleu, împreunã cu ostaºii din compania pe care o comanda, a trecut linia frontului. Ca prizonier de rãzboi V. Deleu a fost trimis la Kineþma, pe Volga. Împreunã cu alþi intelectuali români, iau hotãrârea de a convinge autoritãþile ruseºti asupra importanþei ºi necesitãþii înfiinþãrii unui corp de voluntari români transilvãneni ºi bucovineni. În decembrie 1916 se constituie la Darniþa, lângã Kiev, un lagãr unde se concentreazã un numãr mare de transilvãneni

ºi bucovineni, prizonieri ai armatei ruse, în vederea organizãrii unui corp de voluntari care sã lupte alãturi de armata românã. Unitãþile militare române din Rusia aflate sub comanda lui V. Deleu intrã în vara anului 1917 în România. La 8 iunie 1917, la Iaºi, i sa fãcut o primire deosebitã, unde V. Deleu a rostit o cuvântare memorabilã de pe soclul statuii lui Cuza din Piaþa Unirii. A fost prezent la Marea Adunare Naþionalã de la 1 Decembrie de la Alba Iulia unde a fost ales membru al Marelui Sfat Naþional. A fost numit secretar general al resortului Interne din cadrul Consiliului Dirigent de la Bucureºti, fiind însãrcinat cu siguranþa statului ºi cu înfiinþarea ºi organizarea poliþiei. A fost ales deputat în Camera Deputaþilor la alegerile din noiembrie 1919. La 29 august 1922 a fost ales preºedintele Uniunii Foºtilor Voluntari Români. A iniþiat pentru voluntarii de specialitate Sindicatul pantofarilor ºi Sindicatul croitorilor, ambele cu sediul la Cluj. La 4 iulie 1930 a fost votatã legea pentru împroprietãrirea voluntarilor, lege a cãrei iniþiator a fost V. Deleu. Activitatea sa socialã a culminat cu cea de primar al municipiului Cluj, în perioada 10 iunie 1932 — 18 noiembrie 1933, desfãºurând o bogatã activitate gospodãreascã.

DEMETER ATTILA — profesor, artist plastic. N. 9 februarie 1943, Odorheiu Secuiesc, judeþul Harghita. Viaþa ºi activitatea: absolvent al Institutului Pedagogic din Cluj, secþia desen (1965). Profesor la Carastelec (1965-1968), metodist la Comitetul Judeþean de Culturã Sãlaj din anul 1968, când se mutã la Zalãu. A lucrat la Centrul Judeþean al Creaþiei Populare ºi al Miºcãrii Artistice de Masã — Sãlaj (pânã în

98

anul 1989). Profesor de desen, apoi director adjunct la ªcoala Gimnazialã Iuliu Maniu din Zalãu (1993-2003). Din anul 2004 locuieºte în Piliscséve (Ungaria), ºi conduce cercul de picturã de la Casa de Culturã Kálmánfi Béla din localitate. Opera: Expoziþii personale: Zalãu, Odorheiu Secuiesc, Sárospatak, Budapesta, Passau (Germania), Piliscsév — Casa de Culturã Kálmánfi Béla (2005, 2007) etc. Expoziþii de grup: Zalãu, Baia Mare, Cluj-Napoca, Bucureºti, Szentendre, Debreþin, Budapesta etc. A participat la concursuri judeþene; interjudeþene: Bistriþa (1991), Cluj-Napoca (1995), Kesztölc — Casa de Culturã (2005), Piliscsév — Casa de Culturã Kálmánfi Béla (2006), Esztergom-Kertváros — Féja Géza Közösségi Ház (2006), Piliscsaba (2009). DIÓSZEGHY MÓR (Giczei) — preot, poet, scriitor. N. 1857, Pele (cãtun contopit în satul Becheni, azi judeþul Satu Mare) — m. 17 martie 1907, Cãuaº. Viaþa ºi activitatea: studiile le-a urmat la Colegiul Reformat din Zalãu, apoi la Aiud (teologie). În 1882 a devenit preot, în 1883 fiind ales preot la Cãuaº. A fost preot reformat timp de 24 de ani în aceastã localitate. În 1887 a fost numit preot în þinutul Tancs. A colaborat la Szilágy (24 de ani), Szatmármegyei Közlöny, SzilágySomlyó, Vasárnapi Újság, Képes Családi Lapok, Kis Papok Lapja. Opera: Ismerõsök (povestiri, Zalãu, 1890), Felleges ég (poezii, Zalãu, 1893), Buborékok (schiþe, ªimleu Silvaniei, 1901).

Pázmány Péter Katolikus Egyetem din Budapesta (2009). Lucreazã la Direcþia pentru Agriculturã ºi Dezvoltare Regionalã (Mezõgazdasági és Vidékfejlesztési Hivatal) din Budapesta (din 2009). Începând din 2004 poeziile sale apar în mai multe publicaþii literare. Premii: premiul de debut Méhes György Debüt díj (Arad, 2009). Membru al Ligii Scriitorilor Maghiari din Transilvania (E-MIL). Colaborãri: Irodalmi Jelen, Helikon, Debreceni Disputa, Székelyföld, Élet és irodalom, Szkholion, Magyar Napló, Alföld, litera.hu. Opera: Megfáztam egy temetésen (poezii, Ed. Erdélyi Híradó, Elõretolt Helyõrség Szépirodalmi Páholy, Kolozsvár-Budapesta, 2009).

DOMªA, IULIAN ANDREI — jurist. N. 20 martie 1887, Miluan — m. 15 februarie 1978, Bucureºti. Viaþa ºi activitatea: a absolvit Facultatea de Drept din Cluj. A militat pentru organizarea gãrzilor naþionale româneºti, a participat ca delegat la Marea Adunare de la 1 Decembrie 1918. Dupã Unire, Iulian Domºa a fost primul primar român al Zalãului, pretor ºi prefect al judeþului Sãlaj, senator. În calitate de traducãtor, a fost colaborator al Institutului de Lingvisticã ºi al editurii Academiei Medicale ºi ªtiinþifice.

DOBAI BÁLINT — poet. N. 28 august 1983, Zalãu. Viaþa ºi activitatea: absolvent al Facultãþii de Drept ºi ªtiinþe Politice a universitãþii

99

DOMUŜA MASTAN, ILEANA — solistă de muzică populară. N. 30 septembrie 1947, Pericei. Viaŝa şi activitatea: a urmat cursurile Şcolii Populare de Artă din Baia Mare. În anul 1969 a participat la Festivalul Maria Tănase, unde a fost laureată, moment ce a marcat lansarea pe scena muzicii populare. Din 1970 a fost angajată la Orchestra Profesionistă Meseşul din Zalău, iar din 1994 la Ansamblul Artistic Profesionist Porolissum Zalău. Colaborează cu Orchestra populară profesionistă Meseşul Zalău, Ansamblul Casei de Cultură a Sindicatelor Zalău, Ansamblul Plaiuri Sălăjene Armătura Zalău, Ansamblul Artistic Profesionist Porolissum al Casei Municipale de Cultură Zalău şi cu mari ansambluri folclorice din ţară: Ciocârlia, Rapsodia Română, Transilvania (Baia Mare), Filarmonica de Stat Oradea, Craiova şi altele. A susţinut numeroase spectacole în ţară şi străinătate. Premii: Locul I pe Regiunea Cluj (1964), Premiul Special Maria Tănase, prima ediţie (Craiova, 1969), Medalia de bronz la concursul Formaţiilor muzicale coregrafice, organizat de Consiliul Culturii şi Educaţiei Socialiste (1974), Premiul I şi titlul de laureată a Festivalului Cântarea României (1979), Premiul III şi titlul de laureată la Festivalul Cântarea României (1983), Cel mai bun solist vocal la ediţia a 11-a a Festivalului Cununa Cântecului Românesc, acordat de Consiliul Judeţean de Cultură şi Educaţie Socialistă (Tulcea, 1983), Medalia Credinţă Cetăţii - Consiliul Local Zalău (2003), Diplomă de excelenţă pentru implicarea şi susţinerea performanţelor ansamblului artistic

Porolissum în întreaga sa activitate (2010), Diplomă de onoare cu ocazia aniversării a 15 ani de activitate a ansamblurilor folclorice Porolissum şi Columna (Zalău, 2010), Diplomă de onoare pentru cei 40 de ani de carieră artistică acordată de Primăria Municipiului Zalău (2010), Diplomă de excelenţă pentru promovarea folclorului românesc în cei 40 de ani de activitate scenică de la Ansamblul Profesionist Porolissum Zalău (2010), Diplomă de excelenţă pentru promovarea şi valorificarea folclorului românesc, acordată de Casa de Cultură a Sindicatelor Zalău (2010), Diplomă de excelenţă 40 de ani de activitate pentru o carieră de excepţie din partea Direcţiei Judeţene pentru Cultură şi Patrimoniul Naţional Sălaj (2010). Opera: primele înregistrări Radio Bucureşti 20 de piese culese din Sălaj. Editări discuri: Primul disc Electrecord cu 5 piese (Bucureşti, 1971), 4 discuri personale Electrecord Bucuresti, 3 discuri în colaborare: Nunta din Sălaj; Obiceiuri din Sălaj, disc în colaborare cu alţi solişti de muzică populară. CD-uri în colaborare: De la români pentru români (Radio România Internaţional, 2 vol.), Autografe muzicale Oltenia Star - De la români pentru români (vol. 1), Top Ardeal (Sonex Record Zalău, 3 vol.). A colaborat cu mari actori: Florin Piersic, Jean Constantin, Dem. Rădulescu, Draga Olteanu Matei, Radu Zaharescu, Puiu Călinescu, Stela Popescu, Alexandru Arşinel ş.a. DRAGOMIR, ALEXANDRU — filosof. N. 1916, Zalãu — m. 2002, Bucureºti. Viaþa ºi activitatea: este absolvent al Facultãþilor de Drept ºi Filosofie ale Universitãþii din Bucureºti (1933-1939). În perioada 1941-1943 se gãseºte la Freiburg pentru a susþine doctoratul în filosofie cu Heideger, dar este rechemat în þarã ºi trimis pe front. Opera: Crase banalitãþi metafizice (Bucureºti, Ed. Humanitas, 2005), Cinci plecãri din prezent. Exerciþii fenomenologice (Bucureºti, Ed. Humanitas, 2005), Caietele timpului (Bucureºti, Ed. Humanitas, 2006).

100

DRAGOMIR, IOAN — preot. N. 11 februarie 1822, Copalnic-Mãnãºtur, judeþul Maramureº — m. 28 octombrie 1912, Lupoaia. Viaþa ºi activitatea: frecventeazã cursurile ºcolii cãlugãrilor minoriþi de la Baia Mare. Urmeazã apoi filosofia la Lyceum Episcopalis Simeon Krainic de la Blaj, iar din 1842 continuã teologia la Blaj, îmbrãþiºând cariera ecleziasticã. În anul 1848 a fost numit paroh al bisericii din Letca. Împreunã cu alþi tineri, a participat la Revoluþia din 1848, copiind ºi rãspândind în satele districtului Chioar manifestul intitulat Fraþilor români. În ultima parte a lunii aprilie ºi în prima parte a lunii mai 1848, I. Dragomir a organizat numeroase adunãri sãteºti prin care cerea recunoaºterea naþiunii româneºti. Dupã înfrângerea Revoluþiei, ºi-a luat în primire parohia de la Letca, iar doi ani mai târziu a fost numit paroh protopop al protopopiatului din Ciocmani. Dupã ce a fost numit paroh la Nãpradea, protopopul I. Dragomir a luat parte activã la viaþa politicã ºi culturalã a Sãlajului. A încetat din viaþã la 28 octombrie 1912 la Lupoaia.

DRAGOª, MIRCEA — economist, poet. N. 9 iunie 1955, Mãeriºte. Viaþa ºi activitatea: este absolvent al Facultãþii de ªtiinþe Economice; expert contabil ºi auditor financiar. Opera: Lecuieºte-þi, cerbule, tristeþea (Cluj-Napoca, Ed. Pro Vita, 2005).

DRÃGAN, FELICIA — farmacist. N. 9 august 1974, Marca. Viaþa ºi activitatea: absolventã a Universitãþii de Medicinã ºi Farmacie Iuliu Haþieganu din Cluj-Napoca, Facultatea de Farmacie (1999). A obþinut doctoratul în anul 2004 cu teza Caracterizarea atenololului ºi metoprololului prin complexare cu heteropoliacizi ºi B-ciclodextrinã. În perioada 1998-1999 a fost farmacist la S.C. BIOEF S.R.L. Oradea, apoi farmacist doctorand cu frecvenþã la UMF Iuliu Haþieganu (1999-2002), asistent universitar titular la Facultatea de Medicinã ºi Farmacie Oradea (2002-2004), iar din 2004 este ºef lucrãri la aceeaºi facultate. În perioada 19992005 a urmat diferite cursuri de specializare. Participã la numeroase conferinþe naþionale ºi internaþioale. Participã la diferite programe naþionale ºi internaþionale de granturi. Este membrã a Societãþii ªtiinþifice Farmaceutice din România, (din 2002) a Colegiului Farmaciºtilor din România ºi a Societãþii de Chimie din România — filiala Bihor (din 2005). Colaborãri: Farmacia, Revista de Chimie, Spectochimica Acta, Clujul medical, Revista medicalã orãdeanã, Studia Universitatis Babeº-Bolyai. Phisyca etc. Opera: Caracterizarea ºi dozarea atenololului ºi metoprololului prin complexare cu heteropoliacizi ºi Bciclodextrinp (Bucureºti, Ed. Focus, 2005), Sinteze chimice utilizate în industria farmaceuticã (Oradea, Ed. Universitãþii, 2007). Coautor: Sinteza unor produºi cu importanþã farmaceuticã. Note de curs; Caracterizarea atenololului ºi metoprololului prin complexare cu heteropoliacizi ºi betaciclodextrine (Bucureºti, Ed. Focus, 2005).

101

DULFU, PETRE — scriitor, pedagog. N. 10 martie 1856, Tohat (azi judeţul Maramureş) — m. 31 octombrie 1953, Bucureşti. Viaŝa şi activitatea: a urmat şcoala primară şi şase clase secundare la Gimnaziul din Baia Mare, iar clasele a VII-a şi a VIII-a la Cluj. A absolvit Facultatea de Litere şi Filosofie din Cluj. A obţinut diploma de doctor în filosofie cu lucrarea Activitatea lui Vasile Alecsandri pe tărâmul literaturii române — prima monografie documentară despre Vasile Alecsandri. A fost membru fondator al Societăţii de lectură a elevilor români din gimnaziul băimărean. A colaborat la revista şapilografiată a elevilor, pe care, cu timpul, a scris-o aproape în întregime şi la revistele Şezătoarea, Cărŝile săteanului român, Amicul familiei şi a publicat numeroase articole de psihologie şi pedagogie în Educatorul, Revista pedagogică, Revista pedagogilor şi învăŝătorilor din România, Revista generală a învăŝătorului, Ideea, Educaŝia etc. A fost membru al Societăţii Iulia din Cluj şi redactorul revistei Societăţii Diorele. A debutat în anul 1872 în revista Familia. După terminarea studiilor se dedică în întregime carierei didactice. Petre Dulfu trece Carpaţii în România, unde V.A. Urechia, ministrul instrucţiunii publice îl numeşte profesor de pedagogie, apoi director la Şcoala Normală din Turnu-Severin. După desfiinţarea acestei şcoli, va preda istoria şi geografia la Azilul Elena Doamna şi la Şcoala Normală a Societăţii pentru Învăţătura Poporului Român din Bucureşti. După plecarea lui Ioan Slavici în Transilvania pentru a conduce revista Tribuna, Dulfu este solicitat să predea limba română la ambele şcoli, unde desfăşoară o activitate rodnică până la începutul războiului din 1916. A scris un număr de lucrări pedagogice şi

manuale şcolare, în colaborare cu alţi autori, unele ajungând până la 33 de ediţii. La 1 noiembrie 1911 a devenit membru al Societăţii Scriitorilor Români. Premii: a fost distins cu Bene-Merenti, Răsplata muncii — pentru învăţământ clasa I, Coroana României în gradul de ofiţer. Opera: Princesa fermecată: Povestire în versuri (Sibiu, Ed. Tiparului Institutului Tipografic, 1887), Isprăvile lui Păcală: Epopee poporală în 24 de cânturi (Bucureşti, Tip. şi Fond de litere Thoma Basilescu, 1894, reeditări: 1907, 1912, 1920, 1922, 1923, 1924, 1925, 1928, 1931, 1936, 1942, 1943, 1946, 1947), Isprăvile lui Păcală (Cliveland, Ohio, 1909), Isprăvile lui Păcală (Vârşeţ, Ed. Frăţie şi Unitate, 1952), Isprăvile lui Păcală (Bucureşti, Ed. Tineretului, 1958, reeditări: 1959, 1960, 1966, 1970, 1971, 1993, 1995), Legenda Ŝiganilor: Din popor pentru popor (Bucureşti, Ed. Librăriei Universale Leon Alcalai, f.a., ediţia a 2-a revăzută, 1900), Foloasele învăŝăturii (Bucureşti, Institutul de arte grafice Carol Göbl, 1902, ediţia a 2-a 1911, ediţia a 3-a 1927), Din lumea satelor: Alegere de strigături, de cântece glumeŝe şi de snoave (Bucureşti, Ed. Librăriei Leon Alcalay, f.a.), Snoave (Bucureşti, Ed. Librăriei Socec, 1909), Cântece şi poveşti (Bucureşti, Institutul de arte grafice Minerva, 1910), Gruia lui Novac: Epopee alcătuită din cântecele de vitejie ale poporului român (Bucureşti, Ed. Institului de arte grafice C. Sfetea, 1913, reeditare: 1918, 1920, 1922, 1923, 1925, 1927, 1928, 1930, 1937, 1942, 1943, 1945, 1952, 1953), Povestea lui Făt-Frumos (Bucureşti, Ed. Cartea Românească, 1919, reeditare: 1920, 1922, 1923, 1924, 1926, 1938, 1942, 1947, 1995), Visuri împlinite: Poezii (Bucureşti, Ed. C. Sfetea, 1919, reeditare 1930), Faptă şi răsplată: Povestiri pentru copii şi pentru popor (Bucureşti, Ed. Cartea Românească, 1920, reeditare: 1922, 1936, 1940, 1943), Iisus Mântuitorul (Bucureşti, 1923), Ion Săracul: Povestiri (Bucureşti, Ed. Cartea Românească, 1923, reeditare: 1926), Odinioară: Poveşti (Bucureşti, Ed. Cartea Românească, 1923, reeditare, 1928), Păcală argat. Comedie poporană cu cântec în 4 acte (Bucureşti, Ed. Cartea

102

Românească, 1925), Răzbunarea Lenuŝei. Povestiri din viaŝa copiilor (Bucureşti, 1925), Zâna Florilor. Povestiri în versuri (Bucureşti, Ed. Cartea Românească, 1926, reeditări: 1932, 1996), Povestea unui orfan (Bucureşti, 1931), Povestea României Mari: Spusă de un soldat (Bucureşti, Ed. Cartea Românească, 1931), Cei doi feŝi logofeŝi cu părul de aur. Poveste în versuri pentru copii (Bucureşti, Ed. Ziarului Universul, 1936, reeditare: 1939), Prea frumoasa poveste a lui Făt-Frumos şi a lui Radu şi Mama sa (Gherla, f.a.), Scrieri (Bucureşti, Ed. Minerva, 1971). Volume traduse: Euripide. Ifigenia în Aulide (Cluj, Ed. Amicul Familiei, 1879, 1880), Alecsandri vazul működése a román irodalom terén (Cluj, 1881).

E

EPERJESI NOÉMI — designer, artist plastic. N. 12 iunie 1979, Zalãu. Viaþa ºi activitatea: este absolventã a Facultãþii de Arte Vizuale — Universitatea din Oradea, secþia pedagogia artei (2004). Activitatea sa artisticã a început la vârsta de 10 ani la ªcoala nr. 5 Gheorghe Lazãr din Zalãu, unde a urmat cursuri de sculpturã ºi picturã cu profesorii Sepsi József ºi Adorján Ilona. A fãcut parte din prima promoþie (1997) a secþiei de arte plastice de la Liceul Gheorghe ªincai, avându-l ca mentor pe profesorul Szabó Vilmos. În perioada liceului a participat la expoziþii de grup, a realizat afiºe, planºe didactice, sonete (design). În anul 1998 a lucrat ca decoratoare la S.C. Cemacon S.A. din Zalãu,

a pictat ºi machiat pãpuºi de porþelan. În perioada studenþiei a executat sigla (design) Universitãþii din Oradea; decoraþiuni, invitaþii pentru nunþi; a pictat desene animate în camere de copii, la cabinete medicale din Zalãu; a pictat cãni de porþelan, pitici de grãdinã. În anul 2003 a participat la pictarea capelei de la Seminarul Teologic din Zalãu. Pânã în vara anului 2008 a activat ca designer la S.C. Universal S.A. din Zalãu, secþia copii, unde a creat mascota Uni Kid, care este imaginea de pe etichetele lenjeriei create pentru fetiþe ºi bãieþi. În anul ºcolar 2008-2009 este profesoarã de desen la Liceul de Artã Ioan Sima Zalãu, apoi la Colegiul Reformat Wesselényi Zalãu, ªcoala Gimnazialã Mihai Eminescu ºi la ªcoala Gimnazialã Iuliu Maniu Zalãu. Organizeazã expoziþii, concursuri de desen pentru elevi, pentru aceste ocazii proiecteazã ºi executã diplome originale. Membrã a Asociaþiei Ipp Art. A executat felicitãri, ilustraþii cu tentã de graficã în ziarele: Szilágysági Szó, Guguc, Szilágysági Vidéki Napló. A participat la tabere de creaþie: Encs (Ungaria, 1995, 1996). Opera: Expoziþii personale: Muzeul Judeþean de Istorie ºi Artã Zalãu (1995), Biblioteca Judeþeanã din Oradea — Monograme (2001, 2002, 2003, 2004). Expoziþii de grup: în þarã: Liceul Gheorghe ªincai Zalãu (1994, 1995, 1996, 1997), Galeria de Artã Ioan Sima Zalãu (1996, 2006, 2010), Facultatea de Arte Vizuale Oradea (1999-2004), Galeria Atelier Z (Zalãu, 2009); în strãinãtate: Encs (Ungaria, 1995, 1996). Participã la expoziþia Baby Expo organizatã la Bucureºti (martie 2006), Timiºoara (aprilie 2006), Cluj-Napoca (mai 2006). Cu 30 modele de lenjerie ºi rochiþe creaþie proprie Crazy Kid participã la Festivalul White Night Fashion — Regal de Modã-Braºoveanã (iunie 2006). În iulie 2006 participã la Parada Modei Uni Kid — Balul Diplomelor Cluj-Napoca.

103

ESZENYEI MÁRIA (Eszenyeiné Széles Mária) — preot reformat, teolog, profesor universitar. N. 19 iunie 1927, ªimleu Silvaniei. Viaþa ºi activitatea: absolventã a Institutului Teologic Reformat din Cluj (1952). A obþinut doctoratul în teologie, cu teza Hóséás próféciája és üdvtörténeti jelentõsége (Cluj, 1969). Preot la Oradea (1952-1972); din 1972 lector, apoi profesor universitar (din 1975) ºi ºef de catedrã (pânã în anul 1989) la Institutul Teologic Protestant din Cluj. Membrã fondatoare (1990) a Institutului Superior Reformat Sulyok István din Oradea, fiind directoarea institutului timp de 19 ani. A fost profesor consultant al Universitãþii Creºtine Partium din Oradea (2000-2009). A fost distinsã cu diploma Szilágysági Magyarok (2003). Membrã a organizaþiei International Organization for the Study of the Old Testament, a organizaþiei European Society of Women in Theological Research, fondatorul Organizaþiei de Femei de la Eparhia Reformatã din Piatra Craiului (fiind ºi preºedinte timp de 10 ani). Curator la Fundaþia Pro Universitate Partium. A participat la conferinþe naþionale ºi internaþionale. A scris peste 50 de studii, care au fost publicate în: Református Szemle, Partiumi Közlöny, Harangszó. Opera: Református Lelkésztovábbképzõ Tanfolyam 1-2 (A teremtés és a vízözön teológiai kérdései. Elhívás és küldetés a prófétai igehirdetésben), (Cluj-Napoca, 19841986), Wratch and Mercy. A Commentary on the Books of Habakkuk and Zephaniah (traducere de George A.F. Knight), (Grand Rapids-Edinburg, 1985), Ige és történelem. A prófétai igehirdetés teológiája (Oradea, 2002), Izrael prófétái (Oradea, 2004), Értelem és bizalom. Izrael bölcsességirodalmának teológiája. Elsõ rész: Bevezetés és Jób könyve

(Oradea, 2004), Szentföld (Oradea, 2006), Református imádságos könyv (Carte de rugãciuni pentru reformaþi), (Oradea, 2007), Értelem és bizalom. Izrael bölcsességirodalmának teológiája. Második rész: Példabeszédek, Prédikátor könyve bölcselõ zsoltárok és deuteronomiumi bölcsességirodalom teológiája (Cluj-Napoca, 2008). Coautor: A Királyhágómelléki Református Egyházkerület története (Oradea, 1991). Prezentã în volumele: Hûség és szolgálat. Nagy Gyula emlékkönyv (Cluj-Napoca, 1987), Emlékkönyv Tõkés István 90. születésnapjára (Cluj-Napoca, 2006), A Magyarországi Református Egyház Debreceni Teológiai Akadémiájának Évkönyve (Debrecen, 1991). Volum în pregãtire: Tóra teológiája (Teremtõ Ige).

F

FÁBIÁN CSABA BÉLA — matematician, economist. N. 20 mai 1941, Zalãu. Viaþa ºi activitatea: absolvent al Facultãþii de Matematicã-Mecanicã, Universitatea Babeº-Bolyai din Cluj (1964) ºi al Facultãþii de ªtiinþe Economice ºi Juridice — Universitatea Friedrich Wilhelm din Bonn (1975). Doctor în ºtiinþe economice (Bonn, 1976) ºi în ºtiinþe matematice (Bucureºti, 1976). Matematician la Combinatul Siderurgic din Hunedoara, Serviciul de Cercetãri (1964-1967), cercetãtor (19671993), apoi conferenþiar (1993-1996), profesor universitar (din 1996) la Academia de Studii Economice din Bucureºti, Catedra de Informaticã Economicã. Participãri la programe de cercetare: Modelarea ºi simularea proceselor de producþie folosind

104

reþele neuronale ºi algoritmi genetici (director, 1996-1999), Ansamblu mobil de transmitere a cunoºtinþelor (director, 2000), Ecet-European computing education and training (partner, 2001-2003), BrieBulgarian-Romanian Interuniversity Center (director, 2001-2002), Mocuris-modern curriculum for informations system (partner, 2002-2003). Evaluator la programe de cercetare: Societate informatizatã (2001), CALIST (2002). Specializãri: Cercetãri operaþionale (CEPECA, Otopeni, 1967), Tehnici de programare (Firma Nec, Japonia, 1968), Programare ºi sisteme de operare (IBM, Bucureºti, 1968), Modelare economico-matematice (ASE Bucureºti, 1975), Bursã de cercetare DAAD, Halle (Germania, 1995, 1999), Probleme de globalizare ºi de împachetare (Leipzig, 2000). Schimb de experienþe: Învãþãmânt informatic (RDG, 1978), Ciberneticã economicã (Ungaria, 1983), Documentare în informaticã economicã (Frankfurt am Main — Germania, 2000), Problemele de transport (Univ. din Montreal, Canada, 2001), Management internaþional (Univ. Mcgill, Canada, 2002). Membru al Comisiei de Ciberneticã a Academiei Române, al Societãþii de Matematicã Americanã (AMS), (din 1970), al Societãþii de Cercetãri Operaþionale din Germania (SOR) ºi din România, al Grupului cu Interese Speciale în Domeniul Croirii ºi Împachetãrii (SICUP), (din 1990), al Asociaþiei de Promovare a Învãþãmântului de Informaticã Economicã (INFOREC), (din 1993), al Societãþii Internaþionale de Management (SIM), (din 2002), al Academiei de ªtiinþe din New York (din 1992), al Academiei Maghiare de ªtiinþe din Budapesta (din 2000). Premii: Man of the Year 2001 (American Bibliographical Institute, 2001), Distiguished Leadership Award (American Bibliographical Institute, 2001). Redactor la revista Studii ºi cercetãri de calcul economic ºi ciberneticã economicã. Lucrãrile sale ºtiinþifice au apãrut în reviste de specialitate din þarã ºi din strãinãtate. Coautor a 10 cãrþi, a scris 70 de articole (10 publicate în strãinãtate). A participat la numeroase manifestãri ºtiinþifice din

strãinãtate. A publicat 100 de comunicãri (20 în strãinãtate). Opera: Interactiv Polyoptimization for Fuzzy Mathematical Programming (1987), Allgemeine Informatik, Woerterbuch der Fachbegriffe (Bucureºti, Lito-Ase, 1996), Research Projects For Production Scheduling Using Evolutionary Algorithms EAW-2001 Proceedings (Bucureºti, Ed. ASE, 2001). Volume colective: Istoria ciberneticii (Bucureºti, Ed. Academiei, 1980), Metode matematice în optimizarea croirii (Bucureºti, Ed. Tehnicã, 1983), Fuzzy integer programming (Olanda, 1984), Analiza ºi proiectare pe obiecte (Bucureºti, Ed. Societate Autonomã de Informaticã, 1996), Proiectarea produselor program, Studiu de caz (Bucureºti, Ed. Inforec, 1997), Analiza ºi Proiectare orientare obiect, Instrumente de tip CASE (Bucureºti, Ed. Societate Autonomã de Informaticã, 1998), Realizarea produselor program (Bucureºti, Ed. ASE, 2001), Realizarea produselor software (Bucureºti, Ed. ASE, 2001), Proiectarea sistemelor informatice (Bucureºti, Ed. Sylvi, 2001), Woerterbuch der Fachbegriffe (Bucureºti, Ed. ASE, 2002). FÁBIÁN DÁNIEL (pseudonim: Békevölgyi) — preot, scriitor bisericesc. N. 8 iulie 1810, Alba Iulia — m. 6 mai 1894, Cehu Silvaniei. Viaþa ºi activitatea: absolvent al Institutului Bethlen din Aiud (1832). Preot ºi învãþãtor la Târgu Secuiesc (1832-1834), apoi preot la Aiud (1835-1842). A fost profesor de religie la Institutul din Odorheiu Secuiesc (din 1842), din 1844 a fost preot la Târgu Secuiesc, din 1848 deputat, plecând la Pesta. Din cauza convingerilor politice a fost închis timp de 6 ani (pânã în primãvara anului 1856). Din aprilie 1857 a fost preot la Cehu Silvaniei, în perioada 1858-1869 fiind ºi director administrativ al eparhiei. A scris articole cu caracter literar, politic, religios. A colaborat la: Szilágy, Regélõ, Társalkodó, Protestáns Egyház, Iskolai Lap, Erdélyi Protestáns Közlöny, Erdélyi Prédikátori Tár, Egyházi Szemle, Ellenõr. Opera: Egyházi beszédek (Predici), (Caietul I, Aiud, 1840), Ünnepi, közönséges, vasárnapi és alkalmi imák (Cluj, 1869, a doua ediþie Budapesta, 1878), Népszerû

105

egyházi beszédek (Pest, 1871), Népszerû halotti beszédek (Budapesta, vol. I, 1877; vol. II, 1878). FARKAS ALBERT — scriitor, ziarist. N. 1 august 1842, ªimleu Silvaniei — m. 9 octombrie 1915, Budapesta. Viaþa ºi activitatea: studiile de drept le-a început la Universitatea din Pesta, apoi a plecat la Bratislava ºi Viena sã studieze ºtiinþele evreieºti. În 1870 a fost printre conducãtorii miºcãrii evreilor ortodocºi, a organizat comuniunea evreilor ortodocºi din Budapesta, al cãrei secretar a fost. Din anul 1873 pânã în 1886 (anul pensionãrii) a lucrat la primãria sectorului VII din Budapesta. A fost redactor la mai multe ziare: Magyar Sajtó, Hon (1962), Magyarország (1865), Nagyvilág (1865), Magyar Zsidó (19671968), Omnibus (1871). Prima sa poezie patrioticã Megint úgy lesz ahogy volt régen a fost publicatã în Vasárnapi Újság în 1861. Pentru povestirea în versuri cu titlul Farkasok útja (Calea lupilor) a fost distins cu Menþiune din partea Academiei Maghiare de ªtiinþe. A colaborat la: Izraelita Közlöny, Hölgyfutár. Opera: Nápolyi Johanna (dramã în 4 acte, premierã: Teatrul Naþional din Budapesta, 1862), Nemzeti hárfa (antologie din operele poeþilor maghiari, redactor, Pest, 1862), Deák adomák (Pest, 1870). Coautor: Országgyûlési Emlékkönyv 1866-ra (10 caiete, Pest, 18661867). Traduceri: Teleki László. Az orosz interventió Magyarországon (din germanã, Pest, 1861), Racine. Phaedra (dramã în 5 acte, Pest, 1872), About, Edmund. Tolla Féraldi (roman, Pest, 1872), Wieland. Az Abderiták (Budapesta, 1884). Manuscris: A zsidó irodalom remekei (Scriitori consacraþi ai literaturii evreieºti). FARKAS SÁNDOR — poet. A colaborat la Szilágyság. Opera: Borongás (poezii, 1905).

FARMATHY ZOLTÁN — fotbalist. N. 9 iulie 1924, ªimleu Silvaniei — m. 4 ianuarie 2006, Arad. Viaþa ºi activitatea: din 1937 fotbalist legitimat la Asociaþia Sportivã Mãgura din ªimleu Silvaniei, apoi la CA Cluj (19431944), Ferar Cluj (1945-1947), ITA Arad (1947-1949), Flamura Roºie Arad (19501958), UTA Arad (1958-1959). În perioada 1961-1984 (anul pensionãrii) a fost antrenor la UTA Arad. Distincþii: Szilágysági Magyarok (ªimleu Silvaniei, 2004), Cetãþean de Onoare al oraºului Arad (2006). Performanþe sportive: Locul III — cu CA Cluj (Campionatul din Ungaria, NBI, 19431944), Locul II (Cupa Ungariei, 1944), campion naþional (1947-48, 1950, 1954), câºtigãtorul Cupei României (1948, 1953), Locul 3 (Campionatul României, 1953), Locul I la Corinthián -díj. În perioada 19471953 a jucat de 21 de ori la echipa naþionalã.

FARMATI ANNA — redactor, pedagog. N. 22 ianuarie 1972, ªimleu Silvaniei. Viaþa ºi activitatea: a absolvit Facultatea de Litere — Universitatea Babeº-Bolyai ClujNapoca, secþia maghiarã-francezã (1995), licenþiatã a Institutului Teologic RomanoCatolic de grad universitar din Alba Iulia (1999). Studiile de masterat le-a urmat la

106

Universitatea Babeº-Bolyai din Cluj-Napoca (1999-2001), a obþinut titlul de doctor (2007) cu teza A XVII századi katolikus népénekköltészet szövegtípusai és motívumkincse (Tipologia ºi sistemul motivic al cântecelor bisericeºti catolice din secolul al XVII-lea). Burse: Bursã de cercetare (Academia Maghiarã de ªtiinþe, 1995-1996), Bursã CEEPUS (noiembrie 2000, Universitatea Catolicã Pázmány Péter din Piliscsaba), Domus Hungarica (2002, 2003, 2004, 2008), Arany János (2005-2006), Bursa de cercetare a Asociaþiei Bolyai (2009). A participat la proiectele Universitãþii Sapientia (2002-2003, 2003-2004). Profesoarã de limba ºi literatura maghiarã la Liceul Teoretic Apáczai Csere János din Cluj-Napoca (19962005), a activat în domeniul predãrii poeticii în cadrul Cercului de Cultivarea limbii Aranka György ºi a Cercului de excelenþã pentru elevi talentaþi, a avut activitate educaþionalãculturalã la Centrul Pastoral Studenþesc Romano-Catolic din Cluj-Napoca. Din anul 2005 redactor la Editura Verbum din ClujNapoca. A frecventat Centrul de cercetãri al literaturii ºi spiritualitãþii baroce (colaborare cu Universitatea Catolicã Pázmány Péter din Piliscsaba — Ungaria). A participat cu lucrãri la conferinþe din þarã ºi strãinãtate. Membrã a grupului de cercetãri în domeniul literaturii maghiare vechi — literaturã ecclesialã din cadrul Facultãþii de Litere din Cluj-Napoca, a Atelierului de Istoria spiritualitãþii (Universitatea Catolicã Pázmány Péter din Piliscsaba, 2008-2009) ºi a Asociaþiei Culturale Creºtine Verbum (Cluj-Napoca). A colaborat la: Vasárnap (redactor), Keresztény Szó (redactor), Studia Universitatis Babeº-Bolyai, Korunk, Nyelv és Irodalomtudományi Közlemények, L.k.k.t. (a kolozsvári Láthatatlan Kollégium elméleti lapja). Opera: Más régi ének. A XVII. századi katolikus népénekköltészet szövegtípusai és motívumrendszere (Cluj-Napoca, Ed. Verbum, 2009). Volume colective: Devóciók, történelmek, identitások (Cluj-Napoca, Ed. Scientia, 2004), A történetmondás rétegei a kora újkorban (Straturile istoriografiei în epoca modernã timpurie), (redactor Gábor Csilla, Cluj-Napoca, 2004), Nyelvek, szövegek, identitások (redactor Szabó T. Levente, RODOSZ-tanulmányok, 2002), Mindennemû dolgok változása. Hagyományok, források,

távlatok (Cluj-Napoca, Komp-press Korunk Baráti Társaság, 2004), Örökérvényû igazságaink. Emlékkönyv Jakab Gábor 70. születésnapjára (Cluj-Napoca, Ed. Verbum, 2008), Tinódi Sebestyén és a régi magyar verses epika. A 2006. évi budapesti és kolozsvári Tinódi-konferenciák elõadásai (Cluj-Napoca, Ed. Kriterion, 2008), Árpádházi Szent Erzsébet. Magyar-német kultúrkapcsolatok Kelet-Közép-Európában (redactori: Gábor Csilla, Knecht Tamás, Tar Nóra, Cluj-Napoca, Ed. Verbum, 2009).

FATI, LUCIA — profesoarã, artist plastic. N. 7 iulie 1951, Zalãu — m. 15 noiembrie 2005, Zalãu. Viaþa ºi activitatea: este absolventã a Facultãþii de Litere a Universitãþii BabeºBolyai din Cluj (1974). A fost profesoarã de limba românã la ªcoala Gimnazialã Simion Bãrnuþiu din Zalãu (1974-2005). În paralel cu studiile universitare a urmat ºi cursurile ªcolii Populare de Artã, secþia picturã, pe care le-a absolvit în anul 1975. Înainte de anul 1989 a participat la patru expoziþii de grup. În anul 1974 organizeazã prima expoziþie personalã la Casa Corpului Didactic Zalãu. A pictat flori, portrete, peisaje, dar ºi icoane pe sticlã ºi lemn. Opera: Expoziþii personale: Casa Corpului Didactic — Zalãu (1974), Casa Corpului Didactic — Zalãu (1995), Facultatea de Litere — Cluj-Napoca ºi Zalãu (2000). FATI, RADU ROMEO VASILE — biolog. N. 7 aprilie 1962, Jibou — m. 24 iunie 2007, Jibou. Viaþa ºi activitatea: a absolvit Facultatea de Chimie din cadrul Universitãþii BabeºBolyai din Cluj-Napoca (1985). A lucrat ca laborant la Staþiunea Tinerilor Naturaliºti din Jibou, iar din 1990 la Centrul de

107

Cercetãri Biologice Jibou. A urmat cursuri postuniversitare în þarã ºi curs de specializare în cromatografie (HPLC) Knauer GmbH Berlin, 1995. A obþinut doctoratul în biologie în anul 2001 cu teza Biosinteza de alcalozi în culturi de calus la berberis ºi acþiunea lor fitofiziologicã. A participat la numeroase seminarii, simpozioane naþionale ºi internaþionale. Din anul 1990 a fost ºeful labor atoarelor de biotehnologii din cadrul Centrului de Cercetãri Biologice din Jibou. A fost membru în: Asociaþia Internaþionalã a Grãdinilor Botanice, Asociaþia Românã de Culturi de Þesuturi, Asociaþia Naþionalã a Rozelor, Asociaþia Grãdinilor Botanice din România. Lucrãri ºtiinþifice: Proiectul ºi realizarea laboratoarelor de cercetare din cadrul Centrului de Cercetãri Biologice Jibou. Colaborãri: Index Seminum, Analele Universitãþii Bucureºti. Opera: Natura Silvaniae (1997).

FATI, VASILE — biolog. N. 7 iunie 1932, Sãlãjeni — m. 24 mai 2007, Jibou. Viaþa ºi activitatea: este absolvent al Facultãþii de ªtiinþe Naturale-Geografie din cadrul Universitãþii Babeº-Bolyai din Cluj (1958). A obþinut doctoratul în anul 1991 cu teza: Evoluþia microflorelor la limita oligocen-miocen în NV Transilvaniei. A fost profesor de biologie la Liceul Teoretic Jibou (1959-1990). În perioada 1965-1967 a fost director adjunct la liceul din Jibou, apoi inspector teritorial la Inspectoratul ªcolar Judeþean Sãlaj (1967-1969), director al Staþiunii Tinerilor Naturaliºti-Grãdina Botanicã Jibou (1974-1990). Din 1968 pânã în 1990 a deþinut ºi funcþia de director al Grãdinii Botanice din aceeaºi localit ate, al cãrei fondator este, iar în perioada 1990-

2007 a fost director al Centrului de Cercetãri Biologice din Jibou. A fost membru în Consiliul Naþional al Învãþãmântului. A fost ºeful comisiei metodice de biologie din cadrul liceului din Jibou, responsabilul Cercului pedagogic pe bazinul Jibou, metodist voluntar ºi membru în comisia de inspecþie pentru obþinerea gradelor didactice (1975-1985), vicepreºedinte al Societãþii de ªtiinþe Biologice pânã în anul 1991, membru în comisia judeþeanã de Ocrotire ºi Conservare a Mediului (pânã în 1990). A fost membru în: Societatea de ªtiinþe Biologice din România, Asociaþia Internaþionalã a Grãdinilor Botanice, Asociaþia Românã de Culturi de Þesuturi, Asociaþia Naþionalã a cultivatorilor de trandafiri, cunoscutã sub numele de Asociaþia Naþionalã a Rozelor. Premii: diploma Profesor fruntaº (1964), ordinul Meritul ºtiinþific cls. a III-a (1974), alte medalii ºi distincþii. Proiecte ºtiinþifice: Proiectul de organizare a Grãdinii Botanice din Jibou, Proiectul de organizare a muzeului botanic ºi muzeului de ªtiinþe naturale din cadrul Centrului de Cercetãri Biologice Jibou, Proiectul amenajãrii laboratoarelor de cercetare din cadrul Centrului de Cercetãri Biologice Jibou, Proiectul acvariului din cadrul Centrului de Cercetãri Biologice Jibou. A participat la numeroase sesiuni de comunicãri ºtiinþifice în þarã. În perioada 1971-1997 a efectuat vizite de documentare la grãdini botanice ºi muzee de ºtiinþe naturale din Viena, München, Tubingen, Frankfurt, Hamburg, Halle, Leipzig, Dresda, Postdam, Amsterdam etc. Colaborãri: începând cu anul 1974 a publicat revista de specialitate Index Seminum. Opera: volume colective: Parcuri ºi Grãdini din România, capitolul Parcuri ºi Grãdini din România (Londra, Ed. George Philip Limitid, 1989), Natura Silvaniae (1997).

108

FAZAKAS FERENC — prozator, memorialist. N. 26 ianuarie 1917, satul Gârcei — m. 24 iulie 2007, Zalãu. Viaþa ºi activitatea: a studiat la ªcoala Generalã din Gârcei, a lucrat ca zidar la Cluj-Napoca, Constanþa, apoi la Fabrica Steaua Roºie (IPL) Zalãu pânã la pensie (1977). Memoriile sale au apãrut în serial în Romániai Magyar Szó (în anul 1995) sub îngrijirea lui Kovács Kuruc János ºi Fejér László cu titlul Szilágysági sors: Ferkó bácsi visszaemlékezései (Destin sãlãjean: Memoriile lui nenea Ferkó). Opera: Életemet elmesélem (Din amintiri), (Bucureºti, Ed. Kriterion, 1998).

de 150 pagini despre Cântarea Cântãrilor. Specializãri: Glasgow (1992), Hastings College (USA, 1994). Din 1992 este preot la Marghita. A debutat cu poezii în revista ºcolarã din ªimleu Silvaniei, fiind ºi redactorul revistei. Poeziile sale au apãrut ºi în limba englezã, italianã ºi norvegianã. Membru al Cercului Literar Horváth János din Marghita, al Asociaþiei Internaþionale a Culturii ºi Limbii Maghiare, al Asociaþiei Romániai Országos Református Lelkészértekezleti Szövetség, al Societãþii Internaþionale a Limbii ºi Literaturii Maghiare ºi al Uniunii Scriitorilor din Ungaria. A primit distincţia Crucea de Merit de Argint a Republicii Ungare (2004). Colaboreazã la: Szilágyság, Hepehupa, Limes. Opera: Kõ kövön (poezii, Budapesta, Fundaþia Protest, 1996); A vizek kapujában (poezii, Budapesta, 1998), Célkeresztben (În colimator) (Oradea, Ed. Europrint, 2006), Elvetélt Idõ (poezii, Budapesta, 2008), Menedék (2009) — volum tradus în limba românã de Simone Györfi: Refugiu. Motive de credinþã (Oradea, 2009). Prezent în volumul: Primãvara Poeziei — A Költészet Tavasza (Zalãu, Ed. Caiete Silvane şi Revista Hepehupa, 2009). FÃRCAª, GHEORGHE — profesor. N. 10 mai 1933, Cheud. Viaþa ºi activitatea: este absolvent al Facultãþii de Matematicã a Universitãþii din Cluj (1956). A obþinut doctoratul cu teza Contribuþii la dezvoltarea reticulelor (1972). A fost profesor la Liceul nr. 1 din Reghin (1956-1961), lector la Institutul de Învãþãmânt Superior Târgu Mureº (19611974), unde a fost ºeful catedrei de matematicã ºi rectorul institutului (19671985), conferenþiar universitar (1974-1990), profesor universitar Universitatea Petru Maior Târgu Mureº (din 1990). Este membru în Academia Oamenilor de ªtiinþã Români. Colaborãri: Studii ºi cercetãri de matematicã, Studia Universitatis Iaºi. Matematicã etc. Opera: Algebrã (Bucureºti, Ed. Didacticã ºi Pedagogicã, 1979), Algebrã ºi geometrie analiticã: pentru uzul studenþilor (Târgu Mureº, Universitatea Tehnicã, 1991), Latici necomutative (Târgu Mureº, Universitatea Petru Maior, 1997), Teoria laticilor. Curs

FAZAKAS LÁSZLÓ — preot, poet. N. 21 februarie 1957, Nuºfalãu. Viaþa ºi activitatea: absolvent al Institutului Teologic Protestant din Cluj-Napoca (1981). A efectuat studii postgraduale în St. Andrews (Marea Britanie), două masterate la Universitatea de Vest Vasile Goldiş din Arad, este doctorand al Universităţii Reformate de Ştiinţe Biblice din Debreţin (D.R.H.E.). A fost preot la Sãlãþig (1982-1983), la Aghireº (1983-1984), la Bogdand (1984-1988), apoi la Borla (1988-1992). A primit bursã în Scoþia (1989-1990), acolo a pregãtit o lucrare

109

pentru uzul studenþilor (Târgu Mureº, Universitatea Petru Maior, 2001). Coautor: Matematici superioare pentru ingineri (1980), Matematika almérnököknek (1981), Universitatea Tehnicã din Târgu Mureº — la 30 de ani de activitate (1991), Fundamentele matematicii (Târgu Mureº, Universitatea Petru Maior, 1997).

FÂNÃÞEANU, CORNELIU ANTONIU — cântãreþ de operã / operetã, profesor. N. 18 ianuarie 1933, comuna Cãþelu (azi Meseºenii de Sus). Viaþa ºi activitatea: este absolvent al Conservatorului din Cluj (1956). S-a perfecþionat la Accademia Nationale di Santa Cecilia din Roma. A debutat în anul 1954 la Opera Românã din Cluj, al cãrei solist a fost în perioada 1954-1960. A fost asistent la clasa de canto a Conservatorului din Cluj (1960-1961), solist la Ansamblul Doina al Armatei din Bucur eºti (1962-1964), solist (1964-1988) ºi director adjunct-artistic al Operei Române din Bucureºti (1976-1982). În perioada 1974-1976 a fost profesor de canto la Institutul de Artã Teatralã ºi Cinematograficã, pr ofesor de canto la Opera Românã din Bucureºti (1985-1988; 19921996). A fost ataºat cultural la Ambasada Românã din Roma (1990-1991). În perioada 1959-1989 a avut peste 600 de prezenþe în emisiunile radiodifuzate sau televizate. În anul 1998 a fost profesor de canto în Valencia ºi Teruel (Spania). În prezent este profesor de canto ºi coordonator al catedrei de Canto ºi arta vorbirii din cadrul Institutului Teologic Constanþa. A întreprins turnee în Italia, Austria, Elveþia, Germania, Franþa, Anglia, Irlanda, Norvegia, Belgia, Danemarca, Polonia, Bulgaria, U.R.S.S., Cehoslovacia, China, Turcia, Israel etc. Premii: premiul I la

Festivalul Mondial al Tineretului de la Viena (1959), medalia de argint la Geneva (1959), premiul III la Primãvara la Praga (1960), medalia cehoslovacã Bedrich Smetana (1974). A primit Diploma de excelenþã din partea Operei Naþionale — Bucureºti (2004) ºi a fost decorat cu Ordinul Meritul Cultural în grad de comandor (2004). Opera: a abordat un bogat repertoriu liricodramatic. Discografie: Constantin Brãiloiu: Ileanã, Ileanã; Of, dor, dor, dor (ECE 0454), Canþonete (EDC 749), Fânãþeanu, Corneliu: Arii din opere (ECE 02118), Tudor Jarda: Pãdurea vulturilor (arie), (ECE 0413), Franz Lehar: Vãduva veselã (selecþiuni), (ECE 236; ECE 0151), Puccini: Tosca — opera integralã (STM-ECE 0956/ 0957/ 0958), Tineri cântãreþi de operã (Balkanton 237 AR); filmografie: Darclée — rolul Gr. Gabrielescu — regia Mihai Iacob (1960). FÂNÃÞEANU, EUGEN — cântãreþ de operetã/ operã. N. 31 martie 1939, ªimleu Silvaniei — m. 11 aprilie 1988, Bucureºti. Viaþa ºi activitatea: a absolvit Conservatorul din Cluj (1962). A debutat în anul 1962. A fost solist vocal la Ansamblul Maramureºul din Baia Mare (1963-1965), la Opera Românã din Cluj (1965-1967), apoi primsolist la Teatrul de Operetã Ion Dacian din Bucureºti (1967-1988). A întreprins turnee în Austria, Belgia, Olanda, Luxemburg, Italia, Germania, Bulgaria. Opera: a abordat un bogat repertoriu liricodramatic. Discografie: Ciprian Porumbescu: Crai-Nou. Operetã (selecþiuni), (ST-ECE 01764), Melodii de neuitat (I-II), (ST-EDE 02434, ST-EDE 02518), Liliana Pagu: Arii ºi duete din operete (ECE 03350), Soliºtii Teatrului de Operetã din Bucureºti (ECE 01817). FÂNÃÞEANU-DRAGNEA, MARGARETA — cântãreaþã de operã / operetã. N. 27 ianuarie 1937, ªimleu Silvaniei — m. 31 martie 1993, Cluj-Napoca. Viaþa ºi activitatea: a absolvit cursurile Conservatorului din Cluj (1965) ºi a debutat la Cluj în acelaºi an. În perioada 1966-1989 a fost solista Operei Române din Cluj. A întreprins turnee în Italia.

110

Opera: a abordat un bogat repertoriu de sopranã lirico-lejerã.

Primãvara Poeziei 10 = A Költészet Tavasza 10 (Zalãu, Ed. Caiete Silvane, Revista Hepehupa, 2010). FEKETE LAJOS — poet, gazetar, avocat. N. 30 august 1900, Unimăt (azi judeţul Satu Mare) — m. 10 iulie 1973, Budapesta. Viaŝa şi activitatea: a absolvit Facultatea de Drept din Budapesta. În perioada 1924-1929 a trăit în Iugoslavia. Din anul 1929 a fost cercetător ştiinţific la Institutul de Ştiinţe Sociale (Államtudományi Intézet) din Budapesta, care mai târziu s-a numit Institutul de Ştiinţe Sociale şi Juridice (MTA Állam és Jogtudományi Intézet), până la pensionare (1961). A colaborat la: Délbácska, Revü, Napló, Vajdasági Írás, Nyugat, Csillag, Kortárs, Jelenkor, Irodalmi Újság. A fost membru al Asociaţiei Janus Pannonius. Opera: Béklyózott erők feltámadása (poezii, Novi Sad, 1926); Bilincses gyermekkor (Copilărie încătuşată), (poezii, Novi Sad, 1927); Szent grimász (Grimasa sfântă), (poezii, Subotica, 1929); Tengerzúgás (Vuietul mării), (poezii, Budapesta, 1931); Vassal és fohásszal (Cu fier şi cu rugăciune), (poezii, Pécs, 1934); Delelő nap (Soarele de la amiază), (poezii, Budapesta, 1940), Szárnyaló idő (poezii, Budapesta, 1963), A bújdosó visszanéz (memorii, Subotica, 1971).

FEJÉR LÁSZLÓ (pseudonime: Zilahi László, Háger József, Gergely András László) — ziarist. N. 13 februarie 1939, Sfântu Gheorghe, judeþul Covasna. Viaþa ºi activitatea: absolvent al Facultãþii de Filologie, Universitatea Babeº-Bolyai din Cluj (1961), licenþiat în limba ºi literatura maghiarã. Profesor de limba maghiarã la ªcoala Generalã din Tileagd, judeþul Bihor (1961-1965). Între 1965-1968 redactor la ziarul Ifjúmunkás, din anul 1968 este corespondent la Elõre (din anul 1990 Romániai Magyar Szó) pentru judeþul Sãlaj. În 1990 membru fondator al ziarului Szilágysági Szó, redactor-ºef al ziarului Szilágyság (1990-1993). În perioada 19701992 corespondent la Radio Bucureºti ºi Radio Cluj, emisiunile în limba maghiarã, a fost redactorul emisiunii de limba maghiarã la Radio Transilvania (1996-2000). Fondator ºi redactor -ºef al revistei culturale Hepehupa (din 2002). A fost membru fondator al cenaclului literar Zilahy Kiss Károly (1970-1974). A fost distins cu Premiul Pro Zilah (2002, 2008, pentru întreaga activitate) ºi cu Pr emiul Petri Mór (Zalãu, 2009). Membru al Uniunii Muzeului Ardelean, al Societãþii Ziariºtilor din România, al Asociaþiei Culturale Szilágy Társaság, preºedintele Fundaþiei Kincs Gyula din Zalãu. A fost membru în Curatoriul Fundaþiei Szilágyság din Zalãu. Colaborãri ºi la: Pulzus, Limes, Erdélyi Gazda, Repere Transilvane. Opera: volume colective: Ide besüt a nap (Bucureºti, Ed. Elõre, 1975), Augusztusi képek: Dokumentumok, emlékezések, riportok (Bucureºti, Ed. Kriterion, 1989), Szilágysági Magyarok (Bucureºti, Ed. Kriterion, 1999). Coredactor al volumului

FERARU, MARCELA — jurnalist. N. 14 septembrie 1962, Cehu Silvaniei. Viaþa ºi activitatea: a lucrat la Institutul de Cercetare ºi Producþie pentru Creºterea Pãsãrilor ºi An imalelor Mici Baloteºti, jud. Ilfov (1988-1991). A fost jurnalist la Evenimentul zilei (1992-1997), Naþional (1998), Cotidianul (1999-2000), Curentul (2000-2001), corespondent TVR la Paris (2002-2006), Radio France International Paris (2006-2009), iar din 2007 este

111

realizator de filme documentare pentru televiziunea francezã. Opera: La révolution roumain (Paris, Ed. Esprit du livre, 2009).

FERENÞ, IOSIF — preot. N. 11 ianuarie 1959, ªeredeiu. Viaþa ºi activitatea: este absolvent al Facultãþii de Teologie Ortodoxã din Sibiu (1985). În anul 1986 a fost hirotonisit preot ºi a activat în cadrul Parohiei Ortodoxe Bãniºor. Din anul 1997 pânã în prezent activeazã la Parohia Sfânta Treime din Zalãu. Este lector la Facultatea de Teologie a Universitãþii din Oradea (1993), la Catedra de Formare Duhovniceascã, apoi la cea de Istoria Religiilor, iar din 1995 la Catedra de Teologie Moralã ºi Spiritualitate Ortodoxã. A obþinut doctoratul în anul 1999 cu teza Învãþãtura despre Sfântul Har privitã interconfesional. Implicaþiile doctrinare ºi spirituale ale acesteia. A susþinut numeroase comunicãri ºtiinþifice. Colaborãri: Viaþa bisericeascã, Revista Teologicã, Revista ecumenicã, Legea Româneascã, Orizonturi teologice. Opera: Învãþãtura despre Sfântul Har privitã interconfesional. Implicaþiile doctrinare ºi spirituale ale acesteia. Volume colective: Academia Teologicã Ortodoxã Românã Oradea. 70 de ani de la înfiinþare (Oradea, 1995), Teologie, istorie, viaþã bisericeascã (Oradea, 1998). FILIPAª, AVRAM — jurist. N. 8 februarie 1940, Românaºi — m. 2006, Bucureºti. Viaþa ºi activitatea: este absolvent al Facultãþii de Drept a Universitãþii bucureºtene (1967). A urmat cursuri de specializare la Institutul Internaþional de Drepturile Omului de la Strasbourg, Franþa. A fost doctor în

drept ºi profesor de drept penal la Facultatea de Drept a Universitãþii Bucureºti ºi al Universitãþii Titu Maiorescu — Bucureºti, fiind ºi rectorul aceleiaºi universitãþi. A fost senator în Senatul României (2000-2004) ºi membru în Baroul Bucureºti, membru în Consiliul Suprem al Magistraturii (20052006), în Uniunea Jurnaliºtilor din România, Grupul consultativ pe probleme de politicã externã al M.A.E., Consiliul de Administraþie al S.N.P. Petrom S.A. (1999-2001). Premii: premiul Nicolae Titulescu al Academiei Române. Opera: Infracþiuni contra înfãptuirii justiþiei (Bucureºti, Ed. Academiei, 1985). Volume colective: Drept penal, partea specialã (E.D.P. 1983, ºi Ed. ªansa 1992), Tratat de practicã judiciarã penalã (Bucureºti, Ed. Academiei, 1988-1992), Introducere în cultura ºi civilizaþia românã (Bucureºti, Universitatea Bucureºti, 1988), Instituþii de drept penal (Bucureºti, Ed. Trei, 2001).

FLOREA, PETRU (pseudonim Petroniu) — preot, episcop al Sãlajului. N. 30 noiembrie 1965, Târgu Mureº. Viaþa ºi activitatea: absolvent al Facultãþii de Teologie Ortodoxã din Cluj-Napoca (1993). A urmat cursuri de greacã modernã în cadrul secþiei de filologie a Facultãþii de Filosofie a Universitãþii Aristotel (Tesalonic-Grecia), (1993-1994). A obþinut doctoratul în anul 1998 cu teza Literatura patrologicã româneascã în secolul XX. În anul 1999 a fost admis ca preparator la disciplinele Cateheticã, Omileticã ºi Practicã Pedagogicã la Facultatea de Teologie Ortodoxã Alba Iulia. În 10 aprilie 1999 a fost hirotonit diacon, iar în 11 aprilie acelasi an, preot celibatar la Catedrala Arhiepiscopalã Alba Iulia. A primit distincþia

112

de iconom stavrofor (4 iun. 2000) iar la 27 iunie acelaºi an a fost tuns în monahism la catedrala arhiepiscopalã Alba Iulia, schimbându-i-se numele din Petru în Petroniu, fiind ridicat la rangul de protosinghel. În septembrie 2000 a fost ales arhiereu vicar al Episcopiei Oradea, apoi a fost hirotonisit arhimandrit. La 1 octombrie 2000 a fost hirotonit arhiereu vicar al Episcopiei Oradea. În perioada 2001-2007 s-a ocupat de lucrãrile de ridicare a Catedralei Episcopale din Oradea ºi de renovarea Centrului Eparhial. A predat cursuri de formare duhovniceascã la Facultatea de Teologie din Oradea (2002-2005), iar la 5 mai 2008 a fost ales Episcop al Sãlajului. A efectuat 1400 de vizite pastorale ºi canonice în parohiile din Eparhie. A fãcut parte din numeroase misiuni creºtine ºi a efectuat vizite pastorale în India, Franþa, Noua Zeelandã, Grecia, S.U.A., Germania, Italia etc. A sfinþit piatra de temelie pentru 32 de biserici, a târnosit 79 de lãcaºuri de cult, a resfinþit 103 biserici, a hirotonit 147 diaconi, 138 preoþi ºi 3 arhierei. A prezidat 68 de conferinþe preoþeºti. Colaborãri: Cuvântul liber (Tg. Mureº), Logos, (Cluj-Napoca), Ortodox Christian Mission Center (S.U.A.), Credinþa Ortodoxã (Alba Iulia), Legea Româneascã (Oradea), Anuarul Episcopiei Sãlajului. Opera: Opera exegeticã a Sfântului Maxim Mãrturisitorul (Tg. Mureº, Ed. Academos, 1998), Virtuþile la Pãrinþii Filocalici (Oradea, Ed. Universitãþii, 2001), Icoana ortodoxã (Oradea, Ed. Episcopiei Ortodoxe Române, 2002), Calea mântuirii (Oradea, Ed. Episcop Nicolae Popovici, 2004), Aleºii Domnului (Oradea, Ed. Episcop Nicolae Popovici, 2005), Merinde pentru suflet (Oradea, Ed. Episcop Nicolae Popovici, 2006), Nestemate din comoara credinþei (Oradea, Ed. Episcop Nicolae Popovici, 2007), Cuvintele Apostolilor (Oradea, Ed. Episcop Nicolae Popovici, 2008).

FODOR LÁSZLÓ — profesor, instructor popular. N. 22 iunie 1916, Dej. Viaþa ºi activitatea: este absolvent al Colegiului Bethlen Gábor din Aiud (1936), obþinând diplomã de cantor-învãþãtor ºi al Facultãþii de Matematicã-Fizicã a Universitãþii Bolyai (1956). De la 1 septembrie 1936 a fost numit director-cantor-învãþãtor în Dãmãcuºeni, iar de la 1 decembrie 1936 director-cantorînvãþãtor al ªcolii Populare Reformate din ªimleu Silvaniei. În perioada 1941-1945 a organizat o trupã de teatru. Din septembrie 1948 pânã în septembrie 1953, a fost directorul ªcolii de Stat din ªimleu Silvaniei, iar în perioada 1956-1977, anul pensionãrii, a fost profesor. Din 1977 pânã în 1990 (cu întreruperi) a activat în cadrul Bisericii Reformate din ªimleu Silvaniei. A scris articole despre Cetatea Báthory din ªimleu Silvaniei în ziarele locale. Distincþii: Cetãþean de onoare al oraºului ªimleu Silvaniei, distincþia Szilágysági Magyarok. A scris Szilágysomlyói Református Népiskola története 1608-tól (Budapesta, 1990). Opera: A szilágysomlyói református egyház története (Istoria Bisericii Reformate din ªimleu Silvaniei), (ªimleu Silvaniei, Ed. HepeArthupa, 2005). Volum colectiv: Szilágysági Magyarok (Bucureºti-Cluj, Kriterion, 1999).

113

FODOR LEVENTE — pictor, grafician, sculptor. N. 3 august 1941, ªimleu Silvaniei. Viaþa ºi activitatea: absolvent al Institutului de Arte Plastice din Cluj (1965). Timp de doi ani a lucrat ca profesor de arte plastice. A primit diploma Szilágysági Magyarok (2001). Are picturi expuse la Muzeul de Artã din Oradea ºi Miercurea Ciuc, în multe colecþii personale din România, Ungaria, Germania, Statele Unite ale Americii. Din anul 1970 locuieºte în Los Angeles, unde îºi continuã activitatea artisticã. Opera: Expoziþii personale: Oradea (1968), Miercurea-Ciuc (1968), Los Angeles (1970), Santa Monica (1974), Cluj-Napoca (1988), ªimleu Silvaniei (1995) etc. FORMANEK GYULA — farmacist. N. 29 octombrie 1931, ªimleu Silvaniei. Viaþa ºi activitatea: absolvent al Institutului de Medicinã ºi Farmacie din Târgu Mureº (1955). A obþinut titlul de Doctor în ºtiinþe farmaceutice (Târgu Mureº, 1972) cu teza Studiu farmacognostic comparativ al plantei Rubia tinctorum L. ºi a unor specii înrudite. Din anul 1955 a lucrat la Laboratorul Zonal de Control al Medicamentelor din Satu Mare, în perioada 1956-1959 farmacist-ºef la Sanislãu, din anul 1959 asistent universitar la Catedra de Chimie farmaceuticã la Institutul de Medicinã ºi Farmacie Târgu Mureº, din 1962 docent ºi conducãtor al catedrei Organizarea farmaciilor (pânã-n 1997 — anul pensionãrii), din 1972 fiind conferenþiar universitar. Premii: Conferenþiar universitar emerit (1989). Membru al Colegiului Farmaciºtilor din România. Colaboreazã la Orvosi Szemle. Opera: Organizarea farmaceuticã (Târgu Mureº, 1977). Coautor: Farmacopeea Românã (ed. a 8-a, 1965).

FÜLÖP MÁRIA — bibliotecar. N. 11 martie 1940, Bucureºti. Viaþa ºi activitatea: din decembrie 1940 s-a mutat la Zalãu, a absolvit Liceul Ady Endre din Zalãu (1957). Este absolventã a ªcolii Tehnice de Activiºti Culturali din Bucureºti, specialitatea bibliotecar (1959), a Facultãþii de Filologie din cadrul Institutului Pedagogic de 3 ani din Târgu Mureº (1970), specialitatea limbã ºi literaturã românã — limbã ºi literaturã maghiarã. De la 1 august 1959 a lucrat ca bibliograf la Biblioteca Centralã Regionalã Târgu Mureº. Timp de 40 ani a lucrat la Biblioteca Judeþeanã Mureº, la diferite secþii, fiind ºi ºefa secþiei Cartea tehnicã (1973-1993), ºefa secþiei informare — bibliografie (1993-1999, anul pensionãrii). A participat la numeroase sesiuni ºtiinþifice naþionale ºi internaþionale. Distincþii: Premiul Monoki István — díj (Societatea Maghiarã de Culturã din Transilvania, 1998), Premiul de fidelitate (A.N.B.P.R., 2000), Medalia Meritul Cultural Cls. a III-a (2005), medalia A Magyar Könyvtárosok Egyesületéért emlékérem (Kecskemét, 2006), Életmûdíj (Târgu Mureº, 2010). Membrã a Asociaþiei Bibliotecarilor Maghiari din România, a Societãþii Maghiare de Culturã din Transilvania, a Asociaþiei Bibliotecarilor Maghiari (Ungaria). Colaborãri: Könyvtári Szemle, Cãlãuza bibliotecarului, Mûvelõdés, Cântarea României, Vörös Zászló, Biblioteca, Steaua Roºie, Abstracte în Bibliologie ºi ªtiinþa Informãrii, Könyvtári Levelezõ Lap; Könyv, Könyvtár, Könyvtáros; Hungarian Library and Information Science Abstracs; Studia bibliologica; The Local Studies Librarian; Szabadság; Népújság; Helikon; Vajdasági Könyvtári Hírlevél; Múzsa; Radio Târgu Mureº. Opera:

114

Catalogul colectiv al periodicelor strãine intrate în bibliotecile din judeþul Mureº, 1945-1969 (lito, 2 vol., Târgu Mureº, Biblioteca Judeþeanã Mureº, 1970); Calendar cultural al personalitãþilor mureºene : (Aniversãri — comemorãri), 1971-1975 (Târgu Mureº, Biblioteca Judeþeanã Mureº, 1971), Catalogul colectiv al cãrþilor ºtiinþifice ºi tehnice strãine apãrute între 1970-1977, existente în bibliotecile din judeþul Mureº (lito, Târgu Mureº, Biblioteca Judeþeanã Mureº, 1978), Catalogul colectiv al cãrþilor ºtiinþifice ºi tehnice strãine apãrute între 1978-1980, existente în bibliotecile din judeþul Mureº (lito, Târgu Mureº, Biblioteca Judeþeanã Mureº, 1982), Catalogul colectiv al periodicelor româneºti intrate în bibliotecile din Tg. Mureº, 1975-1984 (lito. Târgu Mureº: Biblioteca Judeþeanã Mureº, 1986), Catalogul colectiv al cãrþilor ºtiinþifice ºi tehnice strãine apãrute între 1981-1990, existente în bibliotecile din judeþul Mureº (lito, Târgu Mureº, Biblioteca Judeþeanã Mureº, 1992), Ghid de alcãtuire a bibliografiei locale : recomandãri (lito, Târgu Mureº, Biblioteca Judeþeanã Mureº, 1994), Bibliografia publicaþiilor periodice mureºene)-(Maros megyei) idõszaki kiadványok bibliográfiája, 23 dec. 1989 – 31 dec. 1994 (Bibliografii mureºene, 1), (Târgu Mureº, Biblioteca Judeþeanã Mureº, 1995), Bibliografia cãrþilor, albumelor, hãrþilor editate în judeþul Mureº = A Maros megyében kiadott könyvek, albumok, térképek bibliográfiája, 19901995 (Bibliografii mureºene, 2), (Târgu Mureº, (Biblioteca Judeþeanã Mureº), 1997), Judeþul Mureº în cãrþi = Maros megye a könyvekben, 1990-1999 : Bibliografie – bibliográfia (Bibliografii mureºene, 5), (Târgu Mureº, (Biblioteca Judeþeanã Mureº), 2002), Bibliografia localã retrospectivã a judeþului Mureº = Maros megye retrospektív helyismereti könyvészete: Autori, apariþii editoriale, referinþe locale, cãrþi editate pânã în anul 1944 = Szerzõk, kiadványok, helyi vonatkozások, 1944-ig megjelent könyvek (2 vol., Târgu Mureº, (Biblioteca Judeþeanã Mureº), 2005), (Bibliografii mureºene, 7); coautor: Anuarul bibliografic mureºan, 1971 (Târgu Mureº:

Biblioteca Judeþeanã Mureº, 1974), Oameni de ºtiinþã mureºeni: Dicþionar biobibliografic : medicinã, farmacie, biologie, botanicã, zoologie, economie, matematicã, fizicã, chimie, geologie, astronomie, tehnicã, agriculturã (Biobibliografii mureºene, 2), (Târgu Mureº: (Biblioteca Judeþeanã Mureº), 2004); volume colective: Târgu-Mureº : ghid fotografic = Marosvásárhely : Képes útikalauz (Târgu Mureº, Prisma, 1998), Târgu-Mureº : A Guidebook in pictures = Neumarkt am Mieresch : Stadtfürer in Bildern (Târgu Mureº: Prisma, 1998).

G

GAGA, VICTOR — sculptor. N. 13 februarie 1930, Periam, jud. Timiş - m. 26 iulie 2003, Timişoara. Viaŝa şi activitatea: a urmat cursurile şcolilor din Roman (1937-1938), Tăşnad (1939-1940), Stârci - jud. Sălaj (1940-1942), Oradea (1942-1948), Zalău (1948-1950). Este absolvent al Institutului de Arte Plastice Ion Andreescu din Cluj-Napoca (19501956). În perioada 1958-1961 a fost profesor la Liceul de Arte Plastice Timişoara, apoi lector - sculptură şi anatomie artistică la Facultatea de Desen din cadrul Institutului Pedagogic Timişoara (1960-1974). A fost membru al Uniunii Artiştilor Plastici (din 1956), preşedinte al Uniunii Artiştilor Pla stici - Filiala Timişoara (1966-1970; 19781990), membru în comitetul de conducere al U.A.P. Timişoara (1968-1999), membru în comisia de evaluare, în comisia de dezbatere şi avizare (1966-1970; 1978-1990). A debutat cu sculptură la Expoziţia Regională de Artă Plastică din Cluj-Napoca (1954). Premii: premiu la concursul pentru Festivalul tineretului de la Moscova (Bucureşti, 1957),

115

premiat la expoziţia 15 ani de la eliberare (1959), premiul II - sculptură, al U.A.P. (1966), Ordinul Meritul cultural cls. a V-a (1968), premiul II la Trienala internaţională de desen (Wroclaw-Polonia, 1974), Premiul I şi Laureat al Festivalului Cântarea României (1988), Laureat şi medalia de aur la Bienala Internaţională Danteasca (Ravena-Italia, 1988), premiat de U.A.P. la Salonul bienal de sculptură mică (Arad, 1989), Marele Premiu al Salonului Naţional de Sculptură mică (Arad, 1996), Cetăţean de Onoare al comunei Cizer (2000). Opera: expoziţii personale: Galeria Vila Engidiana (Vulpera), Galeria Schinfler (Berna-Elveţia, 1997), Galeria St. Louis (MorgesElveţia, 1971), Galeria Kuns Keller (Kriens), Galeria Vila Engiandiana (Vulpera), Galeria Otto Gigli (Lucerna-Elveţia, 1972), Alte Center (Lucerna-Elveţia, 1973), Galeria Noack (Basel), Galeria 7 (Baden, 1975), Galeria Aeugsterthal bein Turlasse (Aeugsterthel-Elveţia), Galeria Regio (Marc Hugstetten-R.F. Germania, 1979), Felberg Galerie (Frankfurt am Main), Galeria Am Market (Hofgeismer-R.F. Germania, 1980), Galeria Zyt (Sempach), Galeria Dor (RuschlikonElveţia), Galeria Helios (Timişoara), Rombach Center (Freiburg i. Br.), Museumgrsellschaft (Ettlingen-R.F. Germania, 1981), Galeria Kunst Keller (Kriens-Elveţia), Heimat Museum Burgreinfeld (St. Goar- R.F. Germania, 1982), Kongresshalle (Giessen-R.F. Germania, 1984), Burgerhaus (Troisdorf Mitte.R.F. Germania (1985), Galerie des Stadt (Sindelfigen-R.F. Germania, 1986), Galeria Pro Arte (Lugoj, 1988), Galeria Helios (Timişoara, 1990), Galeria (Oradea), Muzeul de Artă (Cluj-Napoca, 1991), Galeria A (Debrecen-Ungaria, 1993), Galeriile U.A.P.-Palatul Culturii Tg. Mureş (1994), Galeria Delta (Arad, 1995), Galeria Dure (Timişoara, 1996). Expoziţii colective şi de grup în ţară: Bucureşti, Buziaş, Craiova, Cluj-Napoca, Constanţa, Deta, Galaţi, Iaşi, Jimbolia, Orţişoara, Ploieşti, Reşiţa, Sânnicolau Mare, Şimleu Silvaniei, Timişoara, Zalău; în străinătate: expoziţia de artă românească (Torino-Italia), expoziţia 26 artişti plastici timişoreni (Novi Sad, 1969, Belgrad, 1970), Expoziţia retrospectivă a Filialei U.A.P. Timişoara (Modena-Italia, 1974), Expoziţia

românească de sculptură mică (Sofia-Bulgaria, 1978, Moscova-U.R.S.S, 1979), Expoziţia colectivă din Timişoara (Neue Lobeda-JenaR.F. Germania, 1982), Expoziţia colectivă din Timişoara (Laax Flims-Elveţia, 1983), Expoziţia de grafică şi desen (Gera-R.F. Germania, 1984), Expoziţia românească de artă plastică (Stuttgart-R.F. Germania, 1985), Expoziţia Poem Marelui August (Novi SadYugoslavia), Expoziţia 35 de artişti români la Muzeul Huize Kaizer (Denekamp-Olanda, 1988), Expoziţia reprezentativă (SzegedUngaria), Expoziţia colectivă (EssenGermania, 1990), Expoziţia 12+1 (SzegedUngaria, 1993), Expoziţia românească de sculptură în lemn şi tapiserie (Russe-Bulgaria, 1995), Expoziţie colectivă (Oslo-Norvegia, 1997); expoziţii internaţionale: expoziţia Festivalului Internaţional al Tineretului (MoscovaU.R.S.S., 1957), expoziţia A IV-a Trienală Internaţională de desen (Wroclaw-Polonia, 1974), expoziţia internaţională Sculptura în libertate (Lausanne-Elveţia), expoziţia internaţională Arta plastică a oraşelor înfrăţite cu oraşul Graz (Graz-Austria, 1977), expoziţia internaţională Mail art (Osaka - Nanba CityJaponia, 1987), A VIII-a Bienală internaţională Danteasca (Ravena-Italia, 1988), Al III-lea Târg Internaţional de artă contemporană (Budapesta-Ungaria), Expoziţia internaţională de sculptură în lemn (Gera-Germania, 1993), A III-a Bienală internaţională de desene ale sculptorilor (Budapesta-Ungaria, 1994). Participări la tabere de creaţie: Tabăra internaţională de creaţie (Osetnica-Polonia, 1974), Tabăra internaţională Centrul Internaţional RWAG (Villebadessen- R.F. Germania, 1983), Tabăra naţională de sculptură în piatră (Timişoara, 1984), Tabăra de creaţie (Dinias, 1985), Tabăra de creaţie (Valea Doftanei, 1988), Tabăra de sculptură Memorialul Revoluţiei 89 (Timişoara, 1992, 1994). Lucrări de artă monumentală: bust Ilie Pintilie (Iecea Mare, 1962), Elegie - piatră artificială (Timişoara, 1968), Prietenie compoziţie piatră (Stamora Moraviţa, 1968), Eftimie Murgu (Lugoj, 1971), Mihai Viteazul (Guruslău, 1976), Fântâna Martirilor - piatră (Timişoara, 1994), Monumentul eroilor neamului - piatră (Timişoara, 1996), Reşiţa, Portretul lui Horea - în relief care se află la Şcoala cu clasele I-VIII Horea din Cizer (1997). Este

116

prezent cu lucrări în colecţiile muzeale: Bucureşti, Ciucea, Cluj-Napoca, Drobeta Turnu-Severin, Galaţi, Lugoj, Oradea, Târgu Mureş, Timişoara, Zalău, Giessen (Germania), Osetnitca (Polonia); lucrări în colecţii particulare: Anglia, Austria, Canada, Elveţia, Germania, Grecia, Israel, Japonia, Norvegia, Olanda, Polonia, România, S.U.A.

Didacticã ºi Pedagogicã, 1958), Curs de pedagogie generalã (1958), Legãtura dintre obiectele de învãþãmânt ºi lucrãrile practice de atelier la clasele V-VII (Bucureºti, Ed. Didacticã ºi Pedagogicã, 1960), Pedagogie pentru institutele pedagogice (Bucureºti, Ed. Didacticã ºi Pedagogicã, 1960, ed. a 2-a 1964),Valorificarea instructiv-educativã a elementelor de istorie localã (Bucureºti, Ed. Didacticã ºi Pedagogicã, 1967), Cercetarea interdisciplinarã (Bucureºti, 1972).

GAL, T. TEODOR — pedagog. N. 31 martie 1921, Cosniciu de Jos. Viaþa ºi activitatea: este absolvent al Universitãþii Regele Ferdinand I din Cluj (1945). A obþinut doctoratul în ºtiinþe pedagogice (1962). A fost profesor la liceul din ªimleu Silvaniei în perioada 1945-1948 ºi 1950-1951, lector la I.C.D. 1948-1950, conferenþiar (1951-1976) ºi profesor (19761986), specialitatea pedagogie la Catedra de Pedagogie a Universitãþii Babeº-Bolyai din Cluj-Napoca. În perioada ianuarie-octombrie 1956 a fost inspector general ºcolar pe regiunea Cluj. Colaborãri: Revista de pedagogie, Forum, Analele Româno-Sovietice, seria Pedagogie-Psihologie, Revista învãþãmântului superior, Colocvii, Studia Universitatis Babeº-Bolyai, Almanahul educaþiei, Deºteptarea credinþei etc. Opera: Ioan Slavici despre educaþie ºi învãþãmânt (Bucureºti, Ed. Didacticã ºi Pedagogicã, 1967), Petre ªpan. Activitatea ºi gândirea sa pedagogicã (Bucureºti, Ed. Didacticã ºi Pedagogicã, 1970), Georgiu Popa, pedagog ºi organizator al învãþãmântului (Cluj-Napoca, Ed. Napoca Star, 2000), Omagiu Bisericii greco-catolice. La jubileul de 300 de ani binefacerile unirii cu Roma de la 1700 (Cluj-Napoca, Casa de editurã Viaþa Creºtinã, 2000). Volume colective: Legarea teoriei de practicã în studiul fizicii ºi chimiei (Bucureºti, Ed.

GALIª, PETRU — învãþãtor. N. 10 septembrie 1949, Cizer. Viaþa ºi activitatea: este absolvent al Liceului Pedagogic din Cluj (1962-1968). Este învãþãtor în Cizer din anul 1968. În perioada dec. 1989-febr. 1992 a fost primar al comunei Cizer, iar apoi consilier local, conducând comisia pentru culturã. Face parte din Consiliul Administrativ al ºcolii ºi este metodist-formator la Inspectoratul ªcolar al Judeþului Sãlaj, conduce activitatea cercului pedagogic al învãþãmântului din bazinul Crasna. Premii: în perioada 20022006 a primit Gradaþia de merit. În anul 2009 a primit diploma de Cetãþean de Onoare al comunei Cizer. A frecventat cenaclul liceului pedagogic din Cluj. Colaborãri: Scânteia tineretului, Tribuna ºcolii, Nãzuinþa, Educaþie pioniereascã, Telegraful român, Graiul Sãlajului, Gazeta de Duminicã, Sãlajul Orizont, Caiete Silvane, Tribuna învãþãmântului. Opera: ªcoalã veche-n sat strãvechi (Zalãu, Ed. ªcoala Noastrã, 2007), Cizer — 790 (1219-2009) — file de monografie (Zalãu, Ed. ªcoala Noastrã, 2009). Coautor: Veronica din Sãlaj — o poetã uitatã (Zalãu, Ed. Caiete Silvane, 2001).

117

GALU, IOAN — preot. N. 14 noiembrie 1829, Poceiu (azi în Ungaria) — m. 1894. Viaþa ºi activitatea: a urmat cursurile ºcolii primare în satul natal ºi Gimnaziul Premonstatens din Oradea. Începutul Revoluþiei de la 1848 îl gãseºte în satul natal. Nedorind sã fie înrolat în tabãra lui Kossuth, Ioan Galu se refugiazã în pãrþile Aradului, unde s-a angajat scriitor la un notar comunal. În toamna anului 1849 s-a înscris la Facultatea de Drept a Universitãþii de la Viena pe care o abandoneazã în 1850 din lipsa mijloacelor financiare. Urmând sfatul episcopului Ioan Lemeni, se înscrie la Facultatea de Teologie a Seminarului Pazmaneu din Viena. În primãvara anului 1855, Ioan Galu terminã studiile teologice, propunându-i-se sã rãmânã profesor la un institut vienez. Refuzã însã propunerea ºi se întoarce la Blaj punându-se la dispoziþia mitropolitului de Blaj. Încã din acel an, Al. ªterca ªuluþiu îl numeºte profesor la gimnaziul din ªimleu, unde se evidenþiazã prin personalitatea sa multiculturalã. În anul 1856 se cãsãtoreºte, iar dupã un an, este hirotonit de cãtre episcopul Ioan Alexi. În 1857, Ioan Galu cere primirea sa în dieceza Gherlei ºi o parohie în Sãlaj. Abia în 8 iunie 1859 i se oferã parohia din Chieºd. În aceastã perioadã Galu se gândeºte la întocmirea ºi înaintarea unui protest vehement cãtre Curtea Imperialã din Viena, îndreptat împotriva nedreptei încorporãri a Sãlajului la Ungaria. Împreunã cu Ioan Maniu, Galu compune acest protest sub forma unui memorandum. La adunarea de la 18 septembrie 1861 de la Bãseºti se formeazã un comitet, care la începutul lunii octombrie, pleacã la Budapesta. În 28 octombrie 1861 delegaþia este primitã de împãratul Francisc Iosif. Rãspunsul împãratului la acest

memorandum a fost negativ. Dupã trei ani de intensã activitate culturalã, Ioan Galu este numit paroh la Supurul de Sus. În 25 octombrie 1870 este numit ºi protopop al tractului ªamºud. În toatã aceastã perioadã a desfãºurat o bogatã activitate culturalã. În 1892 Ioan Galu se aflã printre cei 300 de români ardeleni care pleacã la Viena pentru a-i înmâna împãratului Memorandumul Românilor din Transilvania ºi Ungaria. La 27 martie 1894, când capii miºcãrii memorandiste erau în ajunul procesului de la Cluj, Ioan Galu înceteazã din viaþã.

GÁSPÁR ATTILA — profesor. N. 31 mai 1949, Pericei. Viata ºi activitatea: absolvent al Conservatorului Gheorghe Dima din Cluj (1972), secþia de pedagogie muzicalã, iar în perioada 2005-2006 a urmat masteratul în jurnalism la Universitatea Babeº-Bolyai din Cluj-Napoca. Profesor ºi dirijor de cor la ªcoala Generalã nr. 1 din Zalãu (1972-1975); profesor la ªcoala de Artã din Zalãu (19751990) ºi dirijor al corului din Ciumãrna (19751979), în perioada 1990-2000 lucreazã la Direcþia pentru Culturã, Culte ºi Patrimoniu Sãlaj, din 2001 profesor de chitarã la Liceul de Artã Ioan Sima din Zalãu. Membru fondator ºi dirijor al formaþiei vocal-instrumentale populare Þitere a Cãminului Cultural din Doba (din anul 1976), fondatorul ºi dirijorul corului de fete Wesselényi Leánykar al Liceului Pedagogic Gheorghe ªincai din Zalãu (pânã în 1998), din 2006 dirijor-fondator al Ansamblului de þiterã Szederinda din ªimleu Silvaniei. Fondatorul corului mixt Szegedi Kis István ºi al corului tinerilor reformaþi din Zalãu (1990). Iniþiatorul ºi, din 1990, organizatorul concursului de interpretare a cântecului popular maghiar sãlãjean Szilágysági gyerek

118

vagyok (Io-s fecior de sãlãjean). Organizatorul Festivalului Minoritãþilor din Zalãu, din 1990 redactorul caietelor anuale pentru festival Fesztivál Füzetek (19912000). Premii: Distincþia Seprõdi János (Cluj-Napoca, 2004), Distincþia EMKE (Societatea Maghiarã de Culturã din Transilvania), (2008), Distincþia Szilágysági magyarok (Fundaþia Báthory, 2008). Premii obþinute ºi participãri la festivaluri corale: Festivalul Coral de pe Valea Nirajului (19931995), Sãvãdisla (1991-1995), Festivalul Minoritãþilor din Zalãu (1990-1996), 2 premii speciale la Festivalul Internaþional Alba Regia IV din Székesfehérvár (Ungaria, 1996). Membru fondator ºi preºedintele Asociaþiei Culturale Szilágy Társaság, membru fondator ºi membru în curatoriul Asociaþiei Culturale Mûvelõdés din Cluj, membru în curatoriul ºi vicepreºedintele Asociaþiei Române Silvania, al Fundaþiei Kincs Gyula, membru al Asociaþiei Ziariºtilor Maghiari din România, al Societãþii Maghiare de Muzicã din România (Romániai Magyar Zenetársaság), al Asociaþiei Coriºtilor Maghiari din România (Romániai Magyar Dalosszövetség), al Asociaþiei Pro Szilágyság, al Asociaþiei Tövishát. Colaboreazã la ziare ºi reviste: Mûvelõdés, Szilágyság, Szabadság, Romániai Magyar Szó, Harangszó, Keresztyén Élet, Limes, Silvania, redactorfondator al revistei de culturã creºtinã pentru copii Dalbimbó. Opera: Gitáriskola vol. I-III (Metodã de chitarã, Cluj-Napoca, Erdélyi Tankönyvtanács, vol. I, 1997 ºi 2000; vol. II-III, 2004), Szilágysági gyerek vagyok. 101 magyar népdal. XI. Zilahi Nemzetiségi Fesztivál (Io-s fecior de sãlãjean. 101 cântece populare maghiare. A XI-a ediþie a Festivalului Minoritãþilor din Zalãu), (Zalãu, 2000, ed. a 2-a 2005); Mint a rozmaring a jó földbe: 270 magyar népdal (270 cântece populare maghiare), (Cluj-Napoca, Ed. Erdélyi Tankönyvtanács, 2004, 2005), Dalbimbó — Serkenj fel (171 ének konfirmálóknak, Zalãu, 2009). Volume colective: Encyclopaedia Hungarica IV (Calgari, 1998); Szilágysági Magyarok (Bucureºti, Ed. Kriterion, 1999), 800 éves Szilágyperecsen (Pericei — 800 de ani), (Zalãu, 2005). Volum îngrijit: Paladi János.

Vén Zilahra száll a lelkem: 67 szilágysági nóta, culegere de romanþe de autori maghiari sãlãjeni (Bucureºti, Ed. Kriterion, 1998).

GÁSPÁR FERENC — medic, prozator. N. 1862, ªimleu Silvaniei — m. 12 iulie 1923, Budapesta. Viaþa ºi activitatea: a urmat cursurile ªcolii Superioare Unitariene din Cluj, a absolvit Facultatea de Medicinã din Viena. A fost medic în marina militarã (1886-1892), apoi a lucrat ca medic pe vapoare comerciale, cãlãtorind pe Marea Mediteranã, þãrmurile Africii de Est, ºi ale Asiei. Mai târziu s-a stabilit la Budapesta, din 1907 fiind funcþionar la Ministerul de Comerþ, apoi delegatul guvernului la Spitalul Comercial Ferenc József. A fost decorat cu distincþia Szilágysági Magyarok (post-mortem, 2004). A publicat în presã reportaje, studii geografice ºi etnografice. A colaborat la ziarele: Pesti Hírlap, Budapesti Hírlap, Egyenlõség, M. Szalon. Opera: Negyvenezer mérföld vitorlával és gõzzel (Patruzeci de mii de mile cu corabia ºi cu vaporul), (Szeged, 1892), Hét év a tengeren (ªapte ani pe mare), (Budapesta, 1903), A Föld körül (În jurul Pãmântului), (vol. I-VI, Budapesta, 1906-1908), A fehér ember útja (Columbusztól Pearyg), (Drumul omului alb: de la Columb la Peary), (vol. I-II, Budapesta, 1912), Tengereken-szigeteken (Pe mãri — pe insule), (1913). GAVRILÃ, GHEORGHE — istoric literar. N. 2 septembrie 1951, Jibou. Viaþa ºi activitatea: este absolvent al Facultãþii de Istorie-Filosofie a Universitãþii Babeº-Bolyai din Cluj-Napoca (1970-1974).

119

A fost profesor la ºcolile din Brebi-Creaca (1974-1976), Dragu (1976-1979), Bãlan (1979-1981), Algeºti (1981-1982), Apold (1982-1985), Boiu (1985-1986), Daneþ (1990-1993). În perioada 1986-1990 a fost directorul Clubului C.F.R. Sighiºoara. Din anul 1995 este profesor la Liceul Mircea Eliade din Sighiºoara. Colaborãri: Glasul Cetãþii, Jurnalul de Sighiºoara, Glasul Mureºului. Opera: Astra sighiºoreanã (1871-1950) ºi Horia Teculescu (1897-1942), (Sighiºoara 1990). GAVRIª, EMIL — solist de muzicã popularã. N. 1916, Chelinþa (azi judeþul Maramureº). Viaþa ºi activitatea: este absolvent al Facultãþii de Drept din Cluj. Din anul 1935 a fost profesor la Zalãu, secretar de redacþie la Gazeta Sãlajului. A participat la rãzboiul antihitlerist. A debutat la 28 iulie 1945 la radio cu piesele Pe Mureº ºi pe Târnave ºi Pe dinsus de Ciumãrna. A avut o susþinutã colaborare cu orchestra radio-difuziunii din Bucureºti, a lucrat succesiv la Teatrul de revistã Constantin Tãnase, Filarmonica de Stat George Enescu, Ansamblul Rapsodia românã.

debutat la 15 ianuarie 2003 la un cenaclu literar din satul natal. Colaborãri: Flacãra, Atelier literar etc. Opera: Poezii creºtine, vol. I (Zalãu, Ed. Silvania, 2003).

GÃVRILUÞ, IOAN TEODOR — poet. N. 21 noiembrie 1954, Marca. Viaþa ºi activitatea: este absolvent al Liceului de Culturã Generalã ªimleu Silvaniei ºi al unui curs postliceal de rectificatori-prelucrãtori prin aºchiere maºini-unelte la Oradea. În anul 1975 a absolvit un curs de specializare la F.M.I. Berceni — Ploieºti, unde a lucrat pânã în 1980. În perioada 1980-1998 a lucrat la Rafinãria Crivana Suplacul de Barcãu. A

GÂRDAN, GABRIEL-VIOREL — preot. N. 16 septembrie 1977, Agrij. Viaþa ºi activitatea: absolvent al Facultãþii de Teologie Ortodoxã Cluj-Napoca, secþia teologie pastoralã (2001), masterat la aceeaºi facultate (2001-2003), curs postuniversitar de Consiliere Pastoralã organizat de Facultatea de Psihologie ºi ªtiinþele Educaþiei Cluj-Napoca în colaborare cu Institutul Albert Ellis (New York). A obþinut doctoratul în teologie cu teza: Episcopia Ortodoxã Românã din SUA — parte a Ortodoxiei americane (2006). În perioada 2001-2009 a fost preot paroh la Parohia Ortodoxã Poarta Sãlajului. Din 2008 este lector la Facultatea de Teologie Ortodoxã din cadrul Universitãþii Babeº-Bolyai din Cluj-Napoca, iar din 2010 este preot la Catedrala Episcopalã Înãlþarea Domnului din Zalãu, ocupând ºi funcþia de consilier cultural la Episcopia Sãlajului. Este cercetãtor ºi manager la Institutul de Istorie Eclesiasticã a universitãþii clujene (2006), cercetãtor asociat în cadrul Institutului Român de Studii Inter-Ortodoxe, InterConfesionale, Inter-Religioase Cluj-Napoca, Bucureºti ºi Chiºinãu (2006). Este membru al echipei de cercetare a grantului Biblie ºi multiculturalitate (2004-2006) al Centrului de Studii Ecumenice ºi Inter-religioase din cadrul Universitãþii Babeº-Bolyai ClujNapoca, membru al echipei de cercetare a grantului ªaguna ºi contemporanii sãi (2004-2006), membru al North American Patristic Society, Asociaþia pentru Dialog

120

între Religie ºi ªtiinþã (2006), este membru al echipei de cercetare a proiectului IDEI 529 (2007), al echipei de cercetare CEEX 1528 (2006-2008), director de proiect PN II, IDEI 2422 (2009). A efectuat stagii de documentare la Episcopia Ortodoxã Românã din America, Jackson, Mi., SUA (2003), Centrul de Studii ºi Documentare Romanian-American Heritage Center Valerian C. Trifa, Jackson, Mi. SUA (2003 ºi 2007), Arhiva Episcopiei Ortodoxe Române din America, Jackson, Mi, SUA (2007). Premii: premiul Fundaþiei Reghina & Engelbert Stukenborg (2003), iconom (2004), Gramatã arhiepiscopeascã (2007) a fost distins cu rangul de iconom stavrofor (2008). Colaborãri: Lumina, Lumina de duminicã, membru în comitetul de redacþie al Analelor ªtiinþifice. Anuarul Facultãþii de Teologie Ortodoxã Cluj-Napoca, editor al Anuarului Episcopiei Sãlajului Credinþã ºi viaþã în Hristos, colaboreazã la posturile de radio Renaºterea, Trinitas. Opera: Episcopia Ortodoxã Românã din America — parte a ortodoxiei americane (Cluj-Napoca, Ed. Presa Universitarã Clujeanã, 2007); coautor: Andrei ªaguna. Corespondenþa, I,1 (Cluj-Napoca, Ed. Presa Universitarã Clujeanã, 2005), Andrei ªaguna, Corespondenþa I,2 (Cluj-Napoca, Ed. Presa Universitarã Clujeanã, 2007), Andrei ªaguna, Corespondenþa, II (ClujNapoca, Ed. Presa Universitarã Clujeanã, 2008), Chipuri ºi scene din istoria creºtinismului american (Cluj-Napoca, Presa Universitarã Clujeanã, 2008), Andrei ªaguna, Corespondenþa III (Cluj-Napoca, Ed. Presa Universitarã Clujeanã, 2009), Instituþia Bisericii Ortodoxe Române din Transilvania (1850-1918), (Cluj-Napoca, Ed. Presa Universitarã Clujeanã, 2009), Instituþii eclesiastice. Compendiu de legislaþie bisericeascã (secolul al XIX-lea), (Cluj-Napoca, Ed. Presa Universitarã Clujeanã, 2009); volum îngrijit: Miguel de Salis Amaral. Douã viziuni ortodoxe cu privire la Bisericã: Bulgakov ºi Florovsky (Cluj-Napoca, Ed. Presa Universitarã Clujeanã, 2010).

GERGELY MIHAI — funcþionar public. N. 12 iunie 1939, Þicãu, comuna Ulmeni (azi judeþul Maramureº). Viaþa ºi activitatea: absolvent al Liceului Ady Endre din Zalãu (1956) ºi al ªcolii inter-regionale din Cluj de specializare a cadrelor pentru comitetele executive ale sfaturilor populare (1961). A fost secretarul comunei Bogdand (judeþul Satu Mare), (1962-1969), ºeful Serviciului de Stare Civilã al Judeþului Sãlaj (1969-2001, anul pensionãrii), activând în continuare, ca referent de specialitate pânã în februarie 2010. Colaboreazã la ziarele: Nãzuinþa, Magazin Sãlãjean, Jurnalul Sãlajului, Graiul Sãlajului. A scris articole cu privire la interpretarea legislaþiei ºi respectarea acesteia în domeniul stãrii civile. Opera: Starea civilã în judeþul Sãlaj 1895-2002 (Zalãu, Ed. Silvania, 2002).

GHENCEANU, VASILE RADU — poet, publicist. N. 17 mai 1939, Doh — m. 30 octombrie 2006, Baia Mare. Viaþa ºi activitatea: este absolvent al Facultãþii de Filologie a Universitãþii BabeºBolyai din Cluj. A fost învãþãtor la Nuºfalãu, profesor în satul Doh ºi la mai multe licee din Baia Mare, metodist la Casa de creaþie,

121

inspector la Comitetul de Culturã, director la Teatrul Dramatic, redactor la ziarul Pentru socialism ºi Graiul Maramureºului, cadru didactic asociat la Institutul de Învãþãmânt Superior din Baia Mare, lector la Catedra de Jurnalisticã a Universitãþii Vasile Goldiº, filiala Baia Mare, decan de an. Debuteazã în aprilie 1966 în revista Familia. Colaboreazã cu versuri la: Astra, Luceafãrul, Tribuna, Familia, Ateneu, Contemporanul, Flacãra, Criºana, Cronica sãtmãreanã, Maramureº, Nord. Între anii 1968-1981 a fost preºedintele cenaclului literar Nord din Baia Mare. Membru în comitetul filialei Societãþii de ºtiinþe filologice din Maramureº, membru al Fondului literar, consilier cultural al Editurii Gutinul din Baia Mare. A fost redactor de carte la peste 140 de autori. Premii: la manifestarea Cãrþile anului 1997, Baia Mare (1998) a primit premiul la secþiunea poezie pentru volumul Însemnaþi de uitare, în anul 1999, la aceeaºi manifestare, a fost premiat volumul de publicisticã Grãdinile din fereastrã. Opera: Cântece pentru inima tânãrã (Bucureºti, Ed. Tineretului, 1967), Cartea literelor mari (Bucureºti, Ed. Ion Creangã, 1970), Ora localã (Cluj-Napoca, Ed. Dacia, 1978), Paralele ºi memorie (Baia Mare, Ed. Gutinul, 1992), Vindecarea de melancolie (Baia Mare, Ed. Gutinul, 1996), Însemnaþi de uitare (Baia Mare, Ed. Omega, 1997), Grãdinile din fereastrã sau Cãlãtoria ca stare de spirit (Baia Mare, Ed. Proema, 1998), Convorbiri cu Ion Sãcãleanu sau O viaþã pentru muzicã (Baia Mare, Ed. Proema, 1999), Jurnal de scriitor sau Desacralizarea continuã: contribuþii la o istorie culturalã (Baia Mare, Ed. Proema, 2007). Volume colective: Pagini Maramureºene (Baia Mare, 1967), Pagini Maramureºene (Baia Mare, 1968), Azururi (Baia Mare, 1971), Nord statornic (Baia Mare, 1973), Trepte de luminã (Baia Mare, 1974), Nord 75. Pagini Maramureºene (Baia Mare, 1975), Veghe în septembrie. Pagini Maramureºene (Baia Mare, 1977), Calendarul Maramureºului (Baia Mare, 1980), Popas în hiperboreea (Baia Mare, 1980), Caietele Mãiastra. Pagini Maramureºene (Baia Mare, 1982), Dor de luminã (Baia Mare, 1997). A scris scenarii

literare pentru amatori, scenarii pentru spectacole, versuri pentru cântece, eseuri, a îngrijit culegerile de poezii Anotimpul întrebãrilor ºi Cântece de þarã, a ajutat la editarea ºi redactarea unor reviste studenþeºti ºi ºcolare ºi a lansat tinere talente.

GHERGARIU, LEONTIN — profesor emerit, publicist, istoric, lingvist, etnograf, folclorist. N. 13 ianuarie 1897, Nãdlac, judeþul Arad — m. 11 iunie 1980, Cluj-Napoca. Viaþa ºi activitatea: este absolvent al Seminarului Teologic din Blaj (1918) ºi al Facultãþii de Litere din Cluj, secþia filologieistorie (1923). Este numit profesor la Liceul Vasile Lucaciu din Carei, iar din anul ºcolar 1924-1925 este numit director al Liceului de Bãieþi din Zalãu, funcþie pe care o va ocupa pânã în august 1940. În urma Dictatului de la Viena, datoritã bogatei activitãþi pe tãrâm naþional, este nevoit sã se refugieze la Arad, unde, pânã în 1945, va funcþiona la Liceul Moise Nicoarã. În perioada 1946-1948 este inspector secundar, apoi inspector general ºef la Inspectoratul ªcolar Regional Cluj. La 28 iunie 1965 i s-a conferit titlul de profesor emerit, pentru activitatea îndelungatã ºi pentru contribuþia adusã la dezvoltarea învãþãmântului de culturã generalã. La 31 ianuarie 1925 va scoate la Zalãu cea de-a doua gazetã sãptãmânalã, educativã ºi informativã în limba românã, Meseºul, care începând din martie 1926 va deveni gazeta culturalã a Despãrþãmântului Central al ASTREI sãlãjene. Gazeta îºi suspendã activitatea în 1931, reapãrând dupã cinci ani, inclusiv pânã în 1938, sub denumirea de Gazeta Sãlajului. În 1926 este numit membru în comitetul redacþional, iar din noiembrie 1927 pânã în ianuarie 1930 este redactor al revistei de pedagogie ªcoala

122

Noastrã din Zalãu, unde publicã articole, note, recenzii, folclor etc. În colaborare cu Graþian C. Mãrcuº, va scoate în 25 august 1940 primul ºi ultimul numãr al revistei Þara Silvaniei. Este membru fondator ºi vicepreºedinte în comitetul Uniunii ziariºtilor români din Transilvania (19391940), cu sediul la Cluj. În perioada 19251940 a susþinut o bogatã activitate culturalã desfãºuratã sub egida Despãrþãmântului Sãlaj al ASTREI, fiind în perioada 19321940 preºedintele acesteia. În aceastã calitate a înfiinþat ºi a condus ºcoala þãrãneascã de la ªimleu Silvaniei, iar pentru tineretul de la sate a înfiinþat câteva unitãþi ca: ªoimii Carpaþilor, organizaþie de educaþie fizicã ºi sport a prof. univ. dr. Iuliu Haþieganu. A înfiinþat la Zalãu o casã de culturã cu bibliotecã ºi salã de lecturã, un cor ºi o orchestrã, organizând cicluri de conferinþe la care participau conferenþiari din Zalãu ºi din Cluj. Tot în aceastã perioadã se ocupã de înfiinþarea unui muzeu de istorie ºi etnografie ºi contribuie la înzestrarea lui cu exponate din colecþia Szikszay ºi cu diferite piese arheologice descoperite la Castrul roman de la Porolissum, cu ocazia sãpãturilor arheologice desfãºurate în anii 1939-1940. Aceastã activitate a fost întreruptã în 1940. Între 1931-1932 a condus destinele oraºului Zalãu, în calitate de preºedinte al Comisiei Interimare. Leontin Gherghariu a desfãºurat o amplã ºi rodnicã activitate în domeniul etnografiei din Sãlaj ºi din alte zone ale þãrii. A fost membru în colectivul etnografic al Secþiei de etnografie ºi folclor al Filialei Cluj a Academiei, participând la cercetãrile de etnografie din zona lacului Cinciº-Hunedoara, în Maramureº, Drãguþ, Nãsãud, Þara Bârsei. A fost membru în Consiliul ºtiinþific al Muzeului Etnografic al Transilvaniei ºi membru în comisia de achiziþii. A publicat numeroase articole de lingvisticã, etnografie ºi folclor în reviste de specialitate. A colaborat: înainte de 1945 la Unirea ºi Unirea poporului din Blaj, Neamul nostru din Carei, Societatea de mâine din Cluj, Universul din Bucureºti, iar dupã 1945 la Fãclia, Steaua, Satu-Mare, Cronica sãtmãreanã, Nãzuinþa etc.

Opera: O schiþã monograficã a oraºului Zalãu (1926), Arta popularã din Valea Jiului (1963, în colaborare), Þara Bârsei (1974), Bistriþa-Nãsãud. Cea mai valoroasã lucrare rãmasã în manuscris este Biserici monumentale din Sãlaj. O primã tentativã de publicare a acestei lucrãri a fost în 1942, însã aceasta a eºuat. A colaborat la elaborarea Dicþionarului limbii române literare contemporane (1955), Dicþionarul român-maghiar, Dicþionarul limbii române (vol. VII, 1963). GHEÞIE, CORIOLAN — jurist, filosof. N. 1 august 1916, Halmãºd — m. mai 1990. Viaþa ºi activitatea: a urmat cursurile liceului românesc din Beiuº, apoi dreptul ºi filosofia la Universitatea din Bucureºti. A colaborat la Flori de crângu, revistã orãdeanã la care a debutat în 1933, Familia, Decalog. Opera: Raþiuni ale inimii (Bucureºti, 1976), au rãmas în manuscris eseuri, jurnale. GHEÞIE, ION — filolog, lingvist. N. 21 noiembrie 1930 la ªimleu Silvaniei. Viaþa ºi activitatea: licenþiat al Facultãþii de Filologie din Cluj (1954), cercetãtor ºtiinþific (1955-1963), ºeful sectorului de limbã literarã ºi filologie la Institutul de Lingvisticã din Bucureºti (1967), doctor în filologie din 1967. Premii: Premiul Timotei Cipariu al Academiei (1966 ºi 1968). Opera: Dicþionar maghiar-român pentru ºcoalã ºi privaþi (Budapesta, Ed. Franklin, 1896, 1906), Opera lingvisticã a lui I. Budai-Deleanu (1966), Studii de limbã literarã ºi filologie, 3 vol. (Bucureºti 19691974), Începuturile scrisului în limba românã (1974), Introducere în filologia româneascã (1974), Graiurile dacoromâne în secolul al XVI-lea (1974), Bazele dialectale a românei literare (Bucureºti, Ed. Academiei R.S.R., 1975), Istoria limbii române literare (Bucureºti, Ed. ªtiinþificã ºi Enciclopedicã, 1978), Introducere în studiul limbii române literare (Bucureºti, Ed. ªtiinþificã ºi Enciclopedicã, 1982), Drumul (Bucureºti, Ed. Cartea Româneascã, 1983), Originile scrisului în limba românã (Bucureºti, Ed. ªtiinþificã ºi Enciclopedicã, 1985), Alfa ºi

123

Omega! (Bucureºti, Ed. Cartea Româneascã, 1986), Pomul vieþii (Cluj-Napoca, Ed. Dacia, 1987), Skepsis (Timiºoara, Ed. de Vest, 1991), S.O.S. (Cluj-Napoca, Imprimeria Ardealului, 1991), O lume pentru fiecare (1992), Agonia (1997), Încotro? (Iaºi, Institutul European pentru Cooperare Cultural — ªtiinþificã, 1999), De când se scrie româneºte? (Bucureºti, Ed. Universul Enciclopedic, 2001). GÎLGÃU, VASILE — economist. N. 8 februarie 1948, Guruslãu, comuna Hereclean — m. 7 mai 2005, Bucureºti. Viaþa ºi activitatea: a absolvit Academia de Studii Economice, Facultatea de Comerþ, secþia Comerþ Exterior (1970). A obþinut doctoratul în ºtiinþe economice cu teza Relaþii economice internaþionale (1981). A fost bursier Ford Amos Tuck School of Business Administration, Dartmouth College — S.U.A. (1974-1975), specialitatea Management-marketing internaþional. În perioada octombrie 1970-septembrie 1975 a fost asistent la Catedra de Relaþii Economice Internaþionale din cadrul Academiei de Studii Economice Bucureºti, apoi pânã în octombrie 1981 a fost lector la aceeaºi catedrã din cadrul aceleiaºi facultãþi; din noiembrie 1981 pânã în decembrie 1986 — expert economic la Departamentul pentru Afaceri Economice ºi Sociale, Secretariatul O.N.U., New York; februarie 1987decembrie 1991 — secretar I ºi ulterior consilier în cadrul Direcþiei de Relaþii Externe ºi Organizaþii Internaþionale; ianuarie 1992-decembrie 1993 — consilier la Direcþia pentru Comunitatea Europeanã ºi alte organizaþii economice europene; ianuarie 1993-noiembrie 1994 — director la Direcþia Organizaþii Economice ºi Financiare Internaþionale; noiembrie 1994noiembrie 1998 — ministru consilier, prim colaborator al ºefului Misiunii pe lângã Uniunea Europeanã, Bruxelles; ianuarie 1999-martie 1999 — consilier în cadrul Uniunii Europene; martie 1999-11 iunie 1999 — consilier cabinet la Departamentul pentru Relaþii Multilaterale, iar în perioada 2002-2005 a fost Ambasadorul României în Regatul Norvegiei. A fost profesor asociat la catedra de Relaþii Economice Internaþionale,

GHIURCO, IOAN — preot. N. 20 iunie 1942, Domnin. Viaþa ºi activitatea: este absolvent al Facultãþii de Teologie Ortodoxã Bucureºti (1965-1969). În perioada 1964-1971 a fost preot în Parohia Bogdana, apoi în Parohia Criºeni (1971-1975). Din 1975 pânã în prezent este preot la Parohia din Zalãu. A fost secretarul Oficiului Protopopesc Zalãu (1970-1975). Din anul 1977 este reprezentantul Episcopiei Ortodoxe Române Oradea pe lângã Oficiul Patrimoniului Cultural Naþional al Judeþului Sãlaj. În aceastã calitate, are în pãstrare 3800 de obiecte de patrimoniu adunate din judeþ. Cea mai mare realizare este construcþia Complexului Cultural-Spiritual Sfânta Vinere din Zalãu ºi a participat activ la ridicarea Zalãului ºi Sãlajului la rang de Episcopat. Colaborãri: Acta Musei Porolissensis, Silvania. Opera: Carte de învãþãturi bisericeºti: pricesne ºi învãþãturi ale credinþei strãbune (Oradea, Ed. Lumina, 1994), Calendarul Creºtin Ortodox cu învãþãturi creºtine, apare anual începând cu 1999. Coautor: Din istoria creºtinismului la români (Oradea, Ed. Episcopiei, 1988), Bisericile de lemn din Sãlaj (Zalãu, Ed. Silvania, 2008), (coordonator de proiect).

124

ASE ºi la ªcoala Naþionalã de Studii Politice ºi Administrative, membru al Comisiei pregãtitoare a Comitetului Interministerial de Garanþii ºi Credite pentru activitatea de export-import, membru al Asociaþiei de Drept Internaþional ºi Relaþii Internaþionale. Opera: volum colectiv: Relaþii economice internaþionale ºi Managementul activitãþii de comerþ exterior. GOANÞÃ, ªTEFAN (pseudonime: ªteg, Gheorghe Gheorghe, ªtefan Izvoran, Ioan Paºca, Ion V. ªtiutu etc.) — profesor, scriitor. N. 11 martie 1933, Nuntaºi -Histria, judeþul Constanþa — m. 19 octombrie 2010, Liebling, jud. Arad. Viaþa ºi activitatea: absolvent al Institutului Pedagogic de 3 ani din Cluj. În perioada 1960-1963 a fost profesor suplinitor la ªcoala Elementarã de 7 ani din Gâlgãul Almaºului, a fost metodist-instructor la Casa Raionalã de Culturã Zalãu (1963-1964), iar din 1964 pânã în 1968 a fost profesor ºi director la ªcoala Gimnazialã din Cizer. În anul 1968 a fost numit director al Casei Creaþiei Populare Zalãu. În 1973 devine primul director al Casei de Culturã a Sindicatelor Zalãu, de unde îºi dã demisia în 1976, revenind la Centrul Judeþean de Valorificare a Creaþiei Populare ca metodist pânã în 1990, fiind o perioadã numit director cu delegaþie. Din 1990 pânã la pensionare a lucrat la redacþia Graiul Sãlajului. A frecventat cenaclurile literare studenþeºti ºi cenaclurile I.S. Bãdescu ºi Silvania din Zalãu. A debutat în revista Universitatea cu schiþa 25 de bani ºi aproape simultan în revista Luceafãrul cu schiþa Cine eºti tu, mã! Din 28 februarie 2001 a fost membru al Uniunii Scriitorilor. Premii: premiul al IIIlea la Concursul de poezie Nicolae Bãlcescu, ediþia a VI-a, Râmnicu-Vâlcea, 1979 (pseudonim Ioan Paºca), premiul ziarului Milcovul la concursul de creaþie al celei de-a XV-a ediþii a Salonului literar Dragosloveni, premiul al III-lea pentru teatru la concursul de creaþie literarã Mihail Sadoveanu, Piatra Neamþ, 1981, premiul Centrului Judeþean al Creaþiei Populare Teleorman la ediþia I a concursului de prozã scurtã Marin Preda, Siliºtea Nouã, 28-29 mai 1982, premiul al II-lea pentru teatru la

GOANÞÃ, IRINA — profesoarã. N. 15 iunie 1947, Gâlgãu. Viaþa ºi activitatea: absolventã a Facultãþii de Filologie din cadrul Universitãþii BabeºBolyai Cluj-Napoca (1965-1970). A fost profesoarã la Curtuiuºul Dejului, judeþul Cluj, apoi director la Casa Pionierilor Zalãu. În vara anului 1977 a realizat cercetãri etnofolclorice în zona Meseº-Barcãu. Cenacluri: a participat la cenaclul Ioniþã Scipione Bãdescu. În perioada 1986-1989 a fost instructor metodist la Comitetul Judeþean de Culturã — Sãlaj. A fost profesoarã de limba ºi literatura românã la ªcolile Iuliu Maniu ºi Mihai Eminescu din Zalãu, iar din 1996 la Liceul Pedagogic Gheorghe ªincai, unde a ocupat funcþia de consilier pentru proiecte ºi programe. Este membru fondator al Asociaþiei culturale Pro Liebling. În anul 2011 a pus bazele Fundaþiei Ateneul Cultural ªtefan Goanþã ºi Biblioteca ªtefan Goanþã. Colaborãri: Graiul Sãlajului, Caiete Silvane, Silvania, Adevãrul literar ºi artistic. Coordoneazã apariþia publicaþiei Bunã dimineaþa. Opera: coautor: Mioriþa. Domnul de rouã (Cluj-Napoca, Casa Cãrþii de ªtiinþã, 2010). Este în curs de apariþie volumul Am fost publicat...

125

concursul de creaþie literarã Tudor Arghezi, ediþia a III-a, Tg. Jiu, 21 mai 1983, premiul revistei Cronica la concursul de creaþie literarã Vasile Alecsandri, ediþia a VII-a, Iaºi, 25 iulie 1983, premiul revistei Albina pentru prozã la concursul de creaþie Mihail Sadoveanu, Piatra Neamþ, noiembrie 1983, premiul Comitetului de Culturã Cluj pentru teatru la concursul Octavian Goga, ediþia I, premiul Centrului Judeþean de Creaþie Popularã Iaºi la concursul Vasile Alecsandri ediþia a X-a, 15 iunie 1986, premiul I pentru creaþie dramaticã la concursul naþional Cântarea României, august 1983, (pseudonim Irina Paºca), premiul special al juriului ºi premiul revistei Cântarea României pentru teatru la concursul Tudor Arghezi, Tg. Jiu, 1988, premiul Editurii Dacia din Cluj-Napoca pentru prozã scurtã la concursul Octavian Goga, Ciucea, mai 1988, premiul I pentru prozã la concursul Afirmarea, Satu-Mare, 15 mai 1988, premiul I pentru prozã scurtã la concursul de satirã socialã Tudor Muºatescu, ediþia a V-a, Câmpulung-Muscel, 3-5 iunie, 1988, menþiune la concursul de prozã scurtã Pavel Dan, ediþia I 22-24 septembrie, 1995, ClujNapoca, premiul de literaturã pentru copii oferit de Filiala Cluj a Uniunii Scriitorilor din România (2009), Diplomã de Cetãþean de onoare al comunei Bãlan (2008). Colaborãri: Universitatea, Luceafãrul, Vatra româneascã, Cronica, Steaua, Tribuna, Graiul Sãlajului, Sãlajul Orizont, Cântarea României, Bunãdimineaþa, Caiete Silvane, Vatra veche. Opera: Altarul de nisip (Craiova, Ed. Universalis, 1993), Patul de zãpadã (Craiova, Ed. Universalis, 1995), Vinul de piatrã (Cluj-Napoca R.T.F., 1997), Zodia Þârului (Bucureºti, Ed. Didacticã ºi Pedagogicã, 1999), Popescu E. Napoleon — 3 vol. (Cluj-Napoca, Casa Cãrþii de ªtiinþã, 1999-2001), Teatru (Cluj-Napoca, Casa Cãrþii de ªtiinþã, 2002), Moartea e facultativã (Piteºti, Ed. Paralela 45, 2003), Vinul de piatrã — 3 romane (Cluj-Napoca, Ed. Casa Cãrþii de ªtiinþã, 2008). Coautor la culegerile de folclor din Sãlaj: De dor ºi de omenie (Zalãu, 1971), Du-te dor ºi vino dor (Zalãu, 1972), Cartea mea fermecatã (Cluj-Napoca, 2009), Mioriþa. Domnul de Rouã (Cluj-Napoca, Ed. Casa Cãrþii de ªtiinþã, 2010); prezent în volumele: Arpegii

(Zalãu, 1970), Pãmânt strãbun românesc (Zalãu, 1977), Odã patriei (RâmnicuVâlcea, 1983), Varzã a la Cluj (ClujNapoca, Ed. Casa Cãrþii de ªtiinþã, 2010). A publicat teatru: Ca bradul în vioarã, piesã de teatru în patru tablouri, (titlul autorului La persoana I singular), în revista Cântarea României, nr. 9, 1988, Ioana, piesã într-un act (titlul autorului Repetiþie generalã cu public), în revista Cântarea României, nr. 2, 1984, Ultimul schimb al ºtafetei, episod dramatic într-un act (titlul iniþial Zorilor, surorilor), în revista Cântarea României, 1989.

GORON, DORU E. — arhivar, istoric. N. 22 august 1955, Jibou — m. 25 decembrie 2005, Zalãu. Viaþa ºi activitatea: absolvent al Liceului Real Uman Jibou (1974). Din anul 1977 ºi-a desfãºurat activitatea în cadrul Direcþiei Judeþene Sãlaj a Arhivelor Naþionale. A avut preocupãri constante în domeniul cercetãrii ºi publicãrii documentelor de arhivã privind istoria modernã ºi contemporanã a Sãlajului. În perioada 1978-1990 a fost secretarul cenaclului literar judeþean Silvania. Colaborãri: a fost secretar de redacþie, redactor ºi colaborator al revistelor de culturã ºi istorie: Acta Musei Porolissensis, Limes, ªcoala Noastrã, Alma Mater Porolissensis, Silvania, Gazeta de Duminicã, Nãzuinþa, Graiul Sãlajului, Sãlajul Orizont, Opinia noastrã, Magazin Sãlãjean, Unirea (Alba Iulia), Tribuna, Scutul patriei (Cluj-Napoca), Tribuna (Sibiu) ºi redactor -ºef al publicaþiilor Curierul rutier, Curierul poliþiei sãlãjene, Poliþia sãlãjeanã, Jurnalul poliþist (Zalãu). Opera: coautor: Sãlaj. Monografie (Bucureºti, Ed. Sport — Turism, 1980); Tiparul Sãlãjean. File de istorie (Zalãu,

126

1980); Filiala Arhivelor Statului — Judeþul Sãlaj (Bucureºti, 1982); Victor Deleu. 1876-1939 (Zalãu, 1999); 19181919. Contribuþii sãlãjene la Marea Unire (Zalãu, Ed. Limes, 2000); Camera de Comerþ ºi Industrie a judeþului Sãlaj. Schiþã monograficã (1936-1999-2000), (Zalãu, 2000), Prefecþii judeþului Sãlaj (Zalãu, Ed. Caiete Silvane, 2007). GORON, IOAN — profesor, redactor. N. 25 noiembrie 1892, Gâlgãu — m. 10 ianuarie 1943. Viaþa ºi activitatea: a urmat ºcoala elementarã în satul natal, iar cursurile liceale la Liceul de Stat Maghiar din Dej. În toamna anului 1911 se înscrie la Institutul Andreian din Sibiu. Din anul 1919 pânã în 1928 a funcþionat ca preot ºi învãþãtor în satul Gâlgãu. La 1 octombrie 1928 a fost chemat la Academia Teologicã din Cluj, unde a îndeplinit mai multe funcþii ecleziastice, mai importantã fiind cea de consilier referent la secþia culturã a Episcopiei Clujului. Din toamna anului 1940 a fost numit profesor la aceeaºi Academie. Între timp ºi-a luat licenþa în filosofie la Universitatea din Cluj ºi a urmat ºi cursurile Facultãþii de Drept. A colaborat la: Renaºterea, Viaþa ilustratã. Opera: a scris lucrãri modeste din punctul de vedere al conþinutului, dar într-un limbaj curat românesc ºi a tradus piese de teatru din limba maghiarã, mai cu seamã din operele lui Jókai Mór ºi Petõfi Sándor.

ale Facultãþii de Filologie, cenaclul literar Afirmarea al Casei de Culturã din Satu Mare. Premii: a fost premiat la concursul Cântarea României. A colaborat la revistele Tribuna, Familia, Vatra, Flacãra, Ateneu, Pagini sãtmãrene, Flacãra vieþii, ªcoala sãtmãreanã. A fost redactor la Cronica sãtmãreanã. Opera: La rãspântia imperiilor (ClujNapoca, Ed. Dacia, 1996), Avatarurile unui boem (1998), Scrisori din Silvania (1998), Flamura (1998), Oameni ºi fapte (Satu Mare, Ed. Solstiþiu, 2000).

GOZARU, MIRCEA TRAIAN (pseudonime: M. Traian, Traian Silvanu, Iancu Silvanu) — scriitor. N. 28 iulie 1939, ªimleu Silvaniei. Viaþa ºi activitatea: absolvent al Facultãþii de Filologie a Universitãþii Babeº-Bolyai din Cluj. A fost profesor la ªimleu Silvaniei ºi inspector principal la Comitetul de Culturã Satu Mare. A frecventat cenaclurile literare

GRAD, CORNEL — profesor, cercetător. N. 30 ianuarie 1949, Domnin. Viaŝa şi activitatea: absolvent al Facultăţii de Istorie a Universităţii Bucureşti (19681973) şi a Facultăţii de Drept din cadrul Universităţii Babeş-Bolyai din Cluj-Napoca (1976-1981). A obţinut doctoratul în anul 1996 cu teza Al II-lea Arbitraj de la Viena (30 aug. 1940). Poziţia armatei române. În perioada 1970-1975 a fost profesor, apoi muzeograf la Muzeul Judeţean de Istorie şi Artă Zalău (1976-1991), consilier teritorial la Inspectoratul pentru Cultură Sălaj (dec. 1991-apr. 1993 şi mai 1997-febr. 2001), cercetător ştiinţific gr. II şi I la Muzeul Judeţean de Istorie şi Artă Zalău (apr. 1993sept. 2002), cercetător ştiinţific gr. I, şef secţie la Muzeul Judeţean Satu Mare (oct. 2002-sept. 2005). Din decembrie 2004 este conferenţiar la Universitatea de Vest Vasile Goldiş Arad, Facultatea de Ştiinţe Umaniste, Politice şi Administrative, fiind succesiv prodecan şi secretar ştiinţific al aceleiaşi facultăţi. A participat la numeroase proiecte de cercetare în cadrul Muzeului Judeţean de Istorie şi Artă Zalău şi Satu Mare şi participă la conferinţe, seminarii şi simpozioane de

127

specialitate în ţară şi străinătate. Colaborări: Acta Musei Porolissensis, Crisia, Bibliografia Istorică a României, Şcoala Noastră, Studii şi comunicări (Satu Mare), Silvania, Limes, Limes-Archeus, Satu Mare. Studii şi comunicări, Orizont (Piteşti), Revista de Administraŝie Publică şi Politici Sociale (Arad). Opera: Al II-lea Arbitraj de la Viena (Iaşi, Ed. Institutul European, 1998), Al IIlea Arbitraj de la Viena (30 aug. 1940). Poziŝia armatei române (Zalău, Ed. Limes, 2000). Coautor: Istoria României. Transilvania. Vol. II (1869-1947), (ClujNapoca, Ed. George Bariţiu, 1999), 1918/ 1919. Contribuŝii sălăjene la Marea Unire (Zalău, Ed. Limes, 2000), Memorii, jurnale şi însemnări transilvane (1938-1989), (Zalău, Ed. Limes, 2000). Editor şi coordonator: Sfârşit şi început de epocă. Korszakvég és korszakkezdet. The End and Beginning of an Era (Zalău, Ed. Lekton şi Satu Mare, Ed. Muzeului Sătmărean, 1998), În numele magiei terapeutice de Camelia Burghele (Zalău, Ed. Limes, 2000), Antropologia şi sociologia sacrului de Gh. Şişeşteanu (Zalău, Ed. Limes, 2002), Orgi istorice din judeŝul Satu Mare de Ştefan Enyedi (Satu Mare, Ed. Muzeului Sătmărean, 2004), Satu Mare. Studii şi comunicări (2000-2004), Ruscova — o comună ucraineană din Maramureş de Vasile Horvat şi Liuba Irina Horvat (Zalău, Ed. Limes-Lekton, 2005). Volume colective: Sovietizarea nord-vestului României (Satu Mare, Ed. Muzeului Sătmărean, 1996), 1917. Pe frontul de Est (Focşani, Ed. Vrantop, 1997), Concepŝie şi metodologii în studiul relaŝiilor internaŝionale (Iaşi, Ed. Antheros, 1998), Materialele Simpozionului Internaŝional Colaborarea transfrontalieră în regiunile multietnice din S-E Europei/ Transkordonne spivrobitnittvo u polietnicinih reghionah Shidnoi ta Pivdenno-Shidnoi Evropi (Cernăuţi, 1999), Elite regionale şi naŝionale: Cine formează politica? (Cernăuţi, 2002), Omagiu istoricului Valeriu Florin Dobrinescu (Focşani, Ed. Pallas, 2003), Cultura materială şi spirituală din Bazinul Tisei Superioare. Influenŝa populaŝiei germane asupra culturii celorlalte etnii din regiune (Satu Mare — Tübingen, 2003), România în contextul internaŝional la sfârşitul celui de-Al Doilea Război Mondial (Bucureşti, Ed. CTEA, 2005), Lucrările Simpozionului Ştiinţă şi dezvoltare în profil

teritorial (Cluj-Napoca, Ed. Risoprint, 2006), Arbitrajul de la Viena, între documentele de arhivă şi memoria colectivă (Cluj-Napoca, Ed. Argonaut, 2007), Relaŝiile româno-ucrainene. Istorie şi contemporaneitate (Cluj-Napoca, Ed. Presa Universitară Clujeană, Satu Mare, Ed. Muzeului Sătmărean, 2007), Societate şi politică (Arad, Vasile Goldiş University Press, 2008), Armata Română şi Patriotismul Naŝional (Bucureşti, Ed. CTEA, 2010).

GREC, AURICA — inginer. N. 16 aprilie 1962, Buciumi. Viaþa ºi activitatea: este absolventã a Facultãþii de Chimie din Iaºi (1986). A obþinut doctoratul în anul 2002, cu lucrarea Posibilitãþi de reducere a poluãrii atmosferei cu poluanþi anorganici, la Facultatea de Chimie Industrialã din cadrul Institutului Politehnic Gh. Asachi — Iaºi, fiind prima femeie din judeþ care a obþinut titlul ºtiinþific de doctor în ºtiinþe exacte. În perioada 1986-1990 a fost inginer chimist la Combinatul de Fibre, Celulozã ºi Hârtie — Dej, unde a fost investitã cu responsabilitãþi de conducere, ca ºef instalaþie la Tratarea chimicã a apei. Din anul 1990 îºi desfãºoarã activitatea în cadrul Agenþiei de Protecþie a Mediului Zalãu, unde a ocupat succesiv posturile de inspector, ºef-birou (19901997), inspector ºef (1997-2003), iar din 2003 este directorul aceleiaºi instituþii. Activitatea într-o instituþie publicã este completatã cu activitatea de cercetare. Chimia îºi gãseºte aplicabilitate practicã într-un alt domeniu modern ºi dominat de provocãri: Protecþia mediului, dedicându-se unei cercetãri aprofundate în domeniul protecþiei mediului, poluãrii aerului atmosferic cu poluanþi anorganici. Ca director al Agenþiei pentru Protecþia

128

Mediului Sãlaj, pe lângã asigurarea unui management performant recunoscut de autoritãþile locale ºi centrale, a reuºit sã implementeze un numãr considerabil de proiecte finanþate din fondurile Uniunii Europene. A fost lector-asociat la Universitatea de Vest Vasile Goldiº Arad — filiala Zalãu, iar din 2008 este conferenþiar universitar, director de studii la aceeaºi universitate. Participã la manifestãri ºtiinþifice de anvergurã internaþionalã. Premii: urmare a activitãþii de cercetare ºtiinþificã, i s-au acordat în repetate rânduri, medalii ºi distincþii. Colaborãri: activitatea de cercetare ºtiinþificã se concretizeazã prin publicarea unui numãr mare de articole în reviste naþionale ºi internaþionale de impact Thomson ISJ (Institute for Scientific Information), precum ºi în reviste recunoscute de cãtre Consiliul Naþional al Cercetãrii ªtiinþifice din Învãþãmântul Superior din România: Environment Engineering and Management Journal (Iaºi), Journal of Environmental Science and Engineering (Illinois, S.U.A.), Buletinul Gospodãririlor Comunale ºi Locative din România, Alma Mater Porolissensis, Mediul înconjurãtor, InfoMediu Europa, Buletinul Institutului Politehnic Iaºi, seria Chimie ºi inginerie chimicã, Studia universitatis Vasile Goldiº Arad etc. Opera: Management ecologic (ClujNapoca, Ed. Dacia, 2007), Contribuþii privind posibilitatea reducerii poluãrii aerului de unii compuºi organici (ClujNapoca, Ed. Dacia, 2007), Bazele merceologiei — note de curs (Cluj-Napoca, Ed. Dacia, 2008), Bazele merceologiei — Lucrãri practice de laborator (ClujNapoca, Ed. Dacia, 2008). Coautor: Oxidarea compuºilor anorganici la tratarea apelor (Zalãu, Ed. Gil, 2002), Management ecologic (Arad, Ed. Vasile Goldiº University).

GRECU, GHEORGHE A. — medic. N. 20 iulie 1929, Brebi. Viaþa ºi activitatea: este absolvent al Universitãþii de Medicinã ºi Farmacie din Cluj-Napoca (1954-1961). A fost medic la circumscripþia uzinalã nr. 1 Câmpia Turzii, iar din 1 mai 1964 îºi începe cariera didacticã la Facultatea de Medicinã ºi Farmacie Tg. Mureº. A obþinut doctoratul cu teza Unele aspecte ale stãrilor depresive (1972). A fost medic de întreprindere la Industria Sârmei Câmpia Turzii (19611964), preparator universitar (1964), asistent universitar (1967), ºef de lucrãri (1971), conferenþiar universitar IMF Târgu Mureº (1978), ºeful Clinicii de Psihiatrie Târgu Mureº (1978). Premii: Profesor de onoare al UMF Târgu Mureº (2004). Este membru în Societé Médico-Psychologique de France (1979), membru corespondent al American Psihiatric Assoc. (1990), al Asociaþiei Psihiatrilor din România, International Brain Research Organisation, membru titular în Academia Oamenilor de ªtiinþã Români. Colaborãri: a publicat peste 400 de lucrãri ºtiinþifice în publicaþii de specialitate din þarã ºi strãinãtate: Neurologie. Psihiatrie. Neurochirurgie, Revista medicalã Tg. Mureº. Opera: Alcoolul: implicaþii bio-psiho-sociale (Târgu Mureº, Imprimeria Poligraficã, 1977). Coautor: Aspecte epidemiologice, clinicostatistice ºi de prevenþie în suicid ºi parasuicid (Târgu Mureº, Casa de Editurã Mureº, 2000), cãrþi publicate sub redacþia sa: Coordonate actuale ale psihoterapiei (1977), Conºtiinþa: aspecte psihologice ºi psihopatologice (1981), Probleme actuale ale reabilitãrii bolnavului psihic (1983), Actualitãþi ºi perspective în cunoaºterea ºi asistenþa stãrilor depresive (1986),

129

Depresia: aspecte istorice, etiopatologice, clinice ºi terapeutico-profilactice (2000), Corelaþii între evenimentele de viaþã stresante ºi tulburãri depresive (2003).

GRIGORUÞ, GRIGORE — profesor. N. 23 septembrie 1951, Trip, com. Bixad, jud. Satu Mare. Viaþa ºi activitatea: este absolvent al Conservatorului de Muzicã Gh. Dima din Cluj (1970-1975). Din anul 1975 este profesor la ªcoala Popularã de Artã ºi Meserii Zalãu, iar în perioada 1987-2010 a fost directorul acestei instituþii, în prezent ºef-secþie la ªcoala Popularã de Artã ºi Meserii Zalãu din cadrul Centrului de Culturã ºi Artã al Judeþului Sãla j. În perioada 1971-1975 a colaborat cu Ansamblul Mioriþa din Cluj-Napoca. A fost membru al Ansamblului Mãrþiºorul din aceeaºi localitate cu care a efectuat turnee în Franþa, Italia, Belgia, Olanda, Elveþia (19721976), în perioada 1977-1990 a fost dirijor ºi instrumentist al ansamblului Rapsodia Sãlajului al Casei Municipale de Culturã Zalãu, efectuând turnee în Franþa (19811983, 1985,1986), Danemarca (1979), instrumentist ºi orchestrator al formaþiei Folclorica a ªcolii Populare de Artã Zalãu (1981-1994), instrumentist ºi dirijor al Ansamblului Plaiuri Sãlãjene, cu care a întreprins turnee în Franþa (1990-1993), Spania (1992), Olanda (1992-1994). Din 1995 este dirijor al Ansamblului artistic Porolissum, iar în perioada 1999-2008 a fost directorul acestui ansamblu cu care a efectuat turnee în Olanda (1995-1997), Spania (1996), Franþa (1999, 2002-2005), Canada (1997), Irak (2001, 2002), iar cu ansamblul Columna a efectuat turnee în Franþa (2000, 2001), Spania (2002, 2004, 2006, 2007), Norvegia (2009). Din 1991 este dirijorul corului Sfânta Familie al

Bisericii Greco-Catolice din Zalãu cu care a participat la numeroase turnee ºi festivaluri naþionale ºi internaþionale. Premii: Colierul de bronz, Ciorchinele de aur, Discul de aur cu Ansamblul Mãrþiºorul (Dijon-Franþa, 1972), Premii I, II, III, la fazele naþionale ale Festivalului Cântarea României, Premiul special al juriului la Festivalul Naþional al Ansamblurilor profesioniste (Baia Mare, 1995), Colierul de argint cu ansamblul Silvania din ªimleu Silvaniei (Dijon-Franþa, 1999), Colierul de aur cu ansamblul Columna (Dijon-Franþa, 2001). A participat la numeroase emisiuni radio ºi TV. Opera: Aranjamente ºi armonizãri corale religioase: Nu mai sunt cuvinte, Preamãriþi fãrã-ncetare, Nãdejdea mea, Cântaþi cu inima curatã, Cãtre Maica Precistã, O, Mãicuþã Sfântã, Maicã, pururea Fecioarã, Fecioara la munte, Ridica-voi ochii, Sfinþilor martiri, Eºti soare sfânt, Îi aduc azi mulþumire, Blândã steaua mãrii, Ceata creºtinilor, Luna Mai, Isuse, miel Dumnezeiesc, O, Isuse jertfã sfântã, Era odatã o tainicã grãdinã, Vânzarea lui Iuda, Plângerea Preacuratei, Cu crucea-n spate, Pomul vieþii, Isus cu spinii, O minune, În duminica Floriilor, Din mormântuntunecat, Christos a înviat, S-aprind luminile în sat, Fii mãrit Isuse, Asearã penserate, O, brad frumos, Moº Crãciun, În tãcerea nopþii, Sus pe cerul luminos, Trei crai, Domnul din ceruri, Liturghia Sf. Ioan Gurã de aur dupã Celestin Cherebeþiu, Patria mea; armonizãri ºi orchestraþii pentru Ansamblul Artistic Porolissum: Suitã de pe Valea Agrijului, Suitã de pe Valea Almaºului, Suitã de pe Valea Barcãului, Suitã din Mirºid; Suitã de dansuri pentru Ansamblul Porolissum ºi Columna: Dans de Agrij, Dansul socãciþelor, Dans de sub Codru, Dans de Barcãu, Dans de Fãgãraº, Dans de Câmpia Transilvaniei, de Someº, Zãrand, Banat, Moldova, Valea Chioarului, Hora staccato, Sârba-n cãruþã, Suitã de Oltenia, Suitã de Moldova, Suitã de Mãrþiºoreanã, Rapsodia I ºi a II-a dupã G. Enescu. A înregistrat douã discuri LP cu formaþiile Folclorica ºi Porolissum (1984, 1986), CD-uri ºi casete cu Ansamblul folcloric Porolissum. A armonizat ºi orchestrat melodii pentru soliºti vocali de muzicã popularã: Ileana Domuþa Mastan,

130

Aurora Moga Popovici, Rodica Pop Seling, Vasile Coca, Nicolae Furdui Iancu, Ioan Bocºa, Ionuþ Fulea etc, precum ºi pentru mulþi soliºti instrumentiºti. GRUICI, MARIA — artist plastic. N.? Moigrad. Viaþa ºi activitatea: talentata pictoriþã a reuºit sã se impunã cu personalitate în viaþa artisticã, fiind o certã valoare. Numeroase lucrãri se aflã în colecþii de stat sau particulare. Expoziþiile personale sau cele de grup au încântat publicul din þarã, ca ºi critica de specialitate. Arta Mariei Gruici debordeazã vitalitate stãpânitã, atent ºi îndelung direcþionatã în sensul mãrturisirilor discrete ºi muzicale, precum ºi o sensibilitate ºi o poezie deosebitã.

GUDEA, GHEORGHE — avocat. N. 30 mai 1904, Cãþãlul Românesc (Meseºenii de Sus) — m. 1983, Zalãu. Viaþa ºi activitatea: absolvent al Facultãþii de Drept din Cluj (1930-1934). A obþin ut doctoratul la Oradea în anul 1935. A fost avocat stagiar la Huedin, Cluj, Zalãu (19351937), avocat pledant, Colegiul de avocaþi Crasna (1938-1948), ºef al Secþiei Financiare la raionul Zalãu ºi apoi la Zalãu (1949-1955), avocat la Colegiul de Avocaþi Zalãu, preºedinte al colegiului (1955-1974), consultant juridic al OCLPP ºi CEC Zalãu (1974-1978). Opera: Încercãri literare. Din memoriile unui fost supus austro-ungar (Iaºi, 2010).

GUDEA, NICOLAE — istoric. N. 17 octombrie 1941, Deva, judeþul Hunedoara. Viaþa ºi activitatea: a urmat cursurile ºcolii primare la Crasna ºi Zalãu (1948-1955), ºi cele liceale la Liceul Simion Bãrnuþiu din Zalãu (1956-1959). Este absolvent al Facultãþii de Istorie a Universitãþii BabeºBolyai din Cluj (1968). A obþinut doctoratul în anul 1978 ºi din 1990 este doctor docent. A fost cercetãtor, cercetãtor ºtiinþific, cercetãtor principal la Institutul de Istorie ºi Arheologie al Academiei Române din ClujNapoca, profesor la Universitatea BabeºBolyai din Cluj-Napoca. Este membru corespondent al Institutului Arheologic German, fellow la Institutul Regal de Arheologie din Londra, membru al unor societãþi ºtiinþifice din þarã ºi strãinãtate. Premii: laureat al premiului naþional Vasile Pârvan pentru arheologie al Academiei Române (1990). A participat la întemeierea revistelor de profil arheologic-istoric Acta Musei Porolissensis, Banatica, Ephemeris Napocensis, fãcând parte ºi din colectivul redacþional al acestor publicaþii. Colaboreazã la revistele ºtiinþifice de profil din þarã ºi strãinãtate. Este profesor vizitator pentru cursuri în strãinãtate la universitãþi din Germania (Konstanz, Mainz, Köln), Marea Britanie (Londra, Stirling), Austria (Viena, Ganz), Danemarca (Copenhaga, Aarhus). A participat la numeroase manifestãri ºtiinþifice internaþionale, congresele Limesului, congrese privind armamentul roman, congrese privind ceramica romanã, armata romanã, arheologia creºtinã, epigrafie greacã ºi romanã. Opera: Gornea. Aºezãri din epoca romanã ºi romanã târzie (Reºiþa, 1977), Porolissum (Bucureºti, 1986), Porolissum (Marburg, 1989), Porolissum. Un complex

131

daco-roman la marginea de nord a Imperiului Roman. II. Vama romanã. Monografie arheologicã (Cluj-Napoca, 1996), Castrul roman de la Bologa — Resculum (Ghid al monumentelor arheologice din Dacia Porolissensis 1), (Zalãu, 1996), Castrul roman de la Buciumi, Zalãu (Ghid al monumentelor arheologice din Dacia Porolissensis 2), (Zalãu, 1997), Castrul roman de la Moigrad — Pomet (Ghid al monumentelor arheologice din Dacia Porolissensis, 5), (Zalãu, 1997). A publicat 285 de lucrãri ºtiinþifice apãrute sub formã de cãrþi, monografii, studii, articole, ºi note în reviste ºtiinþifice de profil ºi 120 de articole de popularizare a ºtiinþei, polemicã literar istoricã, criticã în reviste de culturã ºi gazete.

oraº. Colaborãri la ziare: Magyar Hírmondó, Tudományos Gyûjtemény. Opera: Continuatio praelectionum Haenianarum, quam dissertationis inauguralis loco adnuente inclyta facultate medica in… (Viena, 1782), Okoskodva tanító magyar nyelvmester, vol. I-II (Cluj, Sibiu, 1794), Új próba a magyar írás módjában (Cluj, 1794), Affinitas lingvae hungaricae cum lingvis fennicae originis grammatice demonstrata (Göttingen, 1799), Vocabularium… (Viena, 1816). Volume traduse (din limba germanã): Kampe J. Amerikának feltalálásáról (Despre descoperirea Americii), (Cluj, 1793); Kampe J. Ifjabbik Robinzon (Juniorul Robinson), (Cluj, 1794). Memoriile sale au rãmas în manuscrise.

GYARMATHI SÁMUEL — medic, lingvist, profesor. N. 15 iulie 1751, Cluj — m. 4 martie 1830, Cluj. Viaþa ºi activitatea: a urmat studiile medii la Liceul Reformat din Cluj, Colegiul Reformat din Zalãu (1766-1769) ºi la Liceul din Aiud. A absolvit Facultatea de Medicinã de la Viena. Doctor în medicinã (Viena, 1782). A fost medic la Aiud (din 1785), apoi medic-ºef al judeþului Hun edoara (1787). A efectuat mai multe cãlãtorii de studii în Germania. A fost profesor la Colegiul Reformat din Zalãu din anul 1800 pânã la pensionare (1810). În primii ani petrecuþi aici, a predat de unul singur la cele trei clase din cursul superior (clasele retorica, poetica, syntactica). A sprijinit liceul ºi dupã plecarea sa din Zalãu. Toatã averea (depozite bancare, o casã, mai multe lãzi cu cãrþi ºi manuscrise) aflatã în Zalãu a lãsat-o, prin testament (6 iulie 1824), Colegiului Reformat din acest

GYÖNGYÖSSI JÁNOS — poet, preot reformat. N. 4 noiembrie 1741, Crasna — m. 15 martie 1818, Turda. Viaþa ºi activitatea: a absolvit Colegiul Reformat din Cluj, apoi Universitatea din Leiden (1770). A fost preot reformat la Racoº, apoi la Turda. A debutat cu poezii în anul 1765. A colaborat la ziarele: Hírmondó, Magyar Musa, Urania, Figyelõ. Opera: Amor juvenilis (poezii, Claudiopoli, 1766), Dissertatio (Claudiopoli, 1767), Mennyegzõi versek (Cluj, 1784), Gyöngyössi Jánosnak magyar versei (Viena, 1790 — editat de Szatsvay Sándor; ediþie adãugitã, vol. I-II, Pest, 1802-1803), Temetési tanítás (Cluj, 1791), Elegia (Claudiopoli, 1804). Volume colective: A magyar Sionnak felséges asszonya (Cluj, 1782).

132

GYÖRFI-DEÁK ELISABETA SIMONE — profesoarã, scriitoare, traducãtoare. N. 6 martie 1961, Cluj. Viaþa ºi activitatea: absolventã a Facultãþii de Matematicã-Mecanicã, specialitatea mecanica fluidelor — Universitatea Bucureºti (1986). Profesoarã de matematicã în satul Bãlan (1986-1989), apoi la ªcoala Generalã nr. 1 din Jibou (din 1989). Debuteazã în revista Ifjúmunkás (Bucureºti) în anul 1978. A frecventat cenaclurile: Cenaclul Nicolae Manolescu (Bucureºti), Cenaclul de prozã al Facultãþii de Litere Bucureºti Eugen Simion, Integralia (Jibou), Cenaclul Silvania (Zalãu), cenaclul virtual de literaturã pentru copii ºi tineret Onward. Premii: Premiul I la Festivalul Naþional Mihai Eminescu (poezie, lb. maghiarã, 1978); Premiul I la Concursul Moºtenirea Vãcãreºtilor (prozã, limba românã, 1991); Menþiune la Concursul Magyar Szó (poezie, lb. maghiarã, Arcus, 1994); Premiul revistei Tribuna la Festivalul de poezie Orfeu (poezie, lb. românã, Cluj-Napoca, 1997) ºi la Festivalul Vasile Lucaciu (prozã, lb. românã, Baia Mare, 1998); Premiul II la concursul Ion Creangã (prozã, lb. românã, Iaºi, 1999, acordat de Ed. Moldova); Premiul pentru cea mai bunã povestire pe tema În umbra omului (prozã, lb. românã, Bucureºti, 1999, acordat de News Letter S.F.); Menþiune la concursul Magyar Szó, poveºti în limba maghiarã (1999); Distincþie pentru volum de debut la ediþia a IV-a a Colocviilor de Literaturã Dedicate Poeziei Secolului XX (Aiud, 2000); Premiul pentru bogãþie tematicã la concursul naþional de poezie Ion Minulescu (Slatina, 2000); Diploma de excelenþã la concursul naþional de prozã Alexandru Odobescu ediþia XXII (Cãlãraºi,

2002), Menþiune la concursul de memorialisticã Nonfiction Writer’s Competition (Nashville, Tennessee, SUA, 2002). Fondatoare a sãptãmânalului sãlãjean Szilágysági Szó (alãturi de Fejér László, Tõtõs Katalin), fondatoare ºi coordonatoare a revistei ºcolare Fiþuica, foaia elevilor de la ªcoala Octavian Goga Jibou. Revista a obþinut Premiul II la concursul revistelor ºcolare în 1999, Premiul II în 2001, Premiul I în 2002 ºi 2003. Colaboreazã la: Caiete Silvane, Hepehupa, Limes, Fiþuica, Bilet de voie, Tribuna, Limba ºi literatura pentru elevi, Art — Panorama, ªcoala Noastrã, Silvania, Ifjúmunkás, Elõre, Romániai Magyar Szó, Szilágysági Szó, Jurnalul Sãlajului, Avertisment de Nord-Vest, Aiudul literar, Átjáró (Ungaria), Vatra Veche, Arhipeleag. Publicã poezii ºi prozã în paginile revistelor virtuale poetry.com, Imagikon, Pro-Scris, Bilet.go.ro, The preservation Foundation (Tennessee). Opera: Galaxia cotidianã, plachetã de versuri (Timiºoara, Ed. Marineasa, 1999). Volume colective: Elõszoba (Antecamera), (MiercureaCiuc, Ed. Infopress, 1994), Poveºtile de la Bojdeucã, vol. III (Iaºi, Ed. Junimea, 2000), Poeme — Versek — Gedichte (Zalãu, Ed. Caiete Silvane, 2004), Zece Poeþi — Tíz költõ. Poeme, Versek (Zalãu, Ed. Caiete Silvane, 2006), Primãvara Poeziei — A Költészet Tavasza (Zalãu, Ed. Caiete Silvane şi Revista Hepehupa, 2009), Primãvara Poeziei 10 — A Költészet Tavasza 10 (ºi traducãtor, Zalãu, Ed. Caiete Silvane şi Revista Hepehupa, 2010), Primãvara Poeziei - 11 - Költészet Tavasza (ºi traducãtor, Zalãu, Ed. Caiete Silvane, 2011), Encyclopedia of Mathematics and Society (Pasadena, CA, Salem Press, 2011). Volume traduse: Poeme — Versek — Gedichte (Zalãu, Ed. Caiete Silvane, 2004), Zece Poeþi — Tíz költõ. Poeme, Versek (Zalãu, Ed. Caiete Silvane, 2006), Primãvara Poeziei — A Költészet Tavasza (Zalãu, Ed. Caiete Silvane, 2009), Fazakas László: Refugiu, motive de credinŝã (Oradea, 2009), Sânziana Batiºte — Zodia lupilor / A farkasok csillagképe (ClujNapoca, Ed. Casa Cãrþii de ªtiinþã, 2011). Pagini pe internet: Rongyrázó (http:// rongyrazo.blogspot.com), Metamate (http:// metamate.wordpress.com).

133

GYÖRFI-DEÁK GYÖRGY (pseudonime: Gyõrffy György (ortografiere folositã pânã în 1987), Gyuri, Elefterion Georgescu, O. Paiþ, Franciscus Georgius — dupã 2009) — bibliotecar, profesor, publicist, traducãtor, prozator. N. 17 aprilie 1964, Timiºoara. Viaþa ºi activitatea: absolvent al Facultãþii de Fizicã, specialitatea fizica corpului solid — Universitatea din Timiºoara (1988), al cursurilor postuniversitare de biblioteconomie (1993-1995). A fost profesor de fizicã în satul Drighiu, comuna Halmãºd (1988-1990), bibliotecar la Biblioteca Judeþeanã Ioniþã Scipione Bãdescu Zalãu (1990-1996), apoi la Biblioteca Orãºeneascã din Jibou (din 1996), inspector de specialitate la Inspectoratul pentru Culturã al Judeþului Sãlaj (1998-1999). În perioada 1996-2008, periodic — profesor suplinitor (fizicã, chimie, informaticã, istoria minoritãþilor) la ªcoala Generalã nr. 1, respectiv Grupul ªcolar Octavian Goga din Jibou. Debuteazã în revista Aurul negru, nr. 2/ 1982, editatã de elevii de la Liceul Industrial nr. 2 (Grup ªcolar Petrol) Piteºti. Cenacluri frecventate: Zodiac, respectiv Antarg Piteºti (19801987), H. G. Wells, Timiºoara (din 1983), Helion, Timiºoara (1985-2007), Amaltheia, Zalãu (2004). Redactor la publicaþiile: Aurul negru (Piteºti), (1981-1982), Forum studenþesc ºi Paradox (Timiºoara), (19851988), Helion (Timiºoara), (1985-2007), Biblioteca Nova (Timiºoara), (1986-1987), Tineretul (Zalãu), (1990-1991), Fiþuica (Jibou), (1995-2004), Interferenþe (Jibou), (din 2004), Limes (Zalãu), (1998-2001), Anticipaþia — Colecþia Povestiri ºtiinþifico-fantastice (2004), Someºul de Jibou (2006), Caiete Silvane (redactor asociat din 2011). Coordonator (1996-1999) al foilor trimestriale Bilet de voie ºi Bileþel

de voie, editate de Biblioteca Orãºeaneascã Jibou, din 1 aprilie 2002, webmaster al siteului cu acelaºi nume: http:// bilet.go.ro, lãrgit în 2009 cu blogul http:// jibouan.blogspot.com, 2001-2010 Co-editor (împreunã cu Cãtãlin Ionescu) al revistei de criticã literarã SF ProScris: http:// proscris.110mb.com. Premii personale: diploma de arte plastice la Zilele Helion (1985); premiul III la FACS, literaturã de anticipaþie (1985); premiul III la FACS, publicisticã (1987); premiul II la FACS, literaturã de anticipaþie (1989); premiul fanzinului News Letter S.F. pentru povestire pe tema Oraºul (1998); premiul pentru prozã la Zilele URMUZ 2000 (Tulcea); Premiul revistei Cronica la concursul naþional de poveºti Ion Creangã (Iaºi, 2000). Premii colective: premiul I la FACS, publicaþii studenþeºti, pentru Forum studenþesc (1985, 1987, 1989); pentru fanzinul Paradox — cel mai bun fanzin european, EuroCon 1987 (Montpélier-Franþa, 1987). Colaboreazã la: Acta Iassyensia Comparationis (Iaºi), Agenda (Timiºoara), Almanahul Anticipaþia (Bucureºti), Almanahul Helion (Timiºoara), Amfiteatru (Bucureºti), Antarg (Piteºti), Argeº (Piteºti), Árkád (Zalãu), Art-Panorama (Bucureºti), Átjáró (Budapesta), Aurin (Budapesta), Autograf MJM (Craiova), Avertisment din Nord-Vest (Satu Mare), Bãnãþeanul (Timiºoara), Caiete Silvane (Zalãu, din 2005), Carusel (Bucureºti), Contemporanul (Bucureºti), Curierul Naþional (Bucureºti), Együtt (Zalãu), Fantasya (Brãila), Fiþuica (Jibou), Graiul Sãlajului (Zalãu), Hepehupa (Zalãu), Hobby Elektronika (Budapesta), Ifjúmunkás (Bucureºti), Jurnalul Sãlajului (Zalãu), Jurnalul S.F. (Bucureºti), Magazin Sãlãjean (Zalãu), News Letter S.F. (Bucureºti), Orientãri (Galaþi), Origami Magazin (Budapesta), Orison (Olanda), Pasager (Craiova), Raftul Liber (Zalãu), Sãlajul European (Zalãu), Sãlajul Orizont (Zalãu), Scânteia Tineretului (Bucureºti), Silvania (Zalãu), String (Bucureºti), Szilágyság (Zalãu), ªcoala Noastrã (Zalãu), Tehnium (Bucureºti), Transilvania Jurnal (Zalãu), Viaþa româneascã (Bucureºti), Viaþa studenþeascã (Bucureºti), alte cotidiane locale din Zalãu, Timiºoara, Piteºti, Iaºi, Piatra Neamþ, Studioul radio din

134

Complexul Studenþesc Timiºoara, Radio România Cultural, Radio România Tineret Stereo. Participant (uneori ºi organizator) la expoziþii de graficã, colaj foto, origami. A organizat ateliere de origami la euROcon ‘94 (Convenþia Europeanã de ScienceFiction, Timiºoara, 1994) ºi KIDEX 2004 (Târgul de jucãrii, Bucureºti, 2004), expoziþii la Zalãu, ªimleu Silvaniei, Jibou. Opera: Istorii ºi isterii literare (http:// www.netsf.org, 2004), Lampa de veghe (http:// www.hgwells.ro, 2005), o copie piratatã în format DOC, cu capitolele aºezate în ordine inversã, pe http:// www.scribd.com/ doc/ 18549738/ GYORFI), Curiozitãþi sãlãjene (ediþia I, 2005, http:// gyuri.go.ro; ediþia a 2-a revãzutã ºi adãugitã, Zalãu, Editura Caiete Silvane, 2010). Coautor, alãturi de Robert Lazu (coordonator) ºi Mihaela Cernãuþi-Gorodeþchi, al volumului Enciclopedia lumii lui J.R.R.Tolkien (Târgu Lãpuº, Ed. Galaxia Gutenberg, 2007). Traducãtorul textului maghiar în limba românã din volumul Rusz Livia. Doi ani de vacanþã: dupã romanul lui Jules Verne (Iaºi, Ed. StudIS, 2011). Prezent cu eseuri, povestiri ºi traduceri în urmãtoarele antologii: Întoarcerea pe planeta albastrã (Bucureºti, Ed. Politicã, 1989), La orizont, aceastã constelaþie (Bucureºti, Ed. Albatros, 1990), Almanahul — antologie Nautilus (Bucureºti, Ed. Nemira, 2001), Poveºtile de la Bojdeucã, vol. IV (Iaºi, Ed. Sagittarius Libris, 2002), Fantasticul Mileniului III (Bucureºti, Ed. Granada, 2003), Anuarul presei sãlãjene (Asociaþia Jurnaliºtilor din Sãlaj, Zalãu, 2009). A tradus din literatura maghiarã în limba românã diferite scrieri ale lui Ady Endre, Babits Mihály, Beke György, Csáth Géza, Jósika Miklós, Mandics György, M. Veress Zsuzsanna, Nyírõ József, Ráth -Végh István, Tamási Áron, Weöres Sándor ºi alþii. Împreunã cu Simone Györfi (care a semnat ºi ca Györfi-Deák Erzsébet) a tradus în maghiarã din scrierile lui Duºan Baiski, Ovidiu Bufnilã, Mircea Cãrbunaru, Constantin Cozmiuc, Dorin Davideanu, Cãtãlin Ionescu, Lucian Ionicã, Marcel Luca, Liviu Radu ºi alþii. Ca grafician, a realizat coperta volumului de poezii Elisabeta Györfi-Deák — Galaxia

cotidianã, coperþi ºi ilustraþii pentru revistele Biblioteca Nova (Timiºoara) ºi Raftul Liber (Zalãu), caricaturi pentru ziarul Tineretul (Zalãu). A organizat ateliere de origami la euROcon ‘94 (Convenþia Europeanã de Science-Fiction, Timiºoara, 1994) ºi KIDEX 2004 (Târgul de jucãrii, Bucureºti, 2004). Expoziþii de origami la Mumbai (India), Timiºoara, Iaºi, Zalãu, ªimleu Silvaniei, Jibou. GYÕRI ILLÉS ISTVÁN (pseudonim Gyil) — poet, prozator, ziarist. N. 9 mai 1892, Zalãu — m. 11 decembrie 1970, Budapesta. Viaþa ºi activitatea: a participat la Primul Rãzboi Mondial. A fost ziarist la Budapesta (1913-1919). Din anul 1919 a colaborat la ziarele din Cluj ºi Oradea. A colaborat la publicaþiile periodice Carneval, Lemnul, Commerz, Calendarul nostru ºi la cotidianele din Oradea ºi Cluj. A fost redactor la revista Gyilkos (din 1921). Primul sãu volum de poezii apare la Gyõr în anul 1914. Opera: Beszélnek a halottak (Vorbesc morþii), (Budapesta, 1917); Háborús novellák (Budapesta, 1918), Góner Menci karrierje, (Cariera lui Góner Menci) roman, (Cluj, 1926); Honny soit qui mal y pense, povestiri (Oradea, 1928); Tíz perc szünet (Zece minute pauzã), prozã umoristicã (Oradea, 1930); Metamorphosis Transylvaniae, culegere de articole (Cluj, 1937); Örök játék (Eternul joc), poezii (Cluj, 1939); Dalol a munka, dalol a gép (Cântã munca, cântã maºina), poezii (Cluj, 1948). Volume colective: A földalatti hármak (Treimea din subteran), roman colectiv (Cluj, 1933). A semnat împreunã cu Földes Imre libretul la opereta Szultána (Sultana), (Cluj, 1926). A fost redactor la seria Ha-ha-ha (cãrþi vesele, 4 volume), (Cluj, 1920). GYÕRI MAGDA — redactoare de manuale. N. 17 ianuarie 1927, Zalãu. Viaþa ºi activitatea: absolventã a Universitãþii Babeº-Bolyai din Cluj — secþia limba ºi literatura maghiarã (1951). A lucrat ca redactoare de manuale ºcolare la Ed. Didacticã ºi Pedagogicã din Bucureºti (1951-1982). În trei decenii a participat activ

135

la redactarea sutelor de manuale de limbã ºi literaturã maghiarã. Locuieºte la Bucureºti. Colaboreazã la: Tanügyi Újság, Mûvelõdés, Igaz Szó, Brassói Lapok.

H

HAJDU ATTILA — medic stomatolog, artist plastic, prozator. N. 5 aprilie 1945, Cluj. Viaþa ºi activitatea: absolvent al Facultãþii de Medicinã din Târgu Mureº (1969). Medic stomatolog la Sãrmãºag (1969-1971), din anul 1972 la Spitalul Orãºenesc din ªimleu Silvaniei. A debutat ca pictor ºi sculptor în anul 1970. Membru al curatoriului Fundaþiei Báthory István, al Asociaþiei Szilágy din Zalãu, al Societãþii Muzeului Ardelean. Premii: placheta A kõ marad a Fundaþiei Báthory István (2007), premiul Petri Mór (2010). Colaboreazã la: Szilágyság, Romániai Magyar Szó, Hepehupa. Opera: volume publicate: Szilágysomlyói orvosok (Medicii din ªimleu Silvaniei), (ªimleu Silvaniei, 1992), A Kos jegyében születtem (M-am nãscut în zodia Berbecului), (ªimleu Silvaniei, 1999), Egy óra boldogság (O orã de fericire), (ClujNapoca, Mûvelõdés, 2001), A kereszt (Crucea), (Zalãu, Ed. hepeARThupa, 2003), Képes Mesék (Zalãu, Ed. hepeARThupa, 2005), Save as, mentés másképp (Zalãu, Ed. hepeARThupa, 2008), A földbevájt hit (nuvele, 2009), Képzõmûvészeti album (2009), A halál mosópora (Şimleu Silvaniei, 2011). Volume colective: Szilágysági magyarok (Maghiarii din Sãlaj), (Bucureºti, Ed. Kriterion, 1999), A 750 éves Szilágysomlyó (ªimleu Silvaniei la 750 de ani), (ºi redactor, ªimleu Silvaniei,

2001), Tíz éves az Ipp Art alkotótábor (redactor cu Szabó Attila), (Zalãu, 2006). Expoziþii personale de artã plasticã: ªimleu Silvaniei (1972, 1976, 1988, 1990, 1998, 2002, 2008), Zalãu (1998, 2008), ClujNapoca (1999). Expoziþii de grup de artã plasticã: ªimleu Silvaniei (1976, 1979, 1980, 1984, 1986), Zalãu (1975, 1976, 1995), Salonul de iarnã al medicilor — Cluj (1973-1980, 2007), Expoziþia de foto a medicilor — Bucureºti (1984), Diaporáma — Tuºnad (1985), Expoziþia artiºtilor din Sãlaj — Budapesta (1991), Zalãu (1995), Ipp Art (2000-2009, anual). Are sculpturi ºi plãci memoriale expuse în locuri publice: Meditaþie (statuie, ªimleu Silvaniei, 1987), Placã memorialã dr. Mártonfi István (aluminiu, Casa Mártonfy, ªimleu Silvaniei, 1995), Placã memorialã Millecentenáriumi Emléktábla (bronz, Biserica Reformatã, ªimleu Silvaniei, 1996), Placa memorialã Szent István (parohia reformatã, ªimleu Silvaniei, 2000). Cele mai importante fotomontaje realizate: Éhség (Foamea), Száll a kakukk fészkére, Delirium tremens. HALMÁGYI ISTVÁN — memorialist, comite. N. 1719, ªimleu Silvaniei — m. 1 mai 1785, Chilieni. Viaþa ºi activitatea: a studiat la Colegiul Reformat din Cluj, apoi în strãinãtate. A fost secretar al Guvernului General de Rezidenþã din Transilvania, apoi consilier regal la Curtea de Apel, judecãtor gen eral regal al Rezidenþei Mureºului, comite al Comitatului Trei Scaune. În primul sãu jurnal (17521753) îºi prezintã cãlãtoriile din strãinãtate ºi scrie despre studiile sale la Universitatea din Göttingen, iar în al doilea jurnal (17621769) descrie viaþa socialã din Transilvania. Opera: Halmágyi István naplói 1752-53, 1762-69 (Jurnale) ºi Iratai 1769-1785 (Documente), (Budapesta, 1906) — editate de Szádeczky Lajos. În manuscris: Somlyai Reformata Ecclesia Isten Kegyelme által való nevekedésének, és sok rendbéli viszontagságainak leírása (Istoria Bisericii Reformate din ªimleu Silvaniei).

136

HARY BÉLA ADALBERT — compozitor, dirijor. N. 2 octombrie 1934, ªimleu Silvaniei. Viaþa ºi activitatea: absolvent al Conservatorului Gheorghe Dima din Cluj (1958), obþinând diploma de dirijor ºi compozitor. Dirijor (din 1956), director la Opera Maghiarã de Stat din Cluj (19731977). Profesor la Conservatorul Gheorghe Dima din Cluj (1960-1967, 1976-1981). Specializãri: Conservatorul Liszt Ferenc (Weimar, 1969), Paris Conservatoire (1971). Distincþii: Diploma omagialã la Centenarul Bartók Béla (1981), Ordinul Crucea de Merit a Republicii Maghiare (Budapesta, 1994), Premiul Ruzitska (ClujNapoca, 1994), Premiul Erkel (1996). Membru al Uniunii Compozitorilor ºi Muzicologilor din România. Opera: a compus fondul muzical pentru piesele de teatru: Marton Lili: Taligás király (1959); Heltai Jenõ: A néma levente (1961); Shakespeare: Makrancos hölgy (Femeia îndãrãtnicã), (1962); Mihnea Gheorghiu: Patetica ’77 (1977); Örkény István: Tóték (1980); Labiche: Olasz szalmakalap (Pãlãria de paie italianã), (1982). Creaþii muzicale: baletul Sárga rózsa (Trandafirul galben), (1975); baletul Hófehérke és a hét törpe (Albã ca Zãpada ºi cei ºapte pitici), (1980), piesa muzicalã Farsang (D’ale carnavalului), (1982), baletul Játékparádé (Parada jocului), poemul simfonic Holocaust, Fantezia ºi Toccata pentru orchestrã (poeme simfonice), Viziuni coregrafice. A compus melodii pe versurile poeþilor Petõfi Sándor ºi Arany János.

HÃLMÃJAN, VICTOR — inginer. N. 11 decembrie 1934, Marca. Viaþa ºi activitatea: este absolvent al Institutului Agronomic Cluj (1958) ºi al Facultãþii Tehnico-Economice de Ingineri Economiºti de pe lângã Institutul Politehnic Bucureºti (1967-1970). ªi-a început activitatea ca inginer agronom, apoi preºedinte de C.A.P. în Horoatu Crasnei (1960-1963). A fost deputat în M.A.N. în perioada 1961-1965 ºi 1965-1968. A fost preºedinte al Consiliului Agricol Raional Zalãu (1965-1968), cercetãtor ºtiinþific principal la Institutul de Cercetãri pentru Economie Agrarã Bucureºti (1968-1969), consilier I ºi ºef serviciu în Ministerul Agriculturii ºi Industriei Alimentare (19691976), expert instructor principal, ºeful catedrei de Conducere ºi organizare a agriculturii, decan, director de programe de perfecþionare a cadrelor din economie ºi administraþie la Academia ªtefan Gheorghiu — Bucureºti (1976-1983). În perioada 19711972 s-a specializat în management urmând cursul Metodologia luãrii deciziilor la Institutul Agronomic Mediteranean din Montpelier — Franþa, pe care l-a absolvit cu calificativul Cum Maxima Laude. A obþinut doctoratul în ºtiinþe la Facultatea de Economie Agrarã în 1974. A fost cercetãtor principal II la Institutul Central pentru Conducere ºi Informaticã Bucureºti (19831989), prefect al municipiului Zalãu — ianuarie-iunie 1990, prefect al judeþului Sãlaj (1990-1992), preºedinte al Consiliului Judeþean Sãlaj (1992-1996), director al F.P.S. Sãlaj (1996-1997), conferenþiar la Universitatea Oradea, Facultatea de ªtiinþe Economice din 1996, conferenþiar la Facultatea Vasile Goldiº, Filiala Zalãu, începând cu anul 2000. Din anul 1977 este

137

membru al Uniunii Europene a Economiºtilor Agrari, în perioada 1993-1997 membru al Consiliilor Puterilor Locale ºi Regionale din cadrul Consiliului Europei de la Strasbourg, iar din 1992 este consilier judeþean. A participat la numeroase manifestãri interne ºi internaþionale susþinând 47 de comunicãri ºtiinþifice, a condus 7 mari programe de cercetare pe bazã de contract ºi a fost membru în 12 comisii de acordare a titlului de doctor. Premii: a fost decorat cu mai multe medalii ºi cu Ordinul Muncii clasa a III-a. Colaborãri: Viaþa economicã, Probleme economice, Agricultura, Probleme agricole. Opera: Repartizarea teritorialã a producþiei agricole cu ajutorul metodelor economico-matematice (Bucureºti, Ed. Ceres, 1977), Din experienþa cooperativelor agricole de producþie. Conducere, organizare (Bucureºti, Ed. Ceres, 1979), Metode ºi tehnici moderne de amplasare a culturilor în unitãþile agricole (Bucureºti, Ed. Ceres, 1984), Revoluþia agrarã ºi modernizarea agriculturii (Bucureºti, Ed. Ceres, 1984), Repartizarea teritorialã raþionalã a producþiei, specializarea ºi profilarea unitãþilor agricole din judeþul Bihor (Oradea, Casa Agronomului, 1975), Organizarea ºi funcþionarea fermei model în C.A.P. (Bucureºti, Centrul pentru Perfecþionarea Pregãtirii Profesionale a Cadrelor din Agriculturã, 1976), Implementarea programelor de dezvoltare a agriculturii în unitãþile agricole de producþie (Bucureºti, Centrul de Perfecþionare a Pregãtirii Cadrelor de Conducere din Economie ºi Administraþia de Stat, 1979), Metode moderne de repartizare teritorialã ºi planificare a producþiei agricole (Bucureºti, C.E.P.E.C.A. Academia ªtefan Gheorghiu), Agricultura, ramurã de bazã prioritarã a economiei naþionale. Înfãptuirea unei profunde revoluþii agrare obiectiv esenþial al Planului Cincinal 19811985 (Bucureºti, Institutul pentru Pregãtirea Cadrelor în Problemele Conducerii SocialPolitice, 1981), Tehnologia ºi economia culturilor de grâu, secarã, orz, ovãz ºi orez (Bucureºti, Institutul pentru Pregãtirea Cadrelor în Problemele Conducerii SocialPolitice, 1981), Les criteres scientifiques de la repartition teritoriale resonnable de la

production agricole (Bucureºti, C.E.P.E.C.A. International Center for Management Developpement, 1981), Gospodãriile populaþiei. Locul ºi rolul lor în asigurarea nevoilor personale ºi alcãtuirea fondului central de produse agricole (Bucureºti, Institutul pentru Pregãtirea Conducerii SocialPolitice, 1981), L’optimisation de la structur et de l’emplacement des cultures dans les entreprises agricoles socialistes (Bucureºti, C.E.P.E.C.A., 1982), Probleme de conducere ºi organizare în agriculturã (Bucureºti, Institutul pentru Pregãtirea Cadrelor în Problemele Conducerii Social-Politice, 1982), Industrializarea agriculturii (Bucureºti, Centrul de Perfecþionare a Pregãtirii Cadrelor din Economie ºi Administraþia de Stat, 1982). Volume colective: Probleme fundamentale ale economiei socialiste ale aplicãrii noului mecanism economico-financiar (Bucureºti, Ed. Politicã, 1980), Analiza diagnostic de ansamblu a Academiei de ªtiinþe Agricole ºi Silvice (Bucureºti, Centrul de Perfecþionare a Pregãtirii Cadrelor din Economie ºi Administraþia de Stat, 1980), Din experienþa cooperativei agricole de producþie Salonta. Conducere — organizare — eficienþã (Bucureºti, Ed. Ceres, 1982), Noua revoluþie agrarã în România (Bucureºti, Ed. Politicã, 1982), Agricultura socialistã a României (Bucureºti, Ed. Politicã, 1983), Produsul — program Marca I ºi Marca II. Manual de exploatare (Bucureºti, Institutul de Cercetare ªtiinþificã ºi Inginerie Tehnologicã pentru Tehnicã de Calcul ºi Informaticã, 1989), Agricultura României în contextul tranziþiei la economia de piaþã (Centrul de Informare ºi Documentare Economicã I.N.C.E., 1992). HEGEDÜS SÁNDOR (pseudonime: Hamvai Sándor; Da Capo; Semper Idem; Sans D’or; Halina S.) — scriitor. N. 17 martie 1861, ªimleu Silvaniei (dupã unii Debreþin) — m. 31 ianuarie 1925, ªimleu Silvaniei. Viaþa ºi activitatea: a studiat la Colegiul Reformat din Zalãu, apoi la Cluj. A lucrat în administraþie. A fost notar la ªimleu Silvaniei (1884-1888), cãpitan (1888-1889), ºeful Poliþiei din ªimleu Silvaniei (din 1889), apoi din Târgu Mureº (1902). A fost primnotar la ªimleu Silvaniei (1908). A

138

debutat ca scriitor la Oradea. Cu piesa popularã Borbiróné titka a primit o menþiune la Concursul Rust organizat de Teatrul Popular. A obþinut mai multe premii la concursurile organizate de diferite ziare ºi reviste. A fost preºedintele Uniunii Naþionale a Funcþionarilor Poliþiºti (pânã în 1909). A colaborat la ziarele din þarã ºi din strãinãtate: Szilágyság, Szabadság, SzilágySomlyó, Kolozsvár, Kisküküllõ, Bihar, Rendõri Lapok, Magyar Közigazgatás, Magyarország, Fõvárosi Lapok, OrszágVilág, Pesti Hírlap, Budapesti Hírlap. A fost fondatorul ºi redactorul ziarului Szilágysági Újság (1910). A fost membru al Asociaþiei Szigligeti. Povestirile, nuvelele ºi foiletoanele lui au fost publicate în mai multe ziare ardelene: Szilágy, SzilágySomlyó etc. Opera: Apró emberek (Omuleþii), (nuvele, ªimleu Silvaniei, 1885), Fövényszemek (nuvele, Budapesta, 1892), A jó vidékiek (nuvele, Budapesta, 1898), A felsõbb rendeletek közlési módja (1900), A tisztítótûzben (În purgatoriu), (roman, 1910), A szent hazugság (Sfânta minciunã), (roman, Braºov, 1925). Prezent în antologia Elbeszélések régi somlyói és szilágysági íróktól (Povestiri ale scriitorilor ºimleuani ºi sãlãjeni din trecut), (ªimleu Silvaniei, 1938, postmortem).

HENDEA, IOAN — învăţător. N. 22 octombrie 1845, Pericei — m. 15 aprilie 1913, Vârşolţ. Viaŝa şi activitatea: a început şcoala la Vârşolţ, a continuat-o la Pericei şi Şimleu. În toamna anului 1857 s-a înscris în clasa I a Gimnaziului Minoriţilor din Şimleu pe care

l-a absolvit în 1861. Fără voia părinţilor se înscrie în clasa a V-a a gimnaziului din Oradea, pe care îl continuă la Cluj. Lipsit de orice mijloace materiale, Ioan Hendea se vede nevoit a se întoarce în satul natal, unde rămâne ucenic timp de trei ani la moara tatălui său. La îndemnul vicarului Silvaniei Demetriu Coroianu şi din dorin ţa de a învăţa şi de a deveni învăţător, urmează la Năsăud vestita preparandie de sub conducerea pedagogului Vasile Petri. Astfel la 30 iunie 1865 obţine diploma de învăţător, fiind calificat pur eminent. În toamna aceluiaşi an este numit învăţător la Vârşolţ, unde timp de patru ani desfăşoară o muncă susţinută pe tărâm cultural. Vestea realizărilor lui Ioan Hendea s-a răspândit în mai multe sate, astfel încât sătenii au dorit să-l aibă în mijlocul lor. În toamna anului 1869, Ioan Hendea îşi continuă activitatea la Şeredei până în anul 1872. La 29 aprilie 1872, Hendea este rechemat la Vârşolţ, unde îşi continuă activitatea timp de 5 ani. În iunie 1877 pleacă la Cehei, unde îşi desfăşoară activitatea timp de trei ani, iar din 1880 până în 1905 a activat la Recea unde s-a bucurat de un sprijin deosebit din partea autorităţilor locale şi a sătenilor. Ioan Hendea a fost unul dintre iniţiatorii Reuniunii Învăţătorilor Români Sălăjeni, făcând parte, încă de la început, din comitetul de conducere, fiind secretarul acesteia timp de peste 30 de ani. În adunările generale ale reuniunii, Ioan Hendea ţine numeroase prelegeri, militând pentru apărarea drepturilor învăţătorilor români. În acea perioadă Gavril Trifu lansează ideea de unire a tuturor învăţătorilor români din Ardeal într-o Alianţă puternică. În 1904 Ioan Hendea este delegat din partea R.I.R.S. la Congresul convocat la Cluj pentru înfiinţarea acestei alianţe care a fost zădărnicită de guvern ul maghiar. În anul 1905 se pensionează. Un an mai târziu demisionează din funcţia de secretar al R.I.R.S. şi se retrage la Vârşolţ, unde se stinge din viaţă la 15 aprilie 1913. HEVES RENÉE — publicistă. N. 11 octombrie 1902, Tăşnad (azi judeţul Satu Mare) — m. după 11 iunie 1944, Auschwitz.

139

Viaŝa şi activitatea: după absolvirea a şase clase elementare, înfruntând prejudecăţile conservatoare ale vremii şi ale familiei sale de rabini, prin for ţe proprii se perfecţionează în domeniul literar, istoric şi sociologic. Din 1928 este angajata unei fabrici de cherestea din Cluj, din 1931 activează în Sindicatul Angajaţilor Comerciali şi Funcţionarilor Privaţi şi conduce seminarii marxiste. A debutat în ziarul Új Szó (1935). A colaborat la ziarele: Új Szó, Független Újság, Nagyváradi Friss Újság (Oradea), Korunk, Brassói Lapok. Obiectul ei de interes este mişcarea feministă, situaţia socială a femeilor muncitoare, rolul femeii în literatura universal şi politică. A scris despre Lórántffy Zsuzsánna, Bethlen Kata Szidónia, Teleki Blanka, Árva Bethlen Kata, Varga Katalin, Kaffka Margit şi despre femeile din viaţa lui Ady Endre. După ce în 1941 soţul ei, comunist, a fost arestat şi condamnat, activitatea ei s-a redus la scrisorile trimise în lagărul de internare din Kistarcsa (Ungaria). A fost deportată şi ea în 1944. Opera: Heves Renée életútja (Viaţa lui Heves Renée), (Bucureşti, Ed. Politică, 1975) — fragmente din articolele şi scrisorile autoarei, împreună cu biografia, editate de soţul ei, Heves Ferenc; Levelek a hitvestől (Miercurea Ciuc, Ed. Pallas-Akadémia, 2003) — editat de Kovács András.

profesoarã la ªcoala Gimnazialã Zãuan. Este masterand al Facultãþii de Limba Românã din Oradea. A participat la sesiuni de comunicãri ºtiinþifice ale profesorilor ºi studenþilor. Colaborãri: a întemeiat revista Lumina Speranþei a ªcolii Gimnaziale Zãuan, Reprograph, publicã articole pe site-urile didactice ºi paginile ºcolare. Opera: Tipologia itemilor la limba ºi literatura românã pentru clasele V-VIII (Zalãu, Ed. Stadiform, 2010), Sinteze de literatura românã pentru clasele V-VIII. Presa generaþiei ‘80 (Zalãu, Ed. Stadiform, 2010).

HÎRZA, RADU CÃLIN — jurist. N. 20 ianuarie 1973, Zalãu. Viaþa ºi activitatea: absolvent al Facultãþii de Drept din cadrul Universitãþii Dimitrie Cantemir din Cluj-Napoca (1997). Este avocat la Societatea Civilã de Avocaþi Hîrza ºi asociaþii. Este membru al Asociaþiei Cavalerii lui Zalmoxis ºi al Asociaþiei Magnus Prioratus Romaniae — Balivatul Transilvaniei, Ordo Supremus Militari Templi Hierosolimitani România, cu titlul de cavaler. Opera: Ocultum Lapidem Veram Medicinam (Zalãu, 2010).

HINTEA, CLAUDIA ALEXANDRINA — profesoarã. N. 5 februarie 1972. Viaþa ºi activitatea: este absolventã a Facultãþii de Limba ºi Literatura Românã din cadrul Universitãþii Spiru Haret (2008). A fost profesoarã la ªcoala Gimnazialã Cehei (2000-2003), ªcoala Gimnazialã Bobota (2005-2006), iar în prezent este

HOBLEA, DANIEL-AUGUSTIN — poet, eseist, traducãtor. N. 4 noiembrie 1964, Buciumi. Viaŝa şi activitatea: a urmat cursurile Institutului Agronomic din Cluj-Napoca (1984-

140

1988) şi este absolvent al Facultăţii de Administraţie Publicã — Universitatea de Vest Vasile Goldiş Arad — filiala Zalãu (2007). A debutat în revista Napoca Universitară în 1986. În prezent este referent la Centrul de Cultură şi Artă al judeţului Sălaj. Cenacluri frecventate: Napoca Universitară, Zalmoxis, Silvania. A participat la Simpozionul Naţional Zalmoxis, în anul 1995, cu lucrarea Încreştinarea dacilor (încercare din perspectivă meta-istorică). Colaborări: Scrieri şi studii tradiŝionale (Bucureşti), Poezia (Iaşi), Pagini literare (Constanţa), Singur (Târgovişte), Caietele balcanice (Brăila), Poesis (Satu Mare), Tribuna, Zalmoxis, Napoca Universitară, Nu (Cluj-Napoca), Altarul Banatului (Timişoara), Archeus, Glasul de Nord, Nord literar (Baia Mare), Lumea carpatică (Suceava), Viaŝa româneascã (Bucureşti), Dava (Chişinău), Versmondó (Budapesta — Ungaria), Observatorul (Toronto — Canada), Arca (Arad), Gazeta de Duminică, Magazin Sălăjean, Graiul Sălajului, Sălajul Orizont, Transilvania jurnal, Hepehupa, Jurnalul Sălajului, Silvania, Caiete Silvane, Origini – Caiete Silvane A fost redactor la Ed. Zalmoxis şi la revistele: Napoca Universitară, Nu, Patria (Cluj-Napoca), Informaŝia Sălajului, Origini - Caiete Silvane. Actualmente este redactor la Ed. Caiete Silvane, secretar de redacţie la revista Caiete Silvane, secretarul (şi cronicarul) cenaclului Silvania din Zalău. Opera: Invazia formelor (Cluj-Napoca, Ed. Zalmoxis, 1996), Securea de diamant (Zalãu, Ed. Caiete Silvane, 2000), Gâlceava himerelor (Bucureşti, Ed. Herald, 2008). Prezent în antologiile: Orizonturi 25 (ClujNapoca, 1988), Amintiri despre nori (ClujNapoca, Ed. Orizont, 1991), Silvania ’90 (Cluj-Napoca, Ed. Clusium, 1995), Fehér fekete: Kortárs szilágysági román költõk antológiája / Alb negru: Poeŝi contemporani sălăjeni, antologie (volum bilingv, Zalãu, CCVTCP Sãlaj, 1998), Poeme — Versek — Gedichte (Zalãu, Ed. Caiete Silvane, 2004), Zece Poeŝi — Tíz költõ. Poeme, Versek (Zalãu, Ed. Caiete Silvane, 2006), Iuliu Suciu — Poeŝi sălăjeni ai Cenaclului Silvania (Zalãu, Ed. Silvania, 2008), Primăvara Poeziei — A Költészet

Tavasza (Zalãu, Ed. Caiete Silvane şi Revista Hepehupa, 2009), Primãvara Poeziei 10 — A Költészet Tavasza 10 (Zalãu, Ed. Caiete Silvane şi Revista Hepehupa, 2010), Primãvara Poeziei - 11 - Költészet Tavasza (Zalãu, Ed. Caiete Silvane, 2011), Antologia ARTGOTHICA (Sibiu, 2011). Volume în pregătire: Zigzaguri provinciale, Poemus. Volume traduse: René Guénon — Simbolismul crucii (Oradea, Ed. Aion, 2003), Nikolai Berdiaev — Despre menirea omului (Oradea, Ed. Aion, 2004), René Guénon — Metafizică şi cosmologie orientalã (Bucureºti, Ed. Herald, 2005), Marea Triadã (Bucureşti, Ed. Herald, 2005), Demiurgul şi alte studii tradiŝionale (Bucureşti, Ed. Herald, 2005), Ezoterismul lui Dante (Oradea, Ed. Aion, 2005), Stările multiple ale fiinŝei (Oradea, Ed. Aion, 2006), Introducere generală în studiul doctrinelor hinduse (Bucureşti, Ed. Herald, 2006), Fridjof Schuon — Ochiul Inimii (Bucureşti, Ed. Herald, 2008), René Guénon — Autoritate spiritualã şi putere temporalã (Bucureşti, Ed. Herald, 2010).

HODIª, VIOREL — profesor. N. 4 martie 1936, Brebi, com. Creaca. Viaþa ºi activitatea: absolvent al Facultãþii de Filologie, Istorie ºi Filozofie a Universitãþii Babeº-Bolyai din Cluj (1958). A obþinut doctor atul în ºtiinþe filologice în anul 1981 cu teza Apoziþia ºi propoziþia apozitivã în limba românã. În perioada 1958-1961 a fost profesor la Liceul nr. 1 din Zalãu ºi sporadic la ªcoala elementarã din Buciumi, apoi a fost asistent ºi lector la Facultatea de Filologie din Cluj (19681972). În perioada 1973-1974 a fost lector de limbã, culturã ºi civilizaþie românã la

141

Universitatea Jaghelonã din Cracovia (Polonia). Întors în þarã, a funcþionat ca lector la Catedra de Limba Rom ânã ºi Lingvisticã Generalã a Facultãþii de Filologie din Cluj (1973-1983). Exclus din universitate din motive politice în 1983, dupã numeroase memorii a revenit în universitate în 1984 ca asistent suplinitor, asistent titular, lector doctor la aceeaºi catedrã din cadrul Facultãþii de Filologie. În prezent este conferenþiar la Departamentul de Limbã, Culturã ºi Civilizaþie Românã al Facultãþii de Litere a universitãþii clujene. Este membru fondator al urmãtoarelor societãþi de ºtiinþe filologice: Societatea de ªtiinþe Filologice din România, Societatea Românã de Lingvisticã Romanicã, Grupul Român de Lingvisticã Aplicatã, afiliatã la Association International de Lingvistique Appliqué din Amsterdam, Societatea Muzeul Limbii Române Sextil Puºcariu, Fundaþia Identitatea Româneascã, Fundaþia Ioan Lupaº. Colaboreazã la revistele de specialitate din þarã ºi strãinãtate: Cercetãri de lingvisticã, Limba românã, Limbã ºi literaturã, Limbã ºi literaturã românã, Buletin ºtiinþific, Revue Roumaine de Linguistique, Tribuna, Steaua, Vatra, Napoca Universitarã, Zycîe Literackîe (Cracovia) etc. Opera: Apoziþia ºi propoziþia apozitivã (Bucureºti, Ed. ªtiinþificã, 1990), Articole și studii, vol. 2 Varia (Cluj-Napoca, Ed. Risoprint, 2006), Articole și studii, vol. 3 (Cluj-Napoca, Ed. Risoprint, 2011), a fost redactor al volumelor de prozã ºi versuri: ªi pentru noi de O.G. Zegreanu ºi Un buchet de pilde ºi învãþãturi creºtine pentru tineri de Arhim Serafim Man.

HORVATH BUGNARIU, CORINA — artist plastic. N. 9 aprilie 1946, Dragu. Viaþa ºi activitatea: este absolventã a Institutului Pedagogic din Cluj, Facultatea de Arte Plastice Cluj-Napoca (1967). A fost profesoarã de desen la ªcoala nr. 4 din Sighetu Marmaþiei (1967-1968), profesoarã la ªcoala Generalã Dragu (1968-1972), profesoarã la ªcoala Generalã nr. 4 ºi 6 din Cluj-Napoca. Cenacluri: a fost membrã a Cenaclului Tineretului al U.A.P. Cluj (1972). Este membrã a Uniunii Artiºtilor Plastici din România din 1986, ºi membrã a A.I.A.P. — UNESCO. A participat la taberele de artã plasticã de la Praid (1979), Brãila (1981), Lãzarea (1986, 1987), Jászdózsa (Ungaria), (1999, 2000-2002), Reit im Albbachtal — Austria (2001). Premii: Premiul U.A.P. din România pentru tapiserie (1991), Trienala Internaþionalã de Broderie (Cluj-Napoca, 1999), Premiul U.A.P. din România pentru arte textile (2001), Ordinul Meritul Cultural în Grad de Cavaler (2004), Diplomã ºi Plachetã omagialã ªcoala bãimãreanã 110 U.A.P. Baia Mare (2006). Opera: Expoziþii personale: Galeriile U.A.P. (Cluj-Napoca, 1979), Galeriile U.A.P. (Miercurea Ciuc, 1979), Galeriile U.A.P. (Cluj-Napoca, 1991), Galeriile B.C.U. (Cluj-Napoca, 1991), Robas (Elveþia, 1994), Weinfelden (Elveþia, 1995), Expo-Zi (14 octombrie 1996), Galeria U.A.P. (Cluj-Napoca, 1996), Galeria Delta (Arad, 1997), Muzeu din Braºov (1999), Galeria (Miskolc — Ungaria, 1999), Muzeul Naþional de Artã (Cluj-Napoca, 2001), Cãminul Artei (Bucureºti, 2001), Galeria U.A.P. (Bistriþa, 2005), Galeria Frezia (Dej, 2006). Expoziþii de grup: Expoziþiile Bienale ale Tineretului în perioada 1972-

142

1981, 41 de participãri la expoziþii judeþene ºi interjudeþene de Artã Decorativã din ClujNapoca, Târgu Mureº, Constanþa, Zalãu (1971-2011), saloanele Trienale de Artã Decorativã, Bucureºti (1984, 1987, 1991, 1992, 1995, 1996, 1997), expoziþia de Artã Româneascã, Moscova (1988), Bienala Internaþionalã — Varºovia (1988), Zwolle (Olanda, 1991), Trienala Internaþionalã de Artã Textilã — Tournai (Belgia, 1993), Bienala Internaþionalã de Miniaturã Textilã — Toronto (Canada, 1993), expoziþia de grup — Budapesta (1993, 1994, 1996), Expoziþia Republicanã de Broderie — ClujNapoca (1994), Miniaturã Textilã — ClujNapoca (1995, 2001), Expoziþie Româneascã de Artã — Budapesta, Centrul Cultural Român (1993, 1996), Expoziþie Naþionalã de Broderie cu invitaþi din strãinãtate — Cluj-Napoca (1997), Expoziþie de Artã Textilã Europeanã — Liège (Belgia, 1997), Expoziþia Grafica din Transilvania — Innsbruck (Austria, 1998), Trienala Internaþionalã de Broderie Cluj-Napoca (1999, 2002), Expoziþie de Artã Textilã din Cluj, Muzeul de Artã Constanþa (1999), Expoziþie Româneascã de Artã Decorativã — Veneþia (1999), Expoziþie de graficã din Cluj Dialog cu ºi fãrã noi-mã (2000), Galeria Apolo — Bucureºti (2000), Trienala Naþionalã de Tapiserie Expo-Art — Bucureºti (2000), Expoziþia Timp substituit — Galeria U.A.P. Cluj-Napoca (2001), Expoziþia de Artã miniaturalã — Galeriile U.A.P. Cluj-Napoca (2001), Trienala Internaþionalã de Tapiserie — Lodz (Polonia, 2001), Expoziþia Naþionalã de Artã Jubiliarã — Bucureºti (2001), Timpul substituit (Cluj-Napoca, 2001), Expoziþie Naþionalã Jubiliarã de Artã (U.A.P. 50), (Bucureºti, 2001), Trienala de Artã Textilã — ediþia a II-a — Bucureºti (2002), Ariadnae — Expoziþie Naþionalã de Artã Textilã (Târgu Mureº, 2004), Praga (2004), Salonul Naþional de Artã Decorativã (Bucureºti, 2006), Anuala Artelor — Ediþie jubiliarã ªcoala bãimãreanã — 110 ani (Baia Mare, 2006), Expoziþie itinerantã de Artã decorativã: Deva, Alba Iulia, Baia Mare, Bistriþa, Târgu Mureº, Craiova

(2008), Expoziþie de Artã decorativã clujeanã (Ploieºti, Vidin -Bulgaria, 2009), Expoziþie de Artã decorativã clujeanã (PécsUngaria, 2010), Expoziþie de Artã Decorativã din România Deco-2010 Academia di Romania (Roma-Italia, 2010), Expoziþia Naþionalã de Textilã Miniaturalã (Bucureºti, 2011). Lucrãrile sale se aflã în colecþii de stat din Bucureºti, Cluj-Napoca, Harghita ºi în colecþii particulare din: Austria, SUA, România, Ungaria, Danemarca, Belgia, Anglia.

HORVATH, DINA IULIANA (pseudonim Licurici) — poetã. N. 5 iulie 1960, Halmãºd. Viaþa ºi activitatea: absolventã a Facultãþii de ªtiinþe Economice, Politice ºi Administraþie din cadrul Universitãþii Vasile Goldiº — Arad (2006). A debutat în revista Steaua din Cluj. Este membrã a cenaclului Silvania. Colaborãri: Steaua, Tribuna, Echinox (ClujNapoca), Transilvania (Sibiu), Vatra (Târgu. Mureº), Oglinda (Focºani), Curentul, SLAST (Bucureºti), Singur (Târgoviºte), Silvania, Caiete Silvane, Limes, Graiul Sãlajului, Magazin Sãlãjean, Orizont, Gazeta de Duminicã, Clepsidra, ªopârla (Zalãu). Opera: Insomnia flãcãrii (Zalãu, Ed. Caiete Silvane, 1999). Prezentã în volumele: Pãmânt strãbun românesc (Zalãu), Iuliu Suciu — Poeþi sãlãjeni ai Cenaclului Silvania (Zalãu, Ed. Silvania, 2008), Primãvara Poeziei — A Költészet Tavasza (Zalãu, Ed. Caiete Silvane şi Revista Hepehupa, 2009), Primãvara Poeziei 10 — A Költészet Tavasza 10 (Zalãu, Ed. Caiete Silvane şi Revista Hepehupa, 2010), Primãvara Poeziei - 11 - Költészet Tavasza (Zalãu, Ed. Caiete Silvane, 2011).

143

HORVÁTH ENDRE — medic. N. 13 noiembrie 1912, Mineu — m. 30 mai 2002, Târgu Mureº. Viaþa ºi activitatea: absolvent al Facultãþii de Medicinã ºi Farmacie a Universitãþii Ferdinand I din Cluj (1937), s-a specializat la Budapesta. A lucrat ca preparator (19401943), asistent (din 1943) la Clinica Medicalã din Cluj, apoi la Facultatea de Medicinã ºi Farmacie din Târgu Mureº ca lector (1945-1948), conferenþiar universitar (din 1948), profesor universitar (din 1957), doctor docent (din 1965), medic primarinterne, îndrumãtor de doctorat (1970-1980). A înfiinþat ºi a condus prima ºcoalã pentru surori medicale din Târgu Mureº (1942), a înfiinþat Clinica Medicalã nr. 2 din Târgu Mureº (1952) pe care a condus-o pânã-n 1982 (anul pensionãrii). În 1960 a participat la organizarea ºi punerea în funcþiune a Spitalului Cardiovascular de Recuperare din Covasna. A participat la conferinþe internaþionale la Stockholm (1956), Praga (1964), Basel (1964, 1974), Budapesta (1972), Berlin (1973), Olmüc (1973), Wielicka (1975), Hradek (1976), Ungvár, Tokyo, Hamburg, Malaga, Ierusalim, Moscova. A organizat mai multe sesiuni ºtiinþifice la Miercurea Ciuc, Sighiºoara, Odorheiu Secuiesc, Tuºnad, Sfântu Gheorghe etc. Membru al mai multor asociaþii naþionale ºi internaþionale cum ar fi: Asociaþia Medicilor de Interne din Europa (1961), Asociaþia Cardiologilor din Europa (1963). Premii: pentru activitatea sa profesionalã a primit 10 distincþii dintre care amintim: Medalia Muncii (1955), Ordinul Muncii (1969), Medalia de aur Crucea Roºie (1972), Doctor emerit (1973). Autor ºi coautor a peste 150 de lucrãri de specialitate publicate. A colaborat la revistele de specialitate de limba maghiarã, românã, germanã, englezã, rusã, italianã: Orvosi

Szemle-Revista Medicalã, Orvosi Hetilap, Viaþa Medicalã, Medicina Internã, Revue Roumaine de Medicine, Revista MedicoChirurgicã, Pediatria, Wiener Medizinische Wochenschrift, Acta Histochimica, Klinicseszkaja Medicina. Opera: Ápolónõképzõ iskolai jegyzet (Curs ºcolar pentru pregãtirea surorilor medicale), (vol. I-II, curs, Târgu Mureº, 1947-1948); Curs de medicinã internã (Târgu Mureº, 1981). Coautor: Belgyógyászati diagnosztika (Medicinã internã — Diagnosticã), (Târgu Mureº, 1950); Belgyógyászati diagnosztika. Általános diagnosztikai ismeretek (Medicinã internã — Diagnosticã. Noþiuni elementare de diagnosticã), (Târgu Mureº, 1950), Belgyógyászati elõadások (vol. I-III, ed. a 2-a adãugitã, Târgu Mureº, 1951), Belgyógyászati diagnosztika (vol. I-III, Târgu Mureº, 1957), Belgyógyászati jegyzet (Curs de medicinã internã), (ed. a 2-a, vol. I-III, Târgu Mureº, 1959), Medicinã internã (manual, vol. I-II, Bucureºti, Ed. Medicalã, 1963), Belgyógyászat (Târgu Mureº, 1983). Volum tradus în colaborare: I. Turai: Az orvosi gyakorlat sürgõsségi kérdései (Problemele urgenþelor medicale), (1952).

HORVATH, FLORIN — prozator. N. 1 mai 1945, Haþeg, judeþul Hunedoara. Viaþa ºi activitatea: a absolvit cursurile ºcolii primare ºi liceale la Bistriþa ºi ªcoala de Ofiþeri Activi în 1967. Din anul 1967 pânã în 1972 a fost ofiþer de aviaþie. În perioada 1972-1979 a fost electronist pe platforma industrialã Bucureºti-Sud, 19791985 ºef atelier la I.A.I.F.O., ºef atelier la Întreprinderea de Anvelope (1985-1989), a fost membru C.P.U.N. — Sãlaj (19891991), a lucrat la S.C. Alfasoft (1991-1992), din 1996 a fost ºef birou S.N.P., a lucrat la

144

Energy Consult România Petrom S.A. Este director al F.N.R — filiala Sãlaj. A debutat în 1971 cu prozã scurtã. Frecventeazã cenaclul Silvania din Zalãu. Premii: în anul 1971 a primit premiul revistei Viaþa militarã pentru prozã scurtã, premiul pentru creaþie ºi montaj literar Ioniþã Scipione Bãdescu (1984), premiul pentru prozã Ioniþã Scipione Bãdescu (1985), premiul pentru poezie Nicolae Bãlcescu (1986), Premiul Naþional pentru roman istoric (1987), Premiul Naþional Duiliu Zamfirescu (2001); distincþii ºi medalii: învestirera ca Mare Secretar al M.I.N.R. (2002), Medalia de Onoare a R.L. Phoenix (2003), Medalia de Merit M.L.R. (2003), Învestirea ca Mare Secretar al M.L.R. (2003), Medalia de Onoare (personalizatã) a R.L. Hashachar Israel (2004), Medalia de Onoare a Parlamentului Maghiar (2004), Medalia de Merit a M.L.R. (2004, 2005), Medalia de Onoare a R.L. Edmond Nicolau (2005), Diploma de Excelenþã a M.L.N.U.R. (2005), Învestirea în grad de Cavaler Templier (2005), Marea Cruce în rang de Cavaler Kadusch (2006), Învestirea în grad de Comandor (2006), titlul de Inspector general — Suveran Comandor 33 (2006), titlul de Pro Mare Maestru al M.L.R. (2006), Placheta de Onoare a R.L. Hiram (2006, 2007), învestirea ca Mare Ofiþer Templier (2006), Ordinul Suprem Marea Cruce în clasa Primus Interparens (2006), învestirea în demnitatea de Comandor al Sf. Bernard de Clervaux (2006), Ordinul Crucea de Merit clasa a III-a (2006), Ordinul Suprem Marea Cruce în grad de Arhitecton Egregia cum Laude pentru întreaga activitate (2006), Medalia de Merit a Turciei (2007), Ordinul Crucea de Merit clasa a II-a (2007), învestirea ca Preceptor al Ardealului (2007), Placheta de Onoare a M.L.R. (2007), Medalia de Merit a R.L Mozart, Israel (2008), Medalia de Merit Ordinul Pentagramei pentru activitatea în perioada 2003-2008 (2008), Ordinul Crucea de Merit clasa I (2008), Ordinul Crucea de Onoare clasa a III-a (2008), învestirea în rangul de Cavaler Mare Cruce (2008), învestirea în demnitatea de Prior al Transilvaniei, Maramureºului, Criºanei ºi Banatului (2008), Pro Mare Maestru Ad Vitam (2008),

Ordinul Cultural (2009), Medalia de Merit a Revoluþiei Române (2009), Medalia Marea Pentagramã de Aur (2009), Medalia Jubiliarã Internaþionalã a Ordinului Templierilor (2010), Medalia de Onoare a R.L. Sever Frenþiu (2010), Medalia Revoluþiei Române (2010), Medalia Vila di Sintra (2010), Medalia de Onoare Jaques de Molay (2010). Este membru în grupul de dialog cultural România-Ungaria (din martie 1990), membru fondator al F.N.R.D. (1989), iniþiator al programului de înfrãþire între oraºele Zalãu ºi Soroca (Republica Moldova) ºi Zalãu — Szentendre (Ungaria). Colaborãri: Ramuri, Vatra, Steaua, Echinox, Tribuna, Transilvania, România literarã, Luceafãrul, Opus, Silvania, fondator al ziarelor ªopârla, Clepsidra. Opera: O lacrimã pentru Mãria Sa (Bucureºti, Ed. Albatros, 1987, reeditare Bucureºti, Ed. Delta III, 2005), Coroana celor 7 mari maeºtri (Zalãu, Ed. Caiete Silvane, 2001), Voievodul Albastru (Zalãu, Ed. Caiete Silvane, 2001), Îndreptar francmasonic (Târgu Mureº, Ed. Tipomur, 2004), 125 de ani de lumini ºi umbre în francmasoneria româneascã (Bucureºti, Ed. Delta III, 2005), Un templier la Sarmizegetura (Bucureºti, Ed. Delta III, 2008), Legenda marelui Zalmoxis (Zalãu, 2010); volum în curs de apariþie: Ultimul festin.

HORVÁTH GABRIELLA-MÁRIA — profesoarã. N. 14 aprilie 1957, comuna Hida. Viaþa ºi activitatea: absolventã a Facultãþii de Chimie — Universitatea Babeº-Bolyai din Cluj-Napoca (1980). A urmat mai multe cursuri de perfecþionare. Profesoarã de chimie la Liceul Industrial nr. 3 (19801991), apoi la Liceul Teoretic Bolyai Farkas

145

din Târgu Mureº (din 1991), ocupând funcþia de director adjunct la acelaºi liceu (din noiembrie 1998). În perioada 1 sept. 2000-25 nov. 2001, paralel cu funcþia amintitã mai sus, a fost numitã, prin delegaþie, director al Liceului Teologic Reformat din Târgu Mureº. Este coordonatoare a concursului prin corespondenþã pentru clasele de gimnaziu, iniþiat în Ungaria, localitatea Szolnok, având denumirea Curie Kémiai Emlékverseny (Concurs Memorial de Chimie Curie), (din anul ºcolar 1993-1994); iniþiatoarea ºi coordonatoarea concursului prin corespondenþã pentru elevii de liceu din România intitulat Takács Csaba Kémiai Emlékverseny (Concurs memorial de chimie Takács Csaba (din anul ºcolar 1994-1995); coordonatoare de specialitate a cursurilor de perfecþionare de chimie din cadrul Academiei de Varã — Bolyai (din anul 1998). În 2008 a participat la proiectul Comenius cu tema Ce este necesar pentru viaþã, la Miskolc (Ungaria), proiect finanþat de Consiliul Europei. Organizatoarea a VI. Nemzetközi Kémikus Diákszimpózium (Al VI-lea Simpozion Internaþional de Chimie pentru elevi), (Târgu Mureº, Liceul Teor etic Bolyai Farkas, aprilie 2009). Premii: a obþinut titlul de Profesor emerit din partea Uniunii Cadrelor Didactice Maghiare din România (1998), Premiul pentru predarea chimiei în limba maghiarã din partea Fundaþiei Richter Gedeon (Budapesta, 2003). Membrã fondatoare a Cercului de Ocrotire al Tinerelor Talente din Ungaria (2002). Membrã a Societãþii Bolyai din ClujNapoca, a Societãþii Maghiare Tehnicoªtiinþifice din Transilvania, a Uniunii Cadrelor Didactice Maghiare din Rom ânia (UCDMR), membrã în conducerea UCDMR — filiala Mureº (1992-2006), iar din 2007 preºedinte UCDMR — filiala Mureº. Colaboreazã la: Revista de fizicã ºi chimie, Firka, Studia Universitatis Babeº-Bolyai, A Kémia Tanítása (Ungaria). Opera: Általános és szervetlen kémia — Tesztek (Teste de chimie generalã ºi anorganicã), (Târgu Mureº, Ed. Custos, 1993), 50 Kémiai Rejtvény (50 de rebusuri din chimie), (Szolnok-Ungaria, 1995), Tudod-e? — 500 érdekes kérdés

kémiából, vol. I-II (Cine ºtie? — 500 de întrebãri interesante de chimie), (SzolnokUngaria, 1996). Coautor: Szerves kémiai feladatok (Probleme de chimie organicã), (Târgu Mureº, Ed. Mentor, 1997). Volum tradus din limba românã în limba maghiarã: Chimie — Manual pentru clasa a 10-a (Ed. Bic All, 2006). Volum lectorat: Chimie — Manual pentru clasa a XI-a, C1 (Ed. Akademos Art, 2006); confruntãtor de traducere la: Chimie — Manual pentru clasa a XII-a, C1 (Ed. Bic All, 2002); Chimie — Manual pentru clasa a X-a, ªcoala de Arte ºi Meserii (Ed. Akademos Art, 2005); redactor împreunã cu alþi 5 colegi: Album de cãrþi poºtale ale Liceului Teoretic Bolyai Farkas ºi Liceului Teologic Reformat (Târgu Mureº, Tipografia Master Druck, 2005, 2008); redactor cu Székely Emese al cãrþilor: Tablók Könyve, Nevek Könyve (Cartea Tablourilor, Cartea Numelor) al Liceului Teoretic Bolyai Farkas ºi al Liceului Reformat (Târgu Mureº, Ed. Lyra, 2007).

HORVÁTH IOSIF — profesor. N. 14 aprilie 1957, comuna Decea, judeþul Alba. Viaþa ºi activitatea: este absolvent al Facultãþii de Istorie-Filologie de la Universitatea Babeº-Bolyai Cluj-Napoca (1982). Din anul 1982 este profesor titular de istorie-socio-umane la Grupul ªcolar Industrial Sãrmãºag. A debutat cu articole în Szilágyság, iar în perioada (1996-1998) a condus rubrica Sarmasági Mozaik. A scris articole pe teme de istorie, etnografie, folclor, psihologie ºcolarã, evenimente aniversare. Ghid ºi traducãtor pentru grupuri de turiºti din Ungaria, Slovacia, Ucraina, Serbia, Slovenia contribuind la prezentarea frumuseþilor judeþului Sãlaj. Organizeazã

146

simpozioane pe teme de istorie la Centrul Cultural din Sãrmãºag, participã la pãstrarea istoriei locale, contribuind la ridicarea statui principelui Kemény János (Sãrmãºag, în faþa Centrului Cultural, 2005) ºi a monumentului Pro Libertate (2006). În calitate de curator organizeazã expoziþii de artã plasticã (picturã, sculpturã în lemn) în special din opera artiºtilor plastici nãscuþi în Sãrmãºag. Membru al Societãþii Istoricilor, al Societãþii Muzeului Ardelean, al Uniunii Cadrelor Didactice Maghiare din România, membru fondator al Asociaþiei Pro Sãrmãºag. Colaborãri: Szilágyság, Gyertyaláng, Sarmasági Hírmondó (ºi redactor fondator). Opera: volume colective: Szilágysági Magyarok (Bucureºti, Cluj-Napoca, Ed. Kriterion, 1999), Szilágysági Református Naptár 2005, 2006, 2007, 2008, 2009, 2010, 2011 (Almanahul Reformat Sãlãjean), (Protopopiatul Reformat ªimleu Silvaniei, 2004-2010). Volum lectorat: László László. Erdélyi fejedelmek (Principi ai Transilvaniei), (Odorheiu Secuiesc, Ed. Erdélyi Gondolat, 1999). Traduceri în colaborare: Petre Zoe; Cãpiþã Laura; Dvorski Monica; Cãpiþã Carol; Grosu Ioan: Manual de istorie pentru clasa a V-a (Bucureºti, Ed. All, 1997); confruntãtor de traducere (român-maghiar) la manualul tradus de László László: Istorie-Manual pentru clasa a X-a (Bucureºti, Ed. Corint, 2005). A colaborator la editarea volumului Cartea ºcolilor sãlãjene (Zalãu, Ed. ªcoala Noastrã, 2010), capitolul Comuna Sãrmãºag. HOSSU, ANDREI-IUSTIN — profesor. N. 16 ianuarie 1950, Cheud, comuna Nãpradea. Viaþa ºi activitatea: este absolvent al Facultãþii de Istorie-Filosofie a Universitãþii Babeº-Bolyai din Cluj (1972). A obþinut doctoratul în anul 1981 cu teza Existenþialismul francez. A fost asistent universitar, iar în prezent este conferenþiar universitar la Catedra de ªtiinþe Politice a Facultãþii de Drept a universitãþii clujene. Premii: Premiul I pe universitate pentru eseul literar-filosofic Douã implicate valorice ale culturii: libertatea ºi angajarea obþinut la concursul de eseuri organizat de cenaclul Diotima, laureat al Concursului Naþional de Literaturã Nihil sine deo, ediþia I Braºov, pentru cartea Istoria monarhiei

române, Premiul Ziua, acordat de cotidianul naþional Ziua, pentru publicisticã (1997). Colaborãri la: Gazeta de Vest (Timiºoara), Formula AS (Bucureºti), Puncte cardinale (Sibiu), Lumea magazin (Bucureºti), Vatra (Germania), Cuvântul românesc (Canada), Dreptatea, Origini-Romanian Roots, International Notbook of Poetry (S.U.A.), Deºteptarea credinþei. A participat la numeroase emisiuni televizate dupã evenimentele din 1989. Opera: Istoria monarhiei române (Bucureºti, Ed. Învierea, 1995), Existenþialismul francez (Cluj-Napoca, Ed. Mediamira, 1996), Cele trei trepte ale singurãtãþii (Iaºi, Ed. Institutului European, 1997), Restituirea adevãrului: monarhia constituþionalã din România (10 mai 1866 — 30 decembrie 1947), (Piteºti, Ed. Universitãþii, 1998), Probleme de guvernãmânt în epoca anticã, medievalã creºtinã ºi modernã — liberalã (Piteºti, Ed. Universitãþii, 1999), Cimitirul vesel (Baia Mare, Ed. Gutinul, 2000), În bârlogul Meºterului Constantin Noica. Corespondenþã ºi alte scrieri (S.U.A., Ed. Criterion Publishing, 2002), Filosoful ºi omul D.D. Roºca 1895-1980 (Piteºti, Ed. Trefla, 2002), Tãinuind cu Petre Þuþea (S.U.A., Ed. Criterion Publishing, 2002). Volume colective: Operaþie pe cord deschis (Braºov, Ed. Astra, 1997), Biopolitica eminescianã (Bucureºti, Ed. Crater, 2000).

HOSSU, PETRE (pseudonim Radu Filimon) — profesor. N. 5 iulie 1922, Cheud, comuna Nãpradea — m. 15 iunie 1998. Viaþa ºi activitatea: a urmat cursurile Universitãþii Dacia Superioarã Regele Ferdinand I din Sibiu, apoi Facultatea de Litere ºi Filosofie (1941-1945), fiind licenþiat în filosofie. Ca student, în anul 1943, a fãcut parte, ca unic reprezentant al

147

studenþimii clujene, din delegaþia studenþeascã românã din Elveþia, la invitaþia Union Nationale des Etudiants Suisses. În perioada 1949-1951 a fost asistent la Catedra de Filosofie-Istorie a Universitãþii Babeº-Bolyai din Cluj. În octombrie 1951 a fost destituit de autoritãþile comuniste ºi timp de 18 ani a fost profesor în satul natal. Începând din ianuarie 1969-mai 1975 a fost cercetãtor ºtiinþific principal la Institutul de Filosofie al Filialei Cluj a Academiei R.S.R., în perioada 1975-1982 a fost bibliotecar — cercetãtor la Biblioteca Centralã Universitarã Cluj. Din anul 2002, ºcoala din Cheud poartã numele filosofului ºi scriitorului Petre Hossu. A debutat în anul 1941 cu piesa de teatru Lumina se destramã. Cenacluri: a întemeiat ºi a condus cenaclul literar Nãzuinþa din Zalãu în perioada mai-octombrie 1968, a frecventat Cenaclul Literar Studenþesc Octavian Goga. Premii: premiul Facultãþii de Litere ºi Filosofie pentru teatru (mai 1943), premiu la Sãptãmâna Universitarã desfãºuratã la Bucureºti în iunie 1943. Colaborãri: Transilvania, Luceafãrul, Viaþa universitarã (Sibiu), Tribuna (ClujNapoca). Opera: Lumea se destramã (Sibiu, Ed. Þara, 1941), Despre condiþia umanã (Sibiu, Tipografia Cartea Româneascã, 1944), Despre o dialecticã a tragediei (Sibiu, 1944), Memoriale (Piteºti, Ed. The Flower Power, 2003), Memorialul Lucian Blaga (S.U.A., Ed. Criterion Publishing, 2003); a scris piese de teatru: Mirele, Colindãtorii, Mãri defuncte, Întoarcerea fiului risipitor, pantomima Fecioarele Nunþii; traduceri: O mie ºi una de nopþi — traducere cenzuratã de versuri, vol. I (Bucureºti, Ed. pentru Literaturã, 1966), O mie ºi una de nopþi — versiune integralã, vol. I — II (Bucureºti, Ed. Saeculum, 1991 — 1992), O mie ºi una de nopþi — versiune integralã, vol. I — III (Bucureºti, Ed. Saeculum, 1996), Ucigaºul cel bun de Anton Colleen, Monografia Familiei Brönte de Robert de Traz, Cele douã Carmelite de Georges Bernanos, Fenomenul uman de Pierre Teilhaed de Chardin, Salutându-l pe Melville de Jean Giono, Heraclit — seminar de Heideger,

Micul Prinþ de Antoine de Saint-Exupéry, Amal ºi scrisoarea Regelui de Rabindranath Tagore. Este în curs de apariþie la Ed. Saeculum prima versiune integralã a lucrãrii O mie ºi una de nopþi în 16 volume, traducere din limba francezã.

HOSSU, VALER (pseudonime: Val Horea, V. Rãstoceanu, V. Someºan) — prozator, jurnalist. N. 31 mai 1938, Rãstoci. Viaþa ºi activitatea: este absolvent al Facultãþii de Filologie a Universitãþii BabeºBolyai din Cluj-Napoca. De-a lungul timpului a fost asistent medical, profesor de limba ºi literatura românã, ziarist, secretar ºef la Facultatea de Filologie din ClujNapoca ºi secretar-ºef la Institutul Agronomic Dr. Petru Groza din ClujNapoca. În prezent este redactor la gazeta Scutul patriei a Armatei a 4-a Transilvania, din Cluj-Napoca. A frecventat cenaclul de pe lângã revista Almanahul literar, Cluj (1950-1955), Cenaclul literar de pe lângã Casa de Culturã a Ministerului de Interne, Bucureºti (1960), cenaclul literar al studenþilor de la Casa de Culturã a Studenþilor din Cluj-Napoca (1963-1966), cenaclul literar de pe lângã Casa de Culturã din Zalãu (1968-1976), unde a fost membru fondator ºi preºedinte. Colaborãri la: Tribuna, Steaua, Adevãrul de Cluj, Mesagerul, Revista de pedagogie, Sãlajul, Graiul Sãlajului, Acta Musei Porolissensis, Acta Musei Napocensis, Îndrumãtorul bisericesc, Viaþa militarã, Apãrarea patriei, Radio Cluj etc. A contribuit la întemeierea publicaþiilor: Nãzuinþa (1968), Scutul patriei, serie nouã (1991), Iancule Mare (1992). Opera: Rãstoci — o istorie într-un sat (Cluj-Napoca, Ed. Clusium, 1996),

148

Maramureº — pecete de þarã (ClujNapoca, Ed. Dragoº-Vodã, 1998), Promovarea Boului (Cluj-Napoca, Ed. Casa Cãrþii de ªtiinþã, 2000), Nobilimea Chioarului (Cluj-Napoca, 2003). Volume colective: Vârstele primãverii (Cluj, 1962), Manuscrise de dimineaþã (Cluj, 1965), Zbor neîntrerupt (Cluj, 1967), Arpegii (Zalãu, 1970), Mihai Viteazul ºi Sãlajul (Zalãu, 1975), Perpetuum comic (Bucureºti, 1976), Memorandul românilor (Baia Mare, 1996), Maramureº — vatrã de istorie milenarã (Cluj-Napoca, 1997, 1998, 1999). HOSSU-LONGIN, POMPEIU — învãþãtor, folclorist. N. 1 august 1897, Cormeniº — m.? Viaþa ºi activitatea: a efectuat studiile primare în comuna Sãliºte, iar cele gimnaziale la Cehu Silvaniei. A absolvit ªcoala Normalã din Gherla. Dupã 2 semestre de studii pedagogice la Budapesta (1917), este învãþãtor la Tãmãºeºti, judeþul Maramureº (1916-1920) ºi la Vulcan, judeþul Hunedoara (1920). A fost membru corespondent al Muzeului Limbii Române. Premii: în anul 1932 este premiat de Arhiva de Folclor. S-a preocupat de folclorul din zonele Paroºeni — Hunedoara, ºi Tãmãºeºti — Sãlaj. Atent fiind la chestion arele Arhivei de Folclor din Cluj, îºi noteazã rãspunsurile pe care le publicã în Calendarul poporului pe lunile ianuarie-februarie, Obiceiuri de primãvarã, Credinþe ºi povestiri despre duhuri… Naºtere, botez, copilãrie. A trimis Muzeului Etnografic al Transilvaniei douã caiete în care descrie unele obiceiuri ºi credinþe de Crãciun din Tãmãºeºti — Sãlaj. Primul caiet cuprinde ºi 21 de colinde. Opera: Importanþa folclorului pentru educaþie (Bucureºti, Ed. Noastrã, 1938). Au rãmas în manuscris câteva ample lucrãri cum ar fi: Cântãri ºi strigãturi, ºi douã culegeri de cântece populare ºi o culegere de povestiri. HOSSU T., LIVIU — profesor. N. 15 ianuarie 1919, Tămăşeşti (azi judeţul Maramureş). Viaŝa şi activitatea: a urmat studiile liceale la Petroşani şi Orşova. A absolvit Seminarul Pedagogic al Universităţii Iaşi şi Facultatea de Filosofie şi Litere a Universităţii

Bucureşti. A fost director şi profesor la Gimnaziul Unic din Sângeorz-Băi, din anul 1954 a fost profesor de limba română la Liceul Gheorghe Şincai din Baia Mare, inspector şcolar. Colaborări: Limba română, Maramureş, Graiul Maramureşului, Helvetica. Opera: Agonie şi extaz (Baia Mare, Helvetica, 1998).

I

IANCU SÃLÃJANU, DINU — solist de muzicã popularã. N. 2 iulie 1969, Bãlan. Viaþa ºi activitatea: absolvent al Facultãþii de Muzicã din Oradea. Pânã în anul 1989 a lucrat la I.A.I.F.O. Zalãu, apoi la Casa de Culturã Municipalã Zalãu. S-a lansat ca artist în anul 1992, la emisiunea Daţi un leu pentru ATENEU!, emisiune realizată de Marioara Murărescu şi Ludovic Spiess. A întreprins turnee în þarã ºi a participat la numeroase emisiuni ale posturilor de radio ºi televiziune (O vedetă populară, Tezaur Folcloric, Confesiuni, O dată - n viaţă, Gala premiilor TVR, Dincolo de Aparenţe, Cerbul de aur, Duminica în familie ş.a.). În prezent este directorul Casei de Culturã a Sindicatelor Zalãu. Numele artistului este asociat cu mândrie plaiurilor sãlãjene, acesta purtând în nume ºi cântec zona de unde îºi culege repertoriul. Este Cetăţean de Onoare al comunei natale, Bălan ( 2005 ), al comunei Axente Sever – Sibiu (2010) şi al comunei Sălciua – Alba (2011). Colaborări: cu importante instituţii de cultură din ţară (Opera Română şi Filarmonica

149

TRANSILVANIA-ClujNapoca, Opera Română – Braşov, Filarmon ica – Oradea, Filarmonica Satu Mare ş.a. ) şi din străinătate (Palatul Culturii - Chişinău, Institutul Cultural Român-Veneţia, Asociaţia Decebal – Traian, Italia, Biserica Greco – Catolică din Veneţia ş.a.), o perioadă de 12 ani a promovat limba română şi folclorul românesc peste hotare, prin spectacole remarcabile; a colaborat cu mari personalităţi ale scenei şi culturii româneşti (Florin Piersic, Stela Popescu, Alexandru Arşinel, Felicia Filip, Nicolae Furdui Iancu, Teo Trandafir ş.a.). Premii şi diplome: artistul a primit numeroase aprecieri, distincţii, diplome şi premii, dintre care amintim: Trofeul şi Diploma Artist Consacrat, premiul Cel mai bun interpret din Ardeal (Gala Muzicii Populare Româneşti, Ediţia I), Diploma de Excelenţă Premiile Administraţiei Locale 2007 – 2008, Bran, pentru susţinerea şi promovarea culturii şi valorilor tradiţionale strămoşeşti, Trofeul Drăgan Muntean, Ediţia 2006 ş.a.). Roluri în opere celebre: Basilio, în Bărbierul din Siviglia ( Rossini ), Bartolo, în Nunta lui Figaro ( Mozart), Sparafucile, în Rigoletto ( Verdi) ş.a. Opera: Io-s fecior de sãlãjan — disc (1994), Io-s fecior de sãlãjan — casetã (Sonex REC, 1996), Omu-i ca ºi floarea — album (2001); în curs de apariþie 3 albume conþinând muzicã popularã ºi colinde româneºti.

IMAIA Arad (1975-1989). În anul 1981 a înfiinþat pseudo-editura Mureºul. Din anul 2005 este stabilit în Spania. Cenacluri: cenaclul revistei Orizont (Timiºoara). Colaborãri: Orizont (Timiºoara), Luceafãrul, România în Lume (Madrid), din 2007 este redactor-ºef al noului periodic din Madrid Universul românesc, iar în 2008 a fondat periodicul Que se vende y que se compra. Opera: Întoarcere (Arad, Ed. Mureºul, 1981), Nespuse cuvinte (Arad, Ed. Mureºul, 1983), Gânduri în apropiere (Arad, Ed. Mureºul, 1984), Nespuse cuvinte-vol. 2 (Arad, Ed. Mureºul, 1986), Cercul de Abur (Arad, Ed. Arc Sud, 1991), A cincea evanghelie (Arad, Ed. Nobel Cart, 2001), care a fost transpusã în versuri ºi republicatã în 2002 la aceeaºi editurã cu titlul Întâi a fost o ploaie de sânge, republicatã sub titlul America o escalã spre cer (Arad, Ed. Cãbiþa, 2006), Destin (Arad, Ed. Cãbiþa, 2004). Volume traduse: A cincea evanghelie — apãrutã pe internet în limba francezã în anul 2001. Este în lucru trilogia Dedesubtul inimii. Sunt în curs de apariþie volumele: Las aventuras de un jurnalista loco, Destin cenzurat, Vãduva strigoilor, Aventurile unui jurnalist nebun.

IEPURE, IOAN (pseudonim Ioan Silvan) — N. 27 martie 1959, Pecei. Viaþa ºi activitatea: este absolvent al Liceului nr. 2 din Arad (1981). A lucrat la

ILEA, GHEORGHE — artist plastic. N. 1 noiembrie 1958, Bucea, judeþul Cluj. Viaþa ºi activitatea: absolvent al Academiei de Artã Ion Andreescu din Cluj-Napoca, secþia picturã (1984). În anul 1987 a primit o bursã oferitã de Uniunea Artiºtilor Plastici din România, secþia picturã. Este membru al Uniunii Artiºtilor Plastici din România. A debutat cu expoziþia personalã la Galeria Tribuna din Cluj-Napoca în anul 1984.

150

Premii: premiul la Bienala de Gravurã Iosif Iser (Ploieºti, 1993), Premiul Soros pentru Artã Contemporanã la Expoziþia 010101 (Bucureºti, 1994), Premiul Fundaþiei Artexpo (Bucureºti, 1994). Opera: Expoziþii personale în þarã: Galeria Tribuna (Cluj-Napoca, 1984), Galeria U.A.P. (Zalãu, 1988), Galeria U.A.P. (Bistriþa, 1989), Galeria Etaj III-IV (Bucureºti, 1992), Galeria Etaj III-IV (Bucureºti, 1999), Muzeul de Artã (ClujNapoca, 2000, 2007), Muzeul Þãrii Criºurilor (Oradea, 2001), Galeria Ioan Sima (Zalãu, 2001), Galeria Frezia (Dej, 2002), Muzeul de Artã (Satu Mare, 2003), Galeria Milenium (Baia Mare, 2003), Galeria Arcade 24 (Bistriþa, 2008); expoziþii personale în strãinãtate: Primãria din Lorsch (Germania, 2004), Galeria Plan B (Berlin, 2010); expoziþii de grup în þarã: Galeria U.A.P. (Zalãu, 1986, 1987, 1988), Galeria U.A.P. (Sibiu, 1987), 1988 Galeria Eforie (Bucureºti, 1988), Bienala Tineretului (Baia Mare, 1988), Galeria Hanul cu Tei (Bucureºti, 1989), Galeria Etaj III-IV (Bucureºti, 1990, 1992, 1994), Bienala de Gravurã Iosif Iser (Ploieºti, 1993), Muzeul Þãranului Român (Bucureºti, 1994), Centrul Cultural Maghiar (Bucureºti, 1996), Muzeul Satului (Bucureºti, 2000), Galeria Helios (Timiºoara, 2001), Muzeul Þãrii Oaºului (Negreºti Oaº, 2007), Bienala de Artã (Arad, 2007), Muzeul de Artã Contemporanã (Bucureºti, 2007), Bienala de Artã (Arad, 2009), Club Electroputere (Craiova, 2010), Expoziþie Internaþionalã Ceaþa (Zalãu, Galeria Ioan Sima, 2010), Muzeul de Artã Cluj-Napoca, 2011); expoziþii de grup în strãinãtate: Ad hoc Artã Româneascã Contemporanã Muzeul Ludwig (Budapesta, 1997), Primãria din Gellen (2002), Institutul Cultural Român (Viena, 2005), Ambasada Românã din Spania (Madrid, 2008), Galeria Sol&Bartolome (Santiago de Compostela, 2009), Armory Show (New York, 2010), Vienna Fair (Viena, 2010), Romanian Cultural Resolution Halle 12 Spinnerei (Leipzig, 2010), Târgul de Artã FIAC (Paris, 2010), Târgul de Artã Rotterdam (Olanda, 2011). Lucrãrile pictorului se gãsesc în colecþii de artã din þarã: MNAC (Bucureºti),

Muzeul de Artã (Cluj-Napoca), Muzeul Þãrii Criºurilor (Oradea), Galeria de Artã Ioan Sima (Zalãu) ºi în colecþii din strãinãtate: S.U.A., Austria, Germania, Ungaria, Franþa, Belgia ºi Olanda.

ILUŜ, PETRU — psiholog. N. 19 iulie 1945, Tămăşeşti (azi judeţul Maramureş). Viaŝa şi activitatea: absolvent al Facultăţii de Psihologie din cadrul Facultăţii de Istorie şi Filozofie a Universităţii Babeş-Bolyai din Cluj-Napoca (1969). A obţinut doctoratul în psihologie socială în anul 1985 la universitatea clujeană. În perioada 19701977 a fost cercetător la Catedra de Sociologie a Universităţii Babeş-Bolyai, apoi lector universitar (1977-1990), conferenţiar (1990-1996), iar din 1996 este profesor universitar titular şi conducător lucrări de doctorat în sociologie la aceeaşi universitate (din 1999). A participat la 52 de conferinţe şi congrese în ţară şi peste 30 organizate în străinătate. Este participant la cca. 20 de programe/ granturi de cercetare şi conducător de proiecte la 10 studii vizând orientări axiologice ale tinerilor, fenomene familiale şi problematica gender. Este membru în colectivul editorial al revistei Studia, în colectivele editoriale ale revistelor Sociologie românească, Revista Română de Sociologie, Review of Social Science, membru în reţeaua de seminarii Hayek, membru al Societăţii Sociologice din România, al Societăţii Sociologice din Transilvania. Este expert evaluator CNCSIS şi membru în Comisia de analiză a contestaţiilor, domeniul Ştiinţe Sociale şi Politice. Premii: Premiul Universităţii Babeş-Bolyai, Consiliul Cercetării Ştiinţifice (2005), Premiul Universităţii Babeş-Bolyai pentru Excelenţă Ştiinţifică (2006, 2008, 2009). Colaborări: Sociologie Românească, Anuarul Institutului de Istorie Orală.

151

Opera: Familia. Cunoaştere şi asistenŝă (Cluj-Napoca, Ed. Argonaut, 1995), Structurile axiologice din perspectivă psihosocială (Bucureşti, Ed. Didactică şi Pedagogică, 1995), Iluzia localismului şi localizarea iluziei (Iaşi, Ed. Polirom, 2000), Sinele şi cunoaşterea lui (Iaşi, Ed. Polirom, 2001), Valori, atitudini şi comportamente sociale (Iaşi, Ed. Polirom, 2004), Sociopsihologia şi antropologia familiei (Iaşi, Ed. Polirom, 2005), Psihologie socială şi sociopsihologie (Iaşi, Ed. Polirom, 2009). Volume colective coordonate: Sociologie (Cluj-Napoca, Ed. Mesagerul, 1994), (Cluj-Napoca, Ed. EXE, 1994), Enciclopedie de psihosociologie (Bucureşti, Ed. Economică, 2003), România socială. Drumul schimbării şi integrării europene (4 vol. Cluj-Napoca, Ed. Eikon, 2004), Ancheta sociologică şi sondajul de opinie (ed. a 2-a revizuită şi adăugită, Iaşi, Ed. Polirom, 2006), Stări şi fenomene ale spaŝiului domestic în România (ClujNapoca, Presa Universitară Clujeană, 2008), Familia monoparentală din România şi fenomene conexe (Cluj-Napoca, Presa Universitară Clujeană, 2009). Volume colective: Dicŝionar de sociologie (Bucureşti, Ed. Bebel, 1994), Sociologie socială (Iaşi, Ed. Polirom, 2001), Ruşinea şi vinovăŝia în spaŝiul public. Pentru o sociologie a emoŝiilor (Bucureşti, Ed. Humanitas, 2008), Living in Truth. A conceptual framework for a Visdom Society and the European Construction (Cluj-Napoca, Cluj University Press, 2008). Curs universitar: Sociologia familiei (ClujNapoca, UBB, 1993).

Fondatoarea ºi conducãtoarea cercului de artã plasticã pentru copii Mânuþe mâzgãlite din Panic. Opera: Expoziþii personale: Expoziþie de graficã (Muzeul Judeþean de Istorie ºi Artã Zalãu, 2004), Expoziþie de graficã Binele învinge mereu (Muzeul Judeþean de Istorie ºi Artã Zalãu, 2005), Expoziþie de graficã (Biserica Reformatã Mãnãºtur, Cluj-Napoca, 2005), Expoziþia Fereastra (Galeria de Artã Atelier Z, Zalãu, 2007), Expoziþia de picturã Incursiune spre luminã. In memoriam Szabó Vilmos (Muzeul Judeþean de Istorie ºi Artã Zalãu, 2010).

ILYÉS TIMEA SAROLTA — artist plastic. N. 28 martie 1987, Zalãu. Viaþa ºi activitatea: absolventã a Facultãþii de Arte Vizuale Oradea (2009), secþia pedagogia artelor plastice ºi decorative.

INDREA, DUMITRU — profesor. N. 28 decembrie 1925, Someº — Guruslãu. Viaþa ºi activitatea: este absolvent al Facultãþii de Agronomie din Cluj (1949). A obþinut doctoratul în specialitatea legumiculturã la Institutul Agronomic N. Bãlcescu — Bucureºti (1968). În perioada mai 1949 — decembrie 1949 a fost referent tehnic la I.A.S. Valea lui Mihai, ºef de circumscripþie viticolã la Tãºnad ºi I.A.S. Zalãu în intervalul septembrie-decembrie 1949. În perioada 1954-1956 a fost cercetãtor ºtiinþific în colectivul de biologie ºi agriculturã al Academiei Române — Filiala Cluj. A fost asistent — disciplina entomologie agricolã la Institutul Agronomic din Cluj (1 februarie 1951-30 septembrie 1951), asistent — disciplina legumiculturã la acelaºi institut (1 octombrie 1951-30 septembrie 1957), ºef de lucrãri — disciplina legumiculturã (1 octombrie 1957-14 februarie 1969), conferenþiar la Catedra de Horticulturã (15 februarie 1969-14 februarie 1972), profesor la Catedra de Horticulturã (15 februarie 1972-31 august 1995) la Universitatea de ªtiinþe Agricole ClujNapoca, profesor — ºef de catedrã la Institutul Agronomic Cluj-Napoca (1

152

octombrie-15 martie 1990), decanul Facultãþii de Horticulturã a Universitãþii de ªtiinþe Agricole Cluj-Napoca (15 martie 1990-31 martie 1992). În perioada 1961-1968 ºi 19821985 a predat cursuri ºi lecþii de horticulturã la Facultatea de Biologie-Geografie ºi la Facultatea de ªtiinþe Economice a Universitãþii Babeº-Bolyai din Cluj. Premii: medalia În cinstea colectivizãrii agriculturii (1962), medalia Meritul ªtiinþific (1970), Ordinul Muncii clasa a III-a (1973), distincþia Man of the Year 1997 acordat de The American Biographical Institute U.S.A., precum ºi alte cinci diplome de onoare acordate de institute de învãþãmânt ºi societãþi ºtiinþifice. Colaborãri: Grãdina, via ºi livada; Revista de horticulturã, Revista de chimie, Studii ºi cercetãri de biologie, Analele institutelor ºi universitãþilor agricole din Cluj, Iaºi, Timiºoara, Bucureºti, Acta horticulturae etc. Opera: Curs de legumiculturã, AMD (Cluj, Institutul Agronomic, 1959), Curs de legumiculturã AMD (Cluj, Institutul Agronomic, 1974). Volume colective: Zöldségtermesztés (Bucureºti, Ed. Agrosilvicã, 1962), Legumicultura (Bucureºti, Ed. Didacticã ºi Pedagogicã, 1979), Legumicultura (Bucureºti, Ed. Didacticã ºi Pedagogicã, 1992), Ghid practic pentru cultura legumelor (Bucureºti, Ed. Ceres, 1995), Cultura legumelor timpurii (Bucureºti, Ed. Ceres, 1997), Ciuperci proaspete pe 10 m² (Bucureºti, Ed. Grand, 1999), Horticultura României de-a lungul timpului (Bucureºti, Ed. Academiei Române, 2003).

Viaþa ºi activitatea: a urmat cursurile ºcolii primare în satul natal, apoi a absolvit ªcoala de Meserii din Baia Mare, ªcoala Popularã de Artã — secþia instrumente de suflat Baia Mare (1979), ªcoala Popularã de Artã — secþia picturã (1985). A fãcut parte din ansamblul Tulnicul al Casei de Culturã a Municipiului Baia Mare. A lucrat în construcþii la Baia Mare. A participat la majoritatea taberelor de creaþie organizate de C.J.C.V.T.C.P. Maramureº. A participat la tabãra internaþionalã de sculpturã de la Kaposvár (1996). Premii: a obþinut numeroase premii la diferite concursuri. Opera: a participat la peste 26 de expoziþii personale ºi peste 40 de expoziþii de grup. Expoziþii personale în þarã: Baia Mare (1985, 1986, 1989, 1991, 1997, 1999), Zalãu (1988), Cluj-Napoca (1999); în strãinãtate Kaposvár — Ungaria (1996). Expoziþii de grup: Ivano, Frankovsk — Ucraina (1988), Békéscsaba — Ungaria (1991). Lucrãrile artistului se gãsesc în colecþii personale din þarã.

IOVIÞÃ, VASILE — preot. N. 1 februarie 1951, Sânmihaiu Almaºului. Viaþa ºi activitatea: este absolvent al Institutului Teologic din Sibiu (1978-1982). În perioada 1978-1991 a fost preot paroh în localitatea Bercea, iar din 1991 pânã în prezent este preot paroh în Sânmihaiu Almaºului, cu activitate pastoral-vizionarã ºi socialã. Opera: Dicþionar al apocalipsei (ClujNapoca, Ed. Eta, 2006). INDRECAN, GHEORGHE — artist plastic. N. 12 octombrie 1941, Ciula, com. Letca.

153

IRIMUª, IOAN AUREL — profesor. N. 4 septembrie 1958, Lozna. Viaþa ºi activitatea: este absolvent al Facultãþii de Biologie, Geografie ºi Geologie (1983). În perioada 1983-1990 a fost profesor la Liceul Iancu de Hunedoara din Hunedoara, iar între anii 1985-1988 a fost director adjunct al acestei ºcoli. Din 1987 pânã în 1990 a fost secretar ºtiinþific al Societãþii de ªtiinþe Geografice din România, filiala Hunedoara. A fost asistent la Facultatea de Biologie, Geografie ºi Geologie din Cluj-Napoca (1990-1992), ºef de lucrãri (1992-1998). Din anul 1998 este conferenþiar la aceeaºi facultate. În prezent este profesor universitar ºi prodecanul Facultãþii de Geografie din cadrul universitãþii clujene. În anul 1998 a obþinut doctoratul cu teza Relieful pe domuri ºi cute diapire în Depresiunea Transilvaniei. Este membru al Societãþii de Geografie din România (1983), al Asociaþiei Geomorfologilor din România (1990), al Asociaþiei Internaþionale a Geomorfologilor (1997), membru de onoare al Asociation de Jeunes Géographes (19932008), vicepreºedinte al Societãþii de Geografie din România, filiala Cluj (20032010), din 2006 este membru al Comitetului executiv al AGR (Preºedintele Comisiei de Riscuri ºi Hazarde), iar din 2010 este preºedintele Societãþii de Geografie din România, filiala Cluj. În perioada 19982003 a fost decan al Facultãþii de GeografieIstorie la Universitatea Dimitrie Cantemir din Târgu Mureº. A participat la numeroase sesiuni de comunicãri ºtiinþifice din þarã ºi strãinãtate, este membru în numeroase contracte ºi proiecte de cercetare. Colaborãri: a fost referent ºtiinþific al revistei Analele Universitãþii Dimitrie Cantemir Tg. Mureº, seria Geografie-Istorie,

editor coordonator: Perfecþionare continuã. Geografie (Cluj-Napoca, Ed. Casa Cãrþii de ªtiinþã, 2004), este membru al colegiului de redacþie al Revistei de Geomorfologie (din 2004), membru al colegiului de redacþie al revistei Riscuri ºi catastrofe (din 2005), membru Editorial Board revista Studia Universitatis Babeº-Bolyai, seria Geografie (din 2006). A publicat 128 de articole în reviste de specialitate din þarã ºi strãinãtate. Opera: Aspecte metodologice privind studiul reliefului României (Târgu Mureº, 1994), Cartografiere geomorfologicã (Cluj-Napoca, Ed. Focul Viu, 1997), Relieful pe domuri ºi cute diapire în Depresiunea Transilvaniei (Cluj-Napoca, Ed. Presa Univer sitarã Clujeanã), Geografia fizicã a României (Cluj-Napoca, Ed. Casa Cãrþii de ªtiinþã, 2003, ediþia a 2-a 2008), Hazarde ºi riscuri asociate proceselor geomorfologice în aria cutelor diapire din Depresiunea Transilvaniei (Cluj-Napoca, Ed. Casa Cãrþii de ªtiinþã, 2006). Volume colective: Riscuri ºi catastrofe (ClujNapoca, Ed. Casa Cãrþii de ªtiinþã, 2002), Perfecþionare continuã. Geografie (ClujNapoca, Ed. Casa Cãrþii de ªtiinþã, 2004), Tehnici de cartografiere, monitoring ºi analizã GIS (Cluj-Napoca, Ed. Casa Cãrþii de ªtiinþã, 2005), Danube Delta. Genesis and Biodiversity (Ed. Bakhuys Publishers BV, 2006). Coautor al monografiilor: Municipiul Turda — Studii de geografie aplicatã (Cluj-Napoca, Ed. Studia, 1996), Strategia de dezvoltare economico-socialã a Microregiunii Tãºnad (Cluj-Napoca, Ed. Presa Universitarã Clujeanã, 2004), Planul de amenajare a teritoriului Regiunii de Nord-Vest. Coordonate majore (ClujNapova, Ed. Presa Universitarã Clujeanã, 2004), Amenajarea teritoriilor periurbane. Studiu de caz: zona periurbanã Bistriþa (Cluj-Napoca, Ed. Presa Universitarã Clujeanã, 2007), Mãrginimea Sibiului. Planificare ºi Amenajare Teritorialã (Cluj-Napoca, Ed. Presa Universitarã Clujeanã, 2009). A prefaþat ºi a editat un numãr de 5 volume din domeniul geografiei.

154

ISPAS, VIOREL — inginer, profesor. N. 16 aprilie 1949, Valcãu de Jos. Viaþa ºi activitatea: este absolvent al Facultãþii de Mecanicã, T.C.M. din cadrul Institutului Politehnic Cluj-Napoca (1972). A obþinut doctoratul în anul 1982 cu teza Contribuþii la calculul ºi construcþia structurii mecanice a roboþilor industriali utilizaþi în procesele de prelucrãri mecanice. A fost asistent universitar (19761980), ºef de lucrãri (1980-1990), conferenþiar (1990-1992), iar din 1992 este profesor la Universitatea Tehnicã din ClujNapoca, Facultatea Construcþii de Maºini, Catedra de Mecanicã ºi Programare. În perioada 1997-2000 a fondat ºi a fost decanul Facultãþii de ªtiinþe Aplicate din cadrul Universitãþii Avram Iancu din ClujNapoca. Este membru al: Societãþii Investitorilor din România — filiala ClujNapoca, Asociaþiei Române de Teoria Mecanismelor ºi a Maºinilor, Asociaþiei Române de Roboticã, al cãrei vicepreºedinte a fost în perioada 1990-1991 în cadrul filialei Cluj, Asociaþiei Generale a Inginerilor Români, Asociaþiei Academice Milenium, al cãrei fondator este. A realizat Robotul industrial VIPAS 1 ºi VIPAS 2. A efectuat vizite de documentare la Universitatea din Preston (Anglia — 1992), Comerþ Exterior, Budapesta (Ungaria — 1990), la firme din Stuttgart ºi Schordof (Germania — 1990). A publicat 114 lucrãri ºtiinþifice, 15 lucrãri ºtiinþifice comunicate, 19 contracte de cercetare, 4 brevete de invenþie, o inovaþie, iar din anul 1994 este coordonator de doctorat. Opera: Aplicaþii cinematice în construcþia manipulatoarelor ºi a roboþilor industriali (Bucureºti, Ed. Academiei Române, 1990), Elemente de calcul ºi construcþie a

manipulatoarelor ºi roboþilor (ClujNapoca, Ed. UTPRES, 2003), Manipulatoare ºi roboþi industriali (Bucureºti, Ed. Didacticã ºi Pedagogicã, 2004). Volume colective: Îndrumãtor de lucrãri de mecanicã (lito. UTCN, 1984), Roboþi industriali (Cluj-Napoca, Ed. Dacia, 1985), Culegere de probleme de mecanicã, 3 vol. (lito. UTCN, 1978-1986), Mecanica dinamicã (lito. UTCN, 1989), Mecanica (Cluj-Napoca, Ed. Dacia, 1998), Statica. Culegere de probleme (Cluj-Napoca, Ed. UTPRES, 2004). IUŜIU, VASILE — poet, protopop. N. 18 februarie 1833, Dindeşti (azi judeţul Satu Mare) — m. 30 iunie 1886. Viaŝa şi activitatea: a absolvit Facultatea de Teologie de la Oradea şi de la Roma (18551859). Încă din perioada studiilor la Oradea a făcut parte din Societatea de lectură a junimei române studioasă la Academia de Drepturi şi Archigimnaziul din Oradea. S-a întors la Oradea unde la 4 septembrie 1867 a fost hirotonisit preot. A făcut parte din Societatea salba bisericească literară a clericilor români de la Viena. A colaborat la: Diorile Bihorului, Fenice. Opera: Ghirlande de viorele sentimentale (Oradea, 1862), Constituŝiunea, libertatea şi autonomia în biserica lui Hristos (1862), Cununa de urări fericitoare (1863).

IVÃNESCU, ION — profesor. N. 12 februarie 1932, Buºteni, judeþul Prahova. Viaþa ºi activitatea: este absolvent al Facultãþii de Istorie din cadrul Universitãþii Bucureºti (1960). Din anul 1960 pânã în anul 1996 a fost profesor la Liceul Ion Agârbiceanu din Jibou. Este membru activ al Societãþii de ªtiinþe Istorice, iar în

155

perioada 1971-1978 a fost preºedintele filialei Sãlaj al acestei societãþi ºi cursant permanent al Universitãþii de Varã N. Iorga din Vãlenii de Munte. În anul 2005 a primit titlul onorific de Cetãþean de Onoare al oraºului Jibou. Colaborãri: Nãzuinþa, Flacãra, Graiul Sãlajului, Tribuna, Magazin istoric, Tribuna învãþãmântului, Acta Musei Porolissensis, ªcoala Noastrã, Caiete Silvane, Silvania, Magazin Sãlãjean, Lyceum, Interferenþe. Opera: Jiboul la 800 de ani (Zalãu, Ed. Silvania, 2005).

J
JAKAB LÁSZLÓ (pseudonim Bakai László) — scriitor. N. 4 februarie 1892, ªimleu Silvaniei — m. 6 ianuarie 1967, ªimleu Silvaniei. Viaþa ºi activitatea: a lucrat ca maistru tipograf la Budapesta, Cluj, ªimleu Silvaniei ºi la Zalãu. A scris textul operetei Az ezredesné adjutánsa (Aghiotantul doamnei colonel), reprezentatã la Satu Mare în 1933. Opera: Összetört életek (Vieþi distruse), amintiri din rãzboi (ªimleu Silvaniei, 1928); redactor, editor: Elbeszélések régi somlyói és szilágysági íróktól (Povestiri ale scriitorilor ºimleuani ºi sãlãjeni din trecut), antologie (ªimleu Silvaniei, 1938). JANCSÓ ILONA — scriitoare. N. 1869 — m. 1927. Viaþa ºi activitatea: a trãit la ªimleu Silvaniei. A scris povestiri ºi poezii. A colaborat la mai multe ziare din þarã ºi din strãinãtate: Szilágy, Szilágy-Somlyó, Hírnök, Független Magyarország, Pesti Napló, Magyar Szemle. Opera: Tövisbokor (povestiri, Zalãu, 1902), Függöny mögött (Dupã perdea), (1924).

JOIKITS ATTILA — profesor. N. 22 septembrie 1939, Cluj. Viaþa ºi activitatea: absolvent al Facultãþii de Istorie-Filosofie — Universitatea BabeºBolyai Cluj (1962). Profesor la Lompirt (1962-1963), Sãrmãºag (1963-1968), în perioada 1968-1971 profesor la Liceul Simion Bãrnuþiu din ªimleu Silvaniei, în perioada 1971-2002 profesor la ªcoala nr. 1 din ªimleu Silvaniei, fiind director adjunct la aceeaºi ºcoalã (1971-1976). Este organizator al mai multor concursuri de istorie ºi al excursiilor de studii, având ºi activitate de ghid. A participat ºi participã la numeroase conferinþe cu caracter ºtiinþific. Membru fondator al Fundaþiei Báthory István, membru al Societãþii Muzeului Ardelean, al Uniunii Cadrelor Didactice Maghiare din România, al Asociaþiei Kelemen Lajos Mûemlékvédõ Társaság. Premii: distincþia Ezüst gyopár (Asociaþia Pedagogilor Maghiari din România, 2005), placheta A kõ marad a Fundaþiei Báthory István (2008). Colaboreazã la: Közoktatás, Szilágyság, Szabadság, Hepehupa, Korunk, Mûvelõdés, Partium, Szilágysági Vidéki Napló, Erdélyi Örmény Gyökerek, Szilágysági Polgári Lap, Báthory Napok (broºurã). Opera: volume colective: Szilágysági Magyarok (Maghiarii din Sãlaj), (Bucureºti, Cluj-Napoca, Ed. Kriterion, 1999), A 300 éves örmény szertartású római katolikus egyház és közössége Magyarhonban régen és ma (Budapesta, 2000), Örménymagyarok, akik hatottak, alkottak, gyarapítottak, hogy a haza fényre derüljön s kincses legyen (ClujNapoca; Gherla, 2001), A 750 éves Szilágysomlyó (ªimleu Silvaniei la 750 de ani), (ªimleu Silvaniei, 2001), A mûemlékvédelem fölöttébb szükséges voltáról (Oradea, 2003),

156

Szilágysági Református Naptár 2005, 2006, 2007, 2008, 2009, 2010, 2011 (Almanahul Reformat Sãlãjean), (Protopopiatul Reformat ªimleu Silvaniei, 2004, 2005, 2006, 2007, 2008, 2009, 2010), 1956 Erdélyben (1956 în Transilvania), (Cluj-Napoca, Erdélyi Múzeum Egyesület; Ed. Polis, 2006), Szilágylompért (Monografia Lompirtului), (Zalãu, 2009).

JULA, ALEXANDRU — solist de muzicã uºoarã. N. 24 iulie 1934, ªimleu Silvaniei. Viaþa ºi activitatea: este absolvent al ªcolii Medii Tehnice de Comerþ din Cluj (1953). A debutat la 1 septembrie 1953 la Casa de Culturã Municipalã Bistriþa-Nãsãud, apoi în 1954 la Teatrul de Estradã Galaþi. A activat la Teatrul de Estradã al Armatei ClujNapoca (1954-1957). Din anul 1957 pânã în 1990 a activat la Teatrul Muzical Nae Leonard din Galaþi. În perioada 1965-1971 a colaborat cu Teatrul Constantin Tãnase din Bucureºti, iar în perioada 1972-1980 a colaborat cu Teatrul Fantasio din Constanþa. A colaborat cu posturile de televiziune naþionale ºi particulare: TVR 1,TVR 2, TVR3, TVR Iaºi, Antena 1, Antena 2, B1TV, Naþional TV, 10 TV, TVRM, Tele 7 ABC, precum ºi posturile T.V. locale. O colaborare bunã a avut-o cu Radiodifuziunea Românã, cu Radio Iaºi, precum ºi cu posturile de radio locale Galaþi, Craiova, Bacãu, Bârlad, Hunedoara etc. În perioada 2004-2010 a realizat emisiunea Jula ºi prietenii la TV Galaþi. A efectuat numeroase turnee în þarã ºi strãinãtate: U.R.S.S. (1960, 1966, 1971, 1977), Bulgaria (1966), R.D.G. (1968), R.F.G. (1971, 1972, 1975, 1981), Polonia (1974, 1978), Grecia (1985), Germania (2007). A participat la Festivalul de muzicã uºoarã Mamaia (1966, 1969), Festivalul de creaþie ºi interpretare Melodii

‘79 — Bucureºti 1979 la care a fost laureat, Festivalul internaþional al cântecului Berlin 1968, Festivalul internaþional de muzicã uºoarã Poznan 1978. Premii: Ordinul Muncii (1964), Ordinul Meritul Cultural (1968), Medalia 30 de ani de la Eliberarea României de Sub Dominaþia Fascistã (1974), Medalia 25 de ani de la proclamarea Republicii (1974), Diplomã de Excelenþã la Festivalul Naþional al Teatrelor de Revistã, Constanþa (1998), Diploma de Excelenþã, Vedetã a teatrului muzical românesc (1999), Premiul Naþional de Revistã acordat la Festivalul Naþional al Teatrelor de Revistã (Constanþa, 2000), Premiul Municipiului Galaþi (2001), Diplomã de Onoare a Ministerului Culturii pentru promovarea cântecului românesc (2002), Cetãþean de Onoare al municipiului Galaþi (2002), Trofeul Floarea Recunoºtinþei (2003), Diplomã de Excelenþã a Ministerului Culturii ºi Cultelor (2004), Meritul Cultural în grad de Comandor (2004), Diploma de Onoare ºi Trofeul România 2000 al Fundaþiei Naþionale România 2000 (2011). Opera: primul disc a apãrut în anul 1966 în colaborare cu Ionel Miron, Alexandru Jula (Bucureºti, Electrecord, 1966), Soþia prietenului meu (Bucureºti, Electrecord, 1967), Inelul de logodnã (Bucureºti, Electrecord, 1970), Sã nu mã-ntrebi (Bucureºti, Electrecord, 1974, 1978), Mi-ai adus iar primãvara — L.P. (Bucureºti, Electrecord, 1986), Mã întorc la tine — L.P. (Bucureºti, Electrecord, 1987), Un dor, o speranþã — L.P. (Bucureºti, Electrecord, 1988), Iubire târzie — CD (Constanþa, Talasa, 1999), Cântaþi cu bunicu — CD (Galaþi, Spiros, 2001), Cine eºti tu (Galaþi, Spiros, 2003), Pisica neagrã — CD (Galaþi, Spiros, 2004), Selecþiuni — CD (Galaþi, Spiros, 2006), M-aþi otrãvit cu apa — CD (Galaþi, Spiros, 2008), Alexandru Jula, Muzica de colecþie — CD (Bucureºti, Jurnalul Naþional, 2009), Dragoste fãrã frontiere (Galaþi, Spiros, 2010).

157

K
K. NAGY DEZSÕ — inginer. N. 17 mai 1888, Crasna — m. 22 martie 1940, Siófok, Ungaria. Viaþa ºi activitatea: a absolvit Politehnica din Budapesta. A lucrat la Arad ºi Székesfehérvár. Mai târziu a fost colaborator, apoi ºef la Inspectoratul pentru Construirea Portului de la Balaton (Ungaria). Se leagã de activitatea sa proiectarea ºi construirea porturilor din Tihany, Alsóörs, Siófok, Balatonlelle, Balatonföldvár, Balaton-szemes ºi organizarea danelor porturilor respective. A inventat protectorul de dane cu simbolul K.N.D., pe care l-a folosit cu succes. A publicat articole în reviste de specialitate. Opera: A Balaton hajókikötõi (Porturile Balatonului), (Technikai fejlõdésünk története, Budapesta, 1927).

Opera: Vallásos költemények (Poezii religioase), (Karcag, 1906); A keresztyén egyház rövid története (Scurtã istorie a bisericii creºtine), (Zalãu, 1908); Fel a szívekkel (Cu inimile sãltând), caiet de note muzicale; Krisztusért és egyházért (Pentru Hristos ºi pentru bisericã), carte de cântece; Komoly órák (Momente sobre); Harmatcseppek (Picãturi de rouã), tratate pentru copii; Magyar Keresztyének naptára (Calendarul Creºtinilor Maghiari); Velünk az Isten (Domnul este cu noi), carte de rugãciuni pentru vreme de rãzboi; Himnuszok (Imnuri); Anyák napja (Ziua mamelor), poezii; Ne tévelyegjetek (Feriþivã de rãtãcire), carte de protecþie împotriva sectelor; Templomi imák (Rugãciuni pentru bisericã), (1929); A zilahi református templom története (Istoricul bisericii reformate din Zalãu), (Cluj, 1943).

KÁDÁR GÉZA — protopop reformat. N. 8 august 1880, Orosháza (Ungaria) — m. 1945, Budapesta. Viaþa ºi activitatea: a absolvit Institutul Teologic din Cluj. A fost preot la Crasna, Zalãu, din 1903 a fost protopopul Eparhiei Solnoc. A fost preot la Zalãu (1905-1936). A fost fondatorul (1906) ºi redactorul revistei Keresztyén Élet (mai mult de 27 de ani), Lelkipásztor ºi al calendarului Református Naptár. A colaborat la ziarul Szilágyság, Református Szemle ºi alte ziare cu caracter religios. A fost membru al Partidului Maghiar, consilier local, membru al comisiei comitatului, membru al Sinodului, membru al Tribunalului Suprem Comun al Eparhiilor Reformate din România, membru în comisia de examinare la Institutul Teologic din Cluj.

KÁDÁR IMRE jr. — preot reformat. N. 11 noiembrie 1907, Crasna — m. Vârşolţ (?). Viaŝa şi activitatea: a absolvit Institutul Teologic din Cluj, s-a specializat la Universitatea din Strasbourg, apoi a activat ca preot (din 1931). A fost preot la Doba Mare (1931-1936), apoi la Vârşolţ. A colaborat la ziare din Transilvania şi la publicaţii religioase. Opera: A biblia legrégibb énekei (Cele mai vechi cântări bisericeşti), (Zalău, 1930).

158

KÁDÁR IMRE sen. — preot reformat. N. 8 ianuarie 1882, Orosháza (Ungaria) — m. 29 august 1960, Crasna. Viaþa ºi activitatea: studiile universitare teologice le-a urmat la Pápa (Ungaria) ºi la Cluj. A fost preot la Crasna din 1904 pânã în 1955 (cu mici intermitenþe). A scris articole cu caracter religios ºi social în ziare sãlãjene ºi în ziare religioase. Numele lui este str âns legat de renovarea ºi mãrirea bisericii din Crasna, de construirea casei parohiale ºi a ºcolii confesionale. Opera: A krasznai református egyház története (Istoria bisericii reformate din Crasna), (1909). KÁDÁR ISTVÁN GYÖRGY — poet, dramaturg. N. 5 aprilie 1920, Crasna — m. 9 octombrie 1981, Iugoslavia. Viaþa ºi activitatea: studiile universitare lea urmat la Cluj, iar în 1944 ºi-a susþinut teza de doctorat în psihologie la Budapesta. A fost profesor la liceele din ªimleu Silvaniei, Crasna, Carei (1945-1952), apoi preot reformat la Baia Mare, Tormac, Hunedoara. A colaborat la ziarele: Ifjú Erdély, Szilágyság, Világosság, Elõre, Mûvelõdés, A Hét, Új Élet, Szabad Szó. A tradus poezii scrise de Mihai Eminescu, ªtefan Octavian Iosif, Tudor Arghezi. Opera: Cronica, poezii (Crasna, 1938); Napsugár (Razã de soare), poezii, traduceri (ªimleu Silvaniei, 1945); Virradat (Aurorã), piesã de teatru muzicalã (Carei, 1952).

KÁSA ZOLTÁN — profesor universitar, matematician-informatician. N. 12 mai 1948, Bozieº. Viaþa ºi activitatea: absolvent al Facultãþii de Matematicã, specialitatea maºini de calcul — Universitatea Babeº-Bolyai din Cluj (1971). A obþinut doctoratul în matematicã la Universitatea Babeº-Bolyai din Cluj (1985) cu teza Metode de alocare dinamicã a memoriei calculatoarelor numerice. Specializãri, schimburi de experienþã în strãinãtate: Centrul de Calcul al Universitãþii din Bratislava (1973), Aalborg (1990), Budapesta (1992), Hamburg (1997), Granada (1998), Marseille (1998). Asistent universitar (1971-1990), lector (1990-1992), conferenþiar (19921998), profesor universitar (1998-2008), prodecan (1998-2000 ºi 2004-2007) al Facultãþii de Matematicã ºi Informaticã — Universitatea Babeº-Bolyai din ClujNapoca, prorector (2000-2004) al Universitãþii Babeº-Bolyai. Din 2008 este profesor universitar ºi la Facultatea de ªtiinþe Tehnice ºi Umaniste Târgu Mureº, Catedra de Matematicã ºi Informaticã — Universitatea Sapientia din Cluj-Napoca, fiind ºi director ºtiinþific al universitãþii. Domeniul de cercetare: informaticã teoreticã, combinatoricã, combinatorica cuvintelor. A participat la o serie de contracte de cercetare: membru la 15 contracte MEI (1975-1989); membru la Acordul între Academia Românã ºi Ungarã (2004, 2005, 2006, 2007, 2008, 2009); director de grant la Matematicã discretã. Combinatorica cuvintelor, Grant CNCSIS, tema nr. 125, cod CNCSIS 64 (2001-2002); director de grant la Matematicã discretã. Grafuri De Bruijn ºi reþele, Grant Academia Românã 17 (2006). Coordonatorul local

159

(UBB Cluj) al programelor/ proiectelor: FKFP 0389/ 1997 (Universitatea Tehnicã Budapesta), (1997-1999); Acordul între Academia Românã ºi CNRS Franþa (19972000, 2004-2006); CEEPUS H-0066 (19982001); CEEPUS H-0081 (acum CII-H0019), (1998-2007); persoanã de contact la programul internaþional TEMPUS S_JEP 11168/ 96 — Restructurarea perfecþionãrii profesorilor în informaticã (1997-1999). A fãcut parte din comisiile de doctorat la universitãþile din Iaºi, Bucureºti ºi Cluj. Premii: Medalia John von Neumann (Budapesta, Societatea de Informaticã John von Neumann, 2006), placheta Gr. Mikó Imre din partea Societãþii Muzeale Ardelene (2007), distincþia Szilágysági Magyarok (2008) din partea Fundaþiei Báthory. Membru al Societãþii de ªtiinþe Matematice din România (din 1971), al Societãþii de Matematicã Bolyai János (Ungaria), (din 1990), al Societãþii de ªtiinþa Calculatoarelor John von Neumann (Ungaria), (din 1990), al Asociaþiei Naþionale de Informaticã din România (ANIRO), (din 1999), al Societãþii Maghiare Tehnico-ªtiinþifice din Transilvania. Participã la numeroase manifestãri ºtiinþifice, simpozioane, conferinþe din þarã ºi strãinãtate, membru în comitetele de organizare ale multor conferinþe internaþionale. Colaboreazã la reviste de specialitate din þarã ºi din strãinãtate: Studia Universitatis Babeº-Bolyai, seria Mathematica; Babeº-Bolyai Univ. ClujNapoca, Research Seminars, Preprint; Mathematica; Rev. Roum. Sci. Tech. , Sér. Méc. Appl.; Studia Universitatis BabeºBolyai, seria Informatica; Annales Univ. Sci. Budapestinensis de R. Eötvös Nominatae, Sectio Computatorica; Mathematics and Informatics Quarterly; Z. Angew. Math. Mech.; Pure Mathematics and Applications; Theoretical Computer Science; Discrete Mathematics; Acta Universitatis Sapientiae, seria Informatica. Redactor la revistele: Studia Universitatis BabeºBolyai, seria Informatica; Mûszaki Szemle-Technical Review; Matlap; Firka; Acta Universitatis Sapientiae, seria Informatica. Opera: Culegere de probleme de ASSIRIS ºi sisteme de operare (Cluj-

Napoca, Universitatea Babeº-Bolyai, 1979), Az informatika alapjai (Bazele informaticii), (Cluj-Napoca, Universitatea Babeº-Bolyai, 1980), Ismerkedés az informatikával (Introducere în informaticã), (Cluj-Napoca, Ed. Dacia, 1983), Algoritmusok tervezése (Proiectarea algoritmilor), (Cluj-Napoca, Ed. Studium, 1994), Matematicã discretã (Cluj-Napoca, Centrul de Formare Continuã ºi Învãþãmânt la Distanþã, Universitatea Babeº-Bolyai, 2001), Combinatoricã cu aplicaþii (ClujNapoca, Ed. Presa Universitarã, 2003), Formális nyelvek és automaták (Limbaje formale ºi automate), (Cluj-Napoca, Asociaþia Farkas Gyula pentru Matematicã ºi Informaticã, 2004). Coautor: Memento FELIX C-256 (Cluj-Napoca, Universitatea Babeº-Bolyai, 1975), Culegere de algoritmi (Cluj-Napoca, Universitatea Babeº-Bolyai, 1977), Culegere de probleme de teoria grafurilor (ClujNapoca, Universitatea Babeº-Bolyai, 1979), Mit ºi adevãr despre viruºii PC (ClujNapoca, Ed. Albastrã, 1996), Barátkozzunk a számítógéppel (Introducere în lumea calculatoarelor), (Cluj-Napoca, Ed. Studium, 1996), Comunicare în Internet (ClujNapoca, Ed. Albastrã, 1998), Relációk és alkalmazásaik (Relaþii ºi aplicaþiile lor ), (Budapesti Mûszaki Egyetem, 1999), Algoritmikus kombinatorika és számelmélet (Combinatorica algoritmicã ºi teoria numerelor), (Cluj-Napoca, Ed. Presa Universitarã, 2006). Volume colective: Bazele informaticii I, Culegere de probleme pentru lucrãrile de laborator (Cluj-Napoca, Universitatea Babeº-Bolyai, 1982), Lucrãrile celui de al IV-lea Colocviu de informaticã (Univ. Iaºi, 27-29 Oct. 1983), Simpozion Informatica ºi aplicaþiile sale (Cluj-Napoca, Univ. BabeºBolyai, 1985), Elemente de informaticã pentru liceu (Cluj-Napoca, Universitatea Babeº-Bolyai, 1988), Culegere de probleme pentru lucrãrile de laborator (Cluj-Napoca, Universitatea Babeº-Bolyai, 1992), Informatica pentru elevi (ClujNapoca, Ed. MicroInformatica, 1992 — prima ºi a 2-a ediþie, 1993 — ediþia a 3-a), Programare PASCAL. Probleme ilustrative ºi probleme propuse pentru

160

elevi ºi studenþi (Cluj-Napoca, Ed. Promedia Plus Computers, 1995), Manualul începãtorului în programare Pascal (ClujNapoca, Ed. Albastrã, 1995), Zeitschrift für Angewandte Mathematik und Mechanik — Applied Mathematics And Mechanics, vol. 75 (1995), RILW (Romanian Internet Learning Workshop), (Ilieni, Romania, 914 June 1997), Second Turkye International Symposium on Distance Education (Ankara, Turkey, 4-9 May 1998), Reþele de calculatoare (ClujNapoca, CFCID, Universitatea BabeºBolyai, 1999, 2000, 2001, 2002), Romania Internet Learning Workshop, Internet as a Vehicle for Teaching (Miercurea Ciuc, 11-20 August 2001), Matematicã discretã (Cluj-Napoca, CFCID, Universitatea BabeºBolyai, 2002, 2003), Informatikai algoritmusok I, II (Algoritmi de informaticã), (Budapesta, ELTE-Eötvös Kiadó, 2004, 2005), Formális nyelvek és fordítóprogramok (Limbaje formale ºi compilatoare), (Cluj-Napoca, Ed. Presa Universitarã, 2007), Algorithms of Informatics, I. (ed. A. Iványi), (Budapesta, mondAt Kiadó, 2007), 2nd International Economic Conference (Kaposvár, Hungary, 2-3 April 2009). Volume traduse în colaborare: Cormen-Leiserson-Rivest. Algoritmusok (Introduction to Algorithms), (Budapesta, Mûszaki Könyvkiadó, prima ediþie — 1997, ed. a 2-a — 1999, ed. a 3-a — 2001; din englezã în maghiarã); Cormen Leiserson-Rivest. Introducere în algoritmi (Cluj, Ed. Computer Libris Agora, 2000; din englezã în românã); Nancy Ann Lynch. Osztott algoritmusok (Distributed Algorithms), (Budapesta, Kiskapu Kiadó, 2002; din englezã în maghiarã); Cormen Leiserson-Rivest-Stein. Új algoritmusok (Introduction to Algorithms — Second edition), (Budapesta, Scolar Könyvkiadó, 2003; din englezã în maghiarã), D.E. Knuth. A számítógép-programozás mûvészete, 4. kötet 2. rész: Permutációk és n-esek elõállítása (The Art of Computer Programming, vol. 4, Fasc.2: Generating all tuples and permutations), (Budapesta, 2008; din englezã în maghiarã); editor al volumelor: 200 éve született Bolyai János/ 200 de ani de la naºterea lui János Bolyai/

200 years since the birth of János Bolyai (Cluj-Napoca, Presa Universitarã Clujeanã, 2002), Proceedings of Bolyai 200 International Conference on Geometry and Topology (Cluj-Napoca, Cluj University Press, 2003), Proceedings of the International Conference In Memoriam Gyula Farkas (Cluj-Napoca, Presa Universitarã Clujeanã, 2006).

KATONA GYÖRGY — artist plastic. N. 1960, Oradea. Viaþa ºi activitatea: a copilãrit la Sãrmãºag. A absolvit Facultatea de Artã Ion Andreescu din Cluj-Napoca (1984), secþia picturã. Din anul 1989 trãieºte la Pápa (Ungaria). Premii: Nívódíj (Veszprém, 1998), Premiul I (Barokk Pápa, 2002), premiul Consiliului Judeþean din Veszprém (Ajka, 2009). Membru al Fondului de Artã al Republicii Ungare (Magyar Köztársaság Képzõmûvészeti Alap), (din 1990), al Breslei de Artã din Veszprém (Veszprémi Mûvész Céh), (din 1991), al asociaþiei MAOE (1995). Opera: Expoziþii personale: Oradea (1988), Budapesta (1991, 1998, 1999, 2000, 2009, 2010), Szentendre (1991), Pápa (1993, 1994, 1997, 1998, 1999, 2002, 2006, 2009, 2010), Lucenec (Slovacia, 1995), Vág (1994), Nagykanizsa (1996), Hetény (Slovacia, 1996), Schwetzingen (Germania, 1996), Csót (1996), Veszprém (1997, 2001, 2008), Balatonfüred (1998), Hatvan (1999), Tapolca (1999), Herend (2000), Nagygyimót (2000), Várpalota (2003), Noszlop (2004), Tapolcafõ (2006), Várpalota (2007), Gyõr (2007), Kampen (Olanda, 2008), Košice (2009), Zalãu (2010), Sãrmãºag (2010), Cluj-Napoca (2010), Ulm (2010). Expoziþii de grup: Miercurea Ciuc (1984-1985), Oradea (1984-1989), expoziþiile Atelier 35

161

(Oradea), Timiºoara (1987), Baia Mare (1988), Bucureºti (1988), Toronto (1988), Ajka (1990-2009), Veszprém (1991-2009), Budapesta (1992, 1995, 1996, 1997), München (1992), Salgótarján (1993), expoziþiile Asociaþiei Veszprémi Mûvész Céh (Budapesta, Székesfehérvár, Balatonfüred, Portamaggiore, Rijeka), Hatvan (1997, 1998), Veszprém (1998, 2001), Brusque (Brazilia, 1998), Pécs (2006), Jebucu, Zalãu, ClujNapoca (2007-2009), Mãdãraº (2008, 2009). Picturile sale se gãsesc în colecþia Muzeului Laczkó Dezsõ din Veszprém. Lucrãri în locuri publice: monument Háborús emlékmû (Bakonyszentlászló, 1993) — bronz, bazalt, 3,5 m; Rege secco 7 m x 2,3 m (Csót, ªcoala Generalã, 1997), monument Milleniumi emlékmû — stejar 3,5 m x 2 m (Csót, 2001). KEREKES JÓZSEF — inspector, consilier regal. N. 30 martie 1829, Zalãu — m. 20 august 1897, Zalãu. Viaþa ºi activitatea: a absolvit Colegiul Reformat din Zalãu (1848), studiile superioare le-a urmat (din 1851) la Debreþin, iar din anul 1855 la Pesta. A fost învãþãtor, apoi profesor (1859-1869) la Pesta. În anul 1868 împreunã cu consilierul ministerial Gönczy Pál a cãlãtorit în Elveþia ºi Germania. În anul 1869 a fost numit inspector ºcolar al comitatelor Solnocul de Mijloc ºi Crasna, în perioada 1876-1894 a fost inspector ºcolar ºef al judeþului Sãlaj. A fost fondatorul Cercului Pedagogic, apoi al Uniunii pentru Protecþia Minorilor (Kisdedvédõ Egylet). A participat la acþiunea de înfiinþare a Liceului Pedagogic de Stat din Zalãu. A colaborat la: Protestáns Egyház és Iskolai Lap, Házi Kincstár, Alföldi Hírlap, Népiskolai Könyvtár. Opera: volum colectiv: Számtan nép- és ipariskolák számára (Manual de matematicã pentru ºcoli populare ºi profesionale), (manual, Pest, 1869; Budapesta, 1874).

KERESZTES JÓZSEF RÓBERT — profesor, grafician, artist plastic. N. 24 martie 1980, ªimleu Silvaniei. Viaþa ºi activitatea: este absolvent al Universitãþii de Arte ºi Design Cluj-Napoca (2004), secþia graficã. Începând din anul 2004 este profesor de desen la Liceul de Muzicã ºi Arte Plastice Ioan Sima din Zalãu. Coordonatorul expoziþiilor semestriale ºi anuale organizate la Galeria de Artã Ioan Sima din operele elevilor. Colaborãri: Árkád. Participã la tabere de creaþie Ipp Art: Carastelec (2004), Zãuan (2005), ªinteu (2006-2009), Coºei (2010). Membru fondator al asociaþiei Ipp Art. Ilustrator al mai multor coperþi de cãrþi: Tíz éves az Ipp Art alkotótábor (împreunã cu Szabó Attila), (Zalãu, 2006), Hatló (Zalãu, Ed. Civilpress, 2007) etc. Opera: Expoziþii de grup: Zilele Sãrmãºagului (2002, 2003, 2004), Salonul de iarnã — Muzeul de Istorie ºi Artã Zalãu (2003-2006), Galeria de Artã Ioan Sima Zalãu (2005); Expoziþii Ipp Art: Carastelec — Casa de Culturã (2004), ªimleu Silvaniei — Casa EMKE (2005), Zalãu — Galeria de Artã Ioan Sima (2005), Zãuan — Casa de Culturã (2005), Bienala — Graficã Micã (Cluj-Napoca, 2005), ªinteu (2006-2009), Coºei (2010), Százhalombatta (Ungaria, 2008).

162

KINCS GYULA — scriitor, ziarist. N. 16 august 1859, Zalãu — m. 31 decembrie 1915, Zalãu. Viaþa ºi activitatea: a absolvit Facultatea din Cluj, secþia istorie-geografie (1884), secþia filologie clasicã (1889). A fost profesor de latinã ºi greacã (din 1883), din 1897 director la Colegiul Wesselényi din Zalãu (19 ani). A fost distins cu titlul consilier regal. A participat activ la viaþa culturalã, socialã ºi politicã a bisericii, oraºului ºi a judeþului. A fost fondator, redactor ºi colaborator la ziarele Szilágy, Szilágyság. A colaborat la Magyar Könyvszemle, A zilahi református Wesselényi Kollégium Értesítõje. A fost profesorul lui Ady Endre, ale cãrui poezii au fost publicate în ziarul Szilágy. A fost preºedintele Societãþii Wesselényi, membru al Consiliului de Conducere al Eparhiei Reformate din Transilvania, al Conventului Ecumenic. Opera: A Szilágy története (Monografia ziarului Szilágy), (Zalãu, 1896), A nagy Wesselényi és a zilahi gimnázium (Marele Wesselényi ºi gimnaziul din Zalãu), (Zalãu, 1896), antologia Szemelvények a görög lyra és a vele kapcsolatos magyar classicus költészet termékeibõl (Pagini alese din lirica greceascã ºi poezia clasicã maghiarã), (1901), Tanévet megnyitó beszédei (Cuvântãri la deschiderea anului ºcolar), (Zalãu), Évzáró beszédei (Cuvântãri la închiderea anului ºcolar ), (Zalãu). A scris istoricul judeþului Sãlaj în volumul XV din A Pallas Nagy Lexikona.

KINCSES ANNA — prozatoare. N. 23 mai 1965, Agnita, judeþul Sibiu. Viaþa ºi activitatea: absolventã a Liceului de Filologie Istorie Octavian Goga din Sibiu (1983), absolventã a cursului postliceal — specializarea analist programator — de la Liceul Al. Papiu Ilarian din Zalãu (2003). Lucreazã ca profesoarã suplinitoare la ªcoala Generalã nr. 1 din Cristuru Secuiesc (1983), apoi ca laborantã la Fabrica de Oþeluri Speciale Forjate din Cristuru Secuiesc (1983-1989). Din octombrie 1989 trãieºte în Boghiº, a fost referent social (2007-2011), în prezent consilier social la Primãria comunei Boghiº. Premii: Premiul special pentru poezie la Biblioteca Orãºeneascã Dunakeszi (Ungaria), (1997), Menþiune la Concursul Elõszoba a Boszorkány-konyhában organizat de ziarul Romániai Magyar Szó, poveºti în limba maghiarã (1999). Colaboreazã la ziarele: Romániai Magyar Szó, Hepehupa, Szilágysági Vidéki Napló, Kisváros (Cristuru Secuiesc), Fényszilánk (Cristuru Secuiesc). Opera: A bátorság próbája (basme, povestiri, Odorheiu Secuiesc, 2003), A hûség köve (basme, povestiri, online, Ed. Mercator, 2009). Volum colectiv: Szél fúj szívemben, antologie (Dunakeszi, Ungaria, 1997). KIRÁLY PÉTER — scriitor. N. 22 septembrie 1868, Zãuan — m. 6 ianuarie 1933, Zãuan. Viaþa ºi activitatea: a absolvit Academia de Drept din Debreþin. Doctor în drept (Cluj). A lucrat ca avocat la Debreþin (pânã în anul 1914). A fost redactor la ziarele: Fõiskolai Közlöny, Debrecen. Dupã Primul Rãzboi

163

Mondial s-a stabilit la Zãuan. A colaborat la ziarele: Szilágyság, Szilágy-Somlyó, Brassói Lapok. Opera: A magyar nemzet pusztulása (Debrecen, 1898), A rabság világából (poezii, 1901), Vészkiáltások (roman socialpolitic, Szeged, 1904), Magyar szocializmus (studiu, Debrecen, 1904), Az üldözött (poem dramatic în 3 pãrþi (manuscris), 1932).

KISS FERENC (pseudonim Irinyi Kiss Ferenc) — poet, ziarist. N. 4 martie 1947, Irina (azi judeţul Satu Mare). Viaŝa şi activitatea: a obţinut diploma de profesor de limba şi literatura maghiară la Universitatea Babeş-Bolyai din Cluj (1971). A fost profesor la Satu Mare, redactor la Brassói Lapok (1971-1973), Szatmári Hírlap (1973-1989), apoi redactor-şef adjunct la Szatmári Friss Újság (din anul 1990). La Satu Mare, prin anii ‘70, a coordonat cenaclul literar Ady Endre de pe lângă Casa de Cultură a municipiului. A colaborat la ziarele: Utunk, Igaz Szó, Előre, Echinox, Ifjúmunkás, Hargita, Bányavidéki Fáklya, la suplimentul ziarului maghiar local Forrás. Opera: A fegyverkovács beszéde (Cuvântul armurierului), (poezii, Cluj, 1971). Prezent cu poezii în antologia Afirmarea (Satu Mare, 1978).

KISFALUSSY BÁLINT — compozitor, actor. N. 16 octombrie 1939, Ip. Viaþa ºi activitatea: absolvent al Institutului de Teatru Szentgyörgyi István Târgu Mureº (1962). S-a angajat la Teatrul de Nord din Satu Mare, unde a activat pânã în 1987, când s-a mutat în Ungaria. În perioada 1987-1994 a fost artist liber-profesionist la Budapesta, din 1994 pânã la pensionare a fost actor la Új Színház din Budapesta; a compus acompaniamente ºi coloane sonore pentru textele proprii ºi pentru piesele de teatru.Este ºi interpret de muzicã uºoarã, multe din ºlagãrele sale i-au fost imprimate pe discuri Electrecord. Opera: Kapofáncs — szilágysági gyermekkor mesehangulattal (Ed. Timp, 2004), Félrelépéseim, avagy hát ez meg kicsoda, jóember? (2008). A compus fondul muzical pentru piesele de teatru: Camoletti: Leszállás Párizsban; Gárdonyi Géza: Ida regénye; Karácsony Benõ: Rúth kiskacsa (Rãþuºca cea urâtã); Méhes György: Mi, férfiak (Noi, bãrbaþii); Goldoni: Szmirnai komédiások (Comedianþii din Smirna) etc. A interpretat numeroase roluri în piese de teatru, precum ºi în filme: Iskolakerülõk (1989), Öregberény (1993), A katona (1999), Anarchisták (2000).

KISS LEHEL — poet, preot. N. 18 mai 1984, ªimleu Silvaniei. Viaþa ºi activitatea: este absolvent al Institutului Biblic de Misiune din Zalãu (2003), al Facultãţii de Teologie Baptistã Maghiarã din Oradea (2008) ºi al Facultãţii de Teologie Baptistã Pastoralã — Universitatea Emanuel din Oradea (2008). În perioada 1998-2004 a fost dirijorul corului bisericii baptiste din Sãrmãºag, din 2000 pânã în 2004 a fost dirijorul orchestrei de mandoline, din anul 2000, ca predicator ºi conferenþiar a slujit la aproape 300 de biserici (România, Ungaria, Serbia, Slovacia, Canada). În perioada 2002-2005, ca poet ºi compozitor, a colaborat cu Comitetul de Muzicã al Convenþiei Bisericilor Creºtine Baptiste Maghiare din România la redactarea cãrþii de cântãri

164

bisericeºti A Hit Hangjai (Glasurile Credinþei), (Oradea, ITM, Comitetul de Muzicã al Convenþiei Bisericilor Creºtine Baptiste Maghiare din România, 2006). A debutat, în 1995, cu poezii în revistele: Napsugár, Szivárvány (Cluj). În anul 2002 a fost redactorul revistei Ifjúság, revista elevilor Liceului Reformat Wesselényi din Zalãu, membrul comitetului redacþional al revistei Sarmasági Hírmondó. Din anul 2003 participã la întâlnirea internaþionalã a poeþilor în cadrul Festivalului Primãvara Poeziei din Zalãu. În perioada 2004-2005 este prezent cu predici la Radio Vocea Evangheliei Oradea. În perioada 2005-2008 este redactorul periodicului Teológiai Értesítõ, care este publicatã ca ºi un supliment al revistei Szeretet. Din anul 2006 predã teoria muzicii ºi imnologie la ªcoala Biblicã a Romilor din Sãcuieni Bihor, este arhivistul Convenþiei Bisericilor Creºtine Baptiste Maghiare din România, din 2009 este pastorul Bisericii Maghiare din Gherla. Colaborãri: Szilágyság, Harangszó, Gyertyaláng, Szeretet, Mustármag, Hepehupa, Caiete Silvane, Az Üdv Üzenete, Evangéliumi hírnök (SUA), Várad ºi la ziare din Ungaria: Nagyhalászi Hírmondó, Békehírnök, Versmondó. Opera: volume colective: A Szeretet Naptára 2003 (Oradea, Conven ţia Bisericilor Creştine Baptiste Maghiare din România, 2002), Poeme — Versek — Gedichte (Zalãu, Ed. Caiete Silvane, 2004), Jubileumi Emlékfüzet 1609-2009 (Zalãu, Convenţia Bisericilor Creştine Baptiste Maghiare din România, 2009), Primãvara Poeziei — A Költészet Tavasza (Zalãu, Ed. Caiete Silvane şi Revista Hepehupa, 2009), Primãvara Poeziei 10 — A Költészet Tavasza 10 (Zalãu, Ed. Caiete Silvane şi Revista Hepehupa, 2010), Primãvara Poeziei - 11 - Költészet Tavasza (Zalãu, Ed. Caiete Silvane, 2011). A scris studiul introductiv al volumului Bertalan A. Kirner. Viaŝa misionarului Mihály Kornya (Ed. Uniunii Bisericilor Creştine Baptiste din România, 2009), a lectorat şi prefaţat volumul Mátis Béla: Szenvedésbõl nagy örömbe (Baia Mare, Ed. Eurotip, 2009). Volume în pregătire: Piese (text ºi muzicã)

pentru coruri mixte, Versek (Poezii), A selymesilosvai magyar baptista gyülekezet krónikája (Istoria bisericii baptiste maghiare din Iliºua), A sarmasági magyar baptista gyülekezet krónikája (Istoria bisericii baptiste maghiare din Sãrmãºag), Suba Lajos élete és munkássága (Viaþa ºi opera poetului Suba Lajos), Az 1920-tól napjainkig létrejött erdélyi magyar baptista költészeti jellegû alkotómunka önértelmezésének teológiai kritikája (Critica teologicã a autodefinirii muncii de creaþie cu caracter poetic a comunitãþii baptiste maghiare din Transilvania, din 1920 pânã în zilele noastre), Jöjj elõ, Lélek! — 12 igehirdetés (Duhule, vino! — 12 predici), Magyarok között Winnethou földjén (Între maghiari în þara lui Winnethou), Írások Kornya Mihályról — 4 elõadás, 1 tanulmány, cikkek (Scrieri despre Mihály Kornya — 4 prelegeri, 1 studiu, articole).

KISS SÁNDOR — profesor. N. 10 iunie 1953, Doba Mare. Viaþa ºi activitatea: absolvent al Facultãþii de Matematicã-Mecanicã — Universitatea Babeº-Bolyai din Cluj-Napoca (1976). În anul 2010 a obþinut doctoratul în matematicã la Universitatea din Debreþin (Ungaria), titlul tezei de doctorat fiind Koordinátageometriai módszerek összehasonlító elemzése és különbözõ szintû alkalmazásaik (Analiza comparativã a metodelor de geometrie analiticã ºi modurile lor de aplicare). Profesor de matematicã la Satu Mare: Liceul de Mecanică nr. 3 (1976-1981), Liceul de Construcţii nr. 4 (1981-1998), Grupul ªcolar Constantin Brâncuºi (1998-2011). A participat la seminarii, simpozioane, conferinþe ºtiinþifice, academii de varã,

165

congrese ºi conferinþe naþionale ºi internaþionale de matematicã ºi didacticã. Premii: Apáczai-díj (2008), Diplomã de merit din partea Consiliului Judeþean Satu Mare (2008). Membru al Asociaþiei de Cultivare a Matematicii Radó Ferenc, al Societãþii Muzeului Ardelean, al Uniunii Cadrelor Didactice Maghiare din România. A publicat aproximativ 30 de articole de specialitate ºi mai mult de 120 de probleme propuse de matematicã. Colaboreazã la ziare ºi reviste de specialitate: Szamos, Erdélyi Napló, Matematikai Lapok, Octogon. Mathematical Magazine, Teaching Mathematics and Computer Science, Forum Geometricorum, A Matematika Tanítása, KöMal, Matlap. Opera: A háromszög nevezetes körei. Háromszögmértan ferdeszögû koordinátákkal (Cercuri remarcabile ale triunghiului. Geometria triunghiului cu coordonate nerectangulare), (Cluj-Napoca, Erdélyi Tankönyvtanács, 1999), Matematikus a XX. század viharaiban. Maurer Gyula életpályája (Un matematician în vâltorile secolului XX. Biografia profesorului Maurer Gyula), (Târgu Mureº, Ed. Appendix; ClujNapoca, Erdélyi Múzeum Egyesület, 2003), Analitikus geometriai módszerek komparatív vizsgálata (Analiza comparativã a metodelor de geometrie analiticã), (Bucureºti, Ed. Didacticã ºi Pedagogicã, 2008), A Bolyaiak vonzásában. Weszely Tibor matematikus életpályája (Sub vraja celor doi Bolyai. Biografia matematicianului Weszely Tibor), (Satu Mare, Ed. EuroPrint, 2011), Szatmárnémetitõl a világhírig. Bodor Miklós kémikus és gyógyszertervezõ életpályája (Din Satu Mare la faimã mondialã. Biografia chimistului şi cercetãtorului Bodor Miklós (Satu Mare, Ed. EuroPrint, 2011). KOMPÓ ISTVÁN — medic. N. 31 mart. 1920, Jibou. Viaþa ºi activitatea: absolvent al Facultãþii de Medicinã — Universitatea Ferenc József din Cluj (1945). În perioada 1943-1945 este preparator la Cluj, apoi la Clinica de Obstetricã din Târgu Mureº (1945-1948), din 1948 medic specialist, asistent universitar la Institutul de Medicinã ºi

Farmacie din Târgu Mureº, din 1963 medic principal ginecolog la Spitalul Orãºenesc Reghin pânã la pensionare (1983). Dupã pensionare lucreazã la Policlinica Carit-San din Târgu Mureº. A fãcut cercetãri în domeniile: calmarea durerilor la naºtere, tratarea ºocului naºterii ºi alte probleme de obstretricã. A participat cu lucrãri la numeroase congrese ºi conferinþe. Premii: Lucrãtor sanitar distins (1956), Ordinul Muncii (1969), Lucrãtor sanitar emerit clasa a II-a (1972). A scris peste 80 de lucrãri, care au fost publicate în revistele de specialitate din þarã ºi strãinãtate. Opera: coautor: Nõgyógyászati jegyzet (2 caiete, Târgu Mureº, 1954, 1955), Szülészeti jegyzet (2 caiete, Târgu Mureº, 1954), Szülészeti jegyzet (partea I, ed. a 3a, Târgu Mureº, 1959), Nõgyógyászat (Ginecologie), (partea a II-a, ed. a 2-a, Târgu Mureº, 1960). KÓNYA LÁSZLÓ — preot reformat, orator. N. 1844, Dragu — m. 29 iulie 1898, Zalãu. Viaþa ºi activitatea: a fost preot reformat la Hida, apoi la Zalãu (1878-1898). A fost primnotarul Eparhiei din Dej, mai târziu notar ºi arhivar al Eparhiei din Sãlaj. A colaborat la ziarele: Prédikátori Tár, Szilágy. Opera: Egyházi beszéd (Discursuri bisericeºti), (Zalãu, 1878). KOÓS KOVÁCS ISTVÁN (pseudonim Csávoki) — scriitor, publicist. N. 17 august 1910, Zalãu — m. 12 septembrie 1937, Cluj. Viaþa ºi activitatea: a urmat cursurile Facultãþii de Litere a Universitãþii din Cluj. A debutat cu poezii în revistele Szilágyság ºi Ifjú Erdély. A colaborat la ziarele: Friss Újság, Keleti Újság, Magyar Újság, Helikon, Pásztortûz. A fost redactor responsabil ºi editor al primei serii a publicaþiei Hitel (din 1935). Opera: i-au apãrut poezii postume în volumul colectiv Erdélyi Helikon költõi (antologie, 1973). Romanul Parasztmûvész a fost publicat în Keleti Újság, nuvelele i-au fost publicate în Erdélyi Helikon. Multe din poeziile ºi povestirile sale au fost publicate în Mûvelõdés ºi Falvak Dolgozó Népe.

166

KÓS ANDRÁS — sculptor. N. 4 noiembrie 1914, Stana — m. 11 iunie 2010, ClujNapoca. Viaŝa şi activitatea: absolvent al Academiei de Arte Frumoase din Timişoara (1938). După terminarea celui de-al Doilea Război Mondial a fost închis până în 1948, apoi a fost decorator la Cluj. În 1949 a fost profesor de regie la Institutul Maghiar de Artă, în perioada 1950-1980 fiind şef de catedră la Academia de Arte Plastice Ion Andreescu din Cluj-Napoca. A realizat coperta volumelor: Tamási Áron. Rügyek és reménység (1935), Versekben tündöklő Erdély (antologie, 1941), a realizat decorul pentru premiera din Cluj a operei Hunyadi László de Erkel Ferenc şi a baladei Csáki bíró de Szentimrei Jenő. A colaborat la: Utunk, Korunk. Opera: sculpturi prezentate în expoziţii : Bábolnai felkelés (1957), Bolyai (bust din bronz, 1965), Apáczai (bust din stejar, 1975), Déryné (bust din lemn de păr, 1975), Tótfalusi Kis Miklós (bust din stejar, 1976). Prezentarea reprezentativă a artei lui Kós András a avut loc la Cluj-Napoca (1990) şi la Szentendre (Ungaria, 1991). Lucrări de artă monumentală: statuia lui Bethlen Gábor (sculptată în 1941, dezvelită la Oradea, 2003), bustul lui William Shakespeare — amplasat în holul Teatrului Maghiar din Cluj-Napoca (1970).

KOVÁCS ADORJÁN — inginer horticultor, cercetãtor. N. 2 noiembrie 1938, Carastelec.

Viaþa ºi activitatea: absolvent al Facultãþii de Horticulturã din Bucureºti (1965). A lucrat ca cercetãtor la Institutul de Cercetare Viticolã — Vinificaþie Valea Cãlugãreascã (1965-1970), inginer-ºef ºi cercetãtor la Staþiunea de Cercetare Viticolã Blaj (19701996), secretar de stat în Ministerul Agriculturii (1997-1998), inginer-ºef ºi cercetãtor CP II la Staþiunea de Cercetare — Dezvoltare pentru Viticulturã ºi Vinificaþie Blaj (din 1999), consultant-îndrumãtor din partea Staþiunii de Cercetare-Dezvoltare Viti-vinicolã Blaj în acþiunile de dezvoltare vertiginoasã a viticulturii-vinificaþiei judeþului Sãlaj (1971-1989), cadru didactic asociat pentru viticulturã-vinificaþie la Colegiul de Horticulturã Miercurea Nirajului (jud. Mureº) a Universitãþii Sf. ªtefan din Ungaria (1999-2008); din 2000 este ºi cadru didactic asociat la Colegiul Tehnologia Vinului ºi Derivatelor Vinicole pe lângã Staþiunea de Cercetare — Dezvoltare pentru Viticulturã ºi Vinificaþie Blaj din cadrul Universitãþii de ªtiinþe Agricole ºi Medicinã Veterinarã din Cluj-Napoca. Membru ºi preºedinte al juriului la concursurile de Vinuri Sãlãjene la ªimleu Silvaniei, Borla, Sãrmãºag, ªamºud, Nuºfalãu, Zãuan, Carastelec; ale Târnavelor de Sus ºi Mijlociu de la Bãlãuºeri (2003-2009) ºi ale Dealurilor Viticole Ardelene de la Slãvãdisla ºi Cluj-Napoca. Din 15 martie 2009 este pensionar. A fost distins cu Ordinul Muncii cls. a III-a (1973). Membru al: Asociaþiei Horticultorilor din România, Asociaþiei Agricultorilor Maghiari din România (1993-2000 — vicepreºedinte), Academiei Vinului Maghiar (MBA, din 2004), Societãþii Muzeului Ardelean (din 2005); preºedinte executiv al Asociaþiei Familia Kolping-Tiur/ Blaj (1992-1998 ºi 2007-2009), membru în Consiliul Prefectural al judeþului Alba (1990-1992); consilier judeþean Alba din partea U.D.M.R. (1992-1996), preºedinte U.D.M.R — Blaj ºi membru al Consiliului Judeþean Alba al U.D.M.R. (1992-2009). Colaboreazã la Falvak Dolgozó Népe, Erdélyi Gazda. În perioada 1968-2003 au fost publicate 16 comunicãri ºtiinþifice în Analele Institutului de Cercetare Viticolã — Vinificaþie Valea Cãlugãreascã de pe lângã A.S.A.S. Bucureºti.

167

Opera: volum colectiv: Szõlészeti és borászati kézikönyv (Manual de viticulturã ºi vinificaþie), (Bucureºti, Ed. Ceres, 1974).

KOVÁCS ALEXANDRU — profesor, redactor. N. 10 mai 1952, Salonta, judeþul Bihor — m. 13 martie 1997, Zalãu. Viaþa ºi activitatea: a absolvit Facultatea de Filologie — secþia limba ºi literatura maghiarã — limba ºi literatura rusã de la Universitatea Babeº-Bolyai din Cluj-Napoca (1975). Începând cu anul ºcolar 1975-1976 pânã în 1990 a fost profesor de limba maghiarã la ªcoala Generalã din Dioºod, comuna Hereclean, fiind ºi directorul ºcolii în perioada 1979-1990. A debutat în ziarul Fáklya în anul 1969. Între anii 1989-1997 a fost redactorul ziarului Szilágysági Szó (Szilágyság), publicând articole, scrieri umoristice ºi rebusuri. Din anul 1990 a fost profesor la ªcoala Avram Iancu din Zalãu. A fost membru al Asociaþiei Arany János din Salonta. Colaborãri: Jóbarát, Napsugár, Mûvelõdés, Ifjúmunkás, Új Élet, Fáklya, Igazság, Utunk, Echinox, Elõre, Delfin, Tanügyi Újság. Opera: A szélrózsa minden irányából (Caleidoscop pentru copii), (redactor, vol III, Bucureºti, Ed. Ion Creangã, 1982, 1984). Volum colectiv: Ajtók (Uºile), (Bucureºti, Ed. Kriterion, 1986). KOVÁCS ENDRE — chimist, profesor univesitar. N. 12 septembrie 1918, Negreni. Viaþa ºi activitatea: absolvent al Facultãþii de ªtiinþe Naturale — Universitatea Ferdinand I din Cluj (1940). A obþinut titlul de doctor în chimie (Cluj, 1942) cu teza Új szimmetrikus dialkyil-diaryl-aethylén-származékok szintézise. Din 1942 a fost asistent universitar la Cluj,

în perioada 1948-1968 conferenþiar, apoi profesor universitar la disciplina biochimie din cadrul Institutului de Medicinã ºi Farmacie Târgu Mureº (1968-1983), fiind ºeful catedrei (1948-1983, anul pensionãrii), în perioada 1953-1956 decanul Facultãþii de Farmacie. Colaborãri la: Berichte der Deutschen Chemischen Gesellschaft, Pediatria, Revista Medicalã, Zeitrischft für Immunitätsforsch, Ideggyógyászati Szemle, Kísérletes Orvostudomány, Studii ºi cercetãri ºtiinþifice, Medicina Internã etc. Opera: Új szimmetrikus dialkyil-diarylaethylén-származékok szintézise (Cluj, 1942). Coautor: Biokémiai jegyzet (Târgu Mureº, Institutul de Medicinã ºi Farmacie, vol. I: 1953-1956, vol. II: 1956), Biokémiai laboratóriumi vizsgálatok (Târgu Mureº, 1956), Biokémiai jegyzet (Târgu Mureº, Institutul de Medicinã ºi Farmacie, 1957), Lucrãrile Conferinþei de hepatie ºi epidemiologie (vol. I, Târgu Mureº, 1957), ªtiinþa despre originea vieþii (Bucureºti, Ed. ªtiinþificã, 1957), Biokémia (vol. I-II, ediþia a 3-a, Târgu Mureº, Institutul de Medicinã ºi Farmacie, 1960), Biochimie medicalã (Bucureºti, Ed. Didacticã ºi Pedagogicã, 1965), Cercetãri medicale (Bucureºti, 1968), Curs de biochimie (Târgu Mureº, Institutul de Medicinã ºi Farmacie, 1976), Biokémia (Târgu Mureº, Institutul de Medicinã ºi Farmacie, 1977).

KOVÁCS MIKLÓS — profesor. N. 31 august 1940, Miºca, judeþul Bihor. Viaþa ºi activitatea: a absolvit Facultatea de Istorie-Filosofie, Istoria României de la Universitatea Babeº-Bolyai din Cluj-Napoca (1962). Distincþii: Profesor evidenþiat (1972). A fost profesor de istorie la ªcoala Generalã Zãuan (1962-1974), profesor

168

(1974-1993), apoi director adjunct (19781993) la ªcoala Generalã Iuliu Maniu Zalãu ºi la ªcoala Generalã din Kõröstarcsa (Ungaria, 1993-2000). A fost iniþiatorul ºi organizatorul (1974) competiþiei sportive Cupa ºcolarã Barcãu pentru elevii ºcolilor generale, preºedintele U.D.M.R. Zalãu (19901993). A fost organizatorul ºi conducãtorul taberei ºcolare pe lângã ºantierul arheologic Porolissum (vara anilor 1978, 1979). Colaborãri: Acta Musei Porolissensis, Szilágyság, Mûvelõdés, Hepehupa. Opera: volum colectiv: Szilágysági Magyarok (Bucureºti, Cluj-Napoca, Ed. Kriterion, 1999).

KOVÁCS KURUC JÁNOS — profesor. N. 13 martie 1951, Izvoru Criºului, judeþul Cluj. Viaþa ºi activitatea: absolvent al Facultãþii de Istorie-Filosofie a Universitãþii BabeºBolyai din Cluj-Napoca (1977). Profesor de istorie la ªcoala Generalã nr. 2 (Ortelec) din Zalãu (1977-1990), profesor de istorie ºi educaþie civicã la ªcoala Gimnazialã Simion Bãrnuþiu ºi Avram Iancu din Zalãu (19902003), director adjunct la ªcoala Gimnazialã Avram Iancu din Zalãu (1995-1997, 19992003). Profesor metodist la Istoria universalã ºi la Istoria ºi tradiþiile minoritãþilor naþionale. Distincþii: Szilágysági Magyarok din partea Fundaþiei Báthory István (2002); Vasvári Pál (Izvoru Criºului, 2003); Pro Zalãu (2006); EMKE (2008). Membru în Consiliul Consultativ al Profesorilor de Istorie ºi în brigãzile Inspectoratului ªcolar Judeþean Sãlaj (1990-2003), membru al Societãþii Istoricilor din România, al Asociaþiei Pedagogilor Maghiari din România, al Asociaþiei de Prietenie a Colegiului Liceal Wesselényi din Zalãu, al Societãþii Muzeului Ardelean — Filiala Zalãu ºi Împrejurimi (vicepreºedinte din anul 2003), al societãþilor: Pro Zalãu, Tövishát Kulturális Társaság, Rákóczi Kultúregylet, Pro Izvoru Criºului, Pro Kalotaszeg. Din 1990 este vicepreºedinte cu probleme de învãþãmânt al

U.D.M.R. pe municipiul Zalãu, din 1998 este preºedintele Consiliului de Eticã al U.D.M.R. Sãlaj. A fost iniþiatorul comemorãrilor ºi al ridicãrii unor monumente, însemne ºi plãci comemorative: Márton Gyula (Naimon, 1996), Zalãu 525 (1998), Obeliscul 1848 (curtea Bisericii Reformate Zalãu-1999), Ady Endre (Nearsova, jud. Cluj, Zalãu — Casa Memorialã, Dioºod -1999), Monumentul Petõfi (centrul oraºului Huedin, 1999), Monumentul eroilor cãzuþi în cele douã Rãzboaie Mondiale (Camãr, 2000), Sipos László (Bogdand, jud. Satu Mare, 2001), statuia din bronz Wesselényi (Jibou, 2004). Membru fondator al revistei Hepehupa. Colaboreazã la ziarele: Szilágysági Szó, Szilágyság, Gazeta de Duminicã, Kraszna, Mûvelõdés, Szabadság, Kalotaszeg, Hepehupa, Limes, Romániai Magyar Szó, Sarmasági Hírmondó, Szilágysági Vidéki Napló, Árkád, Caiete Silvane, ªcoala Noastrã, Fesztivál Füzetek (1991-2000). Opera: coautor: Körösfõ (Izvoru Criºului), (monografie, Zalãu, 2001). Volume colective: Szilágysági magyarok (Maghiarii din Sãlaj), (Bucureºti, Ed. Kriterion, 1999), în curs de apariþie vol. II.; A grundtól az Olimpiáig (De pe maidane la Olimpiadã), (Zalãu, 2001). Coordonatorul volumului Fazakas Ferenc: Életemet elmesélem (Din amintiri), (Bucureºti, Ed. Kriterion, 1998). Lucrare tradusã (în limba românã): Kiss Attila. A szilágysomlyói I. és II. Kincslelet, mint a gepida történet forrásai (Zalãu, 1994).

KOVÁCS KURUC JÁNOS-SZABOLCS — medic stomatolog. N. 1 aprilie 1977, Huedin, judeþul Cluj. Viaþa ºi activitatea: în anul 1977 s-a stabilit împreunã cu familia în Zalãu. A absolvit Liceul Teoretic din Zalãu (1995), apoi Facultatea de Stomatologie de la Universitatea de Medicinã ºi Farmacie Victor Babeº din Timiºoara (2001). Din anul

169

2003 este doctorand la Universitatea de Medicinã ºi Farmacie din Târgu Mureº. Medic stomatolog rezident la Universitatea de Medicinã ºi Farmacie Victor Babeº Timiºoara (2002-2004), medic la Cabinetul Fundaþiei Christiana — Timiºoara (20032005), din 2005 este medic stomatolog specialist la Satu Mare, având cabinet particular Dr. Kovács. A participat la multe cursuri de perfecþionare. Burse primite: Cursuri de varã, Facultatea de Stomatologie (Szeged, 2001); Bursã de cercetare acordatã de Ministerul Învãþãmântului din Ungaria, Universitatea Semmelweis, Facultatea de Stomatologie, Clinica de Parodontologie (Budapesta, 2002). A fost membru al: Consiliului de Conducere al Organizaþiei Studenþilor Maghiari din Timiºoara (OSMT), (1996-1999), Departamentului Învãþãmânt OSMT (1996-1997), Departamentului Cluburi-Cercuri OSMT (1997-1998); vicepreºedinte OSMT (1999), vicepreºedinte UOSMR (Uniunea Organizaþiilor Studenþeºti Maghiare din România), preºedintele Clubului Ecologic OSMT; organizator al Universitãþii de Varã în Ungaria (1997), al Festivalului OSMT (ediþia VII ºi VIII), al Cupei OSMT (ed. IX), membru al Societãþii Muzeului Ardelean — secþiunea medicinã, din 2011 este ales în Colegiul Medicilor Dentiºti din România — filiala Satu Mare. Participã cu lucrãri la diferite sesiuni ºtiinþifice ºi conferinþe din þarã. Colaborãri: Stomatologia Mureºanã, Érted szól (Timiºoara, 1996-2000). Opera: volum colectiv: Magyar-RománAngol fogorvosi szakszótár (Dicþionar stomatologic maghiar-român-englez), (Sapientia könyvek, Cluj-Napoca, Ed. Scientia, 2003). KOVÁCSY BÉLA — medic veterinar. N. 22 noiembrie 1861, Santău (azi judeţul Satu Mare) — m. 6 iunie 1931, Budapesta. Viaŝa şi activitatea: a absolvit Facultatea de Medicină Veterinară din Budapesta şi Academia Agricolă din Magyar -Óvár (1884). A efectuat călătorii de studii în străinătate. A fost medic veterinar la Sopron (Ungaria), (1884), apoi profesor (din 1885), director (din 1895) la Academia Agricolă din Košice. Din anul 1907 a fost directorul Institutului Naţional de Apreciere a Calităţii

Lânii, modernizându-l. A fost redactorul ziarelor: Gyakorlati Mezőgazda (18851895), Falusi Gazda Naptára (1889-1892), Gyakorlati Mezőgazda Zsebnaptára (1892-1894). A colaborat la: Gazdasági Lapok, Mezőgazdasági Szemle, Köztelek, Háztartás, Torontálmegyei gazdasági egyesület Értesítője, Évkönyvek (Anuarele Academiei Agricole). Opera: Tanulmány a kefirről (Studiu despre chefir), (Košice, 1888), A hasznos madarak és azok védelméről (Păsări folositoare şi protecţia lor), (Košice, 1888), A ló és annak tenyésztése (Calul şi creşterea lui), (4 caiete, Košice, 1888; 1892; Budapesta, 1905); Adatok a ló eredete és történetéről (Date despre originea şi evoluţia calului), (Košice, 1890), Házi állataink takarmányozása (Furajarea animalelor domestice), (Cluj, 1893); Takarmányozástan (Košice, 1893); Sertéstenyésztéstan (Košice, 1899), A szarvasmarha tenyésztése (Creşterea bovinelor), (Budapesta, 1907); A cukorrépa trágyázása (Budapesta, 1912); L’État actuel de l’Élevage du Mouton en Hongrie (Roma, 1913), Juhtenyésztés és gyapjúisme (Budapesta, 1923). Volume colective: A sertés, annak tenyésztése és hízlalása (Creşterea şi îngrăşarea porcilor), (8 caiete, Košice, 1890), Magyarország vármegyéi és városai (Judeţele şi oraşele Ungariei), vol. I (monografie, Budapesta, 1896).

KOZMA DEZSÕ — profesor universitar, istoric literar. N. 6 noiembrie 1935, comuna Cuzãplac. Viaþa ºi activitatea: absolvent al Facultãþii de Filologie, secþia limba ºi literatura maghiarã — Universitatea Bolyai din Cluj (1958). Profesor la Liceul nr. 1 din Sfântu Gheorghe (1958-1959). Începând din anul

170

1959 lucreazã la Catedra de Literaturã Maghiarã a Facultãþii de Filologie de la Universitatea Babeº-Bolyai din Cluj ca asistent (1959-1972), lector (1972-1980), conferenþiar (1980-1994), din 1994 profesor universitar, prodecan (1996-2000) al Facultãþii de Litere. Din anul 2003 este pensionar, fiind numit profesor consultant ºi îndrumãtor de doctorat la Universitatea Babeº-Bolyai din Cluj-Napoca. Este profesor (ºi decanul Facultãþii de Litere) la Universitatea Creºtinã Partium din Oradea. În 1970 a obþinut titlul de doctor în ºtiinþe filologice, cu lucrarea Irodalom a kolozsvári századvégen (Literaturã clujeanã la sfârºitul secolului). Din 1997 este îndrumãtor de doctorat. Cursul de bazã: Istoria literaturii maghiare în a doua jumãtate a secolului al XIX-lea ºi la începutul secolului al XX-lea. Þine diferite cursuri speciale, cursuri pentru doctoranzi, se ocupã ºi cu literatura comparatã. Debuteazã în revistele clujene la începutul anului 1960. Membru al societãþilor de specialitate: Uniunea Muzeului Ardelean (Cluj), Societatea de ªtiinþe Filologice din România (Bucureºti), Societatea Internaþionalã a Filologilor Maghiari (Budapesta), Societatea Madách Imre (Budapesta), Societatea Mikszáth Kálmán (Budapesta), Societatea de Istorie Literarã Maghiarã (Budapesta), Academia ªtiinþificã Maghiarã (membru extern), Uniunea Mondialã a Profesorilor Maghiari. A participat permanent cu lucrãri la diferite sesiuni ºtiinþifice din þarã ºi din strãinãtate (majoritatea comunicãrilor fiind publicate). În ultimele decenii este preºedintele concursului de literaturã maghiarã pentru elevi (Olimpiada) — faza pe þarã. Premii: douã premii III la concursuri internaþionale organizate în Ungaria (cu 2 studii), (1990, 1993), premiul Madách Imre (Ungaria, 2000) oferit de Societatea Madách Imre, distincþia Pro Universitate et Scientia oferitã de Uniunea Mondialã a Profesorilor Maghiari (2003), Diplomã comemorativã Fehér Dániel (Ungaria, 2007), Plachetã comemorativã Gróf Mikó Imre (Cluj, 2007). Frecventeazã cercurile ºtiinþifice din cadrul universitãþii. Redactor al revistelor: Nyelvés Irodalomtudományi Közlemények (Revista Academiei Române), Studia

Universitatis Babeº-Bolyai, Pro Didactica, Partiumi Egyetemi Szemle (Revista Universitãþii Partium din Oradea), Madách Könyvtár (Budapesta). A publicat circa 350 de studii ºi articole în ziare ºi reviste din þarã: Nyelv- és Irodalomtudományi Közlemények, Studia Universitatis BabeºBolyai, Partiumi Egyetemi Szemle, Korunk, Utunk, A Hét, Igaz Szó, Új Idõ, Helikon, Székelyföld, Várad, Látó, KeletNyugat, Elõre, Erdélyi Napló, Erdélyi Híradó, Romániai Magyar Szó, Brassói Lapok, Kalotaszeg, Népújság, Mûvelõdés, Igazság, Szabadság, Szilágyság, Tanügyi Újság, Harangszó , Pro Didactica , Limbã ºi Literaturã , Steaua, Tribuna ; din Ungaria: Irodalomtörténet , Irodalomtörténeti Közlemények , Irodalomismeret , Hungarológia , Tiszatáj , Palócföld, Forrás. Opera: Egy erdélyi novellista: Petelei István (Un nuvelist ardelean: Petelei István), monografie (Bucureºti, Ed. pentru Literaturã, 1969), A valóság igézete. Írók kolozsvári szerkesztõségekben a századfordulón (Farmecul adevãrului. Scriitori maghiari din Cluj la sfârºitul secolului al XIX-lea), studiu monografic (Cluj, Ed. Dacia, 1972), Petõfi öröksége (Moºtenirea lui Petõfi), studiu monografic (Bucureºti, Ed. Kriterion, 1976), Mikszáth Kálmán, monografie (Cluj-Napoca, Ed. Dacia, 1977), Krúdy Gyula postakocsiján (Diligenþa lui Krúdy Gyula), monografie (Cluj-Napoca, Ed. Dacia, 1981), Arany János breviárium (Interpretãri), (ClujNapoca, Ed. Dacia, 1982), Koltói õsz. Petõfi Júliája (Toamna la Coltãu), (ClujNapoca, Ed. Dacia, 1985), Klasszikusok Erdélyben (Interpretãrile clasicilor maghiari în Ardeal), (Cluj-Napoca, Ed. NIS, 1995), Erdélyi utakon. Régi kolozsvári arcok (Scriitori maghiari din Ardeal. Portrete), (Odorheiu Secuiesc, Ed. Erdélyi Gondolat, 1997); Írók — korok fordulóján (Scriitori maghiari la sfârºitul secolului trecut ºi începutul secolului al XX-lea), (ClujNapoca, Ed. Studium, 1998); Eleven örökség (Moºtenire vie), studii (ClujNapoca, Ed. Tinivár, 2000); Arany János (Budapesta, Ed. Aranyhal, 2002), Ady Endre (Budapesta, Ed. Aranyhal, 2002),

171

Madách (Opera lui Madách ), (Salgótarján, Ed. Palócföld, 2003), Mikszáth Kálmán, monografie (Budapesta, Ed. Aranyhal, 2004), Írók, költõk, mûvek (Scriitori, poeþi, opere), (studii, Oradea, Ed. Europrint, 2007); cursuri universitare: Magyar irodalom a századfordulón (Literatura maghiarã la sfârºitul secolului al XIX-lea), (Cluj-Napoca, Universitatea Babeº-Bolyai, 1978), Magyar irodalom a XIX. század második felében (1849-1905), (Literatura maghiarã în a doua jumãtate a secolului al XIX-lea), (18491905), (Bucureºti, Ed. Didacticã ºi Pedagogicã, 1980); Manuale de literaturã maghiarã pentru clasele IX, X, XI (mai multe ediþii): Magyar irodalom: Tankönyv a IX. osztály számára (Literaturã maghiarã pentru clasa a IX-a), (Bucureºti, Ed. Didacticã ºi Pedagogicã, 1978), Magyar irodalom: Tankönyv a X. osztály számára (Literaturã maghiarã pentru clasa a X-a), (Bucureºti, Ed. Didacticã ºi Pedagogicã, 1978), Magyar irodalom: Tankönyv a XI. osztály számára (Literaturã maghiarã pentru clasa a XI-a), (Bucureºti, Ed. Didacticã ºi Pedagogicã, 1980). Volume colective: Korunk Évkönyv (Anuarul Korunk), (Cluj-Napoca, 1974), Irodalomtudományi és stilisztikai tanulmányok (Studii de teorie literarã ºi stilisticã), (Bucureºti, Ed. Kriterion, 1984), Sessionnes Sectie Dissertationes Litteraria (Debreþin, 1990), Tanulmányok nyelvrõl, irodalomról (Studii despre limbã ºi literaturã), (Cluj-Napoca, 1992); Hungarológia (Budapesta, 1992), Feltáratlan értékek a magyar irodalomban (Valori nedescoperite în literatura maghiarã), (Budapesta, 1994), Romániai Magyar Irodalmi Lexikon vol. I, III (Lexiconul Literaturii Maghiare din România), (Bucureºti, Ed. Kriterion, 1981, 1994), Madách Könyvtár vol. 1, 2, 5, 8, 11, 15, 25, 27, 30, 35, 53, 58, 59,64, 66 (Ungaria, 19952010), Közelebb Baróti Szabó Dávidhoz (Mai aproape de Baróti Szabó Dávid), (Baróti Szabó Dávid Emlékbizottság, 1995), Torony Erdély kapujában (Turnul din poarta Transilvaniei), (Jibou, 1996), Nouvelles tendances en litterature comparée — Új tendenciák a komparatisztikában vol. II, III, IV (Tendinþe noi în literatura comparatã), (Szeged-Amiens; Ungaria-Franþa, 1996,

1999, 2004), Mikszáth Emlékkönyv (Budapesta, 1997), Nyelv és stílus. Szabó Zoltán Emlékkönyv (Limbã ºi stil), (ClujNapoca, 1997), A magyar mûvelõdés és a kereszténység, vol. III (Budapesta, 1998), Erdélyi Panteon vol. II (Târgu Mureº, 1999), 125 éves a kolozsvári egyetem (Profesori universitari la Universitatea din Cluj), (Cluj-Napoca, 1999), Petõfi a szomszéd és rokon népek nyelvén (Budapesta, 2000), Kulcsok Kolozsvárhoz (Chei pentru Cluj-Napoca), (Cluj — Szeged, 2000), Budapesti Negyed vol. 34 (Budapesta, 2001), Távlatok (Perspective), (Cluj-Napoca, Uniunea Muzeului Ardelean, 2002), Szabó Dezsõ. Egy író aki többet érdemel (Szabó Dezsõ. Un scriitor care meritã mai mult), (Cluj-Napoca, 2004), Mítosz vagy valóság (Satu Mare, Ed. EMKE, 2007), Emlékkönyv (Apáczai Református Kollégium), (Cluj-Napoca, 2007). Ediþii cu studii introductive, îngrijiri, note: Fehér Virág (Bucureºti, Ed. Tineretului, 1967); Gyulai Pál. Tanulmányok, bírálatok (Studii, critice), (Bucureºti, Ed. pentru Literaturã, 1967); Bródy Sándor. A dada, A tanítónõ, A medikus (Dãdaca, Învãþãtoarea, Medicinistul), (Bucureºti, Ed. Tineretului, 1968); Krúdy Gyula. Férfimese (Cluj, Ed. Dacia, 1971); Thury Zoltán. A második asszony (A doua femeie), (Bucureºti, Ed. Kriterion, 1971); Bródy Sándor. Az ezüst kecske, A nap lovagja, Rembrandt (Capra argintie, Cavalerul soarelui, Rembrandt), (Bucureºti, Ed. Kriterion, 1973); Álom és valóság (Vis ºi realitate), (Cluj-Napoca, Ed. Dacia, 1974); Bródy Sándor. A tanítónõ (Învãþãtoarea), (Bucureºti, Ed. Kriterion, 1976); Mikszáth Kálmán. Különös házasság (Cãsnicia ciudatã), (Cluj-Napoca, Ed. Dacia, 1978); Krúdy Gyula. Kleofásné kakasa (Cocoºul doamnei Kleofás), (Cluj-Napoca, Ed. Dacia, 1979); Török Gyula. A porban (În praf), (Bucureºti, Ed. Kriterion, 1980); Mikszáth Kálmán. A vén gazember (Bãtrânul nemernic), (Cluj-Napoca, Ed. Dacia, 1982); Petelei István. A jutalom (Recompensa), (Cluj-Napoca, Ed. Dacia, 1986); Krúdy Gyula. Francia kastély (Castelul francez), (Cluj-Napoca, Ed. Dacia, 1987); Mikszáth

172

Kálmán. Szent Péter esernyõje (Umbrela lui Sfântu Petru), (Cluj-Napoca, Ed. Dacia, 1992); Petelei István. Csak egy szabályunk van: igazat kell írni! (Budaörs, 2002).

KÖLCSEY FERENC — scriitor, critic literar, orator, om politic. N. 8 august 1790, Săuca (azi în judeţul Satu Mare) — m. 24 august 1838, Cseke. Viaŝa şi activitatea: a studiat la Colegiul Reformat din Debreţin (1796-1809), terminând studii de drept. A fost apropiat cercului scriitorului Kazinczy (1808). Din anul 1810 a lucrat la Pesta ca practicant în drept. Din 1812 s-a mutat la Álmosd (1812), apoi la Cseke (1815), ocupându-se de agricultură, din 1829 s-a dedicat activităţii publice, a fost notar. În 1832 a fost ales ca primnotar al Comitatului Sătmar şi ca deputat în Dieta de la Bratislava, sprijinind soarta iobagilor şi reformele sociale. La sfârşitul anului 1834 a demisionat din funcţia de deputat. A fost avocatul apărării în procesul intentat baronului Wesselényi Miklós. A debutat cu balada Róza, în almanahul Magyar Dámák Kalendáriuma, în anul 1814. Scrierile sale critice (despre Kis János, Csokonai, Berzsenyi Dániel etc.) au pus bazele criticii literare maghiare. A scris prima poezie filozofică din limba maghiară — Vanitatum Vanitas (1823). Este autorul poemului Himnusz (Imn), (1823), care a devenit Imnul naţional al Ungariei (muzica Erkel Ferenc, 1844). A fost supranumit părintele oratoriei artistice. A fost membru al Societăţii Ştiinţifice Maghiare (Magyar Tudós Társaság), (din 1830), al Asociaţiei Kisfaludy (din 1836). A colaborat la revistele: Erdélyi Múzeum, Muzárion, Élet és Literatura, Auróra, Szépliteraturai ajándék, Kritikai Lapok,

Athenaeum, Tudományos Gyűjtemény, şi la anuarele A Magyar Tudományos Társaság Évkönyvei. În memoria poetului s-a înfiinţat Asociaţia Kölcsey la Arad (1881) şi la Carei (1898). A scris poezii, balade, roman ţe. Opera: Kölcsey Ferenc munkái (Opera lui Kölcsey Ferenc), vol. I (Pest, 1832) — editat de Szemere Pál. Volum colectiv: Felelet a Mondolatra (Pest, 1815; Budapesta, 1898). Volume postume: Kölcsey Ferenc minden munkái, vol. I-VI (Opera completă), (18401848) — editat de Eötvös József, Szalay László, Szemere Pál; Kölcsey Ferenc naplója (1832-1833), (Jurnalul lui Kölcsey Ferenc), (Budapesta, 1848; 1883-ediţia a IVa) — editat de Dobrossy; Kölcsey Ferenc minden munkái, vol. I-VIII (Opera completă), (ediţia a 2-a, 1859-1861) — editat de Toldy Ferenc; Országgyűlési és megyei beszédek (Pest, 1861), Kölcsey Ferenc válogatott prózai munkái (Budapesta, 1874); Kölcsey országgyűlési naplója és Wesselényi védelme (Budapesta, 1874, 1886); Kölcsey elbeszélései (Pest, 1875); Kölcsey szónoki művei (Pest, 1875); Kölcsey Ferenc válogatott szónoki művei (Budapesta, 1876; 1890), Kölcsey Ferenc minden munkái, vol. I-X (Opera completă), (ediţia a 3-a, 1886-1887, Budapest) — editat de Angyal Dávid; Beszédek (Győr, 1892); Kölcsey versei (Győr, 1892); Szemelvények a magyar nemzeti líra köréből (Budapesta, 1893) — editat de Zlinszky Aladár; Kölcsey Ferenc válogatott versei (Budapesta, 1895) — editat de Négyesy László; Parainesis (Győr, 1888; Nagykanizsa, 1896; Budapesta, 1896); Kölcsey Ferenc válogatott beszédei (Budapesta, 1898) — editat de Radnai Rezső, Kölcsey Ferenc munkái (Budapesta, 1903) — editat de Angyal Dávid, Kölcsey Ferenc válogatott munkái (1903) — editat de Jancsó Benedek, Kölcsey Ferenc válogatott művei (Budapesta, 1949), Kölcsey Ferenc válogatott művei, vol. I-II (Opere alese), (1951) — editat de Szauder József, Barta János; Kölcsey Ferenc összes művei, vol. IIII (Opera completă), (1960) — editat de Szauder Józsefné şi Szauder József; Kölcsey Ferenc összes versei (poezii, Szépirodalmi Könyvkiadó, 1988, 1990) — editat de Kulin Ferenc; Küzdés (Poezii alese), (Bucureşti,

173

Ed. Kriterion, 1996), Himnusz: válogatott versek (Deva, Ed. Corvin, 2001). Poeziile şi proza lui au apărut în seriile de opere: Magyar Remekírók Gyémántkiadása, Kis Nemzeti Múzeum, Egyetemes Könyvtár, Olcsó Könyvtár, Remekírók Képes Könyvtára, Franklin-Társulat Magyar Klasszikusai. Poeziile sale traduse în limba turcă au apărut în volumul individual Parainesis (1949). Sunt cunoscute peste 100 de traduceri în 17 limbi (cele mai multe în limba germană, dar şi în limba turcă, ebraică, japoneză etc.). KRASZNAY MIHÁLY (François de la Mouche, Mustárdi) — actor. N. 29 septembrie 1832, ªimleu Silvaniei — 27 august 1892, Cluj. Viaþa ºi activitatea: cariera sa de actor a început în 1854, la Csabay Pál. În perioada 1869-1970 a jucat în împrejurimile oraºelor Szombathely ºi Nagykanizsa, apoi pânã la pensionare la Teatrul Maghiar din Cluj (1871-1887). A interpretat numeroase roluri în piese de teatru.

Ardelean ºi al Uniunii Ziariºtilor Maghiari din România. Colaborãri: Szilágyság, Mûvelõdés, Tanügyi Újság. Opera: volum colectiv: Szilágysági Magyarok (Bucureºti, Cluj-Napoca, Ed. Kriterion, 1999).

L

KUI JÁNOS — profesor, ziarist. N. 28 ianuarie 1939, Aghireº. Viaþa ºi activitatea: a absolvit secþia de limba ºi literatura maghiarã a Universitãþii Babeº-Bolyai din Cluj (1963). A fost profesor la Liceul Teoretic din Sãrmãºag (1963-1975), apoi la Liceul Pedagogic din Zalãu (1975-1982), la ªcoala Generalã nr. 6 — Mihai Eminescu din Zalãu. În perioadele 1990-1991 ºi 1993-1996 a fost redactor-ºef al ziarului Szilágyság. În anii 1995-1996 a fost corespondent la Radio Cluj, emisiunea de limba maghiarã. În anul 1995 a primit Premiul de excelenþã din partea Congregaþiei din Transilvania (Erdélyi Gyülekezet); membru al Societãþii Muzeului

LÁBASS JUCI — actriþã. N. 22 iulie 1896, Zalãu — m. 24 august 1932, Budapesta. Viaþa ºi activitatea: a urmat cursuri la ªcoala de Actorie a lui Rákosi Szidi (1910). A debutat în anul 1912 la teatrul Király Színház. A avut roluri de subretã, apoi a devenit primadonã. A jucat la teatrele: Budai Színkör (1923), Magyar Színház (1914), Apolló Színház (1915), Népopera (19151917), Király Színház (1917-1920, 19241925, 1926-1930, 1932), Scala Színház (1921), Városi Színház (1922, 1923-1924, 1925, 1931), Renaissance Színház (1923), Fõvárosi Operettszínház (1925), Nyári Operettszínház (1932). A interpretat numeroase roluri în piese de teatru ºi operete, precum ºi în filme mute ºi muzicale: A paradicsom (1915), Doktor úr (1916), A föld rabjai (1917), Mágia (1917), A kivándorló (1918).

174

LAKÓ ÉVA (Lakóné Hegyi Éva) — muzeograf, arheolog. N. 27 octombrie 1935, Chinteni, judeþul Cluj. Viaþa ºi activitatea: a absolvit Facultatea de Istorie — Universitatea Bolyai din Cluj (1957). A lucrat ca muzeograf la Muzeul Judeþean de Istorie ºi Artã din Zalãu (19571991), din anul 1976 fiind muzeograf principal, pânã la pensionare. Dupã specializarea sa în arheologia epocii pietrei ºi a bronzului, s-a ocupat de sãpãturile arheologice ale aºezãrilor datând din aceste perioade (Zãuan, Zalãu, Crasna, Bocºa, Cehei etc.). S-a ocupat ºi de cercetãri de suprafaþã, cartografiind punctele de vestigii arheologice din epocile amintite. A fost prezentã cu lucrãri ºtiinþifice la sesiunile ºi simpozioanele organizate de Muzeul din Zalãu ºi de alte muzee din þarã. În colaborare cu Alexandru Matei a alcãtuit Repertoriul siturilor ºi pieselor arheologice din epoca romanã de pe teritoriul judeþului Sãlaj (1979). A scris primele repertorii ale Muzeului Judeþean de Istorie ºi Artã din Zalãu: Repertoriul topoarelor de aramã din judeþul Sãlaj (1979); Repertoriul topografic al epocii pietrei ºi al perioadei de tranziþie spre epoca bronzului în judeþul Sãlaj (1981); Repertoriul topografic al epocii bronzului ºi hallstattului timpuriu în judeþul Sãlaj (1983). Din 1989 a fost membrã a Asociaþiei Culturale Haáz Rezsõ din Odorheiu Secuiesc, a asociaþiei Szilágy Társaság din Zalãu, a Societãþii Muzeului Ardelean, vicepreºedintã a Societãþii Culturale a Maghiarilor din Transilvania (EMKE), membrã a Asociaþiei Wesselényi Kollégium Baráti Társasága din Zalãu, a Asociaþiei pentru Protejarea Monumentelor din Partium ºi Banat, membru fondator U.D.M.R. - filiala Sãlaj. Premii: Premiul II

pentru lucrarea Szikszai Lajos, az elfelejtett alispán (Szikszai Lajos — un subprefect uitat), (Varadinum 2001), Diploma ºi placheta Pro Partium új évezred (Mileniul nou — Pro Partium), (Oradea, 2001), Diploma ºi placheta Pro Zilah Életmûdíj (Zalãu, 2002), Placheta Fadrusz (Zalãu, 2002), placheta Credinþã Cetãþii (Zalãu, 2003), Distincþia Fényes Elek (Oradea, 2004), Diploma ºi placheta Petri Mór (Zalãu, 2006). A semnat peste 30 de lucrãri ºtiinþifice. Colaborãri: Probleme de muzeografie (Cluj), Drum Nou (Zalãu), Falvak Dolgozó Népe, Elõre, Mûvelõdés, Szilágysági Szó respectiv Szilágyság (Zalãu), Zilahi Napok, Acta Musei Porolissensis, Acta Musei Napocensis, Limes, Hepehupa, Erdélyi Múzeum (vol. LIX, LXIII). Opera: volume colective: Tezaure monetare din nordul Transilvaniei sec. XVI-XVIII (Zalãu, 1970), Catalogul colecþiei de geme romane (Zalãu, 1973), Zalãul pe treptele istoriei (Zalãu, 1973), Erdélytörténeti könyvek vol. I (Debreþin, 1997), Szilágysági magyarok (Maghiarii din Sãlaj), (Bucureºti, Cluj-Napoca, Ed. Kriterion, 1999), Ahol sírjaink domborulnak — Partiumi temetõk (Unde se ridicã mormintele noastre — Cimitire din Partium), (Partiumi füzetek, nr. 7), (Oradea, 1999), A szabadságharc zászlaja alatt (Sub drapelul luptei pentru libertate), (Partiumi füzetek, nr. 13), (Oradea, 2000), Turulmadaras emlékmûveink (Partiumi füzetek, nr. 20), (Oradea, 2002); Istennel a hazáért és a szabadságért (Cu Dumnezeu pentru patrie ºi libertate), (Partiumi füzetek, Oradea, 2004); Szívekben égjen a láng — Fadrusz János emlékkönyv (Cluj-Napoca, 2004), Örökségünk védelmében (Oradea, 2004); 800 éves Szilágyperecsen (Pericei — 800 de ani), (Zalãu, 2005). LÁNG ENDRE — compozitor, dirijor din ªimleu Silvaniei. Pentru compoziþiile sale muzicale a obþinut premii la concursurile organizate de Radio Budapesta. Opera: a compus melodii de dans. În colaborare cu Jakab László a compus opereta Az ezredesné adjutánsa (Adjunctul doamnei colonel).

175

LASCU, EUGENIA MARIA — învãþãtoare. N. 10 octombrie 1963, Ileanda. Viaþa ºi activitatea: este absolventã a Liceului Pedagogic din Zalãu (1982). A fost învãþãtoare la ªcoala Generalã nr. 7 (19821987) ºi la ªcoala Simion Bãrnuþiu (19872002). În prezent este operator PC la Ed. Gil din Zalãu. În perioada septembrie-decembrie 2003 a urmat un curs de Manager XXI — Program de dezvoltare a abilitãþilor antreprenoriale ale managerilor IMM-urilor, finanþate de U.E. prin programul PHARE 2000. Premii: Gradaþia de merit pentru rezultate deosebite în activitatea profesionalã (1997-2002). A colaborat la editarea revistei Voinicel, revistã a elevilor din ciclul primar de la ªcoala Simion Bãrnuþiu Zalãu. Opera: coautor: Educaþie civicã — caiet clasa a III-a (Zalãu, Ed. Gil, 1996), Educaþie civicã — manual clasa a IV-a (Zalãu, Ed. Gil, 1997), Educaþie civicã — caiet clasa a IV-a (Zalãu, Ed. Gil, 1997), Educaþie civicã- îndrumãtor manual clasa a IV-a (Zalãu, Ed. Gil, 1997). LASCU, ILIE LAURENÞIU — medic. N. 15 mai 1954, Zalãu. Viaþa ºi activitatea: absolvent al Facultãþii de Medicinã generalã Iuliu Haþieganu ClujNapoca (1979). În perioada 1979-1982 a fost medic stagiar la Spitalul studenþesc Cluj ºi stagiu cu studenþii la Clinica medicalã II Cluj, apoi medic la dispensarul medical Agrij (1983-1985), medic la dispensarul de întreprindere IAIFO Zalãu (1985-2005). În prezent este medic de familie ºi medic de întreprindere la Palftex S.A. Zalãu. A obþinut toate gradele profesionale: medic specialist medicinã generalã (1991), medic primar medicinã generalã (1996), competenþe în ecografie (1998), competenþe în medicina de întreprindere (2003). În anii 1990, 1991 ºi 1994 a urmat stagii de specializare în Franþa, la Marsilia: ecografie, ecocardiologie, diabet, boli de nutriþie, cardiologie ºi medicinã internã. Este membru al Uniunii Medicale Balcanice (1998), al Societãþii Franceze de Ecografie (SFUMB) din 1994, al Societãþii Române de Diabet ºi Boli de Nutriþie, al Federaþiei Internaþionale de Diabet, al Societãþii Române de Medicina Muncii, al Societãþii

Române de Medicinã Internã, al Societãþii Române de Ecografie. Din 2006 este membru EFSUMB (European Federation of Societies for Ultrasond in Medicine and Biology). Colaborãri: Medicina internã, Clujul medical, Acta diabetologica românã etc. A participat la congrese interne ºi internaþionale de medicinã, a publicat peste 40 de lucrãri ºtiinþifice, articole ºi referate. Opera: coautor: Ghid practic de ecografie a etajului abdominal: ficat, cãi biliare, pancreas, splinã (1994), volum apãrut în limba francezã, care a fost tradus în limba românã (Zalãu, Ed. Gil, 1996). LASCU, IULIANA — învãþãtoare. N. 21 ianuarie 1931, Romita — m. 18 noiembrie 2010, Zalãu. Viaþa ºi activitatea: este absolventã a Liceului Pedagogic din Cluj (1952). A fost învãþãtoare la Românaºi, apoi la Zalãu pânã la pensionare (1987). A parcurs toate gradele didactice. Premii: pentru activitatea depusã în învãþãmânt a fost rãsplãtitã cu distincþia Învãþãtor emerit. Opera: coautor: Educaþie civicã. Manual pentru clasa a IV-a (Zalãu, Ed. Gil, 1997). LASCU, MIRCEA MIHAI — profesor. N. 5 aprilie 1957, Zalãu. Viaþa ºi activitatea: absolvent al Facultãþii de Matematicã din cadrul Universitãþii Babeº-Bolyai din Cluj-Napoca (1982). A fost profesor la ªcoala Generalã nr. 7 (19821988), Grupul ªcolar Alesandru Papiu Ilarian (1988-1989), Liceul nr. 5 (19881989), Liceul Teoretic (1990-1995). În prezent este manager general ºi editor al Editurii Gil, pe care a fondat-o în anul 1993. Premii: Medalia Jubiliarã cu brevet, cu prilejul împlinirii a 100 de ani de apariþie neîntreruptã a revistei Gazeta matematicã, Diploma jubiliarã 110 ani de la apariþia Gazetei matematice (2005). Colaborãri: Gazeta matematicã, Revista matematicã (Timiºoara), Matematica pentru elevi (Galaþi) etc. Opera: coautor: Inegalitãþi (Zalãu, Ed. Gil, 1995), Inducþia matematicã (Zalãu, Ed. Gil, 1999), Matematicã — manual clasa a X-a (Zalãu, Ed. Gil, 2000).

176

LASKAI SÁMUEL (Zilahi) — consilier regal, vicecomite, consilier la Curtea de Apel. N. 1759, Zalãu — m. iulie 1827, Zalnoc. Viaþa ºi activitatea: a studiat la Gimnaziul Reformat din Zalãu (1775-1777), iar din 1777 la Gimnaziul Reformat din Debreþin. A fost rector la Monor, apoi, dupã o perioadã de stagiu de legislaþie pe lângã Curtea Regalã, a lucrat ca avocat. A fost deputat de Solnocul de Mijloc la Dieta din 1790-1791, dupã care s-a ocupat de agriculturã. Din anul 1806 a fost vicecomite al judeþului, în anul 1809 consilier regal, curator principal al Eparhiei Reformate. A locuit la Zalnoc. Opera: Erkölcsi katékésis (Catechism etic), (Cluj, 1804), Pragmatica közönséges historia (Cluj, 1806). LÁSZLÓ ANDOR — poet. N. 14 noiembrie 1874, Bihar-Nagybajom — m. 28 iunie 1908, Budapesta. Viaþa ºi activitatea: a studiat dreptul la Debreþin, apoi la Sárospatak. În 1897 s-a mutat la Zalãu, fiind avocat stagiar la tribunal, iar din anul 1898 a fost notar. Din 1907 a fost vicejude al Raionului Cehu Silvaniei. Colaborãri: Szilágy, Független Újság (ºi redactor), Új Idõk, Sárospataki Ifjúsági Közlöny. Opera: a publicat un volum de poezii în anul 1905 la Zalãu, la Tipografia lui Seres Samu.

LÁSZLÓ D. LÁSZLÓ (pseudonim Szatmári Domokos) — profesor, publicist. N. 26 mai 1958, comuna Sângeorgiu de Pãdure, judeþul Mureº. Viaþa ºi activitatea: este absolvent al Facultãþii de Istorie-Filosofie, specialitatea

istorie-filosofie — Universitatea BabeºBolyai din Cluj-Napoca (1985). A fost profesor de istorie, respectiv de istoriefilosofie la ªcoala cu clasele I-VIII din ªamºud (1985-1990), iar din 1990 este profesor la Liceul Teoretic din Zalãu (din 2002 Colegiul Naþional Silvania). În anul 1990 a fost inspector ºcolar general adjunct la Inspectoratul ªcolar Judeþean Sãlaj. Debuteazã literar în revista lunarã pentru copii Napsugár (Cluj), în anul 1966, cu o poezie intitulatã Az én Cirmosom (Pisoiul meu), apoi ca publicist în Ifjúmunkás prin anii 1982-1983, iar ca istoric în volumul II Comunicãri ale cercurilor studenþeºti. Istorie, în 1984, editat de Universitatea din Cluj-Napoca, cu studiul Mentalitãþi ºi moravuri în Scaunul Mureº în preajma anului 1800. Conducãtor (regizor, autor de piese, scenarist) al trupei de teatru Zelma a elevilor de la Colegiul Naþional Silvania Zalãu. Membru al Societãþii Muzeului Ardelean, secretarul Fundaþiei Culturale Moldován Lajos, consilier al Consiliului Judeþean Sãlaj (1992-1997), ales pe lista U.D.M.R. Colaborãri: Napsugár, Ifjúmunkás, Korunk, 22, Alma Mater Porolissensis, Szilágyság, Szilágysági Vidéki Napló, Erdélyi Napló, Romániai Magyar Szó, Krónika, Hepehupa, Árkád, Caiete Silvane. Opera: Erdélyi fejedelmek (Principi ai Transilvaniei), (Odorheiu Secuiesc, Ed. Erdélyi Gondolat, 1999); A nándorfehérvári diadal. Történeti mondák (Victoria de la Belgrad. Legende istorice), (Odorheiu Secuiesc, Ed. Erdélyi Gondolat, 2004), Lantom, kardom tied, oh szabadság! Történelmi olvasókönyv 1848/ 1849-es forradalomról és szabadságharcról (Lecturi istorice despre revoluþia de la 18481849), (Cluj-Napoca, Ed. Studium, 2010), De la Colegiul Reformat — la CNS. Din istoria celui mai vechi liceu din Zalãu (Zalãu, Asociaþia Colegiul Naþional Silvania, 2010). Volume colective: A romániai magyar nemzeti kisebbség történelme és hagyományai (Istoria ºi tradiþiile minoritãþii maghiare din România), manual pentru clasa a VI-a ºi a VII-a (ClujNapoca, Ed. Studium, 1999, 2000, 2002), Szilágysági Magyarok (Maghiarii din

177

Sãlaj), (Bucureºti, Cluj-Napoca, Ed. Kriterion, 1999), Romániai magyar évkönyv 2002 (Anuarul maghiarilor din România 2002), (Timiºoara-Cluj, Ed. Polis, 2002), 800 éves Szilágyperecsen (Pericei800 ani), (Zalãu, 2005), Erdély útikalauz (Transilvania. Ghid turistic), (Odorheiu Secuiesc, Ed. Erdélyi Gondolat, 2005). Volume traduse: Barnea, Alexandru; Manea, Vasile Aurel; Palade, Eugen; Stamatescu, Mihai; Teodorescu, Bogdan. IstorieManual pentru clasa a X-a (Bucureºti, Ed. Corint, 2005); Manual de istorie pentru clasa a IV-a (Deva, Ed. Corvin, 2006). Adãscãliþei, Felicia; Bratu, Alina; Liga, Adrian; Lazãr, Liviu; Lupu, Viorel. Történelem a XI-ik osztály számára (Istorie pentru clasa a XI-a), (Deva, Ed. Corvin, 2006). Traduceri în colaborare: Petre, Zoe; Cãpiþã, Laura; Dvorski, Monica; Cãpiþã, Carol; Grosu, Ioan. Manual de istorie pentru clasa a V-a (Bucureºti, Ed. All, 1997). LAZÃR, IOAN P. — învãþãtor. N. 22 februarie 1862, Suciul de Sus, judeþul Maramureº — m. 19 noiembrie 1915, ªimleu Silvaniei. Viaþa ºi activitatea: a absolvit Preparandia din Gherla (1880). A fost numit învãþãtor la ªcoala confesionalã din ªimleu Silvaniei. În perioada 1885-1907 a fost contabil ºef la Banca Silvania din ªimleu Silvaniei, urmând ºi un curs de contabilitate la Banca Albina din Sibiu. Ioan P. Lazãr a desfãºurat ºi o bogatã activitate culturalã, concretizatã pe mai multe planuri: tipograf ºi editor, ziarist, folclorist, pedagog. În anul 1903 a înfiinþat prima tipografie româneascã Victoria în nordul Transilvaniei, I.P. Lazãr fiind proprietar, editor ºi redactor responsabil. A fost membru al Reuniunii Învãþãtorilor Români Sãlãjeni, participând la toate manifestãrile organizate de aceasta. A þinut o seamã de lecþii model în cadrul ºedinþelor de lucru ale cercului ValcãuCrasna. A fost preocupat de culegerea ºi valorificarea folclorului românesc, pe care îl va publica în paginile Tribunei din Sibiu. Colaborãri: Gazeta învãþãtorului, Gazeta de Duminicã, Pãstorul sufletesc, Învãþãtorul român, Tribuna.

Opera: Din viaþa ºi activitatea pedagogicã a lui V.Gr. Borgovan (1908), Spice de grâu. Volum colectiv: Schiþã monograficã a Selagiului (1908).

LAZÃR M., IOAN — profesor. N. 15 martie 1955, Purcãreþ, com. Letca. Viaþa ºi activitatea: absolvent al Universitãþii Bucureºti, specialitatea teologie didacticã (1998). A urmat cursuri de masterat la Universitatea de Vest Vasile Goldiº, specialitatea management educaþional (2006). În perioada 1975-1978 a fost învãþãtor la ªcoala Gimnazialã Sîg, apoi instructor organizator cultural-sportiv la Cooperativa meºteºugãreascã Silvania din Cehu Silvaniei (1978-1989), preºedinte la Cooperativa de consum Cehu Silvaniei (1989-1992), iar din 1992 este învãþãtorinstitutor la ªcoala primarã Ulciug. A frecventat cenaclul literar al Liceului Pedagogic din Zalãu. A participat la simpozioane ºi sesiuni de comunicãri ºtiinþifice, obþinând diplome de onoare. Opera: Comoara sufletului meu (ClujNapoca, 1999), Conexiuni (Zalãu, Ed. Caiete Silvane, 2007), Rãsunet de clopot din codru în Chioar (Alba Iulia, Ed. Reîntregirea, 2008), Fețe nepătate (2011). Coautor: Biserici de lemn din Sãlaj (Zalãu, Ed. Silvania, 2008), Doina, doina (CD, 2009). Purcăreț - o vatră a spiritualității românești din Chioar în mijlocul Ardealului străbun (Zalău, Ed. Silvania, 2011). A colaborat la editarea volumului Ioan Bocºa — Muzicã vocalã tradiþionalã din Sãlaj. Volume în pregătire: Meºteºuguri ºi artã - file din istoria economicã sãlãjeanã; Cetãþi, palate ºi conace din Sãlaj; Purcăreŝ – arhitectură, obiceiuri şi tradiŝii.

178

Ed. Silvania, 2010), Compuºi toxici: dioxinele, compuºi cu azot (Cluj-Napoca, Ed. Dacia XXI ºi Tg. Lãpuº, Ed. Galaxia Gutenberg, 2010), Implicaþii toxicologice ale radicalilor liberi (Cluj-Napoca, Ed. Dacia XXI ºi Tg. Lãpuº, Ed. Galaxia Gutenberg, 2010), Dozarea proteinelor marcher de diagnostic. Încotro? (ClujNapoca, Ed. Dacia XXI ºi Tg. Lãpuº, Ed. Galaxia Gutenberg, 2010). LÃNCRÃJAN, IOANA MARIA — inginer. N. 13 noiembrie 1968, Zalãu. Viaþa ºi activitatea: absolventã a Facultãþii de Biologie, secþia Biochimie a Universitãþii Bucureºti (1992). A obþinut doctoratul în anul 1999 cu teza: Complecºi ºi transportori ai carotenoidelor în sisteme experimentale. În perioada 1996-2000 a fost asistent universitar la Universitatea de ªtiinþe Agricole ºi Medicinã Veterinarã ClujNapoca, apoi cercetãtor la Institutul de Metrologie Braunsghweig Germania (20032005), cercetãtor ºtiinþific la Facultatea de Medicinã Magdeburg (2005-2007), cadru didactic asociat, lector la Universitatea de Vest Vasile Goldiº — Arad (din 2008). Participã la numeroase simpozioane ºi sesiuni ºtiinþifice. Opera: Toxicologie — suport de curs (Zalãu, Ed. Silvania, 2009), Toxicologie — Fenoli, detergenþi (Cluj-Napoca, Ed. Dacia, 2010), Culegere de lucrãri practice profil toxicologie: suport (Cluj-Napoca, Ed. Dacia XXI ºi Târgu Lãpuº, Ed. Galaxia Gutenberg, 2010), Toxicologie în power point (Cluj-Napoca, Ed. Dacia XXI ºi Târgu Lãpuº, Ed. Galaxia Gutenberg, 2010), Toxicologia ºi falsificarea alimentelor: suport (Cluj-Napoca, Ed. Dacia XXI ºi Tg. Lãpuº, Ed. Galaxia Gutenberg, 2010), Culegere de lucrãri practice profil biochimie: suport (Tg. Lãpuº, Ed. Galaxia Gutenberg, 2010), Chimie generalã în power point: suport de curs (Cluj-Napoca, Ed. Dacia XXI ºi Tg. Lãpuº, Ed. Galaxia Gutenberg, 2010), Biochimie în power point: suport de curs (Tg. Lãpuº, Ed. Galaxia Gutenberg, 2010). Coautor: Toxicologia medicamentelor (Zalãu, Ed. Silvania, 2010), Notiþe de Ecotoxicologie. Suport de curs, 2 vol. (Zalãu, Ed. Silvania, 2010), Lucrãri practice de biochimie ºi toxicologie pentru uzul studenþilor (Zalãu,

LÃPUªAN, GRIGORE — avocat, ziarist, scriitor. N. 7 decembrie 1937, Câmpia, comuna Bocºa — m. 12 august 1910. Viaþa ºi activitatea: a absolvit Facultatea de Drept (1961). În perioada 1966-1968 a urmat cursuri postuniversitare de drept internaþional la Bucureºti. A fost redactor la ziarul Drum nou, procuror, consilier juridic, diplomat, secretar de stat, ºeful Departamentului Administraþiei Publice Locale, avocat. Colaborãri: România liberã, Cotidianul, Dreptatea, Jurnalul de Transilvania etc. Opera: Un drum spre dreptate (Bucureºti, Ed. Romfel, 1994), Ziduri ºi sãgeþi (Bucureºti, Ed. Crater, 1994), Un drum spre dreptate, vol. II. (Bucureºti, Ed. Crater, 1995, ediþia a II-a, 1999), Timpul rotund (Bucureºti, Ed. Hrisovul, 1996), Rostirea cuvintelor întemniþate (Bucureºti, Ed. Crater, 1999), Un drum spre dreptate, vol. III. (Bucureºti, 1998).

179

LISCAN, VERONICA (pseudonime: Veronica din Sãlaj) — poetã. N. 25 mai 1837, Bistriþa — m. 14 august 1932, Cizer. Viaþa ºi activitatea: parcurge clasele primare la ºcoala sãseascã din Bistriþa, apoi urmeazã ºcoala de fete din Nãsãud cu durata a trei clase, iar clasa a patra o ur meazã la Bistriþa la ºcoala germanã. Se stabileºte la Cizer, unde îºi împarte viaþa între munca din gospodãrie ºi scris, cãruia i se dedicã în final. Existenþa Veronicãi Liscan în comuna Cizer a avut o mare influenþã asupra vieþii spirituale ºi sociale a comunei, contribuind, alãturi de soþul ei, la ridicarea nivelului cultural al sãtenilor. A fost membrã a Reuniunii Femeilor Române Sãlãjene, reuniune care în anul 1901, la adunarea generalã, a hotãrât sã i se acorde un premiu pentru activitatea pe care a depus-o în cadrul asociaþiei. Dupã moartea soþului, pleacã pentru o scurtã perioadã de timp la Cluj. Legatã fiind de locurile unde ºi-a petrecut o bunã parte din viaþã, Veronica Liscan se întoarce la Cizer. Colaborãri: Gazeta de Duminecã, Unirea (Blaj), Românul (Arad) etc. Opera: au rãmas din creaþia Veronicãi 40 de manuscrise, dintre care trei volume de poezii, o scrisoare în prozã intitulatã Din trecutul de zece ani al unei bunici, precum ºi un alt manuscris intitulat Apel cãtre surorile mele române.

LONGODOR, IOAN — artist plastic. N. 28 februarie 1952, Buciumi. Viaþa ºi activitatea: este absolvent al Institutului de Arte Plastice, secþia desen ºi al Facultãþii de Arte Plastice ºi Decorative din Cluj-Napoca (2001). A fost profesor la ºcolile din Buciumi, ªimleu Silvaniei, iar în prezent îºi desfãºoarã activitatea la ªcoala Gheorghe Lazãr din Zalãu. Opera: participã la expoziþiile de grup organizate la saloanele de picturã ºi la târgurile de artã din judeþ, de la Bistriþa, Baia Mare, Cluj-Napoca, precum ºi din Ungaria ºi Italia; lucrãri de artã monumentalã: Naºterea, Botezul ºi Rãstignirea Mântuitorului la Biserica Sf. Gheorghe din Jibou, sculptura Arc peste timp, care se aflã la Liceul Simion Bãrnuþiu din ªimleu Silvaniei, bustul lui Ioniþã Scipione Bãdescusculpturã care se aflã la ºcoala din Buciumi. Lucrãrile artistului se gãsesc în colecþii particulare din þarã: Timiºoara, Cluj, Zalãu, ªimleu Silvaniei ºi din strãinãtate: Germania, Italia. LÕRINCZ JÁNOS — preot. N. 28 septembrie 1922, Doba Micã. Viaþa ºi activitatea: este absolvent al Institutului Teologic Protestant din Cluj (1950). A fost preot suplinitor la Zãbala (1950-1952), preot în localitãþile din Câmpie (1952-1955) ºi Trei Scaune (1956-1958). A fost condamnat la închisoare (1958-1964), fiind învinuit cã ar fi membru al Asociaþiei Bethánia. Din 1964 a fost preot reformat la Aluniºu (judeþul Cluj), pânã la pensionare (1984), apoi s-a mutat la Valea lui Mihai. Membru al Asociaþiei CE — Uniunea Misionarã Reformatã pentru Hristos ºi Bisericã. Colaborãri: Református Szemle, Harangszó, Üzenet.

180

Opera: volum colectiv: Bilincseket és börtönt is (Cluj-Napoca).

LÕRINCZI GYULA — matematician, geodez, politician. N. 3 septembrie 1929, Jibou. Viaþa ºi activitatea: a absolvit Facultatea de Matematicã ºi Fizicã, secþia matematicã — Universitatea Bolyai din Cluj (1951). Doctoratul în ºtiinþele matematice l-a susþinut la 16 decembrie 1965 la Facultatea de Matematicã-Mecanicã a Universitãþii din Bucureºti. A activat ca asistent, lector ºi lector superior la Academia Tehnicã Militarã (1951-1966), predând disciplinele de triangulaþie geodezicã, nivelment de înaltã precizie ºi poligonometrie, conducând seminariile, lucrãrile de laborator ºi lucrãrile de aplicaþii practice din clasã ºi din teren. A condus în acest timp ºi cercul ºtiinþific al studenþilor ingineri geodezi din Academia Tehnicã Militarã. Din anul 1966 pânã în 1991 a activat la Centrul de Cercetãri pentru Automatizarea Conducerii Trupelor, ca ºef al Secþiei de modelare matematicã, având calitatea de cercetãtor ºtiinþific principal, gradul I (CP I). Aici a efectuat ºi a condus lucrãri de matematici aplicate în domeniul militar (modelarea matematicã a unor acþiuni de luptã, ierarhizarea sistemelor automatizate de conducere, elaborarea unei metode de prognozã pe termen scurt ºi mediu, aproximarea numericã a unor funcþii reale) ºi lucrãri de compensare a triangulaþiei cosmice. A fost pensionat în anul 1991 cu gradul de colonel. Între anii 1995-2005, a activat ca ºi cercetãtor ºtiinþific principal gradul I (CP I) la Institutul de Geodinamicã Sabba S. ªtefãnescu al Academiei Române, efectuând lucrãri de cercetare ºtiinþificã privind

prelucrarea matematicã a rezultatelor nivelmentului de înaltã precizie repetat în zona seismogenã Vrancea în vederea studierii miºcãrilor scoarþei terestre. Premii: Ordinul Muncii cl. III (1969), cl. II (1974), cl. I (1979), Diplomã pentru pr ocedeele de aproximare a unor funcþii reale folosite în sistemele informatice militare (1987), Plachetã jubiliarã la comemorarea a 30 de ani de informaticã militarã (1993), Plachetã jubiliarã la aniversarea a 100 de ani de la întemeierea Observatorului Astronomic al Academiei Române (1995), Diplomã pentru contribuþia adusã la dezvoltarea astronomiei geodezice militare româneºti (1995), Ordinul Crucea de Ofiþer al Republicii Ungare pentru recunoaºterea activitãþii remarcabile de cultivare ºi dezvoltare a relaþiilor maghiaro-române (2002), Orãºean de Vazã a Municipiului Giurgiu cu ocazia aniversãrii a 600 de ani de atestare documentarã a municipiului (2003), Certificat Medalie 140 de ani de la constituirea Corpului Ponderator/ Senatul României, ca preþuire a prodigioasei activitãþi întru Parlamentarism-Democraþie (2004), Cetãþean de Onoare al oraºului Jibou cu ocazia aniversãrii a 800 de ani de atestare documentarã a oraºului (2005), Diplomã de excelenþã pentru contribuþia adusã la dezvoltarea topogeodeziei militare ºi realizarea asigurãrii geografice a Armatei României (2009). Este membru al Comitetului Naþional Român de Astronomie (din 1970), al Comunitãþii Academice Ungare (din 2000), membru fondator ºi preºedinte ales al Asociaþiei Culturale Petõfi din Bucureºti (1991-2006), preºedintele Comitetului Cetãþenesc de Pãrinþi al Liceului Maghiar din Bucureºti (19731988), membru al UDMR, Bucureºti (din 1990), al Cenaclului Koós Ferenc de pe lângã Biserica Reformatã Calvineum din Bucureºti (din 1991). În perioada 1996-2000 a fost senator U.D.M.R. pentru judeþul Giurgiu, unde a contribuit la unele realizãri majore pentru viaþa culturalã ºi socialã a locuitorilor judeþului. Colaborãri la reviste din þarã ºi din strãinãtate: Revista Tehnicã Militarã, Revista de Geodezie ºi Organizarea Teritoriului, Studii ºi Cercetãri de Astronomie, Studii ºi Cercetãri

181

de Geofizicã, Buletinul Institutului de Geodinamicã al Academiei Române, Académie Roumaine-Revue Roumaine de Géophysique, Nabliudenia Iskusstvennâh Sputnikov Zemli (Moscova), Cospar-Space Research X, North-Holland Publishing Company (Amsterdam), Geodézia és Kartográfia (Budapesta), Bur. Grav.Int., Bull. Inf. No. 92 (Toulouse). Multe din lucrãrile sale au fost traduse în alte limbi. Opera: cursuri universitare: Aplicarea metodei Pranis-Pranievici pentru compensarea triangulaþiei (Academia Tehnicã Militarã, 1957), Triangulaþie Geodezicã (Academia Tehnicã Militarã, 1959), Compensarea Triangulaþiei (Academia Tehnicã Militarã, 1966).

LUCACIU, VASILE-MARCEL — profesor, poet, critic literar. N. 14 iulie 1966, Jibou. Viaþa ºi activitatea: absolvent al Facultãþii de Filologie, secþia românã-latinã din cadrul Universitãþii Babeº-Bolyai din Cluj-Napoca (1989). În perioada 1989-1990 a fost profesor în comuna Lunca de Sus, judeþul Harghita, iar din anul 1990 este profesor la Liceul Pedagogic Gheorghe ªincai din Zalãu, din 2006 inspector de limba ºi literatura românã la Inspectoratul ªcolar Judeþean Sãlaj. A debutat cu versuri în revista Tribuna (1984). Premii: Premiul revistei Astra la Concursul literar pentru studenþi (Braºov, 1989), premiul revistei De la Nistru pân’ la Tisa ºi al Editurii Duminica la Festivalul Naþional Lucian Blaga (Sebeº, ediþia a XII-a, 1992). Cenacluri: cenaclul studenþesc Alfa, cenaclul de la Miercurea Ciuc, cenaclul Silvania al cãrui preºedinte a fost în perioada 1991-1995. Colaborãri: Tribuna, Steaua (Cluj-Napoca), Tomis (Constanþa),

Familia (Oradea), Ramuri (Craiova), Convorbiri literare (Iaºi), Astra (Braºov), Flacãra, Luceafãrul, Contemporanul, Viaþa Româneascã (Bucureºti), Nord literar (Baia Mare), Vatra (Târgu Mureº), Agora lui Dorin Tudoran (PhiladelphiaS.U.A.), Graiul Sãlajului, Sãlajul Orizont, Caiete Silvane etc. A fost redactor la Gazeta de Duminicã în perioada 1994-1996 ºi la revista Limes (1998-2000). În anul 1993 a întemeiat revista Arcadia- revistã de culturã a Liceului Pedagogic Gheorghe ªincai. A fost redactor la revista Silvania. Opera: Scrisori cãtre Isolda (Cluj-Napoca, Ed. Dacia, 1995), Poemul care a împuºcat metafora (Cluj-Napoca, Ed. Limes, 2000), Omul fãrã buzunare (Cluj-Napoca, Ed. Limes, 2001), Re-lecturi stãnesciene (ClujNapoca, Ed. Limes, 2004). Volume colective: Verticala curgere spre soare (Slatina, 1993), Fehér fekete: Kortárs szilágysági román költõk antológiája / Alb negru: Poeþi contemporani sãlãjeni, antologie (volum bilingv, Zalãu, CCVTCP Sãlaj, 1998), Poeme-Versek-Gedichte (Zalãu, Ed. Caiete Silvane, 2004), Zece Poeþi — Tíz költõ. Poeme, Versek (Zalãu, Ed. Caiete Silvane, 2006), Iuliu Suciu — Poeþi sãlãjeni ai Cenaclului Silvania (Zalãu, Ed. Silvania, 2008), Primãvara Poeziei — A Költészet Tavasza (Zalãu, Ed. Caiete Silvane şi Revista Hepehupa, 2009), Primãvara Poeziei 10 — A Költészet Tavasza 10 (Zalãu, Ed. Caiete Silvane şi Revista Hepehupa, 2010), Primãvara Poeziei - 11 - Költészet Tavasza (Zalãu, Ed. Caiete Silvane, 2011). A realizat antologia Silvania’90 (Cluj-Napoca, Ed. Clusium, 1995), a prefaþat volumul de poezii al Dinei Horvat- Insomnia flãcãrii, a îngrijit ºi prefaþat volumul postum al poetului Valentin Meseºan — Arhiva cu tãceri.

182

Hírlap (din 1900), Színház, Magyar Újság, Budapesti Napló. A fost redactorul ziarului Színház (1913). Opera: Marcsa gondolatai (povestiri, Budapesta, 1903), Amire születtünk (roman, Budapesta, 1906), Emberek vagyunk (roman, Budapesta, 1912), Nápoly és Buda (roman istoric, Budapesta, 1941), Lenci naplója, Una Corda, Meseország, Küzdelem az élettel, Budapesti fotográfiák, Leányok, Novellák, Életre-halálra. LUCÃCEL, FLAVIUS — artist plastic, prozator. N. 26 august 1968, Cehu Silvaniei. Viaþa ºi activitatea: a activat la cenaclul Dedalus din Baia Mare (1990-1992), a debutat cu teatru în revista Thalia din ClujNapoca (1993). Premii: Premiul Filialei Cluj a Uniunii Scriitorilor Cartea anului (2010). Colaborãri: Caiete Silvane, Tribuna (Cluj-Napoca), Noesis (ClujNapoca), Archeus (Baia Mare). Opera: Regio Info (2002), Trilogia spaþiului închis (Cluj-Napoca, Ed. Eikon, 2006), Marþianul telemah (Cluj-Napoca, Ed. Eikon, 2008), Ceai de fluturi/ Butterfly Tea (Cluj-Napoca, Ed. Limes, 2009). Expoziþii personale: Expoziþia Ferestre (Covasna, 1998), Zalãu (1998, 1999, 2002, 2004, 2005); Baia Mare (1999, 2002); expoziþii de grup: Borna (Zalãu, 2001), Philadelphia (S.U.A., 2002), 4005 (Jibou, 2004), Români în România (Zalãu, 2006).

M

LUX TERKA (Dancsházy Oláh Ida, Szõllõsy Györgyné) — scriitoare. N. 1873, ªimleu Silvaniei — m. 9 mai 1938, Budapesta. Viaþa ºi activitatea: a debutat cu foiletoane în ziare (1893-1896). Colaborãri: Pesti

MAC, IOAN — profesor. N. 1 septembrie 1937, Jac. Viaþa ºi activitatea: absolvent al Facultãþii de ªtiinþe ale Naturii, secþia geografie, din cadrul Universitãþii Babeº-Bolyai din Cluj (1961). Este doctor în geografie (1970). A fost cercetãtor ºtiinþific la Institutul de Geologie-Geografie al Academiei Române din Bucureºti (1961-1968), apoi ºef lucrãri (1968-1986), conferenþiar (1986-1990). În prezent este profesor titular la Facultatea de Biologie-Geologie ºi Geografie din ClujNapoca. A fost profesor asociat la Facultatea de Geografia Turismului din Sibiu (19912000), Universitatea Ecologicã Dimitrie Cantemir Târgu Mureº (1998-2002), profesor consultant ºtiinþific la Universitatea BabeºBolyai (2003), profesor titular la Universitatea de Vest Vasile Goldiº Arad. Din anul 1990 este conducãtor de doctorate. Este membru al Societãþii de Geografie din România (1962), al Asociaþiei Geomorfologilor din România (1994), Centre Européen sur le Risque Geomorphologique (1996), al Asociaþiei Internaþionale de Geomorfologie (1996), al Asociaþiei Oamenilor de ªtiinþã din România

183

(1994), al Consiliului Naþional al Cercetãrii ªtiinþifice Universitare (1994-1997), preºedintele secþiei ªtiinþele Vieþii ºi ale Pãmântului (1994-1997). În perioada 19712000 a avut contracte interacademice ºi a urmat diferite specializãri: Geomorfologie în Deutche Hochschule, München (1971), profesor coordonator-Academia de ªtiinþe, Institutul de Geografie, Ungaria (1974), profesor coordonator ºi schimb academicUniversitatea din Moscova, Universitatea Tbilisi (Gruzia), (1988), profesor colaboratorParis, Universitatea VI; Touluose (1990), profesor colaborator — Universitatea din Tempa (Arizona), Universitatea de Stat din Aims (Iova — U.S.A.); Mc. Master Univ. (Canada, 1993), profesor colaboratorUniversitatea Statalã Milano ºi Modena (Italia, 1995), Universitatea din Utrecht (Olanda, 1996), profesor colaborator-Chichester Institute of Highter Education, Bognor Regis, Marea Britanie (1997), profesor colaboratorUniversitatea din Barcelona ºi Alicante (Spania, 1998), profesor colaboratorUniversitatea din Florenþa (Italia, 1999), profesor coordonator-Universitatea din Debreþin (Ungaria, 1999), profesor colaborator-Universitatea din Würzburg (Germania, 1999-2000). Este coordonatorul programelor Organizarea spaþiului geografic, Depresiunea Transilvaniei (1995-2000) ºi PATIJ (Proiect de Amenajare Teritorialã Interjudeþeanã), Direcþia Urbanism, ClujNapoca. Premii: premiul Academiei Române Grigore Cobãlcescu (1986), cadru didactic evidenþiat acordat de Ministerul Învãþãmântului (1989), distincþia Institutului de Geografie din Bucureºti (1994), distincþia Societãþii de Geografie din România (1995), Membru de Onoare al Societãþii de Geografie (2000), Diploma Universitãþii Babeº-Bolyai Cluj pentru înfiinþarea instituþiilor universitare, Doctor Honoris Causa a Universitãþii Cahul din Republica Moldova. A participat la numeroase conferinþe, congrese ºi workshopuri internaþionale de geografie ºi de geomorfologie. Este coordonatorul publicaþiilor ºtiinþifice: Studia Universitatis Babeº-Bolyai, seria Geographia, Terra, Societatea Românã de Geografie, Buletinul Geografia ºi Dezvoltarea Contemporanã (Universitatea Babeº-

Bolyai, Cluj-Napoca), Tratatul de Geografia României. Opera: a publicat 23 de tratate, cãrþi, monografii (autor ºi coordonator), cursuri universitare: Subcarpaþii Transilvaniei dintre Mureº ºi Olt (Cluj, 1969), Subcarpaþii Transilvaniei dintre Mureº ºi Olt (Bucureºti, Ed. Academiei Române, 1972), Curs de geomorfologie. Partea I. (Cluj-Napoca, Centrul de multiplicare al Univ. Babeº-Bolyai, 1975), Elemente de geomorfologie dinamicã (Bucureºti, Ed. Academiei Române, 1986), Geografie turisticã generalã (Sibiu, Facultatea de Geografia Turismului, 1992), Geomorfosfera ºi geomorfosistemele (ClujNapoca, Ed. Presa Universitarã Clujeanã, 1996), Geografia turismului (Tg. Mureº, Ed. Transilvania, 1998), Relaþii fizice environement-organism viu (Cluj-Napoca, Presa Universitarã Clujeanã, 1998). Coautor: Geografia Vãii Dunãrii Româneºti, partea generalã, cap III, IV: Apele freatice (Bucureºti, Ed. Academiei Române, 1969), Bucium- Sãlaj, un sat din þara de sub munte. Teritoriul ºi utilizarea lui (Bucureºti, Ed. Academiei Române, 1972), Judeþul Mureº (Bucureºti, Ed. Academiei Române, 1973), Iniþieri practice în cunoaºterea reliefului (Cluj-Napoca, Centrul de multiplicare, Universitatea Babeº-Bolyai, 1975), Geografia resurselor naturale (Bucureºti, Ed. Didacticã ºi Pedagogicã, 1983), Unitatea carpatotransilvanã (Bucureºti, Ed. Academiei Române, 1983), Geografia României, vol. III, Munþii Metaliferi, Subcarpaþii Transilvaniei, Dealurile Târnavei Mici, Câmpia Transilvaniei, Munþii Mureºului (Bucureºti, Ed. Academiei Române, 1987), Geografia României, vol. IV, Dealurile Silvano-Someºene (Bucureºti, Ed. Academiei Române, 1991), Munþii OaºGutâi-Þibleº (Bucureºti, Casa editorialã pentru turism ºi tineret Abeona, 1992), Paleogeografia României (Cluj-Napoca, Centrul de multiplicare al Univ. BabeºBolyai, 1995). A publicat 163 de studii ºi lucrãri ºtiinþifice din care 38 în strãinãtate, a semnat prefaþa a 12 cãrþi ºi a recenzat 18 publicaþii ºtiinþifice.

184

MAJDIK KORNÉLIA — chimist. N. 21 ianuarie 1952, Zalãu. Viaþa ºi activitatea: este absolventã a Facultãþii de Chimie — Universitatea Babeº-Bolyai din Cluj-Napoca (1975), doctor în chimie (Cluj-Napoca, 1988). A urmat cursuri de specializare la Facultatea Tehnicã din Budapesta (1993). În perioada 1976-1978 a fost chimistã la Fabrica de medicamente ºi vopsele Sinteza de la Oradea, apoi a lucrat la Fabrica de medicamente Terapia din Cluj-Napoca (1978-1981). În perioada 1981-1997 a fost cercetãtor, cercetãtor principal II, colaborator ºtiinþific principal la Institutul de Cercetare a Medicamentelor din ClujNapoca, iar din anul 1997 lector, din 2007 conferenþiar la catedra de biochimie a Universitãþii Babeº-Bolyai din Cluj-Napoca, apoi decanul Facultãþii de Chimie ºi Inginerie Chimicã de la Universitatea Babeº-Bolyai din Cluj-Napoca. Domeniile sale de cercetare sunt: chimia organicã (sinteza organicã, cercetare de structuri, activitate biologicã), biochimia. Îndrumãtor de lucrãri de licenþã ºi de disertaþie. A coordonat mai multe programe/ granturi finanþate din sursã naþionalã ºi internaþionalã: FITOREM, 4-112 (20042006), Grant CNCSIS-PNCDI-II (20082009), Grant Tip A CNCSIS2005-2006, BIOPLAST CNMP 72152 (2008-2011), 2008/ B/ 16/ CS (2008-2009), 2009/ C/ 00108/ CS (2009-2010) etc. Profesor invitat la universitãþi de prestigiu, cu titlu oficial: Facultatea de Inginerie Chimicã — Universitatea Tehnicã din Budapesta, la Facultatea de Medicinã ºi Farmacie — Universitatea din Pécs, la Institutul de Chimie de la Universitatea ELTE Budapesta, la Universitatea Pannon din Veszprém. A participat cu lucrãri la numeroase conferinþe naþionale ºi internaþionale, fãcând parte ºi din comitetele de organizare sau ºtiinþifice ale unor conferinþe internaþionale. A primit Premiul Universitãþii Technice din Budapesta (1993). Membrã a Societãþii Muzeului Ardelean (din 1990), preºedintele secþiei de chimie a Societãþii Maghiare Tehnicoªtiinþifice din Transilvania, membrã în comitetul de redacþie a revistei Mûszaki

Szemle, revistã editatã de Societatea Maghiarã Tehnico-ªtiinþificã din Transilvania. Colaborãri: Heterocyclic Communications, Revista de Chimie, Spectrochimica Acta Part A. Molecular and Biomolecular Spectroscopy, Science of the Total Environment, Studia Universitatis BabeºBolyai Chemia, Journal of Molecular Recognition. Opera: Biotechnológiai alapfogalmak (Cluj-Napoca, Ed. Napoca Star, 2006). Coautor: Biokémiai alkalmazások — Kémiai laboratóriumi jegyzet (ClujNapoca, Ed. Scientia, 2007), Mecanisme de reacþie (Cluj-Napoca, Presa Universitarã Clujeanã, 2009). Volum colectiv: Dicþionar de termeni chimici: românã, maghiarã, englezã, germanã, francezã (Ed. Pro Tehnica, 1998), Proceedings of 11th International Conference of Chemistry (Cluj-Napoca, 11-13 nov. 2005), Proceedings of 4th Symposion of Chemistry (Cluj-Napoca, nov. 2006; Miercurea Ciuc, oct. 2006), Aplicaþii pentru laboratorul de biochimie (Cluj-Napoca, Ed. Napoca Star, 2006), Proceedings of 9th International Symp. of Romanian Academy (16-17 oct. 2009).

MAJOR MIKLÓS — profesor, etnograf, istoric local. N. 19 mai 1933, comuna Mihai Viteazul, judeþul Cluj — m. 21 mai 2010, Nuºfalãu. Viaþa ºi activitatea: este absolvent al Facultãþii de Geologie-Geografie — Universitatea Bolyai din Cluj (1956). A fost profesor de geografie la ªcoala Generalã din Nuºfalãu (1956-1995), din anul 1995 pensionar. Din anul 1970 a efectuat cercetãri etnografice ºi de istorie localã în Sãlaj (în

185

zona superioarã a râului Barcãu ºi Crasna) la cererea ºi sub îndrumarea etnografului dr. Kós Károly. Printre temele cercetate de Major Miklós ºi-au gãsit loc: arhitectura popularã, cultivarea legumelor ºi a viþei de vie, pieþe, însemne funerare, zone etnografice, toponimie etc. A întemeiat cercul de geografie Kõrösi Csoma Sándor, care a funcþionat din 1959 pânã în anul 1964. Cercul a fost iniþiat pentru culegerea datelor geografice, în cadrul lui funcþionând ºi secþia de cercetare a peisajului zonal, a împrejurimii ºcolii. Constatãrile cercului puteau fi valorificate în agricultura localã, iar metodica pedagogicã inovatoare aplicatã a fost prezentatã într-un studiu intitulat Cercetare zonalã în cercul de specialitate al elevilor publicat în 1965 de o revistã metodicã din Ungaria, A földrajz tanítása. Timp de 20 ani a fost conducãtorul cercului de geografie, apoi a cercului de meteorologie Grupul micilor meteorologi, fondat în 1963 (desfiinþat în 1965). Din anul 1965 pânã în 1982 a condus Cercul Pro Natura. Cercul de meteorologie avea printre obiectivele sale ºi prelucrarea monograficã a aºezãrii din punct de vedere geografic ºi istoric. În 1972 s-a înfiinþat cercul Micilor meteorologi, în toamna anului 1974 a început din nou observarea precisã a vremii, iar din 1975 se întocmeºte prognoza meteorologicã regulatã. Premii: titlul de Profesor emerit; premiile II, III, IV la concursurile anuale ale Muzeului de Etnografie din Ungaria; Diploma de la National Geographic Society (1986), Diplomã de onoare a Uniunii Cadrelor Didactice Maghiare din România 1000 de ani de ºcoalã maghiarã (1996), premiul Pro Partium (Oradea, 1999), distincþia Szilágysági Magyarok (Fundaþia Báthory István din ªimleu Silvaniei, 1999), Diploma Societãþii Carpatine din Transilvania (2000), Diploma Fényes Elek (2001), Premiu Special din partea Muzeului Naþional din Ungaria (2004), Diploma Petri Mór (Societatea Muzeului Ardelean, Zalãu, 2005), Premiul Pro Geographia (Miskolc, 2005), Cetãþean de Onoare al comunei Nuºfalãu. A fost membru al Societãþii de ªtiinþe Geografice, al Societãþii Etnografice Kriza János (Cluj), al Asociaþiei pentru

Protejarea Monumentelor din Partium ºi Banat (preºedintele filialei Sãlaj), al Societãþii Carpatine Ardelene (Cluj), al Societãþii Muzeului Ardelean, al Societãþii Etnografice Maghiare (Ungaria), membru onorific al Asociaþiei Culturale Bánffy György din Nuºfalãu. Ca membru al Societãþii de Geografie românã, maghiarã ºi americanã, a fost prezent cu numeroase referate ºi studii de specialitate la simpozioanele organizate în judeþ ºi în þarã. Din anul 1993 este membru al redacþiei Partium (Oradea). A publicat peste 200 de articole ºi studii de specialitate. Colaborãri: Tanügyi Újság (Gazeta învãþãmântului), Falvak Dolgozó Népe, A földrajz tanítása (Ungaria, 1965), A Hét (peste 100 de articole), Erdélyi Figyelõ, Az Ige, Szilágyság (colaborator principal 19961998), Korunk, Mûvelõdés, revista Néprajzi Látóhatár (Ungaria), Partium (Oradea), Terra, Nyelv- és Irodalomtudományi Közlemények (Studii ºi cercetãri de lingvisticã ºi istorie literarã), Limes, Hepehupa. Opera: Idõjárás, éghajlat és mezõgazdaság (Meteorologia agricolã), (Bucureºti, Ed. Ceres, 1980), A szilágynagyfalui református templom — Erdélyi mûemlékek (Biserica reformatã din Nuºfalãu — Monumente istorice ale Transilvaniei), (Cluj-Napoca, Ed. Utilitas, 1996), Kémer — A helyét keresõ szilágysági nagyközség (Camãr — monografia comunei Camãr), (Ed. Pro Camãr, 1998), Szilágyság. Tájak, mûemlékek, emlékhelyek (Sãlaj — peisaje, monumente, locuri memoriale), (Partiumi Füzetek, vol. 8, Oradea, Ed. Partium, 1999), Szilágyzovány 750 éves (Zãuan — 750 de ani), (Ed. Parohia Reformatã, 1999), Szilágynagyfalu — Fejezetek a község nyolc évszázados múltjából (Nuºfalãu — Pagini din istoria de opt secole a comunei Nuºfalãu), (Ed. Parohia Reformatã, 2000), Szilágyborzás — a folyók ölelésében fekvõ falu (Bozieº- monografie), (Zalãu, 2001), Szilágynagyfalu (Nuºfalãu), (monografie din seria 100 magyar falu), (Budapesta, Száz magyar falu Könyvesháza Kiadó, 2002), A Berettyó-felvidék idõjárása (Asociaþia Culturalã Bánffy György, 2010). Volume colective: Népismereti dolgozatok (Lucrãri de etnologie), (1978),Változó valóság (Studii

186

sociografice), (Bucureºti, Ed. Kriterion, 1978), Pro natura. Természet és Környezetvédelmi Útmutató (Bucureºti, Ed. Kriterion, 1994), Kriza János Néprajzi Társaság Évkönyve, vol. II (Anuarul Etnografic a Societãþii Etnografice Kriza János), (1995), Szilágysági magyarok (Maghiarii din Sãlaj), (Bucureºti, Cluj-Napoca, Ed. Kriterion, 1999), Ahol sírjaink domborulnak — Partiumi temetõk (Unde se ridicã mormintele noastre — Cimitire din Partium), (Partiumi Füzetek, nr. 7, 1999), Kraszna: Helyismereti tanulmányok (Crasna — studii de istorie localã), (Crasna, Asociaþia Cserey Farkas, 2005), Barangolás BerettyóFelvidéken (Tuszatelke-Márkaszék), (Zalãu, 2005), Harta turisticã — Sãlajul, Munþii Meseº.

MAN, NICOLAE — artist plastic. N. 8 octombrie 1956, ªimleu Silvaniei. Viaþa ºi activitatea: absolvent al Institutului de Arte Plastice Ion Andreescu Cluj-Napoca (1980) ºi doctorand al aceluiaºi institut. În perioada 1980-1983 a fost profesor la ªcoala Specialã Ajutãtoare din ªimleu, apoi la Casa Pionierilor din aceeaºi localitate (19831987), profesor de picturã la ªcoala Popularã de Artã din Zalãu (1987-1990), iar din 1990 este lector la Universitatea de Artã ºi Design Cluj-Napoca. Este membru titular al Uniunii Artiºtilor Plastici din România. În anul 1997 a obþinut o bursã de studii la Faculdad de Bellas Artes, Universidad Complutense, Madrid (Spania). Premii: premiul I la Expoziþia Naþionalã Atelier 35Alba Iulia (1984). A participat la programe naþionale ºi internaþionale: Workshop- Ateliers croisés (Nantes, Franþa, aprilie 2002), coordonator parte românã; Workshop, Flora ºi fauna din Florenþa, a fresco (Florenþa, Italia, noiembrie 2002), coordonator parte românã; Workshop- Fresca Florentinã (Florenþa, Italia, februarie 2003); Faculdad de Bellas Artes, de la Universidad de Castillas, La Mancha

(Cuenca, Spania, mai 2004); a fost participant la programul Workshop pe teme de conservare, restaurare, organizat de ARPEA ºi Centrul de Restaurare din Veneþia, Isola di San Servolo (mai 2005). Opera: Expoziþii personale: Lugano (Elveþia, 1995), Hildesheim (Germania, 2000); expoziþii de grup: expoziþiile judeþene din Zalãu ºi ClujNapoca (1981-1992), Oradea (1983), Expoziþia Naþionalã a Tineretului (Alba Iulia, 1984), Expoziþia Naþionalã a Tineretului (Târgu Mureº, 1985), expoziþia 10 Artiºti Tineri (Zalãu, Cluj-Napoca, Bistriþa, 1997), expoziþia naþionalã Atelier 35 (Baia Mare, 1988), Bienala de Picturã ºi Sculpturã (Bucureºti, 1988), Salonul de Graficã (Bucureºti, 1990), expoziþia Medium (Sfântu Gheorghe, 1990), expoziþia Stare fãrã Titlu (Timiºoara, 1991), expoziþia Catedrei de Picturã a Academiei de Arte Vizuale Cluj, în cadrul Muzeului Naþional de Artã Cluj-Napoca (1996); expoziþii în strãinãtate: Bienala de desen (Rijeka, Croaþia, 1988), Bienala de Miniaturã (Toronto, Canada, 1989), expoziþia Cenaclului U.A.P. - Zalãu (Debrecen ºi Budapesta, Ungaria, 1990), expoziþia de grup Horia Romanescu (Fulda, Germania, 1995), expoziþia de grup la Galeria Artiºtilor Plastici Maghiari (Budapesta, Ungaria, 2001), expoziþia de grup Portretul la ªcoala Superioarã de Artã Saint Luc (Liège, Belgia, 2002), expoziþie de grup la Centrul Cultural Român din Budapesta (Ungaria, 2004).

MANIU, IULIU — jurist, om politic. N. 8 ianuarie 1873, Bãdãcin — m. 5 februarie 1953, Sighet, jud. Maramureº. Viaþa ºi activitatea: a urmat cursurile Liceului Reformat din Zalãu, apoi a studiat

187

dreptul la Cluj, Budapesta ºi Viena, obþinând doctoratul în anul 1896. A intrat în viaþa politicã încã din vremea studenþiei, fiind membru al Partidului Naþional Român (1891). A participat la înfiinþarea Societãþii Academice Petru Maior a studenþilor români din Transilvania, fiind ales preºedintele acesteia. În anul 1894 a iniþiat Societatea Studenþilor Români, Sârbi ºi Slovaci, al cãrei preºedinte a fost ales. Dupã terminarea studiilor, în anul 1898, a fost jurisconsult la Mitropolia Românã Unitã de la Blaj, iar în anul 1897 a fost ales în Comitetul Partidului Naþional Român. În decembrie 1904 a fost ales vicepreºedintele Partidului Naþional Român, iar în 1906, deputat în Parlamentul Ungariei în circumscripþia electoralã Vinþu de Jos, din comitatul Alba. În anul 1915 a fost trimis pe frontul din Italia. La întoarcerea de pe front, în anul 1918, a sprijinit demersurile Comitetului Naþional Român Central ºi a contribuit la pregãtirea ºi desfãºurarea Marii Adunãri Naþionale de la Alba Iulia din 1 Decembrie 1918, unde a fost ales preºedinte al Comitetului Dirigent. În anul 1926 s-a realizat fuziunea Partidului Naþional Român cu Partidul Þãrãnesc, formându-se Partidul Naþional Þãrãnesc. Iuliu Maniu a fost preºedintele acestui partid între anii 19261933; 1937-1947. A fost prim ministru în perioada: 16 decembrie 1928-7 aprilie 1930; 13 iunie-10 octombrie 1930; 20 octombrie 1932-14 ianuarie 1933. A condamnat regimurile dictatoriale instaurate în þarã în perioada 1938-1944, luând parte la rãsturnarea guvernului Antonescu ºi întoarcerea armelor împotriva Germaniei hitleriste la 23 august 1944. Pentru intransigenþa lui politicã a fost arestat, iar la 17 iulie 1947, împreunã cu alþi membri ai P.N.Þ., a fost condamnat la închisoare pe viaþã. A fost întemniþat iniþial la Galaþi, dar la 15 august a fost transferat la închisoarea de maximã siguranþã de la Sighet, unde s-a stins din viaþã la 5 februarie 1953. Iuliu Maniu a fost un simbol al rezistenþei democratice. Opera: Ardealul în timpul rãzboiului. Pagini istorice (Cluj, 1921), Testament moral politic (Bucureºti, Ed. Cartea Româneascã, 1991).

MARIAN, LAZÃR — inginer. N. 12 aprilie 1933, Brebi, comuna Creaca. Viaþa ºi activitatea: absolvent al Facultăţii de Construcţii, din cadrul Institutului Politehnic Traian Vuia din Timiºoara (1952-1957). În 1980 obþine titlul de doctor inginer, cu teza Contribuþii la calculul conductelor din beton armat, îngropate. A fost inginer proiectant, apoi inginer principal la Secţia de Arhitectură şi Sistematizare a oraşului Cluj (1957-1965), arhitect ºef al oraºului Cluj ºi ºef al Serviciului de Urbanism al Primăriei Cluj (1965-1972), ºef lucrãri la I.P.C., Facultatea de Construcţii (1972-1990), apoi conferenþiar (1990-1992), iar din 1992 până în 2004 (anul pensionării) profesor la aceeaºi universitate. În paralel, prin cumul, a lucrat ca inginer proiectant la Institutul de Cercetare şi Proiectare Cluj (1958-1964) şi asistent universitar la I.P.C. (1964-1968). În perioada 1974-1976 a fost detaşat cadru didactic la Facultatea Politehnică din Kinshasa, Zair. În activitatea didactică, la Facultatea de Construcţii, a fost titularul cursurilor: Mecanica Fluidelor, Hidraulică şi Maşini Hidraulice, Alimentări cu Apă şi Canalizări. În Zair a predat (în franceză): Complemente de Hidraulică, Mecanica Fluidelor, Geniu Sanitar – proiectare şi Hidrologie. În anii 1976-1991 a pus bazele unui Laborator de hidraulică şi maşini hidraulice, pentru uzul studenţilor de la Facultatea de Construcţii – Secţia de Instalaţii. În perioada 1965-1974 a fost deputat municipal şi membru în Comitetul Executiv al Sfatului Popular al Oraşului Cluj (consilier municipal). Este verificator de proiecte atestat în domeniul construcţiilor civile, industriale, agricole, zootehnice şi edilitare. Ca specialist, a fost cooptat în mai multe

188

consilii şi comisii tehnice, la nivel judeţean şi municipal: Consiliul Tehnico-Ştiinţific al judeţului Cluj şi Sălaj, Comisia de Sistematizare a judeţului şi municipiului Cluj, Comisia de Stabilitatea şi Rezistenţ a Construcţiilor ş.a. A fost numit membru în comisia de recepţie a unor construcţii mari, unicat: Sala Sporturilor, Piscina din Cluj ş.a. A făcut parte din mai multe comisii de expertizare a unor documentaţii tehnice, sau a unor lucrări cu deficienţe de execuţie (Cinematograful Republica din Cluj şi blocurile adiacente), urmărirea comportării în timp a barajului şi a lacului de la Gilău, Călineşti-Oaş ş.a. Pentru judeţul Sălaj a efectuat două expertize privind consumurile de apă din reţeaua publică de alimentare cu apă. A participat cu lucrări la numeroase simpozioane şi conferinţe. A fost membru în Asociaţia Experţilor Tehnici în domeniul construcţiilor şi al instalaţiilor, Asociaţia Inginerilor de Instalaţii şi Asociaţia Inginerilor Hidrotehnici. A fost membru în Consiliul Profesoral al Facultăţii şi prodecan. Colaborări: Scânteia, Buletinul ştiinŝific al I.P.C-N., Hidrotehnica, Instalaŝii în Construcŝii, Oraşul, Ziua de Cluj. Opera: Planurile cadastrale ale municipiului Cluj (coordonator, I.C.P., Întreprinderea Poligrafică Cluj, 1965-1974), Cluj, plan de orientare (Bucureºti, Ed. C.N.E.F.S., 1968), Municipiul Cluj (Cluj, Ed. Dacia, 1972), Hydrologie (Kinshasa, Zair, Faculté Polytechnique, 1975), Compléments d’Hydraulique (Kinshasa, Zair, Faculté Polytechnique, 1976); Hidraulicã ºi maºini hidraulice. Curs universitar pentru subingineri (Cluj-Napoca, Institutul Politehnic, 1983), Hidraulicã ºi maºini hidraulice. Îndrumător de laborator (Cluj-Napoca, Institutul Politehnic, vol. I -1983, vol. II 1984, vol. III -1997), Hidraulicã ºi maºini hidraulice. Curs universitar pentru ingineri şi masteranzi (Cluj-Napoca, Institutul Politehnic, vol. I -1992, vol. II -1993). Este autorul a 3 brevete de invenþie şi unul de inovaţie, a colaborat la aprox. 350 proiecte de construcþii, precum şi la 36 contracte de cercetare.

MÁRKUS LÁSZLÓ — învãþãtor-profesor psihologie, artist plastic. N. 11 mai 1961, sat Zãuan, comuna Ip. Viaþa ºi activitatea: este absolvent al Liceului Pedagogic Iosif Vulcan din Oradea (1980). A lucrat ca învãþãtor suplinitor la ªcoala Generalã din Zãuan (1982-1984), învãþãtor titular la ªcoala Generalã din Nuºfalãu (1984-1987), profesor suplinitor la Catedra de Limba ºi Literatura Maghiarã la ªcoala Generalã din Nuºfalãu (1987-1990), învãþãtor titular la ªcoala Generalã din Zãuan (1990-1999), director la ªcoala cu clasele I-VIII din Zãuan (din anul 1999). Este numit inspector interimar pentru învãþãtorii maghiari din Sãlaj (din anul 2006). Membru al Curatoriului Fundaþiei Szilágyság, membru fondator al breslei Erdélyi Szépmíves Céh. În perioada 19902000 — consilier local la Ip, preºedinte UDMR Zãuan (1989-1998 ºi din 2004). A fost prim curator al Eparhiei Reformate din ªimleu Silvaniei (1998-2010). A debutat ca artist plastic în anul 1988, în cadrul expoziþiei de grup organizate la sfârºitul taberei de creaþie, de Inspectoratul Judeþean pentru Culturã. Colaborãri: Falvak Dolgozó Népe, Hepehupa, Szilágyság. Participã la tabere de creaþie la: Hedervár (Ungaria, 1991), Ip (1997-2003), Carastelec (2004), Zãuan (2005), ªinteu (2006-2009), Coºei (2010). Opera: Expoziþii personale: Clubul Tineretului din Zãuan (1990), sediul U.D.M.R. ªimleu Silvaniei (1990), Casa de Culturã a Sindicatelor Zalãu (1991). Expoziþii de grup: Zalãu (1994, 1995, 2006), ªimleu Silvaniei (1994). Din anul 1997 participã anual la expoziþiile de grup Ipp Art (ªimleu Silvaniei, Zalãu, Baia Mare, Cluj,

189

Bucureºti, Cehu Silvaniei, Százhalombatta Ungaria). A realizat coperþile cãrþilor Örök Alma Mater. Négyszáz éves Szilágynagyfalu közoktatása (Eterna Alma Mater. Învãþãmântul din Nuºfalãu la 400 de ani), (Oradea, Ed. Cogito, 2001), Örök Alma Mater. Szilágynagyfalu vallásfelekezeteinek története (Eterna Alma Mater. Istoria confesiunilor din Nuºfalãu), (Oradea, Ed. Varadinum Script, 2009) de Srankó Ferenc. MARTIN, AUREL — critic literar, istoric literar, traducãtor. N. 15 mai 1926, Jibou — m. 15 decembrie 1993, Bucureºti. Viaþa ºi activitatea: absolvent al Facultãþii de Litere ºi Filosofie din Cluj (1945-1950). A fost trimis la ªcoala de Literaturã Mihai Eminescu din Bucureºti (1951-1952), devenind redactor la revista Viaþa militarã (1952, 1954), apoi la Tânãrul scriitor (1954-1957), Luceafãrul (1960-1962). În perioada 1952-1954 a funcþionat ºi ca preparator la Institutul de Istorie Literarã ºi Folclor, iar în perioada 1954-1958 a fost cadru didactic la Institutul Pedagogic Bucureºti. În anul 1958, din motive politice a fost închis pentru o perioada de un an ºi jumãtate. Dupã ieºirea din închisoare a lucrat la Casa Centralã a Creaþiei Populare, la redacþia revistei Gazeta literarã (19631967) ºi Luceafãrul. A fost redactor la Editura Politicã (1963-1968), redactor-ºef la Editura Enciclopedicã (1968-1969), director la Editura Minerva (1969-1986). Colaborãri: Almanahul literar, Cronica, Gazeta literarã, România literarã, Viaþa româneascã, Steaua, Tribuna etc. Opera: Poeþi contemporani Vol. I-II (Bucureºti,1967-1941), Introducere în opera lui N. Filimon (Bucureºti, 1973), Metonimii (Bucureºti, 1974), Pro Patria (Bucureºti, 1974), Acolade (Bucureºti, 1977), Paranteze (Bucureºti, 1981), Mihail Sebastian romancierul (Bucureºti, 1993); traducãtor: Soldaþii de Mihail Alekseev, Dragoste, nu te pripi de Sütõ András, Cina de onoare de Gagyi Laszló, ªase bãieþi ºi o fatã de Szász János.

MÁRTON FERENC — poet, inginer constructor. N. 6 martie 1943, Zalãu. Viaþa ºi activitatea: este absolvent al Institutului Pedagogic (1966) ºi al Facultãþii de Construcþii din Timiºoara (1970). A lucrat ca inginer constructor la Timiºoara (1970-1989). Din anul 1989 este în pensie de boalã. Colaborãri: Szabad Szó, Temesvári Új Szó, Timiºoara, Orizont, Banater Zeitung, Prima orã. Opera: Ötmilliárd földimért (Pentru cei cinci miliarde de pãmânteni ai mei), (poezii, Timiºoara, Ed. Mirton, 1992), Cuvânt de dor — Dor de cuvânt (Timiºoara, Ed. Marineasa, 1998). Volume colective: Lépcsõk (Scãri), (Timiºoara, 1977), 8 volume de antologii publicate în limba românã la Timiºoara.

MÁRTON GYULA — lingvist, profesor universitar. N. 27 decembrie 1916, satul Naimon — m. 4 aprilie 1976, Cluj-Napoca. Viaþa ºi activitatea: a absolvit Facultatea de Litere ºi Filosofie — Universitatea Regele Ferdinand I din Cluj, secþia limba ºi literatura maghiarã — limba ºi literatura românã (1940). A obþinut doctoratul în litere (Cluj, 1942) cu teza A nagymoni népnyelv igetövei és igealakjai (Temele ºi formele verbale în graiul satului Naimon). A fost profesor la Liceul din Dej (1940-1942), cercetãtor la Institutul de Studii Ardelene (1942-1944), prizonier de rãzboi în Uniunea Sovieticã (1944-1947), profesor la Liceul Reformat din Cluj (1947-1948), conferenþiar (1948-1952), profesor (1952-1976), ºef de catedrã la Catedra de Limba ºi Literatura Maghiarã, decan (1952-1956), prorector al Facultãþii de Filologie din Cluj (1956-1959). A debutat cu un articol ºtiinþific despre toponimele satului Naimon în Kristóf-

190

emlékkönyv (1939). Domeniile principale de cercetare ale profesorului Márton Gyula au fost: dialectologia maghiarã, contactul lingvistic român-maghiar, toponimia, lexicologia ºi terminologia tradiþionalã. A fost membru al comisiei de redacþie a revistelor Nyelv- és Irodalomtudományi Közlemények (Studii ºi cercetãri de lingvisticã ºi istorie literarã), Studia Universitatis Babeº-Bolyai. Series Philologia, membru corespondent al Societãþii Fino-ugrice din Helsinki, al Societãþii Maghiare de Lingvisticã din Budapesta. Colaborãri: Studia, Magyar nyelv (Budapesta), Magyar Nyelvõr (Budapesta), Magyar Nyelvjárások (Debrecen), Korunk, Igaz Szó, Utunk, Mûvelõdés, Elõre, Igazság, Hargita, Nyelvés Irodalomtudományi Közlemények (Studii ºi cercetãri de lingvisticã ºi istorie literarã), Cercetãri de lingvisticã, Studii ºi cercetãri de lingvisticã, Revue Roumaine de Linguistique, Orbis. Opera: A nagymoni népnyelv igetövei és igealakjai (Rãdãcinile ºi formele verbale ale graiului din Naimon), (Cluj, 1942), A román nyelvatlasz elsõ három kötetének magyar eredetû anyaga (Cluj, 1942), A román nyelvatlasz — munkálatok története és módszere (Atlasul lingvistic român — istoricul ºi metodologia lucrãrilor), (Cluj, 1943), Ördöngösfüzes helynevei (Toponimele localitãþii Fizeºu Gherlii), (Cluj, 1944), A szolnok-dobokai Árpástó helynevei (Toponimele localitãþii Braniºtea din Solnoc-Dobâca), (Cluj, 1945), A kolozsmegyei Borsavölgy állatnevei (Numele animalelor din Valea Borºei din judeþul Cluj), (Cluj, 1945), A zilahi fazekasmesterség (Olãritul din Zalãu), (Cluj, 1948), Írjunk, beszéljünk helyesen (Sã scriem ºi sã vorbim corect), (Bucureºti,1952), Két tanulmány a keleti magyar nyelvjárások körébõl (Budapesta,1956); Magyar nyelvjárástan (Dialectologia limbii maghiare), (Cluj, 1960), A borsavölgyi nyelvjárás igetövei és igealakjai (Temele ºi formele verbale ale graiului din Valea Borºei), (Budapesta, 1962), A moldvai csángó nyelvjárás román kölcsönszavai (Împrumuturile româneºti ale graiului ceangãu din Moldova), (Budapesta, 1969; Bucureºti, Ed.

Kriterion, 1972), Igetövek, igei jelek és személyragok a moldvai csángó nyelvjárásban (Desinenþele de mod, timp ºi persoanã în graiul ceangãu din Moldova), (Bucureºti, 1974). Volum postum: Szilágysági Nyelvatlasz (Atlasul graiului din Sãlaj), (Budapesta, Magyar Nyelvtudományi Társaság, 2000) — redactor Hegedûs Attila. Volume colective: Magyar irodalomtörténet 1939. Emlékkönyv Kristóf György hatvanadik születésnapjára (capitolul Nagymon helynevei), (Cluj, 1939), Huszonöt lap Kolozsvár és vidéke népnyelvi térképé-bõl (cu Gálffy Mózes és Szabó T. Attila, Cluj, 1944), Perechi de cuvinte în graiul ceangãu din Moldova. Omagiu lui I. Iordan (antologie, 1958), Observaþii asupra încadrãrii vocalelor ã ºi î în împrumuturile româneºti ale limbii maghiare. Omagiu lui Al. Rosetti (antologie, 1965), Tájszók Kalotaszegrõl és környékérõl (Regionalisme din zona Cãlata), (Cluj, 1965), Tórjai szójegyzék (Regionalisme din Turia. Glosar), (Sfântu Gheorghe, 1974), A magyar nyelvjárások román kölcsönszavai (Împrumuturile româneºti ale graiurilor maghiare), (Bucureºti, 1977), Székely nyelvföldrajzi szótár (Regionalisme din Secuime. Dicþionar), (cu Gálffy Mózes, Budapesta, 1987), A moldvai csángó nyelvjárás atlasza vol. I-II (Atlasul graiului ceangãu din Moldova), (Budapesta, Magyar Nyelvtudományi Társaság, 1991). În anul 1999, la Naimon, s-a inaugurat Casa Memorialã Márton Gyula, unde se gãsesc însemnate publicaþii din operele sale, precum ºi unele manuscrise nepublicate.

MÁRTONFFY MÁRTON (Mártonfy) — pedagog, deputat, redactor, gazetar. N. 11

191

martie 1848, Recea — m. 14 mai 1917, Budapesta. Viaþa ºi activitatea: a studiat la Zalãu, apoi la Gimnaziul romano-catolic din Cluj (pânã în anul 1864). A terminat studiile de teologie, fiind seminaristul eparhiei din Satu Mare. Timp de un an a studiat filosofie ºi literaturã la Facultatea din Pesta. A fost educator la Pesta, apoi în judeþul Arad, unde, într-un an a terminat studiile de drept (în particular). În anul 1870 a fost avocat la Tribunalul de la Arad ºi apoi repartizat la Curtea de Apel Regal din Szeged. Din anul 1871 a fost profesor suplinitor la ºcoala realã superioarã de stat din Košice, din 1873 profesor la ºcoala medie civilã din Košice ºi pãzitorul Bibliotecii Asociaþiei Muzeale din regiunea de sus a Ungariei (1876-1890). Din anul 1890 a fost inspector ºcolar de Timiº; realizarea sa fiind fondarea Institutului Pedagogic de Stat din Timiºoara. A fost inspectorul ºcolilor profesionale (de artã ºi meserii), meºteºugãreºti ºi a ºcolii de ucenici comercianþi la Ministerul Cultelor ºi al Învãþãmântului Public (în anul 1893). În 30 mai 1896 a fost numit la Budapesta, director principal al educaþiei naþionale industriale, de cãtre ministrul Cultelor ºi al Învãþãmântului Public. În 24 mai 1898 a primit titlul de consilier, apoi, în 1905, demnitatea de consilier aulic. La pensionare, regele l-a distins cu Ordinul Lipót. În anul 1910 a fost ales deputat de Gherla. A frecventat cercul literar din facultate, unde a fost secretar, apoi preºedinte. Încã din studenþie a scris poezii ºi a activat ca gazetar. A fost fondator ºi redactor al ziarului Haladás (Košice), (1873-1874), împreunã cu Hedry Bódog a redactat Sárosmegyei Közlöny (1882-1884), apoi Abaúj-Kassai Közlöny (1884-1887); redactor al publicaþiei memoriale Kassa Eperjesért (1887); redactor (împreunã cu Szterényi József) al revistei Iparosok Olvasótára (Budapest), (din 1895). Colaborãri: Alföld (Arad), Szegedi Híradó (Szeged), A Hon, Református Sárosmegyei Közlöny (1890), Iparügyek (1895), Arad és Vidéke (1887), Szatmári Szamos, Szilágy, Abaúj-Kassai Közlöny, Irányi M. Újság, Egyetértés, Függetlenség, Népiskola, Reform.

Opera: manuale ºcolare: Magyar alkotmánytan (Košice, 1874; ediþie adãugitã Budapesta, 1878), Magyar nyelvtan. A gymnasiumok, reál-, polgári- és felsõ népiskolák 1. és 2. oszt. számára (Košice, 1877), Magyar nyelvtan. Olvasmányokkal és ismétlõ kérdésekkel. Az elemi népiskolák felsõbb osztályai ismétlõ- és ipariskolák számára I-II. (Košice, 1879; Budapesta, 1891); Magyar nyelvtan. Olvasmányokkal és ismétlõ kérdésekkel. Az elemi népiskolák III. és IV. oszt. számára (Košice, 1880), Ügy- és okiratok. Az elemi népiskolák felsõ osztályai , ismétlõ és ipariskolák számára (Košice, 1880), Földrajz I. rész. A népiskolák IV. osztálya számára; II. rész. A népiskolák V. és VI. oszt. számára (Budapesta, 1891; Împreunã cu Pechány Adolf: partea I ed. a 2-a, 1894, ed. a 3-a, 1896, ed. a 4-a 1897 ºi 1898; partea a II-a ed. a 2-a 1893, ed. a 3-a 1897, Budapest), Magyar nyelvtan (manual pentru cls. a II-a ºi a III-a; vol. I-II, Budapesta, 1891; vol. I, ediþia a 4-a, Budapesta, 1900), Magyar abc és olvasókönyv (I. évf. Budapesta, 1893, II. és III. évf. Budapesta, 1893; împreunã cu Gokler Antal: vol. I- ed. a 2-a 1897, vol. II- ed. a 2-a 1897, vol. III- ed. a 2-a 1893; IV. évf. pt. cls a V-a ºi a VI-a Budapesta, 1895), Magyar ABC és olvasókönyv alsófokú iparostanoncziskolák elõkészítõ osztályának használatára (Budapesta, 1894; împreunã cu Trajtler Károly ed. a 2-a revizuitã, Budapesta, 1894), Magyar nyelvtan mondattani alapon (ediþie adãugitã de Weszely Ödön, Budapesta, 1896; ed. a 2-a 1896, ed. a 3-a Budapesta, 1900), Jelentése a vallás- és közoktatásiügyi tárcza fõhatósága alatt álló iparoktatási intézetek 1895-1896 és 1896-1897 tanévi állapotáról (2 vol., Budapesta, 1897-1898), A Demokrácia páholy munkássága a földmûves szocializmus ügyében (Budapesta, 1899). Volume colective: Magyar olvasókönyv az alsófokú iparostanoncziskola I, II, III. oszt. számára (Budapesta, 1894), Hasznos olvasmányok az iparosok olvasótárából (Budapesta, 1897). MÁRTONFY LAJOS (pseudonim Gemma) — paleontolog, geolog, profesor. N. 21 mai

192

1857, ªimleu Silvaniei — m. 20 decembrie 1908, Gherla. Viaþa ºi activitatea: studiile liceale le-a urmat la Colegiul Reformat din Cluj. În perioada 1876-1880 a studiat la Facultatea de ªtiinþe din Cluj, axându-se, în special, pe ºtiinþele naturii. În perioada 1878-1880 a efectuat cercetãri geologice împreunã cu Koch Antal la Facultatea din Cluj. În anul 1882 a obþinut diploma de profesor în ºtiinþele naturii — chimie. Din anul 1880, dupã obþinerea diplomei de profesor ºi doctor în filosofie, a fost profesor la Gimnaziul din Gherla, din anul 1895 director la Gimnaziul Catolic Armean din Gherla. S-a ocupat de studierea geofizicii, mai ales a geologiei Transilvaniei. A efectuat o activitate colecþionarã importantã. Studiile sale de specialitate au apãrut în: Orvostermészettudományi Társaság Értesítõje (Cluj), Fõgymnasium Értesítõje (Gherla), Magyar Polgár, Középiskolai Tanáregylet Közlönye, Armenia, Természettudományi Közlöny, Erdély, Magyar orvosok és természetvizsgálók Munkálatai, Magyar Tanügy, Vasárnapi Újság, Egyetértés, Kolozsvár, Szilágy-Somlyó. Opera: õslénytani tanulmányok a Foraminiferákról (Studii de paleontologie ale Foraminiferelor), (Cluj, 1880).

desfãºoarã activitatea la Muzeul Judeþean de Istorie ºi Artã Sãlaj, iar în perioada 19832000 ºi 2006-2010 a fost directorul acestei instituþii, îndeplinind ºi funcþia de director al Oficiului Judeþean pentru Patrimoniul Cultural Naþional. A iniþiat ºi a susþinut conservarea în situri a monumentelor Complexului arheologic de la Porolissum. A fãcut parte din echipa care a început cercetãrile de la Porolissum (1977). A participat la ultimele campanii de sãpãturi în castrul de la Buciumi (1974-1976) ºi a reluat investigaþiile din castrul de la Romita (19951997). A mai efectuat cercetãri la Panic Zalãu, ªimleu Silvaniei, Zalãu Valea Miþii, Popeni-Cuceu, Nuºfalãu, Badon, Bocºa, Sâncraiu Almaºului, Mirºid, Hereclean, Valcãu de Jos, Supuru de Sus. A publicat peste 50 de de studii ºi articole în reviste de specialitate ºi a participat la 12 congrese ºi 6 simpozioane ºtiinþifice internaþionale, fiind unul dintre principalii organizatori ai celui de-al XVII-lea Congres al Limes-ului (Zalãu, 1997). A fost membru al Asociaþiei profesionale internaþionale Rei Cretariae Romanae Fautores, membru al Comisiei Naþionale de Arheologie, membruvicepreºedinte al Comisiei Zonale nr. 8 de Nord-Vest a Ministerului Culturii. Premii: în anul 2004 a primit Ordinul Meritul Cultural în grad de Ofiþer, Diplomã de excelenþã (2006). Opera: volume colective: Castrul roman de la Romita-Certiae (Zalãu, 1997), Porolissum. Ausschnitte aus dem Lden einer dakisch-rönischen Grenzsiedlung aus der Provinz Dacia Porolissensis (Amsterdam, 1998). MÁTIS BÉLA (pseudonime: Jónás Béla, Kádár Ferenc, Maksay Barna, Mezei Barna) — scriitor. N. 10 septembrie 1927, Borla — m. 10 februarie 1987, Baia Mare. Viaþa ºi activitatea: a absolvit Seminarul Teologic Baptist din Bucureºti (1947). A fost învãþãtor la Sãcãºeni (1948-1950). Din anul 1950 a activat la Baia Mare. A lucrat ca lãcãtuº, maistru metalurg, ziarist. A debutat cu poezie religioasã, în anul 1944, în revista baptistã pentru copii Hajnalcsillag din Budapesta. A fost redactor la ziarul Igazság

MATEI, ALEXANDRU — arheolog. N. 23 noiembrie 1950, comuna Chinteni, judeþul Cluj — m. 4 septembrie 2010, Zalãu. Viaþa ºi activitatea: este absolvent al Facultãþii de Istorie-Filosofie a Universitãþii Babeº-Bolyai din Cluj-Napoca (1973), cu specializarea arheologie dacicã ºi romanã. A obþinut doctoratul în anul 1999 cu teza Daci ºi romani în nord-vestul Daciei (sec. I.a. Chr. sec. III. p. Chr.). De la absolvire îºi

193

tanúja (Zalãu), (1946-1947), reporter la ziarul Bányavidéki Fáklya (Baia Mare), (19571959). Colaborãri: Elõre, Ifjúmunkás, Munkásélet, Igazság, Falvak Dolgozó Népe, Új Élet, Utunk, Korunk, Igaz Szó. A scris nuvele, povestiri, schiþe, romane, criticã literarã ºi poezie religioasã. Opera: volum postum: Egyszerû dalok: Versek (Cântece simple. Poezii), (Baia Mare, Ed. Helvetica, 1997). Romanul sãu autobiografic Egyetemem az Élet a rãmas în manuscris.

MÁTIS GÉZA — poet. N. 10 mai 1937, Borla — m. 17 august 2009, Baia Mare. Viaþa ºi activitatea: a absolvit ªcoala Popularã de Artã din Baia Mare, secþia muzicã. Pe lângã activitatea de bazã, profesionalã, a cântat ca instrumentist (bass) în fanfara Uzinelor Metalurgice de Metale Neferoase — Baia Mare. A debutat cu poezii în revista Erdélyi Féniks în anii 1990-1991. Colaborãri: Szeretet (Oradea), Erdélyi Féniks (Baia Mare). Opera: Lépésrõl lépésre (Pas cu pas), (Cluj-Napoca, Risoprint, 2004); Isten kezében (În palma Domnului), (poezii, Cluj-Napoca, Risoprint, 2004), Legyen meg a Te akaratod (poezii, 2007), Szenvedésbõl nagy örömbe (Din suferinþã în bucurie), (Baia Mare, Eurotip, 2009).

MATYI ISTVÁN — referent coregraf, instructor cultural. N. 26 iulie 1954, comuna Viile Satu Mare. Viaþa ºi activitatea: este absolvent al ªcolii Tehnice din Reºiþa — specializare postlicealã de metalur gie (1977). Specializãri: Curs control nedistructiv (Bucureºti, 1982-1983), Curs instructor de dansuri populare maghiare (Sfântu Gheorghe ºi Miercurea Ciuc, 1991-1992). În perioada 1977-1979 a fost controlor tehnic de calitate (CTC-ist) la Fabrica de þevi din Bucureºti, din 1979 pânã în 1995 CTC-ist, apoi ºef de echipã la Fabrica de þevi din Zalãu, secþia de laminare, în perioada 19951999 întreprinzãtor. A fost dansator în formaþiile de dansuri populare de la: Liceul Maghiar de Stat din Satu Mare, Casa de Culturã a Sindicatelor Reºiþa, Casa de Culturã Petõfi Sándor din Bucureºti. Din anul 1994 a fost conducãtor profesionist al ansamblului Bokréta din Crasna. Este instructor coregraf de dans popular maghiar la Casa de Culturã a Sindicatelor din Zalãu (1979-1981, 1991-1996), la ªcoala Generalã Mihai Eminescu, formaþia de dans popular maghiar de copii Höcögõ (1995-1999), la Asociaþia Pro Zilah formaþia de dans popular maghiar Terbete (1999-2005), Ansamblul folcloric Meseºul, secþia maghiarã (din februarie 2005). A participat cu formaþiile de dans în turnee în þarã ºi în Ungaria (Tokaj, Kisvárda, Szentendre). În prezent ocupaþia de bazã: referent coregraf la Casa de Culturã Municipalã Zalãu. Este membru fondator ºi vicepreºedinte cu probleme culturale al Asociaþiei Pro Zilah. Colaborãri: Szilágyság, Mûvelõdés. Opera: volum colectiv: Szilágysági magyarok (Maghiarii din Sãlaj), (Bucureºti, Cluj-Napoca, Ed. Kriterion, 1999).

194

MÁTYUS ÉVA — inginer constructor. N. 29 iulie 1951, Jibou. Viaþa ºi activitatea: este absolventã a Institutului Politehnic din Cluj-Napoca — Facultatea de Construcþii (1976). A lucrat în construcþii la Galaþi (1976-1977), la Baia Mare (1977-1980), apoi în proiectare la Oradea (1980-1986) ºi la Jibou (1987-1993). Este organizatoarea mai multor concursuri literare. Membrã fondatoare a Fundaþiei Szilágyság ºi a Fundaþiei Casa Speranþei din Jibou. Colaborãri: Szilágyság. Opera: A zsibói református egyház története (Istoricul Bisericii Reformate din Jibou), (Eger-Ungaria, 1996). Volume colective: Torony Erdély kapujában. Tanulmányok Zsibó életébõl (Turnul din poarta Transilvaniei), (Jibou, 1996), Elõadások és tanulmányok Wesselényi Miklósról (Erdély Történeti Könyvek, Debrecen, 1997), Szilágysági magyarok (Maghiarii din Sãlaj), (Bucureºti, ClujNapoca, Ed. Kriterion, 1999). MAXIM, AUREL — inginer. N. 24 iunie 1967, Crasna. Viaþa ºi activitatea: este absolvent al Facultãþii de Horticulturã din cadrul Universitãþii de ªtiinþe Agricole ºi Medicinã Veterinarã Cluj-Napoca (1986-1991). A obþinut doctoratul în anul 2000. A fost inginer stagiar în cercetare (1991-1992), asistent cercetare (1992-1995), cercetãtor ºtiinþific (1995-1998), cercetãtor ºtiinþific principal gr. III, ºef laborator (1998-2002), cercetãtor ºtiinþific principal gr. II, ºef laborator (2002-2004) la Staþiunea de Cercetare-Dezvoltare pentru Pomiculturã Bistriþa. Din 2004 este cadru didactic la Universitatea de ªtiinþe Agricole ºi Medicinã Veterinarã Cluj-Napoca, disciplinele Ecologie generalã ºi Conservarea biodiversitãþii. Este membru supleant în Comisia pentru Securitatea Biologicã din cadrul Ministerului Mediului ºi Dezvoltãrii Durabile, membru fondator ºi vicepreºedinte al Centrului de Informare privind Organismele Modificate Genetic din România, membru al Asociaþiei Bioagricultorilor Bioterra din România, al Societãþii Române pentru Agriculturã

Ecologicã, al Societãþii Naþionale de ªtiinþa Solului din România, al Societãþii Naþionale de Protecþia Plantelor din România, al Societãþii Române de Horticulturã. Participã la numeroase programe de cercetare ºi la sesiuni de comunicãri ºtiinþifice naþionale ºi internaþionale, prezentând peste 25 de lucrãri ºtiinþifice. A descoperit pentru prima oarã viespea seminþelor de prun (1994) ºi pentru prima oarã în România ºi a doua oarã în lume virusul plum pox la viºin (2001). Premii: a obþinut premiul Societãþii Naþionale de Protecþia Plantelor din România (1996), premiul Societãþii Române a Horticultorilor (2000). Colaborãri: a publicat peste 151 de lucrãri de specialitate în reviste din þarã ºi strãinãtate. Opera: Ecologie ºi protecþia mediului (Cluj-Napoca, Ed. AcademicPres, 2007), Ecologie generalã ºi aplicatã (Cluj-Napoca, Ed. Risoprint, 2008), Gestiunea mediului (Cluj-Napoca, Ed. AcademicPres, 2009). Volume colective: Staþiunea de Cercetare ºi Producþie Pomicolã Bistriþa la 50 de ani de existenþã ºi activitate de cercetare ºtiinþificã ºi dezvoltare 1995-2000 (Bistriþa, 2000), Virusologie pomicolã. Partea generalã (Bucureºti, Ed. Ceres, 2002), Monitorizarea fenomenelor de risc. Curs ºi lucrãri practice (Cluj-Napoca, Ed. Risoprint, 2003), Virologia ºi producerea materialului sãditor pomicol în agricultura ecologicã (Cluj-Napoca, Ed. Risoprint, 2003), Ecologie. Lucrãri practice (Cluj-Napoca, Ed. AcademicPres, 2009).

MAXIM, ION (pseudonime: Doctor Copeliu, Iosif Mirescu, Paul Silvestru) — filosof. N. 1 iulie 1925, comuna Tihãu — m. 16 decembrie 1980, Timiºoara.

195

Viaþa ºi activitatea: a absolvit Facultatea de Litere ºi Filosofie, secþia filosofie a Universitãþii din Cluj (1948). A obþinut doctoratul în filosofie în anul 1972 la Universitatea din Cluj. A fost redactor la România viitoare din Sibiu, Tribuna ºi Lupta Ardealului din Cluj (1946-1948), profesor la liceul din Zalãu (1948-1949). În anul 1964 s-a stabilit la Timiºoara. Între anii 1949-1964 a fost în detenþie politicã, a fost contabil la O.C.L. Alimentara (1964-1967), psiholog la D.R.T.A. Timiºoara (1967-1970). A frecventat Cenaclul Asociaþiei Scriitorilor Timiºoara. Colaborãri: Orizont, România literarã, Viaþa româneascã, Familia, Tribuna, Steaua, Ateneu, Luceafãrul etc. A debutat în anul 1942 cu volumul de povestiri fantastice Simfonia neterminatã. Opera: Simfonia neterminatã (Blaj, Tipografia Lumina, 1942), Cântecul stelelor (Blaj, Tipografia Lumina, 1945), Interferenþe (Bucureºti, Ed. pentru Literaturã, 1968), Însemnãri pe scurt (Bucureºti, Ed. Militarã, 1968), Frumuseþe amarã (Bucureºti, Ed. pentru Literaturã, 1969), Oameni în alb, jurnal de front (Bucureºti, Ed. Militarã, 1970), Atitudini critice (Timiºoara, Ed. Facla, 1973), Orfeu, bucuria cunoaºterii (Bucureºti, Ed. Univers, 1976), Popas în Afrodisia (Bucureºti, Ed. Cartea Româneascã, 1978), Umbra de la Cozia (Timiºoara, Ed. Facla, 1980), Pe malul Styxului (Bucureºti, Ed. Cartea Româneascã, 1980). Ediþii îngrijite: Cezar Petrescu. Aranca, stima lacurilor (Bucureºti, Ed. Minerva, 1973), Lucian Blaga. Despre conºtiinþa filosoficã (Timiºoara, Ed. Facla, 1974), Lucian Blaga. Aspecte antropologice (Timiºoara, Ed. Facla, 1976), V. Beneº. Hanul roºu (Craiova, Scrisul Românesc, 1983).

Viaþa ºi activitatea: este absolventã a Facultãþii de Medicinã ºi Farmacie Iuliu Haþieganu din Cluj-Napoca (1997). Are competenþe în acupuncturã; în anul 2004 a urmat un curs NLP Master, iar în 2005 a urmat un curs de medicinã naturistã. A fost medic la C.M.J. Sãlaj (2000), iar în anul 2001 a fost medic la Grupul de Pompieri Porolissum Sãlaj. Începând cu anul 2003 este medic la Centrul Medical Judeþean al Ministerului Administraþiei ºi Internelor Sãlaj. În anul 2006 a înfiinþat trupa de zâne în colaborare cu Roxana Dobocan, pentru care compune texte pentru cântece, alcãtuieºte scenarii, prezentându-le pe scenã. Cenacluri: Cenaclul S.F. Victor Papilian (1991-1994), Cenaclul fantasy Pentagrama (Cluj-Napoca, 1994), cenaclul literar Silvania (2005). Premii: premiu pentru poezie la Zilele Cenaclului S.F. Clepsidra (1987), premiul pentru prozã al Uniunii Scriitorilor — filiala Cluj-Napoca (1998) pentru romanul Lorzii de la capãtul deºertului, premiu la Zilele Cenaclului S.F. Clepsidra (1989), premiu la Zilele Cenaclului S.F. Victor Papilian, Bacãu (1991). Colaborãri: Caiete Silvane, Aergistal, Almanahul copiilor. Opera: Lorzii de la capãtul deºertului (Cluj-Napoca, Ed. Roprint, 1997), roman fantasy Surori veci amazoane (ClujNapoca, Ed. Dacia, 2007). Prezentã în volumul: Iuliu Suciu, Poeþi sãlãjeni ai Cenaclului Silvania (Zalãu, Ed. Silvania, 2008). Volume nepublicate: Stele electronice, roman, 1985-1988; Rãzboi pe Newe- nuvelã S.F., 1988; Extraterestrulnuvelã, 1988; Jungla, roman S.F., 1989, 3 versiuni; Cine este omul acela?, roman S.F., 1990-1991, 3 versiuni; Ninsoare în pustiu, roman fantasy, 1993, 3 versiuni; Centura verde, roman S.F., 1998; Preasfânta rãzboinicã, roman S.F. 20032005 în 7 versiuni; Oka Hito, roman S.F., 2000-2003.

MÃRIEª, ANCUÞA IOANA — medic. N. 16 octombrie 1972, Zalãu.

196

MEDVE, AUREL — profesor. N. 19 octombrie 1950, Nãpradea. Viaþa ºi activitatea: este absolvent al Facultãþii de Biologie- Geografie, secþia geografie, din cadrul Universitãþii Alexandru Ioan Cuza din Iaºi (1973). În perioada 19731975 a fost profesor la ªcoala Gimnazialã Gâlgãu Almaºului, apoi director coordonator la ªcoala Gimnazialã Bãlan (1975-1979). Din anul 1980 este profesor în Nãpradea, fiind ºi director coordonator. Începând din anul 1980 conduce Cercul de Turism Montan Samus 2000, obþinând numeroase trofee la concursuri naþionale: Busola de aur, Busola de argint, Busola de bronz, Caseta de cristal, Mioriþa, Genþiana, Cutezãtorii, Chemarea Munþilor, alte premii ºi menþiuni. Opera: Fascinaþia munþilor-drumeþii ºi expediþii ºcolare montane (Zalãu, Editatã de CCD ºi Administraþia Taberelor ªcolare Sãlaj, 1996), Fascinaþia muntelui-drumeþii ºi expediþii ºcolare montane (Zalãu, Ed. Lekton, 1997), Nãpradea-locuri, oameni ºi fapte (Zalãu, Ed. Silvania, 2002), Pe urmele unor legende din Carpaþi (Zalãu, Ed. Silvania, 2004), Dor de munte (Zalãu, Ed. Silvania, 2005), Poezii, cântece ºi reflecþii despre munte (Zalãu, 2005), Dor de munte (2006). Coautor: Ghidul ariilor protejate din judeþul Sãlaj (Zalãu, Ed. ªcoala Noastrã, 2008).

MEGHEªAN, DUMITRU — preot. N. 26 octombrie 1954, Halmãºd. Viaþa ºi activitatea: este absolvent al Facultãþii de Teologie Ortodoxã din Sibiu (1979) ºi al Facultãþii de Teologie VecheCatolicã din Berna (1983). A obþinut doctoratul în teologie la Universitatea din Berna (1983). În perioada 1984-1985 a fost arhivar la Episcopia Ortodoxã Românã din Oradea. A fost hirotonisit în anul 1984. A fost preot la Parohia Ortodoxã Oradea Vii C.F.R. Oradea (1985-1991), asistent universitar la Facultatea de Teologie din Cluj-Napoca (1990-1991), a fost transferat la Parohia Izvorul Tãmãduirii, Oradea, apoi a fost lector universitar la Facultatea de Teologie pentru limbile germanã, latinã ºi greacã (1991-1993), lector titular la Catedra de Teologie Ortodoxã Oradea (1994), conferenþiar universitar (1997). Din 1991 pânã în 2000 a fost secretar ºtiinþific la Facultatea de Teologie Ortodoxã din Oradea. În perioada 1999-2000 a fost profesor asociat la Facultatea de Teologie din Alba Iulia. A participat la numeroase conferinþe internaþionale din þarã ºi strãinãtate. Este membru al Academiei de ªtiinþe, Literaturã ºi Artã — Oradea. Colaborãri: Gazeta de vest, Revista Þãrii Criºurilor, Aletheia, Aurora, Orizonturi Teologice, Revista teologicã, Credinþa Ortodoxã etc. Opera: Die Bedeufung der Auferstehung Oesu Christi fur das christiche Leben und christichen Dienst im eshatologischen Kontext (Bern, 1983), Rugãciune de umanism (Oradea, 1996), VecerniaNostalgia grãdinii creaþiei (Oradea, 1997), Învierea ºi eshatologia (Ed. Aion, 2003), De la Ierusalim la Emaus. Dimensiunea euharisticã a cunoaºterii (Oradea, 2002),

197

Spirit-psyche-soma în meloterapie (Oradea, 2003), Creaþie ºi transfigurare (Oradea, 2004), Teologia Sfintelor Taine (Oradea).

MÉHES KATI — actriþã. N. 3 august 1950, Hodod (azi judeþul Satu Mare). Viaþa ºi activitatea: a absolvit Institutul de Teatru din Târgu Mureº (1973). Din anul 1973 este actriþã la Teatrul de Nord din Satu Mare. Premii: A obþinut locul III pentru interpretare femininã din musicalul Tudor Popescu — Gyöngyösi Gábor — Albert György: A fiú aki virágot hord a szájában (Festivalul Naþional Cântarea României, 1981), Premiul Poór Lili (Societatea Culturalã a Maghiarilor din Transilvania, 2001). A interpretat numeroase roluri în piese de teatru, musicaluri, a susþinut recitaluri de poezie.

este pãpuºar, conducãtorul secþiei maghiare (din anul 1989) la Teatrul de Pãpuºi din Oradea. În perioada 1993-2004 este directorul Clubului Cultural Tempo, din anul 1993 pânã în prezent directorul Teatrului de Pãpuºi Atelier M din Oradea. Este organizatorul principal al Zilelor Matyi Napok (1990-2000), al programelor Carnavalului de Bere Dreher — Coca-Cola (1994), ºi al Zilelor Copiilor din Miercurea Ciuc, Oradea, Valea lui Mihai ºi al programelor Arcok a Héliának. Este organizatorul festivalurilor de pãpuºari — Carnavalul pãpuºilor, Varadinum, Toamna Orãdeanã, Zilele Clubului Tempo ºi al multor concursuri ºi spectacole. Participã la numeroase festivaluri ºi spectacole din þarã ºi strãinãtate: Slovacia, Cehia, Ungaria, Suedia. În noiembrie 2009, împreunã cu Meleg Vilmos, Fischer György ºi Sarkady Zsolt au înfiinþat Asociaþia Culturalã M.M. Pódium din Oradea. Este membru fondator al Trupei de Actori Amatori Csapat, membru al Asociaþiei Pãpuºarilor Maghiari ºi al Asociaþiei Prietenilor Tempo din Oradea, membru U.N.I.M.A. (1990-1991), membru fondator al Asociaþiei ONG-urilor din Oradea ºi judeþul Bihor (BINCISZ, 2000). A interpretat numeroase roluri în piese de teatru de pãpuºi. A realizat circa 20 de spectacole (dramaturgie-regie): Piroska és a farkas (Scufiþa Roºie), Holle anyó (Baba Holle), A kis Mukk (Micul Muck), Mesefa (Copacul cu poveºti), Meseváros, A halász meg a felesége (Pescarul ºi soþia), A rút kiskacsa (Rãþuºca cea urâtã), Télapó meséi, Kacagó évek, Drumeþii, Cocoºelul iscusit, Regina gerului etc.

MELEG ATTILA — actor pãpuºar. N. 11 iulie 1961, comuna Camãr. Viaþa ºi activitatea: este absolvent al Liceului Alexandru Moghioroº (azi Liceul Ady Endre) din Oradea (1980). A urmat cursul de tipografi (1982-1983), cursul de pãpuºari la Teatrul de Pãpuºi din Oradea (1983-1985), cursul de pãpuºar la Bucureºti (1990-1991). Absolvent al cursului de regizor din Szeged (Ungaria, 2006-2007), secþia pedagogie dramaticã. Din anul 1985

MELEG VILMOS — actor, regizor. N. 8 aprilie 1956, Camãr. Viaþa ºi activitatea: este absolvent al Institutului de Artã Szentgyörgyi István din Târgu Mureº (1980). A urmat cursur ile de

198

masterat. În 1971 a început cariera pe scenã în cadrul Liceului Alexandru Moghioroº ºi pe scena formaþiei de teatru amator Kortárs Színpad’71. În timpul facultãþii a condus o formaþie teatralã la Târgu Mureº. În 1980 s-a angajat ca actor la Teatrul de Stat din Oradea, în anul 1981 a înfiinþat la Clubul Poligrafic din Oradea Formaþia de Teatru Amator Csapat, pe care a condus-o timp de 10 ani. Actor (1980-1997) ºi director artistic al trupei Szigligeti Ede (1997-2009). Redactor-operator al programelor culturale ale Televiziunii din Oradea (TVO), (19901997) ºi corespondent al emisiunilor în limba maghiarã ale televiziunilor MTV2 ºi RTV (Ungaria), (din 1991), redactor principal al emisiunii în limba maghiarã a Televiziunii din Oradea (din 1995). A primit distincþia Cavalerul Culturii Maghiare. Membru al Uniunii Teatrale din România (UNITER) ºi al asociaþiei Magyar Játékszíni Társaság. A interpretat numeroase roluri în piese de teatru. Din anul 1981 a semnat regii la Teatrul de Stat din Oradea, Teatrul de pãpuºi, Formaþia de teatru Csapat: In memoriam Bartók Béla — Nekem példa a megváltás: Bartók emlékmûsor (recital, 1981); Az emberke tragédiája (Tragedia omuleþului), (de Karinthy Frigyes-Elekes Csaba, joc muzical pentru copii adulþi, 1981); In memoriam Csokonai — Vitéz Mihály ébresztése (cu Jancsó Sándor, recital, 1982, 1985, 1990, 2005); Bölcs Salamon (Solomon cel înþelept), (de Méhes György, 1982); Szappanbuborék (Baloane de sãpun), (basm-poezie-muzicã pentru copii, 1982); Pereg a dob: bihari költõk a pódiumon (Sunã toba), (recital, 1983); Nincs kilincs (Nu existã clanþã), (douã jocuri absurde, 1983); A kis herceg (Micul prinþ), (teatru de pãpuºi, 1983); Zivatar elõtt (Înaintea furtunii), (comedii, 1984); Váradi harangok (Clopote orãdene), (de Simon Magda, Meleg Vilmos, dramã despre holocaust, 1984); Nem vagyok Eiffel torony (Nu sunt Turnul Eiffel), (de Ecaterina Oproiu — Vasadi — Dodó, 1985); A toronyszoba titka (Neîncredere în foiºor), (de Nelu Ionescu, 1985); Tabarin (1986); Kiáltás halál ellen (Strigãtul), (recital, 1986); Ripacsok (Cabotinii), (de Tomcsa Sándor, 1987); Zárlatos szerelem

(Dragostea blocatã), (de Szombati István, Meleg Vilmos, Petruº Dorin, 1988); Csipike (Piticul), (de Fodor Sándor -Dálnoki I. -Pete I. -Meleg V.), (1989); Lyukas óra (Ora suspendatã), (cabaret pentru elevi), (1989); Ludas Matyi (Matei Gâscanul), (de Fazakas Mihály, teatru de pãpuºi, 1990); Audencia (Audienþã), (de Vaclav Havel, regie în colaborare cu Pinczés István, 1991); Pece parti hecc party (Cine ºtie câºtigã), (serie de spectacole distractive, 1992-1993); In memoriam Ady Endre (1994); Három nap Madoxxal (Trei zile cu Madox), (de Matei Viºniec, joc absurd, 1994); Tigris a garázsban (Tigrul în garaj), (de GarineiGiovannini, regie în colaborare cu Gábor Kati, 1995); Csipike (Piticul Csipi), (de Fodor Sándor-Dálnoki I. -Pete I. -Meleg V.), (teatru de pãpuºi, 1996); Három dinnye egy száron (Trei pepeni), (cabaret, 1997); Ludas Matyi (de Fazakas Mihály, teatru de pãpuºi, 1998); Tábornokok (Generalii), (de Varga Gábor, 1999); Az évszázad kabaréja — idézetek 100 év nagyváradi kabarészerzõinek mûveibõl (Cabaretul secolului), (1999); Magyarnak lenni...(Sã fi maghiar...), (recital, 2000); Visszatapsolás (Reluare), (selecþie de cabarete, 2000); Charley nénje (Mãtuºa lui Charley), (de Thomas Brandon Aldobolyi-Szenes, comedie muzicalã, 2001); Maszk-kabaré (Cabaret), (2002); Ady-Nagyvárad (AdyOradea), (2003); Léni néni (Tanti Leni), (2003); Pardon, tévedtünk (Pardon, ne-am înºelat), (2003); Nincs szebb mint a szerelem (Nimic nu-i mai frumos ca dragostea), (2004); Özvegy Karnyóné s a két szeleburdiak (Vãduva), (2004); Zsuzsi kisasszony (Poºtãriþa), (operetã, 2005); Június négy (recital, 2005); Vitéz Mihály ébresztése (Csokonai), (2005); Csipike (Piticul), (2005); Piripócs — Nadányi versei (recital); Vox humana — Emõd Tamás est; Az a szép fényes nap (Acea zi strãlucitoare), (2006); Gõzben (În aburi), (2006); Csókos asszony (Doamna pupãcioasã), (2006); Hülyéje (Le dindon), (de Feydeo, 2007); A nõk színei (Culorile femeii), (2007); Fele is tréfa (E de râs), (cabaret, 2008); Végítélet (2009); Küldetés (Menirea), (recital, 2009); Ahol ringott a bölcsõm (Leagãnul), (2010).

199

MESAROª, CLAUDIU MARIUS — profesor. N. 16 ianuarie 1974, Zalãu. Viaþa ºi activitatea: este absolvent al Universitãþii de Vest din Timiºoara, Facultatea de Litere, Filosofie ºi Istorie, secþia filosofie (1997). A urmat masteratul în filosofie (1997-1998), iar în perioada 1999-2000 a fãcut studii aprofundate la colegiul A Treia Europã din Timiºoara, specializarea Studii culturale. A obþinut doctoratul în anul 2004 cu teza Ontologia lui Aristotel. O abordare din perspectiva filosofiei istoriei. În perioada 1998-1999 a fost preparator suplinitor la Universitatea de Vest din Timiºoara, Facultatea de Lit ere, Filosofie ºi Istorie, Catedra de Filosofie, apoi preparator titular la aceeaºi facultate (1999-2000), asistent titular (2000-2003), iar în prezent este lector titular în cadrul aceleiaºi facultãþi. Este membru fondator al SITA (Societatea Internaþionalã Toma d’Aquino), filiala România. A participat la ªcoala de Varã, Predeal (1996), Saloanele Liviu Rebreanu — Bistriþa (1998), Seminarul naþional de filosofie din Valea Lãpuºului (1998), Workshop-ul Open Society and its Enemies, Central European University — Budapeste (1998), Tabãra naþionalã de Filosofie de la Moneasa (2002). Coordoneazã ºi organizeazã activitãþi ºtiinþifice: Conferinþa Internaþionalã de Filosofie Logicã ºi Ontologie (1998), este coordonatorul Cercului de Istoria Filosofiei din Universitatea de Vest, Colocviul naþional Filosofia practicã, organizat de Centrul Cultural Judeþean Arad, Universitatea Aurel Vlaicu din Arad ºi Universitatea de Vest din TimiºoaraMoneasa (2002), Simpozionul naþional Filosofia ºi istoria ei. In memoriam Viorel

Colþescu, Timiºoara (2003), Simpozionul naþional comemorativ Legitimare, apriorism, filosofie criticã. 300 de ani de la moartea lui Immanuel Kant, 300 de ani de la moartea lui John Locke — Timiºoara (2004), este organizatorul Cercului de studii tomiste, sub coordonarea Societãþii Internaþionale Toma din Aquino, Filiala România, în colaborare cu Parohia RomanoCatolicã Elisabetanã — Timiºoara (20042005). A participat la numeroase sesiuni de comunicãri ºtiinþifice. Cenacluri: Cenaclul literar Silvania (1990-1994). Colaborãri: Gazeta de Duminicã, Dilema, Învierea, Focus Vest, este membru în colectivul de redacþie al revistei Studii Tomiste, editatã de Societatea Internaþionalã Toma din Aquino, Filiala România, membru în colectivul consultativ al revistei Origini. Caiete Silvane, membru în colegiul de redacþie la Analele Universitãþii de Vest Timiºoara, seria Filosofie, membru în colectivul de redacþie al revistei ROPHIR, revistã internaþionalã de filosofie pe internet, coordonator la secþiunea Filosofie a revistei Ariergarda, revistã ASPRO, Timiºoara, Altarul Banatului unde a publicat traduceri din literatura de specialitate. Opera: Introducere în filosofia anticã. Presocraticii (Timiºoara, Tipografia Universitãþii de Vest, 2002), Dialoguri cu Platon (Timiºoara, Tipografia Universitãþii de Vest, 2003), Dicþionar de termeni fundamentali ai filosofiei româneºti (Timiºoara, Ed. Universitãþii de Vest, 2004), Portret de grup cu filosofia. Studii de istoriografie filosoficã (Timiºoara, Ed. Universitãþii de Vest, 2005), Filosofii cercului. O introducere criticã în filosofia medievalã (Timiºoara, Ed. Universitãþii de Vest, 2005). Volume colective: Probleme fundamentale de Filosofia Istoriei (Timiºoara, Tipografia Universitãþii de Vest, 1997), Fehér fekete: Kortárs szilágysági román költõk antológiája/ Alb negru: Poeþi contemporani sãlãjeni, antologie (volum bilingv, Zalãu, CCVTCP Sãlaj, 1998), Logicã ºi Ontologie (Bucureºti, Ed. Trei, 1999), Limbaje ºi comunicare (Suceava, Ed. Universitãþii Suceava, 1999), Labirintul subiectivitãþii (Timiºoara, Ed. Augusta, 2001), Aspecte ale istoriei ºi

200

filosofiei ºtiinþei (Timiºoara, Ed. Universitãþii de Vest, 2001), Umanism ºi educaþie (Suceava, Ed. Universitãþii Suceava, 2002), Filosofia politicã a lui Aristotel (Iaºi, Ed. Polirom, 2002), Orizonturi umaniste (Suceava, Ed. Universitãþii Suceava, 2004), Mica enciclopedie a culturii centraleuropene (Timiºoara, Ed. Fundaþiei A treia Europã). Volume traduse: R.G. Collingwood. Autobiografie filosoficã (Bucureºti, Ed. Trei, 1998), K.R. Popper: Mitul contextului (Bucureºti, Ed. Trei, 1998), a mai tradus studii ºi capitole din volume: Richard Swinburne: Autobiografie spiritualã. În: Altarul Banatului, nr. 10-12, 1997; Richard Swinburne: Argumente pentru existenþa lui Dumnezeu. În: Altarul Banatului, nr. 1-3, 1998; Alvin Plantinga: Un argument evoluþionist împotriva naturalismului. În vol: Logicã ºi Ontologie (Bucureºti, Ed. Trei, 1999); Valery Ress: Umanismul creºtin: fantezie a unui filosof sau substrat al vieþii? În: Altarul Banatului, nr. 7-8, 1999; Boris Bobrinskoy: Situarea lui Hristos ºi a Sfântului Duh, unul în raport cu altul în Liturghie. În: Altarul Banatului, nr. 1-3, 2001; G. Priest, R. Routley: Sisteme de logicã paraconsistentã. În vol: Logica paraconsistentã (Bucureºti, Ed. Tehnicã, 2004).

din 1995 pânã în 2002 a fost profesor la ªcoala de Arte ºi Meserii din Zalãu. A fost membru al cenaclului Silvania din Zalãu ºi colaborator permanent al revistei Noesis din Cluj-Napoca. Premii: a obþinut premiul editurii Duminicã la Festivalul de poezie Lucian Blaga- Sebeº (1993), Concursul de poezie şi muzică tânără Ion Minulescu – Slatina, 1993. A colaborat la revistele: Caiete Silvane, Silvania, Gazeta de Duminică, Hepehupa (Zalău) etc. Opera: Anotimpurile iubirii (Cluj-Napoca, editat de Fundaþia Culturalã Forum, 1997), Arhiva cu tăceri (Zalău, Ed. Silvania, 2002). Volume colective: Verticala curgere spre soare (Slatina, 1993); Silvania ‘90 (Cluj-Napoca, Ed. Clusium, 1995), Fehér fekete: Kortárs szilágysági román költõk antológiája / Alb negru: Poeþi contemporani sãlãjeni, antologie (volum bilingv, Zalãu, CCVTCP Sãlaj, 1998), Iuliu Suciu — Poeþi sãlãjeni ai Cenaclului Silvania (Zalãu, Ed. Silvania, 2008).

MESEªAN, VALENTIN MARIN — profesor, poet. N. 14 august 1949, Baica, com. Hida — m. 14 februarie 2002, Zalãu. Viaþa ºi activitatea: a absolvit Facultatea de Filologie din Cluj-Napoca (1972). A fost profesor la Surduc (1972-1973), la Racâș (1973-1977), Hida (1977-1978), secretar-ºef la Facultatea de Medicinã din Cluj-Napoca (1978-1991), profesor la liceul din Hida (1991-1992), profesor la ªcoala Normalã Gheorghe ªincai din Zalãu pânã în 1995, iar

MICU, DUMITRU (pseudonime: Dan Milcu, Damian Mihuþ, Dionisie Mirea, D. Meseº) — critic literar. N. 8 noiembrie 1928, Bârsa. Viaþa ºi activitatea: absolvent al Facultãþii de Filologie din Bucureºti (1952). A obþinut doctoratul în ºtiinþe filologice în anul 1962. A fost inspector ºef ºi ºef serviciu la Comitetul pentru Artã de pe lângã Consiliul de Miniºtri (1950-1951), redactor la revista Contemporanul (1952-1953), asistent suplinitor, apoi titular la Catedra de Literaturã Românã a Facultãþii de Filologie din Bucureºti (1954-1956), lector la aceeaºi facultate (1956-1962), conferenþiar (19621969), profesor titular (1969-1998). Colaborãri: Tribuna Ardealului, Viaþa

201

ilustratã, Lupta Ardealului, Scânteia, România liberã, Munca, Steagul roºu, Adevãrul, Evenimentul, Viitorul, Viitorul românesc, România literarã, Literatorul, Adevãrul literar ºi artistic, Tribuna, Steaua, Caiete critice, Ramuri, Innostrannaia literatura, Voprosî literaturî (Moscova), Oeuvre et critique (R.F.G.), Mosaic (New Delhi). A participat la colocvii ºi reuniuni literare la Moscova (1965, 1976), Priºtina (1975), Belgrad (1976), Stuttgart 1976), Weimar (1995). Opera: Sensul etic al operei lui Sadoveanu (Bucureºti, E.S.P.L.A., 1955), Romanul românesc contemporan (Bucureºti, E.S.P.L.A., 1959), Poporanismul ºi Viaþa româneascã (Bucureºti, E.S.P.L.A., 1961), Literatura românã la începutul secolului XX (Bucureºti, E.P.L., 1964), George Coºbuc (Bucureºti, E.P.L., 1963), Istoria literaturii române 1900-1918 (Bucureºti, Ed. Didacticã, vol. 1-1964, vol. 2-1965), Tudor Arghezi (Bucureºti, Ed. Meridiane, 1965), Opera lui Tudor Arghezi (Bucureºti, E.P.L., 1965), Literatura românã de azi (Bucureºti, Ed. Tineretului, 1965), George Coºbuc (Bucureºti, Ed. Tineretului, 1966), Lirica lui Lucian Blaga (Bucureºti, E.P.L., 1967), Estetica lui Lucian Blaga (Bucureºti, Ed. ªtiinþificã, 1970), Început de secol. Curente ºi scriitori (Bucureºti, Ed. Minerva, 1970), Tudor Arghezi (Bucureºti, Ed. Albatros, 1972), Periplu (Bucureºti, Ed. Cartea Româneascã, 1974), Prelegeri de literaturã românã contemporanã (Tipografia Universitãþii Bucureºti, 1974), Gândirea ºi gândirismul (Bucureºti, Ed. Minerva, 1975), Lecturi ºi pãreri (ClujNapoca, Ed. Dacia, 1978), G. Cãlinescu (Bucureºti, Ed. Minerva, 1979), Scriitori, cãrþi, reviste (Bucureºti, Ed. Eminescu, 1980), Modernismul românesc 2 vol. (Bucureºti, Ed. Minerva, 1984, 1985), Limbaje moderne în poezia româneascã de azi (Bucureºti, Ed. Minerva, 1986), Poezia Mariei Banuº (Bucureºti, E.S.P.L.A., 1986), Limbaje lirice contemporane (Bucureºti, Ed. Minerva, 1987), În cãutarea autenticitãþii 2 vol. (Bucureºti, Ed. Minerva, 1992, 1994), Scurtã istorie a literaturii române 4 vol. (Bucureºti, Ed. Iriana, 1994, 1995, 1996, 1997), De la Baikal la

Atlantic. Cãlãtorii (Bucureºti, Ed. Eurovida, 1999), Istoria literaturii române. De la creaþia popularã la postmodernism (Bucureºti, Ed. Saeculum, 2000), Literatura românã în secolul XX (Bucureºti, Ed. Fundaþiei Culturale Române, 2000), Timpuri zbuciumate. Reconstituiri subiective (Bucureºti, Ed. Vestala, 2001), Lucian Blaga. Autofãurirea prin logos (Bucureºti, Ed. Constelaþii, 2003), Mircea Eliade. Viaþa ca operã, opera ca viaþã (Bucureºti, Ed. Constelaþii, 2003), Fata Morgana, roman (Bucureºti, Ed. România Pres, 2004), Arghezi (Institutul Cultural Român, 2004). Volume colective: Dicþionar enciclopedic român, 4 vol. (1962-1966), Dicþionar enciclopedic român (1968), Istoria poporului român (Literatura), (1970), Istoria literaturii române (Bucureºti, Ed. Academiei, 1979), Dicþionar de literaturã românã (Bucureºti, Ed. Univers, 1979), Scriitori români. Dicþionar (Bucureºti, Ed. ªtiinþificã, 1980), Literatura românã între 1900-1944. Prelegeri de cursuri de varã ºi colocvii ºtiinþifice (Braºov, 1977), Dicþionarul esenþial al scriitorilor români (Bucureºti, Ed. Albatros, 2001), Dicþionarul scriitorilor români vol. III, IV (Bucureºti, Ed. Albatros, 2002), Istoria românilor, vol. VIII (Bucureºti, Ed. Enciclopedicã, 2003), Dicþionarul general al literaturii române, vol. I, II (Bucureºti, Ed. Univers Enciclopedic, 2004). Ediþii cu studii introductive, îngrijiri ºi note: Sorescu, Marin. Insolitul ca energie creatoare- cu exemple din literatura românã: rezumatul tezei de doctorat (cond. ºt. Bucureºti, Universitatea Bucureºti, 1992); Sorescu, Marin. Iona; A treia þeapã; Vãrul Shakespeare (pref., Bucureºti, Minerva, 1993); Slavici, Ioan. Românii de peste Carpaþi (pref., Bucureºti, Ed. Fundaþiei Culturale Române, 1993). MIHÁLTZ ÖDÖN — profesor. N. 10 mai 1855, ªimleu Silvaniei — m. 10 iulie 1887, Miskolc (Ungaria). Viaþa ºi activitatea: studiile superioare le-a urmat la Budapesta (1876-1877) ºi la Cluj (1877-1879), unde a obþinut diploma de profesor în anul 1881. În perioada 18791880 a fost profesor suplinitor la Gimnaziul

202

din Bistriþa-Nãsãud, iar din 1880 profesor suplinitor la Gimnaziul Reformat din Zalãu. Din 16 octombrie 1882 profesor la Gimnaziul Reformat din Miskolc unde a predat limba latinã, maghiarã, germanã, matematicã, ºtiinþe naturale. Colaborãri: Sárospataki Lapok, Egyetemes Philologiai Közlöny, Országos középiskolai Tanáregylet Közlönye, Egyetértés, A miskolci ev. református fõgymnázium Értesítõje. Opera: Korunk iránya és teendõi (studiu social), (Sárospatak, 1887). MIHELE, IOAN — artist plastic. N. 13 aprilie 1955, Diosig, judeþul Bihor. Viaþa ºi activitatea: este absolvent al Institutului de Arte Plastice Ion Andreescu din Cluj-Napoca (1984). În perioada 19771980 a fost pictor executant la Cooperativa meºteºugãreascã Arta Criºana din Oradea, creator de modele la Întreprinderea de Prelucrarea Lemnului Zalãu, apoi a fost muzeograf la Muzeul Judeþean de Istorie ºi Artã Zalãu, iar în perioada 1989-1990 proiectant la I.A.I.F.O. - Zalãu. Din 1990 a fost consilier teritorial la Inspectoratul pentru Culturã ºi Artã al Judeþului Sãlaj. În aceastã perioadã a organizat numeroase expoziþii de arte plastice: individual, de grup, interjudeþean ºi internaþional. Este organizatorul primei Tabere internaþionale de sculpturã în piatrã din România, Popasul Romanilor- Zalãu, la care au participat sculptori din: Belgia, Franþa, Polonia, Elveþia ºi România. A fost profesor suplinitor la ªcoala cu program de Artã (1985-1986) ºi la ªcoala de Arte Zalãu (1990-1991). A fost lector la Academia de Arte Vizuale din Cluj-Napoca (1991-1993). În perioada 1994-1996 a organizat la Zalãu primele simpozioane internaþionale de sculpturã în piatrã din România. Este membru titular al U.A.P. (1994). Din anul 1998 este lector la Universitatea OradeaFacultatea de Arte Plastice, secþia sculpturã. Opera: Expoziþii personale: Galeria Tribuna (Cluj-Napoca, 1984); expoziþii de grup: Casa de Culturã a Studenþilor (ClujNapoca, 1983), Galeria U.A.P. (Zalãu, 1986-1988), Galeria U.A.P. (Bistriþa, Sibiu, 1987); expoziþii judeþene: Galeria U.A.P. (Oradea, 1983), Muzeul Judeþean de Istorie ºi Artã (Zalãu 1984-1997), Muzeul Judeþean de Istorie ºi Artã (Bistriþa, 1990), Galeriile U.A.P. (Cluj-Napoca, 1993-1998); expoziþii

republicane: Bienala de picturã ºi sculpturã (Dalles- Bucureºti, 1986), Republicana de tineret (Dalles — Bucureºti, 1987), Bienala Tineretului (Baia Mare, Galaþi, 1988), Centenarul Eminescu (Dalles — Bucureºti, 1989), Galeriile Artexpo (Bucureºti, 1990); expoziþii republicane de sculpturã micã: Galeriile U.A.P. (Arad, 1989), Galeriile Orizont (Bucureºti, 1990-1991), Centrul Internaþional de Culturã ºi Arte George Apostu (Bacãu, 1991); expoziþii în strãinãtate: Debrecen (Ungaria, 1991-1992), Borkel en Schaft (Olanda, 1994), Morges (Elveþia, 1995), Tokyo (Japonia, 19911992); simpozioane de sculpturã în þarã: Izvorul Mureºului (1986), Sângeorz Bãi (1987), Cluj-Napoca (1988), Bacãu (1992), Baia Sprie (1997); simpozioane internaþionale de sculpturã: Borkel en Schaft (Olanda, 1994), Morges (Elveþia, 1995); lucrãri de artã monumentalã: Octavian Goga, bust, bronz (Zalãu, 1987), Burebista, Decebal, Traian, cap, gips (Muzeul de Istorie ºi Artã Zalãu, 1998), Mihai Eminescu, bust, beton (ªcoala Gimnazialã Mihai Eminescu Zalãu, 1989), Iuliu Maniu, bust, beton (Bãdãcin, 1991), George Pop de Bãseºti, bust, gips (Cehu Silvaniei, 1992), Mihai Viteazul, bust, gips (Liceul Pedagogic, Zalãu, 1992), Gheorghe ªincai, bust, gips (Liceul Pedagogic, Zalãu, 1993), Alesandru Papiu Ilarian, bust, bronz (Liceul nr. 1 Zalãu, 1994), Iuliu Maniu, bust, bronz (Zalãu, 1994); lucrãrile sale sunt prezente în colecþii particulare din þarã ºi strãinãtate: Olanda, Belgia, Italia, Franþa, Elveþia, Centrul Internaþional de Culturã ºi Arte George Apostu — Bacãu.

MILAª, CONSTANTIN — lingvist. N. 11 mai 1938, Cehei. Viaþa ºi activitatea: este absolvent al Facultãþii de Filologie din cadrul Universitãþii Babeº-Bolyai din Cluj-Napoca

203

(1963). Din 1963 ºi-a desfãºurat activitatea la Catedra de Limba Românã a aceleiaºi facultãþi ca preparator, apoi asistent titular (1967), lector titular (1973). A fost detaºat ca lector de limba românã la Universitatea Bordeaux (Franþa), (1976-1979), apoi ºi-a reluat activitatea la facultatea clujeanã. A obþinut doctoratul în anul 1981 cu teza Sintaxa stilului oral. În anul 1991 a ocupat postul de conferenþiar titular la aceeaºi catedrã, unde ºi-a continuat activitatea pânã în 2003. În anul 2003 a fost angajat pe post de conferenþiar la Universitatea 1 Decembrie 1918 Alba Iulia unde a funcþionat pânã în 2006. A participat la congrese internaþionale de lingvisticã din þarã. Colaborãri: a publicat peste 33 de articole ºtiinþifice în reviste de specialitate: Studia Universitatis Babeº-Bolyai, Cercetãri de lingvisticã, ambele din Cluj, Limba românã, Limbã ºi literaturã (Bucureºti). Opera: Introducere în stilistica oralitãþii (Bucureºti, Ed. ªtiinþificã ºi Enciclopedicã, 1988), a publicat numeroase articole ºi studii în revistele de specialitate.

MIRIªAN, VALENTIN — jurist. N. 3 martie 1955, Sici. Viaþa ºi activitatea: absolvent al Facultãþii de Drept din cadrul Universitãþii BabeºBolyai din Cluj-Napoca (1979). În 1996 a obþinut doctoratul cu teza Consideraþii privind unele cauze care înlãturã caracterul penal al faptei. A participat la numeroase reuniuni ºtiinþifice, sesiuni naþionale ºi simpozioane internaþionale de drept ºi ºtiinþe politice. A fost procuror la Procuratura Localã ªimleu Silvaniei (1979-1990), procuror ºef la Procuratura Judeþeanã din Zalãu (1990-1992), prim procuror la Parchetul de pe lângã Tribunalul Sãlaj

(1992-1998), procuror general la Parchetul de pe lângã Curtea de Apel Oradea (19982001). Din 2001 pânã în 2002 a fost procuror la Parchetul de pe lângã Curtea de Apel Oradea, procuror ºef la secþia urmãrire penalã ºi criminalisticã la Parchetul de pe lângã Curtea de Apel Oradea (2002-2006), iar din 2006 este procuror general la Parchetul de pe lângã Curtea de Apel Oradea. A fost cadru didactic asociat la Facultatea de Drept din cadrul universitãþii clujene (1993-1997), în perioada 1998-2005 conferenþiar doctor la Facultatea de Drept din cadrul Universitãþii Oradea, Catedra de Drept procesual penal ºi Criminologie. În anul 2000, prin Ordinul Ministrului Educaþiei Naþionale, i se acordã gradul didactic de conferenþiar universitar doctor. Din 2008 este profesor universitar doctor la aceeaºi facultate. Participã la numeroase sesiuni de comunicãri ºtiinþifice din þarã. În perioada 2007-2009 a fost membru în Comisia de redactare a noului Cod de procedurã penalã din cadrul Ministerului Justiþiei, este membru în Asociaþia Românã de ªtiinþe Penale, în Asociaþia Internaþionalã a Procurorilor, ºi în Asociaþia Magistraþilor din România. Colaborãri: Dreptul, Revista de drept penal, Pro lege, Analele Universitãþii din Oradea. Opera: Consideraþii privind unele cauze care înlãturã caracterul penal al faptei (Zalãu, Ed. Gil, 1996), Criminologie (Oradea, Ed. Imprimeriei de Vest, 2000). Volume colective: Infracþiuni referitoare la relaþiile de muncã (Bucureºti, Ed. Lumina Lex, 2001), Codul penal comentat ºi adnotat (parte specialã), (Bucureºti, Ed. Hamangiu, 2008). Cursuri universitare: Elemente de drept penal ºi procedurã penalã (Oradea, 1998), Drept procesual penal, vol. 1, partea generalã (Oradea, 1999), Drept penal, parte generalã (Oradea, Ed. Convex, 2002), Drept penal, partea generalã (Bucureºti, Ed. Lumina Lex, 2004), Drept procesual penal, partea generalã (Bucureºti, Ed. Lumina Lex, 2004), Drept procesual penal, parte generalã (Bucureºti, Ed. Lumina Lex, 2007), Drept penal, parte generalã (Bucureºti, Ed. Lumina Lex, 2008), Drept procesual penal, parte specialã (Bucureºti, Ed. Lumina Lex, 2008).

204

MITRULY MIKLÓS — folclorist. N. 7 martie 1931, Crasna. Viaþa ºi activitatea: este absolvent al Facultãþii de Filologie-Pedagogie de la Universitatea Bolyai din Cluj (1954), specialitatea limba ºi literatura maghiarã. A fost preparator principal (1954-1957), asistent (1957-1961), apoi lector la Catedra de Limba ºi Literatura Maghiarã a Universitãþii Babeº-Bolyai din Cluj, pânã la pensionare. A debutat în Igaz Szó (Târgu Mureº) în 1954 publicând o scrisoare necunoscutã a poetului Kölcsey Ferenc. În domeniul folcloristicii prima lucrare a fost publicatã în Studia Universitatis BabeºBolyai, Series Philologia, Fasciculus 2, 1962, cu tema Contribuþii la cercetarea raporturilor româno-maghiare în poezia popularã. Principalele domenii de cercetare: genurile folclorice, raporturi dintre literaturã ºi folclor, adunarea ºi cercetarea literaturii orale a satului natal. Membru al Asociaþiei Etnografilor Kriza János ºi al Asociaþiei Bolyai din Cluj, al Societãþii Muzeului Ardelean. Colaborãri: Studia Universitatis Babeº-Bolyai. Series Philologia, Nyelv- és Irodalomtudományi Közlemények (Studii ºi cercetãri de lingvisticã ºi istorie literarã), Igaz Szó, Szabadság, Romániai Magyar Szó, Hepehupa, Korunk, Acta Ethnographica (Budapesta), Etnográfia. Opera: Magyar népköltészet (Folclor literar maghiar), (curs universitar, Universitatea Babeº-Bolyai Cluj-Napoca, 1974), Szóból ért az ember: Népi elbeszélések Krasznáról (Din vorbe înþelege omul — Povestiri populare din Crasna), (Odorheiu Secuiesc, Ed. Erdélyi Gondolat, 1999), Megsúgta a kisujjam. Krasznai szólások és közmondások, kurjantások, találós kérdések (Mi-a ºoptit degetul cel mic. Creaþii populare orale scurte

din Crasna), (Odorheiu Secuiesc, Ed. Székelykapu, 2005). Volume colective: anuarele Székelykeresztúri Múzeum Évkönyve (1974), Irodalomtudományi és stilisztikai tanulmányok 1981 (Bucureºti, Ed. Kriterion, 1981), Kriza János Néprajzi Társaság 4. évkönyve (1996), Kriza János Néprajzi Társaság 6. évkönyve (1998), Szilágysági Magyarok (Bucureºti, ClujNapoca, Ed. Kriterion, 1999), Kraszna: Helyismereti tanulmányok (Crasna — studii de istorie localã), (Crasna, Asociaþia Cserey Farkas, 2005). Volum îngrijit: A 750 éves Szilágysomlyó (ªimleu Silvaniei la 750 de ani), (ªimleu Silvaniei, 2001). A întocmit o antologie pentru volumul de traduceri din balade populare maghiare al lui Petre ªaitiº: Magyar népballadák — Balade populare maghiare, vol. II. (ClujNapoca, Ed. Clusium, 1993).

MÎNDRU, GHEORGHE — profesor. N. 5 februarie 1943, Someº Guruslãu, comuna Nãpradea. Viaþa ºi activitatea: a urmat cursurile Facultãþii de Electronicã din cadrul Institutului Politehnic Cluj (1966). A obþinut doctoratul la Universitatea Politehnicã din Timiºoara. De-a lungul timpului a fost preparator, ºef de lucrãri, conferenþiar, profesor universitar. În perioada 1990-1996 a fost ºeful Catedrei de Electronicã din cadrul Universitãþii Tehnice din Cluj-Napoca. A efectuat stagii de documentare în diferite universitãþi europene: Universitatea Chemnitz (Germania), Universitatea Catolica Leuven (Belgia), Universitatea Napoli (Italia), Universitatea Odense (Danemarca), Universitatea Lille (Franþa), Universitatea Graz (Austria). A publicat peste 70 de lucrãri ºtiinþifice în reviste de specialitate din þarã ºi

205

strãinãtate, a condus peste 25 de contracte de cercetare departamentale. Opera: a publicat 19 cãrþi de specialitate dintre care amintim: Analiza numericã a câmpului electromagnetic (Cluj-Napoca, Ed. Dacia, 1986), Modelarea numericã a câmpului electromagnetic (Cluj-Napoca, Ed. UTPRES, 1995), Teoria câmpului electromagnetic (Ed. Media Mira, 2000), Teoria circuitelor electrice (Cluj-Napoca, Ed. UTPRES, 2004), Bazele electrotehnicii (Cluj-Napoca, Ed. UTPRES, 2005); ultimele douã volume se aflã în traducere la Ed. ªtiinþificã din Hanover.

MOCANU, AUGUSTIN — profesor. N. 12 septembrie 1932, Boju, judeþul Cluj. Viaþa ºi activitatea: absolvent al Facultãþii de Filologie din cadrul Universitãþii Victor Babeº din Cluj (1957), cu titlul de diplomat universitar. Din 1957 pânã în 1997 a fost profesor la Grupul ªcolar Gheorghe Pop de Bãseºti din Cehu Silvaniei. De-a lungul timpului a îndeplinit diferite funcþii de conducere: director adjunct, director, inspector-ºef al secþiunii raionale de învãþãmânt Cehu Silvaniei. A fost ales deputat raional ºi orãºenesc ºi vicepreºedinte nesalariat cu probleme de culturã, învãþãmânt ºi sãnãtate. Premii: pentru activitatea depusã, i s-a acordat în 1971 titlul de Profesor evidenþiat, iar în anul 2007 i se conferã Diploma de excelenþã pentru întreaga activitate. A obþinut locul I la Festivalul Cântarea României, la secþiunea reportaj literar (1981, 1984). În 1984 a obþinut locul III la Concursul de prozã scurtã Tudor Arghezi de la Tg. Jiu. A cules folclor din zona Codru-Valea Sãlajului, material pe care l-a valorificat în eseuri ºi culegeri de

folclor. Colaborãri: Caiete Silvane, Silvania, Ascultialomiþa, Memoria Ethnologica (Baia Mare), Helis (Slobozia), Răstimp (Drobeta Turnu Severin), Normaliştii clujeni. A organizat cenaclul elevilor de la Liceul de Culturã Generalã din Cehu Silvaniei ºi a fondat revista Lyceum, revista elevilor de la acelaºi liceu. Este membru al Asociaþiei culturale Ialomiþa. Opera: Folclor din Þara Silvaniei (Zalãu, Ed. Caiete Silvane, 2004), Floare de rai. Antologie de poezie popularã de dragoste (Zalãu, Ed. Silvania, 2004), Boju — 790 de ani. Eseu geografic, social-istoric, ºi etnofolcloric (Bucureºti-Slobozia, Ed. Tempus Dacoromania Comterra, 2005), Colinda Fata de maior (Zalãu, Ed. Caiete Silvane, 2006), Folclor poetic — Antologie din aria Codru-Valea Sãlajului (Zalãu, Ed. Caiete Silvane, 2007), Nadiº — 620 de ani. File dintr-o monografie (Baia Mare, 2007), Colinda Fata de maior (Slobozia, Ed. Tempus Dacoromania Comterra, 2007), Colinde mioritice din zonele Codrului ºi Sãlajului. Corpus de texte poetice (Baia Mare, Ed. Ethnologica, 2008), Culturã Popularã Tradiþionalã. Articole ºi studii (Zalãu, Ed. Caiete Silvane, 2009), Nume de persoane în judeþul Ialomiþa (Slobozia, Ed. Helis, 2009), Negru Roşu Negru (Slobozia, 2010), Mult mă-ntreabă inima. Antologie a cântecelor de dragoste şi dor din aria Sălaj-Codru (Zalău, Ed. Caiete Silvane, 2010), Boju — 800 de ani. Eseu geografic, social-istoric şi etnofolcloric (Cluj-Napoca, Ed. Tradiţii Clujen e, 2011), Colinde româneşti. Texte poetice din zonele Sălajului şi Codrului (Zalău, Ed. Caiete Silvane, 2011). Volume colective: Ceas pe ceas se alungã — Folclor poetic (Baia Mare, Casa Creaþiei Populare, 1970), Du-te dor ºi vino dor. Folclor literar din Sãlaj (Zalãu, Centrul de Îndrumare a Creaþiei Populare ºi a Miºcãrii Artistice de Masã, 1972). Volume în colaborare: Pe cel deal cu dorurile - folclor poetic din judeþele Maramureº ºi Sãlaj (Zalãu, Ed. Caiete Silvane, 2001), Epicã popularã în versuri. Balade ºi colinde-balade din zona Codrului ºi Sãlajului (Baia Mare, Ed. Ethnologica, 2007), La fântâna linã. Colinde strãvechi din Câmpia soarelui

206

(Slobozia, 2009), Folclor literar din zona Codrului. Texte poetice extrase din Memoria Ethnologica, anii 2001 - 2011 (carte gata pentru tipar).

MOCUÞA, NICOLAE — medic veterinar. N. 10 august 1941, Ianoºda, jud. Bihor. Viaþa ºi activitatea: absolvent al Facultãþii de Medicinã Veterinarã Bucureºti (1965). A fost medic veterinar de circumscripþie în judeþul Sãlaj (1966-1978), apoi a fost medic veterinar în cadrul Laboratorului Sanitar Veterinar al Inspectoratului Sanitar Veterinar Sãlaj (1978-2004) ºi medic specialist (2005-2010). A îndeplinit funcþiile de inspector veterinar ºef la Inspectoratul Sanitar Veterinar Sãlaj (1983-1984), director de laborator ºi director adjunct la DSV Sãlaj (1982-2004). Este medic primar din 1982. În anul 1996 a obþinut doctoratul la Facultatea de Medicinã Veterinarã Timiºoara cu teza Toxinogeneza la tulpinile de stafilococ izolate din alimente. Metode de identificare a enterotoxinelor stafilococice. Este autor ºi coautor a peste 35 de lucrãri ºtiinþifice publicate sau comunicate în þarã ºi strãinãtate. A participat la congrese ºi seminarii ºtiinþifice în þarã ºi strãinãtate. Este membru al Colegiului Medicilor Veterinari din România, al Consiliului Naþional al Colegiului Medicilor Veterinari din România, preºedinte al Colegiului Medicilor Veterinari ºi al Asociaþiei Medicilor Veterinari din Sãlaj, membru în Comisia de redactare a Regulamentului Colegiului Medicilor Veterinari, a Regulamentului Comisiei de Deontologie ºi Litigii a CMVRo, a Statutului Medicilor Veterinari din România, membru al Comisiei Superioare de Deontologie ºi Ligii a CMVRo, membru în comisiile de examinare la concursul pentru obþinerea gradului profesional de medic primar

veterinar, membru în Federaþia Europeanã de Biotehnologie. Premii: medalia ºi brevetul Gheorghe Ionescu Brãila drept recompensã a meritelor pentru creºterea prestigiului Colegiului Medicilor Veterinari din România, medalia ºi diploma Ioan Atanasiu pentru rezultate remarcabile la modernizarea laboratoarelor veterinare. Colaborãri: Revista Românã de Medicinã Veterinarã, Jurnal Medical Veterinar, Caiete de informare ºi documentare tehnicã L.C.C.P.O.A.F., Revista de Zootehnie ºi Medicinã Veterinarã. Opera: Organisme modificate genetic. Pro sau contra? (Zalãu, Ed. Silvania, 2006). MOGA, SAVU — iconar. N. 1822, Giurtelecul ªimleului, comuna Mãeriºte — m. 1899. Viaþa ºi activitatea: în anul 1843 s-a stabilit la Arpaºul de Sus din þara Fãgãraºului, unde a pictat icoane pe sticlã numai la cerere. Au fost identificate un numãr de 17 icoane, care se gãsesc în colecþiile Muzeului de Etnografie al Transilvaniei din Cluj-Napoca ºi la Muzeul Þãranului Român din Bucureºti.

MOLDOVAN, TEODOR (pseudonim Teo Banal) — inginer, prozator. N. 15 iulie 1954, Jac, comuna Creaca. Viaþa ºi activitatea: este absolvent al Facultãþii de Construcþii din Timiºoara ºi al Institutului Politehnic, Facultatea de Mecanicã (1981). ªi-a început activitatea la Staþiunea Pomicolã din Baia Mare, apoi în perioada 1984-1985 la Cluj-Napoca, iar din 1985 pânã în 1988 a activat la Cluj, apoi la I.M.M.U.M. Baia Mare (1985-1988). A fost inginer ºef la Fabrica de Nutreþuri Combinate, iar din 1990 este directorul

207

aceleiaºi instituþii. Premii: a primit premiul pentru prozã (2004), iar la apariþia volumului Rãtãciþii, a fost nominalizat pe locul I la premiile Cãrþile Anului, la secþiunea prozã, între scriitorii maramureºeni, iar în anul 2007 a primit premiul Cãrþile Anului pentru volumul Destine triste. Cenacluri: a participat la cenaclul scriitorilor din Maramureº. Opera: Rãtãciþii (Baia Mare, 2003), Destine Triste (Cluj-Napoca, Ed. Limes, 2006). Este în curs de apariþie volumul Fix Pix Loneliza. MOLNÁR JÁNOS — preot. N. 16 octombrie 1955, Jibou. Viaþa ºi activitatea: este absolvent al Institutului de Teologie Protestantã din ClujNapoca (1980). A obþinut titlul de Doctor în teologie (Cluj-Napoca, 1990). A beneficiat de bursã de cercetare în Zürich (1998) ºi Leipzig (2002). A fost capelan la Oradea (1980-1983), capelan la Crestur (19831986), lector (1986-1990), conferenþiar (1990-1994), profesor (din 1994) la Institutul de Teologie Protestantã din ClujNapoca. Este decanul Facultãþii de Teologie Reformatã — Universitatea Babeº-Bolyai din Cluj-Napoca (1998-2007, din 2009), conducãtor de doctorat ºi ºef de catedrã (1998-2009). A participat ºi a coordonat programe/ granturi de cercetare finanþate din sursã internaþionalã. Membru expert ARACIS, membru în Comisia de validare a titlurilor academice, director al Centrului de Studii Biblice. A participat la conferinþe naþionale ºi internaþionale. Premii: Kisebbségi díj (Premiul minoritãþilor), (Ungaria, 1994), premiul Julianus (1998), Premiul Comenius (2008). A fost redactor-ºef la revista Üzenet (19901996), apoi la Erdélyi Református Kalendárium (Calendarul Reformat din Ardeal), (din 1994) ºi la Studia Universitatis Babeº-Bolyai. Theologia Reformata Transylvanica, membru în comitetul de redacþie a revistei Sacra Scripta — Journal of the Center Biblical Studies. Colaboreazã la Református Szemle, Sacra Scripta, Theológiai Szemle (Budapesta), Protestáns Híradó, Igazság és Élet (Debreþin), Studia Universitatis Babeº-Bolyai. Theologia

Reformata Transylvanica, Studia Universitatis Babeº-Bolyai. Theologia Catolica Latina etc. publicând peste 90 de studii ºi articole. Este colaborator la Centrul de ªtiinþe Confesionale din Beusheim (Germania). Opera: Héber-magyar nyelvkönyv (ClujNapoca, 1991), Ószövetségi kortörténet (Poveste de epocã din Vechiul Testament), (Cluj-Napoca, 1993), Csillagsors (Destin astral), (Oradea, 1995), Sofóniás próféta könyvének és Malakiás próféta könyvének magyarázata (Comentariul cãrþii profetului Sofonie ºi al cãrþii profetului Malachia), (Cluj-Napoca, 1996), Zakariás próféta könyvének magyarázata (Comentariul cãrþii profetului Zaharia), (Cluj-Napoca, 1998), Pusztából sarjadó élet (Viaþã rãsãritã din deºert), (studii, Cluj-Napoca, 1998), Héber nyelvtan (Gramatica limbii ebraice), (ClujNapoca, 1998; ediþia a 2-a revãzutã ºi adãugitã: Cluj-Napoca, 2008), Az ószövetségi királyság kortörténeti és irodalomelméleti kérdései (Cluj-Napoca, 1998), A szerelem országútján, Az Énekek éneke magyarázata (Cluj-Napoca, 2003), Virágok a templomban, Zsoboki (kalotaszegi) kötények díszítõmotívumai (Cluj-Napoca, 2009), Szebb vagy az ember fiainál — Királyok és messiások Izrael történetében és költészetében (Cluj-Napoca, 2009), Szigorúan ellenõrzött evangélium (vol. I, Oradea, Ed. Partium, 2009). Volume colective: Hûség és szolgálat (Fidelitate ºi slujire). Emlékkönyv D. Nagy Gyula püspöki szolgálatának 25 éves évfordulójára (Cluj-Napoca, 1987), Bibliai fogalmi szókönyv (Cluj-Napoca, 1992), Erdélyi Református Kalendárium 1995, 1996, 1997, 1998, 1999, 2000, 2001 (Oradea, 1995-2001), Akik jó bizonyságot nyertek (Cluj-Napoca, 1996), Határidõ (ClujNapoca, 1996), Az örök iskola (ClujNapoca, 2003), Emlékkönyv Tõkés István kilencvenedik születésnapjára (ClujNapoca, 2006), Omagiu pãrintelui prof. univ. dr. Ioan I. Icã (Cluj-Napoca, Ed. Renaºterea, 2007), Isteni megszólítás... emberi válasz (Oradea, Ed. Partium, 2007). Redactorul volumului: Torony Erdély

208

kapujában (Turnul din poarta Transilvaniei), (Jibou, 1996). MOLNÁR MIKLÓS (Löwinger) — economist. N. 4 ianuarie 1922, Cehu Silvaniei — m. 20 aprilie 1959, Cluj. Viaþa ºi activitatea: a absolvit Gimnaziul Israelit Coeducaþional din Cluj (1942). Familia sa a fost deportatã (1944). A absolvit Facultatea de ªtiinþe Economice de la Universitatea Bolyai din Cluj (1946) ºi a fost conferenþiar la aceeaºi facultate. A obþinut doctoratul cu lucrarea Adam Smith és Friedrich List hatása az erdélyi közgazdasági eszmékre (Influenþa lui Adam Smith ºi Friedrich List asupra ideilor economice ardelene), (Cluj, 1947). Colaborãri: Korunk, Probleme Economice. Opera: Az iparfejlesztés kérdése Erdélyben 1848 elõtt (Problema dezvoltãrii industriei în Ardeal înainte de 1848), (Gazdaságtörténeti Tanulmányok vol. 5, Bucureºti, 1957).

MORARU, MARIA — profesoarã. N. 14 decembrie 1942, Ilia, jud. Hunedoara. Viaþa ºi activitatea: a urmat cursurile ªcolii Elementare din Crasna (1949-1950), ale ªcolii Elementare nr. 1 Zalãu (1950-1956) ºi ale ªcolii Medii Simion Bãrnuþiu Zalãu (1956-1960). Este absolventã a Facultãþii de Filologie, secþia limba ºi literatura rusãlimba ºi literatura românã din cadrul Universitãþii Al.I. Cuza din Iaºi (1960-1965) ºi a secþiei limba ºi literatura germanã-limba ºi literatura românã din cadrul aceleiaºi universitãþi (1966-1971). A obþinut doctoratul cu teza: Contribuþii la teoria ºi istoria aspectului verbal slav (cu privire specialã asupra limbii ruse), (1988). A urmat cursuri de specializare în Germania. A

fost preparator la disciplina Limba rusã (1965-1968), asistent stagiar aceeaºi disciplinã (1968-1971), asistent titular Limba rusã ºi Limba germanã (1971-1990), lector universitar la disciplinele Limba rusã ºi Limba germanã (1990-1998), iar din 1998 este conferenþiar universitar la aceleaºi discipline. Predã cursuri ºi conduce seminarii de limba rusã ºi germanã la Universitatea de ªtiinþe Agricole ºi Medicinã Veterinarã Iaºi (toate facultãþile). În perioada 1971-1973 a fost profesor asociat la Facultatea de Biologie, Pedagogie/ Filosofie ºi Matematicã a universitãþii ieºene. În perioada 1990-1993 a inaugurat un curs de germanã la Universitatea de Medicinã Iaºi, iar în perioada 1989-2001 a predat un curs de Aspectologie generalã la Universitatea Al.I. Cuza din Iaºi, secþia de Slavisticã. Participã la sesiuni de comunicãri ºtiinþifice în þarã. Este membrã a Asociaþiei Internaþionale a profesorilor de limbi strãine de la Universitatea de ªtiinþe Agricole (cu sediul la Viena), Asociaþiei Slaviºtilor din România. Face parte din Comisia de testare a cunoºtinþelor de limba germanã ºi rusã a candidaþilor la doctorat, Comisia de t estare a competenþei lingvistice a studenþilor care solicitã burse pentru strãinãtate, Comisia de testare a competenþelor de limbi strãine ale studenþilor din anii terminali, Comisia de concurs pentru ocuparea posturilor didactice la disciplina Limbã strãinã, Comisia de protocol a USAMV Iaºi. Colaborãri: Analele ºtiinþifice ale Universitãþii Petre Andrei, Lucrãrile sesiunii ºtiinþifice anuale de comunicãri ºtiinþifice Agricultura — o provocare pentru mileniul III, Lucrãri ºtiinþifice. Seria Horticulturã (Iaºi), Studii de slavisticã etc. unde a publicat 39 de lucrãri ºtiinþifice, din care 18 ca unic a utor, 18-coordonator ºi 3-colaborator în perioada 2004-2008. Opera: Limba germanã. Curs intensiv pentru începãtori (Vol. I, Iaºi, Ed. Ion Ionescu de la Brad, 1988, Vol. II, 2000), Fetiþa fãrã cercei. Vol I. Urmaºii migratorilor (Iaºi, Ed. Opera Magna, 2006), Vreþi sã învãþaþi o limbã strãinã? (Cu privire specialã asupra limbii germane), (Iaºi, Ed. PIM, 2007), Fetiþa fãrã cercei. Vol II. Dictatul de la Viena

209

(Iaºi, Ed. StudIS, 2009). Coautor: Dicþionar român-german de Economie Agrarã (Iaºi, Ed. Ion Ionescu de la Brad, 2004), Dicþionar român-german de Agriculturã (Iaºi, Ed. Ion Ionescu de la Brad, 2005), Studii ºi aspecte. Aspecte ºi aspectualitate în limbile indoeuropene, I (Iaºi, Ed. PIM, 2006), Studii ºi cercetãri de lingvisticã aplicatã (Zootehnie ºi medicinã veterinarã), (Iaºi, Ed. Ion Ionescu de la Brad, vol. I, 2008; vol II, 2009). MOSTIS ÁRPÁD — profesor. N. 5 septembrie 1941, Cehu Silvaniei. Viaþa ºi activitatea: este absolvent al Facultãþii de Chimie — Universitatea Babeº-Bolyai Cluj (1964), secþia fizicãchimie. În perioada 1964-1968 a fost profesor de matematicã, fizicã, chimie, bibliotecar ºi instructor la trupa de teatru a Cãminului Cultural din Rãscruci (judeþul Cluj), în anii 1968-1972 profesor de fizicã la Liceul Economic din Cluj, în perioada 19722004 (anul pensionãrii) la Colegiul Tehnic Raluca Ripan (fostul Liceu de Industrie Alimentarã). Este responsabilul Cercului metodic al profesorilor de fizicã din municipiul Cluj-Napoca (1982-1994). În perioada 1979-2002 organizeazã expoziþii, concursuri, activitãþi de perfecþionare, contribuie la îmbunãtãþirea programelor ºi manualelor de fizicã, conduce practica pedagogicã pentru studenþi. Este preocupat de fizica experimentalã, concepe ºi confecþioneazã mijloace didactice, ca: diapozitive, seturi de folii pentru retroproiector, modele de accelerator ciclic, model de motor Otto, pompã electromagneticã, trusã cu pernã de aer, model electrostatic pentru studiul miºcãrii dezordonate a microparticulelor, trusã pentru studiul undelor pe suprafaþa apei, programe pentru calculator: Miºcarea electronului în câmp electric ºi Aruncarea corpurilor în câmp gravitaþional. A efectuat studii termogravimetrice asupra unor substanþe complexe împreunã cu G. Boda ºi Cs. Várhelyi. Premii: distincþia Profesor evidenþiat (1979). Membru al Societãþii Maghiare de ªtiinþe Tehnice din Transilvania (EMT) ºi al Societãþii Profesorilor de Fizicã. Colaborãri: Revista

de Fizicã ºi Chimie, seria B.; Studia Universitatis Babeº-Bolyai, Series Chemia (1965). În perioada 1978-1999 a participat la numeroase expoziþii, simpozioane, sesiuni de comunicãri. Opera: volum colectiv: Fizica prin experimente ºi jocuri (Colecþia Didactic Plus, Cluj-Napoca, Ed. Eurodidact, 2003).

MOªNEANG , MARIA-FELICIA (pseudonime: Bianca Mireº, Sânziana Batiºte) — profesor, poet. N. 4 noiembrie 1943, Brad, judeþul Hunedoara. Viaþa ºi activitatea: a urmat cursurile Facultãþii de Filologie a Universitãþii BabeºBolyai (1962-1967). În perioada 1967-2000 a fost profesoarã la ªcoala Gimnazialã din Someº-Odorhei. În prezent este profesor suplinitor la ºcolile din Brad ºi împrejurimi. Este membrã a Uniunii Scriitorilor din anul 2000. A debutat în România literarã în anul 1968 cu poezia Pentru când vii, iar cu prozã în anul 1995 în revista Flacãra, cu schiþa Marginea. Cenacluri: Silvania, a iniþiat ºi a condus cenaclul literar ºi revista ºcolarã Dumbrava minunatã. Premii: Diplomã de excelenþã oferitã de Primãria Municipiului Brad (2003, 2007), Cetãþean de onoare al Municipiului Brad (2008). Colaborãri: ªcoala Noastrã, Flacãra, Poesis, Arhipelag, Semne, Provincia Corvinã, Semne, Zarandul, Vatra Veche, Caiete Silvane, Vox libris, Agero — Stuttgart, http:// www.bilet. go.ro. Opera: Zodia lupilor — versuri (ClujNapoca, Ed. Clusium, 1999), Miei de luminã — versuri (Cluj-Napoca, Ed. Clusium, 1999), Doine ºi dore — versuri (Cluj-Napoca, Ed. Clusium, 2001), Dulce Arizona- prozã scurtã (Deva, Ed. Cãlãuza, 2002), Odaie sub cer (Cluj-Napoca, Ed.

210

Casa Cãrþii de ªtiinþã, 2007), Pãºunile zeilor. Haiku. Les pâturages des dieux (Cluj-Napoca, Ed. Casa Cãrþii de ªtiinþã, 2007). Prezenþe în antologii: Eugeniu Nistor ºi Iulian Boldea: Antologia poeþilor ardeleni contemporani (Tg. Mureº, Ed. Ardealul, 2003), Cuvinte. Almanahul literar 2006. Uniunea Scriitorilor din România, filiala Cluj (Cluj-Napoca, Ed. Casa Cãrþii de ªtiinþã, 2006), Iuliu Suciu: Poeþi sãlãjeni ai Cenaclului Silvania (Zalãu, Ed. Silvania, 2008), Caietele Festivalului Lucian Blaga, Uniunea Scriitorilor din România Filiala Cluj (ClujNapoca, Ed. Casa Cãrþii de ªtiinþã, 2008, 2010), Irina Petraº: Clujul în cuvinte, antologie ilustratã (Cluj-Napoca, Ed. Casa Cãrþii de ªtiinþã, 2009). Volum tradus: Zodia lupilor/ A farkasok csillagképe (Cluj-Napoca, Ed. Casa Cãrþii de ªtiinþã, 2011).

Neamþ (1999), Premiul pentru debut al Asociaþiei Scriitorilor Cluj, Premiul I pentru volumul Poeme din mers la Colocviile Ion Iuga, ediþia a II-a, Sighetu Marmaþiei (2000), Marele Premiu pentru prozã scurtã la Concursul Naþional de Creaþie Literarã Pavel Dan — Turda (2001), Premiul I ºi premiul Revistei Miºcarea literarã la Saloanele Liviu Rebreanu, secþiunea manuscris — Bistriþa (2002). Colaborãri: Tribuna, Echinox, Apostrof, Steaua, Viaþa româneascã, Cele trei Criºuri, artPanorama, Cronica, Kilometrul O, Archeus, Miºcarea culturalã, Graiul Sãlajului, Clujeanul, ProSport etc. Opera: Poeme din mers (Iaºi, Ed. Timpul, 1999). MÓZES TERÉZ — etnograf, istoric al artelor. N. 6 noiembrie 1919, ªimleu Silvaniei. Viaþa ºi activitatea: este absolventã a Universitãþii Bolyai din Cluj, secþiile istoria artelor, etnografie, limba ºi literatura francezã (1949). În perioada 1949-1955 a fost muzeograf la Oradea, apoi profesoarã la ªcoala Popularã de Artã; în perioada 19551964 conducãtor ºtiinþific, apoi directoare a Casei de Creaþie Popularã; ºefa secþiei de etnografie a Muzeului din regiunea Criºului (1964-1976), este fondatorul expoziþiei de bazã a muzeului. Doctor în ºtiinþe istorice (1977). A debutat cu studii de specialitate în Mûvelõdési Útmutató în anul 1956. Premii: Cetãþean de onoare a municipiului Oradea (2003), Diplomã de excelenþã pentru activitatea depusã în slujba Oradiei (2009). În prezent trãieºte în Israel. Colaborãri: Mûvelõdési Útmutató, Mûvelõdés, Korunk, Utunk, Bihari Napló, Familia, Revista Muzeelor, Bihoria, Cibinium, Népismereti Dolgozatok, Korunk Évkönyv etc. Opera: Portul popular din Bazinul Criºului Repede (Oradea, 1968), Portul popular slovac din Nord-Vestul României (Oradea, 1975), Portul popular din Bazinul Criºului Alb (Oradea, 1975), Zona etnograficã a Criºului Repede (Bucureºti,1984), Bevérzett kõtáblák (Decalog însângerat), (Oradea, Ed. Literator, 1993), Váradi zsidók (Evreii din Oradea), (Oradea, Ed. Literator, 1995),

MOªOIU, DANIEL — poet, jurnalist. N. 23 august 1969, Racâº. Viaþa ºi activitatea: absolvent al Facultãþii de Filosofie a Universitãþii din Cluj-Napoca (1995). În perioada 1991-1996 a fost redactor la Mesagerul transilvan, iar din 1997 este redactor la Studioul teritorial de Radio Cluj. Cenacluri frecventate: Echinox, cenaclul filialei Cluj a Uniunii Scriitorilor. A debutat în anul 1992 în revista Tribuna. Premii: Premiul I la Festivalul Naþional de Literaturã Vasile Lucaciu, Cicârlãu — Maramureº (1998), Marele Premiu al Festivalului de Literaturã Armonii de primãvarã, Viºeul de Sus (1999), Premiul Naþional de Poezie Aurel Dumitraºcu- Piatra

211

Érzelmes etnográfia: a néprajzkutató jegyzetfüzetébõl (Etnografie sentimentalã: din caietul de note al etnografului), (Oradea, Ed. Literator, 2000), Staying Human Through the Holocaust (University of Calgary Press, 2005). MUNTEANU, AUGUSTIN LIVIU — inginer. N. 26 iunie 1940, Ciubanca, com. Recea-Cristur, jud. Cluj. Viaþa ºi activitatea: a urmat cursurile primare la Poiana Blenchii (1947-1954), Liceul Andrei Mureºanu din Dej (19541957), ªcoala Tehnicã de Instalaþii din Cluj (1958-1960), Institutul Politehnic Cluj, Facultatea de Electrotehnicã (1963-1968), Institutul Politehnic Cluj, Facultatea de Construcþii, secþia instalaþii — curs postuniversitar (1989). A obþinut doctor atul în anul 2003. A fost instalator la Trustul de Construcþii locale Cluj (1960-1961), tehnician instalaþii la Întreprinderea de Construcþii Montaj Cluj, ºantierul Dej (1961-1962), maistru instalaþii la ºantierul Construcþii Montaj Baia Mare (1962-1963), ºef lot instalaþii Trustul de Construcþii Industriale Cluj (1968-1969), ºef lot instalaþii Trustul de Instalaþii Montaj Braºov, ºantier Dej (1970-1972), inginer ºef TIM Braºov, ºantier Bistriþa (1975-1974), director TIM Braºov, grupul Bistriþa (19741983), ºef de ºantier ARCOM Libia (19831986), director tehnic Antrepriza de Montaj Instalaþii Cluj-Napoca (1986-1992), director comercial Antrepriza de Construcþii ºi Instalaþii Cluj-Napoca (1992-1994), inginer ºef instalaþii Antrepriza de Construcþii ºi Instalaþii Cluj-Napoca (1994-2004), iar începând din anul 2004 este director S.C. AGA PRODCOM S.R.L. A fost profesor asociat la Liceul de Instalaþii Bistriþa (19741978), ºef lucrãri asociat secþia subingineri Bistriþa din cadrul IPC Cluj (1978-1982), ºef lucrãri asociat secþia instalaþii, Facultatea de Construcþii Universitatea Tehnicã ClujNapoca (1986-2002), iar din 2004 este profesor consultant. Este membru al Asociaþiei Inginerilor de Instalaþii din România (1993), preºedintele Societãþii de Instalaþii electrice ºi automatizãri din România (1994), membru al Societãþii de Sudurã din România (1996). Premii: a

obþinut medalia 100 de ani de la Rãzboiul de Independenþã (1977), Medalia Muncii (1978). Opera: Tehnologia de montaj a echipamentelor instalaþiilor de iluminat (Managementul de instalaþii de iluminat), (Cluj-Napoca, Ed. Media Mira, 1978), Tehnologii moderne pentru montarea instalaþiilor — curs (UTC, 1999), Tehnologia de montaj a Sistemelor de distribuþie a energiei electrice cu medie ºi joasã tensiune — curs (UTC, 2000), Tehnologia de montaj a instalaþiilor electrice la consumator — curs (UTC, 2000), Tehnologia de montaj a instalaþiilor de ventilaþie ºi climatizare — curs (UTC, 2000), Tehnologia de montaj a instalaþiilor electrice în medii cu pericol de explozie — curs (UTC, 2001), Soluþii de distribuire a energiei electrice la consumatori (Cluj-Napoca, 2003). Volume colective: Metodã de analizã ºi alegere a variantei optime de proiect. Ingineria iluminatului (Cluj-Napoca, Ed. Mediamira, 2000). MUREªAN, ANA-MARIA — profesoarã, poetã. N. 25 decembrie 1975, Rus. Viaþa ºi activitatea: absolventã a Facultãþii de Litere din cadrul Universitãþii de Nord din Baia Mare (2000). Este masterandManagement educaþional — Universitatea Oradea. În perioada 1995-1996 a fost educatoare la ªcoala Generalã din Fodora, profesoarã de limba ºi literatura românã la Grupul ªcolar Mihai Viteazul din Zalãu (2000-2004), iar în prezent este profesoarã la Colegiul Tehnic Alesandru Papiu IlarianZalãu. Cenacluri: frecventeazã sporadic cenaclul Silvania. Opera: Cuvinte nerostite (Zalãu, Ed. Caiete Silvane, 2004). MUREªAN, CÃLIN — actor. N. 31 august 1968, Jibou. Viaþa ºi activitatea: absolvent al Facultãþii de Litere din Cluj-Napoca, secþia actorie. Din anul 1995 este actor-mânuitor la Teatrul Puck din Cluj-Napoca. Colaborãri: Radio Cluj, TVR Cluj-Napoca, Catedra de Teatru de la Facultatea de Litere Cluj-Napoca. Premii: Premiul pentru interpretare pentru

212

rolul Stan Bolovan la Puck Animafest (2004). A interpretat numeroase roluri în piese de teatru. MUREªAN, CLEMENTE — prozator. N. 29 august 1923, Popeni. Viaþa ºi activitatea: studiile liceale le-a urmat la Oradea ºi Chiºinãu. A urmat ªcoala de ofiþeri activi de aviaþie Udeth din Mainz (Germania). Se înscrie la Facultatea de Drept ºi ªtiinþe Politice (exmatriculat în 1948 din motive politice). În perioada 19481989 a fost arestat ºi condamnat de mai multe ori. A lucrat la Baia Mare ca economist, merceolog, contabil. Participã la ºedinþele cenaclurilor literare bãimãrene. Colaborãri: Astra, Tribuna, Familia, unde publicã eseuri, studii ºi diferite articole pe teme de istorie ºi politicã. Opera: Prinþii vãzduhului (Memorii), (Cluj-Napoca, Ed. Dacia, 1996).

cugetãri, aforisme, Informaþia zilei, Caiete Silvane. Opera: O sutã de reflecþii ilustrate (Cugetãri), (Baia Mare, Ed. Gutinul, 1995), Cunoaºtere ºi creaþie artisticã cu referiri speciale la artele plastice (Baia Mare, Ed. Cybela, 2000), Incursiune în filosofia vieþii (Baia Mare, Ed. Universitãþii de Nord, 2002). Expoziþii personale: Galeria U.A.P. (1983); expoziþii de grup: U.A.P. - Filiala Maramureº, expoziþiile Fondului Plastic Baia Mare, Reflecþii ilustrate- expoziþie deschisã la Casa Personalului Didactic, Biblioteca Judeþeanã, Universitatea de Nord Baia Mare (1991-1993), Luminã ºi flori — Biblioteca Judeþeanã Baia Mare (2004). MUREªAN, DUMITRU — poet. N. 21 ianuarie 1941, Buciumi-Sat, judeþul Alba. Viaþa ºi activitatea: primii ani de ºcoalã îi face în satul Aluniº ºi la Cehu Silvaniei, în judeþul Sãlaj. Absolvent al Facultãþii de Matematicã-Fizicã din Cluj ºi al Facultãþii de Ziaristicã ªtefan Gheorghiu din Bucureºti. A fost profesor de matematicã ºi fizicã la Jurilovca, judeþul Tulcea (19621968), metodist ºi director la Casa Creaþiei Populare a judeþului Tulcea (1968-1972), iar din 1972 este redactor la revista Vatra din Târgu Mureº. Este membru al Uniunii Scriitorilor din România din 1972. Colaborãri: a publicat poezie, criticã literarã ºi traduceri în Gazeta literarã, România literarã, Luceafãrul, Tomis, Vatra, Steaua, Familia etc. Opera: Nebuloasa crabului (Bucureºti, Ed. Tineretului, 1968), Orologiul de oglinzi (Cluj-Napoca, Ed. Dacia, 1975), Despre melancolie (Bucureºti, Ed. Cartea Româneascã, 1981), Lira meditativã (Târgu Mureº, Ed. Arhipelag, 1998). MUREªAN, GEORGE — poet. N. 25 martie 1955, Chieºd. Viaþa ºi activitatea: absolvent al ªcolii Tehnice din Bucureºti (1973). Din anul 1973 lucreazã la Spitalul Orãºenesc ªimleu Silvaniei. A frecventat sporadic cenaclurile literare din ªimleu Silvaniei ºi Zalãu. În anul 2009 i s-a conferit titlul de Cetãþean de onoare al comunei Chieºd.

MUREªAN, DANIEL — profesor, artist plastic. N. 24 mai 1942, Creaca. Viaþa ºi activitatea: absolvent al Facultãþii de Arte Plastice a Institutului Pedagogic din Cluj (1963) ºi al Facultãþii de Filosofie a Universitãþii Babeº-Bolyai din Cluj (1973). A obþinut doctoratul în filosofie cu teza Cunoaºterea ºtiinþificã ºi artisticã cu referiri speciale la artele plastice (1984), la aceiaºi universitate. A fost profesor la Agnita, Buciumi ºi Baia Mare. Este profesor la Catedra de ªtiinþe Socio-Umane ºi Arte Plastice ºi cadru asociat la Universitatea de Nord Baia Mare. Colaborãri: Graiul Maramureºului, Glasul Maramureºului, Archeus, Nord magazin, Opinia, Observator, Millenium, Pro Unione, România Km O în care publicã reflecþii,

213

Opera: Cioburi de luminã (Cluj-Napoca, Ed. Societãþii Culturale Pro Maramureº Dragoº Vodã, 2006), Colier de licurici (Cluj-Napoca, Ed. Societãþii Culturale Pro Maramureº Dragoº Vodã, 2007), Floare de rouã (Cluj-Napoca, Ed. Societãþii Culturale Pro Maramureº Dragoº Vodã, 2007), Imagini din copilãrie (Zalãu, Ed. Stadiform, 2008). MUREªAN, IOAN — profesor. N. 15 noiembrie 1934, Sâncraiu-Almaºului — m. 23 martie 2011, Cluj-Napoca. Viaþa ºi activitatea: este absolvent al Facultãþii de Geografie-Geologie, secþia mineralogie-petrografie, din cadrul Universitãþii Victor Babeº din Cluj (1957). A obþinut doctoratul în anul 1971 la Universitatea din Bucureºti. În perioada 1962-1963 a urmat cursuri de specializare în Mineralogie. Metode de analizã aplicatã în mineralogie ºi geologie aplicatã la construcþii la catedra de mineralogie de la universitate ºi la Institutul Geologic al României din Bucureºti. În anul 1966 a urmat un stagiu de specializare în mineralogie ºi geologie aplicatã la Universitatea Sorbonne din Paris. La 1 aprilie 1957 a fost angajat preparator principal la Catedra de Mineralogie de la Universitatea Victor Babeº (1957-1960), asistent (19601964), ºef de lucrãri (1964-1972), conferenþiar (1972-1977), profesor titular la Mineralogie ºi Geologie Aplicatã (1977-2000). În perioada 1972-1985 a fost ºeful Catedrei de GeologieMineralogie de la Universitatea Babeº-Bolyai din Cluj. A fost atestat ca ºi conducãtor de doctorat în specialitatea geologie (mineralogiepetrografie). În România a fost printre primii care a abordat cercetãrile petrurgice la nivel teoretic ºi cu aplicabilitate în industrie. A fost membru în Comisia Superioarã de Diplome (1981-1989) ºi în Consiliul ªtiinþific al Institutului de Cercetãri ºi Proiectãri Miniere pentru Substanþe Nemetalifere din ClujNapoca (1980-1989). Este membru fondator al Societãþii Mineralogice din România (1993), a iniþiat înfiinþarea Asociaþiei Normaliºtilor Clujeni (2004), iar în anul 2005 a înfiinþat Asociaþia Doctorilor în ªtiinþã Pensionari, membru fondator al Asociaþiei Fiii satului — Sâncraiu Almaºului (2009). Colaborãri: a publicat peste 125 de studii în reviste de

specialitate din þarã ºi strãinãtate, iar în perioada 1973-1984 a fost redactor responsabil la revista Studia, seria Geologia-Geographia de la Universitatea Babeº-Bolyai din Cluj-Napoca. Opera: Geologia ºi petrografia bordurii de nord-vest a Munþilor Gilãu (Bucureºti, Ed. Academiei R.S.R., 1980), Sâncraiu Almaºului comuna Zimbor, judeþul Sãlaj. Istorie, evocãri, speranþe (Cluj-Napoca, Ed. Napoca Star, 2010). Volume colective: Industria minierã a judeþului Cluj (1972). A publicat 7 cursuri universitare.

MUREªAN, VIOREL — poet. N. 1 aprilie 1953, Vicea, judeþul Maramureº. Viaþa ºi activitatea: absolvent al Facultãþii de Filologie din Cluj-Napoca. A fost profesor în Lemniu, jud. Sãlaj (1979-1982), profesor suplinitor la Liceul Industrial din Jibou (19821986), din 1987 este profesor la ªcoala Generalã nr. 2 din Jibou. Cenacluri: a frecventat cenaclul Echinox din Cluj-Napoca, Silvania din Zalãu, Saeculum din Dej etc. Este membru al Uniunii Scriitorilor din anul 1993 ºi membru al ASPRO din 1995. Premii: premiul revistei Poesis pentru poezie (1995), premiul George Coºbuc al Uniunii Scriitorilor din România, pentru volumul Ramele nordului (Bistriþa, 1998), premiul anual al Academiei de ªtiinþe, Literaturã ºi Artã (Oradea, 2000), pentru volumul Lumina absentã, iar în anul 1994 a fost beneficiarul unei burse de creaþie, Soros. Colaborãri: Echinox, Amfiteatru, Tribuna, Vatra, Familia, Steaua, Transilvania, Luceafãrul, Contemporanul, Poesis, Unu, Korunk etc. Este titularul rubricii Cronica literarã la revista Poesis, este redactor-ºef al revistei Unu, publicã eseuri despre literatura clasicã ºi contemporanã, traduceri din poezia rusã. Opera: Scrisori din muzeul pendulelor (Bucureºti, Ed. Albatros, 1982), Biblioteca

214

de os (Cluj-Napoca, Ed. Dacia, 1991), Pietrele nimicului (Cluj-Napoca, Ed. Dacia, 1995), Ramele nordului (Cluj-Napoca, Ed. Dacia, 1998), Poeme/ Poèmes (Oradea, Ed. Cogito, 1999), Lumina absentã (Piteºti, Ed. Paralela 45, 2000), Ceremonia ruinelor (Cluj-Napoca, Ed. Dacia, 2003), Sâmbãta lucrurilor (Cluj-Napoca, Ed. Limes, 2006), Buchetul de platinã (Cluj-Napoca, Ed. Eikon, 2010), Locul în care se va deschide cartea (Cluj-Napoca, Ed. Dacia XXI, 2010). Volume colective: Fehér fekete: Kortárs szilágysági román költõk antológiája / Alb negru: Poeþi contemporani sãlãjeni , antologie (volum bilingv, Zalãu, CCVTCP Sãlaj, 1998), Antologia poeziei române de la origini pânã azi (Piteºti, Ed. Paralela 45, 1998), Antologia poeziei generaþiei ‘80 (ediþia I, Ed. Vlasie, 1993; ediþia 2-a, Braºov, Ed. Aula, 2002), Romanian Poets of the ‘80, ‘90 (Piteºti, Ed. Paralela 45, 1999), Poezia Pãdurii (Bucureºti, Ed. Orion, 1999), Poeþii revistei Echinox (ClujNapoca, Ed. Dacia, 2004), Iuliu Suciu — Poeþi sãlãjeni ai Cenaclului Silvania (Zalãu, Ed. Silvania, 2008), Primãvara Poeziei — A Költészet Tavasza (Zalãu, Ed. Caiete Silvane şi Revista Hepehupa, 2009), Primãvara Poeziei 10 — A Költészet Tavasza 10 (Zalãu, Ed. Caiete Silvane şi Revista Hepehupa, 2010), Primãvara Poeziei - 11 - Költészet Tavasza (Zalãu, Ed. Caiete Silvane, 2011).Poeziile lui V. Mureºan au fost traduse în mai multe limbi.

perioada 1986-1993 ºi-a desfãºurat activitatea la I.A.I.F.O. Zalãu, apoi a fost învãþãtoare suplinitoare la ªcoala Generalã Firminiº (1996-1999), învãþãtoare titularã la ªcoala Generalã Nãpradea (1999-2000), iar începând din anul 2001 este educatoare titularã la Grãdiniþa Someº Odorhei. A frecventat cenaclul Silvania din Zalãu ºi este membrã a cenaclului Integralia din Zalãu. Premii: premiul III la Festivalul de poezie în cadrul Zilelor Revistei Calende, ediþia 1999, premiul revistei Luceafãrul, Marele premiu al Festivalului de poezie Gheorghe Pituþ (Beiuº, 2000). Opera: Urma piciorului stâng (Timiºoara, Ed. Augusta, 2001), Uimitoarea măsură (Cluj-Napoca, Ed. Casa Cărţii de Ştiinţă, 2011). Volume colective: Primãvara Poeziei - 11 - Költészet Tavasza (Zalãu, Ed. Caiete Silvane, 2011). MUREªAN BULGÃREANU, IOAN — ziarist. N. 21 august 1940, Bulgari — m. 1984. Viaþa ºi activitatea: a fost absolvent al Facultãþii de Drept a Universitãþii din ClujNapoca. În perioada 1975-1984 a fost redactor la ziarul Nãzuinþa. A colaborat la Vatra, Tribuna ºi la alte reviste. Opera: Dimineþi silvane (reportaje, ClujNapoca, Ed. Dacia, 1985). A colaborat la douã antologii de versuri ºi prozã apãrute la Ed. Eminescu. MUREªEANU, ANTON IONEL — avocat, economist. N. 2 septembrie 1905, Bârsãu Mare, comuna Glod (azi comuna Gâlgãu). Viaþa ºi activitatea: a fost doctor în drept ºi doctor în ºtiinþe financiare, economice ºi politice. A fost avocat în plasa Ileanda, inspector financiar în judeþul BistriþaNãsãud, inspector financiar la Ministerul Finanþelor. În anul 1940 pãrãseºte Ardealul ºi se stabileºte împreunã cu familia la Bucureºti, unde, la 15 februarie 1941, scoate ziarul Ardealul al cãrui director a fost ºi care, în 1945, a devenit cotidian. Opera: Democraþie ºi socialism (Bucureºti, 1945).

MUREªAN, VIORICA — învățătoare, poetã. N. 12 iulie 1968, Jibou. Viaþa ºi activitatea: este absolventã a ªcolii Postliceale Pedagogice din Baia Mare, 19971999, specialitatea învãþãtor-educator. În

215

MUSCA, ELENA — cercetãtor ºtiinþific, istoric. N. 22 martie 1950, Budila, jud. Braºov. Viaþa ºi activitatea: absolventã a Facultãþii de Istorie-Filozofie, secþia istorie, a Universitãþii Babeº-Bolyai din Cluj-Napoca (1973). A fost cadru didactic, iar din 1982, muzeograf la Muzeul Judeþean de Istorie ºi Artã din Zalãu, specialitatea — istorie medievalã, desfãºurând activitãþi de cercetare ºi în domeniul numismaticii. A publicat tezaure monetare, a deþinut calitatea de trezorier pentru colecþiile de numismaticã ºi decoraþii din patrimoniul muzeului ºi a completat peste 5000 de fiºe analitice pentru monede care sunt înregistrate ºi la CIMEC. Din anul 1994 a lucrat în cercetare. A fost responsabil de relaþii cu publicul, ºef secþie la Secþia Istorie (2000-2006), iar din 2006 pânã în 2008 a fost directorul Muzeului Judeþean de Istorie ºi Artã. În perioada 1981-1985 a participat la cursuri postuniversitare: Bazele muzeologiei ºi conservãrii, cursuri de perfecþionare la Centrul Pedagogic de Artã de la Muzeul Naþional German din Nürnberg (Germania, 1997). În anul 2000 a fãcut un stagiu de instruire în domeniul istoriei, democraþiei ºi activitatea ONG-urilor, finanþat de UE ºi organizat în Ry (Danemarca) de cãtre JJPCOOP. A urmat un master în ºtiinþele educaþiei. A obþinut doctoratul cu teza Economia medievalã în comitatele sãlãjene. A colaborat cu numeroase instituþii muzeale din þarã. În anii 1997 ºi 1998 a derulat activitãþi în cadrul programului Mãsuri de încredere, finanþat de Consiliul Europei, prin proiectul Coeziune socialã ºi patrimoniu cultural. A fost coordonator de activitate în proiectele Mozaic ºi Educaþie pentru democraþie, derulate în þarã în perioada 1977-1999. În anul 1999 a obþinut o finanþare de la Fondul pentru Dezvoltarea

Euroregiunii Carpatica, pentru proiectul Tabãrã de istorie ºi arheologie în Sãlaj, implementat de muzeu. A fost consultant ºtiinþific pentru lucrãri ºtiinþifice monografice ºi a publicat numeroase articole în presa localã, având ºi apariþii în emisiuni televizate locale, în þarã ºi strãinãtate. A susþinut comunicãri ºtiinþifice în Ungaria, la simpozionul organizat de Academia Maghiarã, cu ocazia rememorãrii Revoluþiei din 1848-1849 ºi în Republica Moldova, la Soroca. Colaborãri: Acta Musei Porolissensis, Gazeta, Gazeta de Duminicã, Epoca luminilor. Culturã ºi civilizaþie româneascã (Deva), Apulum, Marisia, Sargeþia, Revista istoricã, Buletinul ºtiinþei ºi tehnicii (Iaºi), Anuarul Academiei Marinei Militare (Constanþa), ªcoala Noastrã, Alma Mater Porolissensis, Caiet metodologic, Muzeele tehnicii la început de mileniu — strategii ºi direcþii de dezvoltare (Iaºi), Educaþie pentru democraþie, Ghid de pedagogie muzealã (Timiºoara), Origini. Caiete Silvane, Buletinul Muzeului Militar Naþional (Bucureºti), Ziridava, Marmaþia, Acta Moldaviae Meridionalis (Vaslui), este redactor al revistei Caiete Silvane. Opera: volume colective: Colocviul Naþional de istoria artei decorative (Bucureºti, 1997), Palate, castele ºi cetãþi din Transilvania (Fãgãraº, 2000), Transilvania, ghid turistic (Oradea, 2002), Porolissum (Cluj-Napoca, Ed. Mega Printing House, 2006), Instrumente de iluminat din nord-vestul României. Catalog expoziþie (Zalãu, 2006), Purcãreþ – o vatrã a spiritualitãþii româneºti din Chioar în mijlocul Ardealului strãbun (Zalău, Ed. Silvania, 2011). A coordonat ºtiinþific filmãrile pentru douã filme de promovare a muzeului ºi a istoriei locale, sub denumirea Vestigii istorice sãlãjene, în colaborare cu ziarul Gazeta. Volume în pregãtire: Meºteºuguri ºi artã — file din istoria economicã sãlãjeanã; Cetãþi, palate ºi conace din Sãlaj; Purcãreþ — arhitectură, obiceiuri și tradiții.

216

MUSCA, IOAN — istoric, muzeograf. N. 17 iulie 1950, Rus. Viaŝa şi activitatea: este absolvent al Facultăţii de Istorie-Filosofie, secţia istorie, din cadrul Universităţii Babeş-Bolyai din Cluj-Napoca (1969-1973). În perioada 1980-1984 a urmat cursuri de Bazele muzeologiei şi conservarea patrimoniului. A fost profesor, având şi calitatea de director educativ şi apoi diriginte, la Şcoala generală cu clasele I-VIII din satul Jac, com. Creaca, din 1980 lucrează la Muzeul Judeţean de Istorie şi Artă din Zalău, specialitatea etnografie, iar din 1985 - istorie modernă, până la pensionare; a efectuat documentare în teren pentru valorificarea ştiinţifică a datelor şi pentru achiziţionarea de piese în vederea completării colecţiilor. A început publicarea datelor obţinute prin munca de cercetare în Acta Musei Porolissensis nr. VII din anul 1983, cu lucrarea Procedee tradiŝionale de pescuit cu unelte din plasă pe cursul sălăjean al Someşului, partea I, continuată cu partea a II-a în Acta Musei Porolissensis nr. VIII din 1984. Urmează valorificarea cercetării în dom eniul activităţii Astrei în Sălaj: Documente privind activitatea despărŝământului Jibou al Astrei; Activitatea despărŝământului chiorean al Astrei, despre Adunarea generală a Astrei de la Şimleu Silvaniei; Activitatea Astrei la Şomcuta Mare şi, în ultimii ani de activitate, prin valorificarea documentelor existente la arhivele Astrei din Sibiu, despre

principiile şi acţiunile acestei asociaţii de cultură în cadrul localităţilor din Ardeal, pe perioade, până la final. Unele studii au fost pu-blicate în anuarul Marmaţia, editat de Muzeul din Baia Mare. A efectuat deplasări pentru documentare, în Republica Moldova, la Soroca. Realizări muzeografice: organizarea şi realizarea expoziţiei permanente a secţiei de istorie modernă din cadrul muzeului sălăjean; organizarea expoziţiei dedicate lui Simion Bărnuţiu din Bocşa; a avut o contribuţie substanţială la realizarea tematicii şi la organizarea expoziţiilor permanente la Muzeul ŞincaiCoposu din Bobota şi la muzeul din Buciumi. A avut numeroase colaborări cu m uzee şi instituţii de învăţământ din judeţ şi din ţară. Colaborări: Acta Musei Porolissensis, Marmaŝia (Baia Mare), Echinox, Năzuinŝa, Graiul Sălajului, Sălăjeanul, Şcoala Noastră, Alma Mater Porolisse nsis, Gazeta de Duminică, Caiete Silvane.

MUTH GYULA — învãþãtor, preot. N. 1884, Ac⺠(azi judeþul Satu Mare)- m.? Viaþa ºi activitatea: a absolvit Liceul Pedagogic din Oradea (1904), apoi Institutul Teologic din aceeaºi localitate, devenind preot în anul 1927. A fost învãþãtor la Ciocaia, Batãr, Tiszaújlak (1904-1919), director la Borºa, apoi la ªcoala de fete din Oradea (1919-1920), din 1920 — director la ªcoala de ucenici din Oradea. A fost preºedintele Asociaþiei Culturale a Meºteºugarilor din România, vicepreºedintele Asociaþiei Profesorilor din ºcolile de ucenici din Transilvania. Timp de

217

3 ani a redactat Buletinul oficial al Asociaþiei Profesorilor din ºcolile de ucenici. Opera: A rajz tanításának praktikus vezérfonalai ipariskolai rajztanárok részére, 2 volume (Liniile directoare practice ale predãrii desenului- pentru profesorii de desen din ºcolile industriale).

Primãvara Poeziei 10 — A Költészet Tavasza 10 (Zalãu, Ed. Caiete Silvane şi Revista Hepehupa, 2010), Primãvara Poeziei - 11 - Költészet Tavasza (Zalãu, Ed. Caiete Silvane, 2011).

N

MÜLLER DEZSÕ — preot reformat, poet. N. 13 septembrie 1953, Zalãu. Viaþa ºi activitatea: este absolvent al Institutului Teologic Protestant din ClujNapoca (1979). Este capelan la Zalãu (19801981), preot suplinitor la Bãbeºti (judeþul Satu Mare), (1982), preot suplinitor la Peliºor (judeþul Satu Mare), (1983-1986), preot paroh la Vama (judeþul Satu Mare), (1987-2008), din anul 2008 trãieºte în Lazuri (judeþul Satu Mare), ºi este pensionar. În perioada 1971-1975 a publicat poezii în revista Ifjúmunkás. A frecventat cercul literar Zilahy Kiss Károly. Colaborãri: Ifjúmunkás, Ifi Fórum, Szatmári Friss Újság, Szamoshát, Bányai Új Szó, Erdélyi Féniks, Bihari Napló, Limes, Erdélyi Napló, Harangszó, Kelet-Nyugat, Vád, Hepehupa, Romániai Magyar Szó, Versmondó (Budapesta) etc. Opera: Törpe Hold (Luna piticã), (ClujNapoca, Ed. Alsand, 1996), Eleven áldozat (Jertfa vie), (Miercurea Ciuc, Ed. Pallas Akadémia, 1999), Rimánkodó szívverésben: Versek 2000-2002 (În ruga bãtãilor inimii), (Miercurea Ciuc, E. Pallas Akadémia, 2003), Szomorúfûz: Versek 2003-2005 (Zalãu, HepeArtHupa, 2006), Fénylõ arcú Isten (Dumnezeu cu faþa strãlucitoare), (Oradea, Királyhágómelléki Református Egyházkerület, 2008), Örök menetelés: Versek (20062008), (Miercurea Ciuc, Ed. Státus, 2009). Este prezent în antologiile: Primãvara Poeziei — A Költészet Tavasza (Zalãu, Ed. Caiete Silvane şi Revista Hepehupa, 2009),

NAGY ÁGNES-MAGDOLNA — învãþãtoare. N. 13 octombrie 1966, comuna Camãr. Viaþa ºi activitatea: este absolventã a Liceului Pedagogic Iosif Vulcan din Oradea (1985). Este învãþãtoare la ªcoala Gimnazialã Octavian Goga din Jibou (din 1985). Primul sãu articol Zsibói Napok a apãrut în ziarul Szilágyság în 1998. Opera: coautor: Zenekönyv I. osztály számára (Carte de muzicã (manual) pentru clasa I), (Cluj-Napoca, Ed. Studium, 1999); Ének-zene. Tankönyv a III. osztály számára (Educaþie muzicalã. Manual pentru clasa a IIIa), (Cluj-Napoca, Ed. Studium, 2005), Énekzene. Tankönyv a IV. osztály számára (Educaþie muzicalã. Manual pentru clasa a IVa), (Cluj-Napoca, Ed. Studium, 2007).

NAGY DÁNIEL — artist liber profesionist. N. 1981, ªimleu Silvaniei.

218

Viaþa ºi activitatea: absolvent al Academiei de Arte Vizuale Ion Andreescu din ClujNapoca (2004), secþia picturã. Bursã de studii: Bilbao (Spania, 2003-2004). Opera: Expoziþii personale: ªimleu Silvaniei (2004), Cluj-Napoca (2005), Cafenea Quo Vadis (Cluj-Napoca, 2005). În perioada 2002-2003 împreunã cu pictorul Nicolae Man a participat la executarea altarului parohiei ortodoxe din ªimleu Silvaniei. În 2005 a lucrat la restaurarea altarului vechi al Bisericii Ortodoxe din ªimleu Silvaniei. Expoziþii de grup: expoziþii Ipp Art (1998-2006) — Zalãu, Cehu Silvaniei, ªimleu Silvaniei, ClujNapoca.

2000). Colaboreazã la ziarul Kraszna ºi revista Hepehupa. Opera: volume colective: Kraszna: Helyismereti tanulmányok (monografie), (Crasna, Asociaþia Cserey Farkas, 2005).

NAGY KÁROLY — contabil, istoric local. N. 20 aprilie 1926, Crasna — m. 29 ianuarie 2010, Crasna. Viaþa ºi activitatea: studiile liceale le-a urmat la Colegiul Wesselényi din Zalãu ºi la Liceul Brassai Sámuel din Cluj (1969). A urmat studii administrative postliceale, timp de 2 ani, la Cluj. A lucrat ca statistician la Pretura Plasei Crasna (1948-1950), a fost contabil în Borla (1950-1952), secretar la Consiliul Popular Comunal din Criºeni (1953-1960), la Horoatu Crasnei (19601968), iar din anul 1968 revizor contabil principal la Consiliul Popular Judeþean Sãlaj (21 ani). Premii: Cetãþean de Onoare al comunei Crasna (2000), distincþia Szilágysági Magyarok (2007). Este membru fondator al ziarului Kraszna, membru fondator al Fundaþiei Pro Crasna ºi al Asociaþiei Cserey Farkas. În perioada 19901995 a fost vicepreºedinte pe probleme economice al U.D.M.R. Crasna, iar în perioada 1996-1998 vicepreºedinte pe probleme economice al U.D.M.R. Sãlaj, consilier la Consiliul Judeþean Sãlaj (1996-

NAGY MIHAIL GHEORGHE — profesor. N. 29 septembrie 1937, ªimleu Silvaniei. Viaþa ºi activitatea: este absolvent al Facultãþii de Istorie — Universitatea BabeºBolyai din Cluj (1960). A activat ca profesor timp de 3 ani la ªcoala Generalã din comuna Viiºoara, judeþul Bihor, iar din 1963 pânã în anul 2000 (anul pen sionãrii) la Liceul Simion Bãrnuþiu din ªimleu Silvaniei. Are preocupãri în domeniul istoriei locale, cerceteazã trecutul ªimleului ºi al Cetãþii Báthory, propunând înfiinþarea unui muzeu local. În 1995, cu prilejul Zilelor Báthory a prezentat o sintezã a cercetãrilor sale de istorie localã cu titlul Câteva fapte ºi ipoteze despre trecutul ªimleului. Colaborãri: Szilágyság, Mûvelõdés, Kapu (Budapesta). Opera: volume colective: Szilágysági magyarok (Maghiarii din Sãlaj), (Bucureºti, Cluj-Napoca, Ed. Kriterion, 1999), A 750 éves Szilágysomlyó (ªimleu Silvaniei la 750 de ani), (ªimleu Silvaniei, 2001). NAGY OTTÓ (mindszenti) — scriitor bisericesc, lingvist. N. 23 noiembrie 1903, Zalãu — m. 17 februarie 1946, Zalãu. Viaþa ºi activitatea: a absolvit Colegiul Wesselényi din Zalãu (1922), a studiat un an la Politehnica din Budapesta. A absolvit Institutul Teologic Reformat din Cluj (1925), completându-ºi studiile la Basel ºi Zürich, unde a fost elevul lui Karl Barth, ale cãrui studii le-a tradus în limba maghiar ã. În anul 1926 a fost decanul Institutului Teologic din Cluj, secretarul Asociaþiei

219

Tineretului Creºtin. A fost capelan la Fãgãraº, Moacºa, iar din anul 1930 profesor de religie la Colegiul Wesselényi din Zalãu. Primul sãu articol a apãrut în Református Szemle (1926). A avut un rol important în readucerea în memorie a profesorului Gyarmathi Sámuel. Opera: A református kollégium hivatása. Székfoglaló értekezés (Zalãu, 1932), Van reménységünk. A halottak feltámadásáról (Élõ Könyvek 18, Cluj, 1933), Hiszek a Szentháromság-egy Istenben (Turda, 1938), Szent hitünk. Református keresztyén egyházunk hite. Mit hiszünk? Mit kell cselekednünk? A középiskolák VII. osztályos református növendékei számára (Manual de religie, Cluj, 1939), (A Transylvaniai Református Egyház Valláskönyve X.), Isten igéje (Cluj, 1941), Gyarmathi Sámuel élete és munkássága (Erdélyi Tudományos Füzetek 182, Cluj, 1944). Volume colective: A keresztyén élet alapkérdései. Bibliaórai vezérfonal 52 bibliai lecke feldolgozásával (Élõ Könyvek 28, Cluj, 1939). Publicã cartea lui Augustinus Aurelius: Szemelvények Augustinus Vallomásaiból (Turda, 1926). A alcãtuit ºi parþial a tradus volumul Barth Károly feleletei elõadásával kapcsolatban feltett kérdésekre (Cluj). Volume de traduceri: Mann Traugott. Érettség és tisztaság (Élõ Könyvek 19, Cluj, 1933); A református tan, annak lényege és feladata (Cluj, 1938), (A Kiáltó Szó Könyvei 8). NAGY SÁNDOR — istoric literar, profesor, redactor. N. 14 iunie 1875, Satu Mare — m. 11 august 1940, Zalãu. Viaþa ºi activitatea: a absolvit Universitatea din Cluj (1897), secþia matematicã-fizicã, un an a fost profesor la Colegiul Bethlen din Aiud. Din anul 1897 a fost profesor de matematicã-fizicã la Colegiul Wesselényi din Zalãu. L-a avut ca elev ºi pe Ady Endre. A participat activ la reconstrucþia Colegiului Wesselényi, a fost membru fondator al internatului. În anul 1908 a fondat la Zalãu predecesorul cinematografului, mutat ulterior în sala festivã a colegiului, ºi care sa numit Teatru Uránia. A fost membru al Asociaþiei Kisfaludy, al Adunãrii Generale a Eparhiei Reformate din Transilvania,

inspector-profesor al Colegiului Wesselényi, consilier al Eparhiei Reformate SãlajSolnoc, membru al Uniunii Ziariºtilor pentru Minoritãþile din Transilvania ºi Banat, membru în conducerea mai multor instituþii social-culturale. A participat activ la viaþa politicã a oraºului, a fost ºi membru al Consiliului Orãºenesc; din anul 1919 redactor la ziarul Szilágyság ºi Ady Emlékfüzet (despre sãrbãtorile din Zalãu ºi din localitatea Ady Endre, dedicate poetului Ady Endre). Articolele sale despre Ady Endre au apãrut ºi în Ady Múzeum, Pásztortûz. A scris prima carte semnificativã despre poeziile lui Ady Endre. Opera: Az elektromos világításról (Zalãu, 1908), Hadi-repülõgép kiállítás (Zalãu, f.a.), Középiskoláink feladata a Magyar Kálvinizmus megerõsítésében (Debrecen, 1910), A Wesselényi Kollégium UrániaSzínháza (Zalãu, 1912), A Wesselényi Kollégium Uránia-Színháza 1913-1914 (Zalãu, 1913), Gróf Kuun Géza élete és munkássága (Orãºtie, 1920), Emlék-füzet a zilahi és érmindszenti Ady-ünnepekrõl. 1924.július 20-21 (redactor, Zalãu, 1924), Jókai/ 1825-1925/ jubileumi kiadás az író születésének századik évfordulója alkalmából (Braºov, 1925), Ady Endre költészete (Poezia lui Ady Endre), (Budapesta, 1927). Legújabb képes székely naptár az 1938, 1939, 1940. évre (redactor ºi editor), (Târgu Mureº, 1937-1939).

NAGY SILVIA — sopranã. N. 6 aprilie 1981, Leºmir, comuna Marca. Viaþa ºi activitatea: absolventã a Facultãþii de Interpretare Muzicalã, specializarea canto — Universitatea Naþionalã de Muzicã din Bucureºti (2006), absolventã a cursurilor de

220

Masterat ale aceleiaºi facultãþi, specializarea canto (2008). Premii: Premiul I al Asociaþiei Membrilor Academiei Palmes din Reims ºi Premiul Special Naþional Francez la concursul Amopa pentru apãrarea ºi îmbogãþirea limbii franceze, la secþiunea nuvele (1996), bursa Iolanda Mãrculescu (2005, 2008). Membrã a corului Camerata Felix din Oradea (1994-1996), a trupei de teatru în limba francezã Terminal Jojo cu participare la concursuri naþionale în Arad ºi Ploieºti ºi la festivaluri internaþionale în Pécs (Ungaria) ºi Brno (Cehia). A susţinut un număr însemnat de concerte şi recitaluri în ţară şi străinătate.

NAGY-TÓTH FERENC — biolog, cercetãtor ºtiinþific, profesor universitar. N. 31 decembrie 1929, Mânãu (azi judeþul Maramureº). Viaþa ºi activitatea: absolvent al Facultãþii de ªtiinþe Naturale a Universitãþii Bolyai din Cluj (1954). Doctor în biologie (Cluj, 1972). A participat la cursul de postdoctorat la Institutul Internaþional de Hidraulicã Delft (Olanda, 1975-1976). A activat ca preparator (din 1954), asistent (din 1958) la Catedra de Fiziologia Plantelor a Universitãþii Bolyai din Cluj, apoi cercetãtor ºtiinþific (din 1964) la Academia Românã, Filiala Cluj, Institutul de Cercetãri Biologice, din 1989 cercetãtor ºtiinþific principal, rãmânând cu locul de muncã în acelaºi Laborator de Algologie a Universitãþii. A continuat munca didacticã ºi dupã trecerea la Academie prin: conducerea de teze de diplomã, prin predarea de cursuri de fiziologia plantelor (1976-1987) ºi de botanicã generalã (1990-1993). Aceastã colaborare (neretribuitã) a fost onoratã cu titlul de conferenþiar, respectiv profesor

universitar. Rezultatele activitãþii au fost concretizate în 228 de publicaþii, din care 14 cãrþi de specialitate (autor, coautor), 125 lucrãri ºtiinþifice experimentale, 55 lucrãri de rãspândirea ºtiinþei ºi 39 scrieri de interes cultural cotidian. Rezultatele cercetãrilor au fost prezentate la sesiuni ºtiinþifice organizate de universitatea clujeanã, de Academia Românã, de Cercul ªtiinþific de ªtiinþe Naturale — Cluj, respectiv de organizaþii academice din strãinãtate (Ungaria, Germania, Cehoslovacia, Bulgaria). Premii: Premiul Racoviþã pentru invenþia unei instalaþii originale de cultivarea intensivã a algelor (1962), Diploma de Onoare din partea Academiei Române pentru contribuþia la Tratatul de Algologie (1976), distincþia Szilágysági Magyarok (2008). Membru al Societãþii de ªtiinþe din România, al Societãþii Maghiare de Algologie, al Societas Internationalis Limnologicae, al Academiei Maghiare de ªtiinþe, al Research Board of Advisors de la American Biographical Institute (USA). Colectivul de cercetãri biologice al cãrui membru a fost a iniþiat (primele în þarã ºi puþinele din lume) evidenþierea experimentalã a rolului algelor în recondiþionare (purificarea) apelor poluate (1974), înfiinþându-se concomitent o Colecþie de Culturi Pure de Alge (1987). Colaborãri: Studii ºi Cercetãri de Biologie (Cluj), Studia Universitatis Babeº-Bolyai, Acta Botanica, Revue Roumaine Biologique, Acta Botanica Academiae Scientiarum Hungaricae, Acta Hargitensia, Múzeumi Füzetek, Szabadság, A Hét, Elõre, Igazság. Opera: Régi erdélyi almák (Soiuri strãbune de mere din Ardeal), (Cluj-Napoca, Erdélyi Múzeum Egyesület, 1998), Régi erdélyi körték és más gyümölcsök (Soiuri strãbune de pere ºi alte fructe din Ardeal), (2006). Coautor: Pomologia R.P.R. (1964), Tratat de Algologie (vol. I-IV, Bucureºti, Ed. Academiei R.S.R., 1976-1981), Biologie Generalã (1983), Determinator. Alge verzi Unicelulare (Chlrococcales), (Cluj-Napoca, Presa Universitarã Clujeanã, 1998), Élettudományi kutatások Erdélyben (Cercetãri biologice în Ardeal), (ClujNapoca, Erdélyi Múzeum Egyesület, 2002),

221

The Results of the Romanian Researches Carried out in the Framework of International Biological Programme (1979). Din anul 1990 a tradus mai multe manuale de biologie pentru clasele IX-XII. NEAGA, DEMETRIU — folclorist. N. ?m? Viaþa ºi activitatea: þãran, a vândut în târguri lumânãri, icoane, broºuri religioase ºi de altã naturã scrise pentru popor. A tipãrit ºi el câteva broºuri cuprinzând ºi folclor din Sãlaj, în special credinþe ºi datini etc. Opera: Ruga zilelor. Cãrticicã de rugãciuni de toate zilele, credinþe ºi datini (Zalãu, 1936) ºi alte broºuri.

Târgul de Artã organizat de Muzeul Þãrii Criºurilor din Oradea ºi la târgurile organizate cu ocazia zilelor oraºului Zalãu.

NEAGA, SIMION IOAN — profesor, artist plastic. N. 8 octombrie 1976, Zalãu. Viaþa ºi activitatea: este absolvent al Facultãþii de Artã, secþia pedagogia artei din cadrul Universitãþii Oradea (1997-2001). În perioada 1996-1997 a fost profesor suplinitor la ªcoala cu Program de Artã Gheorghe Lazãr din Zalãu, apoi profesor de desen la ªcoala cu Program de Artã Gheorghe Lazãr (2001-2002), iar din anul 2002 este profesor la ªcoala Gimnazialã Corneliu Coposu din Zalãu. În aceeaºi perioadã a fost ºi muzeograf la Galeriile de Artã Ioan Sima din Zalãu. În anul 2005 a deschis prima galerie de artã particularã Gioconda. Opera: a lucrat la pictura bisericeascã din Solona (1993), Ip ºi Porþi (1998), Chieºd (1994), Meseºenii de Jos (1999), VãrãºeniBihor (2000); expoziþii personale: Centrul Militar Tg. Mureº (1998), iar începând cu anul 2001 a participat la toate expoziþiile de grup organizate la Galeriile Ioan SimaZalãu. În perioada 2004-2005 a participat la

NEGREAN-BRUDAªCU, SAVA — artist. N. 2 iunie 1947, Buciumi. Viaþa ºi activitatea: este absolventã a Facultãþii de Filologie din Cluj-Napoca. A fost profesoarã la ºcolile generale din Buciumi ºi Bogdana, judeþul Sãlaj, instructor cultural ºi bibliotecar la Clubul muncitoresc al Întreprinderii de Autocamioane din Braºov (1974-1977), director al Clubului muncitoresc al Întreprinderii de Autocamioane din Braºov (1979-1988), liber profesionist (1988-1991), redactor al Studioului de radiodifuziune Cluj (1991-1994). În prezent este redactor la Studioul de televiziune Cluj, unde realizeazã emisiuni de etnografie ºi folclor. A efectuat numeroase turnee în þarã ºi strãinãtate. Premii: Este laureatã a concursului Floarea din Grãdinã (1973), laureatã a numeroase festivaluri ºi concursuri naþionale, judeþene ºi interjudeþene, laureatã a unor festivaluri internaþionale de muzicã popularã ºi folclor (Franþa, Italia, U.R.S.S., Germania, Danemarca, Cehoslovacia, Elveþia, Austria). A colaborat cu articole, traduceri, note ºi recenzii la Astra, Ramuri, Tribuna, Luceafãrul, Transilvania, Flacãra, Drum nou, Mesagerul transilvan, Poesis etc. Opera: discuri individuale: Dorule, nu fi nebun, Mã cunosc cã-s sãlãjeanã (Bucureºti, Electrecord, 1983), Aºteaptãmã dor, cã vin, Tãt aºe zice dorul, Roumanie, Roumanie. La vraie tradition de Transylvanie; casete ºi discuri în colaborare: Doamne, ocroteºte-i pe români, Întâlnire cu România- Sãlaj, Vinã, vinã, Crãciun drag.

222

NEMEª, CORNEL — profesor. N. 2 aprilie 1932, Surduc — m. 3 octombrie 2006, Zalãu. Viaþa ºi activitatea: este absolvent al Facultãþii de Biologie-Geografie din cadrul Universitãþii Babeº-Bolyai din Cluj. În perioada 1954-1959 a fost director la ªcoala de 7 ani din Cristolþ, profesor la ªcoala de 7 ani din Surduc (1955-1960), 1 septembrie 1966-15 aprilie 1967 director al ªcolii de 7 ani mixtã Someº-Odorhei, 16 aprilie 1967-1 martie 1968 instructor la Consiliul Raional al Organizaþiei Pionierilor Zalãu. Din 2 martie 1968 pânã în 31 iunie 1969 a fost activist al Comitetului Judeþean de Partid Sãlaj — ºef sector învãþãmânt; 1 februarie 1969-30 aprilie 1974 — preºedinte al Consiliului Judeþean al Organizaþiei Pionierilor, funcþie asimilatã cu cea de inspector ºcolar general adjunct. În aceeaºi perioadã a fost deputat în cadrul Consiliului Popular Judeþean ºi ºef al Comisiei Învãþãmânt, Culturã, Sãnãtate. A fost directorul Liceului Pedagogic Zalãu (1 oct. 1974-31 aug. 1982), iar pânã în 1 mai 1990 a fost inspector ºcolar în cadrul Inspectoratului ªcolar al Judeþului Sãlaj. Premii: Profesor evidenþiat (1969), Ordinul Muncii clasa III (1969), Medalia A 25-a aniversare de la proclamarea Republicii (1972), Ordinul Tudor Vladimirescu clasa IV (1974), Diplomã de onoare cu prilejul celei de a 35-a aniversãri a Organizaþiei Pionierilor din R.S.R. (1984). Colaborãri: ªcoala Noastrã, Graiul Sãlajului, Ora ºcolii, Caiete Silvane. Opera: volum colectiv: Plante medicinale din flora judeþului Sãlaj (Zalãu, Ed. Caiete Silvane, 2005).

NEMEª-VINTILÃ, ONUC — profesor. N. 12 iunie 1946, Sâncraiu-Almaºului. Viaþa ºi activitatea: absolvent al Facultãþii de Filologie din cadrul Universitãþii BabeºBolyai din Cluj-Napoca. A urmat cursurile postuniversitare ale Academiei ªtefan Gheorghiu, specializarea presã scrisã. Este doctorand la Universitatea 1 Decembrie Alba Iulia. În perioada 1968-1969 a fost metodist la Comitetul de Culturã al Judeþului Sãlaj, redactor la ziarul Nãzuinþa (1970-1978), directorul Casei de Culturã a Studenþilor din Sibiu (1979-1980), redactor la ziarul Tribuna (1980-2003), cadru didactic asociat — lector la Facultatea de Jurnalisticã a Universitãþii Lucian Blaga Sibiu (2001-2004). Din anul 2004 este director al Bibliotecii Judeþene Astra din Sibiu. Este membru în Adunarea Eparhialã a Arhiepiscopiei Sibiu, a fost membru în Comisia Naþionalã a Bibliotecilor, în Biroul Executiv al Asociaþiei Naþionale a Bibliotecarilor ºi Bibliotecilor Publice din România. Participã la numeroase sesiuni de comunicãri ºtiinþifice în þarã. Este iniþiatorul ºi organizatorul Clubului de presã din Sibiu. A fãcut cãlãtorii de documentare în BosniaHerþegovina, Suedia, Danemarca, Finlanda, Belgia, Olanda, Luxemburg, Spania, Marea Britanie, Austria, Elveþia, Portugalia, Italia, Franþa, Germania, Turcia, Grecia, Polonia, Cehia, Slovacia, Serbia, Croaþia, Rusia, Tunisia. Premii: a fost premiat ºi laureat al Festivalului Naþional Crizantema de aur (Târgoviºte, 1968, 1969, 1970). Colaborãri: Transilvania, Cultura naþionalã, Rostirea româneascã, Silvania, Biblioteca. Opera: Ace de urzici (Sibiu, Ed. Imago, 2006), Suspinul umbrei (Sibiu, Ed. Imago, 2006), Lacrima fadoului (Sibiu, Ed. Tribuna, 2007), Cuvinte în labirint (Sibiu, Ed. Imago, 2009). A editat volumul Sibiu — Hermannstadt — în scrisori sentimentale (Sibiu, Ed. Imago, 2006), 10

223

seturi de cãrþi poºtale ilustrate având ca temã Sibiul vechi (Sibiu, 2007), Personalia (Sibiu, 2007), Conferinþele Astrei 20072010, Constantin Noica în patrimoniul Bibliotecii Astra (Sibiu, 2007). Expoziþii personale (în þarã): Naºterea ºi Învierea (Sibiu, 1993, 1995, 1997, 2010), Sfântu Gheorghe — Muzeul Spiritualitãþii Româneºti (1994), Oradea — Muzeul Þãrii Criºurilor (1997), Zalãu — Muzeul de Artã (1998), Satul românesc pe pãmânt ºi în cer — expoziþie de fotografii: Sibiu (2000), Europa — spaþiu cultural comun (Sibiu, 1999), Luminã din luminã (Sibiu, 2005). Expoziþii în strãinãtate: Miracolul picturii pe sticlã (Althofen — Austria, 1996, Adria, 1998, Tuenno, 2005, Italia, Remscheit — Germania — 1999, Stockholm — Suedia 2001, Porto — Portugalia 2002, Bafia — Italia 2002, Bordeaux — Franþa, 2003, Riga — Letonia 2008), Satul românesc pe pãmânt ºi în cer (Stockholm (2001), Portugalia (2002), Italia (2002). NÉMETH GYULA KÁLMÁN — profesor. N. 1856, Buteni, jud. Arad — m.? Viaþa ºi activitatea: a fost profesor la colegiul din Baia Mare (1879-1883, 18851889) din toamna anului 1889 profesor la Colegiul din Zalãu, redactor responsabil (1895) al ziarului Szilágy. A scris articole, povestiri în diferite ziare. Opera: Elbeszélések az életbõl (Baia Mare, 1882), Az 1437-ki parasztlázadás és az erdélyi három nemzet uniója keletkezésének története. Tudori értekezés (Baia Mare, 1885), Aprótörténetek (Zalãu, 1894). NÉMETI JÁNOS — arheolog, cercetãtor ºtiinþific. N. 22 noiembrie 1939, Sânmiclãuº, comuna Moftinu Mic (azi judeþul Satu Mare). Viaþa ºi activitatea: este absolvent al Facultãþii de Istorie-Filosofie a Universitãþii Babeº-Bolyai din Cluj (1963). A obþinut titlul de doctor în istorie (1978) cu teza Epoca fierului din nord-vestul României, în perioada sec.VI-III. î.d.Chr.. La 1 septembrie 1963 a fost repartizat la ªcoala Medie din Ardud, iar la 1 noiembrie 1963 a fost transferat la Muzeul Regional Maramureº, cu

sediul la Baia Mare, fiind angajat ca muzeograf (având specializare în domeniul arheologiei). În perioada 1964-1965 a participat la numeroase cercetãri arheologice, lucrând împreunã cu profesorii dr. doc. Kurt Horedt la Sighetu Marmaþiei, Onceºti- dr. Hadrian Daicoviciu, la Ciumeºti- Berea, cu profesorii I. H. Criºan de la Muzeul Transilvaniei ºi Vl. Zirra Institutul de arheologie- Bucureºti. La data de 10 octombrie 1965 a fost transferat la Muzeul Raional Carei, în calitate de muzeograf, apoi director al Muzeului Orãºenesc Carei (1968-1977). Primul sãu articol, având caracter istoric, a apãrut în 1966 în ziarul Marmaþia din Baia Mare. În perioada 1965-1977 a condus numeroase ºantiere arheologice, a organizat expoziþia de bazã a muzeului din castelul Károlyi Carei, zeci de expoziþii temporale de istorie, etnografie, arte plastice, etc. A fost director adjunct (1978-1988), apoi profesor (19881990) al ªcolii Generale nr. 1 din Carei. Activitatea sa de cercetare a continuat în condiþii grele, a organizat un muzeu ºcolar, a participat la sesiuni ºtiinþifice organizate de muzeele din Satu Mare, Baia Mare, Zalãu etc. Din anul 1990 a revenit în domeniul de cercetare arheologicã, a fost transferat la Institutul de Thracologie din Bucureºti, ca cercetãtor principal, obþinând gradul I cercetãtor ºtiinþific. Din anul 1998 a fost cercetãtor ºtiinþific grad I la Complexul muzeal din judeþul Satu Mare, fiind numit apoi ºef de secþie la Muzeul Orãºenesc Carei, de unde s-a pensionat cu data de 1 februarie 2002. În anul 1977 a reînnoit materialul Casei Memoriale Ady Endre. Ca director a fost organizatorul mai multor expoziþii de artã. A primit premiul artistic al Muzeului Judeþean din Satu Mare (1995). Este membru al Societãþii Muzeului Ardelean. A publicat numeroase studii ºi comunicãri în domeniul istoriei locale ºi tradiþiei, precum ºi în domeniul arheologiei culturale, în reviste de specialitate din þarã ºi strãinãtate. Colaborãri: Acta Musei Napocensis, Acta Musei Porolissensis, Thraco-Dacica, Studii ºi Cercetãri de Istorie Veche ºi Arheologie, Studii ºi

224

Comunicãri — Satu Mare, Bányavidéki Fáklya, Nagykároly és vidéke, Szatmári Hírlap, Elõre, Mûvelõdés, Hadtörténelmi Közlemények, Honismeret,Thraco-Dacica. Opera: Az érendrédi református egyház rövid története (Scurtã istorie a Bisericii Reformate din Andrid), (Oradea, 1998), Repertoriul arheologic al zonei Careiului (Bucureºti, Biblioteca Thracologica, XXVIII, 1999). Volume colective: Cultura Baden în România (Bucureºti, Ed. Academiei, 1978), A tell telepek elterjedése a Nagykárolyisíkságon és az Ér völgyében (Cluj-Napoca, Scientia, 2002).

NIHOCEHA, GHEORGHE — artist plastic. N. 22 august 1938, Galaþi. Viaþa ºi activitatea: este absolvent al Facultãþii de Arte Plastice Ion Andreescu din Cluj. În anul 1975 s-a stabilit în Zalãu, activând la diferite instituþii. Este membru al Uniunii Artiºtilor Plastici, Filiala Cluj. Opera: a participat ºi participã la expoziþii de grup ºi saloane de picturã din Zalãu, Baia Mare, Cluj-Napoca, Ungaria etc. NIKOLAJEVITS LÁSZLÓ — poet. N. 23 iulie 1902, Zalãu — m. 15(?) august 1924. Viaþa ºi activitatea: colaboreazã la ziarul Szilágyság. Opera: Õszi álmok (poezii, Vise de toamnã), (ªimleu Silvaniei, 1928).

NICOLA, SUZANA (pseudonime: Jana, Suziana, Suzi) — profesoarã. N. 5 martie 1943, Comãneºti, jud. Bacãu. Viaþa ºi activitatea: absolventã a Facultãþii de Filologie, secþia rusã-românã din cadrul Institutului Pedagogic din Cluj-Napoca (1967) ºi a Facultãþii de Filologie de la Universitatea Babeº-Bolyai din Cluj-Napoca (1979). A fost profesoarã la ªcoala Generalã din Jac (1967-1973), ªcoala Generalã nr. 1 Zalãu (1973-1985), ªcoala Specialã nr. 13 Zalãu (1985-1999), ªcoala nr. 4 Porolissum Zalãu (1980-1983), ªcoala nr. 7 Zalãu (2000-2001), ªcoala Panic (2004-2005). A debutat cu poezie în revista Silvania în anul 2004. Opera: Poezii (Zalãu, Ed. Silvania, 2010).

NOJA, ION (pseudonime: Dan Dumbravã, Ion Puºcaºu, Garry Luck, Keneth Darlin) — scriitor. N. 9 martie 1942, SânmihaiuAlmaºului. Viaþa ºi activitatea: absolvent al Facultãþii de Filologie a Universitãþii Babeº-Bolyai Cluj-Napoca (1960-1965). A fost inspector la Comitetul Raional de Culturã Huedin, preºedintele Comitetului Judeþean de Culturã Cluj, directorul Direcþiei Judeþene de Difuzare a Filmelor Cluj. Este membru al Uniunii Scriitorilor din România — Asociaþia Scriitorilor Cluj. Din anul 1991

225

este directorul Editurii Colocvii din ClujNapoca ºi al Fundaþiei Simona Noja (2005). Premii: a fost distins cu Ordinul Muncii ºi Meritul Cultural. Colaborãri: Tribuna, Astra, Steaua, Familia, Tomis, Ramuri, Luceafãrul, Contemporanul. A înfiinþat revistele Ecran ºi Gazeta de Vineri. Opera: Poduri suspendate (Cluj-Napoca, Ed. Dacia, 1979), Umbra faraonului (ClujNapoca, Ed. Dacia, 1981), Geamantanul cu greieri (Cluj-Napoca, Ed. Dacia, 1985), Discuþie în crângul de liliac (Cluj-Napoca, Ed. Dacia, 1988), Serbare câmpeneascã (Cluj-Napoca, Ed. Dacia, 1989), Singuri printre mafioþi (Cluj-Napoca, Ed. Colocvii, 1991), ªapte la rând (Cluj-Napoca, Ed. Colocvii, 1991), Vânãtoare la New York (Cluj-Napoca, Ed. Colocvii, 1992), Anamara (Cluj-Napoca, Ed. Colocvii, 1994), Nu am nici o dovadã (Cluj-Napoca, Ed. Casa Cãrþii de ªtiinþã, 2001), Manual de tristeþi folositoare (Cluj-Napoca, Ed. Colocvii, 2006). Volumul Poduri suspendate a fost tradus în limba maghiarã.

cu Zágon István, Budapesta, 1931), Nyitott ablak (operetã, 1932), Három sárkány (film, 1936), Csákó és kalap (film, 1940), A fekete liliom (Budapesta, 1948), Civil a pályán (film, coautor, Budapesta, 1951), Fel a fejjel (film, coautor, 1954). Cele mai reuºite piese au apãrut în volumul Lepsénynél még megvolt (antologie, Budapesta, 1958) de Stella Adorján. NYÁRÁDY LÁSZLÓ — preot reformat. N. 9 martie 1880, Zalãu — m.? Viaþa ºi activitatea: a studiat la Colegiul Reformat din Zalãu, apoi la Institutul de Teologie din Debreþin. A terminat studiile în iunie 1902. La începutul anului IV de facultate, a fost trimis capelan la Békés. A fondat Asociaþia Kossuth Társaság din Békés, al cãrei scop a fost studierea istoriei în afara ºcolii; numãrul membrilor a depãºit 200. A scris poezii. Colaborãri: Közlöny, Békési Lapok, Debreczeni Lapok. Opera: Diákélet Debreczenben. Rajzok a diákéletbõl (Békés, 1902).

NÓTI KÁROLY — scriitor, autor de piese de cabaret. N. 1 februarie 1892, Tãºnad (azi judeþul Satu Mare) — m. 28 mai 1954, Budapesta. Viaþa ºi activitatea: a absolvit Gimnaziul din Zalãu, apoi Universitatea de Drept din Cluj. Pânã în 1920 a fost gazetar la Cluj ºi la Budapesta. A debutat ca scriitor de piese de cabaret în anul 1919 la Cabaretul Apolló din Budapesta. A scris ºi operete, comedii, scenarii pentru filme. Colaborãri: Kolozsvári Újság, Színházi Élet, Magyar Hírlap. Opera: A házibarát (comedie, în colaborare cu Szenes Béla, Budapesta, 1928), Hyppolit a lakáj (film, în colaborare

NYISZLI MIKLÓS — medic, memorialist. N. 17 iunie 1901, ªimleu Silvaniei — m. 5 mai 1956, Oradea. Viaþa ºi activitatea: studiile universitare lea urmat la Facultatea de Medicinã din Cluj, Berlin ºi din Kiel, obþinând diploma de doctor la universitatea germanã Boroszló Friedrich Wilhelm (1929); medic specialist în anatomie patologicã. A fost medic generalist la Oradea (1930-1937), la Viºeul de Sus (1937-1941) ºi la Sãpânþa (19421944). În mai 1944 a fost deportat în lagãrul de concentrare de la Auschwitz, a fost eliberat dupã un an. În perioada 1949-1950 a fost medic de întreprindere, apoi medic în Spitalul din Oradea (1951-1956). Declaraþiile sale

226

asupra cruzimilor vãzute, despre cele mai întunecate pagini ale istoriei omenirii au apãrut în Világ, în serial, sub titlul Az auschwitzi pokol (Iadul din Auschwitz), (1947), în presa germanã ºi francezã. A participat ca martor la 17 procese internaþionale la Nürnberg, intentate criminalilor de rãzboi hitleriºti. Despre rolul sãu ca martor a scris în Világ, în serial, cu titlul Tanú voltam Nürnbergben (Am fost martor la Nürnberg). Opera: Dr. Mengele boncoló orvosa voltam az Auschwitz-i krematóriumban (memorii despre Auschwitz), (Oradea, 1946; Magyar Lajos Alapítvány,1994). Dupã moartea lui, cartea a fost reeditatã sub titlul Orvos voltam Auschwitzben (Bucureºti, Ed. pentru Literaturã,1964, 1968). Volumul sãu a fost tradus în limba românã: Am fost medic la Auschwitz (Bucureºti, Ed. pentru Literaturã, 1965; 1971; Oradea, Ed. Aquila’93, 1998 — tradus de Fodor Cecilia), în limba englezã (New York, 3 ediþii), în limba polonezã, în limba francezã, în limba spaniolã (Rio de Janeiro, 1975), în limba sârbo-croatã (1982), în limba germanã (Köln, 1988). A apãrut ºi în Tel-Aviv (1985). Cartea sa a fost ecranizatã la Hollywood.

O

studentă la Facultatea de Medicină Veterinară la Universitatea de Ştiinte Agricole şi Medicină Veterinară ClujNapoca. Este membrã a cenaclului Sãgetãtorul ºi a cenaclului Silvania. În perioada 2001-2002 a fost membră a organizaţiei americane Peace Corps. Premii: premiul I la secþiunile prozã ºi poezie ale concursului Tinere condeie la nivel judeþean (2004), Marele Premiu al cenaclului Silvania pentru prozã ºi poezie (2004), un premiu naþional pentru prozã ºi poezie în cadrul taberei Arbãnaºi — Buzãu, a concursului Tinere condeie (2004), premiul I ºi II la etapa judeþeanã a concursului de creaþie Tinere condeie, secþiunile prozã ºi poezie (2005), premiul naþional Junior pentru volumul Reciclare de stele (2005), Marele Premiu al cenaclului Silvania (2005), Diplomã de excelenþã la nivel naþional ºi internaþional, pentru activitate intensã ºi rezultate excepþionale (2005), Diplomă de excelenţă din partea MEC în colaborare cu Uniunea Scriitorilor pentru creaţie literară (2005). Colaborãri: Graiul Sãlajului, Jurnalul cultural, Caiete Silvane, Tribuna (Cluj-Napoca), Familia Din anul 2009 este redactor al revistei pentru copii Universul meu. Opera: Reciclare de stele (Bucureºti, Ed. Pro Transilvania, 2004). Prezent în volumele: Zbor. Antologie de versuri şi proză (Zalău, Ed. Caiete Silvane, 2002), Zbor 2. Viaŝă la pachet (Zalău, Ed. Silvania, 2005), Săgetătorul (Bucureşti, Ed. Pro Transilvania, 2005), Iuliu Suciu — Poeþi sãlãjeni ai Cenaclului Silvania (Zalãu, Ed. Silvania, 2008). OLÁH LÁSZLÓ — contabil. N. 21 mai 1858, Sãlãþig- m.? Viaþa ºi activitatea: a absolvit Gimnaziul din Zalãu, apoi a început studiile de drept la Academia de Drept din Sighetu Marmaþiei. Din lipsa banilor (din cauza problemelor din familie) n-a putut termina facultatea, a fãcut armata ºi s-a întors în satul sãu natal. Din anul 1882 a lucrat la Satu Mare, la Oficiul de Cadastru, pânã în anul 1884. S-a întors acasã ºi s-a ocupat de agriculturã pânã în 1887, apoi a lucrat în Sãlaj. A fost contabil la Cãile Ferate Maghiare, contabil secundar

OLAH, DIANA IOANA — profesoarã. N. 1 august 1986, Zalãu. Viaþa ºi activitatea: este absolventã a Facultãþii de Litere din cadrul Universitãþii Babeº-Bolyai din Cluj-Napoca. Din anul 2008 este masterand la Catedra de Limba Română, teoria literaturii şi etnologie a Facultăţii de Litere din cadrul Universităţii Babeş-Bolyai din Cluj-Napoca şi este

227

judeþean la Zalãu. În primãvara anului 1895 s-a mutat la Budapesta, din toamna anului 1895 lucrând la Direcþia Cãilor Ferate Maghiare. În primãvara anului 1897 a fost detaºat la Direcþiunea Regionalã a Cãilor Ferate Maghiare din Cluj. A scris poezii, foiletoane, articole în: Tasnád, SzilágySomlyó, Szilágy, Vármegye és Község ºi alte ziare. La Cluj a scris studii economice în: Ellenzék, Újság, Szárnyaskerék. Împreunã cu Boér Miklós a redactat Emléklapok (Zalãu, 1894), din octombrie 1903 a redactat Kolozsvári Értesítõ. Opera: Szilágy vármegye Közigazgatási , törvénykezési… beosztása (Zalãu, 1894), Kolozsvári Czím- és Lakjegyzék az 1899 évre I. évf. (Cluj, 1899), Kolozsvári bankok és takarékpénztárak és pénzintézeti statisztika (Cluj, 1899), A kolozsvári háztulajdonosok névjegyzéke (Cluj, 1902).

funcþie pe care o îndeplineºte începând cu anul 2003 la Grupul ªcolar Cserey-Goga din Crasna. Distincþii: Diploma de onoare din partea Uniunii Cadrelor Didactice Maghiare din România (1998) pentru munca educativã ºi culturalã, Distincþia Floarea de colþ argintie pentru activitatea didacticã ºi socialã (2000). Din anul 1977 a îndrumat elevii participanþi la concursurile organizate de reviste pentru copii. A înfiinþat ºi a condus cercul de matematicã ºi cercul ªcoala logicii, obþinând premiul III, respectiv premiul I la concursul organizat de revistele Matematikai Lapok ºi Jóbarát. Dupã revoluþia din decembrie 1989 a fost ales membru în FSN-Crasna, vicepreºedinte al U.D.M.R. -Crasna, 1992 consilier local. Este membru fondator ºi vicepreºedinte al Fundaþiei Pro Crasna ºi al Asociaþiei Cserey Farkas din localitate. În perioada 2003-2004 a fost consilier judeþean al Consiliului Judeþean Sãlaj. În anul 1997 a fost membru fondator al ziarului local Kraszna, fiind redactor, iar dupã douã luni pânã în prezent este redactor-ºef. Colaborãri: Matematikai Lapok (din 1977), Szilágyság (din anul 1993), Szabadság, Kraszna, Hepehupa. Opera: volum colectiv: Kraszna: Helyismereti tanulmányok (Crasna, Asociaþia Cserey Farkas, 2005).

OLÁH MIKLÓS — profesor. N. 4 ianuarie 1952, Nisipeni, comuna Lazuri, judeþul Satu Mare. Viaþa ºi activitatea: este absolvent al Institutului Pedagogic de 3 ani — Facultatea de Matematicã-Fizicã din Baia Mare (1974). Între anii 1974-1977 a fost profesor de matematicã-fizicã la ªcoala Generalã Archid; în perioada 1977-1981 profesor la ªcoala Generalã din Valea Pomilor; în anul ºcolar 1980-1981 fiind director de ºcoalã. În anul ºcolar 1981-1982 a fost detaºat la ªcoala cu cls. I-VIII ªamºud, cu titularizare la ªcoala cu cls. I-VIII Crasna. Începând cu anul ºcolar 1982-1983 ºi pânã în prezent este profesor titular de matematicã la aceastã unitate. În 1990 a fost ales director al ºcolii generale, iar dupã unificarea ºcolii generale cu liceul din localitate, în 1991, a fost numit director adjunct al aceleiaºi instituþii, activând în aceastã funcþie pânã în 1999,

OLAH ªTEFAN — radioamator autorizat cu indicativul de apel Y05-16203/ SJ. N. 21 noiembrie 1947, Camãr. Viaþa ºi activitatea: a absolvit ªcoala Postlicealã din Timiºoara — electronicã, depanãri radio TV (1980). A lucrat ca mecanic (1964), apoi electrician la SMA Nuºfalãu, depanator radio TV la ªimleu Silvaniei (din 1971, începând din 1993 ca depanator radio TV privatizat), din 1982 maistru-instructor la cercul de telecomunicaþii din cadrul Casei Pionierilor ªimleu Silvaniei, unde a obþinut rezultate deosebite cu elevii: Locul I la faza naþionalã

228

(pe echipe, Nucºoara-Argeº, 1988), campion naþional (ªamºodan Alin la Poiana Pinului, Buzãu, 1984, 1985). Ca sportiv a debutat în anul 1969, ca radioamator participã la toate concursurile de orientare radio. Performanþe sportive: 1971: Locul III (Cupa României, 145 MHz Senior); 1972: Locul III (Cupa României; 3,5 MHz Senior), Locul II (Campionatul Republican, 3,5 MHz Senior), Locul I (Cupa României, 145 MHz Senior); 1973: Locul I (Campion Republican; 3,5 MHz), Locul II (Cupa Eliberãrii; 3,5 MHz ºi 145 MHz), Locul I (Cupa României, 145 MHz), Locul VIII (individual — Campionatul European; 3,5MHz ºi 145 MHz), Locul III (pe echipe, Campionatul European; 3,5 MHz); 1974: Locul II (Cupa României; 3,5MHz), Locul I (Campion Republican; 3,5 MHz), Locul I (Cupa României, 145 MHz), Locul I (Concurs Internaþional de Vânãtoare de vulpi), Locul III (Concurs Internaþional de Vânãtoare de vulpi Iugoslavia; 3,5 MHz), Locul V (Cupa Mãrii Baltice — R.D. Germanã, 145 MHz), Loc III (pe echipe, Cupa Mãrii Baltice — R.D. Germanã, 145 MHz); 1975: Locul I (Cupa României, 145 MHz), Locul I (Campion Republican; 3,5 MHz), Locul V (Cupa Mãrii Baltice — R.D.Germanã; 3,5 MHz), Locul I (Cupa Mãrii Baltice — R.D. Germanã, 145 MHz); 1976: Locul I (Cupa României, 145 MHz), Locul I (Campion Republican; 3,5 MHz), Locul II (Cupa Mãrii Baltice — R.D. Germanã, 145 MHz), Locul III (pe echipe, Cupa Mãrii Baltice — R.D. Germanã, 145 MHz); 1977: Locul I (Campion Republican; 3,5 MHz), Locul II (Campionatul Republican, 145 MHz), Locul I (Cupa României, 145 MHz), Locul II (pe echipe, Campionatul European Skopje Iugoslavia; 3,5 MHz), Locul II (pe echipe, Campionatul European Skopje Iugoslavia, 145 MHz), Locul VIII (Campionatul European Iugoslavia; 3,5 MHz), Locul IX (Campionatul European Iugoslavia, 145 MHz).

OLÁH V. MARGIT (Oláhné Várday Margit) — profesoarã. N. 23 ianuarie 1936, Lelei (azi judeþul Satu Mare). Viaþa ºi activitatea: este absolventã a Facultãþii de Istorie-Filosofie a Universitãþii Bolyai din Cluj (1958), secþia limba ºi literatura maghiarã. A fost profesoarã la Cehu Silvaniei (1958-1959), apoi la Camãr (din 1959 pânã la pensionare). În perioada 1962-1976 a fost director adjunct la ªcoala Generalã din Camãr. A participat activ la viaþa culturalã a Camãrului, a scris articole, poezii, a participat la concursuri de muzicã popularã, obþinând mai multe premii. A pus pe note mai multe poezii de Ady Endre, Juhász Gyula, Mihai Eminecu, Vajda János, precum ºi propriile creaþii. Este membrã a Asociaþiei Pedagogilor Maghiari din România. Premii: distincþia Ezüst gyopár (Asociaþia Pedagogilor Maghiari din România, 2007), distincþia Év Embere (Omul Anului) din partea Fundaþiei Kémerért Alapítvány (Camãr, 2009), Diplomã cu ocazia împlinirii a 20 de ani al U.D.M.R. -filiala Camãr (2010). Colaborãri: Szilágysági Szó, Szilágyság, Romániai Magyar Szó, Szabadság, Teleház (redactor). Opera: Szárnypróbálgatások (poezii, Camãr, Kémerért Alapítvány, 2005). Volum în pregãtire: Szárnyalásaim (poezii). Este prezentã cu poezii în volumul Kémeri falukönyv 2009 (Cartea satului Camãr 2009), (Camãr, Asociaþia Kémerért Alapítvány, 2009).

229

ONICA, FLORIAN — preot, profesor. N. 17 martie 1954, Crasna. Viaþa ºi activitatea: este absolvent al Institutului Teologic Universitar din Sibiu (1979). A obþinut doctoratul în istorie cu teza Societate ºi culturã în Sãlaj (19401965) la Universitatea Babeº-Bolyai din Cluj-Napoca (2009). A fost preot ortodox în judeþul Bihor (1979-1989), iar din 1989 este preot la Parohia Ortodoxã Stârciu unde s-a implicat ºi în cercetãri arheologice. A organizat ºi coordonat reabilitarea a ºapte biserici de lemn din judeþele Bihor ºi Sãlaj. A înfiinþat ºi a instruit douã coruri mixte parohiale ºi o formaþie de dans popular în satul Peceiu. Colaborãri: a publicat articole cu caracter religios, cultural ºi istoric Graiul Sãlajului, Sãlãjeanul, Magazin Sãlãjean etc. Opera: Societate ºi culturã în judeþul Sãlaj (1940-1965), (Cluj-Napoca, Ed. C.A., 2010).

ORBÁN GYÖNGYI — filolog, lector universitar, profesoarã. N. 17 ianuarie 1955, Jibou. Viaþa ºi activitatea: este absolventã a Facultãþii de Filologie, secþia maghiarãfrancezã din cadrul Universitãþii BabeºBolyai din Cluj-Napoca (1978). Doctor în

ºtiinþe filologice (1998), titlul tezei fiind Ontologia operei de artã sub aspect hermeneutic. A fost profesoarã de limba ºi literatura maghiarã la Liceul Industrial din Vlãhiþa, judeþul Harghita (1978-1980); la ªcoala Generalã nr. 2 (1980-1984), apoi la Liceul Industrial nr. 2 (1984-1988) din Sfântu Gheorghe. În perioada 1988-1993 a fost profesoarã la Liceul de MatematicãFizicã din Sfântu Gheorghe. Începând din anul 1993 este lector universitar la Catedra de Literaturã Maghiarã a Facultãþii de Litere — Universitatea Babeº-Bolyai din ClujNapoca. Predã teoria literaturii, esteticã, hermeneuticã. Este îndrumãtor de lucrãri de licenþã, de disertaþie ºi de doct orat. Primul sãu studiu a fost publicat în revista Korunk în 1982. A participat cu lucrãri ºtiinþifice la conferinþe, simpozioane ºi la activitãþile organizate de diferite asociaþii ºtiinþifice. În vederea studierii aspectelor metodologice ale introducerii viziunii hermeneutice în predarea literaturii, a conceput experimentul care s-a desfãºurat pe baza manualelor, intitulat Citirea comprehensivã (Megértõ irodalomolvasás). Acest experiment se încadreazã într-un program mai larg, intitulat Lectura comprehensivã a literaturii. Programul urmãreºte aplicarea creatoare a concepþiei hermeneutice. Este membrã a Asociaþiei NYIT (Nyelv-Irodalom-Tanítás Társulat) din Miercurea Ciuc, face parte din colectivul de redacþie al revistei Philobiblon. Colaborãri: A Hét; Korunk; Igaz Szó; Látó; NYIT (Nyelv-IrodalomTanítás)-Lapok; Helikon, Philobiblon (Cluj); Nyelv- és Irodalomtudományi Közlemények; Könyv, könyvtár, könyvtáros; Erdélyi Múzeum, Könyv és Nevelés, Iskolakultúra. Opera: Megértõ irodalomolvasás I. (Citirea comprehensivã a literaturii I), (Budapesta, Ed. Calibra, 1996), Megértõ irodalomolvasás. Alternatív tankönyv a líceumok IX. osztálya számára (Citirea comprehensivã a literaturii. Manual alternativ pentru elevii claselor a IX-a), (Sfântu Gheorghe, Ed. T3 Info, 1997, 2000), Megértõ irodalomolvasás. Alternatív tankönyv a líceumok X. osztálya számára (Citirea comprehensivã a liter aturii. Manual alternativ pentru elevii claselor a X-a), (Cluj-Napoca, Ed. Poli Print, 1998, 2000), Megértõ irodalomoktatás (Predarea comprehensivã a literaturii), (Cluj-Napoca, Ed. Studium, 1998), Esztétikai olvasókönyv a szép aktualitása kérdéséhez (Antologie

230

esteticã la problema actualitãþii frumosului), (Cluj-Napoca, Ed. Polis, 1999), Ígéret kertje. A dialógus poétikája felé (Grãdina Edenului. Spre o poeticã a dialogului), (Cluj-Napoca, Pro Philosophia-Polis, 1999), Háttér-elemzések (Analize contextuale), (Cluj-Napoca, Komp-Press, Korunk Baráti Társaság, 2000), Olvasókönyv a középiskolák 10. osztályának (Sfântu Gheorghe, Ed. T3, 2005), Olvasókönyv a szakiskolák 10. osztályának (Sfântu Gheorghe, Ed. T3, 2005), Olvasókönyv XI. osztályosoknak (Sfântu Gheorghe, Ed. T3, 2006), Olvasókönyv XII. osztályosoknak (Sfântu Gheorghe, Ed. T3, 2007). Volume colective: Jámbor szándék (Sfântu Gheorghe, 1992), Olvass, gondolkozz, értelmezz! Felkészítõ érettségizõknek és felvételizõknek magyar irodalomból (Citeºte, gândeºte, interpreteazã! Îndrumãtor de pregãtire pentru bacalaureat ºi examenul de admitere la literatura maghiarã), (Cluj-Napoca, Ed. Studium, 1997), Az összehasonlítás etikája a kritikai vizsgálódásokban (ClujNapoca, Universitatea Babeº-Bolyai, 2004) — ed. de Berszán István ºi Egyed Emese, Irodalomtanítás a harmadik évezredben (Budapesta, Korona Nova Kiadó, 2006) — ed. de Sipos Lajos, Az irodalomtanítás öröméért (Sfântu Gheorghe, Ed. T3, 2006) — ed. de Tulit Ilona, Orientation in the Occurrence, 17-18 October 2008 (ClujNapoca, Komp-Press, 2009) — ed. Berszán István. Editor al volumului Legfõbb ideje (Sfântu Gheorghe, Ed. T3, în curs de apariþie).

OROS, IOAN (pseudonim Ioan Maria Oros) — profesor. N. 7 septembrie 1947, ªeredeiu, comuna Horoatu Crasnei. Viaþa ºi activitatea: este absolvent al Facultãþii de Filosofie din Cluj-Napoca (1974). A obþinut doctoratul în anul 2009 cu teza Dimensiuni ale culturii moderne în

Þara Silvaniei (sec. XVII-XIX). A fost profesor ºi învãþãtor suplinitor (1965-1967), funcþionar la Cooperativa meºteºugãreascã Zalãu (1975-1976), bibliotecar la Casa Corpului Didactic (1976-1990). A urmat diferite cursuri de specializare în domeniul biblioteconomic ºi al muzeologiei, atât în þarã cât ºi în strãinãtate. Din 1991 este muzeograf specialist — carte veche la Oficiul Judeþean P.C.N. Sãlaj, iar dupã 2002, muzeograf/ cercetãtor ºtiinþific III la secþia Vasile Lucãcel a aceleiaºi instituþii. A participat la peste 40 de sesiuni de comunicãri ºtiinþifice, simpozioane ºi colocvii naþionale (Alba Iulia, Arad, Bistriþa, Braºov, Bucureºti, Deva, Iaºi, Oradea, Sibiu, Timiºoara, Târgu Mureº, Zalãu etc.). În anul 2002 a obþinut titlul de expert în manuscrise- carte veche, a introdus conceptul de efect de colportaj în literatura de specialitate ºi a studiat târgul cãrþii din perspectiva sãrbãtorescului. Este membru fondator al Asociaþiei Române pentru ExLibris ºi colaborator cu Societatea Olandezã de Bibliofilie, consilier editorial ºi fondator al Editurii Lekton S.R.L. Zalãu, secretar de redacþie al anuarului Acta Musei Porolissensis ºi responsabil cu acþiunea de evaluare ºi acreditare a revistei ºi a Editurii Porolissum a Muzeului Judeþean de cãtre CNCSIS, responsabil din partea colectivului de redacþie al secþiunii Carte veche. Istoria culturii. Personalitãþi. A frecventat cenaclurile Ioniþã S. Bãdescu ºi Silvania. Colaborãri: a editat ºi a îngrijit texte în revistele: Silvania, Gazeta de Duminicã (a publicat traduceri în serial, din limba francezã), Acta Musei Porolissensis, Limes, reviste unde a fost autor sau redactor al unor rubrici de specialitate. Opera: Istoriografia cãrþii româneºti vechi din Transilvania. De la Începuturi pânã la 1848 (Cluj-Napoca, Ed. Argonaut, 2010), Dimensiuni ale culturii moderne în Þara Silvaniei (secolele XVII-XIX). Cãrþi ºi proprietari (Cluj-Napoca, Ed. Mega ºi Zalãu, Ed. Porolissum, 2010). Coautor: Bibliografia de referinþã a cãrþii vechi (Bucureºti, CIMEC, 1999), Vechi tipãrituri ºi manuscrise în Sãlaj (Zalãu, 2001), Memorii, jurnale ºi însemnãri transilvane

231

(1938-1989); în diferite stadii de finalizare: Catalogul manuscriselor vechi din Sãlaj (sec. XVI-XIX), ªi eu am pus plumb ºi aramã… (Copiºti peregrini prin þinuturile Sãlajului ºi manuscrisele lor inedite), Incursiuni ºi excursuri bibliofilice (Cartea veche strãinã în colecþiile sãlãjene), Biblioteci didactice ºi lecturã pedagogicã în Sãlaj (1871-1971), Efectul de colportaj (Colecþia cãrþii vechi româneºti în Sãlaj, sec. XVII-XIX). Prezent în volumele: Fehér fekete: Kortárs szilágysági román költõk antológiája/ Alb negru: Poeþi contemporani sãlãjeni , antologie (volum bilingv, Zalãu, CCVTCP Sãlaj, 1998), Iuliu Suciu — Poeþi sãlãjeni ai Cenaclului Silvania (Zalãu, Ed. Silvania, 2008). OROS, SIMION — învãþãtor. N. 21 ianuarie 1885, ªimleu Silvaniei — m. 5 mai 1972, ªimleu Silvaniei. Viaþa ºi activitatea: a urmat cursurile ºcolii primare ºi Gimnaziul Franciscan Minorit la ªimleu Silvaniei. A absolvit Preparandia de la Oradea (1904), luând diploma de capacitate pentru învãþãtori, astfel cã în perioada 1904-1913 a fost la ªcoala confesionalã românã din ªimleu. Dupã desfiinþarea acestei ºcoli în 1914 a fost mutat la Jibou ºi apoi la Carei. Din anul 1920 pânã în 1937 a funcþionat ca director al ªcolii Primare din ªimleu Silvaniei, iar în perioada 1937-1940 a fost învãþãtor ºi director al ªcolii Primare din Zalãu ºi o perioadã revizor ºcolar. În perioada în care ºi-a desfãºurat activitatea la Zalãu, a îndeplinit ºi funcþia de preºedinte al Asociaþiei Meseriaºilor. În timpul ocupaþiei maghiare, Ioan Oros a fost mutat la ªcoala Primarã din Giurtelecul ªimleului. Începând din anul 1910 a fost unul din conducãtorii Asociaþiei Învãþãtorilor Români din Sãlaj, fiind, în perioada 1905-1913, secretarul R.I.R.S. ºi apoi (1913-1919) preºedintele acestei asociaþii, funcþie pe care a îndeplinito ºi în perioada 1926-1937. Colaborãri: Foaia Scolasticã (Blaj), Gazeta de Duminicã, ªcoala Noastrã, reviste în care a publicat dãri de seamã, studii, biografii, polemici etc. Împreunã cu Ioan P. Lazãr

editeazã la ªimleu Silvaniei Gazeta învãþãtorului. Opera: Memorial jubiliar (1912), Gramatica limbii române pentru minoritari (1919), Aºa a fost sã fie (1921), Almanahul dascãlilor noºtri (1919-1936), Anuarul ºcoalelor primare din judeþul Sãlaj (1921-1922).

OROSZ LUJZA — actriþã. N. 4 decembrie 1926, Horoatu Crasnei. Viaþa ºi activitatea: a absolvit Institutul de Artã Teatralã Szentgyörgyi István din Cluj (1950). Din anul 1948 pânã în 1977 a activat în cadrul Teatrului Maghiar de Stat din Cluj, când s-a pensionat. A colaborat (din 1948) la studioul maghiar al Radio Cluj, a fost asistent universitar la Institutul de Artã Teatralã Szentgyörgyi István din Cluj (19501954), apoi profesor de tehnica vorbirii la Conservatorul Gheorghe Dima din Cluj (1954-1957). În anul 1992 a devenit membru pe viaþã al Teatrului Maghiar de Stat din Cluj-Napoca. A primit premiul (distincþia) Poór Lili (Societatea Culturalã a Maghiarilor din Transilvania, 1992), distincþia pentru operã Életmûdíj la Festivalul Teatrelor Maghiare de peste hotare organizat la Kisvárda (1994). A interpretat numeroase roluri în piese de teatru ºi în filmele: Horizont (1971), Makra (1972), Legato (1978), Egyszer élünk (1999).

232

ORTELECAN, DORA — actriþã. N. 25 mai 1969, Jibou. Viaþa ºi activitatea: este absolventã a UNATC, Arta actorului mânuitor de pãpuºi ºi marionete (1997). Din 1995 este actor mânuitor la Teatrul Þãndãricã Bucureºti, iar din 2005 este realizator radio — Itsy Bitsy FM Bucureºti. Premii: Marele premiu Guliver Galaþi (1996), Premiul pentru popularitate al festivalului Humorror pentru rolul Ciora Teatrul Odeon Bucureºti (2001). A participat la festivaluri: Osaka, Chiºinãu, Budapesta, Pamplona, Bucureºti, Arad, Constanþa, Galaþi, Buzãu, Alba Iulia. A participat la emisiuni Radio-TV, a interpretat numeroase roluri în piese de teatru ºi filme dintre care cele mai importante fiind: Maºina timpului -TVR1 (1997), Arlechino (TVR 1, 1997), Vacanþa Mare (Pro TV, 2003-2004). Regie: dublaje desene animate Bebe — cel mai curajos porc din lume (1996), Cartoon Network, Fox Kids, Jetix, TVR1, Antena1, Boom TV, Minimax (din 1998), dublaj film documentar Secretul (Pro TV, 2007). Filme: The World of Dragon (1997), Garcea ºi oltenii (2004). Film efecte speciale: The World of Dragon (1997), The Hidous (1988), Time Warrior (1988), Wolfman Reborn (1999), The Phantom Town (2000), The Shrunken City (2001). Reclame TV: Pate de ficatBucegi (2005), ªerveþelele Dalin (2006), Campanie cafeaua Elita (2006), Ciocolata Heidi (2006), Sare iodatã (2007), Airwich freshmatic (2007), Banca Româneascã (2007). OSSIAN, IOAN — profesor. N. 27 martie 1885, Homorodul de Mijloc, judeþul Satu Mare — m. 4 ianuarie 1953.

Viaþa ºi activitatea: a urmat cursurile ºcolii în satul natal, la Oradea ºi apoi teologia la Cluj ºi Budapesta. A obþinut doctoratul în litere ºi filosofie în anul 1909/ 1910. Activeazã o perioadã de timp ca profesor la un liceu din Blaj. La 19 iunie 1919 a înfiinþat Liceul Simion Bãrnuþiu din ªimleu Silvaniei al cãrui director a fost pânã în anul 1940. Profesorul Ossian a predat, la liceul din ªimleu, istoria ºi latina. Ioan Ossian a ridicat liceul din ªimleu la un prestigiu remarcabil, fiind recunoscut ºi pe plan naþional prin modul sãu de organizare ºi de pregãtire a generaþiilor de elevi. Foarte bun orator, pedagog ºi organizator, profesorul Ossian a fost ºi un cunoscut publicist în presa dintre cele douã rãzboaie mondiale. În anul 1927 a fost prefectul judeþului Sãlaj, dupã care s-a întors la conducerea liceului din ªimleu, unde a activat pânã la cedarea Transilvaniei de Nord în urma Dictatului de la Viena, când a plecat cu familia la Timiºoara, unde a funcþionat ca profesor la Liceul C. Diaconovici-Loga. În anul 1945 revine la ªimleu cu familia ºi va continua sã predea la Liceul Simion Bãrnuþiu. Ca ºi alþi intelectuali, în vara anului 1952, a fost arestat ºi dus la Canalul Dunãre-Marea Neagrã, unde, datoritã condiþiilor de detenþie, a murit la 4 ianuarie 1953. Pe lângã meritul de întemeietor al învãþãmântului liceal din localitate, Ioan Ossian a avut calitatea unui mare luptãtor. A activat în fruntea cercurilor culturale cum ar fi: Despãrþãmântul ASTRA, Societatea pentru teatru român, Cassina românã etc. A înfiinþat Societatea de lecturã Vasile Alecsandri. Animat de un profund patriotism, a reuºit în 1930 sã inaugureze bustul lui Simion Bãrnuþiu în faþa liceului, iar în 1938, pe cel al lui George Pop de Bãseºti în Piaþa Mihai Viteazul din localitate. Opera: Izvoarele istoriografiei maghiare (Cluj, 1912).

233

1985), Urologie — Curs universitar (Tg. Mureº, Ed. IMF, 1989), Îndreptar de chirurgie endocrinologicã (Tg. Mureº, Ed. UMF, 1991), Bazele chirurgiei endocrinologice. Monografie (Timiºoara, Ed. Eurobit, 1997), Al X-lea Simpozion Naþional de Endocrinologie (2000), Patologia prostatei (Ed. Imprimeriei de Vest, 2008), Tratat de urologie, vol. II. OªAN, VIRGIL GHEORGHE — medic. N. 23 iulie 1941, Badon. Viaþa ºi activitatea: absolvent al Facultãþii de Medicinã Generalã din cadrul IMF Cluj (1969). A obþinut doctoratul cu teza Rezistenþa transuretralã a adenomului de prostatã (1995). A fost medic intern clinic (1969-1971), medic angajat civil la Secþia Interne a Spitalului penitenciar Aiud (19711973), Dispensarul medical Iara (jud. Cluj, 1973-1974), Secþia Externã Iara a Spitalului Municipal Turda (1974-1976), asistent stagiar la Disciplina Urologie IMF Tg. Mureº (1976), medic specialist urolog (1979), asistent universitar la Disciplina Urologie INF Tg. Mureº (1980), ºef de lucrãri la disciplina urologie UMF Tg. Murreº (1991), conferenþiar universitar UMF Tg. Mureº (2003), profesor universitar UMF Tg. Mureº (2005), conducãtor ºtiinþific de doctorat în medicinã (2006). A efectuat stagii de pregãtire în Germania (Regensburg, 1990), München (1991), ºi schimb de experienþã la clinicile de specialitate din Bucureºti (1977, 1979). În perioada 1997-1999 a fost directorul Spitalului Clinic Tg. Mureº, apoi directorul Spitalului Clinic Judeþean din aceeaºi localitate (1999-2001). A participat ºi a organizat numeroase simpozioane ºi congrese naþionale ºi internaþionale. Este membru în Asociaþia Românã de urologie (1976), Societatea Internaþionalã de urologie (1981), Societatea Românã de endourologie (1991), Societatea Europeanã de Urologie (1991). Colaborãri: Revista medicalã, Revista militarã, Revista de Medicinã ºi Farmacie Tg. Mureº, Revista Românã de urologie. Opera: Urologie (Tg. Mureº, Ed. University Press, 2003). Coautor: Urologie (Tg. Mureº, Ed. IMF, 1980), Îndreptar de stagiu clinic (Tg. Mureº, litografie IMF, ÖLLERER JÓZSEF — horticultor. N. 2 aprilie 1902, Surduc — 19 martie 1984, Târgu Mureº. Viaþa ºi activitatea: absolvent al ªcolii Superioare de Agronomie din Budapesta. La Târgu Mureº avea o grãdinã particularã cu sere de flori, care a fost naþionalizatã. Domeniile de cercetare: ameliorarea florilor ºi legumelor, experimentarea ºi construirea noilor tipuri de sere — activitãþi sub administraþia Agr ocoopului, Cooperativa Partizanul, Sfatul Popular al oraºului Târgu Mureº. A obþinut certificat de inovator pentru cercetãrile din domeniul influenþei concentraþiei bioxidului de carbon din aerul serei asupra legumelor timpurii (1957). La Mitreºti, în Gospodãria colectivã, a organizat cursuri teoretice ºi practice de cultivare a garoafelor în sere. Premii: Premiul I la expoziþii florale din Bucureºti ºi Ardeal (1920-1937), în 1959 participând la Expoziþia floralã de la Paris, având succes cu specia Petunia Superbissima, amelioratã de el. Opera: Gyakorlati zöldséghajtatás (Bucureºti, Mezõgazdasági és Erdészeti Könyvkiadó, 1962).

ÕSZ CSABA — actor pãpuºar, regizor tehnic. N. 18 decembrie 1951, Zalãu.

234

Viaþa ºi activitatea: absolvent al Liceului de Culturã Generalã din Zalãu. A urmat cursul de pãpuºari la Teatrul de Pãpuºi Târgu Mureº. A lucrat la Teatrul de Pãpuºi din Târgu Mureº (1976-1980), Timiºoara (1980-1989), iar începând din 1989 îºi desfãºoarã activitatea la Teatrul de Pãpuºi din Budapesta. Debuteazã în piesa Énekes madár (Pasãrea cântãtoare) de Tamási Áron în 1972, la Casa de Culturã din Borla. Frecventeazã cercul literar Ady Endre ºi este membru fondator al cenaclului literar Zilahy Kiss Károly (1974). În colaborare cu Televiziunea Românã, emisiunea în limba maghiarã, ºi Teatrul de Nord Satu Mare organizeazã Clubul de Poezii. Premii: Premiul III pentru recitare la Festivalul Cântarea României în perioada în care a fost membru al cercului literar Ady Endre (19681971), Medalia de argint la Festivalul Teatrelor de Amatori din Dej (1974) cu piesa Bútorozott szoba kiadó (Închiriez camerã mobilatã). Colaboreazã cu Centrul Cultural al României din Budapesta. A interpretat numeroase roluri în piese de teatru. ÕSZI KORNÉL — gazetar. N. 1869, ªimleu Silvaniei — m.? Viaþa ºi activitatea: a studiat la ªimleu Silvaniei ºi la Budapesta. Din anul 1896 a redactat revista Sportélet, în perioada 18971898 a redactat revista Magyarország Párisban. Colaborãri: Budapesti Hírlap (1889-1892, 1896-1899), Pesti Hírlap (1893-1896), Esti Újság (1896-1899), Budapesti Napló (membru în colectivul de redacþie). Opera: Magyar Turfkrónika (Budapesta, Magyar Turf, 1900, 1938), Telivérek. Jó kompania és egyéb elbeszélések (Budapesta, 1901).

Bradului (1941-1942), apoi a plecat în armatã. În perioada 1947-1952 a fost învãþãtor la Grãdinari, apoi directorul Þcolii Generale din Finiº (1952-1958). În anul 1958 a fost numit în Consiliul ªcolar de pe lângã Ministerul Învãþãmântului. Între anii 1964-1969 a fost profesor de chimie ºi agriculturã, iar în perioada 1969-1979 profesor la Crasna. În anul 1957 a fost distins cu Ordinul Muncii. Opera: volum colectiv: Kraszna: Helyismereti tanulmányok (Crasna, Asociaþia Cserey Farkas, 2005). PALADI JÁNOS (Pulusi) — compozitor. N. 9 martie 1914, Zalãu — m. 21 februarie 2005, Baia Mare. Viaþa ºi activitatea: la vârsta de 15 ani dirija deja corul pe patru voci ºi orchestra de coarde a Colegiului Wesselényi din Zalãu. A absolvit Colegiul Wesselényi din Zalãu, apoi Conservatorul din Cluj, secþia pedagogie, mai târziu ªcoala Popularã de Artã, secþia istoria muzicii — acordeon, din Baia Mare. A fost instrumentist în fanfara militarã din Zalãu (1938-1940), mai târziu a lucrat ca muzician la teatre ambulante. A cântat împreunã cu instrumentiºti celebri (Hamza Jóska, Bámbó Albi, Halász Lajcsi, Körössy Jancsi) în localurile din Oradea ºi Cluj (1941-1942). În 1943 a activat la Cluj, iar la sfârºitul aceluiaºi an a fost înrolat în armatã, însã datoritã bolii a fost repartizat la Centrul de Încorporare de la Tãºnad fiind copist, motiv pentru care a fost arestat în 1944. Dupã eliberare a fost funcþionar în Cehu Silvaniei. A fost profesor de muzicã la Liceul Pedagogic din Zalãu (din 1949), apoi inspector ºcolar de specialitate. A fost dirijorul corului Cooperativei Meseºul din Zalãu (1950-1952). În anul 1955 s-a mutat la Dej, unde a coordonat cercurile de muzicã de la Casa de Culturã Orãºeneascã. A fost dirijorul orchestrei de la cafeneaua Hungária Kávéház din Dej. A fãcut parte din mai multe orchestre (din Cehu Silvaniei, Zalãu, Dej). A fost textierul propriilor compoziþii. De la Dej s-a mutat la Baia Mare, unde a lucrat ca muzicant, apoi ca profesor de acordeon la ªcoala Popularã de Artã, pensionându-se în anul 1976. Poeziile sale au apãrut în presa din þarã ºi strãinãtate.

P
PÁKAI FERENC — profesor. N. 27 august 1919, Fodora — m. 4 septembrie 2002, Crasna. Viaþa ºi activitatea: a absolvit Institutul Pedagogic din Cluj (1962), secþia chimieagriculturã. A fost profesor la Lunca

235

A participat la concursuri din þarã ºi din Ungaria, câºtigând mai multe premii. Premii: Locul IV la Concursul de Cântece (Doine) organizat de Asociaþia Literarã Br. Bánffy György din Cluj (1939-1940), Premiul II la Concursul Naþional de Cântece din Budapesta (1942), Premiul II ºi Premiul III cu 2 piese la Concursul Naþional de Cântece din Budapesta (1943). A primit premii de la Ed. Muzicalã Allegro ºi de la Asociaþia Tinódi Lantos Sebestyén Magyar Dalirodalmi Társaság. A scris poezii (aprox. 50), iar unele dintre ele au fost publicate în Szilágyság, Jó estét (Budapesta). Opera: Cântecul Én csak egyszer sírtam (Numai o datã am plâns), apãrut tipãrit pe carte poºtalã (1941). A scris peste 600 de piese, dintre care 280-300 romanþe, 180-200 piese de ciardaº, 100 de cântece. Cu ocazia ediþiei a IX-a a Festivalului Naþionalitãþilor (Zalãu) a apãrut antologia de cântece sãlãjene Vén Zilahra száll a lelkem: 67 szilágysági nóta (Cluj-Napoca, Ed. Kriterion, 1998) — ediþie îngrijitã de Gáspár Attila. Volum colectiv: Száz húros hegedû (antologie, Budapesta). Manuscrise: 5 volume: Tavasz van a Maros partján; Minden nóta szívhez szól; Dalolva szép az élet; Erdélyi nótacsokor; Cântece (volum, fãrã titlu).

profesor de desen la ªcoala Generalã nr. 6 din Zalãu (1992-1994). În anul 1994 s-a pensionat de boalã. Premii: premiat la Festivalul Naþional Cântarea României în anii 1986, 1987, 1989; a fost premiat ºi în Bulgaria. Colaborãri: revista culturalã clujeanã (1986, 2001). Opera: Expoziþii personale: Floreºti — Prahova (1979), Casa de Culturã a Sindicatelor din Zalãu (1989). Expoziþii de grup: Ploieºti (1978, 1979, 1985), Milcoveritas — caricaturi la Focºani (1982, 1984), expoziþii judeþene — Sãlaj (19821995), Târgu Mureº (1985), Gabrovo (Bulgaria, 1985, 2001).

PAP SAMUEL — artist plastic. N. 10 iunie 1953, Crasna. Viaþa ºi activitatea: este absolvent al ªcolii Populare de Artã din Ploieºti ºi din Zalãu. A urmat cursurile ªcolii de maiºtri-chimiºti. În perioada 1975-1990 a lucrat la Fabrica de Anvelope ca pictor la Compartimentul Agitaþie Vizualã. În perioada 1990-1992 este maistru la Liceul nr. 3 din Zalãu, apoi

PAPIU ILARIAN, ALESANDRU — jurist, om politic. N. 27 septembrie 1827, Bezded — m. 23 octombrie 1877, Sibiu. Viaþa ºi activitatea: în anul 1838 este înscris la gimnaziul romano-catolic din Tg. Mureº, unde va absolvi cinci clase. În 1843 se înscrie în clasa I de filosofie a Liceului greco-catolic de la Blaj. Organizeazã o grevã împotriva profesorului N. Marcu în anul 1845, iar episcopul Ioan Lemeni îl eliminã. Începând cu anul II urmeazã cursurile de filosofie ºi ºtiinþe juridice de la Liceul Academic Piarist din Cluj, condus de cãlugãri piariºti. Alãturi de alþi studenþi, Al. Papiu Ilarian înfiinþeazã, în decembrie 1845, Societatea de Lecturã Zorile, iar la 20 decembrie apare primul numãr al revistei, în manuscris, a societãþii, intitulatã Zorile pentru minte ºi inimã. Dupã absolvirea liceului romano-catolic din Cluj (1847), în anul 1848, se stabileºte la Târgu Mureº, fiind cancelist al Curþii de Apel. În aceastã perioadã participã la ºedinþele care se þineau

236

la locuinþa lui Avram Iancu din Tg. Mureº, în cadrul cãrora canceliºtii români analizau hotãrârea Dietei de la Bratislava de a uni Transilvania cu Ungaria. Este unul din principalii organizatori ai adunãrii revoluþionare care s-a þinut la Blaj. Este ales membru în Comitetul Naþional Român, prezidat de ªaguna, iar apoi este numit secretar al Comitetului de Pacificaþiune, prezidat de Simion Bãrnuþiu. În anul 1849 Al. Papiu Ilarian solicitã Consistoriului de la Blaj o bursã de 300 de florini, din Fundaþia Ramonþai, pentru a studia la Universitatea din Viena. În luna noiembrie a aceluiaºi an, primeºte de la Timotei Cipariu un avans de 100 de florini ºi pleacã la Viena. În martie 1850 se înscrie la Facultatea Juridicã a Universitãþii de la Viena. Tot acum redacteazã un memoriu alcãtuit din 11 puncte prin care cere Consistoriului de la Blaj îmbunãtãþiri ºi reformã în ºcoalã ºi bisericã, iar 5 luni mai târziu i se conferã Crucea de Argint cu Coroanã, pentru merit , pentru activitatea din timpul Revoluþiei din 1848-1849. În anul 1852 pleacã la Padova sã studieze dreptul, în 1854 este promovat dottore in ambe legge, funcþionând ca avocat stagiar la cancelaria juristului dr. Antoniu, cavaler de Ruthner. În anul urmãtor, prin decret domnesc, este numit profesor la Facultatea Juridicã de la Iaºi. În februarie 1856 inaugureazã cursul Statistica Generalã a Europei, iar în noiembrie, urmare a protestului împotriva mãsurilor arbitrare ale lui Gh. Asachi, noul conducãtor al Departamentului Cultelor ºi al Învãþãmânturilor Publice, demisioneazã. Noul conducãtor al Departamentului îl reintegreazã la catedra de drept criminal ºi statisticã în anul 1857, dar în februarie 1858 caimacamul N. Vogoride aprobã demisia lui Al. Papiu Ilarian din învãþãmânt. În perioada 1 februarie 1858-26 ianuarie 1860 este profesor particular. În ianuarie 1860 redacteazã pentru uzul Domnului Cuza un Memorand cu privire la drumul cel mai potrivit de urmat în marile probleme interne ºi externe ale Principatelor Unite. În iunie

este numit jurisconsult al Moldovei. La propunerea lui C.A. Rosetti, sprijinit fiind ºi de Elena Cuza, este numit efor al ªcolilor Þãrii Româneºti, funcþie din care va demisiona cur ând. La 25 iunie este numit procuror de secþie la Curtea de Casaþie, iar la 12 octombrie 1823 este numit ministru al justiþiei ºi ad-interim la Centrul de Stat în guvernul condus de Mihail Kogãlniceanu. La 10 martie este numit procuror general al Curþii de Casaþie, iar la 30 septembrie, se înscrie ca avocat, dar va pleda abia în perioada 1869-1874. În 1867, la 23 iunie, este ales preºedinte al Societãþii Transilvania. În anul urmãtor candideazã la alegerile generale pentru colegiul Giurgiu. Tot în acest an este destituit de ministrul justiþiei din postul de procuror general la Casaþie. În 1869, la 15 septembrie, este ales secretar al secþiei istorice a Societãþii istorice din cadrul Societãþii Academice Române. În 1870 este cooptat într-o comisie pentru alcãtuirea dicþionarului limbii române. La 12 august 1871 este ales preºedinte al Secþiei financiare din cadrul Societãþii Academice Române. În 1873 tipãreºte ºi rãspândeºte manifestul Cãtre cetãþenii bivolari ºi toþi giurgiuvenii. Prim-procurorul Tribunalului Ilfov instituie un rechizitoriu prin care îl acuzã de aþâþare la rebel civil ºi rãsturnarea guvernului cerând condamnarea lui la muncã silnicã pe viaþã, dar judecãtorul de instrucþie emite o ordonanþã de neurmãrire. În 1874 apar primele semne ale unei boli grave. Dupã îndelungi tratamente urmate la Viena ºi Sibiu, starea sãnãtãþii lui se înrãutãþeºte. Colaborãri: la Gazeta de Transilvania publicã, în colaborare cu Nicolae Popea, revista beletristicã Diorile (pentru minte ºi inimã), Românul, Tribuna Românã, Revista Carpaþilor. Opera: Istoria Românilor din Dacia Superioarã (1851-1861), Independenþa Constituþionalã a Transilvaniei (Iaºi, 1861), lucrare care a fost tradusã în francezã, italianã ºi germanã, Tezaurul de monumente istorice (1862), Monografie cu privire la Gh. ªincai (1869), începe

237

traducerea operei Descriptio Moldaviae (1872), tipãreºte broºura Cauza bivolarilor de la Giurgiu înaintea curþii juraþilor din Turnu Mãgurele ºi Apa trece, pietrele rãmân (1873).

(Lexiconul Literaturii Maghiare din România), (vol. I-III, Bucureºti, Ed. Kriterion, 1981, 1991, 1994; vol. IV-V, Bucureºti — Cluj-Napoca, Ed. Kriterion — Societatea Muzeului Ardelean, 2002, 2010).

PAPP BÉLA — profesor, instructor popular. N. 12 august 1936, Dej, judeþul Cluj. Viaþa ºi activitatea: este absolvent al Universitãþii Bolyai din Cluj (1959), obþinând diploma în specialitatea limba ºi literatura maghiarã-psihologie-pedagogie. A început activitatea profesionalã la ªcoala Generalã din Sãrmãºag (1959), din anul 1961 a fost profesor la ªcoala Generalã din ªimleu Silvaniei, în perioada 1968-1989 a fost profesor la Liceul Simion Bãrnuþiu din ªimleu Silvaniei. Între anii 1964-1972 a fost director adjunct la ªcoala Generalã, apoi la liceul din ªimleu Silvaniei. A fost profesor la Gimnaziul Leövey Klára din Budapesta (din 1989). Primul sãu articol a fost publicat în anul 1963, în Tanügyi Újság. A primit distincþia Profesor emerit (1969). A publicat mai multe articole din domeniul pedagogiei, metodicii, literaturii, articole de istorie localã în presa centralã ºi localã, a scris ºi despre activitatea medicului emerit ºimleuan Mártonffy István. Colaborãri: Fáklya, Tanügyi Újság, A Hét, Utunk, Mûvelõdés, Szilágyság, Bihari Napló, Armenia, Természet világa, Hepehupa, Pesti Hírlap, Köznevelés, Fejérmegyei Hírlap, Délsziget, Bécsi Napló, Életünk. Opera: volume colective: Contribuþii la monografia Liceului Simion Bãrnuþiu din ªimleu Silvaniei (Oradea, 1970), Predarea literaturii în sistem de cabinet (Bucureºti, Ed. Didacticã ºi Pedagogicã, 1981), Romániai Magyar Irodalmi Lexikon

PAPP LAJOS SÁNDOR (pseudonime: Szigeti, Somlyai) — contabil, redactor, editor. N. 10 martie 1944, Sighetu Marmaþiei, judeþul Maramureº. Viaþa ºi activitatea: a studiat la Facultatea de Geologie din Cluj (1962), la Institutul Agronomic dr. Petru Groza din Cluj (19641966), la Institutul ªtiinþelor Moderne Economice din Odorheiu Secuiesc (20052007), absolvent al Facultãþii de Jurnalism al Universitãþii Spiru Haret din Zalãu (2010). Din anul 1967 pânã în 1968 a fost funcþionar la Întreprinderea de Gospodãrie Comunalã Localã ªimleu Silvaniei. A terminat ªcoala Tehnicã Postlicealã, secþia finanþe ºi credite (1968). În perioada 1968-1985 a lucrat la Consiliul Judeþean ca revizor contabil la Control Financiar Intern, în perioada 19851987 a fost detaºat pe relaþia ARCOM (construcþii), în Irak ºi în Libia, unde a fost contabil ºef de antreprizã. Dupã revenirea în þarã a fost ºef birou financiar la Întreprinderea de Antreprizã Construcþii Montaj-Sãlaj (1987-1992). În anul 1991 se privatizeazã, devine administrator la douã firme, lucrând în continuare ºi la stat. Obþine titlul contabil autorizat (1992), îºi face transferul ºi devine întreprinzãtor particular. A fost lector la cursurile de contabilitate organizate de Casa de Culturã a Sindicatelor Zalãu (1994-1995). În 2001 se pensioneazã ºi se va dedica activitãþilor obºteºti culturale. Activitate socialã: preºedinte al Uniunii Civice a Maghiarilor (Sãlaj), preºedinte al

238

Asociaþiei Pro Civitate Zalãu, vicepreºedinte economic al Asociaþiei Pro Zilah, secretar al Asociaþiei de Prietenie Româno-Maghiare — Zalãu. În 2002 înfiinþeazã Ed. Asante Romania Impex S.R.L. Membru al Asociaþiei Zilahi Wesselényi Református Kollégium Baráti Társasága. Este membru fondator al sãptãmânalului Szilágysági Vidéki Napló. În perioada 2000-2002 lucreazã la sãptãmânalul Szilágysági Vidéki Napló, ca director economic ºi redactor. Este fondatorul şi redactorul ziarului Polgári Lap (septembrie 2004). A fost colaboratorul sãptãmânalului Erdélyi Napló (Oradea). Opera: Általános gazdasági fogalomtár (Dicþionar economic pentru întreprinzãtori), (Zalãu, Ed. Asante, 2009). Redactor almanahuri: Szilágysági Vidéki Napló Évkönyve 2002 (almanah), (Zalãu, Fundaþia Sinfocont, 2002), Szilágysági Új Vidéki Napló Évkönyve 2003, 2004 (Zalãu, Ed. Asante Romania SRL, 2003, 2004), Szilágysági Új Vidéki Napló Évkönyve (Zalãu, Ed. Asante Romania SRL, 2004), Szilágysági Vidéki Napló Évkönyve 2005 (Zalãu, Ed. Asante Impex S.R.L., 2005), Szilágysági Évkönyv 2006, 2007, 2008, 2009, 2010, 2011 (Zalãu, Ed. Asante Impex S.R.L., 2006, 2007, 2008, 2009, 2010, 2011). Volume în pregãtire: Szilágy megye 65 református templomának képes krónikája (Monografia celor 65 de biserici reformate din Sãlaj), (350 pagini, 450 fotografii), Mitológiai kisokos (Enciclopedia mitologiei antice) în 3 volume, Földrajzi helynevek (Denumiri geografice multilingve), Rokonértelmû szavak (Sinonime), Zilahi turkáló (Totul despre Zalãu), Szilágycsehi turkáló (Totul despre Cehu), Zsibói turkáló (Totul despre Jibou), Szilágysomlyói turkáló (Totul despre ªimleu Silvaniei), Zilah, a templomok városa (Zalãu, oraºul bisericilor, Akik a világot vezetik (Domnii lumii), Ellenzékben (În opoziþie), 100 híres magyar I-III (100 de oameni celebri, 3 volume).

PAPP VIKTOR — critic muzical, compozitor. N. 13 aprilie 1881, ªimleu Silvaniei — m. 10 mai 1954, Budapesta. Viaþa ºi activitatea: a absolvit Universitatea de Drept din Budapesta (1906). Din anul 1907 a fost funcþionar la Ministerul Agriculturii. A învãþat muzica în particular, a fost autodidact. S-a pregãtit sã fie violonist, dar a abandonat activitatea de muzicant activ, devenind critic muzical. Pânã în 1919 a fost criticul muzical al ziarului Új Nemzedék, apoi a activat la ziarele Napkelet, Budapesti Hírlap. A debutat la Szilágyság. Din 1924 a fost consilier ministerial. Din anul 1931 a fost membru al Asociaþiei Kisfaludy Társaság, membru al Consiliului Greguss Bizottság. A scris mai multe biografii ale muzicienilor, a fost în cercul prietenilor lui Ady Endre. A dat concerte individuale la Valea lui Mihai, Zalãu, ªimleu Silvaniei etc. A fost redactorul revistei Muzsika (1929-1930) ºi al serialului Zenei Pantheon, al almanahului Magyar Zenei Almanach, consilier muzical al postului de radio Magyar Rádió. Colaborãri: Szilágy, Népszava, Új Nemzedék, Napkelet, Budapesti Hírlap. Opera: compoziþii: Csipkerózsa (acompaniament de pian, muzicã pe versurile lui Kéthy Endre), Ritka már a darumadár (muzicã pe versurile lui László Andor), Dal a csalogányról (compusã pe versurile lui Antal Iván, 1907), Mese (vioarã-pian, compusã pe versurile lui Antal Iván), (bluette), Menuetto (bluette, 1907), Bánat (acompaniament de vioarã ºi de pian), (bluette, 1907), Arietta (bluette), Keringõ (bluette), Bölcsõdal (bluette). Volume publicate: Arcképek a zenevilágból (Budapesta, 1918), Bach élete és mûvei (Viaþa ºi opera lui Bach ),

239

(Budapesta, Pantheon, 1920), Beethoven élete és mûvei (Viaþa ºi opera lui Beethoven), (Budapesta, 1921), Haydn élete és mûvei (Viaþa ºi opera lui Haydn ), (Budapesta, 1922), Arcképek az Operaházból (Personalitãþi ale Operei), (Budapesta, 1924), Arcképek a külföldi zenevilágból (Personalitãþi din lumea muzicii universale), (Budapesta, 1924), Arcképek a magyar zenevilágból (Muzicieni din lumea muzicii maghiare), (Budapesta, 1925), Bevezetés a zenemûvészetbe (Budapesta, 1925; ed. a 2a, Cluj), Dohnányi Ernõ életrajza (Budapesta, Stádium, 1927), Beethoven és a magyarok (Budapesta, 1927), Dohnányi Ernõ és Szegedi miséje (DebrecenBudapesta, 1930), Muzsika (eseuri muzicale, Budapesta, 1935), Liszt Ferenc és magyar tanítványai (Franz Liszt ºi elevii lui), (Budapesta, 1936), Zenekönyv rádióhallgatók számára (Manual de muzicã pentru radio-ascultãtori), (Budapesta, 1940), Zenekönyv. A nóta (Manual de muzicã), (studii, muzicã de camerã, Budapesta, 1944). PÁSKUJ LAJOS — abate-canonic romano-catolic, poet. N. 8 septembrie 1824, ªimleu Silvaniei — m. 28 iunie 1887, Satu Mare. Viaþa ºi activitatea: a absolvit Institutul Teologic din Satu Mare, în anul 1849 l-au hirotonisit, a devenit copist la curtea episcopalã. A fost capelan în Sighetu Marmaþiei, Fehérgyarmat, apoi la Satu Mare. În anii 50 a fost profesor la Gimnaziul din Satu Mare (pânã în anul 1860), din anul 1860 a fost preot la Satu Mare. Din anul 1874 a fost protopop, iar din 1881, abatecanonic. A scris poezii pentru copii, unele dintre ele apãrând în manuale. Colaborãri: a scris poezii ºi articole în Religio, Tanodai Lapok, Hasznos Mulattató, Magyar Állam, Népiskolai Lapok, Szatmár, Szamos, Katholikus Hetilap, Fõvárosi Lapok, Szilágy-Somlyó, A Szatmári Katholikus Fõgymnasium Értesítõje. Opera: Páskuj Lajos Egyházi munkálatai (Lucrãrile bisericeºti ale lui Páskuj Lajos), (2 vol., Budapesta, 1874-1875), (I. Nagyböjti elmélkedések; II. Ünnepi,

vasárnapi és alkalmi beszédek); Páskuj Lajos Költeményei (Poeziile lui Páskuj Lajos), (Satu Mare, 1888).

PASTERNAK JÓZSEF (Joe Pasternak, Joseph Herman Pasternak) — producãtor de filme. N. 19 septembrie 1901, ªimleu Silvaniei — m. 13 septembrie 1991, Beverly Hills. Viaþa ºi activitatea: în 1923 a fost director asistent secund al studiourilor Paramount, iar apoi, timp de 3 ani, director al studioului Universal Pictures din Berlin. La vârsta de 28 de ani era deja un realizator consacrat în Austria ºi Germania. A lucrat pentru casa de filme Universal Pictures în Europa, realizând muzicaluri în limba germanã pentru piaþa internaþionalã. În 1936 a emigrat la Hollywood, lucr ând tot pentru Universal Pictures. ªi-a adaptat stilul sãu propriu pentru americani, turnând filmul Three Smart Girls, având ca protagonistã cântãreaþa americanã de 14 ani, Deanna Durbin, devenind hit ºi a salvat Universal Pictures de la faliment. Pasternak a produs un ºir de muzicaluri având-o protagonistã pe Deanna Durbin, descoperind între timp (1939) o altã sopranã talentatã, Gloria Jean. Pasternak s-a dovedit un real câºtig pentru studio, generând o serie de filme populare în 1941. În 1941 s-a mutat la Metro-GoldwynMayer unde a continuat sã producã operete, folosind vocile lui Kathryn Grayson, Jane Powell ºi Mario Lanza. De cel mai mare succes s-a bucurat filmul The Great Caruso (1951). În 1960 a produs muzicaluri pentru Metro-Goldwyn-Mayer, avându-i ca protagoniºti pe Elvis Presley sau Connie Francis. S-a retras din activitatea de regizor în anul 1968, dupã o carierã de peste 40 de ani. Premii: a obþinut 2 nominalizãri la

240

Premiile Oscar ºi 3 nominalizãri la Premiile Globul de Aur. Pentru contribuþia sa la dezvoltarea cinematografiei a primit o stea pe Hollywood Walk of Fame. Opera: pasionat de gastronomie a publicat cartea de bucate Cooking with Love and Paprika (1966). A produs peste 90 de filme de lung metraj, ºi 3 spectacole pentru Premiul Academiei. Dintre filme amintim: Three Smart Girls (1936), One Hundred Men and a Girl (1937), Destry Rides Again (1939), The Under-Pup (1939), Anchors Aweigh (1945), Thrill of a Romance (1945), Three Daring Daughters (1948), The Toast of New Orleans (1950), Summer Stock (1950), The Great Caruso (1951), The Merry Widow (1952), The Student Prince (1954), Athena (1954), Hit the Deck (1955), The Opposite Sex (1956), Where the Boys Are (1960), Please Don’t Eat the Daisies (1960), The Courtship of Eddie’s Father (1963), Girl Happy (1965), Spinout (1966), Made in Paris (1966), The Sweet Ride (1968). PAªCA, IOSIF — preot. N. 1785 (?), Pericei — m.? Viaþa ºi activitatea: a urmat studii teologice la Blaj. A fost parohul Periceiului ºi al Eparhiei Silvaniei, funcþie în care va rãmâne mai bine de 30 de ani. În anul 1833 a fost mutat la Someº-Odorhei, iar în anul 1834 a figurat în calendar ca parochus Szamos Udvarhelyensis et districtus Zilah vicearhidiaconus, rãmânând în aceastã zonã pânã în anul 1848, an dupã care i s-a pierdut urma. Iosif Paºca a fost un reprezentant al ªcolii Ardelene, activitatea sa literarã întinzându-se pe perioada 1810-1820, întreaga sa operã rãmânând în manuscris, toate fiind trimise Bibliotecii Eparhiei Oradiei Mari. Opera: Istoria Bibliei, adecã a sfintei Liturghii din cuvioºii aprobãliþi izvoditori scoasã ºi întru acest chip pre limba româneascã alcãtuitã de smeritul întru preoþi Iosif Paºca parohul Pereceiului ºi al Eparhiei ªomleului Silv(aniei) inspector. Anul Domnului 1813 (1813), Istoria testamentului Nou deosebi, care pre scurt o au alcãtuit cucernicul între fraþi Iosif Paºca parohul Periceiului în

anul Domnului 1813 (1813); traduceri: Ars longae vitae (1815).

PAUL, ANTONIU — actor. N. 2 februarie 1937, Letca. Viaþa ºi activitatea: a urmat cursurile ºcolii primare în satul natal, Liceul Andrei Mureºeanu din Dej (1950-1954), ºi Conservatorul — secþia teatru — ClujNapoca (1959-1962). În perioada 1962-1969 a fost actor la Teatrul de Stat Turda, iar din 1969 pânã în prezent este actor la Teatrul Municipal Baia Mare. De-a lungul activitãþii a interpretat cca. 150 de roluri. Este membru activ al Uniunii Epigramiºtilor din România, vicepreºedintele Cenaclului Umoriºtilor, vicepreºedintele Uniunii Mondiale a Românilor Liberi — filiala Baia Mare, redactor la gazeta Românul Liber. A participat la înfiinþarea Teatrului Popular Ioan D. Sârbu din Tg. Lãpuº (1977). Premii: Marele Premiu pentru regie la spectacolul La o piatrã de hotar de I.D. Sârbu (1989), Marele Premiu pentru interpretarea operei argheziene la Festivalul T. Arghezi de la Tg. Jiu (1994), Marele Premiu la Festivalul Lucian Blaga de la Alba Iulia pentru recitalul Eu cred cã veºnicia s-a nãscut la sat (1995), Premiul I acordat de U.E.R. (1997), Diploma de Excelenþã acordatã de Teatrul Municipal din Baia Mare pentru stagiunea 1997-1998, Diploma de Onoare la Festivalul de Istorie ºi Literaturã George Pop de Bãseºti — Ediþia I (1998), Diploma de Membru de Onoare al Societãþii Astra — Despãrþãmântul Timotei Cipariu — Blaj (2000), dupã recitalul de poezie româneascã ºi muzicã pentru orgã Vitralii luminând. Opera: Zodiile lui Orfeu. O istorie sentimentalã a muzicii universale (Baia

241

Mare, Ed. Gutenberg, 2009). A interpretat numeroase roluri pe scenele teatrelor din þarã. PAUL, AUGUSTIN (pseudonime: ªt. Oarzã, Oniþã, P.A., Delaletca) — jurnalist, scriitor. N. 12 februarie 1866, Letca — m. 1920, Cluj. Viaþa ºi activitatea: a urmat primele douã clase la ºcoala româneascã din ªomcuta, apoi a plecat la Baia Mare (1874), unde urmeazã alte douã clase primare la Gimnaziul romano-catolic, dupã care se stabileºte la Beiuº, unde frecventeazã cursurile liceale. Dupã absolvirea cursului gimnazial superior greco-catolic de la Beiuº (1885), s-a înscris la Facultatea de Teologie de la Budapesta pe care a absolvit-o în anul 1889. Din toamna anului 1889 A. Paul frecventeazã timp de patru ani cursurile Universitãþii din Graz, secþia litere ºi filosofie. În toatã aceastã perioadã colaboreazã intens cu traduceri la revistele Familia ºi Gazeta Transilvaniei. În perioada 1893-1895 a fost profesor la Gimnaziul Real Nicolae Bãlcescu din Brãila. În perioada 1895-1901, în calitatea sa de dascãl de limba germanã la Gimnaziul Real M.C. Epureanu ºi ªcoala Normalã din Bârlad, a fãcut parte din secþiile locale ale societãþilor Carpaþi ºi Liga Culturalã, alãturându-se astfel unui grup de dascãli ardeleni. În anul 1899 a fost delegat la un congres al Ligii Culturale la Bucureºti, unde a asistat la cursurile lui T. Maiorescu ºi P. Eliade, din dorinþa de perfecþionare a cunoºtinþelor de limba ºi literatura românã. Pentru o perioadã de timp, A. Paul a fost suplinitor la Bârlad, Focºani, Bacãu ºi Brãila, apoi s-a întors definitiv la Braºov, continuându-ºi activitatea la Gazeta Transilvaniei, unde, în cadrul rubricii Foileton, publicã traduceri din Cehov, A. Meredith, precum ºi din autori francezi, germani, austrieci, italieni etc. În perioada 1905-1906 activitatea de traducãtor va scãdea, intensificând-o pe cea de reporter în cãutarea de subiecte geografice, istorice, etnografice etc., manifestând un interes deosebit pentru aceste teme. Materialele consemnate în acest sens le va publica în anul 1905 într-un volum. La începutul

anului 1907 A. Paul a fost desemnat redactor-ºef la Lupta, organ de presã apãrut la Budapesta. În luna februarie a aceluiaºi an pãrãseºte ziarul ºi trece secretar -interpret la Consulatul românesc din Budapesta. În aprilie 1917 a fost numit viceconsul la Stockholm, unde rãmâne pânã la finele anului urmãtor, când a fost solicitat la Copenhaga, unde a funcþionat câteva luni, pentru ca în aprilie 1919 sã se reîntoarcã în patrie. Din toamna anului 1919 a deþinut temporar funcþia de consilier în Comisia internaþionalã pentru reglementarea problemelor de graniþã cu Ungaria, pentru ca apoi sã fie angajat în Ministerul Industriei ºi Comerþului. Opera: Între Someº ºi Prut (Bucureºti, Ed. Minerva, 1905).

PAUL, MARIA ANDREEA (n. VASS) — economist. N. 10 septembrie 1978, Zalãu. Viaþa ºi activitatea: absolventã a Facultãþii de ªtiinþe Economice, Facultatea de Relaþii Economice Internaþionale (2001). A obþinut doctoratul în economie internaþionalã cu teza Analiza practicilor anticoncurenþiale ºi derogatorii în noul context al economiei globale (2008). În anul 2000 a primit o bursã Socrates la Universitatea din Trieste. A efectuat stagii de cercetare la London School of Economicals, University of Essex, Sussex University, SPRU Research Center, Stanford University (S.U.A.), Maison des Sciences de l’Homme (Franþa), IKU Research Center, Institute for World Economics (Ungaria). În perioada 20012008 a fost cercetãtor la Academia Românã, Institutul de Economie Naþionalã, din 2003 este cercetãtor/ evaluator-colaborator la Societatea Economicã Românã, grupul de Economie Aplicatã, Societatea Academicã

242

Românã, cercetãtor la Academia Românã, Institutul de Economie Naþionalã (20012008), expert-consilier Departamentul de Politici Economice ºi Sociale, Administraþia Prezidenþialã (2005-2007), consilier în cadrul Parlamentului European (2007-2009), consilier al primului-ministru (din 2009), lector universitar la Facultatea de Relaþii Economice Internaþionale (din 2009). Colaborãri: a publicat peste 200 de articole de specialitate în: Revista 22, Dilema, Idei în dialog, Ziarul Financiar, Hotnews, Eurocom, Romanian Journal of European Affairs, Oeconomica, Top Bussines, lumea, Cadran Politic, Jurnalul Naþional, Curierul Naþional, Ziua, România Liberã, Cariere, Tribuna Economicã, Euroconsultanþã ºi Administraþie localã, Noua Societate, Liberalism.ro. Opera: Protecþionismul European. Implicaþii asupra României (Bucureºti, Ed. Economicã, 2004), Romania and the Trade and the Development approches to CEE Convergens with the EU, under the competitive pressures of Integration (Budapesta, 2005). Coautor: Construcþia ºi dezvoltarea infrastructurii specifice întreprinderilor mici ºi mijlocii (Bucureºti, Ed. Expert, 2005), Þintirea inflaþiei versus þintirea agregatelor monetare — strategii de politicã monetarã alternative în perspectiva aderãrii la Uniunea Europeanã (Bucureºti, Ed. ASE, 2005), Întreprinderile mici ºi mijlocii în România — inovare ºi competitivitate în contextul european (Bucureºti, Ed. Expert, 2005), Modernisation of Science Policy and Management Approaches in Central and South East Europe (2005), Europenization of the Romanian S&T System: How Far Has It Advanced? (2007), The Role of Human Capital in International Competitiveness. Transatlantic Comparison of Experience with Migration in the US and the EU (2007), Romanian Competitiveness — A Rough Ride to Catch up with the EU (2007), Cele patru dimensiuni ale feminitãþii româneºti (Bucureºti, Ed. Neverland, 2010).

PÁY GÁBOR LÁSZLÓ — inginer. N. 5 ianuarie 1968, Zalãu. Viaþa ºi activitatea: este absolvent al Facultãþii de Construcþii de Maºini — Universitatea Tehnicã Cluj-Napoca (1992), specialitatea tehnologia con strucþiilor de maºini. Este doctor în inginerie mecanicã, titlul tezei de doctorat: Belsõ csigás hajtások (Angrenaje melcate cu melc interior), (Universitatea din Miskolc, Ungaria, 2001). În perioada 1992-1995 a fost preparator, asistent universitar (1995-1999), ºef lucrãri (1999-2002) la Universitatea de Nord din Baia Mare. În perioada 2002-2004 a fost ºef lucrãri, conferenþiar ºi director adjunct (2004-2008) şi din 2008 profesor universitar şi prodecan cu probleme didactice la Facultatea de Inginerie ºi Agriculturã al Colegiului Universitar din Nyíregyháza. Premii: Premiul I, privind originalitatea lucrãrii colective, având titlul Nagybányán megvalósított hidraulikus rezgõberendezések (Hydraulic Vibration Devices Manufactured in Baia Mare), (Miskolc, 1993). Domenii de specialitate: roþi dinþate, angrenaje melcate, organe de maºini, prelucrãri prin aºchiere. Burse de mobilitate ºi specializare la universitãþile din strãinãtate: Mobilitate Tempus S-Jet 11517/ 1996 cu tema Asigurarea Calitãþii (Viena, 1997, 1998); bursã de specializare (Miskolc, 1998, 1999); bursã de mobilitate Tempus S-Jet 11351/ 1996 cu tema Asigurarea Calitãþii ºi Control Nedistructiv (Liège, Belgia, 1999); Mobilitate CEEPUS H — 137 (Budapesta, 2002); Mobilitate CEEPUS SK — 108 (Varna, 2002). Activitãþi extradidactice în interesul învãþãmântului: translator de limbã maghiarã la toate conferinþele cu participare internaþionalã organizate de Catedra Construcþii de Maºini a Universitãþii de

243

Nord din Baia Mare (8 conferinþe); translator de limbã maghiarã la Conferinþa CAD/ CAM’93 Bucureºti; colaboreazã în calitate de persoanã de contact, la legãturile interuniversitare între Universitatea de Nord din Baia Mare ºi Universitatea Tehnicã din Budapesta (1993, 1994, 1999); membru în Comitetul de Organizare al Conferinþei Internaþionale Multidisciplinare (1996, 1997, 1999, 2001, 2003, 2005) organizat de Catedra Construcþii de Maºini a Universitãþii de Nord din Baia Mare; membru în Comitetul de Organizare a Întâlnirii Specialiºtilor din Zona Carpaticã în domeniul roþilor dinþate (1996, 1998, 2000, 2002, 2004) organizat de Catedra Construcþii de Maºini a Universitãþii de Nord din Baia Mare; membru al Asociaþiei Române de Teoria Mecanismelor ºi a Maºinilor (ARoTMM) din 1996, secretar al filialei din Maramureº din anul 2001; membru al Centrului de Cercetãri pentru Roþi Dinþate, Centru de Cercetare tip B, Certificat nr. 18/ CC-B, Bucureºti 11.05.2001; coordonator al activitãþii de practicã ºi vizite la întreprinderi din strãinãtate la Ivano — Frankivsk, Ucraina (1994, 1995, 1996, 1998) ºi Miskolc, Ungaria, 2000; membru în comitetul de Organizare al celui de al 24-lea Congres ARA (Academia Româno-Americanã) organizat de Universitatea din Liège, Belgia (iulie 1999). Lucrãri ºtiinþifice elaborate: total lucrãri ºtiinþifice: 113 din care 85 publicate (47 România, 27 Ungaria, 2 Turcia, 2 Polonia, 2 Ucraina, 1 SUA, 1 Africa de Sud, 1 Slovacia); lucrãri publicate în reviste de specialitate: 17 (9 Ungaria, 6 România, 1 Turcia, 1 Slovacia); lucrãri susþinute, dar nepublicate: 7 (2 România, 2 Ungaria, 3 Ucraina); contracte de cercetare (membru): 4. Colaborãri: Gépgyártástechnológia (Miskolc); Jármûvek, Építõipari és Mezõgazdasági Gépek (Budapesta), International Journal of Intelligent Mechatronics (Ankara), Gép (Miskolc), Journal of Manufacturing Engineering, Buletinul ªtiinþific al Universitãþii din Piteºti, Buletin ªtiinþific al Universitãþii Baia Mare (1993), Buletinul ªtiinþific al Universitãþii Tehnice din Cluj-Napoca — Seria

Construcþii de Maºini. Participã la numeroase conferinþe, sesiuni ºtiinþifice din þarã ºi strãinãtate. A participat la activitãþi de cercetare ºtiinþificã: Cercetãri teoretice ºi experimentale privind corelaþia între precizie ºi factorii tribologi la finisarea roþilor dinþate — diferite faze (1993, 1994, 1995, 1996). Opera: Prelucrãri prin aºchiere ºi scule aºchietoare (Baia Mare, Ed. ISO, 2002). Volume colective: Toleranþe ºi Control Dimensional: Îndrumãtor de lucrãri. Culegere de Probleme. Anexe (Litografia U. B. M, 1993); Maºini — unelte ºi prelucrãri mecanice (curs, Litografia U. B. M, 1996); Bazele optimizãrii randamentului mecanic (Baia Mare, Ed. Universitãþii de Nord, 2000); Modelarea si optimizarea proceselor tehnologice aplicaþii si programe (Baia Mare, Ed. Universitãþii de Nord, 2002); Optimizarea randamentului energetic (Baia Mare, Ed. Universitãþii de Nord, 2002). Este redactor al publicaþiilor: International Multidisciplinary Conference (Baia Mare, 1996, 1997, 1999, 2001, 2003, 2005); International Meeting of Specialists from Carphatian Region in the Field of Gears (Baia Mare, 1996, 1998, 2000, 2002, 2004); 24th American Romanian Academy Conference (Liège, Belgia, 1999); A Nagybányai Északi Egyetem Gépgyártás Tanszékének tudományos munkássága (1991-2001), (Baia Mare, 2001); A MTA Szabolcs-Szatmár-Bereg Megyei Tudományos Testületének Névtára (ediþia a 5-a, Nyíregyháza, 2002); 10 éves a MTA Szabolcs-Szatmár-Bereg Megyei Tudományos Testülete (1992-2002), (Nyíregyháza, 2002); A MTA SzabolcsSzatmár-Bereg Megyei Tudományos Testülete 10 éves jubileumi közgyûléssel egybekötött tudományos ülésének elõadásai (vol. I-II, Nyíregyháza, 2002); Nyíregyházi Fõiskola Mûszaki és Mezõgazdasági Fõiskolai Kar (1961-2002), (Nyíregyháza, 2003); A MTA Szabolcs-Szatmár-Bereg Megyei Tudo-mányos Testülete XII. éves közgyûléssel egybekötött tudományos ülésének elõadásai (Nyíregyháza, 2003). Coautor la Broºura de prezentare a Catedrei

244

de Construcþii de Maºini de la Un iversitatea de Nord din Baia Mare, editatã în 2000.

PÃDUREANU, VASILE — economist. N. 28 aprilie 1954, Mãlãdia, comuna Mãeriºte. Viaþa ºi activitatea: este absolvent al Facultãþii de ªtiinþe Economice, secþia economia industriei, construcþiilor ºi transporturilor din cadrul Universitãþii BabeºBolyai Cluj-Napoca (1984). În perioada 1973-1975 a fost muncitor la Întreprinderea de Prelucrare a Lemnului Zalãu, apoi tehnician organizare ºi normare (1975-1984), contabil ºef (1984-1985), ºef fabricã (19851986), ºef Serviciu Organizarea Producþiei ºi a Muncii (1986-1989), director comercial (1989-1990), în cadrul aceleiaºi întreprinderi. În perioada 1990-1994 a fost director adjunct la Spitalul Judeþean Sãlaj, iar din 1994 este preºedintele Companiei S.C. Universal S.A. ºi preºedintele al Consiliului de Administraþie al aceleiaºi societãþi. Din anul 1998 este membru în Consiliul de Administraþie al Camerei de Comerþ ºi Industrie Sãlaj, membru în Consiliul Naþional al Uniunii Generale a Industriaºilor din România (1999), iar începând din martie 2004 este preºedintele Camerei de Comerþ ºi Industrie Sãlaj. Colaborãri: Alma Mater Porolissensis. Opera: Motivaþie ºi stimulente în muncã (Zalãu, Ed. Silvania, 2004). Volume colective: Management financiar — bancar (Zalãu, Ed. Silvania, 2004), Comunicare organizaþionalã ºi motivaþie în muncã (Zalãu, Ed. Silvania, 2004).

PêCUÞÃ, IOAN — sociolog, economist. N. 10 mai 1953, Muncel, comuna Cristolþ. Viaþa ºi activitatea: este absolvent al Facultãþii de Filosofie, secþia sociologie, din cadrul Universitãþii Bucureºti (1976) ºi al Facultãþii de ªtiinþe Economice din Timiºoara (1982). A obþinut doctoratul în anul 1999 la Universitatea de Vest din Timiºoara cu teza: Economisirea ºi comportamentul economizatorului. A urmat cursuri de specializare ºi documentare în Franþa (1998), Anglia (2001). În perioada 1976-1984 a fost inspector personal învãþãmânt la Grupul Întreprinderilor de Gospodãrire Comunalã ºi Locativã a judeþului Timiº, apoi economist în cadrul aceleiaºi întreprinderi (1984-1985), ºef birou (1985-1990), ºef serviciu (1990), lector la Facultatea de Sociologie ºi Psihologie a Universitãþii de Vest din Timiºoara (19902002), conferenþiar universitar, iar din 2004 este prodecanul Facultãþii de Sociologie ºi Psihologie din cadrul aceleiaºi universitãþi. Este membru fondator ºi director economic al Institutului Social Român Banat-Criºana, cu sediul în Timiºoara începând din anul 1995. A participat la numeroase activitãþi de cercetare ºtiinþificã: Aspecte ale protecþiei consumatorilor în Albania, Bulgaria ºi România. Studiu socio-economic (19951996), Aspecte ale protecþiei consumatorului în România (1996-1998), Tendinþe în denumirea profesiilor în România dupã 1989 (1996-1999), Cultura ºi comportamentul managerial — realitãþi ºi perspective (1998), Percepþia, mecanismul de funcþionare ºi eficacitatea reclamelor la români (1999-2000), Geneza ºi dinamica societãþii civile româneºti în contextul transformãrilor structurale postrevoluþionare (1999-2001), The Socio-Psycho-Pedagogical and managerial Training for Adult Trainers

245

(1999-2001), Strategii ºi modele de dezvoltare durabilã pentru România — posibilitãþi ºi limite de prognozã în tranziþie ºi schimbare (1999-2000), Actualizarea standardelor învãþãmântului sociologic în cadrul Universitãþii de Vest din Timiºoara, la nivelul exigenþelor învãþãmântului sociologic mondial (1998-2000), Procesul de informare-instruire, mijloc eficient de protecþie a drepturilor consumatorului (1999), Studiu monografic complex asupra comunitãþilor de pe cursul superior al Vãii Grãdiºtei, aparþinãtoare comunei Orãºtioara de Sus, judeþul Hunedoara (1999-2001), Comunitãþi rurale în România (1999-2000), Studii ºi cercetãri de caz etnoculturale ºi sociale în zona Belinþ ºi Sârbova, judeþul Timiº ºi Grãdiºtea de Munte, judeþul Hunedoara (1996-1999), Efectele fluctuaþiei demografice a populaþiei germane din Banat în perioadele de tranziþie ºi principalii factori determinanþi care au generat procesul (1999). Opera: Economisirea ºi comportamentul economizatorului (Timiºoara, Ed. Eurostampa, 2001), Metodologia cercetãrii sociologice (Timiºoara, Ed. Eurostampa, 2001). Volume colective: Aspecte ale protecþiei drepturilor consumatorului (Timiºoara, Ed. Eurostampa, 2001), Dimensiunile vieþii asociative ale tineretului timiºorean (Timiºoara, Ed. Marineasa, 1999), Grãdiºtea Muncelului. Monografie (Timiºoara, Ed. Eurostampa, 2002). PÃTCAªIU, VASILE — preot. N. 25 decembrie 1844, Portiþa — m. 5 aprilie 1932. Viaþa ºi activitatea: la vârsta de 6 ani începe sã frecventeze ºcoala din satul natal. Continuã cursurile la Carei ºi Beiuº. În toamna anului 1867 s-a înscris la cursurile de teologie de la Gherla. La absolvirea cursurilor a fost numit secretar la pretura plasei Tãºnad. La 24 septembrie a fost ordinat diacon, iar la 26 septembrie a fost numit preot la Catedrala din Blaj. În 12 octombrie 1872 a fost numit preot în comuna ªeredei, iar dupã 5 luni a ajuns preot în Hotoan. Aici a organizat ºcoala confesionalã româneascã. A înfiinþat ºcoala

de duminicã ºi sãrbãtori pentru tineretul de la sat, þinându-ºi prelegerile în bisericã, dupã vecernie. În cadrul acestor cursuri, tinerii erau pregãtiþi pentru viaþã ºi învãþau cântece bisericeºti. Împreunã cu tinerii ºi cu învãþãtorul din sat a înfiinþat un cor care era cunoscut în întregul judeþ. În anul 1875 preotul Vasile Pãtcaºiu înfiinþeazã un grânar bisericesc cu scopul de a ajuta familiile sãrace ºi de a aduce venituri bisericii. În aceastã perioadã a renovat biserica, înzestrând-o cu bãnci noi, iar cãrþile liturgice cu litere chirilice au fost înlocuite cu cãrþi noi tipãrite cu litere latine. Vasile Pãtcaºiu a fost membru al Astrei din 1875, membru fondator al Reuniunii Femeilor Române Sãlãjene, membru al Reuniunii Învãþãtorilor Români Sãlãjeni ºi membru în Congregaþiunea Comitatensã a Sãlajului. A fost membru în comitetul de revizuire a bãncii Silvania din ªimleu ºi a bãncii Vulturul din Tãºnad. În anul 1892 se afla printre cei peste 300 de români ai Partidului Naþional Român care au dus Memorandumul la Viena. În anul 1918, la 22 noiembrie, Vasile Pãtcaºiu a prezidat adunarea pentru constituirea Consiliului Naþional Român, secþia Tãºnad, fiind ales preºedinte. A participat la Adunarea de la Alba Iulia din 1 Decembrie 1918. Pentru ideile sale patriotice, Vasile Pãtcaºiu a fost silit sã se refugieze la Carei, apoi la Oradea, timp de 7 sãptãmâni, pânã în 8 aprilie 1919. La 25 mai 1919 era deja în fruntea corului sãtesc, primindu-l în gara din Carei pe regele Ferdinand I ºi regina Maria. Pentru meritele sale deosebite, pãrintele Vasile Pãtcaºiu a ajuns arhidiacon onorar ºi membru al ordinului Steaua României cu gradul de cavaler. Vasile Pãtcaºiu a lãsat posteritãþii o remarcabilã ºi minuþioasã Cronicã parohialã, în care sunt consemnate toate evenimentele importante petrecute atât pe plan local cât ºi naþional. Opera: Autobiografie (1915), Cronica de la Hotoan.

246

PÃUªAN, PAVEL — artist. N. 17 martie 1952, Prodãneºti. Viaþa ºi activitatea: este absolvent al Liceului Teoretic din Jibou (1971) ºi al ªcolii postliceale de mecanici de locomotivã din Cluj-Napoca (1973). În perioada 19751977 a fost interpret de muzicã popularã la Ansamblul Meseºul din Zalãu, la care revine în anul 2000, unde activeazã ºi în prezent. A colaborat cu numeroase ansambluri ºi orchestre de muzicã popularã, cea mai importantã fiind colaborarea cu Orchestra Radio, cu care a realizat numeroase imprimãri ºi filmãri pentru televiziune. Premii: în anul 1984 a câºtigat marele trofeu Crizantema de aur la Festivalul de romanþe de la Târgoviºte, este laureatul festivalului Cântec nou în Mehedinþi (1979), Steaua Dunãrii (Galaþi, 1983) etc. A efectuat turnee în þarã ºi strãinãtate: Italia, Olanda, Ungaria, Norvegia, Irak, Albania, Macedonia, Grecia, Bulgaria. Opera: discografie: Crizantema de aur (Bucureºti, Electrecord, 1985), Bine-ai venit, romanþã (Bucureºti, Electrecord, 1986), CD Trubadurul (2005), discuri de grup: Nunta în Sãlaj (Bucureºti, Electrecord, 1976), Romanþe (Bucureºti, Electrecord, 1984), ‘Nalþi îs munþii dorului (Zalãu, Sonex, 1997), Dragoste, buruianã rea (CD, 2001), Sã-mi cânþi cobzar (CD, 2002), Trubadurul (CD vol. I,II, 2007), caseta în colaborare Primiþi colinda! (1998).

PECE, ªTEFAN — inginer, cercetãtor ºtiinþific. N. 14 aprilie 1948, Buciumi. Viaþa ºi activitatea: absolvent al Facultãþii de Chimie Industrialã din cadrul Institutului Politehnic din Timiºoara (1971). Lucreazã la Institutul Naþional de Cercetare-Dezvoltare pentru Protecþia Muncii, Bucureºti, în calitate de cercetãtor ºtiinþific gradul I, ºef de laborator. A obþinut doctoratul în anul 1997 cu teza Metodã de evaluare a riscurilor în sistemul om-maºinã, fiind primul doctor în România în securitatea muncii. A fãcut stagii de specializare în domeniul securitãþii muncii în Franþa ºi Germania. A coordonat peste 130 de lucrãri de cercetare fundamentalã ºi aplicativã, ale cãror rezultate s-au materializat în 36 de cãrþi, manuale ºi monografii publicate, 60 de articole de specialitate în þarã ºi strãinãtate. În perioada 1993-1996 a elaborat manuale de securitate a muncii pentru învãþãmântul preuniversitar. În aceeaºi perioadã a fost ºi redactorul revistei Risc ºi securitate în muncã. Colaborãri: Industria uºoarã, Revista de chimie, Revista protecþiei muncii, Risc ºi securitate în muncã. Opera: Principiile protecþiei individuale (Bucureºti, I.N.I.D., 1977), Securitatea muncii la temperaturi extreme (Bucureºti, I.N.I.D., 1978), Securitatea muncii la procesele fundamentale din industria chimicã M.I.Ch. (Bucureºti, I.P.A.C., 1981), Securitatea muncii în laboratoarele de chimie M.I.Ch. (Bucureºti, I.P.A.C., 1981), Protecþia omului în procesul muncii (Bucureºti, Ed. ªtiinþificã ºi Enciclopedicã, 1985), Protecþia muncii. Manual pentru învãþãmântul universitar (Bucureºti, Ed. ªtiinþificã ºi Enciclopedicã, 1986), Securitatea muncii la utilizarea gazelor M.I.Ch. (Bucureºti, I.P.A.C.,

247

1986), Laserii — riscuri ºi mijloace de prevenire (Bucureºti, I.N.I.D., 1991), Securitatea muncii la prelucrãrile cu plasmã (Bucureºti, I.N.I.D., 1991), Metode ºi mijloace de instruire în domeniul securitãþii muncii (Bucureºti, I.N.I.D., 1991), Securitatea muncii — concepte fundamentale (Bucureºti, I.N.I.D., 1992), Solvenþii organici — riscuri ºi mãsuri de prevenire (Bucureºti, I.N.I.D., 1992), Acetilena — riscuri ºi mãsuri de prevenire (Bucureºti, I.N.I.D., 1992), Protecþia cãilor respiratorii (Bucureºti, I.N.I.D., 1992), Aspecte ºi metode de analizã toxicologicã (Bucureºti, I.N.I.D., 1992), Securitatea muncii — curs postuniversitar (Universitatea din Petroºani, 1993), Geneza accidentelor de muncã (Bucureºti, I.N.I.D., 1993), Metode de analizã aprioricã riscurilor profesionale (Bucureºti, I.N.I.D., 1993), Termeni uzuali în domeniul securitãþii muncii (Bucureºti, I.N.I.D., 1993), Metodã de evaluare a securitãþii muncii (Bucureºti, I.N.I.D., 1993), Managementul securitãþii ºi sãnãtãþii în muncã (Bucureºti, Ed. Agir, 2001), Dicþionar explicativ — securitate ºi sãnãtate în muncã (Bucureºti, Ed. Genicod, 2001), Evaluarea riscurilor în sistemul om-maºinã (Bucureºti, Ed. Monte Cristo, 2003). Volume colective: Simpozionul internaþional de securitatea muncii (Ungaria, 1984), Congresul Mondial Metode ºi mijloace de instruire (Strasbourg, 1991), Recherches interdisciplinaire au service de la securité au travail (Bonn, 1995), Congresul mondial de securitate ºi sãnãtate în muncã (Viena, 2002).

Viaþa ºi activitatea: a urmat cursurile ºcolii din Cernãuþi, apoi a început cursurile ªcolii Normale la Arad, pe care le-a încheiat la Cluj. Este absolvent al Facultãþii de Filologie din Bucureºti. A fost profesor în raionul Dej, apoi inspector la Inspectoratul de Învãþãmânt ºi Culturã al aceluiaºi raion. În perioada 1968-1970 a fost inspector ºef la Comitetul de Culturã al judeþului Sãlaj, apoi, pânã în anul 1999, a fost directorul Filialei Arhivelor Statului din Sãlaj. Are o contribuþie deosebitã la reorganizarea arhivelor ca instituþie, a militat pentru achiziþionarea de documente, a depus eforturi deosebite pentru aducerea în arhivele din Zalãu a documentelor care atestã vechimea judeþului nostru. A copiat toatã opera lui Simion Bãrnuþiu de la Biblioteca Academiei din Bucureºti ºi a adus-o în biblioteca arhivelor. Colaborãri: Acta Musei Porolissensis, Nãzuinþa, Graiul Sãlajului, Sãlajul Orizont, Gazeta de Duminicã, Silvania, Tribuna, Revista Arhivelor, ªcoala Noastrã. Opera: Aspecte social-economice ale judeþului Sãlaj din prima jumãtate a secolului al XIX-lea oglinditã în Tabela Contribuabililor, judeþul Sãlaj — monografie (Bucureºti, 1980). Volume colective: Filiala Arhivelor Statului — Judeþul Sãlaj (Bucureºti, 1982), Tiparul sãlãjean, file de istorie (Zalãu, 1980), coordonator: Electricitatea în Sãlaj. Pagini de monografie (Zalãu, 1993), Iuliu Maniu (1873-1953), (Zalãu, 1993). PÉNTEK FERENC — preot reformat, scriitor bisericesc. N. 12 decembrie 1855, Zãuan — m.? Viaþa ºi activitatea: a studiat la Zalãu, la Debreþin, apoi a urmat cursurile Academiei de Teologie Reformatã din Budapesta. Episcopul Török Pál l-a numit profesor suplinitor la Kunszentmiklós (din 1878), din anul 1880 pânã în 1893 a fost preot la EriuSâncraiu. În anul 1889 a fondat ziarul Közpapok Lapja, care a provocat o stare de neliniºte în rândul preoþilor reformaþi din Ungaria. În 1893 s-a mutat la Budapesta, unde a editat încã o jumãtate de an publicaþia Közpapok Lapja. Din anul 1893 a colaborat la Pesti Napló, fiind, timp de 2

PENEA, IONEL — profesor. N. 17 noiembrie 1935, Bacãu.

248

ani, conducãtorul biroului de cazuri protestante. În 1895 a fost numit capelan la Budapesta, iar în 28 august 1904 pãrãseºte biserica reformatã. În anul 1895 a fondat la Budapesta biroul de presã protestant, ºi a editat — litografiat Protestáns Sajtó, care dupã câteva luni s-a transformat în sãptãmânalul denumit Szabad Sajtó. A fost redactor la Tasnád, Tasnádi Közlöny. În aceste ziare a publicat ºi articole literare. Colaborãri: Pesti Napló (1894), Szabad Sajtó, Tasnád, Tasnádi Közlöny, Egyetértés (1900). Opera: Szükséges-e a polgári házasság? (Budapesta, 1893), Az elemi vallástanítás módszere és tananyaga különös tekintettel a fõvárosi iskolákra (Budapest), Hit- és erkölcstani tételek (Budapesta, 1903), Konfirmáczió módszere, tananyaga, szertartása. Lelkészek és tanítók számára (Budapesta, 1903).

Opera: volume colective: Bãrbãþie ºi credinþã: Combatanþi sãlãjeni, evocãri din rãzboiul antifascist (Zalãu, 1993), Veronica din Sãlaj: O poetã uitatã (Zalãu, Ed. Caiete Silvane, 2001).

PERNEªIU, GHEORGHE — profesor. N. 15 mai 1909, Ortelec — m. 2008, Zalãu. Viaþa ºi activitatea: este absolvent al Universitãþii Regele Ferdinand I din Cluj, Facultatea de Românã, Istorie ºi Drept. Timp de 45 de ani a activat în învãþãmântul gimnazial, liceal, ºi a fost inspector ºcolar ºef la Inspectoratul ªcolar al Raionului Zalãu. Dupã pensionare a lucrat ca jurist în diferite întreprinderi de stat. A luptat în al doilea rãzboi mondial, fiind decorat cu diferite medalii ºi distincþii: Coroana României clasa a V-a cu spadã ºi panglicã de virtute militarã, iar dupã rãzboi a fost distins cu patru decoraþii pentru merite deosebite în reconstrucþia þãrii, pentru activitate ºcolarã, pe tãrâm social ºi cultural: Ordinul Muncii clasa a III-a. Colaborãri: Nãzuinþa, Graiul Sãlajului, ªcoala Noastrã etc.

PERÞA, LUCIAN LIVIU — profesor, poet. N. 23 noiembrie 1953, Gâlgãu. Viaþa ºi activitatea: este licenþiat al Facultãþii de Filologie a Universitãþii BabeºBolyai din Cluj-Napoca. În perioada 19801983 a fost profesor titular la ªcoala Generalã nr. 4 ºi ªcoala Generalã nr. 1 din Poienile de Munte, judeþul Maramureº, apoi a fost directorul aceleiaºi ºcoli (1983-1988). Din anul 1988 pânã în anul 1990 a fost profesor la ªcoala Generalã nr. 2 din Viºeu de Sus, iar din 1990 este profesor-educator la ªcoala pentru copii cu deficienþe din Viºeu de Sus. Debuteazã în culegerea Cântec de început, în anul 1967. Cenacluri: a fost membru fondator al grupului Ars amatoria (1975), membru al cenaclului literar George Coºbuc ºi membru fondator al cenaclului literar Alexandru Ivasiuc. Este membru al cenaclului Andrei Mureºanu din Viºeu de Sus ºi membru al Uniunii Scriitorilor. Colaborãri: Jurnalul de Sighet, Helvetica, Nord Magazin, Graiul Maramureºului, Opinia, Glasul Maramureºului, Tribuna, Astra, Urzica, Napoca universitarã, Echinox, Amfiteatru, Cronica, Perpetuum comic, Târgoviºtea, Amurg sentimental, Jurnal de Dâmboviþa, Curierul ucrainean, Poesis, Arheus, Familia, Ziua literarã, Informaþia zilei, (H)ora localã, Jurnalul de Vineri, Astra viºeuanã etc. Din anul 1994 are rubricã permanentã de parodii în Luceafãrul. Este redactor al revistei de satirã ºi umor Pupãza, revistã pe care a

249

întemeiat-o. Premii: Marele Premiu I.L. Caragiale la concursul de prozã satiricoumoristicã iniþiat de revista Urzica (1989), în 1996 este premiatã lucrarea în manuscris În numele Limbii Române, la Festivalul Internaþional de Poezie de la Sighetu Marmaþiei, Premiul special pentru genul parodie la Festivalul-concurs de creaþie La Zalãu se mai zâmbeºte, ediþia a IX-a (1997). Opera: Folclor poetic eminamente nou din Þara Maramureºului: Parodii (Sighet, Ed. Jurnalul de Sighet, 1997), Rondeluri implementate (Cluj-Napoca, Ed. Societãþii Culturale Pro Maramureº Dragoº Vodã, 1999), Cuþitul cu mascã. Parodii (ClujNapoca, Ed. Grinta, 2002), Groapa cu (a)muze. Poeþi maramureºeni parodiaþi (Baia Mare, Biblioteca Judeþeanã Petre Dulfu, 2002), Aventurile lui Cosmin în drum spre þara de aur (Cluj-Napoca, Ed. Grinta, 2003), Literatura românã — murã-n gurã: pseudoanalize literare la texte din manualele alternative ale claselor V-VIII (Cluj-Napoca, Ed. Dacia XXI, 2010). Volume colective: Cântece de început (Baia Mare, 1967), Generaþii (Baia Mare, 1972), Nord ‘75. Pagini maramureºene (Baia Mare, 1975), Un sfert de veac de poezie: Sighetu Marmaþiei (Bucureºti, Ed. Fundaþiei Luceafãrul, 1998).

PÉTERFALVI SZATHMÁRY KÁROLY (Szathmáry P. Károly, pseudonim Kucsuk) — scriitor, profesor. N. 24 iulie 1831, ªimleu Silvaniei — m. 14 ianuarie 1891, Budapesta. Viaþa ºi activitatea: a studiat la ªimleu Silvaniei, Zalãu, finalizându-ºi studiile la Cluj (1847), devenind copist la Consiliul Regal din Ardeal (1847). A participat la revoluþia din 1848-1849, o perioadã fiind

privat de libertate. S-a refugiat la Sighetu Marmaþiei, apoi s-a dus la Pesta, unde a lucrat ca educator, apoi profesor la o ºcoalã particularã. A absolvit Politehnica (1854), apoi Facultatea de Litere ºi Filosofie (1857). A obþinut doctoratul la Facultatea din Pesta (Ungaria), (1857). În anul 1858 a efectuat cãlãtorii în Europa Occidentalã. A fost profesor la Sighetu Marmaþiei (1858-1862), la Aiud (din 1862). În anul 1867 a studiat colecþia pedagogicã ºi istoricã a expoziþiei internaþionale de la Paris. Din anul 1876 a fost profesor de istorie la Academia Ludovika din Budapesta. A fost deputatul circumscripþiei Nagyatád timp de 9 ani (1869-1878) ºi notar principal în diferite judeþe. A debutat literar în anul 1851 în ziarul Remény. A luat premiul Asociaþiei Kisfaludy cu studiul A beszély elmélete (Pest, 1868). A fost redactor al mai multor ziare din Ungaria: Hazánk, Országgyûlési Napló (din 1878). În anul 1872 a fondat Uniunea Naþionalã de Protecþie a Minorilor, fiind secretarul, iar apoi, din 1877, preºedintele acesteia; a fost membru al asociaþiilor Kisfaludy Társaság (din 1868) ºi Petõfi Társaság (1876), o perioadã fiind preºedintele Asociaþiei Pedagogilor Maghiari, delegat al Ministrului de Protecþie a Minorilor. Împreunã cu Szilágyi István a redactat albumul Szigeti Album (1859), în anul 1860 Gyulai Árvízkönyv, iar din anul 1882 a fost redactor la anuarul Országos Kisdedovó Egyesület Évkönyve. Colaborãri: Visszhang (Budapesta), Divatcsarnok, A Hon (1870-1875), Gondûzõ. Opera: Az ausztriai Ház (Pest, 1848); Sirály (Pescãruºul), roman istoric (vol. I-III, Pest, 1855); Samil, roman istoric (vol. I-II, Pest, 1855); Erdély vészcsillaga, roman (vol. I-III, Pest, 1857; 1858- ed. a 2-a); Magyarhon fénykora (vol. I-III, Pest, 1857; 1869); Bethlen Miklós, roman biografic (Pest, 1858); Vetélytársak (vol. III, Pest, 1858); Izabella, roman istoric (vol. I-II, Pest, 1859); Színezett lapok a történet könyvébõl (povestiri, vol. I-II, Pest, 1860); Történeti alakok (vol. I, Baia-Mare, 1860); II. Rákóczi Ferenc és nevezetesebb kortársainak némely kiadatlan eredeti leveleik (redactor, Pest,1861); Bujdosók (vol. I-II, Pest, 1862); Kosztolányi hölgyek

250

(vol. I-II, Cluj, 1862); Ábrándozók (vol. III, Pest, 1866); Bethlen Gábor ifjúsága (Tinereþea lui Bethlen Gábor), roman (vol. III, Pest, 1866); A gyulafehérvár — nagyenyedi Bethlen — fõtanoda története (Istoria ªcolii Bethlen din Aiud ºi Alba Iulia), (Aiud, 1868); A beszély elmélete (Pest, 1868); A nagyenyedi Bethlenkollégium története (Viena, 1868); Beszélyek az erdélyi honvédvilágból (Pest, 1869); Az ország sebei (Rãnile þãrii), roman (vol. I-IV, Pest, 1871); A magyar regényirodalom története (1871); Történelmi csemegék (Scrisori originale din sec. XVI-XVII), (Pest, 1872); Magyar regevilág (Pest, 1872); A fekete szekér, roman (vol. I-IV, Pest, 1873); Az országos magyar gazdasszony-egylet története (Pest, 1873); Az újvilág, roman (vol. I-IV); A nemzetek honfoglalása (Budapesta, 1875); Az emberi mívelõdés története (Istoria culturii omeneºti), (vol. I-III, Budapesta, 1876-1877); Emlékirat a magyarországi kisdednevelés nevezetes mozzanatairól (Budapesta, 1878); Magyarország története (Budapesta, 1879); Jó könyvek a magyar nép számára (Pest, f.a.); Piros könyv a magyar nép számára (Budapesta, 1882; 1888); A honboldogítók, roman (vol. I-II, Budapesta, 1882); Tudósok harca (roman istoric, vol. I-II, Budapesta, 1883); A szabad szó vértanúi, roman (vol. I-II, Budapesta, 1883); Rossz asszony várat veszt (Budapesta, 1885); Gróf Teleki Blanka életrajza (Biografia contesei Teleki Blanka), (dupã notiþele lui Leövey Klára, Budapesta, 1886); Balassa Bálint, roman (Budapesta, 1887); A legszebb hercegnõ (Cea mai frumoasã prinþesã), (roman istoric, 2 vol., Budapesta, 1888); Az országos kisdedovó — egyesület évkönyve az 1888 évrõl (Budapesta, 1889); Régi szép idõk (Budapesta, 1891); A kiengesztelt átok (roman, Budapesta, 1892). A scris drame: Lukánusz (5 acte, Pest, 1869), Csák Máté, Lucanna; piese de teatru: Az asszony komédiája (Budapesta, 1888), Kendiek. Memoriile sale au apãrut sub titlul: Emlékeim (Memoriile mele), (ªimleu Silvaniei, 1884).

PETKES JÓZSEF — etnograf, artist plastic. N. 4 februarie 1928, Tãºnad (azi judeþul Satu Mare). Viaþa ºi activitatea: este absovent al Institutului de Artã Ion Andreescu din Cluj (1954), secþia picturã-pedagogie. Maieºtrii sãi au fost Kádár Tibor, Nagy Imre, Abrudán Péter, Mohy Sándor. A fost profesor de desen la Suceava, (1954-1955), Iaşi (1955-1956) la Câmpulung Moldovenesc (1956-1958), apoi la Tãºnad (1958-1963). Între anii 1963-1985 şi-a continuat cariera pedagogicã la Satu Mare, în ultimii cinci ani fiind inspector ºcolar. Prin sute de desene, însoþite de articole de specialitate publicate a atras atenþia cititorilor asupra valorilor etnografice ale judeþului Satu Mare, ulterior fiind publicate în douã cãrþi de specialitate. Din 1986 trãieºte în Ungaria, la Nyíregyháza, din 2004 în localitatea Napkor. Devine muzeolog la Muzeul Satului din Sóstó, conducãtorul atelierului de artã din Berekfürdõ. Premii: premiul Holló László (1997), premiul Tõkés Sándor (2000), premiul Boromisza Tibor (2002), Premiul taberei artistice din Lãzarea (2004), Premiul special Expoziþia de picturã miniaturã (Kaposvár, 2007). Membru activ al atelierelor de artã din Lãzarea, Homorod, Berekfürdõ, Abádszalok, Hajdúszoboszló, Huszt, Beregvár, Beckó-Gányó, Kamjanka, Vilnius, Postdam, Kázimierz, St. Michel. Conducãtorul de artã al taberelor de creaþie din Abádszalók ºi Berekfürdõ. În anul 1996, în colaborare cu un prieten din Suedia (Tamás György), a organizat în Tongagerd (Suedia) primul atelier maghiar de artã. A debutat ca etnograf cu articolul A vámfalvi kerámia (Ceramica din Vama), apãrut în anul 1970 în ziarul Igaz Szó. Este membru al Asociaþiei Maghiare a Creatorilor de Artã,

251

al Asociaþiei Universale Maghiare de Artã Plasticã (Stockholm, Suedia), al Societãþii Acuareliºtilor Maghiari, ale Breslei Barabás Miklós din Cluj. Rezultatele cercetãrilor sale etnografice au fost publicate în peste 100 de articole în: Szatmári Hírlap, Falvak Dolgozó Népe, Mûvelõdés, Hepehupa. Participã la tabere de creaþie din þarã ºi strãinãtate (Ungaria, Ucraina, Germania, Lituania, Suedia, Franþa). Opera: Expoziþii personale în þarã: Câmpulung Moldovenesc (1956, 1957), Tãºnad (1959, 1984, 2000), Satu Mare (1969, 1970, 1973, 1977, 1979, 1982, 1984, 2004), Baia Mare (1971), Oradea (1971, 1982), Salonta (1971, 1982), Bucureºti (1973), Bistriþa (1974), Carei (1971, 1982), Zalãu (1978, 2008), Târgu Mureº (1979, 1984), Cluj-Napoca (1980, 2004), Sfântu Gheorghe (1982), Odorheiu Secuiesc (1982), Cristuru Secuiesc (1982), Gheorgheni (1982), Miercurea Ciuc (1983); în Ungaria: Nyíregyháza (1987, 1993, 1996, 2000, 2002, 2005), Berettyóújfalu (1987), Miskolc (1988), Budapesta (1991, 1996, 2003, 2008), Debreþin (1990, 1998, 2000), Hatvan (1996), Esztergom (1997), Mátészalka (1997), Hajdúböszörmény (2000), Napkor (2004), Dunaújváros (2004), Szeged (2005), Budaörs (2006); în Germania: Dortmund (1990), Altenberg (1990), Mutlagen (1996, 2000), Münster (2001), Ulm (2003); în Suedia: Örnsköldsvik (1991), Stockholm (1995), Göteborg (1995). Expoziþii colective: Expoziþii de toamnã — Városi Galéria (Nyíregyháza, 1991, 1993, 1994, 1996), Szabolcs-Szatmár-Bereg Megyei Képzõ- és Iparmûvészek Kiállítása (Körmöcbánya, 1991), Expoziþie caritabilã (Budapesta, Gellért Hotel, 1991), Balatonfüred (1997) etc. Expoziþii de acuarele: începând din anul 1957 în România, Ungaria, Olanda, Germania, Polonia, Austria, Elveþia, Suedia, Rusia, Lituania, Franþa, U.S.A. Lucrãrile sale sunt prezente în numeroase muzee de artã din þarã ºi strãinãtate, cât ºi în colecþii comunitare: Muzeul Jósa András din Nyíregyháza ºi în Muzeul Judeþean Suceava, Muzeul Judeþean Satu Mare, Galeria de Artã din Lãzarea, Muzeul Orãºenesc Gheorgheni, Colecþia Thyssen (Elveþia) etc. ºi alte

colecþii particulare din þarã ºi din strãinãtate. Lucrãrile sale monumentale: la intrarea în Colegiul Naþional Doamna Stanca din Satu Mare un — mozaic de 40 metri pãtraţi, cu titlul Az oktatás története (Istoria învãþãmântului); în sala comunitarã a Parohiei reformate din Nyíregyháza — tavanul casetat cu motive biblice ºi laice a fost conceput de Petkes József ºi a fost realizat împreunã cu pictorul Gaál András. A sculptat statuile Bíró Lajos (Tãºnad) ºi Budai Ézsaiás (Pir). Volum publicat: Néprajzi barangolások a Partiumban (Debrecen, Kossuth Lajos Egyetem Néprajzi Tanszék, 1999). Volum colectiv: Szatmárvidéki néphagyományok, népdalok és szõttesek (împreunã cu Bura László ºi Fehér Kálmán, Satu Mare, 1979). PETRE, AUGUSTIN IULIU — inginer. N. 13 noiembrie 1923, Cehu Silvaniei — m. 6 ianuarie 1999, Bucureºti. Viaþa ºi activitatea: absolvent al Institutului Politehnic Bucureºti, Facultatea de Electromecanicã-Aviaþie (1947), al Facultãþii de ªtiinþe, licenþiat în matematicã (1947), al Facultãþii de Litere ºi Filosofie al aceleiaºi universitãþi (1947). A obþinut doctoratul în ºtiinþe în anul 1966, iar în 1969 a devenit doctor docent. A fost asistent universitar, ºef de lucrãri, conferenþiar universitar, profesor universitar la Institutul Politehnic Bucureºti pânã în 1999. Din anul 1971 a fost ºeful catedrei de specialitate a Facultãþii de Aeronauticã, ºeful Laboratorului de Cercetare în domeniul structurilor de aviaþie al Institutului de Mecanicã Aplicatã al Academiei Române (1948-1960), visiting professor scientist la Universitatea Stanford (U.S.A.), (19721975). A fost membru în conducerea AIAA, SUA, cu grad de Ass. Fellow (din 1975), expert internaþional în domeniul aeronauticii ICAO-ONU (1975), membru în The National Geographic Soc, Consultant ªtiinþific al Agenþiei Spaþiale Române (1992), AGIR, AIIA, SUA. A efectuat cercetãri în domeniul rezistenþei materialelor, stabilitãþii elastice, vibraþiilor, teoriei elasticitãþii, barelor cu pereþi subþiri, aeroelasticitãþii, rezultate efectuate în cadrul

252

unui program al NSF ºi DOD (MapN) au fost prezentate la meeting-ul cu titlul SILLABUS, considerate de NASA cel mai important eveniment ºtiinþific al aeronauticii aeroelasticitãþii din anul 1974. A obþinut formula pentru calculul unor sisteme de bare, dar principalele sale realizãri sunt în domeniul aeroelasticitãþii. A obþinut rezultate noi în studiul barelor drepte în calculul sarcinilor critice de flambaj, ca ºi al barelor cu pereþi subþiri. Pen tru rezultatele obþinute în cercetare a obþinut gradul de Ass Fellow. Premii: Premiul I acordat de MI (1960), Premiul I pentru Teoria Aeroelasticitãþii (1966), Cetãþean de Onoare al oraºului Tg. Mureº (1997). Colaborãri: a publicat peste 100 de lucrãri ºtiinþifice în reviste de specialitate din þarã ºi strãinãtate: Revista Metalurgia, Revista Transporturilor, Comunicãrile Academiei RSR, Jurnal Prikladnoi Mehaniki, Studii ºi cercetãri de mecanicã aplicatã, Buletinul IP, Bulletin de L’Académie Polonaise des Sciences, Revue de Mécanique Appliquée, Bulletin Mathématique, Revue Roumaine des Sciences Tehniques. Série de Mácanique Appliquée, Buletinul IP (Iaºi), Journal of Aircraft. Opera: Culegere de probleme de rezistenþa materialelor (Bucureºti, Ed. Tehnicã, 1955, 1963, 1991), Rezistenþa materialelor. Manualul inginerului (Bucureºti, Ed. Tehnicã, 1955, 1964, 1966), Utilizarea materialelor casante pentru determinarea stãrii de tensiune la corpurile solicitate (Bucureºti, EDP, 1960), Aeroelasticitate (Bucureºti, EDP, 1962), Teoria aeroelasticitãþii — Statica (Bucureºti, Ed. Academiei, 1966), Rezistenþa materialelor. Memoratorul tehnicianului auto (Bucureºti, Ed. Tehnicã, 1969), Teoria elasticitãþii. Fenomene dinamice periodice (Bucureºti, Ed. Academiei, 1973), Calculul structurilor de aviaþie (Bucureºti, Ed. Tehnicã, 1984), Fiabilitatea construcþiilor aeronautice. Curs pentru cadrele de specialitate din Institutele de Cercetãri de Aviaþie (1991), Construcþia ºi proiectarea structurilor de aviaþie (Bucureºti, EDP, 1993), Proiectarea structurilor de aeronave ºi astronave

(Bucureºti, Ed. Academiei, 1999). Coautor: Încercãri nedestructive ale materialelor (IDT, 1955), Norme tehnice pentru admisibilitatea la zbor a aeronavelor civile din RPR (Imprimeria CFR, 1955), Manualul inginerului mecanic (Bucureºti, Ed. Tehnicã, 1959, 1973), Bare cu pereþi subþiri (Bucureºti, Ed. Tehnicã, 1960), Manualul inginerului (Bucureºti, Ed. Tehnicã, 1966), Culegere de probleme de rezistenþa materialelor (Bucureºti, EDP, 1968), Culegere de probleme de rezistenþa materialelor (Bucureºti, Ed. Tehnicã, 1973).

PETREAN PÃUªAN, ILEANA — jurnalist. N. 4 iulie 1952, Treznea. Viaþa ºi activitatea: a urmat cursurile primare în satul natal (1959-1967), iar pe cele liceale la ªcoala Normalã din Cluj (1967-1972). Este absolventã a Facultãþii de Ziaristicã din Bucureºti (1985). Dupã absolvirea liceului a fost învãþãtoare la ºcoala din Treznea, iar din 1985 a lucrat ca redactor la ziarele Nãzuinþa, Graiul Sãlajului, Sãlajul Orizont. Din noiembrie 2001 pânã la 1 Decembrie 2009 a fost consilier la Direcþia pentru Culturã, Culte ºi Patrimoniul Cultural Naþional Sãlaj, ocupându-se, printre altele, de cultura scrisã. A consiliat peste 100 de cãrþi apãrute la Ed. Silvania. A realizat 12 numere din seria nouã a revistei Silvania. Culturã. Culte. Patrimoniu. Din anul 2005 este membrã în colectivul de redacþie al revistei Caiete Silvane, ediþie nouã. Colaborãri: Tribuna, Luceafãrul, România literarã etc. Opera: Maci pe rotativã — poezii (Zalãu, Ed. Silvania, 2005), Gânduri pe rotativã (Zalãu, Ed. Silvania, 2011). Coautor: Biserici de lemn din Sãlaj (Zalãu, Ed. Silvania, 2008); coordonator: Poeþi sãlãjeni

253

ai cenaclului Silvania — antologie alcãtuitã de Iuliu Suciu (Zalãu, Ed. Silvania, 2008). Prezentã în volumele: Excelsior ‘71, Constelaþii, Pãtrar de aur, Pãmânt strãbun românesc (Zalãu, 1977), Silvania (Zalãu, 1979), Iuliu Suciu — Poeþi sãlãjeni ai Cenaclului Silvania (Zalãu, Ed. Silvania, 2008). PETRESCU, IUSTINIAN — geolog. N. 2 noiembrie 1941, Mogoºeni, com. Scoarþa, jud. Gorj — m. 2008, Cluj-Napoca. Viaþa ºi activitatea: a urmat cursurile ºcolii primare ºi gimnaziale la ªcoala Elementarã nr. 1 Zalãu (1948-1955) ºi Liceul S. Bãrnuþiu din aceeaºi localitate (1955-1959). A absolvit Facultatea de Biologie-GeologieGeografie a Universitãþii Babeº-Bolyai din Cluj (1964). În anul 1969 a obþinut doctoratul în geologie la Universitatea din Bucureºti cu teza Flora fosilã din Bazinul V. Almaºului, NV României. A fost preparator (1964-1969), asistent (1969-1971), ºef de lucrãri (1971-1980), conferenþiar (19801990), iar din anul 1990 a fost profesor. A efectuat diferite stagii de perfecþionare: Institutul de petrol Bucureºti (martie-iunie 1966), Departamentul de Geologie al Universitãþii din Lyon (aprilie-iunie 1970). A fost profesor asociat al Universitãþii franceze din Constantine (Algeria), (19711972, 1972-1973), specializare ºi documentare: Franþa (1970, 1973, 1993), Grecia (1978), Polonia (1984), Canada (1990), Spania (1993, 2001) etc. A fost decanul Facultãþii de Biologie-GeologieGeografie (1984-1992). A înfiinþat ºi condus colectivul de Cercetãri Geologice din cadrul Departamentului de Geologie. A înfiinþat Facultatea de ªtiinþa Mediului al cãrei decan a fost din 2002 pânã în 2007. A participat la numeroase simpozioan e naþionale ºi internaþionale ºi a condus 8 proiecte de cercetare. Premii: a primit premiul Academiei Române. Colaborãri: a publicat peste 300 de lucrãri ºtiinþifice în reviste de specialitate dintre care peste 80 în reviste din Franþa, Spania, Italia, Elveþia, Germania. Opera: a publicat peste 18 cãrþi (cursuri universitare, manuale, tratate, cãrþi de popularizare a ºtiinþei): Pãduri împietrite (Bucureºti, Ed. Enciclopedicã Românã,

1969), Perioadele glaciare ale pãmântului (Bucureºti, Ed. Tehnicã, 1970), Algeria. Drumuri ºi popasuri (Cluj-Napoca, Ed. Dacia, 1975), Pãmântul — o biografie geologicã (Bucureºti, Ed. Albatros, 1978), Plante fosile — Introducere în Paleobotanicã (Cluj-Napoca, Ed. Dacia, 1981), Cãrbuni fosili: genezã ºi întrebuinþãri (Bucureºti, Ed. Tehnicã, 1982), Lumi geologice dispãrute (ClujNapoca, Ed. Dacia, 1986), a iniþiat seria Formaþiunile geologice din Transilvania din care au apãrut Eocenul (1987), Oligocenul (1989), Miocenul (1991), Tufurile vulcanice (1993 — volume apãrute sub egida Departamentului de Geologie a Universitãþii Babeº-Bolyai), Geologia zãcãmintelor de cãrbuni (Bucureºti, Ed. Tehnicã, vol. I 1986, vol. II 1987), Perioadele glaciale ale Pãmântului (Bucureºti, Ed. Tehnicã, 1990), Terra (Bucureºti, Ed. Tehnicã, 1993), Dinozauri (Cluj-Napoca, 1995), Riscuri ºi catastrofe naturale (Cluj-Napoca, Ed. EFES, 2008); volume colective: Lumi dispãrute (Bucureºti, 1969), Coloºi printre vieþuitoare strãvechi (Bucureºti, 1976), Natura Silvaniae (Jibou, 1997).

PETREUŞ, ARIS-CRISTIAN — profesor. N. 7 februarie 1989, Zalău. Viaŝa şi activitatea: este absolvent al Academiei de Muzică Gheorghe Dima ClujNapoca – Facultatea Teoretică: Pedagogie Muzicală (Cluj-Napoca, 2008-2011). Este profesor de pian – Liceul de Artă Ioan Sima Zalău (din septembrie 2011), masterand la Academia de Muzică Gheorghe Dima ClujNapoca – Facultatea Teoretică (din septembrie 2011), student în anul IV la Academia de Muzică Gheorghe Dima Cluj-Napoca –

254

Facultatea de Interpretare Muzicală: PIAN. A activat în anii studenţiei în cadrul ansa mblurilor corale Antifonia şi Ave Musica, precum şi în Ansamblul de muzică tradiţională românească Icoane, în cadrul Reuniunii Corale Camerata Academica Porolissensis. Premii: a fost premiat la toate ediţiile Concursului de interpretare muzicală Viva la musica desfăşurat la Zalău, cu participare internaţională, iar la două ediţii (2004 şi 2005) a fost câştigătorul Premiului Walhalla pentru interpretare pianistică. Participă la viaţa culturală a judeţului Sălaj prin activitate concertistică la pian. Opera: Reuniunea Corală Camerata Academica Porolissensis - 40 de ani de activitate neîntreruptă+CD (Cluj-Napoca, Ed. Media Musica, 2011).

PETRI MÓR (pseudonime: Holló, Radványi, Homonnai Zoltán) — poet, profesor. N. 11 iulie 1863, Sãrãuad (azi judeþul Satu Mare) — m. 2 martie 1945, Budapesta. Viaþa ºi activitatea: a absolvit Colegiul Reformat din Zalãu (1881), a urmat cursurile Facultãþii de Litere din Budapesta, obþinând diploma de profesor (1889). L-a avut ca elev pe Ady Endre. A fost doctor în litere (1894). În anul ºcolar 1884-1885 a predat la un institut particular din Rákospalota. A fost profesor suplinitor (1886-1889), apoi profesor titular (18891894) la Gimnaziul Reformat din Zalãu, inspector ºcolar în judeþul Sãlaj (1894-1904) ºi în comitatul Pest (Ungaria), (din 1907). În timpul mandatului de inspector s-au înmulþit ºcolile de stat, s-au înfiinþat ºcoli moderne. A organizat ºi ºcoli populare superioare. A fost membru al Consiliului Municipal Zalãu (1889-1894), din anul 1897 reprezentant al

Bisericii Reformate din Transilvania. În anul 1903 a studiat în Germania, iar în anul 1904 în România. Din anul 1905 se mutã la Budapesta, devenind funcþionar la Ministerul Cultelor ºi al Învãþãmântului Public. În perioada 1922-1924 a lucrat din nou la minister, iar în perioada 1929-1934 a fost directorul Casei Petõfi. Pânã în 1945 a activat în domeniul culturii. A fost redactor la ziarul Szilágy (1889-1894), a colaborat la ziarul Szilágysomlyó. A fost redactor al mai multor manuale (gramaticã, stilisticã, istoria literaturii). A scris lucrãri de criticã ºi de esteticã, studii despre istoria literaturii. A fost membru al Asociaþiei Literare din Transilvania (din 1892), al Asociaþiei Petõfi (din 1921), Kisfaludy Társaság, preºedintele Asociaþiei Wesselényi din Sãlaj (din 1897). Colaborãri: Szilágy, Szilágy Vármegyei Tanügy, Magyar Tanügy, KrassóSzörényi Lapok (1879), Képes Családi Lapok (1882-1890), Hölgyek Lapja (18831888), Budapesti Bazár, Vasárnapi Újság (1884-1885, 1887), Koszorú (1884-1886), Pesti Napló (1884-1885, 1904), OrszágVilág (1884-1891, 1904), Hasznos Mulattató, Lányok Lapja, Magyar Bazár (1885), Magyar Háziasszony (1885-1886), Gondûzõ (1885-1887), A Hét (1892), Fõvárosi Lapok (1893), Magyar Géniusz (1893), Debreczen (1893), Egyetértés (1904). A scris poezii, studii de criticã literarã, lucrãri de criticã ºi esteticã. A tradus din opera lui Tibullus, Horatius, Heine. Unele din poeziile sale au fost puse pe note de Nádor Gyula, Magyar Armand, Lányi Ernõ ºi Csizmadia Ignácz. Opera: A magyar lyra történeti fejlõdése a legrégibb kortól a XVI. sz. végéig (Istoricul poeziei lirice maghiare de la începuturi pânã la sfârºitul secolului al XVI — lea (Zalãu, 1887), Költemények (Poezii), (Budapesta, 1892), A két szomszédvárról (Despre douã cetãþi învecinate), (Zalãu, 1894), Szilágy vármegye monographiája (Monografia judeþului Sãlaj), (I-VI, Szilágy Vármegye Közönsége, 1901-1904), Báró Wesselényi Miklós és munkái (Baronul Wesselényi Miklós ºi lucrãrile sale), (Cluj, 1903), Az ifjúsági egyesületek a népmûvelés terén (Budapesta, 1908), A világháború tanulságai a népnevelés és a

255

népoktatás terén (Budapesta, 1917), A Magyar szonettek és egyéb versek (Sonetele maghiare ºi alte poezii), (Budapesta, 1933), Hómosóér partja mellett. Vegyes költemények (Budapest), A megifjodás varázsigéje és egyéb versek (Descântec pentru întinerire ºi alte poezii), (Budapesta, 1935), Vándor a kertajtónál (Un cãlãtor la poarta grãdinii, poezii), (Budapesta, 1936), Naplemente fáklyalángja (poezii), (Budapesta, 1941), Várballadák és modern balladák (balade), (Budapesta, 1943), A boldogság triolettjei (poezii), (Budapesta, 1943). PINTEA, VASILE — scriitor. N. 25 septembrie 1940, Stîrciu, com. Horoatu Crasnei. Viaŝa şi activitatea: este absolvent al şcolii profesionale de mecanici de locomotivă din Braşov. A lucrat la Depoul CFR Timişoara. Este membru al Ligii Scriitorilor Amatori din Timişoara. Opera: Cam aşa a fost (Timişoara, Ed. Eurostampa. 2008), Călător de-a lungul vieŝii (Timişoara, Ed. Eurostampa, 2010). PINTESCU, ALEXANDRU (pseudonime: Al. Olar, Al. Varnali, Horia Algor) — avocat. N. 5 februarie 1947, Zalãu. Viaþa ºi activitatea: este absolvent al Facultãþii de Drept ºi al Facultãþii de Filosofie din Cluj-Napoca. A fost avocat în Satu Mare, a participat la un curs de pregãtire în domeniul drepturilor omului. A predat la Colegiul de Drept al Universitãþii din Baia Mare. Este membru al Uniunii Scriitorilor din România, al Asociaþiei Scriitorilor Profesion iºti, Societãþii Ziariºtilor din România ºi al Academiei Oamenilor de ªtiinþã, Literaturã ºi Artã din Oradea. Colaborãri: a fost redactor la Echinox, Viaþa studenþeascã, este redactor fondator al revistei Poesis ºi redactor la revista Unu. Opera: Literaturã ºi eveniment (ClujNapoca, Ed. Dacia, 1983), Colocviile vântului (Bucureºti, Ed. Albatros, 1985), Euthanasia (Caietele revistei Poesis, 1991), Jocul dragostei ºi al hazardului (Bucureºti, Ed. Phoenix, 1994), Recife (Timiºoara, Ed. Helicon, 1996), Radiografia zãpezii (Timiºoara, Ed. Helicon, 1997), Prospero ºi

teatrul sãrac (Cluj-Napoca, Ed. Didacticã ºi Pedagogicã, 1997), Poeta artifex — ediþie bilingvã, româno-francezã (1998), Hobernia (Ed. Vinea, 1999), Stalin ºi holocaustul roºu (Cluj-Napoca, Ed. Dacia, 2004). Volume colective: Ierarhiile pergamentelor — antologie — 5 poeþi contemporani (Piatra Neamþ, 1996). Traduceri: Poezie sovieticã modernã ºi contemporanã, antologie de traduceri (Cluj-Napoca, Ed. Dacia, 1988), Anna Almatov. Anno Domini (Timiºoara, Ed. Helicon, 1988), Boris Pasternak. Sora mea, viaþa (Timiºoara, Ed. Helicon, 1988), Boris, Pasternak. Se topeºte zãpada (Timiºoara, Ed. Helicon, 1988).

PITICÃ, DAN — profesor, inginer. N. 9 aprilie 1958, Jibou. Viaþa ºi activitatea: este absolvent al Facultãþii de Electrotehnicã din cadrul Institutului Politehnic Cluj-Napoca (1983). În perioada 1983-1985 a fost inginer stagiar la I.E.I.A. Cluj-Napoca în colectivul de proiectare pentru echipamentele: miniimprimantã, casã electronicã de marcaj, modem pentru echipamente de monitorizarea sondelor de petrol, modem TELEROM M.I. 2, sistem automatizare a benzilor transportatoare din mine; a fost membru în echipa care a realizat primul calculator personal românesc, PRAE (1983-1994), inginer stagiar anul III la Institutul Politehnic Cluj-Napoca (19851986), asistent suplinitor ºi asistent la Institutul Politehnic, ºef de lucrãri la Universitatea Tehnicã din Cluj-Napoca (1991-1995), conferenþiar la aceeaºi universitate (1995-2000), iar începând din anul 2000 este profesor la Universitatea Tehnicã din Cluj-Napoca. A obþinut doctoratul în anul 1994 ºi a urmat numeroase

256

cursuri postuniversitare. A finalizat peste 60 de contracte în calitate de conducãtor de proiect. Este membru în 5 comisii de susþinere a tezelor de doctorat ºi membru în peste 50 de comisii de examen ºi referent de doctorat (din 1994), iar din 2003 este conducãtor de doctorat, profesor la Catedra de Electronicã Aplicatã din Universitatea Tehnicã Cluj-Napoca. Este membru al mai multor societãþi profesi onale: IEEE (1994), membru fondator al IEEE CPMT (Components, Packaging and Manufacturing Techno-logy Danube Chapter — 1999), membru fondator al Romanian Chapters of IMAPS (1999), membru ARIES. În perioada 1992-1996 a fost membru în consiliul de administraþie al Universitãþii Tehnice din Cluj-Napoca, iar din 1992 este membru în Consiliul Profesoral al Facultãþii de Electronicã ºi Telecomunicaþii. În perioada 1996-2000 a fost ºef de catedrã la Catedra de Electronicã Aplicatã, coordonator local în cadrul proiectului Tempus S_JET-12531-97 ESITEC, prodecan al Facultãþii de Electronicã ºi Telecomunicaþii (2000-2004), iar în prezent este decanul aceleiaºi facultãþi. Este membru în Senatul Universitãþii Tehnice din ClujNapoca (2000) ºi directorul centrului de cercetare Tehnologii Informaþionale în Electronicã (2001), vicepreºedintele comisiei de admitere, profil electric ºi organizator al conferinþei internaþionale SIITME 2002, organizator al cursului EUROTRAINING: Design Techniques and Tools for Low-Power Digital Signals. Este expert evaluator al CNCSU ºi ANSIT, membru în colectivul de recenzie al revistei Acta Tehnica Napocensis Electronics and Telecomunications ºi membru în comitetele ºtiinþifice la urmãtoarele conferinþe internaþionale: International Spring on Electronics Technology, International Symposium for Design and Technology of Electronic Modules, International Conference on Automation, Quality and Testing, Robotics. Opera: Proiectare antiperturbativã în circuite electronice (Cluj-Napoca, Ed. Albastrã — microINFORMATICA, 2000). Volume colective: Microprocesorul SIGNETICS 2650. Îndrumar de laborator ºi de proiectare la cursul de Echipamente ºi Aparate Electronice Complexe (ClujNapoca, Institutul Politehnic, 1982),

Dispozitive ºi circuite electronice. Culegere de probleme (Cluj-Napoca, 1987), Componente electronice pasive, partea I, curs (Cluj-Napoca, Universitatea Tehnicã, 1994), Proiectarea plachetelor electronice (Cluj-Napoca, Ed. Albastrã — microINFORMATICA, 1996, 1997, 1998), Testarea echipamentelor electronice. Curs realizat în cadrul proiectului Tempus-Jep-1253-97 (1999), Elemente de testare automatã pentru sisteme electronice (Cluj-Napoca, Ed. Albastrã — microINFORMATICA, 2001), Testarea echipamentelor electronice — îndrumãtor de laborator (Cluj-Napoca, Ed. Casa Cãrþii de ªtiinþã).

PIÞOIU-DRAGOMIR, ION (pseudonimul Dragomir l-a adãugat numelui sãu din respect crucial pentru Ecaterina ºi Dumitru Dragomir care l-au fãcut fiu al lor, înseninându-i copilãria, fãrã familia de bazã) — profesor, scriitor. N. 18 aprilie 1940, Bucureºti. Viaþa ºi activitatea: este absolvent al Facultãþii de Filologie a Universitãþii BabeºBolyai, din Cluj-Napoca. A fost profesor la ºcolile gimnaziale din Sângeorgiu de Meseº, Domnin şi Şcoala George Coºbuc, Zalãu (1962-1974). A fost profesor la Liceul Industrial nr. 2 (azi Colegiul Tehnic Alesandru Papiu Ilarian) ºi la Liceul Reformat Wesselényi. A participat la schimburi culturale cu judeþele Bihor, Bistriþa-Nãsãud, Cluj, Maramureº ºi cu þãri din Europa: Ungaria, Austria, Franþa, Italia etc. Este membru al Uniunii Scriitorilor din România. Cenacluri: este membru al cenaclului Silvania. Colaborãri: Tribuna, Flacãra, Nãzuinþa, Familia, Jurnalul Sãlajului, Silvania, Transilvania, Orizont,

257

Vatra, Hepehupa, Legea româneascã etc. Premii: a participat la concursuri ºi festivaluri literare, unde a primit menþiuni ºi premii valoroase: Bucureºti, Botoºani, Oradea, Râmnicu Vâlcea, Satu Mare, Târgu Mureº, Zalãu etc. În calitate de dascãl ºi scriitor a format discipoli, a îndrumat ºi descoperit talente literare. Cercetarea ºtiinþificã s-a concretizat în numeroase studii publicate în presa de specialitate, precum ºi în culegeri valoroase din didactica româneascã. S-a implicat în miºcarea culturalã ca interpret, obþinând premii remarcabile: Premiul I pe þarã ºi titlul de LAUREAT. A fost coordonator, regizor ºi actor în ansambluri artistice, atingând cotele mãiestriei interpretative de nivel judeþean, interjudeþean ºi naþional. Pentru activitatea desfãºuratã de-a lungul timpului a fost decorat cu Ordinul: Meritul pentru Învãþãmânt, în grad de Ofiþer, precum ºi cu numeroase Diplome de Onoare ºi Excelenþã. Opera: În rãs-cruci (Zalãu, Ed. Caiete Silvane, 1999), Ana-Teme în cântec (Zalãu, Ed. Caiete Silvane, 2000), În-crinãri (Zalãu, Ed. Caiete Silvane, 2001), La-crima lui Moromete (Zalãu, Ed. Caiete Silvane, 2001), Tur-nul de viespi (Zalãu, Ed. Caiete Silvane, 2002), Prin-soare cu ºoimii (Zalãu, Ed. Caiete Silvane, 2002), Ful-ger de iriºi (Zalãu, Ed. Caiete Silvane, 2003), Sãbii nipone de rouã (Zalãu, Ed. Caiete Silvane, 2003), Samurai de crini (Zalãu, Ed. Caiete Silvane, 2004), Scor-pioni de cleºtar (Zalãu, Ed. Caiete Silvane, 2004), Panoplia lui Nero (Zalãu, Ed. Caiete Silvane, 2005), Fântâna cu flãcãri (Zalãu, Ed. Caiete Silvane, 2005), Cupa lui Socrate (Zalãu, Ed. Dacia Porolissensis, 2006), Gheiºe de rubin (Geisas of ruby), (Zalãu, Ed. Caiete Silvane, 2006), Sânger albastru (Zalãu, Ed. Dacia Porolissensis, 2006), Hai-Ta (Zalãu, Ed. Caiete Silvane, 2007), Amanþii (Zalãu, Ed. Caiete Silvane, 2007), Arpegii pe sakura (Des arpeges sur sakura), (Zalãu, Ed. Caiete Silvane, 2008), Dresorul de spini (Zalãu, Ed. Caiete Silvane, 2008), Doar 7611! (Bucureºti, Ed. Delta III, 2008), Miracole — Haiga (Miracles — Haiga), (Zalãu, Ed. Caiete Silvane, 2008), Ikebane de jad (Ikebana of jade. Ikébanas d’enfer), (Bucureºti, Ed. Rao, 2009), Fire

de Mare ªal (Esprit de Grand Châle), (Bucureºti, Ed. Delta III, 2010), Pergole pe fulger (Bucureºti, Ed. Delta III, 2010), Fracul de lut (București, Ed. Rao, 2010); se aflã în lucru volumul: Albastru de Bagdad. Prezent în volumele: Arpegii (Zalãu, 1970), Silvania (Zalãu, 1979), Flacãra vieþii, Poeme — Versek — Gedichte (Zalãu, CCS, 1999), Zece Poeþi — Tíz költõ. Poeme, Versek (Zalãu, Ed. Caiete Silvane, 2006), Iuliu Suciu — Poeþi sãlãjeni ai Cenaclului Silvania (Zalãu, Ed. Silvania, 2008), Primãvara Poeziei — A Költészet Tavasza (Zalãu, Ed. Caiete Silvane şi Revista Hepehupa, 2009), Primãvara Poeziei 10 — A Költészet Tavasza 10 (Zalãu, Ed. Caiete Silvane şi Revista Hepehupa, 2010), Primãvara Poeziei - 11 Költészet Tavasza (Zalãu, Ed. Caiete Silvane, 2011), Coroana de spini ( Cluj - Napoca, Ed. Dacia XXI, 2011). Coautor: De dor ºi de omenie, Du-te dor ºi vino, dor (culegeri de folclor din Sãlaj). A cultivat structuri ale poeziei nipone: haiku, katauta, dodoitsu, renga, sedoka, tanka, haiga etc. Unele dintre volumele sale: Sãbii nipone de rouã, Samurai de crini, Ikebane de jad, Gheiºe de rubin, Sânger albastru, Hai-Ta, Miracole — Haiga, Ikebane de jad etc. au fost donate Ambasadei Japoniei din Bucureºti.

PIÞOIU, ION I. — artist plastic. N. 8 iunie 1988, Zalãu. Viaþa ºi activitatea: a fost elev al Colegiului Naþional Silvania — clasa a IX-a. Începând din clasa a X-a a urmat cursurile Liceului de Informaticã Tiberiu Popoviciu din Cluj-Napoca. În aceastã perioadã a fost jucãtor de baschet, devenind Campion Naþional de Juniori. A fost cursant la Institutul de ªtiinþe Aplicate din Lyon,

258

Franþa, unde pasiunea pentru baschet l-a însoþit, fãcând parte din echipe de top ale acestei þãri. Din anul 2009 este student la Facultatea de Litere, secþia francezã-românã, a Universitãþii Babeº-Bolyai din ClujNapoca, urmând ºi cursuri de graficã ºi modelaj. A participat la Concursul Naþional de Arte Plastice Ion Irimescu. Abordeazã diferite maniere de exprimare ºi cerceteazã cãi multiple cãtre mãiestria artisticã. Opera: s-a remarcat prin nivelul artistic meritoriu în realizarea copertelor unor cãrþi ale scriitorului Ion Piþoiu-Dragomir: concepþie, cromaticã sugestivã, originalitate. Douã dintre aceste volume: Miracole — Haiga (Miracles — Haiga), (Zalãu, Ed. Caiete Silvane, 2008) ºi Ikebane de jad (Ikebanas of jade, Ikébanas d’enfer), (Bucureºti, Ed. Rao, 2009) cultivã specia sincreticã japonezã haiga. Volumele, prin picturile realizate de artist, sunt apreciate ca adevãrate albume de artã. Expoziþii de grup: Ipostaze ale naturii statice (2009) ºi Peisaj urban (2010) la Galeria Arte din ClujNapoca, Sala ªantier a ªcolii Populare de Arte Tudor Jarda, Anuala de graficã a ºcolilor de artã din toatã þara.

Învãþãmânt al Raionului ªimleu. În anul 1968 a fost numit inspector general adjunct al Inspectoratului ªcolar al Judeþului Sãlaj, iar din 1969 a revenit ca profesor ºi director adjunct la Liceul Simion Bãrnuþiu, unde a activat pânã în anul 1987. A condus Cercul Pedagogic al profesorilor de limba românã din raionul ªimleu ºi din judeþul Sãlaj, a condus Comisia metodicã a profesorilor de limba ºi literatura românã din Liceul S. Bãrnuþiu. Pe lângã bogata activitate didacticã, Gh. Pîrvu a avut o prodigioasã activitate culturalã, activând în formaþia coralã a Casei de Culturã din ªimleu ºi în cadrul Bisericii Unite, în formaþia de teatru ºi de dansuri a sindicatului din învãþãmânt. A fost preºedintele Fundaþiei Iuliu Maniu din ªimleu Silvaniei. Premii: în întreaga sa carierã a primit numeroase distincþii: Profesor evidenþiat, Gradaþia de merit, Medalia muncii etc. Colaborãri: Nãzuinþa, Graiul Sãlajului, Sãlajul Orizont, Gazeta de Duminicã, ªcoala Noastrã, Tribuna ºcolii, Gazeta învãþãmântului, România literarã, Revista de pedagogie etc., unde a publicat articole de specialitate, culturale etc. Opera: volum colectiv: Contribuþii la monografia Liceului Simion Bãrnuþiu din ªimleu Silvaniei (Oradea, 1970); de-a lungul timpului a contribuit la întocmirea Anuarului Liceului S. Bãrnuþiu.

PÎRVU, GHEORGHE — profesor. N. 7 iunie 1927, Giurtelec, comuna Mãeriºte — m. 2 aprilie 1997, ªimleu Silvaniei. Viaþa ºi activitatea: a urmat cursurile Facultãþii de Litere de la Universitatea Victor Babeº din Cluj (1955). A fost profesor la liceul din Vadul Criºului, apoi director adjunct al aceluiaºi liceu ºi inspector de specialitate la Inspectoratul ªcolar al Raionului Aleºd, Regiunea Criºana. În anul 1957 a fost transferat la ªcoala Medie din ªimleu Silvaniei, iar din anul 1965 a fost numit ºeful Secþiei de

POIENARU, ªTEFAN — inginer. N. 21 iunie 1946, Cehu Silvaniei. Viaþa ºi activitatea: absolvent al Institutului Agronomic Nicolae Bãlcescu Bucureºti (1972). A obþinut doctor atul în anul 1998 în specialitatea genetica ºi ameliorarea plantelor la Academia de ªtiinþe Agricole ºi Silvice Gheorghe Ionescu Siseºti. A fost

259

laborant la Baza de recepþie cereale Vadul Lat (1966-1967), ºef fermã S.C. (IAS) Agrozootehnica Grãdiºtea (1972-1979), director tehnic S.C (IAS) Agrozootehnica Pietroiu (1979-1981), director general la aceeaºi instituþie (1981-1989), director comercial S.C. (IAS) Agrozootehnica Stelnica (1990-1992). Din 1992 este asociat unic, administrator, director general la S.C. Agrofam Holding S.R.L. Din 2002 este ºef de lucrãri la Universitatea de ªtiinþe Agricole Bucureºti, Filiala Cãlãraºi. Este preºedinte al Asociaþiei Fermierilor din România, vicepreºedinte al Ligii Asociaþiilor Producãtorilor Agricoli din România. A participat la numeroase simpozioane ºi congrese naþionale ºi internaþionale. Este membru de onoare al USAMV Bucureºti, membru în prezidiul ASAS Bucureºti, Consiliul Naþional de ªtiinþã a Solului, membru în colectivul de redacþie al revistei Profitul Agricol. Opera: coautor: Unele aspecte privind influenþa îngrãºãmintelor asupra producþiei de grâu ºi orz pentru sãmânþã în condiþiile economice din zona Borcea (Bucureºti, 1997), Tehnologia culturilor agricole în sistemul minimum tillage, no-tillage ºi strategiile de combatere chimicã a buruienilor în condiþiile din România (Bucureºti, 2004), Agricultura Uniunii Europene sub impactul politicii agricole comune (Bucureºti, 2006).

culturii (Copenhaga, 1998). În perioada 1996-1999 a fost profesoarã de picturã la ªcoala Popularã de Artã Zalãu. În prezent este desenator — grafician la Muzeul Judeþean de Istorie ºi Artã Zalãu. A participat la tabere de creaþie judeþene ºi naþionale: Boghiº (1988, 1989), Bizuºa, Crivaia (1998), Mãnãstirea Bic (2004), Tabãra de icoane pe lemn ºi sticlã, organizatã de Direcþia pentru Culturã, Culte ºi Patrimoniu Cultural Naþional — Sãlaj, Zalãu. Opera: Expoziþii personale: Casa de Culturã a Sindicatelor Zalãu (1988, 1989); expoziþii de grup: Casa de Culturã a Sindicatelor (1987, 1988, 1989, 2000), Muzeul Etnografic Craiova Casa Bãniei (1999), Clinica particularã — Olanda (2000), Centrul Ecleziastic — Sf. Gheorghe (2001), Galeria de Artã Ioan Sima — Zalãu (2002, 2003, 2004), a fost prezentã la Târguri de Meºteri Populari — Zalãu, ClujNapoca, Oradea, Suceava, Sf. Gheorghe, Iaºi (2000, 2001, 2002, 2003, 2004). A participat la recondiþionarea de lucrãri de artã monumentalã: bisericile din Someº Odorhei, Criºtelec, Babþa ºi Biserica Ortodoxã a comunitãþii româneºti din Imola — Italia. Este prezentã în Galeriile de Artã din Oradea, Cluj-Napoca, Satu Mare, Imola ºi Lauria (Italia), precum ºi în colecþii particulare din: Ucraina, Grecia, Ungaria, Italia, Spania, Franþa, Olanda, Suedia, Norvegia, Canada, S.U.A., Anglia.

POJAR, RODICA MAGDALENA — artist plastic. N. 10 noiembrie 1967, Baia Mare. Viaþa ºi activitatea: este absolventã a ªcolii Tehnice de Proiectant ºi Desenator Tehnic de Construcþii Industriale (1987). A urmat cursul european Valori ºi structuri democratice europene. Metode ºi instituþii educaþionale. Noi strategii în promovarea

PONEAVÃ, TEODOR — preot, poet. N. 23 februarie 1939, ªiria, judeþul Arad. Viaþa ºi activitatea: a fost preot în Cizer. Este membru de onoare al Societãþii Sorin Titel din Timiºoara. Premii: Cetãþean de onoare al comunei ªiria. Opera: Predici versificate la duminici ºi sãrbãtori (1992), Între vis ºi real

260

(Timiºoara, 1993), Poeme peste ani (Timiºoara, Ed. Hestia, 1990), Găsiri și goluri (Arad, Ed. Mirador, 1997), Poezii, la 2000 (Oradea, 2000), Gãsiri ºi goluri (2002), Al treilea ochi (Arad, Ed. Viața arădeană, 2003), Patrie și cuget (Arad, Ed. Realitatea, 2004), Poezii religioase (2005), Predici (2006), Cuvântãri ecleziastice (Ed. Ţara Iancului, 2006), Ranã din iubire (2007), Sens (Arad, Ed. Mirador, 2008), Þãrânã ºi metafizicã (2009). Ce este, ce nu este.

grup: Galeria de Artã Ioan Sima (2002, 2003, 2004). Lucrãrile sale sunt prezente în colecþiile muzeelor din þarã: Oradea, Iaºi, Suceava, în colecþiile particulare din þarã ºi Germania, Franþa, Norvegia, Italia, Grecia, Algeria, S.U.A., Africa de Sud, Ungaria, Canada, Vatican. Participã anual la Târgul de meºteri populari de la Oradea, ClujNapoca, Iaºi, Timiºoara, Craiova, Muzeul Satului Bucureºti.

POP, ANA — restaurator. N. 8 iunie 1946, Surduc. Viaþa ºi activitatea: este absolventã a ªcolii Tehnice de Construcþii, secþia arhitecturã ºi decoraþiuni interioare din Baia Mare. În prezent este expert restaurator la Muzeul Judeþean de Istorie ºi Artã Zalãu. Organizeazã cursuri de iniþiere în tehnica picturii pe sticlã la Creaca (2005), Galeria Ioan Sima Zalãu (2006). A participat la programul Parcul cu artiºti (Bucureºti, 2010). Este membrã a Asociaþiei meºterilor populari din Moldova cu sediul la Iaºi (2008), membrã a Asociaþiei meºterilor populari din Bucovina cu sediul la Suceava (2010). Premii: diploma pentru autenticitate ºi respectarea tradiþiei — Suceava (2002), marele premiu Trofeul Bucovina — Suceava (2004), premiul OSCAR acordat de revista Capital nr. 36 (2004). Opera: Expoziþii personale: sediul B.C.R. Zalãu (1998), sediul B.C.R. Jibou (2000), Casa de Culturã a Sindicatelor — Zalãu (2001), Icoane ºi cazanii- Muzeul Judeþean de Istorie ºi Artã — Zalãu 2006-2009), Şimleu Silvaniei (2010), tabãra de picturã de la Mãnãstirea Bic (2004), Centrul Cultural Român (Budapesta — 2004). Expoziþii de

POP, AUREL — analist programator. N. 16 august 1951, Domnin. Viaþa ºi activitatea: este absolvent al Facultãþii de Ciberneticã Economicã, secþia informaticã economicã din cadrul Academiei de ªtiinþe Economice Bucureºti (1975). A fost analist programator la Întreprinderea de Utilaj Greu Progresul Brãila (1975-1980), ªantierul Naval Brãila (1980-1987), S.C. Condor Brãila (19901992), S.C. Prodazur Urleasca S.A. Brãila (1992-1999). Din anul 1999 este administrator la S.C. Placebo-Prod S.R.L. Este colaborator soft la S.C. Storm-TV Brãila, Ploieºti, Buzãu, S.C. Astral TV Bucureºti. Colaborãri: Luceafãrul, Amfiteatru, Familia. Opera: Muºuroiul de speranþe (Galaþi, Ed. Porto-Franco, 1991). Volume în pregãtire: Cãmaºa de forþã (roman), Sufletul nostru, Instituþia curvei, Experimentul COMUNISM, Al treilea element.

261

POP, CÃLIN CORNEL — profesor. N. 13 septembrie 1968, Românaºi. Viaþa ºi activitatea: absolvent al Facultãþii de Geografie a Universitãþii Babeº-Bolyai din Cluj-Napoca (1996). În perioada 19961997 a urmat cursuri aprofundate la Facultatea de Geografie, specialitatea Geomorfologie dinamicã, experimentalã ºi aplicatã ºi cursurile de master în specializarea Drept comunitar (2005-2006), master în Management educaþional (20062007). A obþinut doctoratul în anul 2003 cu teza Dimensiunea geograficã a axei naturale, sociale ºi economice Jibou-Zalãuªimleu Silvaniei-Marghita în perspectiva dezvoltãrii durabile. Studiu de geografie integratã. În perioada 1989-1992 a lucrat la Întreprinderea de Prelucrare a Lemnului Zalãu, apoi a fost profesor la Grupul ªcolar Mihai Viteazul Zalãu (1996-1997), profesor titular la ªcoala Normalã Gheorghe ªincai (1997-1999). În perioada 1999-2001 a fost asistent universitar la Universitatea BabeºBolyai Cluj-Napoca, Facultatea de Geografie, ºef-lucrãri în cadrul aceleiaºi facultãþi (2001-2002), iar din 2003 este ºef lucrãri dr. la aceeaºi universitate. A participat la numeroase simpozioane ºtiinþifice din þarã. Premii: a primit Premiul Universitãþii Babeº-Bolyai pe anul 2003. Este membru al Societãþii de Geografie ºi membru în colectivul de redacþie al revistei Alma Mater Porolissensis. Colaborãri: Alma Mater Porolissensis, Studia Universitatis Babeº-Bolyai, Analele Universitãþii din Oradea, Revista Românã de Geografie Politicã, Silvania. Culturã. Culte. Patrimoniu, Geis (Deva), Studii ºi

cercetãri de geologie-geografie (Bistriþa), Acta Musei Porolissensis. Opera: Dimensiunea geograficã a axei Jibou-Zalãu-ªimleu Silvaniei-Marghita. Studiu de geografie integratã (Zalãu, Ed. Silvania, 2003), Geografie conceptualã (Cluj-Napoca, Ed. Casa Cãrþii de ªtiinþã, 2006), Turism ºi dezvoltare durabilã (Cluj-Napoca, Ed. Casa Cãrþii de ªtiinþã, 2008), Elemente de legislaþie în turism ºi de drept comercial (Cluj-Napoca, Ed. Casa Cãrþii de ªtiinþã, 2008), Geografie juridicã. Legislaþie ºi terminologie în turism (accepþii interne ºi comunitare), (ClujNapoca, Ed. Casa Cãrþii de ªtiinþã, 2010). Coautor: Prefecþii judeþului Sãlaj. O istorie în documente (Zalãu, Ed. Caiete Silvane, 2007).

POP, DÃNUÞ — profesor. N. 30 decembrie 1962, Zalãu. Viaþa ºi activitatea: absolvent al Facultãþii de Istorie ºi Filosofie a Universitãþii BabeºBolyai din Cluj-Napoca (1994). A obþinut doctoratul în anul 2000 cu teza Culturã ºi societate în judeþul Sãlaj (1918-1940). În perioada 1981, 1983-1987 a fost muncitor la Întreprinderea de Anvelope Zalãu. A urmat cursurile ªcolilor U.T.C. la Cluj-Napoca (1985) ºi Bucureºti (1986-1987). În perioada 1988-1989 a fost secretar al Comitetului Municipal Zalãu al U.T.C., iar dupã absolvirea facultãþii a fost muzeograf (1994), cercetãtor ºtiinþific (1995), cercetãtor ºtiinþific principal (1997) la Muzeul Judeþean de Istorie ºi Artã Zalãu (1994-1999). În prezent este directorul Direcþiei Judeþene Sãlaj a Arhivelor Naþionale. A fost cadru didactic asociat la Universitatea Babeº-Bolyai, Colegiul

262

Universitar Zalãu (1999-2001) ºi la Universitatea Vasile Goldiº Filiala Baia Mare (2005-2007). A participat la numeroase sesiuni de comunicãri ºtiinþifice din þarã ºi a organizat mai multe sãli muzeale ºi expoziþii. Colaborãri: Acta Musei Porolissensis, Actualitatea Sãlãjeanã, Alma Mater Porolissensis, Arhivele Prahovene, Graiul Sãlajului, Sãlajul Orizont, Magazin Sãlãjean, Jandarmeria Ardeleanã. Opera: Culturã ºi societate în judeþul Sãlaj (1918-1940), ( Zalãu, Ed. Caiete Silvane, 2000), Biserica ºi societatea în Sãlaj. Protopopiatul Ortodox Românaºi (Zalãu, Ed. Caiete Silvane, 2002); Coautor: Camera de Comerþ ºi Industrie a Judeþului Sãlaj. Schiþã monograficã (Zalãu, Ed. Tehnoprint, 2000), Prefecþii judeþului Sãlaj. O istorie în documente (Zalãu, Ed. Caiete Silvane, 2007); pliant Ip ºi Treznea — localitãþi martir ale neamului românesc (Zalãu, 1995).

POP, DIONISIU HORIA — istoric. N. 20 noiembrie 1965, ªimleu Silvaniei. Viaþa ºi activitatea: este absolvent al Facultãþii de Istorie ºi Filosofie a Universitãþii Babeº-Bolyai din Cluj-Napoca (1991). A obþinut doctoratul în anul 2000 cu teza Depresiunea ªimleului în antichitatea dacicã (sec. II î.e.n. -II e.n.). În perioada 1991-1994 a fost arheolog la Muzeul Judeþean de Istorie ºi Artã — Zalãu, apoi cercetãtor ºtiinþific la Institutul de Arheologie ºi Istoria Artei din Cluj-Napoca (1994-1997), iar din 1997 este cercetãtor ºtiinþific II la Muzeul Judeþean de Istorie ºi Artã — Zalãu. A participat la numeroase sesiuni de comunicãri ºtiinþifice în þarã ºi strãinãtate, a prezentat 52 de rapoarte

arheologice anuale la sesiunile naþionale anuale, a participat la 68 de manifestãri ºtiinþifice naþionale ºi la 19 manifestãri ºtiinþifice internaþionale. A organizat 30 de expoziþii în cadrul muzeului din Zalãu ºi a întocmit 70 de rapoarte referitoare la ºantierele arheologice pe care ºi-a desfãºurat activitatea. A participat la specializãri, burse, stagii ºtiinþifice în strãinãtate: Budapesta (Ungaria, 1996), Vayle (Danemarca, 1998), Nijmegen (Olanda, 2001). Colaborãri: Acta Musei Napocensis, Acta Musei Porolissensis, Buletinul Muzeului Militar Naþional (Bucureºti), Carpatica — Anuarul de Arheologie al Universitãþii din Uzsgorod (Ucraina), Cronica Cercetãrilor Arheologice — Anuarul Direcþiei Arheologie din Ministerul Culturii ºi Cultelor (Bucureºti), Ephemeris Napocensis, Revista Bistriþei, Sagetia — Acta Mvsei Devesis, Silvania. Culturã. Culte. Patrimoniu, Studii ºi Comunicãri. Opera: Fortificaþii dacice din vestul ºi nord-vestul României (Cluj-Napoca, Ed. Mega, 2006), Argintul dacic sãlãjean (Cluj-Napoca, Ed. Mega, 2008), Aºezãri dacice din vestul ºi nord-vestul României (Cluj-Napoca, Ed. Mega, 2009). Volume colective: Symposia Thracologica, 8 (1990), Viaþa privatã, mentalitãþi colective ºi imaginar social în Transilvania (Oradea, Cluj, 1995-1996), The Dacian World at the Crossroads of Civilisations (Bucureºti, 1996), 17th International Congress of Roman Frontier Studies (Zalãu, 1997), The Dacian World at the Crossroads of Civilisations, II (Bucureºti, 1998), Studii de Istorie a Transilvaniei, Familie ºi Societate (Cluj-Napoca, 1999), Studii de istorie anticã. Omagiu profesorului Ion Glodariu (Cluj-Deva, 2001), Lucrãrile Simpozionului Educarea Patrioticã a elevilor prin Activitãþi Extracurriculare (Chendrea, 2002), Ateliere ºi tehnici meºteºugãreºti. Contribuþii arheologice. Ateliers et techniques artisanaux. Contributions archeologiques (Bistriþa, 2002), Cronologie relativã ºi absolutã în La Tèn-ul transilvãnean (ªimleu Silvaniei, 2002), Habitat und Gesllschaft in Westen und Nordwesten Rumaniens von Ende

263

des 2. Jahrtausends v. Chr zum anfang des 1. Jahrtausends n. Chr (11.Jh. v. Chr2.Jh.n. Chr), (Cluj-Napoca, 2002), Limes Dacicus Occidentalis. Die Befestigungen im Westen Dakiens vor und nach der römischen Eroberung (Cluj-Napoca, Ed. Mega, 2005), Volumul Omagial Ioan Andriþoiu (2005), Dacia Avgusti Provincia. Crearea provinciei (Bucureºti, 2006), ªimleu Silvaniei. Monografie arheologicã. Istoricul cercetãrilor (ClujNapoca, Ed. Mega, 2006), Instrumente de iluminat din nord-vestul României. Lighting tools from North-West of Romania. Catalog de expoziþii. Exhibition catalogue (Zalãu, Ed. Porolissum, 2006), International Colloquium Thracians and Celts (Bistriþa, 2006), Iron Age Sanctuaries and Cult Places in the Thracian World (Braºov, 2007), Funerary Practices of the Bronze and Iron Ages in Central and South-Eastern Europe, Stvdia in honorem Florea Costea (Braºov, 2007), Abstracts of International Colloquium Funerary Practices of the Bronz and Iron Ages un Central and South-Eastern Europe (Bistriþa, 2008), Actele colocviului Limes ºi Barbaricum: descoperiri romane în vecinãtatea provinciilor Dacia ºi Moesia, Cercetãri arheologice preventive pe traseul ºoselei ocolitoare a municipiului Zalãu (ClujNapoca, Ed. Mega, Zalãu, Ed. Porolissum, 2009), Iron Age Communities in the Carpathian Basin. Proceedings oh the International Colloquium from Târgu Mureº (Cluj-Napoca, Ed. Mega, 2009), Tracii ºi vecinii lor în antichitate-The Thracians and Their Neighbours in Antiquity. Studia in honorem Valerii Sîrbun (Brãila, 2010), Volumul Omagial Rugen Iaroslavschi la 60 de ani. Volume editate: Dacian Studies — Contributions for La Tène period researche s (ClujNapoca, Ed. Mega, 2008), Identitãþi culturale locale ºi regionale în context european. Studii de arheologie ºi antropologie istoricã. In Memoriam Alexandri V. Matei (Cluj-Napoca, BMP vol. 13, 2010).

POP, FLORIN-MARIAN — preot. N. 16 aprilie 1981, Zalãu. Viaþa ºi activitatea: este absolvent al Facultãþii de Teologie Ortodoxã din cadrul Universitãþii Oradea (2004) ºi al unui masterat în Managementul ºi Elaborarea Proiectelor la aceeaºi universitate (2006). În perioada 1997-2000 a urmat cursurile ªcolii Populare de Artã din Zalãu, secþia picturã. A fost cântãreþ bisericesc (2000-2004), profesor de religie la Grupul ªcolar Voievodul Gelu (2005-2006) ºi Liceul de Artã Ioan Sima (2006-2008), preot paroh la Cãpâlna (2008), iar din 2009 este preot paroh la Dobrocina. A fost membru al Coralei Camerata Academica Porolissensis (2006-2008). În perioada 1995-1997 a fost consilier pe probleme de culturã al Ligii Tineretului Ortodox Român, filiala Zalãu. A participat la conferinþa internaþionalã Ortodoxia ºi lumea (Grecia, 2002). Colaborãri: Legea Româneascã, Sãlãjeanul. Opera: Arta iconograficã, expresie a Divinitãþii în cadrul Cultului Divin (Zalãu, Caiete Silvane, 2006). Expoziþii de grup: Grecia, Italia, Canada, Franþa, Olanda, România, Spania, Ungaria etc.

POP, GHEORGHE — medic veterinar. N. 11 iulie 1947, Petenia, com. Horoatu Crasnei.

264

Viaþa ºi activitatea: este absolvent al Facultãþii de Medicinã Veterinarã din cadrul Institutului Agronomic Dr. Petru Groza din Cluj (1970). A fost ºef de fermã la Meseºenii de Jos ºi Horoatu Crasnei (19701975), inspector la Inspectoratul General pentru Controlul Calitãþii Produselor Sãlaj (1976-1986), iar din 1986 pânã în 2011 a lucrat la Consiliul Industriei Alimentelor care a fost preluat de cãtre Direcþia Generalã pentru Agriculturã ºi Industria Alimentarã Sãlaj. A întocmit ºi implementat tehnologii în domeniul industriei alimentare: lapte ºi produse lactate, carne ºi preparate din carne, pâine ºi produse de panificaþie, ciuperci de pãdure (recoltarea ºi conservarea acestora), conservarea legumelor ºi fructelor , tehnologia conservãrii mierii de albine, a întocmit ºi standardizat produsele finite pentru majoritatea agenþilor economici din judeþ. Totodatã a cules reþete ºi tehnologii de fabricaþie în industria alimentar ã pentru 159 de produse tradiþionale atestate pe þarã. A studiat, analizat ºi standardizat tehnologia de fabricaþie a produsului tradiþional cu denumirea Pãlincã, într-o modalitate practicã unde se gãseºte versiunea originalã a locului, rotunjitã în buchetul specific al unui produs unic — Pãlinca de Sãlaj. Colaborãri: Graiul Sãlajului, Sãlãjeanul, Recolta (Satu Mare). Opera: Povestea pãlincii — tradiþii (Zalãu, Ed. Silvania, 2008).

1960) participând la festivaluri. A înfiinþat, în satul Ciumãrna, un muzeu al sa tului. Ca solistã de muzicã popularã a participat la festivaluri ºi concursuri de muzicã popularã. În anul 2002 a înfiinþat grupul folcloric de copii Poiana din Ciumãrna, formaþie cu care a înregistrat 5 casete cuprinzând cântece ºi poezii religioase. Participã la festivaluri folclorice, târguri populare organizate la Iaºi, Târgu Jiu, Covasna, Braºov, Cluj, Sibiu, la Teatrul Naþional din Bucureºti, Oradea. Este creatoare de costume populare ºi colecþionarã de port popular. În anul 2000 a participat la un simpozion organizat la Buºteni pe tema conservãrii ºi promovãrii folclorului. Este membrã a Fundaþiei Episcop Grigore Leu din anul 1992, iar din 2005 este membrã a Academiei Artelor Tradiþionale. Premii: premiul III la festivalul Cântarea României (1977), locul I la etapa de masã a Festivalului Cântarea României (1980). A primit diplome de participare la Festivalul folcloric Datini ºi obiceiuri de iarnã (Iaºi — 1996, 1997), Festivalulconcurs Alinã-te dor, alinã (Seini, 1996), Ecouri meseºene (1998), Festivalul Pastorala Floriilor (Gorj, 1998), Festivalul obiceiurilor de iarnã (Sf. Gheorghe, Braºov, 1998), Cluj (1998, 1999, 2000, 2001), Festivalul Datini ºi obiceiuri de iarnã (Turda, 2001). În anul 2005 a primit diploma de onoare a Academiei Artelor Populare Tradiþionale (Sibiu), Diplomã de Excelenþã (ªcoala Corneliu Coposu Zalãu — 2005). Opera: casete: Duminica la Florii (1996), Pricesne (1997), Colinzi (1998), Cântece religioase. Poezii ºi Rugãciuni, De dor ºi de omenie (2002), Mã cunosc cã-s ciumãrneanã (2004). POP, IOAN — epigramist. N. 27 ianuarie 1937, Someº-Odorhei. Viaþa ºi activitatea: absolvent al Facultãþii de Filologie din Cluj-Napoca. Din 1967 a fost bibliotecar. Colaborãri: Tribuna, Steaua, Gazeta literarã, România literarã, Astra, Familia, Ramuri, Orizont, Urzica, ªopârla, Fãclia, Nãzuinþa, Adevãrul de Cluj etc. Din 1979 este membru al Cenaclului epigramiºtilor clujeni Satiricon ºi preºedinte al aceluiaºi cenaclu (din 1990);

POP, ILEANA GRAÞIANA — solistã de muzicã popularã. N. 1 iunie 1943, Ciumãrna. Viaþa ºi activitatea: este absolventã a 10 clase la Liceul Teoretic. A lucrat în comerþ timp de 23 de ani. A activat în corul cãminului cultural din satul natal (1955-

265

membru al Uniunii Epigramiºtilor Români (1996). Premii: a participat la concursuri de epigrame ºi umor unde a luat diferite premii: Brãila, Bistriþa, Cluj-Napoca, Bucureºti, Iaºi, Galaþi, Bãileºti, Maieru, Târgoviºte, Gura Humorului. Opera: Târziu de toamnã (Bucureºti, Ed. Didacticã ºi Pedagogicã, 1995), ªi totuºi epigrama (Cluj-Napoca, Ed. Faptã transilvanã, 1999). Volume colective: Drumul sãbiilor (Timiºoara, Ed. Facla, 1975), Epigramiºti români de azi (Bucureºti, Ed. Eminescu, 1979), Hipocrate se amuzã (Bucureºti, Ed. Medicalã, 1981), 15 ani de epigramã (Bucureºti, 1984), Epigrame alese (Bucureºti, 1985), Cascada epigramelor (Bucureºti, 1986), Din lumea epigramei (Bucureºti, 1988), Epigrame politice (Bucureºti, 1992), Pãcalã advocat (Craiova, 1994), Oltenii ºi restul… lumii (Slatina, 1995), Poeþi clujeni contemporani (Cluj-Napoca, 1997), Trei decenii de epigramã (Ploieºti, Ed. Premier, 1999), Cimitirul vesel (Ploieºti, Ed. Premier, 2000), Luna în þãndãri (Bucureºti, Ed. Haiku, 2000).

cercetare în þarã ºi strãinãtate, publicând peste 400 de studii în reviste de specialitate. În anul 1972 ºi-a susþinut memoriul pentru obþinerea titlului de doctor docent. A condus doctoratul în magnetism, reuºind sã finalizeze tezele de doctorat a peste 60 de doctoranzi. Opera: Magnetismul pãmânturilor rare (Bucureºti, Ed. Academiei R.S.R., 1968), Fizicã generalã, mecanicã ºi acusticã (Bucureºti, Ed. Didacticã ºi Pedagogicã, 1970), Fizicã molecularã ºi termodinamicã (Bucureºti, Ed. Didacticã ºi Pedagogicã, 1975), Mecanicã ºi acusticã (Iaºi, Ed. Bit, 1997). Volume colective: Metode fizice în structura corpului solid (Litografie Universitatea Babeº-Bolyai, 1969), Structura corpului solid (Bucureºti, Ed. Academiei R.S.R., 1971), Rezonanþa nuclearã în metale (Bucureºti, Ed. Academiei R.S.R., 1973), Culegere de probleme de mecanicã (Bucureºti, Ed. Didacticã ºi Pedagogicã, 1974), Fizica corpurilor solide ºi a semiconductorilor (Bucureºti, Ed. Didacticã ºi Pedagogicã, 1983), Calculul benzilor de energie în corpul solid (Bucureºti, Ed. ªtiinþificã ºi Enciclopedicã, 1987).

POP, IULIU — profesor. N. 21 iunie 1933, Stoboru, comuna Cuzãplac. Viaþa ºi activitatea: este absolvent al Facultãþii de Matematicã ºi Fizicã din cadrul Universitãþii Victor Babeº din Cluj (1957). A fost reþinut ca preparator la catedra de electricitate ºi magnetism, unde a ocupat succesiv funcþiile de preparator, ºef de laborator, asistent, lector, conferenþiar ºi profesor. În perioada 1961-1964 a urmat cursurile Universitãþii de la Moscova, unde a obþinut titlul de doctor în fizicã. Începând cu anul 1984 ºi-a continuat activitatea didacticã în þarã. A participat la numeroase sesiuni de

POP, NICOLAE — poet. N. 1 decembrie 1928, Mirºid. Viaþa ºi activitatea: absolvent al Facultãþii de Filosofie a Universitãþii din Bucureºti. Dupã o scurtã perioadã de timp în care ºi-a desfãºurat activitatea în cadrul Federalei cooperaþiei Sãlajul din Zalãu (octombrie 1947-septembrie 1948), devine angajat ºi redactor al ziarului Graiul Sãlajului, iar dupã absolvirea cursului de ziaristicã, redactor-ºef al aceleiaºi publicaþii. A avut o deosebitã activitate în presa militarã, ca

266

ofiþer activ, lucrând în presa M.Ap.N., iar de-a lungul timpului a îndeplinit funcþiile de redactor, secretar de redacþie sau redactor ºef la revistele: Imagini militare, Viaþa militarã, Ed. Militarã, Înainte, La datorie, Revista gãrzilor naþionale. În perioada 1948-1949 organizeazã ºi conduce împreunã cu Iosif Micu cenaclul de pe lângã ziarul Graiul Sãlajului, frecventeazã sporadic diferite cenacluri literare din Bucureºti. În 1970 întemeiazã ºi conduce cenaclul literar Columna de pe lângã C.C.A., face parte din cenaclul literar al scriitorilor profesioniºti cu statut de filialã a Uniunii Scriitorilor (1982-1992). Colaborãri: Contemporanul, România literarã, Luceafãrul, Vatra, Ramuri, Pentru patrie, Albina, Flacãra, Nãzuinþa, Urzica. Opera: Ventuze (Bucureºti, Ed. Militarã, 1977), Perimetru sentimental (Craiova, Ed. Scrisul Românesc, 1980), Fabule (Bucureºti, Ed. Ion Creangã, 1982), Fabule (Bucureºti, Ed. Ion Creangã, 1983) ºi plachetele de epigrame Sãgeþi (Bucureºti, Ed. Militarã, 1975), La þintã (Bucureºti, Ed. Militarã, 1977), De pe ramul cântecelor mele, simple exerciþii de versificaþie (Bucureºti, Ed. Paideia, 2002), Cartea cu fabule (Bucureºti, Ed. Semne, 2003).

simpozioane interne ºi internaþionale. Timp de 12 ani a condus cercurile ºtiinþifice ale studenþilor de la secþia de filosofie a universitãþii clujene. Colaborãri: Revista de filosofie, Studia philosophica, Tribuna, Napoca Universitarã, Echinox, Korunk etc. Opera: ªtiinþã ºi religie (Bucureºti, Ed. ªtiinþificã, 1960), Probleme ale teoriei marxist-leniniste în documentele partidelor comuniste (Moscova, 1960), Marx — Engels, filosofia operei de tinereþe, 2 vol. (Cluj-Napoca, Ed. Dacia, 1973-1976), Totul pentru om (Universitatea Babeº-Bolyai, 1980), Lucian Blaga — cunoaºtere ºi creaþie (Bucureºti, Ed. Cartea Româneascã, 1988), Raþionamentele ºtiinþifice ºi comunicarea (Cluj-Napoca, Academia R.S.R.). A publicat 42 de articole ºi 28 de comunicãri în reviste de specialitate. POP, TRAIAN — profesor. N. 25 septembrie 1924, Stoboru, comuna Cuzãplac. Viaþa ºi activitatea: A urmat cursurile Facultãþii de Psihologie ºi Pedagogie din cadrul Universitãþii Victor Babeº din Cluj (1953). A fost inspector la Secþia de Învãþãmânt a Regiunii Cluj, ºef al Secþiei de Învãþãmânt, iar apoi a fost promovat ca adjunct al ministrului învãþãmântului. În perioada 1975-1984 a fost ambasador la Haga. Dupã revenirea în þarã a fost adjunct al ministrului afacerilor externe, încheinduºi activitatea ca ambasador al României la Budapesta (1990). A obþinut doctoratul în ºtiinþe pedagogice ºi a fost conferenþiar ºi profesor universitar la Facultatea de Pedagogie din cadrul Universitãþii Bucureºti. Opera: a desfãºurat o bogatã activitate ºtiinþificã, rezultatele publicându-le în studii ºi cãrþi de pedagogie. POP, VASILE — inginer, artist plastic. N. 22 august 1944, Mirºid. Viaþa ºi activitatea: absolvent al Facultãþii Traian Vuia din Timiºoara, secþia tratamente termice — deformãri plastice (1977). În perioada 1977-1979 a fost profesor la Liceul nr. 1. În perioada 1978-1980 a urmat un curs de specializare în U.R.S.S., apoi a fost inginer la Întreprinderea de Þevi din Zalãu.

POP, TRAIAN — profesor. N. 31 octombrie 1929, Traniº. Viaþa ºi activitatea: este absolvent al Facultãþii de Filosofie a Universitãþii A.A. Jidanov din Leningrad. În 1961 a obþinut doctoratul la Universitatea Lomonosov din Moscova. A fost asistent universitar (19561957), lector (1957-1963), conferenþiar universitar (1963-1977), la I.M.F. Cluj. Din 1974 a fost conferenþiar la Facultatea de Filosofie a Universitãþii Babeº-Bolyai din Cluj-Napoca. A participat la numeroase

267

În perioada 1984-1992 a fost ºef secþie ajustaj. Opera: a participat la numeroase expoziþii colective din þarã.

POP, VASILE-MARINEL (pseudonim Marin Pop) — cercetător ştiinţific. N. 12 august 1973, Tăşnad, judeţul Satu Mare. Viaŝa şi activitatea: este absolvent al Facultăţii de Istorie-Geografie din cadrul Universităţii Oradea (1992-1997). În anul şcolar 1991-1992 a fost profesor suplinitor de istorie-geografie la Şcoala Generală Zalnoc, comuna Bobota. În perioada 1997-2008 - muzeograf la Muzeul Judeţean de Istorie şi Artă-Zalău, specializarea Istorie contemporană. De la 1 ianuarie 2009 – cercetător ştiinţific III la Muzeul Judeţean de Istorie şi Artă. În perioada 1997-2000 a urmat o serie de cursuri de perfecţionare în domeniul muzeografiei, fiind atestat în specializarea Istorie-memorialistică. În anul 2007 a urmat un curs de Relaţii Publice şi Comunicare, primind atestatul de asistent manager în acest domeniu. În perioada 2007-2010 a urmat cursurile Şcolii Doct orale a Universităţii din Oradea, specializarea Istorie. A obţinut doctoratul în anul 2010 cu teza Viaţă politică în România interbelică (1919-1938). Activitatea Partidului Naţional şi Naţional Ţărănesc din Ardeal şi Banat. În domeniul muzeografiei a organizat numeroase expoziţii de bază (Ex.Centrul Cultural Şincai-Coposu din Bobota, Şcoala Corneliu Coposu din Zalău, Bocşa, Buciumi, Năpradea, Şimleu Silvaniei ş.a.). A colaborat la realizarea expoziţiei naţionale Corneliu Coposu – o viaţă în slujba democraţiei, în anul 1999. Participă şi organizează numeroase sesiuni ştiinţifice, simpozioane, mese rotunde, conferinţe etc.

Colaborări: Acta Musei Porolissensis, Silvania, Alma Mater Porolissensis, Caiete Silvane, Marmaŝia (Baia Mare), Ziridava (Arad), Sargeŝia-Acta Musei Devensis (Deva), Ŝara Bârsei (Braşov), Buletinul Muzeului Militar Naŝional (Bucureşti), Analele Sighet, Crisia (Oradea), Analele Universităŝii din Oradea, Marisia (Târgu Mureş), Apulum (Alba Iulia), Satu Mare. Studii şi comunicări (Satu Mare), unde a publicat peste 100 de articole cu caracter ştiinţific. Este redactor la revistele de cultură Acta Musei Porolissensis şi Caiete Silvane. A participat la multe emisiuni de radio şi televiziune locală, pe teme de istorie sau cultură. Opera: Viaŝă politică în nord-vestul României (1869-1948). Partidul Naŝional Român şi Naŝional Ŝărănesc din Sălaj (Cluj-Napoca, Ed. Argonaut şi Zalău, Ed. Porolissum, 2007); coordonator al volumului Văru’ Porŝan. Biografia şi opera unui mare român (Zalău, Ed. Porolissum, 2007). În curs de apariţie: Viaŝă politică în România interbelică (1919-1938). Activitatea Partidului Naŝional şi Naŝional Ŝărănesc din Ardeal şi Banat; Corneliu Coposu: Din cele trecute vremi. Jurnalist la ziarul România Nouă (1935 – 1938), coordonator volum.

POP, VASILE-ROMUL (pseudonim Radu Petre) — preot, profesor, eseist. N. 20 martie 1939, Ceheiu. Viaþa ºi activitatea: absolvent al Institutului Teologic de Grad Universitar Sibiu (1960); a urmat studii postuniversitare: curs de îndrumare misionarã ºi pastoralã la Institutul Teologic Universitar Bucureºti (1975), curs de îndrumare pastoralã, misionarã ºi socialã la Universitatea Oradea, Facultatea de

268

Teologie (1995), a urmat cursuri de specializare la Centrul de Perfecþionare a Cadrelor Economice 30 Decembrie Bucureºti (1961), Ministerul Petrolului ºi Chimiei, curs de specializare în construcþii ºi instalaþiimontaj la Întreprinderea Construcþii-Montaj Cluj (1965). A fost planificator la Cooperaþia de Consum (iulie-decembrie 1955), învãþãtor (ianuarie-septembrie 1956), economist plan financiar în Gostat (1961-1963), ºef birou planificare ºantier de construcþii industriale (1963-1968), responsabil economic fermã zootehnicã (1978-1984), diacon, apoi preot ºi paroh la Catedrala din Baia Mare (19681978; protopop-onorar din 28 august 1975), paroh în Husasãu de Criº (1984-1996). Din 1996 pânã în 31 iulie 2007 a fost consilier administrativ al Episcopiei Greco-Catolice a Maramureºului. Din data de 1 august 2007 s-a retras în Comunitatea Ordinului Sfântul Vasile cel Mare, Provincia Sfinþii Apostoli Petru ºi Pavel din România. În perioada 1990-1996 a fost profesor de religie la ªcoala Generalã Husasãu de Criº, a fost vicepreºedinte fondator al filialei Bihor a A.F.M.C. Christiana ºi profesor de religie la ªcoala Sanitarã Postlicealã Christiana din Oradea (1992-1996), iar în prezent este cadru didactic asociat la Institutul Teologic Universitar Episcop Dr. Alexandru Rusu Baia Mare, afiliat la Universitatea de Nord Baia Mare. A participat la simpozionul Centenarul Independenþei la Muzeul Naþional Bucureºti (1997), Simpozionul ªtiinþific Naþional cu ocazia aniversãrii a 40 de ani de învãþãmânt superior bãimãrean, la Universitatea de Nord Baia Mare (2001), moderator al simpozionului omagial 120 de ani de la naºterea Episcopului Dr. Alexandru Rusu, la Universitatea de Nord Baia Mare (2004) ºi participant, susþinând comunicarea Înzestrarea noii Episcopii a Maramureºului cu instituþiile de bazã; simpozionul ºtiinþific anual al Universitãþii de Nord Baia Mare (2005). A debutat în cotidianul Pentru socialism în anul 1967 ºi cu volumul Glasul pecetarelor (Oradea, 1993). Colaborãri: Familia, Althea, Unu,

Noua Gazetã de Vest, Jurnalul bihorean (Oradea), Archeus, Tinereþe Creºtinã, Graiul Maramureºului, Glasul Maramureºului, Opinia, Milenium (Baia Mare), Biserica Ortodoxã Românã, Studii Teologice (Bucureºti), Vatra (Tg. Mureº), Altarul Strãbun (Melbourne — Australia), Învierea (Ierusalim), Viaþa Creºtinã (ClujNapoca); a întemeiat ºi conduce revista de spiritualitate creºtinã Flori de crin, de la 1 decembrie 2001, editatã de Vicariatul Greco-Catolic al Silvaniei. Opera: Glasul pecetarelor (Oradea, Biblioteca revistei Familia, 1993), La izvoarele harului (Oradea, Ed. Cogito, 1996), ªapte exerciþii de dezintoxicare, supliment al revistei Tinereþe creºtinã, Baia Mare, nr. 5, 1997, Între Cruce ºi stea (Baia Mare, Ed. Cybela, 1997, ed. a -2-a Baia Mare, Ed. Galaxia Gutenberg, 2006), Luminile Bixadului Baia Mare, Ed. Scriptorium, 2009), Noul Calendar de la Bixad (Baia Mare, Ed. Scriptorium, 2009). Redactor al volumelor: De la Simon Petru la Ioan Paul II (Baia Mare, Ed. Caritas Greco-Catolic, 2002), Volum Omagial-120 de ani de la naºterea Episcopului Dr. Alexandru Rusu (Baia Mare, Ed. Scriptorium, 2004), Pr. Dr. Mircea Manu. Dumnezeu sfinþeºte prin sacramente — discurs dogmatic 2 vol. (Cluj-Napoca, Ed. Napoca-Star, 2005), Vasile Dagmar. Fostam prunc în Þara Maramureºului — în anii 1930-1940 (Baia Mare, Ed. Scriptorium, 2005), pr. Prof. Vasile Fernea. Suferinþele omeneºti — cauze, explicaþii ºi foloase (Tg. Lãpuº, Ed. Gutenberg, 2005) Protoegumen Atanasie Maxim. Memorii (Baia Mare, Ed. Scriptorium, 2009). Sunt în curs de apariþie volumele: Corespondenþa ineditã a episcopului Ioan Suciu cu Maria Costin ºi Rânduiala Litiei.

269

POP DE BÃSEªTI, GEORGE — jurist, om politic. N. 1 august 1835, Bãseºti (azi judeþul Maramureº) — m. 23 februarie 1919. Viaþa ºi activitatea: a început cursurile ºcolii primare în satul natal, apoi la mãnãstirea Strâmba. A urmat ºase clase la liceul din Baia Mare, iar ultimele douã la liceul cezaro-crãiesc al cãlugãrilor premontrei din Oradea pe care l-a absolvit în 1854. S-a înscris la Academia de Drepturi din Oradea. În aceastã perioadã a intrat în Societatea literarã a junimei studioase. În anul 1859 a fost înrolat în armata austriacã ºi a fost dus la Veneþia. Dupã întoarcerea în Sãlaj a ocupat diferite funcþii administrative. A fost primpretor, apoi judecãtor la Scaunul orfanal ºi apoi la cel judeþean sau comitatens. Ca primpretor al cercului administrativ al Hododului, s-a îngrijit de administraþia româneascã a comunelor aparþinãtoare ºi de ºcolile respective. În acest timp a înfiinþat cea mai veche asociaþie culturalã a Sãlajului, Reuniunea Învãþãtorilor Români Sãlãjeni. La alegerile Dietei din 22 iunie 1872, George Pop de Bãseºti a candidat în cercul electoral Cehu Silvaniei ºi a fost ales deputat în Parlamentul de la Budapesta. În aceastã calitate a fost reales în anul 1875 ºi 1878. Sa alãturat Partidului Independent al kossuthiºtilor, al cãrui vicepreºedinte a fost, crezând cã va putea apãra interesele românilor, dar nu s-a putut identifica cu programul ºi interesele partidului. George Pop de Bãseºti a avut o bogatã activitate culturalã, naþionalã, economicã ºi politicã în congregaþiunea comitatensã. Astfel s-a numãrat printre membri fondatori ai Reuniunii Femeilor Române Sãlãjene, a fost activ în cadrul ASTREI ºi în cadrul

institutelor financiare Silvania din ªimleu, Sãlãjana din Jibou, Codreana din Bãseºti, institute care au avut un rol hotãrâtor în viaþa economicã a judeþului. La 28 mai 1892 s-a aflat printre membrii delegaþiei ardelene care au dus la Viena Memorandumul, acþiune care nu a avut urmãrile dorite. Guvernul maghiar a venit cu sancþiuni oficiale, este citat la Tribunalul din Cluj întregul Comitet al Partidului Naþional Român, din care fãcea parte ºi George Pop de Bãseºti, care a fost închis la închisoarea de la Vacz (1894). Dupã un an de închisoare, la 1 august 1895, prezideazã Congresul naþionalitãþilor de la Pesta. În anul 1905 a devenit preºedintele Partidului Naþional Român ºi ºi-a reluat activitatea parlamentarã, candidând la Cehu Silvaniei, fãrã însã a avea sorþi de izbândã. A luat parte la Marea Adunare de la 1 Decembrie 1918.

POP F., IOAN — scriitor, eseist. N. 4 ianuarie 1959, Valcãu de Sus. Viaþa ºi activitatea: este licenþiat în teolologie-istorie la Universitatea BabeºBolyai din Cluj-Napoca. Este absolvent al unui masterat ºi a obþinut doctorarul la aceeaºi universitate clujeanã. A efectuat stagii de cercerate la Roma þi Paris. Pânã în 1995 a lucrat la Întreprinderea Metalicã ºi în presa orãdeanã. A fost referent cultural la Cercul Militar din Oradea. Actualmente este muzeograf la Muzeul Memorial Iosif Vulcan din Oradea. Se numãrã pr intre fondatorii revistei Gazeta de Vest. A frecventat cenaclurile literare Horenii ºi Iosif Vulcan. A primit Premiul revistei Familia pentru poezie (1991). Este membru al Uniunii Scriitorilor din România. Colaborãri: Gazeta de Vest, Noua Gazetã de Vest, Familia, Poesis, Aurora, Unu, Idei în dialog, România literarã, Vatra, Echinocþiu,

270

Apostrof, Luceafãrul, Ramuri, Orizont, Literatura ºi Arta (Chiºinãu). Opera: Pedale de hârtie (Cluj-Napoca, Ed. Dacia, 1994), PoemeºinimiC (Cluj-Napoca, Ed. Dacia, 1996), Poeme de sedus realitateA (Cluj-Napoca, Ed. Dacia, 2000), Sfãntul Augustin — morfologia unei paradigme (Cluj-Napoca, Ed. Dacia, 2009), Jurnal aproape închipuit (Cluj-Napoca, Ed. Dacia, 2009), Poemele poemului nescriS (Cluj-Napoca, Ed. Dacia XXI, 2010), Tãceri de la margine (Baia Mare, Ed. Galaxia Gutenberg; Cluj-Napoca, Ed. Dacia XXI, 2011), Poemele absenþeI (ClujNapoca, Ed. Dacia XXI, 2011). Prezent în antologiile: Caietul cu poeþi (Cluj-Napoca, Ed. Mesagerul, 1996), Vise într-o liniºte sumerianã (Oradea, Ed. Cogito, 1999), Corabia cu poeþi (Oradea, Biblioteca revistei Familia, 2002), Murmurul vocilor (Oradea, Ed. Cogito, 2007). POP FLORANTIN, IOAN — filosof, estetician, profesor. N. 8 august 1843, Poptelec — m.? Viaþa ºi activitatea: a absolvit Gimnaziul din Cluj (1863) ºi Facultatea de Filosofie de la Universitatea din Viena. A fost profesor la Liceul din Botoºani (1868), la Bârlad (1869), iar în perioada 1870-1899 a fost profesor la Liceul Central din Iaºi. În perioada 1872-1873 a suplinit la catedra de filosofie a universitãþii ieºene. A fost directorul Liceului Naþional din Iaºi (18731881). În anul 1881 a fost ales preºedintele Societãþii Didactice din Iaºi, renunþând însã la aceastã funcþie în iulie acelaºi an. Tot atunci ºi-a dat demisia ºi din funcþia de director al liceului ieºean. În anul 1868 a devenit membru al Junimii. Colaborãri: Convorbiri literare. Ioan Pop Florantin este autorul primelor tratate de esteticã tipãrite la noi, fiind ºi primul român care a alcãtuit un sistem estetic. Opera: Principii fundamentale pentru filosofia limbii (1869), Filosofia de liceu (1871), Fundament de filosofie (1871), Estetica (1874), Specificãri asupra artei (1874), Estetica II (1887), Reforma metodelor în ºtiinþã ºi practicã ºi teoria consecutizmului universal (1895), Frumuseþea liniarã ºi frumuseþea (1897);

nuvele: Decebal, Pedagogul, O floare albã, Juanita, O casã neagrã, Tahutum, ZoaZuirvan; romane: Romeo; Horea; Avram Iancu, regele Carpaþilor; o epopee amplã: ªtefaniada; o piesã de teatru: Avram Iancu; volume de versuri: Cântece voiniceºti despre zile din bãtrâni, Anecdote populare.

POP MÃRCANU, VLADIMIR — scriitor. N. 8 august 1922, Popeºti, judeþul Bihor — m. 21 august 2008, Deva. Viaþa ºi activitatea: a urmat clasele primare în comuna Marca, unde s-a stabilit împreunã cu familia. Este absolvent al Facultãþii de Litere din Bucureºti. A fost director la Teatrul de Stat Valea Jiului din Petroºani (1959-1965), apoi a fost directorul Centrului de Librãrii Deva (1965-1987). Opera: O poveste cu primãvarã (Timiºoara, Ed. Facla, 1981), Livada (Timiºoara, Ed. Facla, 1986), Cântecul biruinþei (Bucureºti, Ed. Ion Creangã, 1988), Miresmele câmpului (Sibiu, Ed. Transpres, 1993), Un surâs din þara copilãriei (Deva, Ed. Concordia, 1995), Vacanþã la bunici (Deva, Ed. Bibliofor, 1995), Punguþa cu doi bani — versuri (Deva, Ed. Bibliofor, 1996), Scufiþa roºie — versuri (Deva, Ed. Bibliofor, 1996), Castelul de smarald (Deva, Ed. Bibliofor, 1996), Moº Crãciun (Deva, Ed. Bibliofor, 1996), Alfabetul sã-l înveþe toate minþile isteþe (Deva, Ed. Bibliofor, 1997), Albã-caZãpada — versuri (Deva, Ed. Bibliofor, 1997), Vine iepuraºul (Deva, Ed. Bibliofor, 1997), Ursul pãcãlit de vulpe — versuri (Deva, Ed. Bibliofor, 1997), Capra cu trei iezi — versuri (Deva, Ed. Bibliofor, 1997), Motanul încãlþat — versuri (Deva, Ed. Bibliofor, 1998), Fetiþa cu chibrituri — versuri (Deva, Ed. Bibliofor, 1998), Degeþica — versuri (Deva, Ed. Bibliofor,

271

1998), Rãþuºca cea urâtã — versuri (Deva, Ed. Bibliofor, 1999), Cenuºãreasa — versuri (Deva, Ed. Bibliofor, 1999), Dãnilã Prepeleac — versuri (Deva, Ed. Bibliofor, 1999), Prâslea cel Voinic ºi merele de aur — versuri (Deva, Ed. Bibliofor, 2000), Croitoraºul cel viteaz — versuri (Deva, Ed. Bibliofor, 2000), Cei trei purceluºi — versuri (Deva, Ed. Bibliofor, 2000), Grãdina (Deva, Ed. Bibliofor, 2000), Fata moºului ºi fata babei (Deva, Ed. Corvin, 2005), Cei trei purceluºi (Deva, Ed. Corvin, 2005), Biblia în versuri (Deva, Ed. Corvin, 2005), Biblia în versuri (Deva, Ed. Cãlãuza, 2008); coautor: Alfabetul sã-l înveþe toate minþile isteþe (Ed. Criºan, 2008).

POP T., OVIDIU — profesor. N. 4 martie 1957, Zalãu. Viaþa ºi activitatea: este absolvent al Facultãþii de Matematicã din cadrul Universitãþii Babeº-Bolyai Cluj-Napoca (1981). A obþinut doctoratul în anul 2006 cu teza Teorema de tip Voronovskaja. Aplicaþii la aproximarea uniformã a funcþiilor cu ajutorul operatorilor liniari ºi pozitivi. Din anul 1990 este profesor la Colegiul Naþional Mihai Eminescu din Satu Mare. A fost membru în Comisia centralã a Olimpiadei Naþionale de Matematicã. A participat la numeroase conferinþe ºi simpozioane naþionale. Colaborãri: este membru în colegiul de redacþie al Revistei Matematicã (Timiºoara), Octogon, Mathematical Magazin, Creaþii matematice seria A ºi este redactor-ºef adjunct al revistei Creaþii matematice seria B, Gazeta Matematicã (seriile A ºi B), Revista Matematicã, Recreaþii Matematice, Creaþii Matematice (Iaºi), Minus (Târgoviºte), Argument (Baia

Mare). A publicat articole în reviste de specialitate din Ungaria, Australia, China, S.U.A., Croaþia, Bulgaria, Polonia, Serbia, Slovacia. Opera: coautor: Olimpiadele de matematicã 1996, clasele VII-VIII (Zalãu, Ed. Gil, 1996), Olimpiadele de matematicã 1990-1996, clasele IX-X (Zalãu, Ed. Gil, 1997), Olimpiadele de matematicã 19901997, clasa a VII-a (Zalãu, Ed. Gil, 1998), Concursul Interjudeþean de Matematicã Grigore Moisil (Satu Mare, Casa Corpului Didactic, 1998), Olimpiadele de matematicã 1990-1998, clasa a VII-a (Zalãu, Ed. Gil, 1999), Matematicã. Culegere de probleme, cls. IX (Zalãu, Ed. Gil, 1999), Admiterea în învãþãmântul superior (Zalãu Ed. Gil Educaþional, 1999), Bac 2000 (Satu Mare, Casa Corpului Didactic, 2000), Olimpiada de matematicã 2000-2001, clasele V-X (Zalãu, Ed. Gil, 2001), Concursul Interjudeþean de Matematicã Grigore Moisil (Baia Mare, Ed. Club Press 22, 2001), Matematicã. Auxiliar la manualul de matematicã de clasa a V-a (Zalãu, Ed. Gil, 2001), Olimpiadele de matematicã 2002, clasele V-X (Zalãu, Ed. Gil, 2002), Matematicã. Manual pentru clasa a XII-a M2 (Zalãu, Ed. Gil, 2002), Capacitate 2002 (Zalãu, Ed. Gil, 2002), Bac 2001, 2002, 2003 (Zalãu, Ed. Gil, 2001, 2002, 2003), Olimpiadele sãtmãrene de matematicã 1990-2003 (Satu Mare, Casa Corpului Didactic, 2003), Capacitate 2003 (Zalãu, Ed. Gil 2003), Matematica — testare naþionalã (Zalãu, Ed. Gil, 2003), Olimpiadele de matematicã, 2003 clasele VII-VIII (Zalãu, Ed. Gil, 2003), Matematica pentru Grupele de performanþã, cls. VII (ClujNapoca, Ed. Dacia Educaþional, 2003), Matematica pentru Grupele de performanþã, cls XI (Cluj-Napoca, Ed. Dacia Educaþional, 2003), Bac 2004 (Zalãu, Ed. Gil, 2003), Olimpiadele de matematicã, 2003, clasele XI-XII (Zalãu, Ed. Gil, 2003), Matematica, modele de teste pentru BAC (Zalãu, Ed. Gil, 2004), Matematica pentru Grupele de performanþã. Exerciþii ºi probleme, Clasa a VII-a (Cluj-Napoca, Ed. Dacia Educaþional, 2004), Matematica pentru

272

grupele de performanþã. Exerciþii ºi probleme, clasa a XI-a (Cluj-Napoca, Ed. Dacia, 2004), Olimpiadele ºi concursurile de matematicã V-VIII (Timiºoara, Ed. Bîrchi, 2004), Olimpiadele ºi concursurile de matematicã IX-XII (Timiºoara, Ed. Bîrchi, 2004), Matematici superioare prin exerciþii ºi probleme (Cluj-Napoca, Ed. Risoprint, 2004), Matematici pentru inginerii chimiºti prin exerciþii ºi probleme (Cluj-Napoca, Ed. Risoprint, 2005), Matematica. Teste naþionale (Zalãu, Ed. Gil, 2005), Matematicã. Manual cls a X-a. Trunchi comun (ClujNapoca, Ed. Dacia, 2005), Matematicã. Manual cls a X-a. Trunchi comun ºi curriculum diferenþiat (Cluj-Napoca, Ed. Dacia, 2005), Olimpiadele ºi concursurile de matematicã V-VIII (Timiºoara, Ed. Bîrchi, 2005), Olimpiadele ºi concursurile de matematicã IX-XII (Timiºoara, Ed. Bîrchi, 2005), Admiterea în învãþãmântul superior. Bacalaureat (Zalãu, Ed. Gil, 2005), Bacalaureat 2006, matematica (Timiºoara, Ed. Bîrchi, 2005), Matematica. Teste Naþionale (Zalãu, Ed. Gil, 2006), Olimpiadele sãtmãrene de matematicã (1990-2005), (Craiova, Ed. Optil Graphic, 2006), Concursul interjudeþean de matematicã Grigore Moisil (Baia Mare, Ed. Cub Press 22, 2006), Olimpiadele ºi concursurile de matematicã V-VI (Timiºoara, Ed. Bîrchi, 2006), Olimpiadele ºi consursurile de matematicã VII-VIII (Timiºoara, Ed. Bîrchi, 2006), Matematica de performanþã pentru clasa a IV-a (Craiova, Ed. Optil Graphic, 2006), Ghid metodic teste naþionale 2007 (Zalãu, Ed. Gil, 2007), Ghid metodic, Bacalaureat 2007, M1-2 Matematicã (Zalãu, Ed. Gil, 2007), Olimpiadele ºi concursurile de matematicã IV-VIII (Timiºoara, Ed. Bîrchi, 2007), Matematicã. Manual pentru clasa a XII-a, M2 (Zalãu, Editura Gil, 2007), Matematicã. Auxiliar curricular pentru clasa a XII-a (Zalãu, Ed. Gil, 2007), Olimpiadele ºi concursurile de matematicã V-VIII (Timiºoara, Ed. Bîrchi, 2008, 2009), Bacalaureat 2010, M1 Matematicã (Zalãu, Ed. Gil, 2009), Profesorii de matematicã ai Colegiului Naþional Mihai Eminescu din Satu Mare

(2009), Colegiul Naþional Mihai Eminescu 150 de ani de învãþãmânt în limba românã (Satu Mare, Ed. Citadela, 2009), Matematicã. Evaluare naþionalã 2010, clasa a VIII-a (Zalãu, Ed. Gil, 2010). POP-TARNIÞÃ, ªTEFAN — scriitor. N. 18 martie 1923, Asuajul de Sus (azi judeþul Maramureº) — m. (?) Viaþa ºi activitatea: a debutat în 1955 în revista Pentru Socialism. Colaborãri: Pagini Maramureºene, Azururi, Nord ‘75. Pagini Maramureºene, Caietele Mãiastra. Pagini Maramureºene, Pentru Socialism. Premii: Premiul I la concursul literar regional organizat de ziarul local Pentru Socialism, pentru schiþa Socoteli încheiate. Opera: Oºenii: roman (Bucureºti, Ed. Albatros, 1983). Volum îngrijit: Oameni ai zilelor noastre (Baia Mare, 1966).

POPA, VASILE — inginer. N. 25 aprilie 1941, Sebiº, judeþul Bihor. Viaþa ºi activitatea: este absolvent al Facultãþii de Agronomie din cadrul Institutului Agronomic Timiºoara (1965). În perioada 1966-1968 a activat la Facultatea de Agronomie din Timiºoara în cadrul catedrei de Geneticã ºi ameliorarea plantelor, apoi a cerut transferul la Centrul Experimental de Stat pentru Încercarea ºi Omologarea Solurilor din ªimleu Silvaniei, fiind ºeful acestui centru în perioada 19681976. A urmat cursul postuniversitar Perfecþionarea activitãþii din economie ºi administraþie de stat (1975-1976). În perioada 1976-1986 a fost directorul Liceului Agricol ªimleu Silvaniei, apoi inginer coordonator cu instruirea practicã pe liceu (1986-1989). A fost profesor de specialitate gradul I la acelaºi liceu (1990-

273

1993), apoi secretar al oraºului ªimleu Silvaniei (1994-2003). A obþinut doctoratul în economie în anul 1986, cu teza Pregãtirea ºi utilizarea eficientã a forþei de muncã în agriculturã — coordonate majore ale politicii P.C.R. — cu referire la judeþul Sãlaj. În perioada 1994-2000 a urmat cursurile cu frecvenþã redusã din cadrul Facultãþii de Drept din Cluj-Napoca a Universitãþii Creºtine Dimitrie Cantemir. Premii: în anul 1982 a obþinut titlul de Profesor emerit. Colaborãri: Analele Institutului Agronomic Timiºoara, Analele Staþiunii de Cercetãri Agricole din Turda, în perioada 1976-1986 a coordonat activitatea de editare a revistei Liceului Agricol Mugurii Silvaniei ºi a editat Anuarul liceului. Opera: Agriculturã ºi zootehnie — manual pentru clasa a IX-a (Bucureºti, Ed. Ceres, 1990), Agrofitotehnie ºi Zootehnie — manual pentru clasa a IX-a (Bucureºti, Ed. Tehnica Agricolã, 1992).

cercul de istorie si turism Dacia Felix, organizând în perioada 1973-1989, nouã expediþii Cutezãtorii, cinci tabere ºcolare de profil (1974-1989) ºi ºapte excursii tematice (2002, 2004, 2006-2010). A participat la sãpãturi arheologice la Costeºti, Munþii Orãºtiei (1975), Complexul daco-roman Porolissum (1983), Ulpia Traiana Sarmisegetusa (1989). Premii: Trofeul Scutul dacic (1973 ºi 1975), trofeul Mioriþa (1976, 1988), Menþiunea I la Scutul dacic (1983), Premiul special al juriului (1977), trofeul Pana de bronz (1988), Marele trofeu transmisibil Busola de aur, ediþia a XX-a pentru Cea mai reuºitã expediþie, pent ru cele mai complexe ºi valoroase investigaþii ºi culegeri materiale, Profesor evidenþiat (1979), diploma Gheorghe Lazãr cls. I (2008). Colaborãri: Graiul Sãlajului, Tribuna învãþãmântului º.a. Opera: Dacia Felix — 35 de ani de istorie ºi turism (1972-2007), (Zalãu, Ed. Silvania, 2007); coautor: Chendrea — trecut ºi prezent. Scrieri monografice (Zalãu, Ed. Silvania, 2008). POPP, AUREL (Papp Aurél, Pop Aurel) — artist plastic, critic de artã. N. 30 august 1879, Cãuaº (azi judeþul Satu Mare) — m. 8 august 1960, Satu Mare. Viaþa ºi activitatea: a absolvit ªcoala Superioarã de Desen ºi Caligrafie din Budapesta (1903). Pentru o scurtã perioadã de timp a fost profesor de desen la Huedin ºi la Liceul Catolic Regesc din Satu Mare (1906-1909). În 1909 a organizat la Satu Mare un curs de artã plasticã ºi decorativã. În perioada 1910-1913 a întreprins o lungã cãlãtorie de studii la Paris, Madrid, Bruxelles, Düsseldorf, Köln, München, Viena, Amsterdam, Londra, etc., apoi din nou la Paris, unde urmeazã cursurile Academiei Julian. Din anul 1907 participã regulat la expoziþii organizate la Galeria de Artã din Budapesta. A luptat în primul rãzboi mondial, pe fronturile din Italia ºi Rusia. A pictat numeroase tablouri inspirate de amintirile din rãzboi. S-a implicat în evenimentele din toamna anului 1918 ºi a fost membru al Directoriului comunist din Satu Mare în calitate de comisar cu probleme de învãþãmânt ºi culturã. A fost iniþiatorul gãrzilor civile din Satu Mare, gãrzi care au avut menirea de a menþine

POPESCU C., ILIE — profesor. N. 17 iulie 1947, Stoina, jud. Gorj. Viaþa ºi opera: este absolvent al Facultãþii de Istorie-Filozofie din cadrul Universitãþii Babeº-Bolyai din Cluj-Napoca (1972). A fost profesor la ªcoala Generalã Urda, jud. Gorj (1965-1966), bibliotecar la U.M. Deva (1966-1969), director ºi profesor la ªcoala Generalã Stoboru (1969-1971), director coordonator ºi profesor la ªcoala Generalã nr. 1 Cristolþ (1971-1972), profesor la ªcoala Generalã Chendrea (1972-2010), iar în perioada 1972-1984 ºi 1998-2006 a fost directorul acestei ºcoli. A fost profesorcoordonator (2006-2010), director adjunct cu munca educativã (1984-1988). În anul 1972 a înfiinþat în cadrul ºcolii din Chendrea

274

ordinea ºi liniºtea publicã. A fost preºedintele Sindicatului profesorilor de desen (1919). Între anii 1921-1926 a fost directorul Fabricii de Ceramicã D.A.C. din Satu Mare, din 1927 — director al Sindicatului hidraulic Ecsed din Carei, iar în anul ºcolar 1933-1934, profesor la ªcoala de Arte ºi Meserii (ªcoala Superioarã Industrialã), ºi ªcoala de Arte Frumoase din Timiºoara. A condus atelierul de ceramicã ºi porþelan din Satu Mare (1923-1927), iar verile ºi le-a petrecut în atelierul de artã de la Baia Sprie (1932-1945). În anul 1957 a obþinut titlul de Artist emerit. A corespondat cu personalitãþi ca Emil Isac, Octavian Goga, Kós Károly, Szentimrei Jenõ, Tabéry Géza, Tamási Áron, Nyírõ József. S-au pãstrat copiile scrisorilor sale (câteva mii de pagini), o parte din ele aflându-se la Arhivele Statului din Satu Mare ºi la Casa Memorialã Papp Aurél. S-a ocupat de pãstrarea memoriei poetului Ady Endre în satul sãu natal (azi localitatea Ady Endre). A fost directorul Asociaþiei Ecsedi Láp. A scris articole în ziarele Keleti Újság, Szilágy Megyei Újság, Újság. Opera: Ez is élet volt… (ªi asta a fost viaþã), (memorii, scrieri — criticã de artã, Cluj-Napoca, Ed. Kriterion, 1977) — antologator, prefaþator ºi note de Banner Zoltán. A participat la numeroase expoziþii din þarã (Cluj, Timiºoara, Satu Mare, Bucureºti) ºi din Polonia. Picturile sale au fost expuse în Salonul Naþional (1907) ºi în Galeria de Artã din Budapesta, a avut expoziþii ºi la Paris. Unele din picturile sale sunt în patrimoniul Galeriei Naþionale din Bucureºti ºi a muzeelor de artã din Cluj-Napoca, Baia Mare, Oradea, dar majoritatea lucrãrilor sale sunt expuse la Muzeul Judeþean din Satu Mare, în Sala Popp Aurel. Este autorul sculpturilor: bustul lui I. G. Duca, Victor Babeº, Mâna chirurgului dr. Lükõ Béla, Cusãtoreasa, Portretul soþiei etc. PORCSALMI ILONA — învãþãtoare. N.? — m. ? Viaþa ºi activitatea: s-a mutat din Zalãu la Boghiº. A fost învãþãtoare la Boghiº din anul 1895 pânã în 1921. A scris o monografie despre Boghiº. Opera: Szilágybagos nép életébõl 18951921 (Hódmezõvásárhely, 1933).

PORUMB, MARIA (n. BACIU) – profesoară. N. 4 martie 1945, Turda., jud. Cluj. Viaŝa şi activitatea: absolventă a Conservatorului de Muzică Gh. Dima ClujNapoca (1965-1970). În perioada 19701981, în calitate de profesor de muzică la Liceul Pedagogic din Zalău, a condus corul liceului şi corul Şcolii de Aplicaţie de pe lângă Liceul Pedagogic. În paralel cu cele două coruri şcolare a înfiinţat şi dirijat corul U.J.C.M. Sălaj (1980-1990). În perioada 1981-1990 a fost director la fosta Şcoală de Aplicaţie a Liceului Pedagogic Zalău, devenită Şcoala Generală nr. 6. În cei 10 ani cât a fost director, a format şi a condus corul mixt al şcolii. Din anul 1990 până la pensionare (2002) a fost inspector de specialitate la Inspectoratul Şcolar al judeţului Sălaj. A condus cercul pedagogic al profesorilor de muzică, organizând perfecţionarea cadrelor prin colaborarea cu Academia de Muzică Gh. Dima din ClujNapoca. A participat la sesiuni de referate şi comunicări ştiinţifice, a îndrumat activitatea de perfecţionare a învăţătorilor şi educatoarelor din Sălaj, coordonând peste 30 de lucrări metodico-ştiinţifice pentru obţinerea gradului didactic I. Ca membru al Comisiei Naţionale a profesorilor de muzică, a participat la elaborarea programelor şcolare, făcând propuneri pe linia reformei în învăţământ. Paralel cu activitatea profesională a înfiinţat (1990) şi dirijat până în prezent corul bisericesc Gloria Dei, susţinând numeroase concerte în ţară (Oradea, Ploieşti, Piteşti, Turda, Sibiu, Zalău, Jibou, Şimleu Silvaniei etc.), participând la Sfintele Liturghii în străinătate (Torino, Florenţa, Regensburg – Germania, Paris, Gyula – Ungaria, Republica Moldova etc.), la numeroase sfinţiri de biserici, precum şi la festivaluri

275

corale, pelerinaje. Turnee întreprinse în străinătate: Moldova (1992), Italia (1993, 1996, 2004), Germania (1993), Franţa, Elveţia, Spania (2006), Grecia (2008), Ungaria (2009). Premii: numeroase premii la concursurile şi festivalurile judeţene, interjudeţene şi naţionale: Locul I la faza naţională a Festivalului Naţional Cântarea României cu corul Liceului Pedagogic (1980) şi Locul III pe ţară cu corul U.J.C.M. Sălaj (1986), a fost decorată cu Ordinul Meritul Cultural clasa I (1981). Colaborări: Şcoala Noastră, Tribuna Învăŝământului şi presa locală. Opera: Corul Gloria Dei – 20 de ani (Zalău, Ed. Silvania, 2010), 2 CD – Muzică bisericească (2000-2001) DVD – Activitatea corului Gloria Dei la 20 de ani ( 2010).

POSTA ERVIN — actor. N. 15 februarie 1976, ªimleu Silvaniei. Viaþa ºi activitatea: absolvent al Facultãþii de Filologie — Universitatea Babeº-Bolyai Cluj-Napoca, secþia de artã teatralã (1998). Actor la Teatrul Csiky Gergely din Timiºoara (1998-2000), apoi la Teatrul Tomcsa Sándor din Odorheiu Secuiesc. A interpretat numeroase roluri în piese de teatru.

PORUMBREANU, GHEORGHE — poet. N. 9 martie 1953, Ip. Viaþa ºi activitatea: absolvent al Liceului N. Bãlcescu din Cluj-Napoca. În prezent lucreazã într-o unitate militarã din Oradea. A frecventat cenaclurile literare Generaþia XX din Timiºoara, Silvania din ªimleu Silvaniei, Horenii din Oradea. Colaborãri: Familia, Unu, Viaþa armatei, Criºana, Plus, Iosif Vulcan din Australia, Aurora a Societãþii Oamenilor de ªtiinþã ºi a Scriitorilor din Oradea. Opera: Ora unsprezece (Oradea, Ed. Biblioteca Revistei Familia, 1997), Visul Mariei (Oradea, Ed. Biblioteca Revistei Familia, 2001).

PRIPON, EMANOIL — muzeograf. N. 17 iunie 1967, Jac, com. Creaca. Viaþa ºi activitatea: absolvent al Universitãþii 1 Decembrie 1918, Facultatea de Istorie ºi Filologie, specializarea muzeologie. În perioada 2004-2005 a fost masterand al Universitãþii Babeº-Bolyai din Cluj-Napoca. În anul 2008 a obþinut doctoratul la Universitatea 1 Decembrie 1918 Alba Iulia cu teza Realizãri ºi perspective muzeografice la ªimleu Silvaniei. A fost restaurator (1989-2004), muzeograf (2005-2008), iar din 2009 este cercetãtor ºtiinþific la Muzeul Judeþean de Istorie ºi Artã Zalãu. Este organizator ºi coorganizator al unor expoziþii cu caracter permanent ºi temporar la Zalãu (2004, 2005, 2009, 2010), ªimleu Silvaniei (2001), Budapesta (2006). Colaborãri: Peuce, Acta Musei Porolissensis, Restaurare, Vasaria Medievalia, Cronica cercetãrilor arheologice etc.

276

Opera: coautor: Instrumente de iluminat din nord-vestul României (Zalãu, Ed. Porolissum, 2006).

PRODAN, AUGUSTIN — profesor. N. 4 februarie 1945, Var. Viaþa ºi activitatea: este absolvent al Facultãþii de Matematicã-Mecanicã, secþia maºini de calcul (1968). A obþinut doctoratul în anul 1988 cu teza Implementarea limbajelor de nivel superior pe minicalculatoare. În perioada 1968-1995 a lucrat la Institutul de Cercetãri ºi Proiectãri pentru Tehnicã de Calcul, filiala ClujNapoca. A parcurs toate treptele ierarhice, iar în perioada 1992-1995 a fost cercetãtor ºtiinþific principal gradul I. A participat la realizarea ºi la punerea în funcþiune a calculatorului DACICC 200 (1968-1969), la implementarea limbajului COBOL pe calculatoarele FELIX C-32, C-64 ºi C-64M. Din anul 1976 a fost ºef de proiect ºi a condus echipele de cercetare care au implementat depanatoarele software ºi limbajele COBOL ºi PASCAL pe minicalculatoarele INDEPENDENT ºi CORAL. A þinut cursuri de instruire ºi a acordat asistenþã tehnicã software atât pentru utilizatorii români cât ºi pentru cei strãini în China (Beijing, 1976 ºi 1979), Cehoslovacia (Praga, 1984 ºi 1986), Rusia (Moscova, 1981 ºi 1983), Germania (1989). Începând cu anul 1995 este profesor universitar la Catedra de Matematicã ºi Informaticã a Facultãþii de Farmacie de la Universitatea de Medicinã ºi Farmacie Iuliu Haþieganu din Cluj-Napoca, în prezent fiind ºeful acestei catedre. A participat la numeroase conferinþe ºi congrese internaþionale. A fost membru în comitete de programe pentru urmãtoarele

conferinþe IASTED: IMSA (Internet and Multimedia Systems and Application) 2001, Honolulu, Hawaii (aug. 13-16, 2001); IMSA 2002 Honolulu, Hawaii (aug. 12-14, 2002); IMSA 2003; IMSA 2004; EuroIMSA 2005; IMSA 2005; ASM (Applied Simulation and Modeling) 2003; ASM 2004; ASM 2005; MSO (Modeling, Simulation and Optimization) 2003; MSO 2004; MSO 2005; a fost membru în comitetul ºtiinþific pentru International Conference on Information Communication Technologies in Education, 1-3 iulie 2004, Insula Samos, este membru în comitetul de program pentru conferinþa europeanã HCMC 2005, Craiova, 31 aug.-2 sept. 2005. Colaborãri: a publicat peste 87 de studii ºtiinþifice în publicaþii de specialitate din þara ºi strãinãtate. Opera: Depanatoare software (ClujNapoca, ITC, 1978). Volume colective: Introducere în informaticã, manual pentru cursurile postliceale ºi elevii liceelor de informaticã (Bucureºti, Ed. Apimondia, 1973); Interpretor COBOL, manual de programare (Cluj-Napoca, Software ITC, 1979, 1981); Interpretor COBOL, manual de operare (ClujNapoca, Software ITC, 1980, 1982); COBOL 81, manual de programare ºi operare (Cluj-Napoca, Software ITC, 1983); Limbajul Pascal, manual de programare ºi operare (Cluj-Napoca, Software ITC, 1985); Limbajul COBOL 85, manual de programare (Cluj-Napoca, Software ITC, 1986); Interfaþa dintre Pascal ºi sistemul de gestiune a fiºier elor (Cluj-Napoca, Software ITC, 1987), Microsoft Office 95 (Cluj-Napoca, Ed. Promedia-Plus, 1996), Mediul Java pentru Internet (Cluj-Napoca, Ed. Promedia-Plus, 1997), Microsoft Office 97 (Cluj-Napoca, Ed. Promedia-Plus, 1998), Microsoft Office 97 pas cu pas (Cluj-Napoca, Ed. Albastrã, 1999), Microsoft Office 2000 pas cu pas (Cluj-Napoca, Ed. Albastrã, 2001), Modelare stochasticã ºi simulare (ClujNapoca, Ed. Albastrã, 2001), Microsoft Office XP pas cu pas (Cluj-Napoca, Ed. Albastrã, 2002), Matematici superioare, biostaticã ºi informaticã (Cluj-Napoca, Ed.

277

Albastrã, 2002), Biomatematicã — Aplicaþii în Excel (Cluj-Napoca, Ed. Medicalã Universitarã Iuliu Haþieganu, 2003), Informaticã generalã pentru studenþii Facultãþii de Farmacie (ClujNapoca, Ed. Clusium, 2005); Excel, Access ºi Pagini Web (Cluj-Napoca, Ed. Albatros, 2006). Volume traduse în limba englezã: COBOL. Programing Language (Bucharest, Software ITC, 1985), COBOL User’s Guide (Bucharest, Software ITC, 1985), PASCAL Programing Language (Bucharest, Software ITC, 1985). Volume traduse în limba rusã: COBOL — manual de programare (Bucureºti, Software ITC, 1986), COBOL — manual de operare (Bucureºti, Software ITC, 1986).

PUIE, OLIVIU — jurist. N. 14 octombrie 1957, Poarta Sãlajului. Viaþa ºi activitatea: absolvent al Facultãþii de Cãi Ferate, Drumuri. Poduri ºi Geodezie din cadrul Institutului de Construcþii Bucureºti (1978-1982), secþia geodezie ºi al Facultãþii de Drept din cadrul Universitãþii Babeº-Bolyai din Cluj-Napoca (1989-1994). A obþinut doctoratul în anul 2008 la Facultatea de Drept a Universitãþii BabeºBolyai din Cluj-Napoca cu teza: Contenciosul administrativ. În perioada 1982-1993 a fost inginer geodez la Oficiul de Gospodãrire a Apelor Zalãu, apoi inspector de specialitate în cadrul Direcþiei de Urbanism, Amenajãri teritoriale ºi Lucrãri Publice din cadrul Consiliului Judeþean Sãlaj (1993-1994), din 1 sept. 1994 a îndeplinit funcþia de consilier juridic la Prefectura judeþului Sãlaj, ºef serviciu Controlul legitãþii actelor ºi contencios administrativ la aceeaºi instituþie (1997-

2000), iar din 24 februarie 2000 a fost director juridic Contencios administrativ ºi fond funciar din cadrul Consiliului Judeþean Sãlaj. Din februarie 2001 pânã în februarie 2002 a fost coordonatorul corpului de control al Prefecturii Sãlaj ºi consilier juridic în cadrul Direcþiei Controlului legitãþii actelor ºi control administrativ, consilier juridic la S.C. Gospodãrire Comunalã S.A. Sãlaj (18 febr. 2002-18 iun. 2002, iar de la aceastã datã este consilier juridic în cadrul S.C. Publiserv S.A. Zalãu, ºi S.C. Compania de Apã Someº S.A. Cluj, sucursala Zalãu. În perioada 2001-2002 a fost lector universitar la Facultatea de Drept a Universitãþii Vasile Goldiº Arad — filiala Zalãu, lector universitar asociat la Universitatea RomânoGermanã Sibiu (2006-2008) ºi lector universitar doctorand la Universitatea Petru Maior Târgu Mureº (2007-2008). Participã la sesiuni anuale de comunicãri ºtiinþifice. Este membru al Institutului de ªtiinþe Administrative Paul Negulescu din Sibiu (din 2005). Colaborãri: Revista de Drept, Curierul judiciar, Pandectele Române, Revista românã de drept privat, Economie ºi administraþie localã, Revista de drept public, Revista românã de executare silitã etc. Opera: Executarea hotãrârilor judecãtoreºti în contenciosul administrativ (Bucureºti, Ed. C.H. Beck, 2007), Recursul administrativ ºi jurisdicþional în contenciosul administrativ dupã modificarea legii nr. 554/ 2004 a contenciosului administrativ prin Legea nr. 262/ 2007 (Bucureºti, Ed. Universul Juridic, 2007), Executarea hotãrârilor judecãtoreºti în contencios administrativ, ediþia a II-a revãzutã dupã modificarea Legii nr. 554/ 2004 prin Legea nr. 262/ 2007 (Bucureºti, Ed. C.H. Beck, 2008), Reglementãri juridice în materia amenajãrii teritoriului ºi a urbanismului. Legislaþie, doctrinã ºi jurisprudenþã (Bucureºti, Ed. Universul Juridic, 2008), Contencios administrativ, vol. I ºi II (Bucureºti, Ed. Universul Juridic, 2009), Reglementãri juridice în materia urbanismului. Dreptul de proprietate ºi contencios administrativ în materie (Bucureºti, Universul Juridic, 2011).

278

PUNGUR GYULA (pseudonime: Sirius, Bölöni Tamás) — zoolog, savant, preot, entomolog, ornitolog. N. 24 mai 1843, Sângeru de Pãdure (judeþul Mureº) — m. 1 mai 1907, Zelenika (Dalmaþia). Viaþa ºi activitatea: a urmat cursurile Gimnaziului Reformat din Târgu Mureº (din 1850), apoi ale Institutului Reformat din Aiud (din 1863), unde a studiat teologia ºi dreptul. În perioada 1865-1866 a fost învãþãtor la Institutul Reformat din Târgu Mureº. În anul 1866 s-a hirotonisit. Studiile teologice le-a continuat la Universitatea din Marburg (Germania), (1866-1867), participând la cursurile de istorie bisericeascã ale lui Henke. A cãlãtorit în Franþa ºi în Germania. În anul 1867 s-a întors acasã, 3 ani a fost pedagog la familia Ugron, în Zaul de Câmpie, unde l-a cunoscut pe savantul Herman Ottó. De atunci s-a ocupat intens de zoologie. În perioada 1871-1877 a fost preot reformat la Nuºfalãu. Împreunã cu Bíró Lajos a efectuat cercetãri în vederea identificãrii ºi prezentãrii zoologiei sãlãjene. A fost zoolog, colecþionar, a realizat o colecþie de insecte ºi pentru ºcoala din Nuºfalãu. În anul 1879 a obþinut diploma de învãþãtor de ºcoalã civilã, iar în anul 1880 a fost numit învãþãtor la ªcoala Civilã din Zalãu. În perioada 1885-1888, în timpul liber, s-a ocupat de educaþia copiilor baronului Wesselényi Miklós la Gârcei. Din 1896 a lucrat pe lângã Hermann Ottó, la Centrul Naþional de Ornitologie din Budapesta, al cãrui secretar a devenit. A fost secretar, apoi membru onorific (din 1906) al Asociaþiei ªtiinþifice a Centrului Maghiar de Ornitologie din Budapesta. A scris mai multe articole de fiziologie în reviste de specialitate din þarã ºi din strãinãtate. Colaborãri: Szilágy, Hasznos Mulattató, Fõvárosi Lapok, Természet, Szünidõ, Természetrajzi Füzetek,

Zilahi polgár-iskolai Értesítõ, Magyar Polgár, Magyar Tudományos Akadémia Értesítõje, Rovartani Lapok, OrvosTermészettudományi Értesítõ, Magyar Birodalom Állatvilága, Aquila, Természet-tudományi Közlöny. Lucrarea Adatok egy kevésbbé ismert szöcskefajhoz a apãrut în Akadémiai Értesítõ (1886), Szilágy vármegye orthopterái în OrvosTermészettudományi Értesítõ (Cluj, 1891). Opera: Magyarország tücsök -féléinek természetrajza (Budapesta, 1891), A füsti fecske õszi vonulása (1898), Fauna Regni Hungariae: Orthoptera (Budapesta, 1900). În 1889 a scris un volum despre biografia lui Kerekes Sándor, profesor ºi director la Gimnaziul Reformat, carte apãrutã în 1891 la Budapesta. În manuscris (neterminat): Magyar állatnevek szótára (Lexiconul numel